Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Capitolul 1. Aspecte teoretice privind realizarea studiilor de fezabilitate
in vederea amenajării unor complexe turistice…………..
1.1. Turismul în zonele rurale. Tendinţe ale evoluţiei sale în
ţara noastră.
1.2. Turismul rural românesc-o nişă de piaţă
Capitolul 2. Analiza zonei in care va fi amenajata pensiunea turistica
2.1. Delimitarea zonei Bran. Localizare si cai de acces
2.2. Prezentarea potenţialului turistic natural şi antropic
2.3. Determinarea gradului de atractivitate a zonei
2.4. Metodologia amenajarii turistice a teritoriului in mediul rural
Capitolul 3. Realizarea studiului de fezabilitate necesar amenajării unei
pensiuni turistice în zona Bran
3.1. Amplasarea si baza tehnico-materiala
3.2. Analiza mediului concurenţial
3.3. Estimarea investiţiei si identificarea surselor de finanţare
3.4. Analiza rentabilităţii investiţiei
Concluzii
Bibliografie
INTRODUCERE
Turismul rural a cunoscut în ultimul deceniu o evoluţie spectaculoasă, atât
în planul ofertei cât şi al cererii, sub influenţa a numeroşi factori. Considerată
pe bună dreptate „piatra de temelie” a turismului rural românesc, Zona
Branului prin cadrul natural deosebit este gazda turiştilor veniţi aici să
petreacă câteva zile de linişte şi relaxare, departe de agitaţia şi stresul marilor
oraşe.
Lucrarea de faţă reprezintă un studiu privind amplasarea şi amenajarea
unei pensiuni turistice de cinci margarete (nivel maxim de clasificare ce poate
fi obţinut pe pensiunile rurale) în Zona Bran, cu sprijinul unei Finanţări
Nerambursabile Phare, a cărei metodologie de obţinere este tratată pe larg în
capitolul patru al prezentei lucrări.
Necesitatea acestei amenajări a apărut din cauza cererii tot mai mari,
manifestată de către turişti pentru servicii turistice de calitate superioară, în
unităţi de cazare situate în mediul rural.
Lucrarea este structurată pe cinci capitole, prin intermediul cărora se va
încerca demonstrarea oportunităţii construcţiei unei pensiuni turistice de cinci
margarete în această zonă..
Mai întâi sunt prezentate câteva aspecte teoretice privind turismul rural ca
subiect al managementului de proiect şi aspectele teoretice necesare întocmirii
studiilor de fezabilitate necesare fundamentării investiţiilor. Urmează apoi
prezentarea pe larg a zonei ce va găzdui amplasarea proiectului de amenajare,
pentru ca apoi să se treacă la evaluarea necesarului pentru investiţie în
condiţiile obţinerii unui credit nerambursabil pentru parte din investiţiile ce
urmează a fi realizate.
Prezenta investiţie îşi propune umplerea unui gol în oferta turistică, în
scopul satisfacerii cerinţelor şi celor mai pretenţioşi clienţi.
CAPITOLUL 1
Aspecte teoretice privind realizarea studiilor de fezabilitate în vederea
amenajării unor complexe turistice
1
Ordinul Ministerului Turismului Nr.297/1972
turistice prestate în mediul rural românesc trebuie lărgită de la simpla oferire
de cazare la:
Etalarea produselor gastronomice populare
Agrement şi animaţie specifică zonelor săteşti
Transport cu mijloace tradiţionale
Pelerinaje către locaşuri de cult consacrate
Vizitarea atelierelor meşteşugăreşti
Toate cele prezentate pot şi este necesar să constituie componentele
produsului turistic rural românesc, cunoscut fiind faptul că produsul turistic în
general reprezintă “un amalgam de elemente tangibile şi intangibile,
concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”2.
Pentru turism calitatea produsului este deosebit de importantă, cunoscut
fiind faptul că introducerea în circuitul turistic a unor structuri care prestează
servicii de proastă calitate poate compromite pe termen lung un produs sau o
destinaţie. Practica demonstrează că o dată un produs turistic compromis,
refacerea acestuia implică eforturi materiale şi umane mari pentru o perioadă
mai lungă de timp. Un turism rural de calitate presupune servicii şi prestaţii
de calitate. Se subînţelege că turismul rural trebuie să dispună de căi de acces
şi mijloace de comunicaţie moderne, o dotare sanitară modernă, de condiţii de
confort atât pentru cazare cât şi pentru alimentaţia publică.
Analiza internă a satului - produs turistic.
Dacă până în momentul de faţă am încercat să creionăm o imagine de
ansamblu pentru turismul rural românesc, putem considera începând din
momentul de faţă că ne aflăm în faţa unei activităţi tip “management de
proiect”, care ne va impune, pentru a ne înşela cât mai puţin, să gândim mai
mult sau în termeni economici să lucrăm eficient şi profitabil.
2
Puiu Nistoreanu-Turismul Rural-O afacere mica cu perspective mari , Bucuresti 1999
România este o ţară frumoasă, ce poate oferi vizitatorilor o mare
varietate de produse turistice , dar care are de învins în viitorul apropriat o
serie de obstacole.
În cadrul analizei SWOT am depistat o serie de puncte unde este
necesar a acţiona în vederea îmbunătăţirii cadrului general sau a produselor în
sine pentru realizarea dezideratului final, satisfacerea necesităţilor clienţilor.
În prezent, durerosul adevăr este că pentru vizitatorii străini, România
nu prezintă prea mult interes . Turistul străin plăteşte pentru majoritatea
serviciilor turistice o rată comparabilă cu preţurile vestice, primind în schimb
un produs de o calitate mai scazută (comparativ cu standardele europene).În
mod logic se naşte următoarea întrebare: De ce ar vizita România în timp ce la
aproape aceeaşi bani ar putea vizita Franţa, Germania sau Italia, primind în
schimbul banilor săi un produs de calitate superioară? Pentru a putea formula
un răspuns, ne propunem o succinta argumentare.
Studiind produsul turistic al mediului rural concertat cu factorii
determinanţi ai deciziei de cumpărare în condiţiile pieţei turistice şi
coroborând cu punctele tari respectiv slabe constatăm că minimalizând
slăbiciunile şi maximizând punctele forte vom crea o nişă de piaţă profitabilă.
Scopul este identificarea caracteristicilor care fac România să fie diferită. Ce
are ţara noastră de oferit şi nu intră în competiţie directa cu alte destinaţii
turistice?Cât de puternice sunt aceste pieţe potenţiale?
Dacă vom încerca o diagnosticare sumară a motivatiei în alegerea
destinaţiei de vacanţă vom constata că un turist alege:
Franţa pentru plajă sau pentru a vizita Parisul
Austria pentru schi
Germania pentru drumeţii
Grecia pentru istorie
Spania pentru insule
Ţara noastră oferă o mare varietate turistică, dar turistul nu poate să o
parcurgă în întregime într-o vacanta, ca în cazul Belgiei, Olandei sau
Luxemburgului. În mod logic descoperim că trebuie puse în valoare acele
produse turistice care nu pot fi văzute şi obţinute în alte ţări. Nişa de piaţă
poate fi realizată din multitudinea de alternative de una din următoarele
variante:
Produsul în sine: satul românesc, festivaluri româneşti, sărbătorile
la români (Paştele, Craciunul), mâncarea românească, mănăstirile pictate,
mitul lui Dracula, cetăţile ţaraneşti, Delta Dunării, etc.
Preţul: existenţa unui raport calitate preţ corect trebuie înţeles de
către toată lumea
Accesul convenabil: se ştie că localizarea este un avantaj în orice
afacere, iar în turism este unul major
Odată cu descoperirea nişei munca nu s-a încheiat. Urmează găsirea
pieţelor, a segmentelor de piaţă interesate şi motivarea lor. Nu este suficient
să oferi un produs turistic, trebuie să oferi motivul cumpărării şi mai ales să
faci cunoscută oferta ta pe pieţele potenţiale.
CAPITOLUL 2
3
Vasile Glăvan - Turismul în România, Ed.Economică- Bucureşti-2000
est cu Dâmboviţa şi Valea Prahovei. Din punct de vedere al cadrului natural,
zona se prezintă ca o depresiune înaltă între 800 – 1.000 m cu orientare NE-
SV ce este delimitată de valea râului Bârsa, Munţii Piatra Craiului (cu vârfuri
de peste 2.000 m ).
Localitatea Bran se află în
partea de SV a judeţului Braşov,
la intrarea în culoarul Rucăr-
Bran şi are altitudini cuprinse
între 700-900 m. Branul se află
la o distanţă de 27 km de Braşov
pe DN 73; 109 km de Piteşti; 57
km de Câmpulung; 179 km de
Bucureşti pe drumul european
E60. Accesul pe cale ferată se Fig 3.1 Locatia Branului. Caile de acces rutier
face folosind reţeaua Bucureşti-
Braşov (166 km) şi Braşov-
Zărneşti (cca. 30 km).
Accesul pe calea aerului (îndeosebi pentru turiştii străini) se poate face
pe Aeroporturile Internaţionale Bucureşti-Otopeni şi Sibiu (situat la 175 km
de Bran), urmând ca de aici să se aleagă între celelalte două modalităţi de
transport, rutier şi feroviar, deja amintite.
n
I = i q *i c
i=1
unde:
i= 1,2,3,....,n reprezintă numărul componentelor resurselor turistice
q= ponderea (la unitate a fiecărui element)
C= nivelul calitativ al fiecărui element
Elementele componente ale resurselor turistice, ponderea şi valoarea lor
se stabilesc pentru fiecare zonă în parte, cu ajutorul unor modele şi pe baza
experienţei specialiştilor.
Astfel, pentru identificarea componentelor resurselor turistice se
utilizează frecvent metoda „ arborilor de pertinenţă”, ce permite structurarea
succesivă a ofertei pe factori care definesc atractivitatea.
Apoi se stabileşte de către o echipă de specialişti, ponderea fiecărui
factor, în funcţie de zona de discuţie şi se evaluează fiecare factor pe o scara
de la 1 la 3 (1-nivel calitativ scăzut, 3-nivel calitativ înalt), sau de la 1 la 5.
Valoarea astfel obţinută a indicelui de atractivitate se va situa în
aceleaşi intervale şi va fi apreciată conform scalelor amintite.
Alte modele, mai complexe, încearcă să determine atractivitatea unei
staţiuni pornind de la cercetările sociologice în rândul turiştilor şi au în vedere
atât atractivitatea constatată cât şi pe cea potenţială..
Atractivitatea unei staţiuni este privită şi sub aspectul relaţiilor dintre
acestea şi zonele de origine ale turiştilor, implicând şi legăturile (accesul)
dintre acestea.Modelele gravitaţionale pornesc astfel de la ipoteza existenţei
unei „atracţii” între perechile de „zone emiţătoare” şi „zone receptoare” de
turişti şi a posibilităţii exprimării acestei atracţii printr-o formulă de tip
determinist: fluxul de turişti este deci funcţie directă de atracţia menţionată.
Un asemenea model este cel propus de W.J.Reilly (1931) în domeniul
comercial şi adoptat ulterior pentru turism astfel: fiind date două destinaţii
turistice A şi B şi o localitate emiţătoare X, raportul între cererea pentru
destinaţia A şi cererea pentru destinaţia B este direct proporţional cu raportul
capacităţilor de cazare din staţiunile A şi B şi invers proporţional cu raportul
pătratelor distanţelor între localităţile X şi A respectiv X şi B:
2
CA N D
A B
CB =N *D 2
B A
Dacă raportul este supraunitar rezulta că destinaţia A este mai atractivă
decât destinaţia B şi invers.
Utilizând acest din urmă model ne propunem să comparăm
atractivitatea Branului cu cea a zonei Şirnea, folosind ca localitate emiţătoare
de turişti oraşul Bucureşti. Deşi în jurul Braşovului sunt multe alte staţiuni
turistice cu care puteam să facem comparaţia, aceasta nu ar fi fost elocventă
deoarece, după cum am mai precizat Branul nu este o staţiune turistică,
recunoscută în acest sens de către organele administrative locale şi naţionale
ci doar o zonă deschisă practicării turismului rural, ca şi zona Şirnea de altfel.
Pentru determinarea capacităţii de cazare am folosit Catalogul National
al Pensiunilor Turistice şi Agroturistice editat de către ANTREC 6 în anul
2002.
Fără a avea pretenţia că numărul pensiunilor prezente în acest catalog
corespunde cu numărul total de pensiuni de pe teren (calitatea de membru
ANTREC fiind atât la latitudinea proprietarului pensiunii cât şi condiţionată
de plata unei cotizaţii anuale) vom lua totuşi în calcul informaţiile furnizate
de acesta , deoarece presupunem că procentul pensiunilor prezente în catalog
se păstrează aproximativ constant pentru fiecare din localităţi, Bran sau Şirnea
.Cu atât mai mult vom calcula un raport, deci o mărime relativa şi nu una
absolută.
Astfel:
NA= 424 locuri -capacitatea de cazare a Branului ( A-destinaţia Bran)
NB= 54 locuri – capacitatea de cazare a Şirnei (B-destinaţia Şirnea)
DA=170 km – distanţa de la Bucureşti la Bran
DB=190 km – distanţa de la Bucureşti la Şirnea
C A N A DB2
5.63 C A CB 1
C B N B DA2
CA=0,84 ; CB=0,14
6
ANTREC-Asociaţia Natională a Turismului Rural şi Ecologic
Raportul fiind supra-unitar, rezultă faptul că pentru turistii din
Bucureşti, Branul este o destinaţie turistica mai atractivă decât Şirnea.
O abordare mai realistă a legăturii dintre atractivitate şi distanţă duce la
următoarea formă de reprezentare7:
7
Turismul Montan –Gabriela Tigu ; Editura Uranus-Bucuresti 2001
3.4. Metodologia amenajării turistice rurale
8
Amenajarea turistică a teritoriului – Rodica Minciu, Ed.Sylvi-Bucureşti 1995
lor, pe de o parte, şi pentru desfăşurarea nestingherită, chiar pentru stimularea
activităţilor economice specifice, pe de altă parte.
În acest context, amenajarea turistică a zonelor rurale se subsumează
unui obiectiv de orientare generală al teritoriului şi anume cel al evitării
„deşertificării anumitor regiuni”.Se estimează că recepţia turistică poate
deveni un instrument de valorificare şi de menţinere a vieţii rurale în zonele
mai critice.
Ca urmare, în definirea şi conturarea trăsăturilor amenajării în spaţiile
rurale, marea majoritate a specialistilor se raportează la problemele regiunilor
confruntate cu depopularea, consecinţă a procesului de concentrare industrială
şi agricolă. Sunt avute aici în vedere, efectele benefice globale ale recepţiei
turistice asupra mediului de primire, contribuţia turismului şi loisirului la
dezvoltarea rurală.Astfel, potrivit opiniei lor, „spaţiul rural este reprezentat de
regiuni în stagnare sau regres pe plan economic sau demografic, care pot fi
situate la munte sau câmpie, în mediu natural sau agricol” şi unde turismul
figurează printre elementele de relansare a activităţilor agricole sau artizanale.
În această concepţie, amenajarea zonelor rurale înglobează un
ansamblu de acţiuni care se desfăşoară pe trei planuri:
Rezervarea unor rezervaţii funciare;
Dezvoltarea de servicii de găzduire a turiştilor şi activităţi de
agrement;
Crearea unor oglinzi de apă;
Acestea se cer completate de măsuri legislative şi reglementări, de
facilităţi care să stimuleze organismele locale, organizaţiile profesionale
agricole şi populaţia satelor în implementarea lor.
Amenajarea spaţiilor rurale cunoaşte mai puţine constrângeri faţă de
celelalte tipuri, implantările turistice fiind determinate de elementele specifice
reliefului fiecărei zone. Între factorii care condiţionează atât selecţia zonelor
cât şi tipologia amplasamentelor se numără: liniştea, spaţiul (ca întindere),
vegetaţia, poziţionarea în raport cu traficul rutier, prezenţa unei curiozităţi
naturale sau a unui monument (vezi cazul Branului), arhitectura locală,
tradiţiile, etc.
Un loc aparte în suita acestor factori, revine posibilităţii de a participa
la viaţa localităţii. Acest aspect, dublat de dorinţa de întoarcere la locurile de
origine, a generat o formă particulară a turismului rural şi anume
agroturismul. Prezent într-o mare măsură în ţări cu tradiţie turistică: Italia,
Franţa, Austria, Finlanda, Canada, agroturismul conţine ideea cointeresării
agricultorilor la dezvoltarea turismului prin închirierea de locuinţe şi
comercializarea produselor naturale şi a antrenării turiştilor la activităţile
agricole.
Analiza evoluţiei localizării echipamentelor turistice în spaţiul rural, în
diferite ţări ale lumii, a permis identificarea a două etape în amenajarea
turistică rurală:
1. Prima, numită „a implantărilor individuale” se caracterizează printr-
o evoluţie oarecum anarhică a echipamentelor, acestea fiind amplasate şi
concepute fără a se ţine seama de particularităţile mediului economic şi
social.
Implantările individuale sunt reprezentate de:
Reşedinţele secundare. Amplasate iniţial în preajma marilor
aglomerări urbane, pe distanţe variind între 20-80 km, ulterior aceste
echipamente s-au distribuit tot mai mult în teritoriu înaintând spre zonele de
linişte absolută şi cu vegetaţie bogată, spre cele cu destinaţie turistică în
principal. Astăzi, asemenea echipamente au repartizare echilibrată în teritoriu
şi un grad de dezvoltare semnificativ: 1 reşedinţă secundară la 32 de locuitori
în Franţa, la 40-50 de locuitori în Anglia şi Germania, la 77 de locuitori în
SUA, etc.
Locuinţe rurale şi pensiuni-echipamente turistice realizate prin
adaptarea şi modernizarea unor gospodării ţărăneşti. Acestea răspund mai
multor preocupari şi anume: pe de o parte au rolul de a proteja şi chiar de a
ameliora patrimoniul imobiliar al localităţilor rurale, de a scoate din izolare
unele localităţi şi de a lupta contra exodului de populaţie creând venituri
suplimentare. Pe de altă parte, asigură orăşenilor posibilitatea de a petrece
vacanţe în familie, într-o ambianţă deconectantă la un cost accesibil.Aceste
tipuri de implantări constituie coloana vertebrală a satelor turistice.
Mica hotelarie rurală-constituită în principal din hanuri, obiective cu
funcţionalitate complexă, ce asigură deservirea călătorilor şi în afara
sezonului turistic, amplasate cu precădere în localităţile izolate.
2. A doua, denumită „amenajare concertată”, în care noile implantări se
raportează imperativelor dezvoltării complexe a zonelor rurale, şi sunt
concepute într-o viziune integrată, produsele turistice astfel create având
tendinţa de a se completa reciproc.
Aceasta răspunde necesităţilor unei coordonări a acţiunilor de
organizare a teritoriului şi implantare a echipamentelor, în condiţiile
multiplicării relaţiilor dintre colectivităţi, determinate de dezvoltarea
turismului de masă. Amenajarea concertată, prin formele pe care le îmbracă,
şi anume: staţiuni verzi, parcuri naturale regionale, oglinzi de apă şi baze
sportive, locuinţe familiale şi sate de locuinţe noi, campinguri rurale, etc.,
contribuie la atenuarea efectelor grave provocate asupra mediului de recepţia
unui număr de turişti în permanentă ascensiune.
Staţiunile verzi reprezintă formula de amenajare a localităţilor cu peste
10.000 de locuitori, situate într-o zonă cu vegetaţie bogată. Ideea de
amenajare vizează coordonarea acţiunilor de realizare a unui echipament
complex de recepţie şi agrement alcătuit din: atracţii naturale, hotel de clasă,
teren de camping, apartamente mobilate, piscină sau ştrand, teren de jocuri,
local pentru tineret, comerţ cu produse de bază.
Parcurile naţionale şi regionale, prin modalităţile de organizare şi
gestionare au ca obiective protejarea peisajului, menţinerea vieţii rurale şi
satisfacerea nevoii de destindere ale orăşenilor.
Oglinzile de apă şi bazele de agrement nautic - amenajări realizate prin
utilizarea unei resurse naturale, izvor, râu, lac ori prin construirea unui baraj
sau lac artificial, reprezintă un element ce evită proliferarea anarhică a
reşedinţelor secundare prin coordonarea şi dirijarea diverselor iniţiative prin
implantarea de noi obiective.Se asigură totodată, protejarea zonei prin
controlarea permanentă a raportului cerere-ofertă.
Locuinţele familiale sunt grupuri de unităţi mici, fără servicii colective,
create sau amenajate în construcţii existente, acestea constituind o formulă în
care sunt mai bine valorificate dotările prezente, indiferent de destinaţia lor
iniţială. De regulă astfel de amenajări sunt completate de echipamente
colective destinate turiştilor şi populaţiei locale, echipamente ce contribuie la
dezvoltarea şi diversificarea activităţilor de loisir.
Satele de locuinţe noi sunt ansambluri de factură eterogenă, cu
destinaţie de vacanţă, construite cu intenţia de a repopula unele zone.
Identificarea principalelor tipuri de amenajare rurală, indiferent de
modul de structurare, în implantări „individuale” sau „concertate”,
evidenţiază diversitatea acestora, asociată eforturilor de adaptare la condiţiile
specifice fiecărei zone. Totodată se impune sublinierea că, în realizarea
concretă a dotărilor, soluţiile adoptate diferă în funcţie de cererea faţă de
formele turismului rural şi de problemele particulare ale fiecărei localităţi sau
areal. In consecinţă, dimensionarea implantărilor rurale, nu se bazează pe
calcule foarte riguroase sau pe normative, ca în cazul altor tipuri de
amenajare, ci pe evaluări ale fluxurilor turistice şi pe necesitatea asigurării
unui echilibru al zonelor.
CAPITOLUL 4
9
FNDR-Fondul Naţional de Dezvolatre Regională
„lipite” una de alta) este atât din punct de vedere administrativ, cât şi juridic
cartier al Zărneştiului, proiectul de construcţie al pensiunii turistice în aceasta
localitate este eligibil pentru obţinerea finanţării, beneficiind totodată de
frumuseţea amplasamentului şi farmecul zonei care au făcut Branul atât de
cunoscut.
De fapt, având în vedere considerentele istorice si geografice, satul
Tohanu Nou a făcut parte din comuna Bran, însă în anii ’60, pentru a putea
face din Zărneşti municipiu conducerea comunistă de atunci a anexat Tohanu
Nou Zărneştiului pentru a obţine numărul minim de populaţie necesar acestui
demers.
Pensiunea turistică ce urmează a fi amenajată va fi amplasată în
imediata apropriere a drumul naţional (aproximativ 250 m), pe partea stângă a
drumului pe sensul de mers Braşov-Bran , într-un cadru natural deosebit de
pitoresc specific zonei. Parcela de teren aleasă pentru efectuarea construcţiei,
este situată pe coasta unui deal, deasupra drumului, oferind o privelişte foarte
frumoasă atât asupra formelor dominante de relief (Munţii Piatra Craiului în
faţă şi Munţii Bucegi în spate) cât mai ales asupra Castelului Bran (situat la
aproximativ 1,5 km distanţă ) care în urma lucrărilor de instalare a reţelei de
iluminat, pe timpul nopţii arată superb, acest factor fiind considerat unul
dintre punctele forte ale viitoarei pensiuni. De altfel proiectul va fi de aşa
manieră conceput încât majoritatea camerelor să aibă vedere spre acest
obiectiv.
Acest amplasament a fost considerat potrivit şi datorită următoarelor
avantaje :
Accesul la pensiune se va face uşor, datorită proximităţii de drumul
naţional, principala cale de acces în zonă;
Vegetaţia existentă în zonă împiedică propagarea zgomotelor
dinspre şosea, amplasamentul fiind liniştit;
Cei mai apropriaţi vecini sunt situati la aproximativ 100 de metri
distanţă, acest lucru asigurând un cadru intim, fără factori antropici ce pot
deranja şederea clienţilor;
Parcela de teren este destul de întinsă (aproximativ 2500 m 2 )
pentru a permite construirea facilităţilor necesare clasificării dorite (teren
sport, piscină, gradină, etc.);
Se pot organiza excursii şi plimbări montane pe timp de vară, iar
iarna plimbări cu snow-mobil-ul direct de la pensiune, având în vedere spaţiul
întins (fără drumuri amenajate) din jurul pensiunii;
Prezenţa tuturor utilitaţilor (curent, apă, gaz) la marginea parcelei,
contribuie atât la scăderea costurilor de construcţie cât şi a viitoarelor costuri
de exploatare;
Având în vedere avantajele menţionate mai sus şi faptul că zona nu
prezintă nici un inconvenient major care ar putea împiedica realizarea
proiectului, se poate spune că este un amplasament ideal amenajării acestei
pensiuni turistice.
Pe lângă delimitarea şi prezentarea zonei în care se va amenaja
pensiunea turistică urmează prezentarea în detaliu a caracteristicilor şi
facilităţilor ce vor fi oferite de această structură de primire turistică.
Baza tehnico-materială a complexului şi serviciile oferite trebuie să se
identifice cu nevoile şi exigenţele turiştilor veniţi aici. Acest lucru trebuie să
se reflecte atât în confortul spaţiilor de cazare, în facilităţile şi dotările oferite
cât şi în amabilitatea şi profesionalismul personalului, deoarece în perceptia
clienţilor,de multe ori, personalul face diferenţa între o şedere banală şi una cu
adevarat specială, care sa motiveze reîntoarcerea acestora.
Suprafaţa teritoriului pe care se vor amenaja pensiunea, parcarea şi
spaţiile verzi este de aproximativ 2500 m2 .În continuare se vor prezenta pe
rând facilităţile şi dotările de care vor beneficia clienţii noii pensiunii
turistice.
Pensiunea turistică va fi clasificată la 5 margarete, nivel maxim de
clasificare posibil pentru pensiunile turistice rurale.Construcţia propiu-zisă va
avea o suprafaţă desfasurată de 1000 m2 (inclusiv sala de mese, sala de
conferinţe, sala de fitness, sauna, piscina acoperită).Restul suprafeţei terenului
disponibil va fi ocupat de către spaţiile verzi, terenul de sport (baschet, tenis)
şi de parcarea cu 25 de locuri.
Fiind o pensiune de 5 margarete vor trebui respectate toate criteriile
aferente acestei clasificări, începând cu numarul de zile la care se schimbă
aşternuturile si prosoapele, dimensiunile camerelor, dotările din fiecare
cameră şi terminând cu numarul minim de servicii ce trebuie oferite contra
cost sau gratuite.
Serviciul de bază pe care îl va oferi pensiunea clientilor sai este cazarea
şi micul dejun (inclus în preţul de cazare) , însă la solicitare se pot asigura şi
restul meselor (prânzul şi cina).Sala de mese va fi disponibilă doar clienţilor
pensiunii, aceasta fiind cu circuit înschis.
Pensiunea care va fi construită va avea 30 de locuri de cazare
care vor fi repartizate după cum urmează (tabelul 4.1):
Tabelul 4.1 Structura capacităţii de cazare
Tip cameră Număr de camere Nr. de paturi în Număr locuri
cameră
Single 2 1 2
Dublă 12 2 24
Apartament 2 2 4
Total 16 5 30
Pensiunea va avea parter, două etaje şi mansardă. La etajul unu se vor
situa 7 camere duble si o cameră single. Etajul doi va găzdui restul de 5
camere duble , în timp ce la mansardă se vor situa cele două apartamente
spaţioase si cealaltă cameră single.
La parter se vor găsi recepţia, sala de mese, centrul de sănătate (piscina
acoperită, sauna, sala de fitness şi masaj), sala de conferinte (cu 30 de locuri,
retroproiector, flip-chart), oficiul pentru cameriste, o magazie pentru
depozitarea lenjeriei şi a materialelor de întreţinere.
Fig 4.1.
Sala de mese pensiune in Bran
Mobilarea camerelor se va face cu bun
gust, fiecare cameră având altă paletă
cromatică în care se vor încadra mobilierul,
parchetul lamelar ce va acoperi pardoseala,
draperiile şi coverturile de pat, mocheta,
tablourile precum şi gresia şi faianţa din baie.
Dotările fiecarei camere vor fi dupa cum
urmează :
Mobilier din lemn: paturi, noptiere, masuţa pentru televizor, masa
de toaletă cu oglindă şi scaun, cuier, dulap de haine
Baie cu duş, grupuri sanitare cu faianţă şi gresie, instalaţii sanitare
din inox, uscător de păr fixat pe perete
Balcon.
TV color cu cablu si telefon cu acces internaţional direct
Fiecare cameră va fi mochetată parţial
Cele două apartamente vor avea în plus faţă de dotările menţionate
anterior următoarele :
Cameră de zi cu canapea extensibilă şi fotolii cu masută
Bar cu frigider
Instalaţie de aer condiţionat
În baie, cadă cu hidromasaj în loc de cabina de duş
Construcţia pensiunii va fi facută cu materiale moderne, durabile
(cadre de beton armat cu închideri din zidărie de cărămidă şi BCA, acoperiş
tip şarpantă din lemn cu învelitoare din ţiglă, tâmplărie din lemn cu geam
termopan).Mansarda va fi construită în întregime din lemn.De asemenea
etajul doi al cladirii va fi placat cu lambriu de lemn pentru a da un aspect cât
mai rustic constructiei.
Pentru desfaşurarea în permanenţă în bune condiţii a activităţii în
pensiune, se va efectua un foraj de adâncime pentru o sursa proprie de apă şi
se va instala un grup electrogen care să preia automat necesarul de energie
electrică al pensiunii în caz de avarie la reţeaua locală de curent (în prezent în
această regiune penele de curent sunt destul de frecvente datorită
suprasolicitării reţelei existente ).
1 )
Minciu, Rodica.-op.cit, pag 195
Obţinerea împrumutului nerambursabil din Fondurile Phare-FNDR, se
va face prin intermediul programului « Coeziune Economică şi Socială »
derulat în prezent în ţara noastră de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei,
ce are rolul de Autoritate Contractantă în cadrul acestui program de finanţare.
Aşa cum am mai precizat, finanţarea nerambursabilă din fonduri Phare va
acoperi 60% din costurile totale ale proiectului, acest procentaj reprezentând
maximum suportat de catre acest program.Ca expresie valorică, în cazul
acestei investiţii, procentul de 60% reprezintă 225.000 EUR, cealaltă parte de
40%, adică 150.000, va trebui acoperită din fonduri proprii. Societatea care se
va ocupa de amenajarea complexului turistic şi care va deveni totodată şi
proprietarul acesteia, va trebui să fie puternică din punct de vedere financiar,
să poată acoperi diferenţa de investiţie din fonduri proprii, sau să poată lua
credite din bancă fiind în acest fel recunoscută ca o firmă credibilă şi
solvabilă.
Tabelul 4.9 Estimarea veniturilor totale ale complexului turistic în perioada 2012 –
2015
Ani 2012 2013 2014 2015
Venituri din VA VR% VA VR% VA VR% VA VR%
Cazare 109.554 70.2 117.110 70.3 145.433 72.7 155.982 72.8
Alimentaţie 27.436 17.5 29.328 17.6 32.637 16.3 35.004 16.3
Agrement 18.950 12.3 19.912 12.1 21.767 11 23.152 10.9
Venituri totale 155.940 100 166.350 100 199.837 100 214.138 100
I
profitul anual (Pa): Tr
Pa
r – rata de rentabilitate
P – profitul estimat
I – volumul investiţiei
Investitorii urmăresc obţinerea unei rate a rentabilităţii cât mai ridicată.
Tabelul 4. 13 Estimarea ratei de rentabilitate a investiţiei în perioada 2012 – 2015
Ani
2012 2013 2014 2015
Indicatori
Volumul investiţiei (Euro) 375.000
Profitul estimat (Euro) 57.355 59.418 75.972 82.722
Rata de rentabilitate a investiţiei 15,2 15,8 20,2 22
(%)
Din estimările de mai sus se poate observa o creştere a indicatorului
analizat în perioada 2012 – 2015, ceea ce înseamnă că investiţia este rentabilă,
putându-se astfel realiza obiectivul investitorilor de a obţine o rată de
rentabilitate cât mai ridicată.
Un alt indicator care se poate estima, având în vedere datele
economico-financiare privitoare la complexul turistic este productivitatea
investiţiei (Wi) care se poate calcula după formula:
CA
Wi
I
CONCLUZII
Bibliografie