Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Facultatea de Economie si Administrarea


Afacerilor

Profesor indrumator: Adriana Scriosteanu

Student:
Saceanu Delia
Specializ
area: Marketing
Anul III, grupa 2
CUPRINS

1. Prezentarea PENSIUNII DOINA SRL


3
1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII DOINA S.R.L

2. Auditul de marketing
5
2.1 Analiza mediului extern
5
2.1.1 Mediul economic
5
2.1.2 Principalii clienţi
7
2.1.3 Concurenţa
7
2.1.4 Principalii parteneri
8

2
2.2 Analiza mediului intern
9
2.2.1 Resurse si activitati
9

3. Turismul in Sibiu
10
3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU
10
3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice SIBIU
14

4. Detaliile ofertei PENSIUNII DOINA


15
4.1. Analiza SWOT a PENSIUNII DOINA
16
4.2. Tarife si pachete oferite
19

5. Calculul eficientei economicea activitatilor turistifce


desfasurate 21

6. Concluzii
24

1. Prezentarea Pensiunii DOINA S.R.L.

3
Numele firmei: S.C. DOINA S.R.L
Pensiune turistica
Demipensiune
Locatie : Salistea, Str. Steaza nr. 16, Jud. Sibiu
Prin realizarea acestui proiect se doreste construirea si dotarea
unei pensiuni turistice care va oferi servicii de cazare in 7 camere,
gradul de confort fiind de 4 margarete.
Suprafaţa camerelor, amenajarea, dotările şi serviciile oferite
turiştilor vor fi in conformitate cu standardele acestei încadrări şi a
normelor metodologice de aplicare privind organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de turism in România.

Fiecare camera va avea grup sanitar propriu. Spatiile construite


sunt separate pe functiuni respectiv: de odihna, bar, servirea
mesei/organizare de seminarii.

4
Spatii de cazare:

– Numar de camere / Paturi : 7 camere X 2 locuri = 14 locuri

– Numar de locuinte de vacanta / Paturi: o locuinta de vacanta cu


14 locuri.

Spatiile pentru cazare se vor afla la etajul pensiunii si vor consta in:

Numar Suprafata utila Suprafata utila -


Total
(m2)
(m2)
Camere 7 14,25 213,75
Hol camera 7 2,50 37,50
Grup sanitar 7 2,75 41,25

In functie de preferinte, clientii vor putea opta pentru urmatoarele


pachete:
 Cazare + bonus mic dejun inclus ( oferit din partea gazdelor)

 Cazare + demipensiune;

Fiecare camera va fi dotata cu televizor, frigider, baie cu dus, apa


calda permanent. Incalzire

centrala, dar sunt si sobe teracota cu lemne pentru cine doreste (rustic,
romantic).

Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la


masa si bar cu 30 de locuri. Vor fi servite preparate specifice bucatariei
romanesti:; sarmalute in foi de varza cu mamaliguta si ardei iute,
placinta( cu branza, mere sau dovleac), ciorba de perisoare, bors de
peste, piftie de porc( doar in perioada Craciunului), saramura de peste,
tochitura cu mamaliguta, cozonac Specialitatea „Doina”, etc.

1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII DOINA

5
Misiunea firmei

Pensiunea DOINA isi propune sa pomoveze in Romania turismul de


calitate care sa raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin
servicii la cele mai ridicate standarde. Orientarea permanenta spre
client, calitatea si promptitudinea servirii vor face diferenta.
Pensiunea DOINA se axeaza in special pe segmental de
consumatori “ NON-CORPORATE”.

Obiectivele generale ale pensiunii DOINA SRL:

 Atingerea gradului de ocupare de min. 70% din capacitatea


pensiunii pe intreg parcursul anului 2008;
 Fidelizarea clientilor si cresterea numarului de turisti
internationali prin oferirea unor servicii de turism de o calitate
superioara, la nivelul standardelor internationale.

2. Auditul de marketing
2.1 Mediul extern

2.1.1 Mediul economic


Sibiul a fost un puternic centru economic in aceasta parte a
Europei timp de sute de ani.
Primele bresle mestesugaresti s-au infiintat inca din sec.XIV cand
existau 19 bresle in care se practicau 25 de meserii.
Prima fabrica de tesaturi este documentata inca din 1787 iar in
1842 se deschide scoala de meserii.
In 1872 se da in folosinta prima linie de cale ferata care lega Sibiul
de Copsa Mica, urmata 20 de ani mai tarziu, in 1892, de Sibiu-Avrig iar
6
in 1897 de Sibiu-Vint si Sibiu-Turnu Rosu.
Din punct de vedere economic, subliniem faptul ca la 11 aprilie 1875 au
fost desfiintate breslele care în noile conditii capitaliste actionau ca o
frâna a dezvoltarii economice, în locul lor întemeindu-se cooperativele
patronilor meseriasi.
În 1878 existau 35 de asemenea cooperative în Sibiu, unele din ele
organizând si expozitii de produse.
Prima legatura telefonica din oras s-a dat in folosinta la 29
noiembrie 1885 si facea legatura intre primarie (situata in cladirea
actualului muzeu de istorie) si paznicul din turnul Bisericii Evanghelice.
Uzina electrica a luat fiinta la 16 decembrie 1896 la Sadu din
initiativa lui Carl Wolff, Sibiul fiind primul oras din Romania
iluminat cu curent electric si al 3-lea din Imperiul Austro-Ungar
dupa Viena si Budapesta, tramvaiul electric fiind introdus în oras în
anul 1905 la initiativa aceluiasi Carl Wolff fiind al 2-lea oras cu tramvai
electric dupa Viena.
La 7 noiembrie s-a introdus telefonul in oras.
Cererea de curent electric a dus la construirea unei noi
hidrocentrale de 2500 CP. In 1910, in Sibiu erau 78 de electromotoare
si la Cisnadie erau 38 de filaturi. Între 1840 si 1918, în Sibiu au
functionat 33 de întreprinderi cu caracter industrial, Sibiul fiind cel mai
puternic centru industrial al Transilvaniei.
Dintre acestea de remarcat uzinele Rieger, prima fabrica de masini
din Ardeal (1868), fabrica de arcuri si caroserii Iosif Datky, fabrica de
cântare Hess (1897), fabrica de incaltaminte (1921) si fabrica de
salamuri si mezeluri infiintata de Josef Theil in 1922 care fabrica
celebrul 'salam de Sibiu'
In 1948 comunistii incep nationalizarea, fabricile si uzinele sunt trecute
in patrimoniu statului. Fabrica Rieger devine Independenta, Hess devine
Balanta, Elastic devine UPAS, Theil devine Scandia, etc.
7
Dupa caderea comunismului, dupa o perioada de stagnare
economica, incepand cu 2000 se cunoaste o noua crestere economica
fapt determinant si de numarul tot mai mare d intreprinzatori straini
care au ales Sibiul ca loc de investitii.
Sibiul a revenit în 2003 - 2004 în competitia oraselor cu o mare
dinamica a dezvoltarii economice. Zona Industriala Vest a devenit un
magnet pentru firme interesate în a
cumpara terenuri în scopul construirii unor unitati de productie,
gazduind în aprilie 2004 nu mai putin de 15 dintre numele mari ale
industriei europene.
Valoarea totala a investitiilor straine pe care Zona Industriala Vest
le va aduce Sibiului în urmatorii ani va trece de 70 milioane euro.
Firma Continental Temic a cumparat 22,7 hectare de teren pentru
o investitie de 20 de milioane de euro. Continental este cel mai mare
investitor din România.
În paralel au fost atrase în Zona Industriala Vest firmele Bramac,
producator de sisteme de învelitori pentru acoperis, care planifica o
investitie de 6 milioane euro, apoi Gühring OHG, numarul 2 pe piata
europeana a producatorilor de scule aschietoare, cu o investitie
planificata de 5 milioane euro.
Intrucât terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria
Sibiu are în vedere posibilitatea crearii unei noi zone industriale.
Aceste investitii vor ajuta la dezvoltarea orasului Sibiu; din
fondurile stranse, Primaria si Consiliul Local vor putea face investitii
pentru a pune in valoare frumusetile orasului si pentru a crea circuite
atractive pentru turisti.
Atragerea turistilor straini reprezinta un obiectiv din ce in ce mai
important.
În perioada 1988-2004 sosirile de turişti la frontieră au oscilat de
la 5,5 milioane în 1988, 6,5 milioane în 1990 şi 6,6 milioane în 2004 la
8
4,9 milioane în 1989 şi 4,8 milioane în 1998 şi 2002. Aceste oscilaţii nu
trebuie văzute ca având legătură directă cu turismul ci sunt datorate
mai degrabă influenţei unor factori de natură politică (un număr mic de
turişti străini în anul 1989 corespunzător relativei izolări a Românei pe
scena internaţională în perioada comunistă, iar în primul an după
revoluţie s-a manifestat un interes deosebit pentru România care
scade treptat în perioada următoare, interes reflectat în numărul de
sosiri de turişti străini la frontieră).
Rămâne de remarcat punctul culminant în numărul de turişti
străini reprezentat de anul 2004 atunci când s-a înregistrat o creştere
cu mai mult de 1 milion a turiştilor străini în România, care în structură
s-a datorat aproape exclusiv creşterii similare a sosirilor de turişti din
Ungaria.
Analizând ţările de provenienţă ale turiştilor străini sosiţi la
frontieră remarcăm faptul că ţările vecine deţin o pondere importantă
(71,5% din totalul sosirilor). Ungaria este de departe cel mai importantă
ţară emiţătoare de turişti pentru România (39,4%). O pondere relativ
importantă este deţinută şi de Republica Moldova cu 18,4%. Ponderi
mai mici au Bulgaria (5,7%), Ucraina (4,7%), Germania (4,5%), Italia
(3,5%) şi Serbia şi Muntenegru (3,3%).

2.1.2 Principalii clienţi :


Principalii clienţi ai pensiunii vor fi turiştii români sau străini aflaţi
în tranzit, în interes de serviciu sau în excursii turistice; iubitorii de
natura vor avea, astfel, posibilitatea petrecerii unor zile de odihna si
relaxare in mijlocul naturii imbinate cu traditiile si modul de viata al
localnicilor, avand totodata confortul la standardele unui turism de
calitate.

9
Pensiunea se adreseaza in egala masura consumatorilor romani
cat si straini; in categoria celor straini o pondere importanta se
considera a fi piata Ungariei, Austriei si Germaniei. Pensiunea isi
propune sa ofere servicii care vor face obiectul turismului intern şi
internaţional.
Oferta se adresează în principal persoanelor de vârstă medie sau
peste medie, cu familie, cu venituri medii sau mari.

2.1.3 Concurenţa
1. Concurenta directă

Principalii concurenti de pe piata interna sunt :


• Pensiunea Salisteanca
• Pensiunea Fulea
• Pensiunea Miorita

2. Concurenţa indirectă

In ceea ce priveşte cazarea hoteliera :


• S.C Continental SA Sibiu
• S.C. Impăratul Romanilor SA Sibiu

In ceea ce priveste activitatea de restaurant:


• Restaurant Hotel Continental
• Restaurant Hotel Impăratul Romanilor
• Restaurant Casa Ioana

2.1.4 Principalii parteneri

10
Pensiunea Doina a contactat si a inceput discutiile pentru incheierea
unor parteneriate cu urmatoarele societati in vederea atragerii de
clienti:
 Gulet (unul dintre cei mai vechi turoperatori pe piata austrica
ofera operare si din Budapesta)
 1-2-Fly (turoperator specializat in vacante pentru familii cu copii-
calatorie cu auto propriu sau cu avionul)
 Discount Travel (turoperatorul ofera doar variante de oferte
speciale – last minute)
 Terra Reisen Austria (turoperator specializat in vacantele cu

masina proprie, cel mai mare turoperator mondial pe Croatia)

2.2 Analiza mediului intern


2.2.1 Resurse si activitati

Organizare vacanţe
- Pensiunea DOINA in calitate de promoter al turismului intern
românesc oferă vacanţe de neuitat la preturi competitive.
- Pensiunea DOINA isi propune sa inaugureze un sistem de rezervari
on line vacanţe în România, sistem la care sunt conectate în prezent
peste 200 agenţii de turism din România care vând produsele acestora.
Organizarea de programe turistice în România pentru
turişti străini :
Pensiunea are o persoana cu pregatire de specialitate care se va
ocupa cu organizarea de programe turistice pentru turiştii romani si
straini. Se pot vizia:
11
 Muzeul de arta Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din tara

si unul dintre primele din Europa (1817) ;

 Tot in Sibiu se pot vizita obiectivele turistice din centrul vechi:


Turnul Olarilor, Turnul Pielarilor, Turnul Sfatului, Catedrala
Ortodoxa, Biserica Evanghelica.
 Muzeul de icoane pe sticla de la Sibiel (5km) unic in tara. De aici
se poate face o drumetie la cetatea din Sibiel (sec XII).
 Statiunea Paltinis in muntii Cibinului ,cea mai inalta statiune

montana din Romania (1442 m). Aici iarna se practica schiul.


 Manastirea Foltea, pe dealul Cindrelului si la Poiana Soarelui.

12
3. Turismul in Sibiu

3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU


Date generale
Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin
si se situeaza la 45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05'
longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de
centrul geografic al Romaniei.Altitudinea fata de nivelul marii variaza
intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.
Populatia orasului este de 170000 locuitori.
Structura etnica a populatiei este urmatoarea: 95% Romani,
2% Maghiari, 1,6% Germani, 1,4% alte nationalitati
Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si
catolicii reprezinta 4% din populatie.
25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are
studii superioare.
Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov)
si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti).Sibiul este un important nod de
cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare
spre Germania si Italia.

13
Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente
termice datorate muntilor din vecinatate.
Temperatura medie anuala este de 8,9 ° Celsius. Recordurile de
temperatura inregistrate sunt de 37,6 ° Celsius (la Boita in 1949) si
-34,4 ° Celsius (la Sibiu in 1888).Iernile sunt ferite de viscole grele,
primaverile sunt frumoase, verile racuroase si toamnele tarzii. Media
anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in februarie
si maxime in iunie. Clima, relieful si structura solului sibian creeaza
conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa,
orasul se afla in zona padurilor de stejari si gorun.
Considerat drept unul dintre cele mai frumoase orase ale
Transilvaniei, Sibiul este un important centru regional in domeniile
administartiei, industriei si serviciilor.In ultimii ani orasul, care are in
prezent in jur de 185.000 locuitori, a inregistrat cea mai importanta
crestere economica din intrega regiune.
Desi zona Sibiului a fost locuita sporadic din epoca romana,
orasul a fost intemeiat in secolul XII de colonisti de origine germanica
veniti din regiunile vestice ale Rinului si s-a dezvoltat apoi ca un
important centru medieval.Evolutia sa in secolele XVII- XIX a
transformat Sibiul in cel mai important centru economic, social si
cultural al regiunii.Desi distrugerile celor doua razboie mondiale nu au
afectat Sibiul, acesta a avut de suferit in timpul regimului comunist,
cand lipsa de investitii in infrastructura a marcat orasul.
Reabilitarea centrului istoric, programele vaste de modernizare
urbana si revitalizarea industriilor si serviciilor din ultimii ani dau
Sibiului aspectul unui oras in plin proces de renastere.

14
Cultura in SIBIU

Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si


culturei putand fi considerat pe buna dreptate ca fiind capitala
culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului
cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine.
Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann,
Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi
vizitand diferite locuri din oras. Orasul ofera locuitorilor si celor care il
viziteaza o atmosfera unica si atractiva si le ofera posibilitatea de a
15
experimenta viata culturala a unui oras din Transilvania. Prima
societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au
concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann
Strauss.
Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte
saptamanale de muzica clasica si care organizeaza de asemenea 3
festivaluri importante.
Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole
care se regaseste in cele doua teatre din prezent: Teatrul National Radu
Stanca si teatrul Gong. Ambele teatre prezinta spectacole atat in
Romana cat si in Germana.
Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural
Judetean, Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich
Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul
Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si
dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Asociatia Artistilor si multe alte
asociatii sportive si culturale ofera un program bogat in evenimente.

Atractii
Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre
cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si
Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de
hectare.Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua
razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca
spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.
Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inmasurabila
valoare culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului',
precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan
pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai

16
mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie
turistica din Romania.
'Marginimea Sibiului' sunt de fapt satele din jurul Sibiului, o
zona bogata si renumita pentru numeroasele “ salase oieresti” de unde
practicau transhumanta de la Volga si Crimeea pana in
Albania.Turismul rural, spre deosebire de alte forme de turism , se
bazeaza pe patrimoniul natural, folloric, architectural si gastronomic
specific fiecarei zone.In judetul Sibiu exista experienta in domeniul
turismului rural prin practicarea acestuia in comuna Sibiel, unde se afla
si binecunoscuta “Tabara de pictura pe sticla”.
Statiunea climaterica Paltinis, situata in centrul tariiin
peisajul pitoresc al M-tilor Cindrel, la doar 35 km de municipiul Sibiu, la
cea mai mare altitudine din tara (1450 m), este prima statiune
montana din Romania.Iarna, Paltinisul este gazda mai multor concursuri
de schi, alaturi de care “Serbarile Zapezii” constituie in fiecare an prilej
de sarbatoare si voie buna.
Statiunea balneara OCNA SIBIULUI este situata la
altitudinea de 410 m , pe valea paraului Visa.Atestata documentar inca
din 1263, asezarea este cunoscuta pentru exploatarea zacamintelor de
sare inca de pe vremea romanilor.Primile stabilimente balneare s-au
amenajat inca in jurul anului 1845.Pe locul salinelor parasite, s-au
format lacuri sarate ale caror proprietati curative atrag atat turisti
romani cat si si starini.Climatul moderat intercolinar, aerul bogat in
aerosoli, temperatura medie anuala 8 C.
Sibiul se prezinta turistilor cu 10 muzee si expozitii permanente, la
care se adauga numeroase expozitii si targuri periodice.
Dintre acestea, Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi
muzeu din Romania dar unul din cele mai frumoase din aceasta parte a
Europei. Construit intre anii 1778- 1788 pentru a-i servi baronului
Samuel von Brukenthal drept resedinta oficiala si a-i adaposti colectiile,
17
palatal este unul dintre cele mai insemnate monumente in stil baroc din
Romania. Deschis ca muzeu pentru public in anul 1817 are in
componenta sa: Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie
Naturala, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme si Trofee de
Vanatoare si Casa Artelor. Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA
din Dumbrava Sibiului, este cel mai mare muzeu in aer liber din
Europa.
In 2005 au avut loc in Sibiu peste 20 de festivaluri si manifestari
cultural artistice, unele dintre acestea avand deja o reputatie
internationala, cum ar fi Festivalul International de Teatru,
Festivalul International de Jazz, Festivalul de folclor 'Cantecele
Munctilor', Festivalul Traditiilor Populare, Festivalul Medieval, etc.

SIBIU – capitala europeana in 2007

Sibiul a fost nominalizat drept Capitala Europeana a anului 2007.


Votul Consiliului de Ministri ai Culturii din UE a consfintit in data de 27
mai 2004 decizia 2004/654/CE CONFORM CAREIA Luxemburgul si Sibiul
vor fi, in parteneriat, cele doua capitale culturale ale anului 2007.
Nominalizarea drept Capitala Europeana a presupus crearea unui
program compus din evenimente culturale care, conform standardelor
institutiilor europene, trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
• Calitate artistica deosebita
• Reprezentativitate pentru orasul desemnat cat si pentru tara care il
gazduieste
• Accesibilitate pentru un public mare european (turisti, vizitatori,
consumatori ai actului cultural)
• Impact la nivel European
In 2007, Sibiul a prezentat un program bazat pe o oferta de
exceptie:
18
• serie de evenimente creative, dinamice, pornind de la jocul
multitudinii populatiilor, culturilor si limbilor
• Experiente unice
• calduroasa primire turistica
• Sarmul unui peisaj unic
• Cultura in zeci de fatete: teatru, muzica , literature, picture, dans,
film, arhitectura, mestesuguri, arta contemporana, fotografie,
gastronomie
• Un peisaj natural uimitor

Programul de manifestari din 2007 a reflectat profilul


pluricultural al orasului reflectat in motto-ul Un oras al culturii –
un oras al culturilor.
Evenimentele s-au gruptat in sapte sectiuni:
• Un oras al culturii – un oras al culturilor
• Cetatea in sarbatoare
• Vocile Sibiului
• EuROpa
• Oras istoric – oras al artelor
• Provocari pentru ochi si minte
• Dincolo de frontiere
Caracterul specific al proiectului, precum si prioritatile
comunitatii pe termen mediu si lung s-au definit urmatoarele obiective
ale Programului Sibiu 2007:
1. Imbunatatirea vizibilitatii internationale a Sibiului
2. Dezvoltarea culturala pe termen lung a orasului
3. Atragerea vizitatorilor de pe plan national si international
4. Imbunatatirea sentimentului de mandrie locala si incredere
5. Cresterea audientei pentru actul cultural
19
6. Imbunatatirea coeziunii sociale si dezvoltarii comunitare
7. Imbunatatirea infrastucturii culturale si non-culturale
8. Promovarea cooperarii la nivel European

3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice Sibiu

Puncte tari Puncte slabe


oras istoric cu un peisaj natural uimitor, - Infrastructura tehnica in orasul
bogat in atractii turistice; vechi, ce necesita o
produs turistic corespunzator cerintelor modernizare acuta (lipsa
ungarilor (plasarea intr-un peisaj unic, strazilor pietonale, a
posibilitate de practicare a sporturilor elementelor de iluminare a
de iarna, oferta bogata de muzee, cladirilor istorice);
spectru larg de manifestari culturale); - capacitatea hoteliera in special
accesibilitate usoara la muntii Carpati si cea din segmentele de pret
la obiectivele si monumentele din mijlociu, nu este suficient
regiune; reprezentata in oras pentru
oferta variata de turism: de la peisajele necesitatile de cazare, care vor
montane ale Paltinisului pina la salba de creste odata cu dezvoltarea
lacuri saate de la Ocna Sibiului; economica a orasului;
o retea e restaurante cu o vasta oferta - lipsa unui concept unitar de
gastronomica, atit cu specific local, dezvoltare a turismului pentru
regional, cit si international Sibiu;
amplasare in centrul Romaniei, ce - oferta industriei hoteliere este
facilitaeaza accesul turistilor; insuficiena cantitativ si calitativ;
Existenta unui aeroport international, cu - nu este cunoscut potentialul
ruta directa spre Ungaria; turistic al orasului Sibiu si
Conectarea la reteaua soselelor si cailor suficient de mediatizat;
ferate europene; - lipsa aplicarii marketingului
turistic: punerea in valoare a

20
centrului istoric, reintroducerea
statiunii Paltinis in circuitul
pietei locale, regionale,
nationale si internationale.
Oportunitati Amenintari
posibilitatea atragerii de noi investitori - dezvoltarea unor programe de
straini in Sibiu; stimulare a turismului orientat
cresterea notorietatii orasului Sibiu- spre calitate, care ar putea
centru cultura European- in rindul afecta mediul inconjurator;
turistilor din tarile europene dezvoltate, - dezvoltarea unor programe
ca de exemplu Ungaria; ecologice, care ar putea afecta
- realizarea unui proiect de dezvoltare oferta de anumite tipuri de
si modernizare a Sibiului, de catre produse turistice din regiunea
primaria Municipiului Sibiu, numit Sibiului.
“Ghidul de Dezvoltare” de evolutie a - slaba imagine a Romaniei pe
orasului. plan extern;

4. Detaliile ofertei PENSIUNII DOINA

Oaspetii pensiunii DOINA vor beneficia de : cazare, masa, receptie


non stop, room – service, spalatorie, Internet, fax, ghid.

Gradul de confort al pensiunii realizate va fi de 4 margarete,


prin urmare suprafaţa camerelor, amenajarea, dotările si serviciile
oferite turiştilor vor fi in conformitate cu standardele acestei încadrări si
a normelor metodologice de aplicare privind organizarea si
desfăşurarea activităţilor de turism in România.

Servicii de cazare. Cazarea se va face in camere cu doua


paturi.,dotate cu televizor, aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup
sanitar propriu (apa calda si rece).

21
Servicii de servire. Pensiunea va dispune de un spatiu special
amenajat pentru servire la masa si bar cu 30 de locuri.
Organizare de evenimente: Se vor putea organiza seminarii de
pregatire, intalniri profesionale si reuniuni de afaceri, partide de
vanatoare si pescuit.
Servicii speciale: Pensiunea va dispune de o mini spalatorie -
calcatorie, Internet, telefon, fax, televiziune prin cablu.
Pensiunea isi va promova oferta de servicii prin intermediul
partenerilor mentionati anterior dar si cu ajutorul persoanei ce are
pregatire de specialitate, responsabilul de Vanzari. Se vor pregati astfel:
 pagina de INTERNET: www.pensiuneadoina.ro;

 prin intermediul agentiilor partenere;


 pliante de informare;
 un panou ce va fi amplasat la intrarea in pensiune;

 participarea la targuri de turism si prezenta in cataloage de profil.

In prima faza pagina de Internet, in care se va prezenta pensiunea,


oferta de servicii turistice oferite si la care se vor putea face rezervari
on line, sunt considerate ca fiind principalele mijloace de promovare
imediate. De asemenea, oferta de servicii turistice va fi transmisa si
site-urilor care promoveaza acest tip de activitati.
Odata cu inscrierea pensiunii in circuitul turistic de profil si
incheierea de contracte cu agentii de turism, se va trece la un tip de
promovare clasic in domeniul turismului si anume inscrierea in
cataloage si ghiduri de turism, editarea de brosuri si pliante de
prezentare, participari la targuri nationale si internationale de turism,
articole de prezentare in presa specializata in turism si afaceri.

22
Particularitatile prin care DOINA se deosebeste de ceilalti
ofertanti sunt:

4.1. Analiza S.W.O.T a PENSIUNII DOINA


Puncte forte Puncte slabe
Reputatia Managerului pensiunii
DOINA Birocratie
Pensiunea cu dotarile tehnice si
specifice prevazute prin proiect va
Costuri ridicate de pastrare a
asigura un confort pe care multe
standardelor propuse
din hotelurile din Sibiu nu-l ofera in
prezent
Calitatea serviciior aliniate la
Pret mai mare decit al concurentei
standardele internationale
Gama de servicii oferite Sezonalitate
Personal calificat
Eficienta activitatii Lipsa unui program de fidelizare a
departamentului de marketing clientelei
Fidelitatea clientilor pensiunii
Oportunitati Amenintari
Intrarea altor pensiuni concurente
Intrarea pe piete externe pe piata produsului turistic Sibiu
Posibilitatea scaderii interesului
Revitalizarea unui produs turistic consumatorilor fata de produsele
Sibiu turistice traditionale
Intrarea unui concurent puternic
Investitii masive in Sibiu pe piata Ungariei
Dezvoltarea slaba a infrastructurii
Posibilitate de intrare pe segmente tehnice si a economiei regiunii
noi Sibiu
Dezvoltarea programului de Slaba imagine a Romaniei pe plan
promovare a Romaniei si a zonelor extern
sale turistice
Tendinte de crestere a produsului

23
turistic Sibiu
Interesul turistilor din Ungaria cu
privire la regiunea turistica Sibiu
Perspectivele intrarii Romaniei in
UE

Pentru a surprinde atmosfera rurala a locului, spatiul va fi


amenajat special.
 In curtea interioara a pensiunii va fi amenajat un mic magazin de

produse artizanale realizate de mestesugari din imprejurimi, care


vor fi oferite spre cumparare, ca marturii a petrecerii unei vacante
in zona.
 masa se va axa in special pe preparate traditionale in zona. La

cerere se pot pregati si produse „speciale”. Toate legumele vor fi


din productia proprie a pensiunii tocmai din dorinta e a evita
produsele tratate chimic.

Intrucat zona Sibiului si in special cea in care este amplasata


pensiunea, desi nu presupune o activitate de tip sezonier, are si
perioade mai putin solicitate managerul Doina a conturat un pachet de
servicii de tratament adresat cu preponderenta persoanelor de varsta a
III a, la de un nivel de tarif mai scazut si accesibil acestui segment de
consumatori.

4.2. Tarife si pachete oferite.

Programe speciale pentru min 7 zile: acestea se vor oferi in


special prin intermediul Partenerilor DOINA dar nu numai. Se accepta
de asemnea si solicitarile directe ale turistilor. Prezenta in cataloagele
de specialitate va facilita promovarea acestui tip de pachet.

24
La cerere, se pot organiza, microcircuite personalizate pe durata
unui week-end, a cinci zile, a unei saptamini, etc. Aceste circuite vor
include cele mai pitoresti locuri din jurul satului si vor avea ca obiective
cadrul natural al zonei si observarea a culturii si traditiilor locului. Pretul
tuturor acestor activitatii este negociabil, in functie de marimea
grupului, durata deplasarii, mijlocul de transport ales. Pentru toate
aceste activitati se ofera optional serviciul specializat de ghid.
Programe speciale de sfarsit de saptamana care se
adreseaza in special clientilor ce vor sa evadeze din agitatia orasului si
sa uite de problemele din timpul saptamanii. Este de asteptat ca la
aceasta program sa apeleze in special clientii traditionali.
Programe personalizate: pensiunea va pune la dispozitia
companiilor posibilitatea de a organiza seminarii, sedinte de
teambuilding sau programe de training pentru angajati. Astfel, se vor
crea conditii pentru a desfasura diverse activitati in natura: ex: partide
de vanatoare in special pentru grupurile organizate de turisti straini,
focuri de tabara, gratare in aer liber,etc..
 Camera dubla: 160 Ron/Zi

 Tarife pentru servirea mesei: -mic dejun 30 Ron/persoana

-pranz 45 Ron/persoana

-cina 35 Ron/persoana

Tarifele vor fi negociate in functie de numarul de persoane si


numarul de zile de cazare. Se vor acorda discount-uri la rezervări
pentru perioadele din cursul saptamanii. De asemenea, contractele
incheiate prin intermediul Partenerilor vor fi negociate separat in
functie de raportul cerere oferta al pietei din momentul respectiv,
acordandu-se reduceri pe baza numarului de turisti si a numarului de
zile de ocupare.

25
Totodata, se vor diferentia tarifele in functie de pachetul turistic
solicitat, seviciile complementare (serviciile de bar, serile rustice, mini
excursiile in zona, organizarea de seminarii, serviciile de spalatorie) si
vor fi tarifate separat in functie de cheltuielile pe care le implica
acestea.
Preturile se incadreaza in marjele orientative de tarife
recomandate de ANTREC (www.pensiunituristice.com, www.antrec.ro si
www.ministerulturismului.ro).

5. Calculul eficientei economicea activitatilor turistifce


desfasurate

Investitii necesare pentru amenajarea camerei de oaspeti cu


posibilitatea serviirii mesei (7 camere)
Investitii – amenajari, dotari

Natura investitiei Anul Cost Amortismente Amortismente


durata(ani) valoare
* constructii 2004 73.500 20 3675

* amenajari 2005 42.000 10 4200

* finisari 2006 21.000 5 4200

* mobilier 2007 35.000 10 3500

* echipament 2008 38.500 5 7700

26
TOTAL 210.00 23.275
0

Investitie pe camera:
4****: 30.000 Ron x 7 camere

Valoarea totala a investitiei=7 x 30.000=210.000 Ron

35% din valoarea totala a investitiei reprezinta valoarea constructiei:


35/100 x
210.000=73.500 Ron a costat constructia

Amenajari: 6000 Ron/camera => 7 x 6000=42.000 Ron

Finisari: 3000 Ron/camera => 7 x 3000=21.000 Ron

Mobilier: 5000 Ron/ camera => 7 x 50.000=35.000 Ron

Echipament: 5500 Ron/ camera => 7 x 5500=38.500 Ron

Amortismente:

Constructii –73.500/20=3675 Mobilier – 35.000/10=3500

Amenajari – 42.000/10=4200 Echipament – 38.500/5= 7700

Finisari – 21.000/5=4200

Finantari

Autofinantare 68.000
Subventii 42.000
Imprumuturi 100.000
Total 210.000

Subventiile reprezinta 20% din valoarea totala a investitiei => 20/100


x 210.000=42.000

Rambursari anuale

Rata 20.000
Dobanda 24.000
Total 44.000

27
Perioada de rambursare: 5 ani
100.000/5=20.000/an
20.000/12=1666,6/luna reprezinta rata.
Dobanda este de 20%/luna => 0,20 x 1666,6=333,32
1666,6+333,32=1999,92 aprox. 2000 Ron/luna
2000 x 12=24.000 Ron/an
Venituri

Inchiriere camere 104.160


Servirea mesei 45.080
Total 149.240

Inchiriere camere
Camera dubla: 160 Ron/zi
7 camere duble => 14 persoane/zi
Inchiriere in lunile iulie(31 zile), august(31 zile) si decembrie(31 zile)
=> 93 zile/an
93 zile x 160 Ron x 7 camere=104.160 Ron/an

Servirea mesei
Fiind demipensiune micul dejun este inclus in pret si consideram ca
jumatate din oaspeti doresc sa serveasca pranzul si cealalta jumatate
cina.
Mic dejun: 14 persx 93 zile x 30 Ron=39.060 inclus in pret
Pranz: 7 pers x 93 zile x 45 Ron=29.295
Cina: 7 perx x 93 zile x 35 Ron=22.785
Total: 45.080

La acestea se adauga venituri din vanzarea suvenirurilor la


magazin: 4000/an
TOTAL: 149.240 + 4000=153.240 Ron

INDICATORII CAPACITATII DE CAZARE

Numar de nopti
-total (3 luni/an) 93 de nopti
-pe camera 7 camere x 93 nopti=651

Pret de 160 Ron x 7 camere= 1120


comercializare/noapte Ron

CHELTUIELI DE FUNCTIONARE
28
a) Cheltuieli fixe – total
Cotizatii,promovare,pu 300 Ron
blicitate 600Ron
Cheltuieli de gestiune
(telefon,curierat) 800 Ron
Transport, deplasari 1800 Ron
Impozite pamant, 1000 Ron
cladiri 1500 Ron
Taxe
Asigurari
b) Cheltuieli variabile
Alimentatie
-mic dejun 930 Ron
-pranz 1860 Ron
-cina 930 Ron
Costuri cu personalul 26.100 Ron
Consum utilitati (apa, 2000 Ron
gaz, energie
electrica si termica) 2000 Ron
Costuri de intretinere
TOTAL CHELTUIELI ( a + b) = 6000+33.820=39.820 Ron
Cheltuieli variabile
Alimentatie
Mic dejun: 10 Ron x 93 zile=930 Ron
Pranz: 20 Ron x 93 zile=1860 Ron
Cina: 10 Ron x 93 zile=930Ron
Costuri cu personalul
Personal calificat-salarii oferite: un manager ( 2000 Ron), 1 contabil
(1000 Ron), 1 ghid turistic (1000 Ron), 1 bucatar (900 Ron), 2 chelneri
(700 Ron x 2=1400 Ron), 2 cameriste (600 Ron x 2=1200Ron),1
spalator haine (600 Ron),1 vanzator magazin suveniruri (600 Ron)
Total anual: 3luni x
(2000+1000+1000+900+1400+1200+600+600)=3 x 8700=26.100
Ron

REZULTATE

29
Venituri 153.240
Cheltuieli 39.820
Profit brut:
-din activitate 153.240-39.820=113.420
-pe camera 113.420/7
Profit net camere=16202,85
Venit net disponibil 90.045
61.735

Profitul net=Profitul brut - Amortismente= 113.420-23.375=90.045


Venit net disponibil=Profit net-
(rambursari/an+taxe+impozite+asigurari)=90.045-
(24.000+1000+1800+1500)=90.045-28.300=61.735

INDICATORI DE EFICIENTA

Pragul de rentabilitate
-nr. nopti 0,413%
Rentabilitatea 145,85%
economica 2
Termenul de recuperare
a investiei ( ani)

Prag rentabilitate=Cheltuieli fixe/Pret variabil-Cheltuieli variabile


Pret variabil=93 x 160=14.880
Chelt. variabile=33.820/93=363,65
Prag rentabilitate=6000/14.880-363,65=0,413%
Rentabilitate ec=Profit net x 100/Venit
net=9.004.500/61.735=145,85%
Termen de recuperare a investitiei=Investitia totala/Profit brut=1,85
aprox 2 ani

6. Concluzii

Avand in vedere faptul ca destinatia turistica Sibiu a fost


declarata “Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007”, acest fapt
presupune o atentie deosebita asupra viitorului cultural, economic,
tehnologic, demografic, social, politic al orasului si a regiunilor sale.
Este evident faptul ca, in urma implementarii acestui program,
va creste semnificativ gradul de interes al turistilor nationali, si nu in
30
ultimul rind, interesul turistilor internationali fata de aceasta minunata
destinatie turistica. Programul este gândit astfel încât să promoveze
cooperarea culturală al oraşului Sibiu printr-un program cultural cu
dimensiuni şi semnificaţie europeană si să ofere oportunităţi pentru
probleme de incluziune şi coeziune socială, educaţie, turism patrimoniu
şi regenerare urbană la toate nivelurile. Programul pune cultura în
centrul vieţii oraşului şi caută în ea inspiraţie pentru a conduce
comunitatea spre viitor.
Prin realizarea acestui plan strategic de promovare a destinatiei
turistice-Sibiu, pensiunea MIRA si-a propus sa relanseze produsul
turistic enumerat mai sus, si sa conceapa un pachet de servicii speciale.
Pensiunea DOINA spera sa isi atinga obiectivele de marketing,
prin implementarea programului de promovare a produsului turistic
Sibiu, pentru aceasta se vor antrena fortele profesioniste de control si
evaluare a programului, si anume echipa manageriala a pensiunii.
“Ne propunem ca, prin oferirea de servicii de calitate si
fidelizarea clientilor, sa se imbunatateasca gradul de vizibilitate a
pensiunii, a Sibiulu si sa putem afirma ca am contribuit si noi la
perfectionarea imaginii Romaniei pe plan extern.” Echipa manageriala,
Pensiunea DOINA.
Reclama
Pentru un concediu relaxant unde aveti ocazia sa va reincarcati
bateriile va asteptam cu drag la Pensiunea Doina ****din zona Sibiu
unde calitatea este la ea acasa. Pensiunea dispune de camere duble
dotate cu televizor, aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup sanitar
propriu (apa calda si rece) care va asigura tot confortul necesar. Pret
160 Ron/noapte. Detalii pe pagina de internet
www.pensiuneadoina.ro sau persoana de contact manager Ion
Popescu – 0727360363. Va dorim un sejur placut!

31