UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

GEOGRAFIE UMANA GENERALĂ

ANALIZA ORASULUI SIBIU

Profesor universitar,

Cercleux Loreta

Student:
Busui ( Trofin ) Simona
Florentina
Poziţia geografică
Orasul Sibiu este situat in partea sudica a Transivaniei, pe raul Cibin (45°47 Nord si 24°05' Sud),
relativ apropiat de centrul geografic al Romaniei. Orasul se afla in proximitatea Muntilor Fagaras
(aprox. 20 km), al Munţilor Cindrel (aprox. 12 km) şi Lotrului (aprox. 15 km), care marginesc
depresiunea Cibinului in partea de sud-vest. Orasul Sibiu se intinde in prezent pe o suprafata de
12.164 hectare. Este asezat în depresiunea Cibinului, într-o zona de câmpie piemontana colinara
cu terase ale râului Cibin, care o dreneaza. în apropierea muntilor Fagarasului (circa 20 km),
Cibinului (12 km) si Lotrului (circa 15 km), care marginesc depresiunea în partea de sud-vest. În
nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Târnavelor, care coboara pâna
deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.

Istoric

Sibiul, cunoscut si sub denumirea germana Hermannstadt a fost si este unul dintre cele mai
reprezentative orase din Romania, atat din punct de vedere turistic, cultural dar si economic. Aici
exista cel mai important centru al minoritatii germane din Transilvania, de asemenea si alte
minoritati (maghiari, tigani, slovaci si ucrainieni). Desigur, ponderea cea mai mare o are
populatia de origine romana (peste 95%), care a stiut sa pastreze si sa imbine celelalte culturi de
sus. In prezent Sibiul reprezinta un important centru turistic si comercial, o adevarata capital
turistica si culturala din centrul tarii, atragand in continuare prin farmecul sau aparte, prin traditia
conservata atat de bine, dar si printr-un decor natural si istoric deosebit. Prin Sibiu trec drumurile
europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti); Primele asezari
umane din zona Sibiului dateaza din paleolitic, iar prima atestare documentara a localitatii apare
într-un document emis în secolul al XII-lea de Papa Celestin al III-lea. La finele secolului al XII-
lea se ridica prima incinta de aparare a asezarii. Primele locuinte s-au construit în lungul
actualelor strazi Faurului si 9 Mai. În acelasi timp, pe platoul de sus s-a construit o bazilica
romanica (astazi disparuta) . Pe la începutul secolului al XIII-lea, pare sa fi avut loc si
fortificarea platoului de sus, în jurul bazilicii si, de asemenea, extinderea perimetrului localitatii.
Dupa emiterea Bulei de Aur, prin care locuitorilor Sibiului (sasi) le erau confirmate privilegiile
economice si administrative, dezvoltarea asezarii a luat avânt, ceea ce a dus la amplificarea
sistemului de aparare care, astfel, a ajuns sa înglobeze actuala Piata Mica. Noii incinte fortificate
îi apartin doua turnuri de aparare, pastrate pâna astazi: Turnul Aurarilor si Turnul Sfatului.
Ca urmare a primei invazii a tatarilor, orasul va fi înconjurat de a treia linie de aparare. Cele 12
turnuri, amplasate de-a lungul zidurilor au fost prevazute cu deschizaturi care permiteau apararea
cu ajutorul arcurilor sau a armelor de foc, dar si aruncarea asupra atacatorilor cu pietre, apa
clocotita ori smoala fierbinte. Paza fortificatiilor revenea tuturor cetatenilor majori, iar turnurile
erau lasate în grija câte unei bresle. În interiorul noii centurii un loc de cinste îl ocupau Piata
Mare, Piata Mica, Turnul Sfatului si Casa Sfatului. Piata Mare era destinata târgurilor, diferitelor
reuniuni publice, festivitatilor, demonstratiilor militare si, pentru o perioada de timp, executiilor
publice. Piata Mica era folosita pentru depozitarea proviziilor necesare orasului în caz de asediu.
Apa era adusa cu ajutorul unui apeduct din pârâul Dumbrava. Cresterea amenintarii turcesti a
impus extinderea fortificatiilor si asupra Orasului de Jos. Apar astfel cele patru porti, aparate de
cele mai puternice bresle. De asemennea, apa Cibinului si canalele Stezii si Morilor erau
amenajate astfel încât, la nevoie, se puteau crea (prin deversari controlate) o serie de lacuri în
fata fortificatiilor. La finalul acestor transformari, cetatea Sibiului era considerata cea mai
puternica din Transilvania, iar Papa Eugeniu al IV-lea a numit Sibiul “bastion al crestinatatii”.
Totusi, perfectionarea armelor de foc a facut ca sistemul defensiv sibian sa devina, cu timpul
ineficace. Prin urmare, fortificatiile orasului au fost completate cu rondele de artilerie (Turnul
Gros) la care se adauga alte patru bastioane, dupa model italian. Alte fortificatii au fost construite
cu scopul de a întari partea de sud-est a orasului (bastionul Haller) sau portile Cisnadiei, Turnului
si Ocnei. Ultimul bastion construit a fost cel al mercenarilor (Soldisch) . Pentru multe dintre
glorioasele fortificatii ale Sibiului, secolul al XIX-lea se va dovedi a fi unul de existenta; din
ratiuni în primul rând edilitare, turnurile, zidurile de aparare si bastioanele au fost demolate-cu
exceptia a doua, Haller si Soldisch, care pot fi admirate si astazi. Sibiul reprezinta un important
nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si
Italia. Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu un
remarcabil potenţial de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV
Paneuropean şi beneficiind de un modern Aeroport Internaţional.Probabil cea mai semnificativa
latura de notorietate o ofera Sibiului cultura. Sibiul poate fi considerat pe buna dreptate capitala
culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si
zona din marginime il detine. Sibiul detine in prezent o puternica baza culturala formata din 2
teatre, o filarmonica, 1 cinematograf, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale diverse
precum si 10 muzee. In decursul anului Sibiul este gazda a numeroase evenimente culturale:
Festivalul International de Teatru (reprezentativ pentru Sud-Estul Europei), Festivalul de Jazz,
precum si multiple alte evenimente organizate de centrele culturale sibiene si sprijinite de
autoritatile locale.

În Sibiu există următoarele cartiere:

 Centru
 Centrul Istoric - împărțit în Orașul de Sus și Orașul de Jos
 Josefin
 Lupeni
 Trei Stejari
 Dumbrăvii
 Vasile Aaron
 Hipodrom I,
 Hipodrom II (Cedonia)
 Hipodrom III,
 Hipodrom IV (Cireșica)
 Valea Aurie
 Tilișca
 Ștrand I
 Ștrand II
 Turnișor
 Piața Cluj
 Țiglari
 Terezian
 Reșița
 Lazaret
 Gușterița
 Broscărie (Blocuri Independența)
 Tineretului
 Viile Sibiului
 Magnolia
 Veteranilor

Populatia
Cel mai mare număr de locuitori ai municipiului Sibiu a fost înregistrat la recensământ din 1992,
potrivit căruia aici locuiau 169.610 persoane. În zece ani populația a scăzut la 154.892 de
persoane, iar scăderea a continuat până în 2011, când recensământul indica faptul că în orașul de
pe Cibin mai locuiau 147.245 de persoane. În 2017, statisticile indică o adevărată explozie
demografică, generată de atragerea de forță de muncă din alte părți ale țării, orașul având astăzi o
populație de 169.317 locuitori, corespunzătoare unei creșteri de 17 procente.

Din punct de vedere etnic a fost înregistrată următoarea structură a populației:

 88,96%: Români
 1,47%: Maghiari
 1,06%: Germani (Sași)
 0,39%: Romi

Structura confesională

Sub aspect confesional populația Sibiului este alcatuita din :

ortodocși (91,0%)
 romano-catolici (2%)
 luterani (1%)
 reformați (1%)
 greco-catolici (1,5%)
 unitarieni (0,5%) 
 mozaici (0,1%)
Relieful
Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le îmbraca si le domina aproape
uniformizându-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are în perimetrul sau accidente
geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza
intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.

Clima

Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din

vecinatate. Clima este deci temperat-continentala ferita de excese. Media anuala a precipitatiilor
este de 662mm cu valori minime in luna Februarie (26,7 mm) si maxime in Iunie (113mm).
Temperatura medie anuala este de 8,9°C. In legatura cu variatia temperaturii in cursul
anului,trebuie analizat si fenomenul inghetului. Cunoasterea acestui fenomen intereseaza
indeproape agricultura. Primele zile de inghet apar cel mai devreme la munte inca din luna
Septembrie. Ultimele zile de inghet se prelungesc la munte pana in luna Mai. Ingheturile tarzii de
primavara sunt daunatoare pomilor fructiferi si vitei de vie, iar cele timpurii de toamna aduc
daune unora dintre culturile de legume si zarzavaturi. Zona Transilvaniei, din care face parte
Sibiul, iarna este supusa unor invazii de aer rece si umed, venit din N si NV Europei, din
vecinatatea insulelor Islanda si Groenlanda ( aer polar –oceanic ) care aduce zapada si ger.
Reteaua Hidrografica

Reteaua hidrografica a orasului Sibiu este destul de bogata. Ea este reprezentata prin ape
curgatoare si prin lacuri. Geografic Sibiul este asezat pe malurile Cibinului, rau care izvoraste
din muntii Cindrelului. Acesta a sapat o vale larga in care s-a dezvoltat orasul Sibiu.
Astfel in Sibiu intalnim raul Cibin cu afluentul Sevis. Lacurile sunt reprezentate prin Lacul
Dumbrava care se afla in padurea cu acelasi nume de la marginea Sibiului. Acesta este
amenajat in prezent pentru agrement.

Flora si Fauna
Clima, relieful si structura solului orasului Sibiu, creeaza conditii prielnice pentru o flora si
vegetatie bogata. Prin pozitia sa, municipiul este asezat in zona padurilor de gorun si care urca de
la portile orasului pana la poalele muntilor. Flora Sibiului este dominata de speciile euroasiatice
si europene. Pe acest considerent specialistii incadreaza Sibiul si imprejurimile sale din punct de
vedere floristic in regiunea eurosiberiana, provincia central – europeana – est-carpatica
circumscriptia Podisului Transilvaniei. Elemente de flora de provenienta continentala se gasesc
in general pe versantii insoritiai delurilor ce marginesc orasul in zona de NE, spre Gusterita si
Sura Mare. Astfel pe pajistile cu caracter stepic din aceasta zona intalnim: migdalul pitic,
visinelul, jalesul, ruscuta de primavara, sipica, capul sarpelui s.a. Speciile sudice mediteraneene,
submediteraneene si balcanice au intrat in Podisul Transilvaniei prin defileul Oltului si pot fi
observate in imediata apropiere a orasului sau in interiorul sau. Sunt diferite specii de graminee,
cornutul, laptele cainelui, rasura, gainusa s.a.O deosebita importanta, o prezinta speciile edemice
nemaintalnite in niciun loc pe glob, caracteristice tinuturilor noastre. Flora Sibiului si
imprejurimilor sale inglobeaza in aceasta categorie: cimbrisorul, brandusa, carbunii s.a. Amintim
ca in apropierea Sibiului cresc o serie de raritati floristice cum sunt: stanjeneii, ratisorele,
dediteii, zavacusta, holodeanul.Aici este singurul loc din tara unde creste patlagina uriasa. O
serie de plante au fost puse sub ocrotire pentru a fi salvate de la disparitie.
Economia si Industria
Sibiul realizează peste 50%din producţia industrială a judeţului . În Sibiu îşi desfăşoară
activitatea un număr de aproximativ 10 678 agenţi economici din care 151 agenţi economici cu
capital integral sau majoritar de stat , 2 regii autonome , 4 025 societăţi comerciale , 5 963 agenţi
economici cu capital privat ..
De asemenea trebuie menţionată dezvoltarea economică a Sibiului , oraşul având ce oferi
partenerilor străini dornici de colaborare . Societăţile comerciale au intrat într-o nouă fază de
dezvoltare , impusă de trecerea de la economia centralizată la economia de piaţă .
Domeniile deschise colaborării cu partenerii străini sau din ţară sunt : construcţiile de maşini ,
(autovehicule rutiere , piese şi subansamble auto , utilaj metalurgic , maşini pneumatice ,
componente pentru structuri centrale nucleare , aparatură hidraulică , aparate de cântărit ,
elemente de asamblare maşini şi utilaje pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică ,
domeniu didactic ) industrie uşoară (stofe , îmbrăcăminte , încălţăminte , marochinărie ,
covoare , pături ) , prelucrarea lemnului (mobilă , creioane ) , industrie alimentară (carne şi
produse din carne , conserve , produse lactate , brânzeturi ) , maşini agricole , cercetare şi
proiectare , turism , comerţ , transporturi .
Transporturile
Transporturile sunt reprezentate de toate categoriile de mijloace de transport. În interiorul
oraşului transportul călătorilor se reralizează cu ajutorul troleibuzelor , autobuzelor şi tramvailui
În acest sens oraşul dispune de o reţea de 376 km de şosele şi 17 km de linie de tramvai .
Legătura cu restul ţării se realizează prin cele trei mari categorii de transport şi anume : feroviar
de călători şi mărfuri , rutier de călători şi mărfuri şi aviatic de călători şi mărfuri . În acest sens
oraşul dispune de o gară , două autăgări şi un aeroport internaţional care face legătura atât cu
interiorul ţării dar mai ales cu exteriorul , momentan operând două curse pe săptămână cu
destinaţia Berlin .

Comerţul
La nivelul oraşului Sibiu se constată în ultima perioadă o creştere semnificativă a volumului
vânzărilor de mărfuri cu amănuntul şi a prestărilor de servcicii către populaţie în cele peste 4
678 de unităţi comerciale în marea lor majoritate private .
Turismul
Activitatea în domeniul turismului este susţinută în oraşul Sibiu şi de un număr de şase unităţi de
cazare turistică cu o capacitate de 3 039 locuri de cazare , la care se adaugă alte patru unităţi cu o
capacitate de 363 de locuri şi alte 163 locuri de cazare în vile şi tabăra pentru elevi de la Şanta .
Obiectivele turistice ale oraşului sunt numeroase ţinând cont că Sibiul este un vast muzeu şi parc
în aer liber .
Amintim câteva repere turistice: parcul Sub Arini, pădurea Dumbrava, staţiunea Păltiniş , parcul
ASTRA, muzeul de istorie, muzeul de istorie naturală , turnul olarilor, turnul gros, podul metalic
(podul mincinoşilor), bastionul Haller, biserica evanghelică, casa arterlor, biserica franciscană şi
multe altele . Tot din Sibiu se pot organiza o serie de trasee turstice spre Şelimbăr , Ocna
Sibiului, Cârţa, Cârţişoara, Avrig, Mărginimea Sibiului, Sălişte şi spre multe alte locuri de o
frumuseţe unică şi cu o bogată tradţie istorică şi etnografică, adevărate tablouri ale portului
nostru popular şi păstrătoare de datini şi obiceiuri populare .

Cultura şi arta
Sibiul cunoaşte o vie adevărată cuturală . Actul de cultură este susţinut de multitudinea de
obiective istorice, muzee în aer liber sau amenajate în diferite locuri cu o bogată încărcătură
istorică sau artistică , vestigii istorice şi de artă păstrate dea lungul secolelor pentru posteritate .
Dintre aceste obiective de mare interes cultural putem aminti : cetatea Sibiului cu cele patru
incinte , Turnul Scărilor din Piaţa Griviţei , Turnul Scărilor din Piaţa Mică , Turnul Sfatului din
Piaţa Mică , Turnul de Poartă , Turnul Archebuzierilor denumit ulterior al Postăvarilor , Turnul
Dulgherilor,Turnul Bărbierilor, Turnul cu Pulbere din incinta Liceului Independenţa, Turnul
Pielarilor, porţile de incintă Guşteriţa şi Turnului, Turnul Olarilor, Turnul Gros, Bastionul Haller,
Bastionul Soldisch . Alte obiective istorice sunt : Arsenalul din Piaţa Armelor, Primăria Veche,
Casa Artelor din Piaţa Mică, Şcoala românească veche, Şcoala populară de artă, Catedrala
Evanghelică, Casa Armatei, Casa parohială a Bisericii Evanghelice, Biserica Evanghelică din
Guşteriţa, Biserica Evanghelică din Turnişor, Biserica Franciscană, Biserica Ursulinelor, Capela
crucii, Catedrala ortodoxă Sf. Treime, Palatul Brukenthal .
Sibiul este un imens parc în care distingem două mari parcuri ASTRA şi Sub Arini . Parcul
ASTRA este locul unde te întâlneşti la tot pasul cu istoria , arta populară , literatura , muzica .
Aici întâlnim busturile lui George Bariţiu , Badea Cârţan , Gheorghe Lazăr, Andrei Mureşanu,
Andrei Şaguna, Ioan Slavici. În parcul Sub Arini vom întâlni bustul lui Mihai Eminescu iar în
Piaţa Revoluţiei întâlnim statuile lui Mihai Viteazul şi Gheorghe Lazăr .
Muzeele contribuie şi ele la viaţa culturală a Sibiului . Aici găsim Muzeul Brukenthal din Piaţa
Revoluţiei. Acest muzeu este organizat pe secţii; Secţia de artă plastică cu galeriile de artă
europeană, galeria de artă românească, cabinetul de stampe; Secţia de arheologie şi istorie care se
află amenajat în clădirea Primăriei Un alt muzeu este Vechi.Secţia de etnografie şi folclor
organizată pe expoziţii pavilionare şi artă populară . Muzeul tehnicii populare din Dumbrava
Sibiului, Muzeul de istorie naturală, Muzeul de istorie al farmaciei .
În Sibiu fucţionează trei case de cultură , două biblioteci cu circa un milion de cărţi în fondul de
carte, un teatru cu două secţii română şi germană, un teatru de păpuşi cu două secţii, o
filarmonică, cluburi de creaţie plastică artistică, muzicale, Ansamblul folcloric Cidrelul. Portul
popular din Sibiu este caracteristic Transilvaniei. Specific acestei zone este portul popular din
Săliştea Sibiului compus la bărbaţi din iţari albi strânşi pe picior,cu cămasă albă lungă albă
brodată cu motive populare româneşti. Costumul este completat cu cizme sau opinci, vestă fără
mâneci neagră , şi chimir lat din piele strâns în şireturi din piele pe corp . Pe cap poartă pălăriuţe
negre tradiţionale . Costumul femeilor de al Sălişte are aceleaşi culori fiind compus din fotă de
culoare neagră cusută cu motive româneşti de culoare roşie , ie brodată , vestă de culoare neagră
cusută cu motive de culoare roşie , . În picioare poartă opinci iar pe cap marame .

Aspecte legate de infrastructura

Sibiu are anul acesta un buget local care însumează 824,47 de milioane de lei, fonduri care
vor asigura realizarea proiectelor de dezvoltare ale oraşului.

Investițiile în infrastructură au o valoare de 187, 87 milioane de lei, adică 25% din bugetul local
total.
Sibiu are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice
către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie și Italia, o parte cu escala la Timișoara.
Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. 

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania.
Există cinci stații în raza sa: Gara Mare, Gara Mică (Halta Sibiu), Sibiu Triaj, Turnișor, Halta
Ateliere Zonă, precum și un important depou pentru locomotive diesel.

Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1).
Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

 Șosele internaționale:

1. E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Brașov

2. E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu
Mare – Zalău – Cluj – Turda – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu
– Pitești – București – Constanța

 Drumuri naționale:

1. DN 1 București – Ploiești – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Alba

Iulia – Turda – Cluj – Oradea – Borș –> Ungaria
2. DN 7 București – Găești – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac –
> Ungaria
3. DN 14 Sighișoara – Dumbrăveni – Mediaș – Copșa Mică – Sibiu
Centura rutieră a orașului la standard de autostradă a fost inaugurată în data de 1 decembrie
2010, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va trece pe lângă Sibiu, este deschisă până la Șoimuș.
Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În preajma
municipiului, autostrada urmărește traseul Tălmaciu - Șelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare)
- Sud de Șura Mică - Apoldu de Jos - Miercurea Sibiului.
Municipiul Sibiu are șase autogări (Transmixt, Atlassib, Vest, Q7, Amad, Kessler) cu autocare și
microbuze care fac legătura cu aproape toată țara și cu spațiul Uniunii Europene.
Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse zilnice pentru
unele destinații. Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deține și una din
autogările orașului (Autogara Turnișor).
Transporturi interne
DN1 (intrarea în Sibiu)

Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime.
Construcția unor noi cartiere de case și blocuri crește mărimea suprafeței orașului în fiecare an.
Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea
intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În
acest domeniu s-au realizat numeroase investiții, în special asfaltări și construirea de sensuri
giratorii. În municipiul Sibiu există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru
autobuz sau taxi. În ciuda directivelor europene, transmise în România prin Ministerul Mediului,
și în contrazicere cu politica și evoluția majorității orașelor din Europa, troleibuzele au fost
scoase total din transportul public local începând cu 15 noiembrie 2009, în favoarea transportului
consumator de carburanți, iar rețeaua de alimentare a acestora a fost demontată și vândută ca fier
vechi.
Există 20 de linii de autobuz în Sibiu. Tursib este compania de transport local ce administrează
traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului.

Lucrări în continuare

 Reparaţii capitale în zona străzilor Henri Coandă – Oţelarilor: lucrările începute în 2019
au fost întrerupte în sezonul rece. În martie 2020 se va redeschide şantierul, iar lucrările se
vor finaliza în primăvara acestui an.
 Modernizarea străzilor Varului, Bradului, Mozaicului: în 2019 s-au încheiat lucrările la
reţelele de utilităţi, carosabilul şi trotuarele fiind la nivel de piatră spartă. Finalizarea
lucrărilor este planificată pentru luna mai a acestui an.
 Reabilitarea zidurilor cetăţii de pe bulevardul Corneliu Coposu şi a celor trei turnuri
istorice de pe strada Cetăţii: lucrarea presupune curăţarea zidurilor, reparaţii la tencuieli şi
zidărie, modernizarea iluminatului arhitectural, precum şi reparaţii în interiorul turnurilor în
pregătirea deschiderii acestora pentru public şi evenimente culturale. Lucrările au început în
anul 2019 şi vor fi finalizate până în vara acestui an.
Lucrări noi

 Modernizarea cartierelor vechi de blocuri, prin modernizarea aleilor, parcărilor, zonelor

verzi, a spaţiilor publice şi a iluminatului public:
 Reparaţii capitale în cartierul Hipodrom I, între străzile N. Iorga – Luptei – Milea –
Rahovei – bdul Mihai Viteazu: lucrările încep în martie 2020 şi se va lucra etapizat, pe zone
mai restrânse, termenul de finalizare pentru întreaga lucrare fiind de 24 de luni. Prima zonă
care va intra în lucru este cea delimitată de bulevardul Vasile Milea – str. Luptei – Aleea
Călăraşilor – str. Rahovei
 Reparaţii capitale în cartierul Hipodrom III, între străzile Iorga- Oştirii – Rahovei – Mihai
Viteazu: lucrările vor începe în martie 2020 şi au ca termen de finalizare 9 luni.
 Reparaţii capitale în cartierul Ştrand, între străzile Vasile Cârlova – Maramureşului –
Profesor Aurel Popa – Dimitrie Cantemir – Ştrandului: procedura de achiziţie pentru lucrări
este în curs; semnarea contractului este estimată pentru luna aprilie, iar ulterior vor începe
lucrările care se vor finaliza în 2021
 Reparaţii capitale în zona de blocuri din cartierul Terezian: în prezent se finalizează
proiectarea şi urmează organizarea procedurii de achiziţie pentru execuţia lucrărilor care vor
începe din acest an.
 Viabilizarea cartierului Veterani: în 2020 vor începe lucrările de extindere a reţelelor de
gaz şi se vor continua demersurile pentru reţelele de apă, canalizare şi electrică, pentru a
permite crearea reţelei de drumuri în această zonă.
 Reparaţii ale covoarelor asfaltice pe mai multe străzi, precum şi reparaţii punctuale ale
defectelor apărute în asfalt, scarificări şi refacerea marcajelor rutiere.
 Modernizarea aleilor din Cimitirul Municipal
 Achiziţia de mobilier urban: bănci, coşuri de gunoi, etc.

Modernizarea străzilor

 Modernizarea străzii Podului, o cale de legătură între cartierele Guşteriţa, Reşiţa şi

Lazaret cu zona industrială est şi ieşirea din municipiul Sibiu spre centura ocolitoare.
Contractul pentru execuţia lucrărilor a fost semnat în ianuarie 2020, ordinul de începere a
lucrărilor va fi emis în 15 martie, iar termenul de finalizare este de 12 luni.
 Reconfigurarea şi lărgirea carosabilului pe Calea Cisnădiei, la intrarea în municipiul
Sibiu: contractul pentru execuţia lucrărilor a fost semnat în 2019, lucrările urmând să se
efectueze în 2020, scopul fiind acela de a atenua blocajele datorate traficului dinspre şi înspre
Cisnădie.
 Lucrările vor fi coordonate cu investiţia planificată în zonă de CJ Sibiu. De asemenea,
pentru o bună gestionare a şantierului, Primăria Şelimbăr va reface drumul de macadam care
 va asigura o legătură importantă între municipiul Sibiu şi localităţile învecinate pe durata
lucrărilor.
 Modernizarea străzii Calea Dumbrăvii din Municipiul Sibiu, cu bandă dedicată pentru
transportul public şi piste pentru biciclete: pentru acest proiect se va organiza în acest an o
procedură de achiziţie pentru execuţia lucrărilor, contractul estimându-se că va fi semnat în
vara acestui an.
 Modernizarea străzii Papiu Ilarian: lucrările sunt în curs în prezent, termenul de finalizare
fiind în luna mai a acestui an; carosabilul şi trotuarele vor fi reamenajate pentru a respecta
caracterul istoric al zonei.
 Reabilitarea drumului vechi, a trotuarelor, a zidului de sprijin şi a iluminatului public în
staţiunea Păltiniş: în prezent este în lucru actualizarea proiectului tehnic şi studiul geologic,
urmând achiziţia pentru lucrările propriu-zise; se estimează că lucrările se vor contracta până
în toamna acestui an.
 Modernizarea următoarelor 41 de străzi de pământ care se va face etapizat, pentru o mai
bună gestionare a şantierelor şi a traficul în zonele respective: Zăvoi (tronson II), Neppendorf,
Granitului, Macazului, Viilor, Cucului, Lucernei, Trandafirilor, I. Agârbiceanu, Dreptăţii,
Ghiocelului, Hameiului, Garoafei, Maierilor, Căpriorilor, Speranţei, Viorelelor, Honterus,
Pandurilor, Eschil, Lăcrămioarelor, Băicoi, Topitorilor, Lacului, Primăverii, Rulmentului,
Ovidiu, Cisnădioara, Rovine, Anul 1848, Stejarului, Flacăra, Tineretului, 16 Februarie,
Depoului, Poiana Sibiului, Macului, Lăcătuşilor, Dulgherilor, Mesteacănului, Tractorului.
 Străzile pe care vor începe lucrările în acest an, vor fi redate circulaţiei tot în acest an
pentru a nu crea disconfort în sezonul rece. Lucrările pe ultimele străzi se vor încheia în 2021.

Crearea de noi căi de legătură pentru fluidizarea traficului

 Amenajarea drumului de legătură între Calea Cisnădiei şi Calea Dumbrăvii, pe terenul

fostei autobaze Tursib, pentru decongestionarea intrării/ieşirii din oraş înspre/dinspre
Cisnădie: proiectarea pentru acest obiectiv este în curs de contractare şi urmează organizarea
unui proceduri de achiziţie pentru contractarea execuţiei lucrărilor.
 Modernizarea drumului peste Câmpşor pentru conectarea directă a cartierelor Turnişor şi
Ştrand: în prezent este în curs procedura de achiziţie pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor,
estimându-se că se va semna contractul în primăvara acestui an. Demersurile pentru realizarea
acestui drum au fost ample, fiind necesare inclusiv exproprieri ale terenurilor private pentru a
putea crea un drum suficient de lat.

Parcări
 Amenajarea parcării multietajate în cartierul Hipodrom: procedura pentru contractarea
proiectării şi a execuţiei lucrărilor este în curs. Proiectul tehnic va fi predat în termen de 4
luni de la semnarea contractului, iar apoi vor începe lucrările propriu zise.
 Amenajarea parcării subterane din Piaţa Gării: procedura pentru realizarea proiectului
tehnic este în curs în prezent, urmând contractarea lucrărilor de construcţie propriu-zise
 Amenajarea unei parcări cu 70 de locuri în cartierul Valea Aurie, pe strada Sibiel:
lucrările sunt în curs în prezent, ordinul de începere fiind emis în această lună.

Poduri

 Modernizarea podului peste Cibin din dreptul străzii Rozmarinului, parte a noii legături
între cartierul Ştrand şi Turnişor care se va crea prin amenajarea drumului peste Câmpşor:
procedura de achiziţie pentru lucrările de construcţie este în curs, termenul de depunere a
ofertelor fiind 9 martie. După evaluarea ofertelor se va semna contractul şi vor începe
lucrările.
 Reabilitarea şi extinderea podului Peco de pe şoseaua Alba Iulia: proiectarea este în
lucru, termenul de predare fiind luna mai a acestui an. Ulterior este programată contractarea
execuţiei lucrărilor.

Extinderea reţelei de piste sigure pentru încurajarea deplasării cu bicicleta

 Crearea unui coridor pentru biciclete între Ştrand, parcul Sub Arini şi centru: contractul
de lucrări este semnat, proiectul tehnic urmând să fie predat până la finalul lunii martie. Apoi
vor începe lucrările care au ca termen de finalizare 12 luni.
 Amenajarea malurilor Cibinului cu piste pentru biciclete: în prezent se află în evaluare
ofertele depuse în cadrul procedurii de achiziţie pentru realizarea proiectului tehnic
 Amenajarea şi dotarea unui centru de închirieri de biciclete Sibiu Bike City: în prezent se
evaluează ofertele depuse în cadrul procedurii de achiziţie pentru realizarea proiectului şi
furnizarea echipamentelor necesare.

Realizarea proiectării, în pregătirea următoarelor investiţii:

 Modernizarea Căii Şurii Mici prin extinderea la trei benzi de circulaţie, una dintre acestea
fiind dedicată transportului public, inclusiv prin amenajarea de piste pentru biciclete sigure,
trotuare şi modernizarea iluminatului public.
 Crearea de drumuri de legătură noi între zona industrială vest şi Calea Şurii Mici, primul
în plan fiind cel care face legătura din strada Ogorului, fabrica ODU şi Calea Şurii Mici, prin
amenajarea străzilor Varşovia şi Bruxelles.
 Amenajarea unui traseu cicloturistic pe Dealul Guşteriţei: în prezent este în curs
procedura de achiziţie pentru realizarea studiului de fezabilitate
 Construcţia parcării supraterane de mare capacitate de la piaţa agroalimentară Cibin: în
prezent se pregăteşte documentaţia pentru concursul de soluţii care va stabili conceptul.
 Construcţie parcare supraetajată Piaţa Vasile Aaron: prin această investiţie dorim
suplimentarea locurilor de parcare din acest cartier foarte aglomerat. Următorul pas este
contractarea serviciilor de proiectare pentru acest obiectiv.
 Viabilizarea cartierului Veterani: s-a iniţiat un studiu de fezabilitate care să includă
extinderea reţelelor de apă, canalizare şi electricitate, amenajarea drumurilor, trotuarelor,
zonelor verzi şi a iluminatului public.
 Reabilitarea podului Maria Tereza pentru a crea o legătură între zona centrală şi cartierele
Terezian şi Ţiglari. În prezent este în lucru documentia de proiectare necesară construcţiei.
 Reabilitarea Podului Gării: înlocuirea rosturilor de dilataţie ale podului, amenajarea
zonelor de sub pod, modernizarea canalizării pluviale şi a covorului asfaltic. În prima etapă
vom contracta serviciile de proiectare pentru execuţia lucrărilor.
 Realizarea unui studiu pentru îmbunătăţirea conectivităţii între cartierele Guşteriţa şi
Lazaret cu restul oraşului, scopul fiind acela de a identifica noi căi de circulaţie auto,
pietonală şi cu bicicleta care să îmbunătăţească mobilitatea locuitorilor din aceste zone, în
contextul dezvoltărilor imobiliare finalizate şi în curs.

Având în vedere angajamentele României în fața Comisiei Europe, precum și obiectivele de

reciclare ale României începând cu anul 2020, și pentru atingerea lor, cadrul legal amintit mai
sus se completează cu prevederile O.U.G. nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii
nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a
ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul de mediu.
Serviciul public de salubrizare al localităților face parte din sfera serviciilor comunitare de
utilități publice și se desfășoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităților
administrației publice locale ori ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, în scopul
salubrizării localităților. Serviciul public de salubrizare al localităților se organizează pentru
satisfacerea nevoilor comunităților locale ale unităților administrativ-teritoriale membre ale
A.D.I. ECONORD Sibiu. Regulamentul se aplică pentru proiectarea, executarea, recepționarea,
exploatarea și întreținerea instalațiilor și echipamentelor din sistemul public de salubrizare, cu
urmărirea tuturor cerințelor legale specifice în vigoare. Prevederile Regulamentului
serviciului de salubritate, se aplică tuturor unităților administrativteritoriale membre ale A.D.I.
ECONORD Sibiu respectiv pentru activitățile serviciului de salubrizare după cum urmează: 1.
Colectarea separată și transportul separat al deșeurilor municipale și deșeurilor similare
provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, fără
a aduce atingere fluxului de deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și
acumulatori; 2. Sortarea deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în stațiile de sortare; 3.
Organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor a) -
vânzarea în vederea reciclării a materialelor rezultate în urma sortării; 4. Măturatul, spălatul,
stropirea și întreținerea căilor publice; 5. Curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi
menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ; 6. Colectarea şi transportul,
deşeurilor provenite din locuinţe, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară
şi/sau exterioară a acestora; 7. Operarea/administrarea staţiilor de transfer pentru deşeurile
municipale şi deşeurile similar.

Din 1 noiembrie 2016 sibienii vor colecta selectiv deșeurile din propriile gospodării, separând
hârtia, cartonul, sticla, metalul, plasticul, deșeurile reziduale și cele biodegradabile.
De la data menționată va intra în vigoare noul sistem de gestionare a deșeurilor în municipiul
Sibiu care, pe lângă colectarea selectivă, presupune amenajarea de noi platforme pentru
amplasarea iglu-urilor și eurocontainerelor, dar și modificări în plata acestui serviciu.
Acest nou sistem este administrat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Eco Sibiu și
finanțat din fonduri structurale. Primăria Sibiu este membră a acestei Asociații, alături de
celelalte primării din județ. Firma responsabilă cu colectarea și transportul acestor deșeuri în
municipiul Sibiu este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – SC Soma SRL Bacău.

Reabilitarea reţelelor de distribuție apă potabilă în municipiul Sibiu Pentru reabilitarea

rețelei de distribuție apă potabilă din municipiul Sibiu sunt propuse lucrări având lungimea totala
de L= 40.464 m, astfel: reabilitare conductă de distribuție şi magistrală în Zona 1 în municipiul
Sibiu, cu lungimea totală de L= 22162 m, împărțită astfel:  reabilitare conducte de distribuție
având diametre intre De 110 -315 mm cu lungimea totala de - L= 857 m;  reabilitare conducte
de distribuție având diametre intre De 400 - 1000 mm cu lungimea totala de - L= 21305 m;
reabilitare conducte de distribuție şi magistrală în Zona 2 în municipiul Sibiu, cu lungimea totala
de L = 18302 m, împărțită astfel: 

Reabilitare conducte de distribuție având diametre intre De 110 -315 mm cu lungimea totala
de - L= 3340 m;  Reabilitare conducte de distribuție având diametre intre De 400 - 800 mm cu
lungimea totala de - L= 14962 m; Reabilitarea conductelor magistrale se va realiza cu precădere
pe trasee paralele cu cele existente, cu menținerea în funcțiune a acestora pe perioada execuției
lucrărilor. Reţlele de distribuţie ale orașului Sibiu se împart pe două zone diferite de presiune,
zona de înaltă presiune, respectiv zona de joasă presiune. Reţeaua de înaltă presiune este
alimentată direct din rezervoarele existente din staţia de tratare STAP ,,Dumbrava’’ astfel: 
conducta magistrală din oţel Dn 1000 din rezervoarele R5-R6,  conducta magistrala din fontă
Dn 600 mm din rezervoarele R1-R2. Aceste conducte sunt propuse spre reabilitare. Reabilitarea
conductei DN 1000 mm ce pleacă din R5-R6 se va realiza cu tuburi din fonta şi se va materializa
doar pe zona în care conducta existentă este din otel. Tronsonul de conducta din Pafsin Dn 1000
( in lungime de aproximativ L=200 m la plecarea din R5-R6) se va păstra în funcțiune,
reabilitarea realizându-se pe traseul aval de căminul debitmetru existent. Conducta de fonta Dn
600 se va înlocui cu o conducta din tuburi din PEID cu fir inclus, cu De 630 mm. Din
rezervoarele din cadrul STAP Dumbrava sunt alimentate şi rezervoarele R3-R4 de la intrare din
municipiu Sibiu, prin intermediul a doua conducte din otel/fonta Dn 500 mm si DN 600 mm. Se
propune reabilitarea în totalitate a acestora, pozarea noilor conducte făcându-se pe trasee paralele
cu cele existente. Conductele noi ce vor alimenta rezervoarele R3-R4 se vor realiza din tuburi din
PEID cu fir inclus, cu Dn 630 mm si conducte din fonta ductilă. Se va asigura realizarea by-
passurilor între conductele existente şi conductele noi propuse de alimentare cu apă. b. Extindere
rețea de distribuție apă potabilă municipiul Sibiu Pentru mărirea gradului de acoperire a
alimentarii cu apă potabilă, se vor extinde conductele magistrale, respectiv reţeaua de distribuţie
a oraşului cu aproximativ 16 km de reţele noi.

Extinderea AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SIBIU Str. Hipodromului,

nr.2A, Sibiu, jud. Sibiu, Cod 550360; e-mail: office@apmsb.anpm.ro; Tel. 0269/422.653,
0269/256.547; Fax. 0269/444.145; Operator de date cu caracter personal, conform
Regulamentului (UE) 2016/679 5 reţelelor de distribuţie sunt propuse a se realiza atât la
conductele magistrale cât şi la conductele de serviciu ce au branșamente de alimentare cu apă
spre consumatori. Pentru extinderea reţelei de distribuție apă potabilă din municipiul Sibiu au
fost propuse lucrări având lungimea totala de L= 15.768 m, astfel:  extindere conducte de
distribuție (serviciu) având diametre între De 110 - 315 mm în zona 1 in municipiul Sibiu cu
lungimea totala de - L= 7.109 m;  extindere conducte de distribuție şi magistrală în zona 2 în
municipiul Sibiu cu lungimea totală de - L = 8659 m, împărțită astfel: - extindere conductă de
distribuție având diametru De 110 mm în zona 2 în municipiul Sibiu, cu lungimea totală de - L=
4.000 m; - extindere conductă magistrală având diametre între De 630 - 800 mm în zona 2, în
municipiul Sibiu, cu lungimea totală de - L= 4.659 m. Extinderea conductelor de serviciu se va
realiza cu conducte din PEID cu fir inclus, cu diametre între Dn 110 mm si Dn 315 mm. Pe
aceste rețele de serviciu se vor monta branșamente de apă, hidranți de incendiu, cămine cu vane
de secționare, etc.

Sibiul este un oraş compact, cu distanţe relativ mici intre limitele sale. Oraşul vechi este
de preferat să fie vizitat pe jos. În "Oraşul de Jos" şi în "Oraşul de Sus" sunt numeroase vestigii
ale arhitecturii medievale (de apărare sau civile) care merită văzute.
Transportul public în Sibiu este asigurat de societatea Tursib, aflată în subordinea
Consiliului Local Sibiu.
În municipiul Sibiu există 20 linii de autobuze cu trasee pe raza oraşului şi 1 linie de autobuz
spre Păltiniş.

În contextul alinierii la normele europene privitoare la protecţia mediului, Primăria

Municipiului Sibiu este o instituţie a admistraţiei publice locale care doreşte să se implice activ
în acţiunile de conservare şi protejare a mediului înconjurător.
Datorită numărului mare de documente care se rulează în activităţile curente ale
administraţiei, reciclarea hărtiei folosite s-a impus ca o necesitate. În acest sens municipaliatea a
apelat la serviciile unei firme specializate în reciclare care ridică lunar aproximativ 200 de
kilograme de hârtie provenită în special din maculatură. Pe această cale municipalitatea lansează
un îndemn către toate instituţiile, firmele şi cetăţenii din Sibiu să recicleze hârtia folosită.
Prin gestul nostru, fiecare putem contribui la protejarea mediului şi putem salva pădurile
care sunt tăiate în acest scop, iar pentru cei interesaţi există şi un câştig material minim, fiecare
kilogram de hârtie reciclat valorând aproximativ 10 bani.
O altă măsură luată de municipalitate a fost amenajarea unui spaţiu special unde sibieni
pot să ducă electrocasnicele uzate, de unde sunt preluate ulterior şi reciclate. Astfel din luna iulie
2006 de când serviciile centrului au fost puse la dispoziţia sibienilor, aici au fost colectate circa
95 de tone de elecrocasnice uzate. În cursul celor două campanii demarate de Ministerul
Mediului şi Dezvoltării Durabile şi sprijinite de Primăria Sibiu au fost colectate de la sibieni
aproximativ 14 tone de astfel de obiecte.
Având în vedere necesitatea permanentă de creare a unor noi spaţii de parcare şi în
acelaşi timp conservarea spaţiilor verzi, municipalitatea sibiană a fost prima care a implementat
cu succes, pentru prima dată în România, conceptul de „parcare verde” pe bulevardul Corneliu
Coposu. Astfel, cu un impact minim asupra zonei verzi, s-a reuşit crearea a peste 50 de locuri de
parcare, foarte necesare în centrul oraşului.
În atenţia municipalităţii sunt şi spaţiile şi zonele verzi din Sibiu care pe lângă funcţia
estetică pe care o deţin contribuie la calitatea aerului din oraş. Suprafaţa zonelor şi spaţiilor verzi
din Sibiu, raportată la numărul de locuitori indică faptul că fiecare sibian beneficiază de
aproximativ 22 de metri pătraţi de spaţiu verde, ceea ce înseamnă că Sibiul se încardează în
normele europene în domeniu, norme ce prevăd un minim de 20 de metri pătraţi pe cap de
locuitor.
Odată cu sistematizarea cartierelor din Sibiu şi lucrările ample de infrastructură ce sunt în
curs de realizare, municipalitatea va reconfigura multe din spaţiile verzi deja existente cu intenţia
de a le extinde considerabil suprafaţa. Aici sunt incluse zonele de joacă pentru copii, zonele verzi
din jurul blocurilor şi zonele ce vor fi amenajate pe aliniamentele stradale.
Conform estimărilor noastre, suprafaţa totala pe care se vor intinde parcurile si zonele
verzi din municipiului Sibiu după implementare planurilor de extindere va fi de aproximativ 380
de hectare. Aici sunt incluse si zonele deja existente, Parcul Subarini si Strand care insumeaza 36
de hectare si cele opt hectare pe care se intind zonele verzi din Terezian, Tineretului, Cetatii, B-
dul Coposu, intersectia de langa Spitalul Judetean, Piata Schiller, Astra, Piata Unirii, Casa de
Cultura a Sindicatelor, Petofi Sandor, Alba Iulia – Dealului, Piata Cluj, Titeica si B-dul Victoriei.

Strategii de dezvoltare

În ceea ce priveşte proiectele care influenţează indirect turismul (într-o măsură mai mare
sau mai mică),sfera competenţelor consiliilor judeţene care sunt fructificate cu efecte importante
asupra turismului, este destul de limitată, chiar dacă, ţinând cont de natura interdisciplinară a
turismului, virtual aproape orice acţiune în domeniile infrastructură, cultură, educaţie, viaţă
socială sau sănătate poate avea impact asupra cererii şi ofertei turistice. Astfel, principala
preocupare a consiliilor judeţene, care influenţează şi turismul,sunt investiţiile în infrastructură
(în principal drumuri judeţene şi interjudeţene, dar şi utilităţi în mediul rural sau chiar elemente
de infrastructură turistică). Semnificative pentru turism sunt şi evenimentele din viaţa economică
şi politică ce se realizează cu implicarea Consiliului Judeţean (anumite congrese,simpozioane,
întâlniri / târguri de afaceri, etc), cu caracter regional, naţional sau internaţional, care presupun
cel puţin turism de business.
Din perspectiva surselor de finanţare pentru proiecte cu impact direct sau indirect asupra
turismului,Consiliul Judeţean poate apela exclusiv la bugetul propriu sau la diverse scheme de
fonduri
nerambursabile, sau poate juca rolul de factor de gestionare şi implementare pentru proiecte de
interes naţional finanţate din bani guvernamentali (de exemplu, fonduri de la Ministerul
Turismului sau Ministerul Culturii şi Cultelor). De asemenea, o soluţie pot fi împrumuturile (de
exemplu pentru proiecte urgente pentru care nu există finanţate imediată, pentru anumite
cofinanţări etc.) Extrem de importante, mai ales în contextul economic actual, sunt fondurile
nerambursabile, Consiliile Judeţene putând aplica direct sau din postura de parteneri (după cum
reiese din analiza sumară a principalelor instrumente structurale destinate autorităţilor publice
locale în prezent, pentru proiecte cu impact major asupra turismului explorarea oportunităţilor de
parteneriat devine vitală).
1 Au fost utilizate în analiză prevederile Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare
Masterplan pentru turism în judeţul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 89
Astfel, Consiliul Judeţean Sibiu poate aplica individual pentru proiecte de mediu sau
îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, în timp ce în cadrul Asociaţiilor de Dezvoltare
Intercomunitară se pot elabora proiecte pentru valorificarea potenţialului turistic natural,
montan sau balnear, pentru reabilitarea satelor, sau pentru infrastructură rutieră (drumuri
judeţene, străzi urbane şi şosele de centură). De asemenea, Consiliul poate fi partener cu
Primăria Municipiului Sibiu pentru proiecte vizând planuri integrate pentru polii de dezvoltare
urbană, sau cu primării din judeţ şi cu instituţii şi ONG din sfera culturală în vederea restaurării
şi valorificării durabile a patrimoniului cultural şi infrastructurii conexe.Un exemplu relevant
recent de atragere de fonduri europene în mod expres pentru sprijinirea turismului este cel al
judeţelor Vâlcea şi Satu Mare, care derulează în prezent trei proiecte de promovare locală şi
regională, în valoare totală de 2,5 milioane de RON. În cazul judeţului Vâlcea, obiectivele
proiectului de promovare turistică sunt imbunătăţirea vizibilităţii judeţului Vâlcea ca destinaţie
de succes pentru practicarea turismului balnear, cultural, monahal şi de aventură, activităţile
urmând să vizeze organizarea de expoziţii şi târguri, publicitate în presă, crearea unui portal
dedicat turismului local şi editarea unor materiale informative. Tot din fonduri europene este
finanţat şi un proiect de promovare turistică a judeţului Mureş, demarat în anul 2009
(modalităţile de susţinere şi direcţiile de acţiune ale consiliilor judeţene privind dezvoltare
turismului fac subiectul subcapitolului următor).

Bibliografie

- Judeţele şi oraşele României în cifre şi fapte - vol I judeţele

României - ed . Departamentului pentru administraţia publică locală
1994
- Judeţele şi oraşele României în cifre şi fapte - vol II B oraşele
României - ed . Departamentului pentru administraţia publică locală
1995
 - Alexandru Avram , Vasile Crişan – Ghid de oraş – Sibiu – ed.
Sport turism 1983

             Cocean Pompei, Vlasceanu Gheorghe, Negoescu Bebe, Geografia generala a turismului,
Editura Meteor press, Bucuresti, 2005

           Cristea Anca, Tehnologia activitatilor de turism, Editia a II a,revazuta, Editura Pro
Universitaria,Bucuresti, 2007

          Dinu Mihaela, Geografia turismului, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004

             Ielenicz M., Comanescu Laura, Romania. Potential turistic., Editura Universitara,
Bucuresti, 2006

           www.tourismguide.ro

www.infotravelromania.ro

www.sibiul.ro

www.orasemedievale

www.sibiu.insse.ro