Sunteți pe pagina 1din 14

Plan de afaceri pensiune agroturistica

I. Rezumat (executiv) / sinteză


1.1. Descrierea afacerii
În ziua de azi cei mai mulţi turişti sunt dispuşi să renunţe la vacanţele costisitoare din diverse
staţiuni ce devin din ce în ce mai aglomerate, orientându-se la locuri cât mai retrase şi în acelaşi
timp cât mai aproape de natură. Din acest motiv o activitate oportună şi din care provin venituri mai
mult decât substanţiale este pensiunea turistică, iar acestea venind dacă activitatea este bine
organizată şi dacă oferă servicii de o bună calitate.
Proiectul de faţă, prezintă înfiinţare unei pensiuni turistice, cu o capacitate de 21 locuri în
localitatea Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava.

1.2. Obiective generale şi specifice ale afacerii


Obiectivele firmei pe termen scurt sunt demararea activitatii firmei in conditii optime si
atragerea de clienti astfel incat activitatea firmei sa nu fie intrerupta, precum si obtinerea de venituri
care sa permita plata creditului si a dobanzilor, iar cifra de afaceri sa prezinte o crestere
anuala constanta in primii ani de activitate. Un alt obiectiv il reprezinta loialitatea angajatilor fata de
firma si motivarea acestora pentru ca ei sa se identifice cu firma, sa fie pentru ei o a doua casa.
Obtinerea fidelitatii clientilor prin intermediul calitatii serviciilor prestate constituie de asemenea un
obiectiv important.
Obiectul principal de activitate al societăţii îl reprezintă « oferirea de servicii de cea mai bună
calitate în domeniul agroturismului astfel încât să ajungă lider pe piaţa în zona respectivă. » Asta
implică: găzduirea turiştilor pentru o anumită perioadă de timp, pensiune completă (3 mese pe zi)
sau demipensiune ( 2 mese pe zi) şi servicii suplimentare.
Pe termen lung, obiectivele firmei sunt cu privire la dezvoltarea afacerii si anume la
diversificarea serviciilor oferite prin construirea unei zone de agrement atat pentru clientii pensiunii
cat si pentru locuitorii comunei.
Câteva mini obiective ar fi : popularizarea zonei, punerea în valoare a bogăţiilor şi tradiţiilor
satului, creşterea nivelului de educaţie şi cultura în rândul locuitorilor .

1.3. Descrierea produsului / serviciului – caracteristici unice


Produsul de bază e reprezentat de condiţiile de cazare, care sunt la cel mai înalt nivel pentru
acest tip de turism. Camerele sunt dotate cu mobilier de lemn, atent finisate, internet, Tv, baie
proprie, apă caldă curentă. Acest produs include servicii oferite de ghizi locali ce pun la dispoziţie
mijloace tradiţionale de trasport. Totodată ei vor ghida turiştii în drumeţii sau vizitarea zonei, se vor
ocupa de întreţinerea turiştilor (foc de tabără, olărit, vânătoare, pescuit etc.)

1.4. Segmentul de piaţă


Segmentul care apelează cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de vârsta a
doua şi, într-o mai mică măsură, de vârsta a treia. Aceştia prefera liniştea unei astfel de pensiuni, în
locul zgomotului şi agitaţiei staţiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea Prahovei, de
exemplu.

1.5. Sinteza previziunilor financiare.


Amenajările necesită o investiţie de 31611,46 lei, conform estimărilor iniţiale pe baza
bugetului elaborat. Pe lângă această investiţie cu amenajarea pensiunii, se adăugă şi costul
amenajării piscinei şi a achiziţionării generatorului de valuri, costuri care se ridică la 10250 lei, şi se
mai adăugă achiziţionarea unui autoturism în valoare de 16500 lei, pentru care se va contracta un
credit.
Pentru estimările financiare din primul an s-a avut în vedere că activitatea începe abia în luna
iulie, iar rata de ocupare va fi tot mai mică la început, dat fiind faptul că pensiunea nu este

1
cunoscută încă. Pentru atragerea clienţilor s-au practicat preţuri diferenţiate, în funcţie de perioadă,
ceea ce face că preţurile să fie mai mici decât cele ale concurenţei.

II. Prezentarea afacerii


1. Prezentarea firmei
Firma S.C. “Pensiunea la Cris” S.R.L. s-a înfiinţat în 30.10,2018 , cu un capital social integral
privat de 1000 de lei, înmatriculata în Registru Comerţului cu nr.J xx/xxxx/2010, cod unic de
înregistrare: RO xxxxxxx. Obiectul principal de activitate al societăţii îl reprezintă oferirea de
servicii de cea mai bună calitate în domeniul agroturismului.Forma juridica este: S.R.L. (conform
legii nr. 31/1990).

2. Descrierea afacerii şi prezentarea domeniului de activitate


Pensiunea turistică este una din cele mai simple variante de practicare a serviciilor turistice,
care oferă posibilitatea de a obţine venituri bune, cu un capital şi un risc moderat.
Pensiunea "La Cris" este amplasată în Câmpulung Moldovenesc, oraş împrejmuit de masivele
Rarău şi Giumalau. Drumul până la pensiune este asfaltat, şi este funcţional pe tot parcursul anului.
Se poate ajunge uşor atât cu autoturismul cât şi cu autocarul.
Fiind un oraş mic Câmpulung Moldovenesc poate oferi turiştilor zile de relaxare şi de odihnă
la poalele munţilor, dar şi alte activităţi specifice zonelor urbane : şi aici putem încadra plimbări în
parc, ieşiri la terasele localurilor din oraş.
Amplasată la marginea oraşului la poalele muntelui, pensiunea beneficiază de un peisaj
pitoresc, aer curat şi linişte, elemente care sunt tot mai căutate şi mai preţuite în ultimii ani de către
turiştii de pretutindeni.
Terenul pe care este amplasată pensiunea are o suprafaţă de 2300 m2, oferind astfel
posibilitatea de noi amenajări. Clădirea este în stare bună, împărţită în demisol, parter şi mansardă.
În primul rând, rolul pensiunii este de a oferi cazare oaspeţilor săi. Pentru a putea face acest
lucru în cele mai bune condiţii, la dispoziţia oaspeţilor va fi pusă întreaga clădire, gazdele alegând
să locuiască în curtea alăturată, spre a lăsa oaspeţii să se simtă cât mai în largul lor. Singurele
momente în care gazdele vor fi prezente vor fi cele în care se va pregăti şi se va servi masa.
Nu în ultimul rând turiştilor li se vor oferi şi facilităţi de petrecere a timpului liber. Printre
acestea se numără cele oferite în cadrul pensiunii, unde ei pot să joace badminton, să joace ping-
pong, sau să se bucure de un grătar în aer liber. Vor fi achiziţionate şi două biciclete ce vor sta la
dipozitia celor dornici de o plimbare, iar serile vor putea fi petrecute în jurul unui foc de tabără,
chiar în curtea pensiunii.
Pentru turiştii curioşi de spcificul locurilor şi de felul cum se desfăşoară viaţa în această zonă,
se vor organiza vizite în gospodarii tipice ţărăneşti, prilejuri perfecte pentru că şi cei mici să înveţe
despre un alt stil de viaţă.

3. Viziunea, misiunea, strategia, obiective pe termen mediu şi lung, activităţi, rezultate,


indicatori previzionaţi, strategia generală de implementare a planului de afaceri pe 2 ani.
Domeniul de activitate al firmei il va constitui turismul, obiectivul de activitate al firmei il
reprezinta prestarile de servicii turistice si anume cazarea. La ora actuala industria turismului
in Romania este considerate de catre experti a fi intr-o continua dezvoltare. S-a remarcat de
asemenea o imbunatatire a serviciilor de cazare in ultimii ani.Aceasta dezvoltare a industriei
turismului in Romania si mai ales in ceea ce priveste serviciul de cazare, este confirmata si de faptul
ca in anul 2003 si-au deschis " portile" peste 210 hoteluri si pensiuni.
Nevoia oamenilor de miscare, datorita conditiilor impuse de economia de piata va mentine in
continuare aceasta tendinta de crestere a industriei turismului. De asemenea, atractiile turistice
din Romania reprezinta un factor important care duce la cresterea cererii in acest domeniu.
Viziunea firmei : să ofere clienților servicii de o calitate ridicată, în special în domeniul
serviciilor turistice.

2
Misiunea organizatiei o reprezinta promovarea si dezvoltarea turismului in aceasta zona a
tarii, a face cunoscut patrimonial pe care aceasta regiune il detine, ospitalitea specifica oamenilor
din aceasta zona. Oaspetii nostri, turistii trebuie sa se simta la noi ca acasa, sa gaseasca linistea de
care au nevoie , sa se simta relaxati si fara nici o grija pentru ca avem noi grija de toate.
Strategia firmei : modernizare și diversificare. Direcționarea resurselor proprii și atragerea de
resurse adiacente destinate obiectivelor subscrise și asumate.

III. Analiza pieţei / planul de marketing


1. Piaţa – clienţi, dimensiunea cererii, cota de piaţă, tendinţe ale pieţei.
Cu toate că turismul intern şi internaţional al României înregistrează o accentuată tendinţa
descendenta (în special datorită scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, pe de o parte, şi a
diminuării interesului vizitatorilor străini, pe de altă parte), turismul rural a luat o amploare
deosebită în România după 1990 şi în special în ultimii ani.
Această situaţie se datorează în mare măsură involuţiei sistemului hotelier clasic, uzurii
morale a dotărilor şi echipamentelor, preţurilor mari practicate şi serviciilor necorespunzătoare. Prin
urmare, agroturismul a apărut ca o alternativă viabilă, către care s-au îndreptat tot mai mulţi turişti.
Pe teritoriul ţării există o mare vrietate de spaţii de cazare, începând cu cele de dimensiuni
reduse (pentru 2-3 persoane) până la cele care pot găzdui peste 100 de persoane. Majoritatea
unităţilor de turism rural oferă un pachet de servicii – cazare şi masă, aceasta din urmă sub formă de
demipensiune sau pensiune completă.
În proporţii mai mari sau mai mici, unele pensiuni oferă şi o serie de servicii suplimentare:
telefon, televizor, bai sau duşuri, maşina de spălat, terenuri de sport, închirierea de materiale
sportive etc.
Aceste pensiuni se întind, cu mici excepţii, pe tot teritoriul ţării, având o densitate mai mare
sau mai mică în funcţie de frumuseţea zonei, de condiţiile existente, de posibilităţile financiare şi de
implicarea autorităţilor centrale şi locale în dezvoltarea zonală.
Odată cu creşterea cererii, oferta turistică este la rândul ei din ce în ce mai vastă şi mai
diversificată. Turismul este considerat din ce în ce mai mult un panaceu universal, capabil să
rezolve problemele economice ale localităţilor şi teritoriilor. Tot mai multe regiuni realizează
importanta să şi încep să-şi valorifice atracţiile, sporind oferta existenţa. Astfel, concurenta în
domeniul turistic devine tot mai acerbă.
În ultimile decenii politica dezvoltării regionale a Uniunii Europene şi politicile naţionale ale
statelor membre au încurajat orientarea turismului către zonele rurale, luând în calcul efectele şi
implicaţiile pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate de Organizaţia Mondială a Turismului
rezultă că turismul rural se dezvoltă într-un ritm mai rapid decât turismul internaţional în ansamblul
său.
Interesul manifestat pentru turismul rural în România a crescut după anul 1989, cu
concentrare în zona montană a ţării, a cărei populaţie număra aproximativ 1,7 milioane şi peste 600
mii gospodarii familiale.
Turismul rural se adresează atât clienţilor romani cât şi celor străini.

2. Analiza SWOT a afacerii

Puncte tari Puncte Slabe


– procesul de servire rapid şi eficient; – dificultăţi legate de profitabilitatea care
– bună gestionare a aprovizionării; poate să fie slabă în ultimii doi – trei ani;
– respectarea tradiţiei zonei. – lichidităţile fluxului de numerar în scădere
– amplasarea pensiunii într-o zonă ferită de în primii trei ani;
trafic şi de vecinii imediaţi, – datoriile, etc
– dotarea pensiunii cu multe facilităţi de
petrecere a timpului liber,

3
– suprafaţă mare a terenului care va perimite
extinderea ulterioară,
– studiile în domeniu ale unuia dintre
asociaţi,
– mănăstirile din zona Moldovei.
Oportunități Amenințări

– cheltuieli relativ scăzute cu materiile prime – concurenţă acerbă;


şi materialele consumabile; – aplicarea de noi standarde care majorează
– prezența arhitecturii tradiționale in zona. costurile de prestare a serviciilor şi vânzării
– fonduri europene, etc. mărfurilor, etc.

3. Strategia de marketing
Pentru că pensiunea să fie cât mai accesibilă segmentului de clienţi vizat se va proceda la o
eşalonare a preţurilor în funcţie de sezon, practică frecvent întâlnită la unităţile de cazare mai ales
pe litoral, dar care nu este folosită încă în rândul pensiunilor din zonă.
Deoarece majoritatea clienţilor vizaţi îşi vor aduce copiii cu ei, pentru aceştia vor fi practicate
preţuri speciale, cu o reducere de 15%.
Tot o reducere de 15 % li se va oferi şi clienţilor care se întorc în anul următor la pensiune,
urmărindu-se astfel fidelizarea lor şi câştigarea de noi clienţi din rândul prietenilor acestora.
Deoarece vânzarea serviciilor pensiunii se va realiza nu numai de către această, cât şi de
agenttiile de turism cu care această colaborează, ele vor fi accesibile şi celor care nu au aflat încă de
existenţa pensiunii, mărindu-i astfel popularitatea.

3.1. Produsul / serviciul:


Obiectul principal de activitate al societăţii este “OFERIREA DE SERVICII DE CEA
MAIBUNĂ CALITATE ÎN DOMENIUL AGROTURISMULUI, ASTFEL ÎNCÂT SĂ
AJUNGĂLIDER PE PIAŢA ÎN ZONA RESPECTIVĂ”.
Acest lucru implica:
• găzduirea turiştilor pentru o anumită perioadă de timp, pensiune complete (3 mese /zi);
• câteva miniobiective ar fi: popularizarea zonei, punerea în valoare a bogăţiilor şi
tradiţiilorsatului, creşterea nivelului de educaţie şi cultură, în rândul locuitorilor;
• 8 camere = 16 paturi.
Clădirea există deja, dar nu este amenajata pentru o astfel de activitate şi investiţia va
vizaamenajarea ei, conform standardelor în vigoare.
În funcţie de caracteristicile construcţiei, calitatea dotărilor şi a serviciilor oferite,
pensiuneaturistică rurală trebuie să fie clasificată şi să i se atribuie un număr de margarete.
Clasificarea areca scop prioritar protecţia turiştilor constituind o formă codificată de prezentare a
nivelului deconfort şi a calităţii serviciilor oferite. Clasificarea se face de către Ministerul
Turismului.

3.2. Clienţii şi profilul acestora:


În urma unei cercetări efectuate în pensiunile din zonă, am obsevat că densitatea maximă a
turiştilor este în luna iulie, iar sezonul turistic durează din Mai până în octombrie, însă unu număr
important de turişti se înregistrează şi de sărbătorile importante : Crăciunul, Anul Nou, Paştele
Catolic, Paştele Ortodox.
Analiza cererii a urmărit depistarea tipurilor principale de turişti din zonă, pentru a şti cui se
adresează produsele turistice şi cum pot fi acestea ajustate cât mai bine pe măsură cererii.
Segmentul care apelează cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de vârsta a
doua şi, într-o mai mică măsură, de vârsta a treia. Aceştia prefera liniştea unei astfel de pensiuni, în
locul zgomotului şi agitaţiei staţiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea Prahovei, de

4
exemplu. Nu trebuie neglijaţi nici tinerii, dar ponderea acestora este mai redusă, tocmai datorită
preferinţei acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de agitaţie.
Turiştii străini care apelează cel mai des la agroturism sunt cei interesaţi în a cunoaşte istoria
şi tradiţiile României, prin vizitarea unor zone pitoreşti, de o frumuseţe aparte, care păstrează
obiceiuri străvechi legate de: arhitectura caselor, port, meşteşuguri tradiţionale, specialităţi
gastronomice.
Din punct de vedere financiar, cei care apelează la aceste servicii se încadrează în categoria
celor cu posibilităţi materiale medii şi mici, ţinând cont de faptul că turismul rural solicita mai
puţini bani faţă de cazarea în sistemul hotelier. Nu trebuie exclusă în totalitate nici categoria
turiştilor cu venituri superioare, care preferă agroturismul din curiozitate sau pentru odihnă.

3.3. Preţul:
Descrieţi tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul din cifra de afaceri,
nivelurile de preţuri)!
Planul de faţă se adresează clienţilor de vârsta a 2a şi a treia, atât romani cât şi străini.
Categorie de persoane cu venituri obişnuite, dar aşa cum s-a menţionat anterior nu se exclud
persoanele cu venturi crescute, calitatea serviciilor menţinându-se la cele mai înalte standarde
pentru tipul de business şi zonă geografică, indiferent de clienţi.

Produs Pondere în vânzările totale

Produsul 1/Serviciul 1 - cazarea 75%


Produsul 2/Serviciul 2 – servirea mesei 25%

3.4. Amplasarea pe piaţă şi distribuţia produselor/serviciilor:


În ultimii ani turismul şi amenajările turistice au început să ia amploare în zonă. În mare parte,
toată această evoluţie s-a făcut în afara unui cadru organizat, iar pentru o dezvoltare adecvată va fi
nevoie de armonizarea tuturor facilitaţilor şi crearea unei baze de date cuprinzătoare şi coerente,
care în momentul de faţă nu există. Datele ce urmează au fost culese de pe site-urile pensiunilor şi
cele ale hotelurilor din Câmpulung Moldovenesc.
Facilităţile de cazare sunt concentrate în zona urbană. În urma cumulării tutror datelor
disponibile, structura de cazare în oraşul Câmpulung Moldovenesc se prezintă astfel :

3.4.1. Principalii concurenţi:


Firmă concurentă
Produs/
serviciu oferit pieţei Denumirea firmei/ Ponderea pe piaţă
firmelor (%)
1 Pensiune **** Dor de Munte 27%
2 Pensiune Casa Lates 16%
3 Pensiune Steaua Nordului 12%
4 Pensiune *** Bucovina 9%
5 Complex Turistic *** Grota Azura 7%
6 Pensiune Floare de Colt 6%
7 Pensiune *** Casa Ileana 6%
8 Pensiune *** Veronica 6%
9 Pensiune ** Dor de Bucovina 6%
10 Pensiune *** Casa Angela 6%

5
Municipiul Câmpulung Moldovenesc şi împrejurimile sale pune la dispoziţia turiştilor un
număr de 780 locuri de cazare repartizate în 3 hoteluri (328 locuri), 2 cabane (106 locuri), 28
pensiuni turistice (336 locuri).
Din totalul pensiunilor turistice, 5 (cu 91 locuri) sunt în mediul urban, 5 (cu 78 locuri) în
mediul rural şi 18 (cu 333 locuri) sunt pensiuni agro-turistice.
Structurile de primire au confortul încadrat între 1 şi 4 stele, ponderea cea mai mare fiind ale
celor cu 2 stele - 83,3%, urmată de cea a structurilor de primire încadrate la 3 stele - 9,7 % şi cele cu
1 stea - 4,6%. Locurile de cazare în structurile de primire de 4 stele reprezintă 2,4 % din total.

3.4.2. Poziţia produselor/serviciilor societăţii pe piaţă, comparativ cu cele ale concurenţei.


Descrieţi principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor dumneavoastră comparativ cu
cele oferite de concurenţă):
Principalele avantaje ale acestei pensiuni sunt:
– procesul de servire rapid şi eficient;
– bună gestionare a aprovizionării;
– respectarea tradiţiei zonei.
– amplasarea pensiunii într-o zonă ferită de trafic şi de vecinii imediaţi,
– dotarea pensiunii cu multe facilităţi de petrecere a timpului liber,
– suprafaţă mare a terenului care va perimite extinderea ulterioară,
– studiile în domeniu ale unuia dintre asociaţi.

3.4.3. Cum se va realiza desfacerea produselor/serviciilor?


Produse/grupe de Pondere în
Forme de desfacere(%)
produse/servicii cifra de afaceri (%)
Produsul 1/Serviciul 1 - cazarea 75% INTERNA
Produsul 2/Serviciul 2 – servirea INTERNA
25%
mesei

4. Previziunea vânzărilor:
Anul curent (N)
(Grupe de) produse/servicii,
Total
lei
Vânzări pe Produsul/
Produsul /
(principalii) clienţi Serviciul 2
Serviciul 1 lei %
Servirea
Cazarea
mesei
varsta cuprinsa intre 18-35
3938 1312 5250 20%
ani
varsta cuprinsa intre 35-50
Clienţi 9844 3822 13125 50%
ani
interni
cu varsta peste 50 ani 2363 5513 7875 30%

Total piaţa internă 16145 10647 26250 100%


Clienţi varsta cuprinsa intre 18-35
16875 30%
externi ani 12656 4219

6
varsta cuprinsa intre 35-50
16875 30%
ani 12656 4219
cu varsta peste 50 ani 16875 5625 22500 40%
Total export 42188 14063 56250 100%
Total intern + export 56250 18750 75000 100%

Anul N+1
(Grupe de) produse/servicii, lei Total
Vânzări pe Produsul/
Produsul/ l
(principalii) clienţi Serviciul %
Serviciul 1 ei
2
varsta cuprinsa intre 18-35
2625 875 3500 10%
ani
Clienţi varsta cuprinsa intre 35-50
7875 2625 10500 30%
interni ani
cu varsta peste 50 ani 15750 5250 21000 60%
Total piaţa internă 26250 8750 35000 35%
varsta cuprinsa intre 18-35
14062.5 4687.5 18750 30%
ani
varsta cuprinsa intre 35-50
Clienţi 19687.5 6562.5 26250 30%
ani
externi
cu varsta peste 50 ani 28125 9375 37500 40%

Total export 56250 18750 75000 75%

Total intern + export 75000 25000 10000 100%

5. Promovarea
O importantă metodă de promovare a turismului rural este însăşi calitatea serviciilor oferite,
care determină satisfacţia turiştilor, ceea ce îi poate transforma în clienţi fideli. Mai mult, ei pot
recomanda pensiunea la care s-au simţit bine altor persoane şi, prin această reclamă verbală, gradul
de ocupare poate creşte considerabil. Desigur, existenţa unui site pe Internet care să atragă atenţia
asupra existenţei pensiunii şi să popularizeze oferta acesteia este întotdeauna binevenită. Mai puţin
eficientă se dovedeşte o promovare costisitoare (presa scrisă, radio, TV), care de cele mai multe ori
nu îşi justifica prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Excepţie fac revistele sau emisiunile
care au ca subiect călătoriile, turismul etc.
Modalităţile de reclamă utilizate vor fi : înscrierea pe site-uri şi portaluri de turism din
România, construirea unui site, apariţia de reclame în publicaţiile din zona dar şi reviste şi publicaţii
la nivel naţional, mai ales cele cu specific turistic. O altă metodă clasică de reclamă pentru pensiune
ar fi aceea în care, un angajat al pensiunii va merge la gară şi va face reclamă astfel încât să
conducă turiştii spre pensiune; va asigura transportul lor din gară până la pensiune. Tot pentru
publicitate se va apela la agenţiile de turism, care pot asigura publicitatea.
La sosire, clienţii vor primi un dosar cu toate informaţiile despre pensiune, harta zonei
respective, programul de divertisment ce se va desasura în pensiune şi la care pot lua parte. Se vor
oferi discount-uri pentru copii şi clienţi fideli. La plecare, turiştii vor primi câte un suvenir din «
cămara » pensiunii. Foile de cazare au o rubrică destinată adresei de email, astfel că se vor trimite
oferte noi pe adresele de email ale clienţilor.
7
6. Bugetul de marketing:

Cheltuieli pentru studii de piaţă şi


Anul 1 Anul 2
cercetarea pieţei
Cheltuieli pentru promovarea 5000 4500
produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli
Total cheltuieli 5000 4500

IV. Organizare şi conducere

IV.1. PROCES DE PRODUCŢIE / PLANUL DE PRODUCŢIE


Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi
transformapropria locuinţă în pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli
determinatede mărirea suprafeţei casei, crearea unor condiţii de cazare sau extindera facilitaţilor
existente,amenajarea camerelor şi anexelor, alte îmbunătăţiri (dotări grupuri sanitare, sistem de
încălzire)etc.
Faţă de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demarării unei afaceri în turismul
ruralca fiind reduse, mai ales, având în vedere posibilitatea realizării unora sau tuturor acestor
lucrăricu forţe proprii, sau cu mâna de lucru locală.
Construcţia se prezintă astfel : regimul parter + mansarda cu demisol parţial, suprafaţa
construită Ac = 173,5 mp + terasa de 60 mp, aria desfăşurată Ad = 438 mp. Înălţimea maximă a
construcţiei este de 11, 10 m la faţada posterioară (în partea cu demisol) şi de 9,00 m la faţada
principală. Înălţimea interioară a demisolului este de 2,2 m, înălţimea interioară a parterului este de
2,7 m, iar cea a mansardei este de 2,55m. Volumul construcţiei este de 968 mc.
Principalele elemente funcţionale :
Demisol :
 Centrală termică = 19 mp
 Depozit zarzavat = 10,9 mp
 Depozit vin = 10,45 mp
 Spălătorie, uscătorie, călcătorie = 22,00 mp
Parter :
 Hol + Recepţie = 22,60 mp
 Sala de mese = 30, 6 mp
 Bucătărie = 23,61 mp
 Cămara = 4,3 mp
 Coridor = 13,00 mp
 Terasă şi balcon = 63,00 mp
 Birou = 11,38
 Grup sanitar femei = 2,94 mp
 Grup sanitar bărbaţi = 2,94 mp
 Vestiar angajaţi = 4,50 mp
 Camera cu grup sanitar = 13,02 + 3,05 mp
 Camera cu grup sanitar = 14,35 + 3,0 mp
 Camera cu grup sanitar = 14,35 + 3,0 mp
Mansarda :
 7 camere cu 2 paturi cu grupuri sanitare incluse = 2 camere cu 14,04 mp cu grup sanitar cu
3,0 mp fiecare;
 3 camere cu 13,02 mp cu grup sanitar cu suprafaţa de 3,5 mp fiecare ;
 1 camera cu suprafaţa de 16,64 mp şi grup sanitar de 3,5 mp + balcon de 7,5 mp;
8
 1 camera cu suprafaţa de 16,79 mp şi grup sanitar de 3,0 mp + balcon de 7,5 mp;
 Coridor = 9,5 mp
 Depozit lenjerie = 7,98 mp
 Depozit mijloace de curăţire = 3,15 mp

Centrală termică proprie s-a proiectat la demisolul clădirii şi va fi echipat cu cazan Celsius din
tabla de oţel cu grosimea 5 mm, pentru apă caldă de 90/70 º C, utilizând combustibil solid, contor
de apă şi debimetre.
Iluminatul va fi incasdencent în camere, şi fluorescent în rest. Se prevede o instalaţie R+TV şi
un circuit telefonic de la doză de racord la camere, birou, recepţie şi hol pentru telefon public.

1.Produsele: (descrieţi tipul de produse/servicii şi caracteristici, procentul din total vânzări,


preţ vânzare)
Produs Pondere în vânzările totale
Produsul 1/Serviciul 1 - cazarea 75%
Produsul 2/Serviciul 2 – servirea mesei 25%

2. Rolul şi funcţiunea fiecărui utilaj, echipament propus spre achiziţionare; nevoile ce vor
acoperite prin intermediul produsului/serviciului/lucrării dezvoltate;
Nu achizitionam utilaje si echipamente

3.Date tehnice cu privire la principalele maşini, utilaje şi mijloace de transport aflate în


proprietatea agentului economic
Mijloc fix Caracteristici An Valoare de piaţă
tehnice fabricaţie estimată
- - - -
- - - -
- - - -

4. Imobile existente:
Proprietate Închiriate
Denumire Destinaţie Perioada de
Valoare Ipoteci Val. chirie
închiriere
- - - - - -
- - - - - -
- - - - - -

Modul de asigurare cu utilităţi:


(Unde va fi implementat proiectul, adresa, descrierea spaţiului şi cum sunt asigurate utilităţile
necesare)
Curentul va fii furnizat de E.ON, iar apa va fii asigurata de un izvor din localitate

9
5. Implementarea unor soluţii TIC în procesul de producţie/ furnizare/ prestare,
promovarea consolidării cercetării, a dezvoltării tehnologice şi/sau a inovării, prin derularea de
activităţi specifice):

6. Proces de producţie / prestări servicii - flux, timp, fonduri


Cheltuieli anuale: 45.000

(Detaliaţi cheltuielile directe şi indirecte anuale ale activităţii ce se va desfăşura în urma


implementării proiectului la capacitatea maximă):

Cheltuieli de producţie directe Suma %


Materii prime/materiale consumabile 6000 13.33%
Materiale auxiliare 2000 4.44%
Manoperă directă (salarii + taxe şi contribuţii sociale) 12000 26.67%
Energie, alte utilităţi 6000 13.33%
Subansamble 0 0.00%
Servicii sau lucrări subcontractate 0 0.00%
Alte cheltuieli directe 7000 15.56%
Cheltuieli de producţie indirecte 0.00%
Administraţie / Management 4500 10.00%
Cheltuieli de Birou / Secretariat 2000 4.44%
Cheltuieli de transport 2000 4.44%
Cheltuieli securitate (de exemplu pază etc.) 0 0.00%
Cheltuieli de protecţia muncii şi a mediului 800 1.78%
Alte cheltuieli indirecte 2700 6.00%
TOTAL 45000 100%

Detaliaţi cheltuielile fixe şi variabile în funcţie de domeniul de activitate al afacerii


dumneavoastră:
Cheltuieli fixe Suma %

Materii prime/materiale consumabile 6000 7.84%

Materiale auxiliare 2000 23.53%

Energie, alte utilităţi 6000 27.45%

Alte cheltuieli fixe 7000 17.65%

Administraţie / Management 4500 23.53%

Total cheltuieli fixe 25500 100%

10
Cheltuieli variabile Suma %

Manoperă directă (salarii + taxe şi


12000 61.54%
contribuţii sociale)

Cheltuieli de Birou / Secretariat 2000 10.26%

Cheltuieli de transport 2000 10.26%

Cheltuieli de protecţia muncii şi a


800 4.10%
mediului

Alte cheltuieli indirecte 2700 13.85%

19500
Total cheltuieli variabile 100%

7. Venituri anuale preconizate (cifră de


75.000
afaceri) :
Detaliaţi volumul vânzărilor anuale pentru fiecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maximă a echipamentelor:

Vânzări la capacitatea maximă Suma (lei)


Produsul 1/Serviciul 1 - cazarea 56250
Produsul 2/Serviciul 2 – servirea mesei 18750
TOTAL

8. Capital fix – amortizare, întreţinere, furnizori:


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………

9. Materii prime și consumabile – necesar, surse, cost. Principalii furnizori de materii prime:
Aprovizionarea se va face cu maisna proprie de la magazinele din apropiere, dar mare parte
din materiile prime utilizate din gospo.daria proprie

10. Investiţii necesare:


-
IV.2. ORGANIZARE ŞI PLANUL DE MANAGEMENT

1. Structura organizatorică a firmei (organigrama) şi politica de resurse umane


(identificarea resurselor umane necesare derulării activităţilor, prezentarea fişelor de post,
prezentarea procesului de selecţie şi recrutare personal, angajarea de persoane dezavantajate):

11
Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Cristina
Dascalu. In fata autorităţilor de stat, terţi şi în justiţie, societatea e reprezentată de contabilul angajat
ca şi colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a acţiona în numele
societăţii.Totodată el poate acţiona pentru a autoriza actele şi operaţiunile de gestiune şi orice acte
de diispozitie. Managerul deschide conturi în lei şi în valută şi poate utiliza fondurile financiare ale
societăţii.

2. Personal – număr, calificare, formare, plată/


Pentru buna funcţionare a Pensiunii «La Cris», personalul necesar e format din:
 un manager ;
 un bucătar;
 un ajutor de bucătar ;
 menajera;
 un ghid pentru drumeţii.
Relaţiile cu Administraţia Financiară şi alte autorităţi ale statului sunt încredinţate unui
colaborator specializat în contabilitate şi autorizat să onoreze aceste obligaţii.

3. Experienţa şi calificări ale echipei de conducere:


Bejan Mircea, manager, cu experienţa de 5 ani. Dumbrava Mirela, bucătar şef în vârstă de 55
de ani cu peste 30 de ani experienţă în domeniu. Adoamnei Narcisa, ajutor de bucătar, în vârstă de
26 de ani. Ilie Corneliu, în vârstă de 50 de ani, fost pădurar, va asigura drumeţiile şi tot ce ţine de
divertisment în cadrul acestei pensiuni deoarece cunoaşte foarte bine zona, s-a născut şi a trăit în
acest sat şi în consecinţă cunoaşte istoria şi tradiţiile specifice locului. Ileana Popescu, în vârstă de
50 de ani, menajera. Mesele se vor servi de 3 ori pe zi pentru cei ce au ales pesiune, iar pentru cei
cu demipensiune, masa va fi servită de două ori pe zi. Orele de servire ale mesei sunt : mic dejun
ora 08.00 – 10.00, prânz ora 13.00 – 15 :00, cina oră:18.00 – 20.00 cu posibilitatea adaptării în
funcţie de durata drumeţiilor sau a programelor ce se desfăşoară în cadrul pensiunii sau în zonă.
Meniul va fi ales de către turişti în momentul în care se va face rezervarea. Aceştia vor alege din
lista de meniuri felurile de mâncare. Pentru doritorii de drumeţii, există mai multe trasee, rămâne să
aleagă fiecare în funcţie de preferinţe.

V. Necesarul de capital şi de finanţare / Proiecţii financiare privind afacerea / Planul


financiar

1. Bugetul planului de afaceri. Necesar de capital propriu şi atras, surse de finanţare:


Plan de finanţare a investiţiei:
Suma %
Capital
propriu
Ajutor de
0 0
minimis
Credite
0 0
bancare
Alte surse 400.000 100
TOTAL 400.000 100

2. Previzionarea veniturilor şi cheltuielilor pe o perioadă de 2 ani. Rezultatulafacerii:

12
Perioada
Denumirea elementului Nr. rd.
N N+1
Venituri din vânzări de produse /servicii/mărfuri 1 75.000 100.000
Venituri din alte activități 2 - -
TOTAL VENITURI / CIFRA DE AFACERI
3
(rd. 1 la 2) 75.000 100.000
Cheltuieli cu materii prime/mărfuri şi materiale
4
consumabile aferente activităţii desfăşurate: 6000 8000
Salarii (inclusiv cheltuielile sociale aferente) 5 12000 13500
Chirii 6 0 0
Utilităţi (apa, energie, telefon, etc.) 7 6000 7000
Costuri funcţionare birou, Cheltuieli de marketing,
8
Reparaţii/ Întreţinere 11500 12500
Asigurări 9 0 0
Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, Impozitul pe
10
profit/venit 0 0
Alte cheltuieli 11 9500 9000
TOTAL CHELTUIELI (rd. 4 la 11) 12 45.000 52.000
PROFIT SAU PIERDERE: 13 30.000 48.000
PROFIT (rd. 3-12) 14 30.000 48.000
PIERDERE (rd.12-3) 15 - -

Proiecţia lichidităţilor (Cash Flow)


Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna n
… Total Obs.
(lei) (lei) (lei) (lei)
Sold iniţial disponibil 5000 5000 5000 5000 5000 60.000
(casă şi bancă)
Încasări
Încasări din vânzări 6250 6250 6250 6250 6250 75.000

Credite primite
Alte intrări de numerar
(aport propriu)
Alocație financiară
nerambursabilă
Total intrări de
lichidități
Plăți
Materii prime 400 400 400 400 400 4800

Consumabile 267 267 267 267 267 3200

Salarii 1000 1000 1000 1000 1000 12000

Chirii 0 0 0 0 0 0

Utilități 350 350 350 350 350 4200

13
Cheltuieli funcționare 150 150 150 150 150 1800
birou (telefon etc.)
Cheltuieli de marketing 300 300 300 300 300 3600

Servicii cu terţii 1000 1000 1000 1000 1000 12000

Reparații/ Întreținere 284 284 284 284 284 3400


Asigurări 0 0 0 0 0 0
Rambursări rate de 0 0 0 0 0 0
credit scadente
Dobânzi şi comisioane 0 0 0 0 0 0
Total plăți lunare 3750 3750 3750 3750 3750 45000
Sold de lichidități
(Total intrări-Total 2500 2500 2500 2500 2500 30000
plăți)
Sold final disponibil 8500 8500 8500 8500 8500 90000

4. Informaţii privind pragul de rentabilitate:

Pragul de rentabilitate (sau punctul critic / cifră de afaceri critică) poate fi descris ca fiind
cifra de afaceri minimă care asigură acoperirea ansamblului de cheltuieli ale firmei. Drept urmare,
am putea spune că cifra de afaceri minimă este cifra de afaceri echivalentă cu toate cheltuielile
firmei. Activitatea devine rentabilă după acest prag. Până la acest nivel al producției/activității,
firma înregistrează pierderi.

Cifra de afaceri minimă - cheltuieli totale = 0


75000-45000=30000

Cifra de afaceri minimă este cifra de afaceri care trebuie să acopere cheltuielile firmei.

Dacă ne referim la costurile afacerii, atunci cifra de afaceri ar trebui să acopere costurile totale
(variabile și fixe).

Pragul de rentabilitate (PR) = Costuri fixe / (Preț de vânzare-Costuri variabile)


Pragul de rentabilitate (PR) =25500 / (75000-19500)= 0.4595

14