In parcul de la Cotroceni

Foto Stelian Petrescu

GRDINILE BUCURE$TIULUI
Din crtile mai vechi de citorie s'a pstrat amintirea unui Bucuresti verde, eu case n grdim s eu crnguri de pomi pretutinden. Astzi, cne se urca pe Dealul Mitropoliei si se ut asupra orasului de pe una din terasele lui, vede att spre Miasnoapte ct si spre sidurile mlstirii Vacresti aceleasi plcuri de case dese, lin care ncepe sa tsneasc pe-aiocuri cte un ^grie-nor romnesc, de opt sau de Zece caturi. Bucurestiul ia alte colori, de mare metropol, din care verdele e deobiceiu alungat. Grija gradinilor preocup a o problem. Transcriu aici o pagina din Istoria Bucurestilor de Gion, a sa art doua lucruri. Intiu, mulimea gradinilor, pe care acum un veac si doua locuitorii capitalei Trii Romnesti le aveau la ndemn, si apoi pstrarea pana astsi a attora dintre ele, dar fr lrgimea si revrsarea de-atunci deadreptul n cmpiile sau pdurle nconjurtoare^ de care adesea le desprta mai mult un nume dect orice alt ngrditur. Negustorii mari si mci, poporul de jos, obra2ele scptate , cum se va zice n secolul XVIII., munceau de dimineat pana seara. Cei mici locuiau n mare parte n bordeie sau csute mici de lemn; cei mai rsariti, sau mai iesiti deasupra neca^ului aveau case n paiente ; mimai vro ctiva bas-negutatori, ghiaburi de tt, locuiau n case bolovnite a si boierii. Munca li-era viata. La srbatori ns petreceau de-si scoteau necasul ntregi sptmni. Intr'a doua jumtate a secolului XVIII, ndata ce se mbrcau grdinle si pdurile, Bucurestenii plecau Duminica eu demncare sa petreac n urmtoarele grdini: Crciuma din pdure, Fntna Beizadelelor din pdurea Cotrocenilor, pe Dealul Vcrestilor, n cmpia Filaretului, dincolo de Mitropolie, la Herstrau lng frumosul chiosc, fcut de Alexandru Vod Ipsilante, n pduricea cea poetica del Sftul Elefterie, Grdina lui Scuf, Grdina Brncoveanului, Grdina cea baltoasa a Cismigiului, Crngul lui H agi Ilie del Mosi, la Hvedea Desliului, la Grdina lui Giafer, la a lui Barb-Lat si la Grdina Belului, unde, nainte de a fi cimitir^ cnd er nc proprietar acolo Mitropolia, Bucurestenii au jucat ani dearndul srba, chindia, batuta, csceasca, gl|;eanca, hrluanca, a la usa cortuiui, rata, arnuteanca, corabiereasca, Zoralia, a la Breaza, etc. . Mndria Bucurestiului n grdini e astzi Cismigiul. Urma lui se poate desoperi dparte n trecut, eu ajutorul mrturiilor scrise de tt felul. Cei care stie sa citeasc n alcatuirea pmntului l vede ns ntr'un nceput si mai vechiu,

FR. REBHUHN: GRADINILE BUCURETIULUI

369

cum se gseste n lungul unui cot de mal al Dambovitei, eu ape care se revarsa si eu izvoare subterane care cham vegetatia si psaretul, Numele vorbeste de acel tehnician al apei, fntnarul de pe vremur eu caftan de breasl turceasca si eu nsrcinare sa poarte grija curgerii si scurgerii apelor, cum se zicea atunci servciului de alimentare eu ap si de canalzare. In zilele noastre Cistnigul se afl strimtorat de tt felul de cldiri nalte, eu care lpt mai eu seam plopii monumentali. Ce-a pierdut pe margini, cstig ns eu prisosint nauntru, Pajisti lineare, eu flor de sezon, eu ulcioare mbracate n verdeafa si eu odihnitoare perspective, sau alei cotite si umbroase, eu cte un bust de bronz sau eu o statue de marmor pe fondul unui hemiciclu negru de brazi sau al unei mguri a vrbiilor, drumuri eu trandafri agatatori sau rotonde eu coloane mpletite n iederi si curmee, a nste teatre antice horticole, htisuri aproape salbatice de pomi btrni sau lacul eu avuz pulvrist si eu barci, eu nuferi si eu lotusi, fac din Cismgiu un cot de parc englez alturi de o grdin romneasc din cel mai plne de farmec si mai caracteristice pe care le avem, El se nnoeste eu fiecare

anotimp, din mna harnic a grdinarilor, si e o adevrat vedenie alb, sub 2;pad, din mna de artist a ierm'i. E a un mies nflorit al orasului, a o inim care trimete valuri de miresme si de rcoare n tt organismul misuntor al Bucurestiului. Alt grdin, foarte noua fat de Cismgiu si un fel de grdin dintr'o iarn , e Parcul Carol. El n'are fiint dect din 1906, anul vestit al Marii Expo^itii. Sunt destui dintre noi cari pot nca vedea eu ochii mintii malul neregulat pe care psteau bivoli, cmpia eu gropi si eu bltoace, plopii argintii de pe soseaua n lunie si din jurul Fntnii cantacuzinesti, zarea de vii de pe dealuri. Din tt acest loc parsit rvna si gustul doctorului Istrati au fcut numai n cteva luni minunea care se vede. E a o lectie de ceeace se poate ajunge, eu aceeas struin^ si pricepere, ntr'o vreme cnd Bucurestiul, crescut peste orice asteptri, are nevoie nu numai a de o podoab, dar a de mari plmni verzi de mprosptare a aerului mbcsit pe care l rsufl, de tt mai multe asemenea parcuri si grdini. Cismigiul el nsus, a avut mari mbunttiri de pe urma unei expozitii de-acum vreo patruzeci de ani, de cnd

Aleea cea mare din grdin Cimgiu

Fotoglob

270

B O A B E

D E

G R A U

Grdina Ci$mig{u. Intre avus ci pod

Foto Tehnica

Gradina Cismigiu. Rotonda

i-au ramas anumite alei, trunchiul de copac n tintent pentru o lptarie, ddaria de sub biserica

Schtu Mgureanu, de unde se aruncau focurile de artifcii. Tt de atunci oamenii cari au astazi cincizeci de ani pot s-si aduc amnte de scenele de var nsirate n marginea marei alei si cam pe locul aleii trandafirilor din ^ilele noastre, unde se jucau cnticelele lui Vasile Alecsandri, o l d a n Viteasul, Barbu Lutarul si alti boccegi del patru^eci sau sapte?eci si opt. Grdina a fost folost ns destul de rar, pentru serbr de binefacere, si s'a pstrat eu rostul ei de loc de plimbare, adpost de frumuse^e n pasii drumetului. P a r c u l Carol s'a nscut a un cadru al unei expozti si, eu toat grija Casei Grdinilor, ase^mntul comunal nsrcmat eu aceast lature a edilittii bucurestene si care e dator sa tie n bun stare si pentru folosul liber, far nci o taxa, al tuturor cettenilor aceste spatii verzi, el s'a ntors

FR. REBHUHN: GRDINILE BUCTJRETIULUI

271

Urnbra de pomi n Cismtgiu

Poto Tehnica

destul de des la rosturile del nceput. Fostul Palat al Artelor dn 1906 s'a schimbat n Mu^eu Militar, vechile paviloane refcute sau sporite asteapt noui ntrebuinri asemntoare, Arenele romane adpostesc ntruniri sau concerte populare, Cetatea lui Tepes, cula boiereasc si minaretul giamie tremurat n o glinda lacului i dau aproape nftsarea de parc istoric sau etnografic. Parcul Carol a fost un timp si Grdina Zoologic a Romniei, eu o secte foarte bogat de psari, ndeosebi de psri acuatice n libertate. In el se poate admira unul din Uriasii lui Paciurea, de proportii rnichelangelesti, n grupul de piatr din fata pesterii. Un Istrati de bronz, ctitor al Parculu, strica putin, prin nedibcie de prezentare, frumosul locurilor. Alt gradin a Bucurestiului ncepe sa fie din

ce n ce mai mult oseaua Kiselev. Dupa cum se

Alei'a trandafiriJor din Cimigiu

recunoaste din nume, e vorba de o inifiativa a generalului, guvernator al celor doua tari dupa

272

B O A B E DE G R A U

1829, de a crui trecere pela noi se leag attea asezaminte, A fost gndit a un cot de plimbare,

In Cimigiu, ntre roare (Arhiiectul peisagst ci artistul

pe o partie destul de btut, la captul cei Mogosoaia, att spre castelul lui Brncoveanu si drumul Trgovstei ct si spre d r u m u l Ploestiului, si a ajuns si a ramas timp de multe zeci de ani locul de ncurare a cailor repezi del calestele de lux aie protipendadei de snge si de caftan sau aie boieriini de avre de mai trziu. Pe margni cresteau n mai multe rnduri teii romantic. Poate c cea mai frumoasa vreme a oselei Kiselev a fost vremea batilor de flori si a carelor alegorice. A urmat apoi un fel de decadent si de pustiu, eu naintarea noulor cartiere care-i luau aerul pe o lungime de un

rnd asezatul Centaur al lui Jalea; n fragmentul central, pana la rontul al doilea, pare un bulevard eu case de odihn si de visare, iar n fragmentul din urm are nftsarea unei desvrsite autoc, eu hipodromul la un capt si eu aeroportul la cellalt. Pdurea Bnesei . chiama din sare., iar mai dparte la,J[ cul si pdurea Snagovului, eu toat lumea trectoare care se scurge spre ele. E cea mai frumoas intrare, lung de trei kilometri, pe care si-o pute croi Bucurestiul dinspre Miasnoapte, ncotro are cel mai multe legtur. E a un gang de verdeat, de cntri de psri si de f l o r i , vrednic de faima de odinioar a ora^ului de pe malurile Dmbovitei. Grdinile care rmn de amintit nu mai sunt nici asa de cunoscute si nici asa de mari, grdina Icoanei, de unde pornia odat un fir de ap spre Dmbovit, eu scaune de mcelari pe mrgini, ceeace a dat numele Strzi Scaune, grdina loanid, rmsit dintr'o mreata lvad de pom, astzi n cea mai mare parte cldit, grdina Elad, unde a lucrat fotograf) tipografia marelui scriitor si patriot, nvlit de niste Mosi industrialzati, grdina del Tei sau del Herastrau, njosite si scsute, Grdina

kilometru, de doi, de trei. Del

intrare, pe-o lature arata un sir nreg de muzee, de tine Naturale, Gologie, A r t a National, si pe alta, gura de bulevard de trei ori mai larg dect ea, al viitorului Parc National. A fost atunci a un fel de trezre, care a dat Soseaua Kiselev ndrt rostului ei dintiu si i-a fcut o strlucire noua. In fragmentai del nceput si pana la rontul ntiu, ea s'a revrsat n parti eu pajisti de flori, eu statui de parc, asa cum sunt Delavrancea, Lonard si mai eu searn de eu-

Amfor nflorit din Cimigiu

Foto Stelian Petrescu

Botanic, trecuta asupra Municpiului, dar deocamdat tt asa de prgnit, afar de plopii

FR. REBHUHN: GRDINILE BUCURESTIULUI

273

batrni, nalti si stufosi a niste catedrale si cari fac legtura eu minunatul Parc rgal al Cotrocenilor de-alturi, nchis ns publicului. Nu stiu, nsrndu-le pe acestea, cte alte grdini am uitat, afar de ncercri n cartiere noui de margine, care se ridic aba acum. Ele i n t r mai mult n planul de sistematizare, cruia i acem loc mai jos si i-am pus nainte gradinile n fint numai a niste trepte. Desvoltarea tehnica si economica a timpului de fat, aduce si pentru ntocmirea oraselor o er noua. 0 problem n s e m n a t , n strns legtura eu aceste schimbr, nfatiseaz cile de comunicatie, care, datorit multiplelor progrese tehnice, nu mai seamn eu ce erau odat si continua sa se prfaa aducnd eu sine de^chiderea de druniuri si strzi to mai largi si mai drepte. Pe lnga drumurile de fier si electrce, att pe deasupra ct si pe dedesuptul pmntului, cel mai de seam mijloc de comunicatie pentru multime, va fi n vitor, lsnd deocamdat la o parte

strmt sau del atelierul din oras, la periferie sau chiar mai dparte.

Cot din Cimigiu

Foto Stelian Petrescu

La Bucuresti, dupa statistica Serviciului Circulatiei del Prefectura Politiei, numrul automobilelor si al motocicletelor, ntre anii 1921'1929, s'a mrit astfel: Del 1493 n 1921 la 10.921 n 1929, adic eu o medie anuala de peste 1000 de vhicule. De aci se poate vedea c n planul de sistematizare a orasulu Bucurest trebuiesc prev2;ute strzi si piet spciale pentru automobile si alte mijloace de locomotie. Cile de comunicatie precum si pietele vor trebui sa fie unit eu pajistele de verdeat ce se vor cra, fiindc mai ntiu se va economisi din loc, iar al doilea, folosul acelor pajisti n ce priveste pe locuitorii orasului va fi eu att mai de prt. Pentru Bucurestiul de acum pajistele de verdeat si vor ajunge scopul, numai dac vor putea fi mai strns unit ntre ele si se vor ntinde dealungul cldirilor. In acele mari suprafete de verdeat se va cauta, printr'o bogata plantatie de pomi, sa se creese ct mai milita Foto steiian Petrescu umbr, umditate si racoreal si n aPoian din Cimigiu celas timp o aprare de vnt si de praf. Prezentul plan de sistematizare a spajurilor liaeroplanul, automobilul. Cu automobilul se ajunge repede del locunta bre, prevede 3 feluri de spaiuri :

B O A B E

DE

G R A U

frumoas a Bucurestiului, mai aies n partea Nordic asa de bogat n lacuri. Centura de parcuri s'ar putea forma astfel; dupa pozitia si caracteristica fiecrui c a r t i e r , de exemplu; pe lng un lac, un cartier de elit de vile, fiecare vil eu cte o grdin de rooo6000 m. p. si pe lng ele, g r d i n i publie la strzi. Alt lac nconjurat numai de un parc; altul numai pentru sportul de ap si cmpie; ait lac, care formeaz o peninsul, prdestint pentru o Grdin Zoologic; cel dn apropiere s'ar putea ntrebuint foarte bine pentru o Grdin Botanic si un Parc Natural. In vecintatea c e l o r l a l t e lacuri, s'ar putea aseza Universittile, Ligile, Sanatoriile etc., legate ntre ele prin plantatii. Pe lacuri, legate fr vreo ntrerupere de zgazuri, s'ar circula eu vaporase si eu brci n curse regulate. In aceast centura si-ar gsi loc garile, liniile electrice, poate mai trziu chiar o line ferata subteran. E foarte nsemnat a Spatiurile cerute de aceast centura sa fie hotrte prin lege chiar de acum. 3. Ultimul fel de spatiu este linia mpdurit del forturi, interioar si exterioar, spre oras de o ltime aproximativ de i km, iar n afar de 500 de metri. In aceast centura vor fi nglobate si pdurile astzi existente n nordul orasului, care vor fi astfel puse la adpost pentru viitor si se vor putea desvolta, Statul ar trebui sa cede?e orasului Bucuresti toate pdurile care se afl mprejurul comunei. Terenurile neprielnice unei alte culturi, ar trebui hotrte de pe acum pentru mpaduriri, cel foarte grase Foto Stelian Petrescu Cimigiul spre avu: ntrebuintate pentru culturi de pomi fructiferi, iar cel asezate pe de amndou prtile pajisti de verdeat de 250 lng ape sa serveasc grdim'lor de ^arzavat. Acar metri ltime. Aceste pajisti nu sunt destinate fi locul pentru grdini si colom de var, precum si crerii de parcuri, ci locuintelor eu ecareturile lor. pentru excursii de sfrsit de sptmn, locuine si Parcelele vor fi de 8002000 metri ptrati si altele. Aceast centura de pduri s'ar putea lega acelas sistem se va aplica si dealungul liniilor fe- prin linii de comunicatii trecnd prin toate sparate aie oraselor. tiurile radiale spre centrul orasului. Printr'o astfel 2, Spatiurile ce formeaz centura de parcuri de mprtire s'ar rezolva problema circulatiei n prevsut la actuala margine a Bucurestiului si Bucuresti, care se face tt mai complicat si eu de o mare nsemntate pentru oras. Aceast cen- timpul, din cauza nmultirii mijloacelor de locotura de parcuri, n afar de valoarea ei din punct motie dintre care nu trebuie sa uitm, cum am zis, de vedere igienc, ar forma si partea cea mai chiar aeroplanele, tt mai nendestultoare.

i. Spatiurile radiale, care pleac del strzle plantate eu arbori din centru, pe care le unesc eu cile nationale. Pe aceste cai sunt prevzute

FR. REBHUHN: GRDINILE BUCURETIULUI

375

Cum au rezolvat orasele americane si aie altor State problema spatiurilor libre ? Dupa o statistic a d-lu Ing. Dr. Martin Wagner urmtoarele orase au Los-Angeles, 15 mp. de spatiuri libre de om Chicago . . 40 Philadelphia 13 New-York . 36 Berlin . . . 66 Daca socotim c Bucurestiul are, mpreun eu vecinttile imedate, i.ooo.ooo de locuitori, nu revine de om dect Yz mp. Daca n planul de sstematizare al orasului Bucuresti s'ar prevedea si hotr prn lege spatiurile libre din alturatul plan, s'ar obtine urmtorul rsultat: 5269 Hectare 3250 mp. spatiuri radiale ; 2005 Hectare 7500 mp. centur de parcuri; 9637 Hectare 1124 mp. centur de pduri; 67 Hectare 9126 mp. spatiuri libre exestente actualmente* Total 17.000 Hectare 20.000 mp. a sa corespundem actualelor cerinte ar trebui sa avem ce! putin 46 m.p. de spatiuri libre de om. Cu spatiuri libre de 10.000 ha numrul locuitorilor orasului nostru ar putea c r e s t e pana la 3,700,000 si am sta n f r u n t e a mpar^irii idale a tuturor oraselor. Multi din cititorii acestor rnduri se vor gndi de sigur c am pus mult fantezie n elaborarea si prezentarea acestui plan al unei sistematizri a Bucurestiului, care din motive financiare si altele nu se vor putea ralisa. Ins dac ne apropiem eu vederi strimte de planul de sistematare, nu lum nseamapreri care prevd lucruri n viitor si nid n'avem curajul sa hotrm prin leg spciale cel ce vor f de folos si vor contribui la binele urmasilor, atunci vom lsa copiilor nostri o mostenire care le va amr viata si va mai avea si multe urmri foarte rele. Acum mai e timp, dar suntem n ultimul ceas. Sa nu ia nimeni acestea a nste planuri aie unui luzionist; cin le-ar citi peste 50 ani, m-ar da dreptate, findca mergem spre o vreme care are din ce n ce mai mari cerinte n toate pri-

vintele si mai eu seam n ce priveste alctuirea oraselor. Pajistile de verdeat dupa sistemul adoptt n planurile alturate din Londra si Paris, ar fi pentru Bucuresti o mare greseala; si n aceste orase se caut acum a se ndrepta. Clma tarii noastre vrea pajisti dupa planul labort de mine nc din 1927, care cuprinde n linii fundamentale avantajele planurilor alturate. Mai avem din fericire nc destul loc liber a sa putem cra plantatii dupa sistemul american.

Alee din Cimgiu

Foto Stelian Petrescu

Suprafata Bucurestiului pana la lina de forturi are 37.000 ha. Daca socotim 100.000 locuitori pe hectar, vedem

276

B O A B E

D E

G R A U

Copac peste iac, n Cismigfu

Vedere din Cismigiu, eu statuia lui Jalea, nchnat soldailor francezi czuti n Romnia

Foto Stelian Petrcscu

FR. REBHUHN: GRADINILE BUCURE$TIULUI

277

Palatul Salonului Oficial al Case! Grdinilor. In fata s'a asezat CentauruI lui Jalea

Foto Stelian Petrescu

Fragment de colonade la oseaua Kiselev

Foto Stelian Petrescu

B O A B E

DE

G R A U

Un sistera de parcuri n circuit din MIwaukee

Sistem de parcuri din Kansas City

Plarmri de parcuri aie Parisuluf

FR. REBHUHN: GRADINILE BUCURETIULUI

279

WESTCHRTER COUNTT
NEW YORK

Parcurile ci fiile de parc de pe lng drumuriie de automobil din New York

Sistemul parcurilor djn Londra

Grdin de centur 51 radiale din Koln, existente ci proiecate

280

B O A B E

DE

G R A U

Magnolie nflorit n Cmigiu

Foto Stelian Petrescu

3. Locun de joc si sport pentru adulti. 4 mp. de cap la fiecare 3 km. 4. Locur de plimbare (promenade) si de bnci, 5 mp. de cap. 5. Grdini scolare si Botanice, la fiecare ntindere del i la 3 km. 6. Piet dcorative. 7. Grdini publie si particulare. 8. Plantatii de parcuri la fiecare ntindere de 2 la 3 km. 9. Cimitre. 10. Paduri. n. lazuri. Toate aceste n suprafete diferite libre, trebuiesc bine studiate n planul de distribue, tinnd seam de grdinile existente din oras si mprejurimi n felul urmtor : 1. Locur libre dupa procent de populatie si vrst. 2. Locuri libre dupa numrul locuitorilor din acel cartier. 3. Zona de nfiintare a dferite plaje, locuri de sport, gradini si parcuri. 4. Zona de nfiintare a zone.i pduroase. Pentru grdinile ast^i existente n Bucuresti si mprejurimi, trebuie tinute n seam urmtoarele: a) Sa se mreasc Cismigiul pana n Strsda tirbei Vod ,pe toat ntindtrea grdinii n aceast parte, adic sa se dea grdinii Cismigiu o fatad n Strada

c pe aceast suprafat ar putea locui 3.700.000 locuitori. Dac am hotr 100 mp, de cap, putem stabili urmtoarea distribue de suprafat : 25 mp. de cap supr. cldit 90.500.000 mp. 29 mr. de cap drum., loc. part. 107.300.000 mp. 46 mp. de cap pajsti, loc. libre 172.200.000 mp. Total 370.000.000 mp. In cel 172.200 mp. de suprafat de verdeat sunt prevsute urmtoarele categorii de locuri libre : 1. Lccuri de joc pentru copiii cari merg la scoal, 2 mp. de copil la fiecare ntindere de 750 m. 2. Locuri de joc si sport pentru copii mai mari, 4 mp. de cap la fiecare ntindere de i la 2 km.

Parcul v. Rephun n Zerbst (Germania). (O familie de naturaliti ci grdi'nari germani transplantat n Romnia)

FR. REBHUHN: GRADINILE BUCURESTIULUI

281

Vod, cuprinsnd si Conservatorul de muzica si art dramatic, si alta spre B-dul Schitu Mgureanu. 0 buna parte s'ar putea n curnd excuta, find pe Strada tirbei Vod 3 constructii, una veche si doua mai mici, pe B-d lrjg Biseric o constructie de mica nsemntate, coltul tirbei Vod eu Schitul Mgureanu ntr'un viitor mai apropiat sau mai deprtat. b) Sa se mreasc grdna Icoanei, dndu-i-se fatad n Str, Xenopol. Aceast mrire s'ar face acum eu cheltuial relativ mica, fiind n bun parte vorba de constructii mici; dealtminter coltul eu piata Gogu Cantacuzino se vede dupa mprejmuire c a fcut parte nu de mult din grdin. c) Sa se mreasc de nc 3-4 ori grdina zis Uatu din Sectorul 4. Acum aceast mrire s'ar putea usor realiza cnd n jur sunt constructii fr nsemntate. d) Sa se amenajeze ntr'o grdin public locul viran cuprins ntre cheiul Dmbovitei si B-dul care duce la Palatul Cotroceni. Acest loc ar trebui exproprit ct mai grabnic, att ct mai este timp, pentruc suntem informati c si acolo se plnueste, din nenorocire, o constructie, Intre Grdina Botanic ci Parcul Cotroceni Foto Tehnica e) Sa se fac n sectoarele i, 2 si 3 cte o gradin public de cel putin 6 hectare. pentru jocul copiilor mai mici de 7 ani si un teren f) Sa se nfiinteze n toate sectoarele terenuri pentru jocul copiilor de coal. g) Sa se faca o grdina de 4-5 hectare n sectorul 4, pe locul viran unde se cultiva zar^avaturi, cuprins ntre cheiul Dmboviei (Ciurel) si dosul scoalei de Comer pentru Fte (casa fost Dinicu Golescu) fost Grand. h) Sa se mreasc Parcul Carol pana la Strzile Cutitul de Argint, Calea erban Vod si Candiano Popescu. i) Sa se amenajeze n toate sectoarele, locuri pentru constructii de Cazrmi lucrtorilor de la Casa Grdinilor si locuin^e pentru grdinarii ei. Locul unde este acum Arsenalul Armatei sa se fac o grdina public. Parcul National suntem de parre sa fie cuprins n limitele : $oseaua Kiselev, ^oseaua Herestru, Cascada din Parcul Caiol

282

B O A B E

DE

G R A U

Soseaua Jianu si Calea Ferat. Acest teren al Parcului National si terenul Casei Gradinilor, mosia Pipera, care mai trsiu va trebui sa se

Marea valoare samtar a acestor pduri atrn n ntia line de mijloacele de legtur eu central orasulu.

Grdinile ci pdurile Bucure^tiului

Foto Stelian Petrescu

transforme ntr'un mare parc pentru recreapa Bucurestenilor (mosia are o ntindere de 400 hectare) suntem de parre sa se lege eu o alee sau 2 alei largi, eu 6 rnduri de arbori, care alei sa treac prin marginea satului Herestru. Suntem siguri c astfel satul va dispare ntr'un viitor apropiat, formnd un loc de vilegiatur unde s'ar construi vile. Pentru realizarea acestora va trebui expropriat fabrica Petrol-Bloc si partea satului Herestru, care este spre Parcul National, n spre lac. Fiindc din motivele artate, n captala noastr nu poate fi vorba dect de o combinajie de sisteme de parcuri centrale si radiale, rebuie a acele sisteme sa fie del nceput hotrte n lini fundamentale ct mai mari. Bucurestiul are marele avantaj sa fie nconjurat de pduri, mai aies n directia Nord-Estic, la 15 km deprtare de centru. Aceste pduri au o suprafat de 12.607,50 hectare si ar mai pute fi mrite n viitor prin legi spciale, eu ncodat suprafata si chiar mai mult de 16.805,70 hectare.

Binenteles, ar trebui ntrebuintate numai liniile electrice care trecnd prin pajistile de verdeat, radiale, fr nconjur si ct mai drept, ar duce n cel mult 30 de minute, eu oprire n statii eu tt, si pe un prt de cel mult 12 lei, daca nu si mai mie, pe locuitorii del perifere la centru si pe cei din centru afar la pduri. Aceste trenuri electrice ar trebui sa circule cel putin de doua or pe or. Nu trebuie uitata niciodat, marea si nepretuita valoare pe care o reprezint pdurile pentru orasul Bucuresti. Un tren electric rapid ar putea deservi cam o portiune din oras de 1000 de hectare si dac socotim cam 100 de locuitori la hectar, rsulta c acel teren va pute folosi pentru 100.000 de locuitori. Dac socotim c 50% din locuitorii unei astfel de por{iuni de oras viziteaz numai odata pe sptamn pdurea, ar trebui luate msuh pentru a organisa circulatia acestor 50.000 de oameni n mod ct mai lesnicios, la pdure si napoi. $i fiindc vizitarea pdurilor de multime se

FR. REBHUHN: GRADINILE BUCURETIULUI

383

face mai mult n zilele de Durnmici si Srbtori, s'ar pute ajunge la 40,00050.000 cltori ntr'o singur zi, dac mijloacele de transport s'ar potrivi dupa mersul populatiei, ar nu populatia dupa trenuri. De aceste dispozitii energice si rationale ar atrna succesul material al ntreprnderii electrice de transport. O astfel de ntreprindere, fie particular, fie a Statului, va fi de sigur nerentabil, dac va servi numai i2 Zle pe sptamn. Deaceea s'ar putea cra n apropierea stailor de oprire, diverse centre de atractie a : locuri de sport, joc, localuri de petrecere, sali de adpost, piet de ntruniri publie, care sa atrag populatia n afar de farmecul natural al pdurii. Dupa ce s'a hotart odat n prncipii fundamentale sistemul de parcuri, trebuie luate n seam, bine studiate si prelucrate toate chestunile tehnice, arhitectonice si sociale n legtura eu organizarea si crearea de grdini, Toate planurile de ansamblu si de amnunt urmeaz sa fie stabilit dupa urmatoarele norme; A) Plantatiile n raport eu planurile de sistematizare, dupa care suprafetele pentru constructii trebuie sa intre n suprafe^ele de verdeat, iar nu viceversa. 1. Chestiunea circulatiei. 2. Alegerea aspectelor.

1. Acoperirea cheltuelilor. 2. Dispozitii lgale, schimbri, deposedri, exproprier, administra^ii. C) Pajisti de verdeat si plantatiile n raport eu planul orasului. 1. Cuprinsul plantatiilor si pajistilor. 2. Dstributia plantatiilor si pajistilor. D) Plantatiile eu creai artistice independente : 1. Elemente de art natural. a) Stilul; b) UtiHzarea stilului; c) Plantatia; d) Apa; e) Arhitectura. 2. Principii gnrale pentru; a) Circulatie; b) Locuri de repaos; c) Sport; d) Locuri de restauratie. E) Verdeat n cadrul arhitecturii : a) Planul singuratec; b) Gruparea plantaiilor de arbori; c) Tufisul; d) larba (gazonul); e) Floarea; f) Decorarea strzilor; g) Decorarea pietelor. i. Piata decorativ.

Glicine ci stnjinei

Fot Julietta

3. Legtura dintre plantati. B) Executarea programului de parc n planul de sistematizare.

2. Locuri de odihn. 3. Locuri de joc si sport, Dac acest plan, eu un asa de bogat cuprins,

B O A B E

D E

G R A U

se va prelucra eu multa bagare de seam, va da prat cedate de Stat comunei, mrite si unit un foarte caracteristic sstem de parc romnesc, ntre ele* eu 3 principii fundamentale clasice si anume : Dupa cum arat planul de-aici, trenuri duc 1. Prin crearea plantatiilor si locurilor de ver- mai n toate pdurle din jurul Bucurestiului si deat se va contribui mult la sntate, putere de peste tt exista sosele nationale. munc si spirit cettenesc al populatiei. Aceste pdur nu vor mai trebui ntrebuintate 2. Prin sstemul de parcuri, valoarea locului de pentru lemne de tiat, ci ngrijite si tratate a construit va creste. locuri sanitare. 3. Prin diverse concesii veniturile orasului vor Rezumatul planului meu de spaiuri libre de spori considerabil. verdeat n Bucuresti, eu piet de jocuri si sporPrn felul acesta de aplcare a planului orasului, turi, gradini si parcuri, cimitire si artre de cirs'ar da putnta n fiecare zi la mii, iar n zile de culate de toate categoriiie, pe pmant, pe ap sarbtoare la sute de nui de oarnen slbti fzi- si n aer, este un plan de ntrebuinjare practic ceste si sufleteste de munca istovitoare si de si sanitar, a locurilor libre, care ar nconjura locuinele nesantoase sa poat pleca n directii eu brie de verdeat toate centrele cldite si prin multiple si diverse si sa fie dusi la aerul dttor multe si largi cai centrale si radiale ar uni toate spajurile ntre ele. El rspunde si nouilor ndrude viat al pdurilor si parcurilor. Statul ar putea, prin msuri radicale, sa des- mri din biblografa arhitecturii grdinilor, care lege usor problme sociale, iar prn sntatea po- cer a toate marile orase, expuse ntr'un viitor porului s-s creeze venituri. rsboiu atacului eu gaze, sa aib asemenea alei Deaceea, toate pdurile astzi existente pe o largi unde aerul circula si poate mai usor si mai ntindere de 15 km del centru vor trebui nea- repede sa ia eu el aburii otrvitori. FR. REBHUHN
DirectoruI gnerai tehnic al Casei Grdinilor

Cotrocenii n floare

Foto Stelian Petrescu