UHBANISMUL

lVIONITOR AL UNIUNEI ORA~ELOR DIN ROMANIA

APARE SUB JNGRIJIREA

INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROM.ANIEI

RECUNOSCUT PERSOANA JURIDICA PRIN LEGEA DIN 21 APR/LIE 1932
ADMINlSTRATORI: .
1. ROOAN. Secretarw Genera! al UniJunei Ora~ejor din Romania SEPT ..- OCTOMBRIE 1933
c. SFINTESCU, Vice~Pre~nte al Federatiei Internat;onale pentru
• Urbanisn ~ LoeuIin{e din Londra, Profeoor 1& Aca.- A\,JUL X (II) - N·RELE !}-10
demia de Arhitectura, lnginer Inspector General.

Tera sc lc Castclului Pclc!;, din Sinaia incadrate de mllnli ell \'Cgctatie bogata.

INSTfTUTur ~ URB ~ "JIST£(--:: AI ROYIA.NIE~, STR. N. FILIPESCU 23. BUCORE!;)Tf 1

~- -- -- - - - _ ._ - --- - - - - - - - - - - - - -

ABONAMENTUL LA REVIST A "U RBAN ISM U L" LEI 300 ANUAL

PENTRU AUT )RITATI ;;1 SOCIETATI LEI 500
u
M (' NIT 0 R
R B
A L U N I U N E [
N I
0 R A ~ E L 0 1:( D I;\]
s M u
ROM A N J A.
L
APARE SUB INGRIJIREA INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI
REDACTIA SI ADMINISTRATIA: INSTITIITUL URBANISnc AL ROMANIEl, STR. N. FlLIPESCU 23. BUCURESTI I
Abonamentul 300 lei pe an; pentru autoritati ~i societati 500 lei pe an; un exemplar, numar simplu
50 lei; un exemplar, numar dublu 100 lei.

SUMARUL - SOMMAr~E
{La fiMle fiedrui studiu se afla un rezumat in Umba £rancua. - A 1a £n de chaque etude on trouve un resume en fran~a;s).

L STUDU Franta (Felix); 24. Contribuabilii &i reforma admi-

1. ItOlUS: Al \'-lea Congl'('os International pentru
~tiintelc Administrative (traducere).
lNG. o. llODASCHER: Organizarea servieiuJui
nl ora~ului Brno (caHitol'ie de studii).
PROF. c. SFlNTEscr: Prbanistica Genrrala-~Jstetica
(mmarp ~i fine).
II. DIN VIATA ORA~ELOR
OR. C,. Sf.\ EH.EA?oiT: Bucure~tii sub rasmerit.a din
7 N oembrie 1769.
III. UURBANISM ~I TURISM
1. lnsula Ada Kalch (Homania); 2. Podul Lilto-
rio din Venetia.
l\li. NOTE
1. lnt.reprinderi ecollomice ale om~u1ui Hmo
d30dascher); 2. Empire State Building (Raul); ::;.
111trp calca ferata ~i ~osea la Paris; .~. Trolley· bu-
sul (Le mois); 5. Gaz de iluminat (proton) in tuburi;
G. Mericourt un ora&-gradina; 7. Serviciul de ape
&i canale la V ar~ovia.
V.RECENZlI
A. Romane.
1. Emulsiuni bituminoase in tecnica. rutiera 1110-
derna Lakatos); 2. Noua politica la padurile statu-
lui (M:ihail); 3. Rezervoare economice din tabla
(Paswrica); 4. Industria inghetJa.tei (l>umonie). 5.
Ermil Pangratti (G. Longinescu); 6. Economia di-
rijata, libera sau organizata (Mihaescu); 7. Con-
I'iliul legislativ ~i amenda.rea legilor (Rudescll).
B. Streine:
b. Kleinwolmung€J,1 mit traglml'en Mielen \Schuc-
ter); 9. "\Vohnungswirtschaft in del' Gegenwart und
Zukunft (Internationaler Verband-Frankfurt a.
~L); 10. Grinzi~oare in aluminium (M. B.); 11. Ac-
tivitatea. igienica la Genova (Ragazzi); 12. Casa
'tudentului de la Genova (Marchizio); 13. Cartie-
I'ele noi periferice ca tecnica ~i igiena (Kliewe); 14.
Apa ora~ului 'roulouse (G. C.); IG. t~inul la. ape
mari ~i apa ora&ului Bonn (Selter); 16. Instalatii
eparate la alimentarea cu apa (:Mantenfel); 17. Mi-
l'owl de clor la basinele de innot (Ditthorn); 18.
i\{asuri la locuinte in Germania Fr. Sen.): ]9. Zone
industriale in Germania (Heiligenthal); 20. Inva-
Himilntul urbanistic in !talia (1. H. B.); 21. Dnifi-
carea transporturilor in comun la Londra (Pouson-
by); 22. Exploatarea afi~a.jului in Franta l;1i Elve-
tia (Sicherrn); 23. Legislatia regiilor municipale in
nistratiei locale in America (D. 1. V.); 25. Auto-
~tradelor in diferite tari (D. 1. V.) ; ~(:;. Ntatir:,:tica
lP ;';lli,' in sel'vieiul tecnicci ::;anital'c (lchok); '27. Lllcuinta.
in inaltime in Franta (Drbanisme); 28. Planurile
de asanare ~i infaptuirea lor in Halia (Testa); 29.
Pavari ora~ene~ti cu placi de cauciuc (Marchini);
30. Autostrada Colonia-Bonn (Biglis); 31. Cea mai
buna sectiune de strada (Silva); 32. Casele de eco-
nomie pentru constructii in Anglia ~i America ~i
('I'iz-a (Block).
VL DIN SUMARELE REVISTELOR
A. Romane: 1. Buletinul Societatei Politecnice;
2. Buletinul A. G. I. R.; 3. Natura; 4. ProgreBul
Social; 5. Revista de Igiena Sociala; 6. Revista de
I)rept Public; 7. Hevista Boabe de Grau; K Hevista
Lumea Noua.
B. Streine: 1. L'Architecture; 2. Genova - ri-
vista municipale; 3. Gesundheitf'!-Ingenieur; 4. Die
"\¥ohnung; 5. Drbanistiea; 6. Drbanisme.
VII. LEGI SI JURISPRUDENTE
1. Hefuz de autorizatie de constructie (Ploe§ti);
2. Refuz de autorizatie pentru reparatii radicale
(Ploe~ti); 3. Reclamatie relativa la ealcanul vecin
(Bu.cure&ti); 4. Reclamatiile vecinilor (Bucure~ti);
5. Despagubiri pentru expropriere (Halia).
VIII. O~ELE NOASTRE
1. Arad; 2. Bucure~ti; 3. Bra~o¥; 4. Cluj; 5.
la§i; 6. Oradia; 7. Satu Mare; 8. Timi~oara; 9.
'l'urnu Severin.
IX. AUTORIZATll - CONGRESE - EXPDZITU
1. Autorizatii cerute la Municipilll Bucur~~ti
intre 1 Septembrie &i 15 Octomvrie 1933; 2. Con-
ferinta de circulatie (unificarea normelor l)i sem-
n~lelor).
x. INFORMATII - BlBUOGRAFIE
1. Planning of Washington; 2. Die Wachsende
Siedlung nach biologischen Gesetzen CMigge); 3.
Plan de Marseille (Greber); 4. London Planning
Committee (second. Bepport, Martie 1933): :1. Dul-
lletin Internationale de l'Habitation ct de l'Arnena-
gement des Villes, Nr. 32.
XI. DE LA INSTlTUTUL URBANISTlC
1. Lucrarile institutului nostru in streinatate; 2.
Multumiri; 3. Apel; 4. Seetia Jwridica a Insti-
tutului.
- £

ANUNTURl:
:==

Marim!a nUl11ar 3 numere 6 numere 12 numere Majorari de preluri

-----

1 pagina 1000 lei reducere 10% reducere 15% rcducere 20('/0 100% la anunluri pe
1/, " 750 .. pagina ultima a
1/. 500 ..
" .." " "
" "
copertei
1/. H 300 .. . " " " "
50% la anunturi pe
aJOlUnturi mici 200 .. .. . .. " "
pagina 3 ...a copertei -'~Ir--~J

AL 5-tE~ CONGRES INTERNATIONAL PENTRtJ ~rltNT£LE
ADMINISTRATIVE
VIENA, 19-25 IUNIE 'a. e.
(Traducere dupa Dr. H. Spitzer)
La invil.ntiunea guvernului austr lae «Institutul in-
tel'llatlr'lllul pentru :;;tllnt · administratIve,) Cll. sediul
in Bruxelles, care are ca seop instructiunea l;1i apro-
fundarea :;;tiintelor administrative in relatiunile din-
tre state pe 0 baza comuna, a tinut al 5-100 cong'res
intre 19-25 IU!l1ie 1933 la Vi'ena, pentru prima oara
intr'un 000:;; german. Congresul a fost prezidat ono-
rifie d ·~ entre Pre:;;edintele Republicl~l Am:;triace \Vil-
helm Miklas. E 0 mare onoare pentru austriaci ea n
fost aleasa Yiena ea loe al congresului :;;i 0 dovuclii
cat de mult este apreciata tara noastra pe tarimul
dreptului administ.rativ.
~dinta preliminara
La 19 Iunie 1933 au inceput eooofatuirile congre-
sil;1tilor sub patronajul profes'0fului universitar
ConsiEer de Stat Jose Gascon Y Marin (Madrid),
eu 0 discutiune a delegatului institutului interna-
tional de :;;tiinte ad-tive. S'a decis ca pre:;;edintia
congresului sa fie trecuta Prel;1edintelui Camerei
Mum'ii austriace, Pre:;;edintelui Curtii d,~ Couturi
aUlStriacll :;;i fostului Prim-Ministru Dr. Max Vla-
dimir Beck. Ca. vieepre:;;edinti au fost p~i l'epreZlen-
tantii celorlalte state.
~edin!a festiva
La 20 Iunie a. c. a avu:t loc in sala fe tiva impo-
dobitii dela Hofburg deschideDea Golemna a congre-
suIui, la care au aparut reprezentantii oficiali a 28
de state enropene :;l<i din afara. Numarul total al
participantilor a atins 500, din cari 200 emu stra-
ini, ceeaoe in timpurile de criza de azi, care nu-s
deloe favorabHe pentru tinerea de conferinte inter-
nationale, ap-are ca un fapt imbucurator :;;i arata
marele interes pe care il depune oganizatiunea de
~p~ialil;1ti ae aci. Au luat parte Ia aCea'iTa :;;cdiuta
Inv. ~J..4~
.:. 7 5:
: :. :~;:;S: . . . _-I
7..3....:;:
Cota-'-f__ ; ;. g~
--------------~==,
de lOAN ROBAN
Secretarul General al Municipiului
Bucure~ti ~i SecreDIul General al
Uniunei Ora~e1or din Romania
pr~edintele Miklas, Corpul diplomatic, oancelarul
republicei cu mai multi membn ai guvernului, pri-
marul din Viena ~i numero,:;;i reprezentanti de vaza
din viata publica.
Cel dintiii a vorbit actualul pre:;;edinte al IILSti-
tutului international de :;;tiinte ad-tive, profesorul
universitar, Consil1er de Stat I08ef Gaszcony Ma-
rin. EI a scos in evidenta activitatea pre:;;edintelui
aclnnarii geneveze, a schitat problemel~ inhl ti~llte
congre.sului :;;i a adresat cuvi:nte calde de multumire
pre~edintelui republicei ~i membrilor Camerei de
M unca austriace.
Pre!iiedintele republicei, Miklas, :;;i-a manifestat sa·
tisfaciia asuprn faptului ca s'au adunat laolalta atat
de multi Mrbati distin:;;i ai :;;tiintei:;;i ai practicei :;;.i
a Ul'at uun venit congresi:;;tilor in numele republiooi
Austriei. A relevat printre altele ca e incredintat
ca se merge spore dooavarl;1irea unei bune ~i pe cat
posibil de eftine ~i moderne administrapuni, care
sa fie socotite corespunzutoare trebuintelor actuale.
Conditia unei astfel de ~dministratiuni consta ca
sa pustreze limita imp usa de natura oamenilor ~i a
lucrurilor, sensul :;;i scopul statului respectiv, pro-
blemele lui 6peciale, marile teluri ale umanitatii oe
trebuese atinse, :;;i can nu sunt stabilite prin lege
~i drept :;;i nici de acea dl~eptate imanenta de care
se servese toate fiintele depe pamant.
Pentru a se intelege bine ce e 0 buna administra-
tie, mai trebue ca aceasta sa fie practica, eftina,
simpUi :;;i totd-eauna inspimta de buna credint;a ~i
intelegere din partea celui ce administreaza.
Pre:;;edintele Dr. Max vladimir Beck, a multumit
congr'esi~tilor, di au raspuns invitatiei in a:;;a numar
impozant. Pentru Austriaci e 0 mare sati'sfactie, ca
acest congres are loc in Austria, caci prin aceasta
se dovede:;;te marea onoare ce se face austriacilor
germani. Dansul a facut dupa asta 0 scum privir-e
asupra problemelor puse pentru :;;edintele de ~tiinta
 tJ R BAN 1 s M tJ j.

adminis,t rativa" car~ia Ii incumba datoria sa arate heferatul fa depus mpo:r:tQrul general Gascon Y
mijloaoele cari sunt-proprii de a asigura adminis- ;\1arin, iar coreferatul fostuI.p,ref;ledint,c de sen..'tt Dr.
irapa fata de libertiqUe ~i drepturile indiv1duale, Hudolf Herrnritt (\Tiena)." Deoarece la discutiile
cari pot fi ,i nfluentate mai ~or prin administrati~ ivite aci asupl'U celei de a treia intrebare s'a nascut
dedit prin obligatiuni de drept. In timpurile no.as- greutati, s'a decis a se discuta aceaEta la congre~ml
tire domne~te un cuget, 0 dorinta, 0 trebuinta egala viitor, ;;i anume in cadrul mai cxtins sub titlul:
pentru fiecare iIIldivid, iar lumea. intreaga dore~te "Trntarea dreptului ca~tigat in procedura ad:nilli:3-
pacea, care este 0 garantie pentru pro.gresul ce a trativa".
intarziat Cll atat o.memrea, ~i strutele in viata lor In locul temei No.3 care s'a amanat, a venit 1.1
economic a ;;i in eliberarea de anevointi l;li incercari. di&cutie teza raportol'ului general Ga con Y Marin
In aC<X'lSlt a credinia ~i simti,re desigur se gase~te fie- ;;i anume: Deciziile tribunalului ad-tiv se execu.HI
care din congresl~ti. de catre autoritati1e ad-tive, afara de dreptul de
P.rimarul Karl Seitz aduce salutul siIl(~er al o.ra- despagubiri ;;i a cazurilor speciale prevazUlte in lege.
~ului Viena ~i desemneaza ca lozinca principala a Acea;sta iara;;i s'a am an at pentru congresul vii tor.
unei bune administratiuni, sa se aducii eetateanului Sectiunea a decis a se aduce in fatJa congresului
la cuno~tinta ca 0. administratie buna trebue sa fie urmatoarele concluziuni:
dreapta ;;i conforma legii. Pacea dintre p01Joare ;;i 1. Sectiunea stabile;;te ca parerea general a despre
fiecare cetatean a tutumr statelor e de dorit. A- separarea ad-tiei propriu zisa de justitia ad-tiva, ('
ceasta pace ya Ii fondata pe baza de legalitate. favorobila. Membrii tl'ibunalelor ad-tive trebue fiR
Principiul de legalitate merge ;;i mai departe in in- aibe toata independenta neCffiara in exercitarea s-er·
telesul lui pes1te limitele principiului juridic, ;;i de- viciu1ui lor. Mai departe ei trebuesc sa aibe ;;i Cit
rine, putem spune, ideia moraUi a soeietatii. Ora- pacita'tea spre indep1inirea exacta a insarcri.narilor
torul ~i-a exprimat Spell"anta, ea popoarele vor pro- ~i euno;;tinta ad-tiei pract.ice.
fita din congresul acesta ;;i ca mizeria generala a 2. Seetin i;;i exprima dorinta, ca numaru1 instan -
lumii va treee intr'o m~hu.ra oarecare prin bunata- telor pe cat posibi1 SrL fie 1imitat.
tea, 'sfurguinta, dreptatea ;;i umanitatea ad-tiei pu- 3. Sectiunea e de parere, ca separarea mijloace-
hlice. lor de drept, COiI"espunzand felulului chestiunilor de
Dupa aceea au tinut discl1l'SiUri de eurtoazie £os- drept expus1e de dive.rse parti, e a bsolrllit de preferat
tul minmtru C. D. Dimitriu (Bueure;;ti) in numele unei uniformitati.
guvernului roman, profesor universitaIr eonsilier de
4. Deciziunile legale a tribunalelor ad-tive se in·
stat Henri Puget din Paris in numele guvernului
deplinesc de ad-tie.
francez, pmfesor universitlaJr Dr. Layer in numele
5. Sectiunea e de parer-e, ea autoritatile ad-tive sa
universitatii din Viena ;;i secretarul de stat Blaha
fie chemate s5 se pronunte:
(Budapet3ta) in numele guvernulUJi ungar.
a) asupra contraventiilor de sirnpla politie.
S'au constituit apoi cele trei sectiuni cari se VOl'
b) ASllpra anumitor eontl"aventii de administra-
ocupa cu chestiunile la ordinea de zi ale congre-
tie, contraventiilor la legile industlliale, legile si1-
E'111ui..
vice, legile ;;colaJre, etc., adevaratele delict.e de negli
Ca ;;efi de s'ectiune au fost pu;;i fo.stul ministru
jenta inclusiv.
Dr. Iosef Schenk, ;;ef de sectiune Dr. Ernst Heri-
ciky ;;i fostul ambasador Johann Eichhoff. Sectiru,nea crede -de euvii,nta cii in unele state tre-
huesc introduse codlLTi de pedepse politiene;;ti ;;i ca
Sectiunea I-a aCClStor state sa Ii se acorde protectia legala.
6. Procedeele ad-tive sa fie simple, repezi ~i nc-
Procedeele in administratie (Contenciosul ad-t1'ath')
('ostisi toare.
Prima sectiune se ocupa cu Contenciosrul ad-my $i Sec!iunea II-a
a. doois discutarea uIrmatoo.relor probleme:
1. E recomundabil s-eparareH de organizatiE' a tri- Drepturile salariatilor publici in serviciu
bunalului ad-tiv fata de oadministratia propriu zisal
2. E reoomandahila 0 unificare in marginea po- In sectia II-a Is 'a tratat despre "drepturile salaria-
sibilu1ui a mijloacelor juridice (p1angeri), sau deo · tilor publici in serviciu''.. Ca referent general a func-
sebirea lor dupa anumite adnotatii ca forma ;;i cu- tionat vicecancelarul confederatiei. elvetiene, Dr.
prins , Oscar Leingruber ;;i ca raportor al di,r eotoratului
S. Cari princip~i sunt de stabilii pentru l'eforma Muncii fostul vice-pre;;edinte a1 senatului Dr. .AI.
ad tiva in chestiunile de ad-tie formal de drept~ Zedtwitz.
4. E recomandabil dare-a de pedepse miei in com· Yicecancelarul Dr. IJeingruber a facult m.ail intai,
petenta- autoritatilor ad-tive ~i In ce masma' c.mform programului de lucru pentru.sectjune, 0
 At 5-1ea eONGHES INTERNATloNALrENT1~U ~TIINr.rEtE ADMINisTRA'rtvl~
expunere generala a drepturilor lili indatoririlor im-
plegatilor publICi dm toate statele lili dupa aceeJ. a
relatut asupra ce10r 12 che.shuni cari vor veni in
d~Sclltlune (limita intelesului intre functionari, 3,])-
gajutl lili lUCIratori), reglementarea publica sau PUl'-
henlara a relatiunilor dintre functionari, cultLlTa
pregatitoare ~i perfootionarea pocsonalului ,cele mai
I-0lllvlte metode pentJ.'u examenul de admiterea 101',
linutele cerinte1ol' intrucat priv~te starea sanatatii
sol:citatorului, asimilarea femeilor .in ce prive:;;te
illtrarea lor in serviciul public precum ~ salanzarea
}\Jr, du::::.ta. serviciului (pe viat;a sau perioacia. de
S€ITiciu), regularea timpului de lucru, ing.::ijirea
individuala sau alimentarea functionarului, ali-
malate de pnma necesitate prin ad-tie, lual'l!n. in
cOllsjderatiune la salariwre a stiirm civile lili iami-
liarp~ sau fixarea de salariu (salariu dupa aptitu-
dilli lili salariu social), consideratoiune alSupra prc-
~uril01 locale de ali mente etc., la fixarea salariului
o ~i intr&rea in cercul 'Puterii disciplinare a ad-tiei
a conduitei in afara de serviciu a functionarului.
A!":>upra tuturor acestor punete s'a nruscut 0 di&-
cutJ1]ne destul de vie, la care s'a raliat numerol;li
cO:"'lgresi~ti din state diverse ~i in oe privel;lt~ deo-
sebilele detalii au proplliS complectari ~i proecte.
]\1 a.i departe s'a discutat a:supra prejudiciiln[ III
goestiunile publice, cari au fost adU:se in desbatere
de avocatul dr. Ernst Ruzicke (Viena), care a de-
pus lili un raport soris ~i a propus ~apte solutiulll.
Sectiunea a fost de acord pentru urmatoarele re-
zolutiuni :
1. AI 5-lea congres international pentru ~tiin~e
ado tive e de parere ca, e atat. in interesul autorita-
tilor cat ~i al functionarilor publici daca pozitia 1e-
~ala a tuturor functionarilor cari tin de acooa~i
ad-tie ar fi ordonata printr'un statut unificat. Ex-
·eptie delaacest statut face personalul ad-tiei cai-
lor ferate.
2. AI 5-]ea congres international pentru ~tiinte
• d-tive voteazu 0 motiune conform careia e foarte
de dorit ca statele ce iau iparte la oongl~es sa orga-
n.zeze in tarile lor pregatirea technica a functiona-
·101' publici.
3. lru;titutu1 international al ~tiintelor ad-tive e
olicitat. sa faca demer\suri ca toate statele, cari
n·Ru raspuns inca la formularele asupra drepturi-
lor functionarilor lor, sa ingrijeasca de aceasta.
ndat8. ce ace.ste formulare ale tuturor statelor vot'
. la dispozitia Institutului, aceste formulare vo~
i d tfel lucrate, ca penh'll fiecH.re cLestiune in
parte, reglementaxea in fie ce stat sa fie vizilJihi
diUtr 0 publicatie. Publicatia aceasta ar fi pusa la
. pozitia interesatilor ~i actualizata in £iecare 1m
c:: Doile chestiuni la zi.
527
Secpunea III a
Reorganizar·ea ad-tiei publice
Sectia III-a s'a ocupat eu chestiunea: "Reorga.n.i.-
zarea muncii in ad-tia publica conform vederilor ~i
impn,jurarilor de fata".
l\aportorul general a fost Pre~edintele Tribuna-
lu1ui Ad-tiv Dr. Jan Kopcsynsky (Vaqovia), iar
IPierentul comitetului austriac pre~edintele senatu-
lui Tribunalului ad-tiv austriac Dr. Egbert MaIL'l-
licr.er.
IJi£cutia asupra primului punet privitor la: .,Po-
zi\<- une.:'l ~efului guvernului fatii de celelalte reouJ'-
turY. 8 fost. colldu&a de Pre:;;edintele Dr. K: I!~iall­
sc!:ii. eu ocazia acea~ta :s'a .inc ins 0 discutl'} vie t:i
bvgaHi, la cari au participat IDl,re alt-ii pt'e$ediutde
de :-;~mLt Dr. Mannlicher lili doe legatul ung.u Pro,fe-
.,;,' r Dr. Magyary. 8'a di,s cutat ~i celelalt~ PUDctP,
IJl-nitoare la "I:::;upravegherea din partca OfiJi.uri-
lor Centrale", precum ~i "metode de lueru". lmediat
dupa asta au urmat discutiile asupra: "structurii
interne a oficiurilor centmle". S'au admis 1a ulti-
mele runcte motiuni1e reterentului geneml eu ob-
ser. atlunile lamuririlor delegatului roman Dr. 1. G.
V clrit!! (Bucurel;lti).
La obiectul di.scutiilor privitor: "metode de lu-
au" an luat. cuvantul mai multi oraton. Secretarul
de 6tai.- ungar Blaha, a a;dus un bogat material a-
supm organizatiei autoritatilor in Ungatia, prceulll
~i simplificari de do1'it in organizatiuni, eu date
sta ti~ t icf' ~i tabele.
~owtjUllile corespondentului general a.3'-'~lm )1J-
structiunii functiona,r ilor, au fost primite eu 1'e-
zerva pentru redactarea definitiva..
Pioc~('dintele de senat Dr. Mannlicher !;Ii -<L motivut
prop.merile, pumind pret in special pe redue~~rea
cril~( r instantelor la doua, rezervandu-se tll'l~ptu1 de
control tribunalului ad-tiv. Deciziunile salH au f08t
"-,cee} tate ~i raliate 1a acelea ale coret3pundclltuJui
pmf!lal.
Fostul ministru plenipotentiar Johann Einchhoff
a raeut un referat detailat ~i foarte instl'iletiv HI'U-
pm l€organizarii muncii in ad-tia publica. El a Ia
IfiUl·it·o astfel, ca 0 buna ad-tie e posibilil numai,
daea e liberata de orice fel de influent·l politica.
Sub influenta politicei nu se poate duce Iil 0 com-
plecta de.spoliti.cianizare a ad-tiei, atat timp eat nu
se reu~e~te a se realiza 0 oranduire diferit prme}:'
pial a st<'ltelor ~i reprezentanielor poporulul ~upa
profe.siuni.lnterese vitale economice, trebue~te sa ne
faca multumiti cu micile mij10ace de pana acum.
Dar rhiarazi avem mijloace de venit in ajuror pen-
tru ad-tie. Dintre aoestea ar fi urmatoar(~le: se( R-
tercll de sub influenta politicii a oouparii pvsbtrilor
la l.utoritaii ~i servicii; protectie contra leg-ilor de 0
 528 URBAN1sMut

prJ;.o.)s 6aU neclare, ettLulreGt fortata a ad ·tiei; uu 4. Dreptu1'ile 1;>efului gu vernullli aratate mai sus,
gelnl autoritatilor pubhce sa treaca de .u:H'nml llU- eel' ca pentru wplicarea legii sa se introduca un of i-
mal atunci cand a fost pus 1a vot 1;>i aprobat l~U [-13,- ciu de 1ucru sub dill''ectia 1;>efului de guvernamant.
joritate. Congresul e de parere mai departe:
Depii1;>irea capitolelor bugetrului autoritatilor pu- a) ca a.r fi foarte de dorit, ca organizarea 1;>tiinti-
bliee ,s a fi.e permisa numaicand a fost dec:s3. eu fica a conducerii ad-tiilor publioe 1;>i in special a
majoritatea calificata. Orice ordonanta ~au orice drepturilor l;1efului de guvernarnant sa fie puse la
lege noua trebue sa fie insotitii de 0 socoteala detai- ordinea de zi in congresul viitot".
lata, din ;Care sa se vada ce sarcini materiale .apasa b) ca biroul international sa se puna in contact
fJl.101icul, in consecint;a pe contribuabil, din aceasti eu sectiile nationale, pentru a introduce aplicatiu-
l~.'ge proectata; instituirea iThspectorilor ad-tivl, carl n~le privitoare la organizarea 1;>tiintifica a ad-tii10r
all sa vegheze gestiunea ad-tiei statului, provillciei publice.
BUU comunel.
La aceste expuneri ale refel'entu lui s'a ra.spuns Stl'uctura internet a bi1'01tTiloT centrale
eu un viu schimb de cuvantari.
He:ro]utiiie lui Eiehhoff in eenzul expunerilor 1. La instalarea rninisterelol' se va avea in veder,e
pr:JPuse de el au f06t acceptate eu un adaus care S~ in prima linie baza descentralizarii afacerilor, adica
tllurcapta cont.ra influentelor daunatoare alc Eta ministerel,e VOl' avea exclusiv drepturile de condu-
tismului. cere (intocmirea de instructiuni, ordine 1;>i suprave-
Trupa aceia, consilierul Dr. Dressler (dela Diree' gheri), ia.r executa,rea sa fie lasati'i organelor in sub-
tk4 Politiei, Yiena) a dat un referat asupra cor,hl ordine.
criirii inte.rnationnle a autoritatilor de sigurantii. El 2. In ce1'cu1 d1'epturi1or de conducere a unui oficiu
II rerut penh'u combaterea criminalisticei imcl'Du- central, chestiunile politice trebuesc a fi separate
tionale un trafic u1;>0r intre state ale autoritatiloI' de cele ad-tive. Chestiile politic ) trebuesc concen-
s.igurantei, pentru acordarea de ajutor l'eCipt'lIC in trate la un loc special, care se compune din cola-
cServi,ciu, construil'ea de oficii centrale de star dt! boratori aparte ai ministerului. Ace1;>ti colaboratori
politie criminala, in fie ce tara, 1;ii creiarea unui } i- VOl' parasi posturile 10'I " ca oarneni politici de con-
I'()U international de politie criminaHi. Eienta ai rnini's trului, in momentul demisiei ministe-
Inspectorul Dr. Oberhuber a prezcntat mo~;uJli rului. Operatiunile conducatoaread-tive VOl' trece
asupra conducerii interioare a autoritiitilor. la un singur organ, care va £i format din specia-
In fine delegatul f,rancez Prevost a susiinut che- li1;>ti.
f.tunea planurilor stricte de organiznre pentru 1u- 3. Privitoll' la aducerea 1a indeplinire a deciziuni-
crarilp autoritatilor cari trebuesc sa fie unifome la lor, congresul e de parere, ca mel'sul instantelor ad-
t0ute statele. tive ar fi intomnit pr,ea greoiu sau impovarat, fara
Propunerile aooeptate de secti'1l11e sunt : a fi necesar, 1;>i ci'i in general de fapt calea de 2 in-
stante WI" fi suficienta, cu rezerva un'ei examinari de
Pozitia $ef1tlui guve.rnului contencios ad-tiva, in afara de instantele ad-tive.
4. E de dorit ca intocmirea puterii centrale sa fie
Al 5-lea congres internationall pentru 1;>tiinte ad- simplificata, iar atributiunile sa fie marginite la
tive.e de parere: darea ordinelor, eXNcitareu upravegherii!;li apli-
1. 0 admini,s tratie buna 0<:1.1'e sa poata a-1;>i ajunge carea puterii disciplinare.
scopul, cere in prima linie 0 reorganizare a oficiilor
centrale, adica ale guvernarii. Supravegherea pTin oficiile. centrale
2. Pentru a asigura pe cat posibil unitatea, 1'ela-
tiunile de schimb, eficacitatea, 1;>i simplificarea di- 1. Sllpraveghe'l'ea ad-tiei in fieC<'lre oficiu central
verselor ramuri rud-tive a fi,ecarei t8,ri, e de dorit in in parte Re va da unui oficiu s.e parat, care are de
eel mai inalt grad, a da depline puteri 1;>efului de vuzut de observal'ea regularnentelor, aplicarea 1;>i
guvernamant, 1;>i anume din purul punct de vede1'e functionarea economica a ad-tiei 1;>i mai ales sa aRi-
technice-administrative 1;>i cu reze,rva diferentelor gll're buna executare a programului guvernamenta]..
cari rezult.a din diversitatile intocmirilor constitu- 2. Pentru a asigura impartialitatea 1;>i indepen-
tionale 1;>i politice. denta orgallE~lor de control, e necesara:
'3. Corespunzator acestora trebue sa 5e dea 1;>efu- a) ca contro1ul sa TIU partieipe nemijlocit 1a ad-
Iu de guvp.-.rnamant mana lib era privitor 1a intocmi- minMitratie;
rea programll1ui de guvernamant in sanul consiliu- b) ca controlul sa fie IsubolJ.'donat nemijlocit mi-
lui de mini1;>tri, precum !;li ,s upravegherea executarii nisterului;
Rep-stui program. c) ca functionaJ!'ii de controi sa fie pu~i 1a ada-
 AL 5-lea CO~GRES INTEltNA1-'IONAL PENTRU ~TllN1'ELJi} ADMINISTRATIVE
poot, printr'un regularnent special, de mihmri ee al'
putea sa influenteze asupra cari8Jrii lor, pentru ho-
taririle luate contra organelor eu al carol' control
sunt insarcinati la executall"8a functiunii lor.
3. Activitatea eontl'olului nu trebue sa se extinda
numai asupra faptelor trecute, ci asupra celor pre-
zente, $i pe cat posibil Ia pl'ograme $i planuri de
viitor. Privitor la ultimul punet, ca,r acterul preve-
nitor al chestiunilor de control e deosebit de impor-
tant.
4. In fieee tara ar fi de instituit un numar sufi-
cient de iIliSpectori ad-tivi. P ent-ru a8ta trebuesc a-
le$i oameni, a carol' integritate, inalte euno~tinte $i
impartialitate sa fie deasupra oricarei indoeli. In-
spectorii ar trebui investiti cu puteri nemarginite
$i WI' avea a 8upraveghea gestiunea ad-tiilor statu-
lui, provinciale ~i comunale; ei trebuesc sa se bu-
cure in exereitarea erviciului lor de cea mai deplina
independenta $i sa fie in drept, in caz ca guvernul
nu ia in considerare p~l.rerile ~i propunerile lor, sa
apeleze Ia $eful statului sau la instantele ad-tive
rele mai inalte, precum ~i sa publice comunicarile
lor impreuna cu un rezumat al masurilor guvernu-
lui sau sa Ie prezinte parlamentului.
M etode de lucru,
1. AI' fi de dorit, a se da referentilor ministere-
lor C(k'1 mai mare libertate de actiune.
2. Numarul aproharilor pe hartii sa fie marginit.
3. Lucrul (atributiunea) fiecarui lucriHor in
parte sa fie prescrisa cu eea mai mare seriozitate,
nira consid8lratie d,e rangullor, In egala imparteala
de lucru printre colucratori.
4. Randul suplinirilor sa se regulamenteze in a~a
mod in cat pentru fiecare post sa fie la dispozitie
cate un loctiilolr cunoscator in materie.
5. Limitele raspunderii functionarilor sa fie pre-
scrise cu cea mai mare miuutiozitate.
6. Pentru congresul viitor sa se inceapa studii
cari sa tinda sa se adoptezp 0 metoda generala de
i'nregistrare in toate ad-tiilt' publice ~i particulRre.
I nstntctiunea f II nctionaril 01'.
1. Clasa funetionarimii ar trebui sa se imparta in
1rei categorii 9i anume, ina1ti, mijloeii $i in lSubor-
dwe, cari sa corespunda celor trei categorii de $coli,
inalta, mijlocie, ~i $coala populara. Pentru obtine-
1°en oricarui post e necesara 0 pregatire respediv3
~i supunerea la un examen.
]'unctionarii, cari trebuesc sa exercite atributiu-
nile unui ~ef de serviciu, trebuesc Sa apartina pri-
mei categorii, ~i mai tr,ebuesc insa sa fie pregiHiti
pentru lndeplinirea slujbei lor prin serviciu prestat
nu numai in ministere, ci ~i prin birourile p'l'ovin-
ciale ~i case autonome.
529
2. AI' fi de dorit, ca in toate ora~ele mari, sa Be
fondeze $coli superioare, unde sa ,se predea 8'ewra,
lectii teoretice ~i practice de ~tiinta ad-tiva.
3. Yaloarea ad-tiei $i rezultatelor ei atarna de
yaloarea functionarului, de credinta in profesiunea
lui, inclinarea, initiativa, cu un cuvant de calitatile
1m morale. In consecint3" la valorificarea postulan-
(ilor la slujbe, trebue a se da tot atata importanta
llreRtor calitati cat ~i cuno~tintelo1' lor.
Serviciul de probi'i trebue in special in a$a fel 01'-
~anizat, incat calitatile pomenite mai sus sa se des-
fa~oare in acela$ timp cu metodele de lucru ale lu-
crului de proba.
Propuner-i generale suplimenta1'e
1. Congresul al V-lea international pentru $tiinte
administrative, recunoa~te, ca la lucrarile pentru
asanal'ea ad-tiei publice este adesea de observat 0
e1'oa1'e principaHi, ca punctul de gravitate a refo1'-
melor sa fie cautate pe ta1'amul organizarii.
o re£orma ad-tiva prin care trebue scoborit in
primul loc intinc1erea ~i costul ad-tiei, trebue sa
tinda la mic$orarea ~i limitarea lucrarilor ad-tive ~i
de aci sa combata cea mai importanta cauza a in-
gramadirii lucra'1'ilor de ad-tie, anume a acelor lu-
crari cari sunt nesistematice, nf'orinduite, neclare,
lnsa. in orice caz sa nu scape din vedere scopurile
urmarite in ad-tie $i cari se pot ajunge pe calea
cea mRi simpla prin legi $i regulamente. Acestea
pana azi nu au facut decat sa aduca noi sarcini pe
spinarea ad-tiei.
Alta revendicare foarte importanHi, ar fi ratio-
nalizarea activitatii ad-tive, printr'o Bli stematizare
amanuntita, intinzanc1u-se la toate autoritatile $i ra-
murile de erviciio.
2. AI. 5-lea congres international pentru $tiinte
ad-tive i~i da parerea, ca raul simtit de popoarele
celor mai multe state $i povara g'rea care apasa ad-
tia publica vine in prima linie din neel1lloa$terea
bazei gene1'ale a separarii puterilor.
All1PRtpp.ul Parlampntului in drepturile guvernu-
lui ~i influentele politicc, cari se exe1'cita de pute-
l'pa legislativa asuprn puterii ex,ecutive. paoralizeazii
cele mai bune intentii spre dTeptate ale guverne1o"
zgudue increderea publica in impa1'tiaJitatea autori-
tiHilOl' ~i iac ad-tia r ea $i ~pa.
In -special atentiunea tuturo1' popoa1'elor libere
trebue ind1'eptata spre raul cel grozav care consta
In admiterea oamenilol' de paortid in slujbe publice,
Cl'earp..a de sinecu,re, numirea favoritilor politici fara
calitati de specialitate in posturi importante.
o huna neI-tie depinde neaparat de faptul ca pri-
mi rea in serviciile publice sa fie dispuse cu cea
mai complecta con~tiinciozitate numai dintre oameni
capabili, 8pecia1i~ti ~i devotati ~i ca orice influenta
 530 URBANISMUL
politica sa fie pl1ternie respinsa la numirea func-
tionarilor statului.
Oriee incercare a vreunui deputat, a vre-unui par-
tid politic sau a intregului parlament, sa 5e a[}1p,<:
tece din motive politice sau personale in drepturile
~i indatoririle puterii executive, trebue infierata ca
un atac Ia bunul public.
Popoarele sa deschida ochii, cat de sC1lJl11pa Ie e
politica de favoritism a reprezentantilor lor pa)rla-
mentari.
3. Congresul al V-lea international pentru ~tiinte
ad-.tive ('ste de parere ca rna·r ea cantitate de legi,
dintre NITi multe au fost depuse ~i votate din mo-
tive politice. este una din cau 7 ele pl'~ncipale de sta-
re rea ~i de scumpirea ad-tiei publ~ce. Afn.ra de
acensta cuorinsul neclar ~i necugetat a multor legi
detmneaza spiritul lor ~i duce la nonRenSUTi si s.en-
SUrl dubIe, cari in practica fac pcsibi1a oreferinte1e,
deoarece leg-ea este ao1icata spre a part-ini pe unul
ei Rure a napusti pe altul.
In fine soiritul pt-ea larg !;'li n.ecl1lritatea le.! dlor
conduc lla hotariri incurcate, la marirea continua
'1.1. pmlturilor s('umoe In serviciul nublic f,li la intune-
carea drepturilor ~i dato-riilor cetatenilor.
4. Ad-tme trebuooc sa se ocupe mai rnult sa con-
strang-a pe cetateni 1a indeplinirea indatoririlor lor
pentru 00 aut.oritatile sa fie silite sa intervina nu-
mai in cazurile cu totul exceptjonale. Ceeace se
pon.te obtine orin umnta, nu trebue sa se obtina
prin forta leg-ii. De altfel se f,ltie din antichitate, ca,
cu cat se cUidooc mai mu1te legi, C11 atat rnai rau
rnerg treburile publice.
5. Congresul al 5-lea international pentru f,l-tiinte
ad-tive e de parere, ca pentru siguranta 'celei mai
severe economii la manuirea banilor publici, precum
$i Ill. limitarea cheltuelilor ad-tiei publice, trebue
Iuata c;t baza, in legile fundamentale ale statului,
ca creditel€' alocate In bug-etul statului, provinciei
sau comunei pentru diversele ramuri ale ad-tiei
publice, fiecare in rnasura, cat au foot prevazute
pentru aceleaf,li titluri in precedentul an financial',
numai atunci sa poata fi .depaf,lit, cand s'a admis eu
rnajoritate sehimbari in legile de organizare.
6. La orice propunere a guvernului, precum f,li
Ia fiecare proect de lege, cum f,li textele de lege vo-
tate de parlament, sa Ii se adamge un cont de chel-
tueli din care sa se vada clar, ce povara materiaJa
apasa banul public f,li prin urmare pe contribuabil
prin aplicarea acestor proecte de legi.
7. Raul aJCtual reiese in mare parte in de.svoltarea
pro~resiva a unei activitati a statului pe tararnul,
unde ele pot fi inlocuite cu profit prin initiativa
particulara; relativ la aeeasta, sa se pazeasca gu-
vernele f,li statele contra pericolelor mari a unei ex-
tinderi a etatizarei.
~dinta solemna de inchidere
In f,ledinta solemna tinuta 1a 29 Iunie a. c., a tinut
un discurs in looul cancelarului Republicei Austriace,
vice-cancelarul lng. l!'rantz Winkler, in care a spus
printre altele: ea guvernul .republicei a salutat cu
vie buenrie in~tiintarea ca Inst.itutml international
pentru f,ltiinte ad-tive, a ales Viena, oopitala Repu-
blicei Austriace, ca sediu al celui de 18.1 V-lea con-
gre.s international. Aceastii. satisfactie se mai ma-
ref,lte prin aceea, dupa cum se ,vede, eli eu toata ·
starea economica nefavorabila ~i altor circumstante,
Vjena a putut primi un a:;;a mare numar de perso-
nalitati proeminente. Decizia de a nu se renunta la
acest eongres, s'a aratat indreptatita 'f,li :;;i-a ajuI1S
scopul.
Au urmat rapoartele pref,ledintilor sectiunilor con-
gresului, fostul ministru dr. Schena, f,leful sectiei
dr. Horick ~i fostul ministru plenipotentia:r Eich-
b( fi, asupra rezolutiunilor f,li incheierilor lruate de
st'ctmni, cari au fost admise in unanirnitate f,li Cll
aplauze entuziaste.
Dupa asta s'a dat raportul asupra adunarii gene-
rale din 21 Iunie a. c. al Institutului international
de ~tiinte ad-tive. Delegatul Belgiei, Egiptului, Tur-
('iei. Romaniei, Poloni,ei f,li Haliei au laudat rezul-
tatele diooutiilor congresului f,li au multumit pentru
o atM de ospitaliera f,li amabila primire, pe care .au
g'a~it-o atat in ora:;;ul Viena, cat f,li in celelalte parti
din Austria.
Pre:;;edintele congr'esului, fostul prim-minis.tru dr.
Beck, a rezurnat importantele rezultate ale congre-
~ului f,li a multumit tuturor, cari s'au straduit pen-
tru punerea la punet f,li pentru marele sueoos a1 con-
g.resului. Coooilierul de stat Jose Gascon Y Marin
:;;i-a luat ramas bun in cuvantu1 sau de inchidere
dela toti congresif,ltii f,li le-a multumit pentlil conlu-
crarea stdllucita f,li ostcneala lor.
Reu:;;ita deplina a congresului pe tarimul specia-
listo-f,ltiintific a starnit satisfactia gene.ra1a neli-
mitata. Acesta a contribuit la perfectionarea legiui-
1"ii privitoare 1a deslegarea multor probleme de
drept ad-tiv importante ~i actuale. Acestui congres
i ~'a pus la dispozitie localul fostei curti imperiale,
dandu-se un fast deosebit. Acolo a avut 100 f,li 0 ex-
pozitie istoriea de documente, precum f,li instalatiuni
mod erne de birou. Stralucitele receptii din saloa-
nele oraf,lului Yiena, receptia cancelarului rep ubi i-
cei in saloanele splendide ale castelului Schonbrunn,
receptia la primaria. oraf,lului Vi,ena, teatru festiv la
opera de stat eu reeeptia imediat dupa opera in sa-
lile de serbare ale operei de .stat, exhibitiile Ia f,lcoala
de calarie spaniola, cele mai diverse f,li ,neintrecute
frumuseti ale Vienei :;;i minunatele imprejurimi,
precum f,li prea interesantele muzee f,ltiintifice :;;i ar-
 AL 5·lea CONGRES INTERNATION A.L rENTHU $TIINTELE AD1£INISTHATIVE 531

tistice au lasat vizitatorilor impresiile cele -mai (l,- et sur certaines contraventions d'administration et
danei, cari se intreceau in landa. que la procedure rSoit aussi simple et rwpide que
In deosebi shainii nu vor uita Viena ~i Austria possible.
unde designr .vor veni foarte curand ~i vor face Dne autre section s'est oooupee des dToits des
rec]ama in tara lor pentru vizitarea patriei noastre. f onctionna{Jres publics et elle a conclu qu'iil doH
avoirr un statut unique des fonetionnaires qui doit
RESUME etre bien prepare au point de vue technique.
Dans la section de la Teorganisation dl~ tmvail
V-eme CONGRES INTERNATIONAL DES dans les administ"ations, de vives di.scThssions ont eu
SCIENCES ADMINISTRATIVES DE VIE NNE lieu, a la suite de quoi. des reserves ont ete faites
dans les conclusions. Elle a 13M d'avis en tout ca.s,
(19-25 J Thin 1933)
que Ie travail ne peut etre productif dans l'adminis-
traci'ULt Qa!pI"es SPITZER, pea- I. RORAN tration que si celle-ci est soustraite aux influences
politiques. 1£ais pour qu'il en soit ainsi, il faudrait
I.Ja seance solenneUe du Congres a eu lieu a la que l'Etat soit organise par professions, que les
Hofburg en presence de 500 participants. Apres a- questiQlIls politiques soient separees des questions
voir souhaite la bienvenue aux membres du Con- administratives, que la direction soit confiee a un
gres, Ie President Miklas a demontre que l'admini.s- organe forme de speoailistes, que les offices cen-
tration do;t etre pratique, economiqne et simple. traux ne soient charges que de la oonceptjon du
M. KaTl Seitz, ma;,re de Vienne, a dedare qu'une programme et de la surveillance. Elle a cons tate que
bonne a;dministration doit etre juste et se oonformer Ie plus grand mal druns l'administation consiste dans
aux lois. II a ajoute que la legalite est l'ide morallf' ]a mecormaissance du princ1pe general de la separa-
sur laquelle est basee la societe moderne. tion des pouvoirs et declare que toute influ8..TJJCe poli-
Dne des sections du Congres s'est oeupee du Con- tique devrait etre energiquement ecartee dans la no-
tentienx Administratif. ElJe a di'seute les proble- mination des fonctionnaires de l'Etat.
mes relatifs au contentieux et conclu qu'il est bon Le nombre exagere des textes de lois est, d'autre
de separer l'administration de la justice adJrninirStra- part, une cause de la cherte de l'administration pu-
tive et de limiter Ie nombre des instances. Elle a blique. Plus on fait de lois, plus les affaires publi-
ete d'avis que les auto rites admini tratives n'aient jues vont mal. II importe d'eiviter Ie plus possible
a se prononcer que sur les contraventions de :police !'etatisa tion.
--------~--------

ORGANIZA i EA SERVICIULUI TEHNIC AL ORA~ULUI BRNO (BRUNN)

(CaJatorie de stwdii, Iunie 1933)
de Ing. OTTO BODASCHP..R,
din Servo tehn. munic. Timi§oara

Calatoria de studii in or~ele mai mari cehoslo- gre~ite facute in ora:;;ele cehoslovace 0 metoda bun a,
vace, intr~insa de subsemnatul in Iunie 1933, avea aplicabila eu succes la noi. Cu multe din aceste oca-
de scop de a patrunde in amanuntele organiziini zii, int-rand in diseutii detaliate cu colegii cehoslo-
tehnice ale Ora$elo1', de a compara cele existente in valli, ~i vorbind de organizarea ora~elor noastre, am
ora:;;ele ceho.slov8JCe eu impl'ejurarile dela noi :;;i de constc'ltat, ca multe din metodele ~i sistemele noas-
a trage lnvat;aminte pentru 0 eventuala aplicare la tre au faeut 0 impresie foarte favorabila asupm
organizare tehnica a ora~ului Timi~oara. Cehoslovacilor, in unele cazuri au fost notate aceste
Subsemnatul am vizitat Praga, Brunn (Brno) , inovatii pentru a fi propuse forurilor competinte
Pilsen, Presburg (Bratislava), :;;i Zilina, peste tot pentru realizare in Cehoslovacia.
fiind moralice:;;te sprijinit de consulul roman la Toate ora~ele vizitate de subsemnatul au, exclu-
Briinn, consulul Cehoslovac in Timi~oara, precum zand detalii individuale fiecaroi ora~ in pall'te, 0 01'-
:;;i in mod efectiv de toate autoritatile :;;i intreprin- ganizare tehnica egala.
derile, cari au fost rugate ,sa dea lamuririle dorite. lata desvoltarea l(swricii a acestui serviciu. In 't-
8ubsemnatul n'am avut numai intentiunea de a nul 1882 a 1uat fiinta 1a pdmaria ora:;;ului, ca un
invata din ptrogresele constatate in tara vecina, oi organ independent ~i eonsultativ, serviciul tehnic
am eautat orice ocazie de a deduce din experientele de pTima instantii, eu un director in frunte numlt
 532 URBANISMUL
=-~~~~--~=-~====~=-~==

in acela~ an. La inceput 8'a organizat functionarea etc.), ori ca constructor, cu ocazia executarii (lon-
acestui oficiu prin impartirea perimetrului integral structiilor civice, de ~o ele, canalizare, etc. Serviciul
al oraf;lului in reioane de constructii, avand ata~at tehnic procedeaza in activitatea economidi cu mij.
la fi.ecalre cate un functional' specialist, care lS'a in- luacele comunale, o'r i in cadrul bugetului ordiuar
grijit de toate chestiunile tehnice ivite in reionul snu extraordinar, ori cu sumele aprobate afara de
r;~iU. buget, insa cu respectarea tuturor legilor in vigoaro,
Mai tarziu evolutioneaza 0 oarecare sipecializare dupa 0 pe:rtractare ~i aprobare amanuntita. '
prin administrarea unoI' anumite categorii de pr'O- In activitatea administrativa cad toate chestiunile
bleme tehnice, de catre un anumit functional'. S'a cari trebuesc rezolvite de catre ora~, respectiv de
ajuns la aceasta schimbare prin neajunsurile izvo- catre consiliul comnal. Aci nu lucreaza serviciul teh-
rite din situatia creiata mai inainte unui functio- nic izolat, ci in contact cu Iserviciul contenciOls, in
nRI', care av..ea sa se ocupe cu cele mai variate ~i di- ceeace privef;lte chestiunile privitoal'e la regulamen-
ferite chestiuni din toate domeniiIe tehnice ~i ad- tul cOlliStructiunilor, cu administratie politieneasca,
ministrative, ceeace a exclus 'Ill succes a priori. in ceeace prive~te chestiunile in legatura cu ~osele
Afara de aceasta s'a intamplat foarte des, ca 0 anu- f;li dreptul apelor, cu serviciul industrial in chestiu-
mita ~i egala chestiune s'a apreciat ~i Tealizat in di- nilp industriale.
feritele reioane in modul eu totul inegal. Centrul serviciului tehnic consta din biroul di-
A~ dar imprejudirile eristente au dm'S automa.tic 1'ectorial, prin care trec tOiate actele deferite acestui
in anul 1905 la specializarea oficiala a muncei ~i la serviciu. Biroul directorial distribue lucll'U sectiu-
creiarea diferitelOT sectiuni ale Is erviciului tehnic niIor, cu mentinerea supravegherei activitatei lor,
comunal. Aceasta specializare a facut pooibila 0 nu numai in birou, ci ~i pe ~ntier. EI pregate~te
imbogatire f;li 0 ameliorare a experientelor functio- elaboratele pentru ~edintele comisiunilor ~i cele ale
nurilor ata~ati sectiniIor infiintate, iwr ca eonsecinta consiliului comunaI, face propuneri rpentru darea in
a l'ezuItat 0 rezoIvire a tuturor problemelor afe- executare a Iucrarilol", ~i anume lucrarilOir de repa-
rente. Experientele facute cu aceasta specializaJ"e rare, de intretinere, de adaptare ~i lucrarilor noui.
~lll fost exceIente, serviciul tehnic fiind pus in posi- Bi roul directorial rezolva :;;1 coneepe rapoarte18 di·
Liliinte de a se achita de toate indatoririle pus.e in rijate catre administratiile centrale d. e. catre mi-
sarcina. lui, in mod rapid ~i practic. nistere etc., se ingrijef;lte de interventiile verbale ~i
In anul 1925, datorita anexarii mai multo I' co- in >scris pe langa alte admini:stratii (regionale ~i de
mune margina~e, s'a rrealizat 0 reorganizare par- stat). :;;i in chestiunile importante trece di.rect in 1e-
tiala, eu succesul deplin constatat. gatura eu partile in ehestiune.
In momentul de fata consta servieiul tehnLc co-
munal din urmatoar.ele sectiuni: Sec#,unea administmtiva este direct ata~ata bi-
roului directorial. Aceasta sectiune inregistreaza
1. Sectiunea administrativa, toate actele cari privMc serviciul tehnic venite ori
2. Sectiunea pentru intretinerea constructiilor dela registratura generala ori dela aIte 'sectiuni pen-
civice ::;i pentru eX(lCutaI1ea, prevederilor inginere~ti. tru obtinerea unui aviz. Are 0 evidenta tuturor 3.C-
3) Sectiunea ~ooelelor. telor dupa numar ~i nume ~i dupa expeditie. Ofera
4. » poduriIor. informatii partilor de.spre procedurile oficiale uzu-
5. » canalizarilor ~i alimentari cu apa. ale la predarea cererilor, se ingrije~te de vanzarea
6. » geodetiea. imprimatelor pentru procedura ofertelor de licitatii,
7. )0 de sist.ematizare a ora~ului ~i de executa actele pe curat destinate expeditiei, poseda
studii. cadastrul pel'sonalului special al serviciului tehnic
8. » politiei constructiilor. ~i evidenta personala, intretine biblioteca tehnica ~i
9. » horticulturei. evidenta revisteJor de specialitate.
] O. Biroul de constructiuni ora~enf>~ti ~i executa-
rea constructiunilor noui. Sectiunea pentru. intrefinerea constructiunilor ci-
v£ce ~i pentru execut::trea p.roectelor inginere~ti are
Inainte de a reda ansamblul chestiunilor cari cad in competinta sa intretinerea tuturor edificiilor co-
in sarcina acestor sectiuni, intentionez de a ammti munale ~i celor administrative de ora~. Aci cad ~i
cu eateva cuvinte act.ivitatea generaIa a serviciului ~colile in hotarele oraf;lului. Mai depa.f'te: proecte ~i
tphnic. In mod teoretic se compune aceasta activi- fY..ectarea adaptarilor, renovariIor cladirilor comu-
tate din eea: a) economica ~i b) administrativa nale, revizuirea indilziJ'ei ~i controlul lcratorilor 0
Activitatea economica cUiprinde toate activitatile, cupati Ia incaIzirea centraIa in edificiiIe ora~ene~ti,
Ia cari apare comuna in calitate de proprietar al iIuminarea birourilor ~i ~colilor, aprecierile pentm
bunurilor deja existente (case, depozite, cariere, fixarea darilor din marirea valoarei constructiiIor

ORGA NIZA REA SERV ICIUL UI TEHN IC AL ORA$ ULUI
in sensul legilor financ iare respec tive, eviden tierea poduri lor, proect
valoar ei terenu rilor pentru scopur i intern e. Aceas ta ~i adapta rilor.
sectiun e are in frunte a ei un ingine r-arhit ect ~i 6 in , sUi la dispoz itie
gineri, 4- condu ctori ~i pert;onalul admin istrati v co- ereazii 4 ingine
l'espun zator.
Sectiu,nea $oselelor: intreti nerea pavari i, cuditi -
fAa ~i stropi rea strazil or, inlatu rarea zapezii. Proec-
tarea ~i execut area 1ucdir ilor noui. lnliitu rarea M-
noiu.lu;i $i gunoiu lui, aprovi zionar ea eu mater iald
trebuin cios, pietri~, piatra , pavele, precum ~i r€qui-
site pentru cllrati rea $i stropi1'ea in ora$. Are admi-
nistra tia ca1'ierelo1- de p10,tra comun ale. Se ingrije $te
de depozi te doe 1'amii$itele de constr uctii, separa te
de depozi tele de gunoiu , suprav eghea za $i transp or-
tu,l'ile acesto r restur i de constr uctii. Supravep:heaza
lucrar ile de repara re la ~osele dupa sapatu rile in-
treprin se in interes ul partic ularilo r pentru racord a-
rea de canal ~i apa. Are eviden ta ~i fixare a cotelo r
de in~ntime. Se impar te in 2 's ubsect iuni:
a) de studii.
b) de eonstru,ctii, din care fiecare are cate un in-
giner ca condu cator. iar cate un ingine r sau conduc-
tor de lucrar i pubUce pentru lucrar ile curent e in
sectiun ile tehnice, in cari este impar tit perim etrul
integfl ll al ora~ului din punctu l de vedere al ~OSI'­
J('lo1'. Conduciitorul unei asHel de subspc tiuni are )'n
datori a sa toate proect arile ~i execut arile, precum ~i
toate sarcin ile descds e mai SUIS ~i impus e sectiun ei
~oselelor. Fiecar e condu cator de ,s ubsect iune este di-
rect respon sabil ~efului de sectiun e din toate punc-
tele de vedere . Intere sant ~te inzest rarea person a-
luJui cu instru mente le geodetice. InstI'llmenteJe nu
S'Ullt ata13ate sen'ici uJui, ci person al functi onarul ui,
care raman e responsabi1.
Inven tarul salubr itatii sectiun ei este:
9 autom obile stropi toare, din cari 5 cu 5.00 m. c.
cubaju l de apa, 4 cu 2.50 m. c. cubaju l de apa.
3 autom obile electrice de strop-ire cu cate 8 m. c,
18 trasur i de stropi re de cate 1.80 m. c.
3 autom obile pentru matur are.
Numa rulluc ratori lor: 350 perma nenti eu contra c-
tele colective, 120 proviz orii.
Pentru inlatu rarea gunoiu lui de pe strazi:
6 camio ane,
3 suprav egheto ri.
Pentru cilind rarea ~oselelor:
4 cilindr e cu aburi: 1 de 12 tone, 1 de 14 tone, 2
de 18 tone.
2 tender e eu benzin a, de cate 9 tone.
Pentru intreti nerea pavaje lor de als falt: 1 supra-
veghe tor cu 3 cazane.
Seetiu nea podurilo1' are in competinta, sa intreti -
nerea infras tructu rei ~i supras tructu rei, curati rea
BRNO (BRU NN) 533
area ~i execut area lucrar ilor noui
earu,
Acest birou are un cond'uciitor,
$i un birou de proect 4ri, ~n care lu-
ri $i 4 desena tori, precum $i 1 im-
piegat pentru lucrar ile admin istrati ve.
Sectilt nea canaliza1'ilor $i alimen tarii ou apa. Este
de mentio nat ca sectiu nea ~oselelor impre una eu sec-
tiunea canali zarilor ~i alimen tarii en apa trebue sa
lucrez e totdea una in contac tul eel mai intens , pen-
tru a nu cauza inconv enient ele izvori te cu ocazia
constr uctiilo r noui. In Cehoslovacia. progra mul, de
lucru prevaz ut in proect ul de buget al ac~tor 2 sen-
tiuni este intocm it in mod comun, iar in sectiu nea
:;;08elo10r e-ste angaia t un functio nal' tehnie. care face
legatu ra intre acest.e 2 sectiun i. A:;;adar toate proec-
tele de $osele elabor ate de sectiu nea ~osele]or sunt
supuse anteri or, prin interm ediul acestu i de mal
sus functi onar, care tine eviden ta tuturo r dateJo r
de inaltim i Decesare sectiun ei canaliz ariJor. care in-
scrie in proect inaltim ea minim ala prescr isa deasu-
pro eonductelor. --
: ;.T - -
Sectiu nea sosoelelor preia dela statiun ea sistema-t'i-
zlirii planu,r ile o1'a$Ului Vt, SC(1jm 1 : 500. ~n cari .;;"-c-
tillnea canalizn.rilor si alimen tlfrii cu apa introd1(()I!
eotele conifu ctelor precum $i iniiltim ile necesa re dea-
supra acestora.
Spctiu nea qpodet icii se ocupa cu toate chf>!:ltiunile
curent e: re701virea actelo r de parceJ ari. rectifioa.rea
10tare lor. alinier ea strlizil or etc. Condu cMor P'Stp, un
inlri'ller, carui stau Ja di~nozitie 3 g-eometri. 3 de-se-
natori en ners·o nalul auxili ar, Toate dah·le necp,c:::tre
sunt furniz ate de sectiu'l1tea sistem atiznr ii orasuTui $~
'de studii. ACN1~:Hi sectiu ne ra fost infiin tata de ('\'1-
rand, recomandand71-se de e?ftre primnr ie $i public
imporfa'l1ta ei covars itom'e. I s'a la tribui t 0 activi-
tate foarte insem nata. duna model ul !!erman, iar
intre compe tintele ~i indato ririle pUlSe in sarcin a ei
enuma ram urma.toarele, de cari se ocupa raceasta
seC'tiune in ora~ele mai mari ale Cehoslovaciel. 13i pe
eari Ie-am observ at ~i consta tat cu ocazia caJato riei
dp ~tuil.ii. Succesul este pe-ste tot excelent.
Elabo rarea .comp lectare a 13i reamb ularea pln'l1.uri-
lor de situati e $i celor cotate, in scara 1 : 500 lSi
1 : 1000, Copier ea pJanu rilor cadast mle, Propu,ne,rea
alinier ilor, fixarea lor in natura , archiv a alinier i-
701', eviden ta pJanu rilor de situati e ~i vanza rea lor
('atre parti, intocrn irea planul 'ui de sistern atizare , -
pregrl tirea $i elabom rea rezttlt atului de concur s pen-
tru sistematizc1,rc a ora~ului.
Ce1'c'et arile in rnateria consfiructiilor. N eglijan d
chesti unile de locuinte, s'a ajuns in Brunn la un nu-
mar de 4000 locuin te dispon ibile. $i aceast a a fost
 534 U R BAN t S M U JJ
-===============~======~=================-=========:===================================
motivul cel mai principal pentru creiarea aceste!
sectiuni de studii.
Programul aeootor studii:
1) Posibilitatile ~i limitele construirii de Iocuinte
in ansamb1ul economiei comUIlRle ~i in special ill
ansamb1ul pietei capitalurilor.
2) De a studia prineipalii faetori ai pretului de
chirie, ca renta funciara, costul construetiei, dobanzi
~i amortizare, c1esvoltarea tehnicei materialelor ~i
metodelor.
3) Sprijinirea cu1tu1ui de camin ~i limitele lui.
Chiria ~i venitul, colonizarea ~i spiritul ei.
4) De a studia factorii cu influeaJ.ta asupra cref}-
terji ~i ~eaderii preturilor.
5) De a shdilll. probl~ma const.ructiilor for1;ate pre-
cum :;;1 cea a suhventiilor.
6) De a studia problema locuintelor ~i finantelor
pUbliee: locuinia ca obiect impozabH, subventiunile
pentru infiintarea locuintelor din mijloacele publice.
7) De a studia infiintarea unui serviciu public de
sfiituirm in chestiunile constructiilor (in Germa·
nia oeffentliche Bauberatungs'stelle).
8) De a elabora tip uri de ease familiare pentru
co1onizarile limitrofe.
9) De a studia architeetura edificiilor particu1are
~i publice. cari urmeaza a fi construite pe strazile
noul. pentru a aoara aspectul ora~ului de gre~elile
particulare architectoniee.
10) Comparari inter.comunale ~i int.ernationale.
11) De a inaug-um :;;i tntretine legatura eu Uniu-
nea internationaIa a Orrl~elor din Bruxelles ~i Unin-
nea OT'l'IRelor din tflrile Midi Antante.
] 2) Idem, eu Verband der Leiter der sMfldtifl(.nen
Funrnrlrks- und Rtmssenreinig-un.crsbetriebe. Koln.
1~) Ioem. eu «St:lE"ndig-e Vereinig-ung del' inter-
natinn:l1en Strafll"lenkongresse in Paris».
14) De a studia mi~carea populatiei :;;i a locuin-
tel. rpP'resuJ nasteriJor etc.
]5) De a stlloia costu1 dirflct si indirect al locu-
intpi: nentru chiria:;;. nrooriet~;r si comuna.
16) De a studia problema finantarii si ipotedirii
de locninte.
17) De a continua stuiliile urbani'stice dupa exem
pIu 1 omeelor straine similare.
18) De a studia fenomenul ~ociologic. statistic ~i
economic-exo1oativ a1 colonizan-ii in Inflsa.
J~~) De 8 inaug-ura ~i intretine Jeg-atura eu in.:;ti -
tutii1e sociale locale, dadi au 0 'Sectiune urbanis+.ielL
20) De a studia problema rE'ooratiunilor ~j in
fluenta lor asuora pretu1ui de chirie.
21) De a studia detaliat ehestiunea colonizarilol"
ora~ene~ti limitrofe. ~i in sneei a1 problema eo1oniza·
rilor pentru ocunarea lucratorilor $omeri $i 00101' eu
ocunatie insufieienta.
22) De a intoemi, in legatura eu rest.ul serviciilor
primariei, stati's tica locuintelor: diagrnme eu densi-
tatile populatiei, suprafetele locuite, gradini, eur~i,
locuinte dupa numarul de camere ~i etaje etc., etc.
23) De a elabo.ra un anuar statilStie al muni{~:'-
piului. :.r
Este de .gine inteles, ca sectiunea sistematizarii 0-
ra~ului ~i de studii se oeupa in anotimpul favorabIl
exelusiv cu lucrarile pe teren, lasand raportari1e pe
plan :;;i studii mai sus ~i ulterior imdieate pentru
iarna sau vreme de ploaie.
Intre alte chest-iuni, de cari se ocupa a<!easta sec-
tiune, apartine:
1) Studiul tuturor ehestiunilor de salubritate ur·
hana: metodele de culegerea gunoaielor menaj<'l'e
~i publice, transportul de gunoi'll spre depozit, de-
pozitarea gunoiului.
3) Mecanizarea transportului.
4) Elaborarea unui regulament de salubritate.
5) Sils tematizarea depozitelor de gunoi'll.
G) Studiul de posibilitati ale unor lucrari pr\J-
rluctive, pentru diminUc'l.rea ~omajului ~i inviorart'n
pietei.
7) Studiul rationalizarii intreprinderilor comu-
nale E'xistent.e.
8) Studiul pareurilor.
Personalul acestei sectiuni consta dintr'un ingi-
ner-conduci'itor al sectiunei, carui sta la dispozitie
un birou pentru :rp.asuratori pe teren, teu un inginer
~ 9 geodezi), prooum ~i un birou de studii eu 2
ingineri. Se vede in consecinta, ce importanta se
atribue aeolo unei sectiuni de studii.
Sectiunea politiei de constrlwtii are urmatoarele
indatoriri:
1) Examinarea planurilor de cered pentru zidi-
rea caselor particulare.
2) Aprobarea din punctul de vedere a1 regulamen-
tului de constructii.
3) Avize, interventii1e cu ocazia proeedeuri1or
comisionale ~i supravegherea construetiilor partieu-
lare in sensul regulamentului de constructii.
4) Avize, interventiile cu ocazia eomisiunilor ~i
Fllpravegherea constructiilor paJrtieulare, cari ser-
vesc intreprindeIrilor industriale.
5) CerceUirile priviioare la admisibilitatea apro ·
barii intreprinderilor industriale in edifieiile deja
existente.
6) Cereehlri1e starii edificiilor ~i determinarea
gre~e1ilor constructive.
7) Ceroetari dupa incendii.
Acea.sta sectiuneeste compusa dintr'un inginer-
~ef, iar ora~ul este impartit in sectiuni, aproape in
marimea unei jumatati a ora~ului Timi~oara (ell
I~ate un inginer ~i 2 conductori). Aceasta sectiune se
oCllpa ~i eu examinoo-ea caleulelor statiee.
 URBANISM.UL 535

Sectiunea horiiculturei intretine toote parcurile 5) Mi~carea strainilor.

publice, proiecte.:'1za ~i executa parcuri noui, se in- 6) Chestiunea cirnitirilor.
grije~te de infiintarea gradinilor ~colare, pepinierele 7) Piete.
lor pentru trebuintele comunale ~i decoratiile cu 8) Abator.
£lori ale edificiilor ora~ene~ti ~i candelabrelor. 9) Fabrica de gaz, electricitate, instalatiile de sa -
1ubritate.
Birottl de consit'ttctii orii$ene$ti intocme~te toate 10) Incalzirea cent.rala urbana.
proectele pentru constructiile civice noui, a;drapt.{ui. 11) Raporturi igienice ~i sociale.
renovari, se ingrije~te de toate formaliHltile pentru 12) Raporturi de productie ~i eele econornice.
darea in antl"epriza ~i conduce toate aeeste lucrari 13) Directivele pentru planul nou 181 sisternati -
pana la terminarea lor, inclusiv liehidarea ~i pre- zarii ora~ului.
darea administratiei respective.
Ca date interesante despre cl"e~terea activitatei Studii statistice $i tablouri
serviciuli tehnie ~i numarul functionarilor, dam un
mic extras din statistica ora~ului. In numarul func- 1) Tabloul ere~terei populatiei.
tionarilor nu sunt cuprinse sectiunea canralizarilcr 2) Diagrarna cre~tel'ii populatiei.
~i alimentarii eu apa, precum nici sectiunea horti- 3) Edificiile noui, adaptiiri, supraadaptari, des ·
cultureL voltarea locuintelor.
N.rul P. ckle N-rul aprobaril"r ptnlru 4) Tabloul cre~terei numarului caselor.
An •• l fl1nc 'ion~ri1or re7.C'lv;'e conslru<'lii $i parcelari
5) Diagrama desvoltarei mi~carii constructiilor.
1910 72 8174 276 6) Impartirea locuintelor dupa incap&ile princi-
1914 72 10600 264 pale.
1920 106 17888 nu s'a adunat inc<1. 7) Impartirea populatiei dupa indeletnicire.
1926 140 49617 5388 8) Tabloul intreprinderilor agricole.
19;30 193 66058 12903 9) Numarul ~omerilor.
10) Diagrama cre~terii numarului vehicu1elor cu
Sfludii de comunicatii motor. '-"Yl"- '

11) Tablouri cu numarul po!:lulatiei, al caselor ~i

1) Caile ferate Iocuintelor.
a) iAStoric 12) Tablourile lmpartirei -cultucilor.
b) descrierea instalatiilor c. f. prQiectate.
c) punctul de vedere al oll'~ului fata· de proiec-
tele c. f. RESUME
2) Retealla ~oselelor
a) ~osele nationale ORGANISATION DU SERVICE TECHNIQUE
b) ~osele judetene. DE LA VILLE DE BRNO (BRUNN)
3) Tranvaele comunale ~i autobuze. par l'ingemeur o. BODASCHER
4) Transporturi in interiorul ora~ului.
5) Transporturi pe apa ~i porturi. Cette etude a ete faite a la suite d'un voyage dans
6) Transporturi aeriene. cette ville en juin 1933.
I.e service technique a pris naissance en 188~;
Studii hidrologice il a ete perfectionne et amplifie a partir de 190:1,
et a acquis un nouveau developpernent en 192;:>.
1) Fluvii. Le service est conduit par un ingenieur qui en t'st.
2) Bariere de apa. la 01rccteur et dont l'activite s'exerse tant dans Ie
3) Canalizare. tiomajjle economique qu'administratif. 11 se COIilflc,,!-'(~
4) Alimentare eu apa. de 10 sections et bureaux: administration, entre.:ien,
5) Baile. eJlaU~sees, ponts, eau et eanalisation, geodesie, Mu-
des et urbanisrne, police des constructions, horticul-
Diverse studii ture et architecture.
L'auteur doorit l'activite de ehaque section et ses
1) Ruprafetele verzi. attribntions, l'inyentaire du materiel des cantons
2) Locuri de joc. de sport" de recreatie. de salu!:'nte et insiste sur les questions qui se trou-
3) Ansamhlul monumentelor istorice. vent a l'ctude dans las sections d'urbanime et l1'e-
4) Edifieiile publice, ~co1i inaIte, expozitii. tudes.

--------~--------
 URBANISTICA GENE RA LA
de Prof. C. SFINTESCU

ESTETICA

(urmare dela pag. 436)

1. Privirea de ansamblu. Este prea cunoseuia nor-
mlJ, practiea ce se indica in tralate de:5pl'f3 modul
CllJP. trebuie privita 0 opera de arta, un paysagin,
i:o. .g.enere un obiect, pentru a ave a 0 perceptie de
detaliu sau de ansamblu. Fig. 315 arata suficient
..
Pig. 315.
,.('(>a norma, de1;li nn 0 explica. Astfe} Be vedt~ aeolJ
ca privirea de ansamblu abia ineepe de la 0 distan-
ta e$ala en de doua ori inaltimea obiectului, deve-
nind ~a zisa «privire a pietorului» de Ia 0 distan-
ta de eel putin 3 ori inaltimea aeelui obiect, cores-
punzand la un unghiu de vedere ·de 18°.
Explicatia aeestui fapt 0 da anumite faeultati op-
tic@ ale oehiului omenese, pe care trebuie sa Ie exa-
minam, pentru a ne da seama de ee este .;it c~~ uu e
arbitrar in regula sus aratata.
Anume, distanta pentru diferitele feluri de pri-
viri indicate in figura depinde de «campul vizual»
(Bliekfeld) ~i de «simtul stereoscopic» (vedere in
reli.~f). I
riorul ochiului ~i de 60° :spre interior (slp re nas) fa-
ta de planul vertical axialal ochiului, daca obiectul
este eolorat in alb, ceeaoe inseamna ca unghiul ori
zontal total de vedere la un ochi ar fi in cazul cel
mai avantajos de 150°. La obiectele colorate in al-
brustru, ro~ sau ver.de, aeeste unghiuri descresc suc-
cesiv, Ia verde ajungand pana Ia 30° de ficllaJ'2
parte, deci total 60°. Ai~a dar campurile vizualt> PI'
orizontala.cololl'ate, lSunt totdeauna mai restran~e d ...
cat cele albe. In rezumat, unghiul vizual orizontal1a
un ochi ar varia intre 150° (alb) ~i 60° (verde,l.
Dar campul vizual trebuie masurat ~i pe vertica-
la, in sus (Rebung) ~i in jos (Senkung) fata de un
plan orizontal axial ochiului. In sus acest unghiu
variaza foarte mult Ia diferit-ele persoane. Se dau
eifrele 600 in sus ~i 70° in jos pentru coloarea alba,
care scade iara~i pana la 30° in sus ~i Ia 30° in jos,
daea obiectul e colorat verde. Rezulta ea unghiul to-
tal de vedere pe verticala ar fi de maximum 130° ~i
de minimum 60° la persoanele cu vederea normala.

C~mpul vizual variaza, spre dreapta sau spre

stanga, la eei doi ochi, Ia diferite persoane, fata de
o pozitie mediana (a axului nasului). Opticiani, ca
A xenfeld, sau ea Te1'rien, cari au verificat eu apa-
rate speciale la diferiti indivizi ~i sueoesiv fiecare
I)chi rata de axul ochiuZ.ui, indica unghiuri d,~ 'r~d(: re
diferite.
Anume A~enfe1d gase::;te constant unghiuri ue
vedere mai miei de cat Terrien. Astfe! pentru un
singur ~chi Axenfeld da unghiul de 90° spr·e exte-
Fig. 316.
Am spus ea atat Axenfeld cat l;li Terrien ne dau
rezultate masurate numai la cate un ochi eXalU!llat
izolat. Privi.rea omului e insa rezultatul vedt':rei a
doi ochi Mlri suprapun imaginile, ~i atunei ungllm-
rile orizontale maxime pent.ru alb ar fi de doua ori
 538 · . UREANISMUL
o alta concluzie ce se mai desprinde din fig 318
~'lte :;;i aceia ca, daca largimea 3 h a unui spatiu li-
ber este mai mica d ecat 1/3,464 atunci ansamblul
urbanistic al unui cadru nu poate fi vazut de cat
din cate-va puncte situate la cele douii colpuri opuse
ale spatiului liber, ~i de unde spectatorul nu are de
cat 0. vedere oblicii asupra cadrului, ceeace prezinm
anumite inconveniente de per,spectiva, cum yom ve-
dea. Daca latimea 3 h este mai mare de cat 1/3,464
atunci spectacolul de ansamblu poate fi perceput
din numeroase puncte dealungul cadrului urbanis-
tic opus, :;;i deci ~i din puncte aflate pe axul de per:'l-
pectivii.
In .rez;umat dar, un spatiu liber pentru a putEk'l
actiona estetic pe cale sensoriala trebuie sa aiba 0
latime d, dar cadrul lungimi 1 ~i inaltimi h Uf-
mand raporturile :
d ::::::" 3h; h::::::" 1/2V3.adica h::::::" 0.288 1; d ::::::"
sau d::::::" 0,866 1.
Palatul Sena.tar (azi Palatul Guvernatorului) al
lui ~lfichel Angelo din Piazza Campidoglio din
Roma are lungimea cam de i3 ori inaltime, eu
Fig. 319. Por~oo degU Uflfizi run FJorenta.
toate ca acest palat inehide 0. perspectiva mai
lunga. In aceia~ piata mai oooervam ca distan-
ta intre cele dQua muzee a~ezate fata in fata pe la-
turile pietei, este aproape egala eu lungima fatade-
lor muz.eelo.r, astfel ca relatiunile de mai sus sunt
satisfacute (fig. 83 :;;i 84). Pro.babil ea Michel An-
gelo a studiat ooeste prQprietati ale campuIui vi-
zuaI omenese ~i le-a aplicat la acea-sm piata, care
de~i nu mare, pe drept cuvant este considerata ca 0.
.capo-d'opera urbanistica.
Cam aceia:;; propol'tie intre lungimea fatadei ~i
==========~======~====~
inliltime gasim ~i la oele dQua cUidiri eurytmice ~i
asemanatQar·e ale lui Gabriel ce incadreaza Piata
Concordiei dim. PaTis: Garde-meuble ~i Ministerul
Marinei. Largimea pietei este iThsa ~i mai mare, pen-
tru ca sa poata fi privite aceste cladiri :;;i separat :;;i
intregul cadru fQrmat de ambele :;;i cu perspectiva
in fund a bisericei Madelena (fig. 129) .
2. P rivirea de perspectiva are importanta pentru
sooaterea in evidenta a predominantei in ansamlul
urbanistic. 0 predominanta se PQate evidentia prin
o 6uprainaltare fata de me diu, prin 0. ,s porire a
vederei lib ere, adica prin 0 privire de perspectiva ;
prin un relief. mai pronuntat; in fine de eele mai
multe Qri, prin toate aceste prQcedee combinate.
V~
Fig. 320. Vd'a Ri'pa. del SiaJe dLn Pustoja.
Am vazut ca p-rivirea de ansamblu ne cere 0 dis-
tanta de vedere ('e cre:;;te in directa proportie cu
inlil timea, a~a dar sporirea inal timei este necesara
cand sporim perspectiva. CadruL caruia voim sa-i
dam perspectiva va trebui sa fie neaparat mai inaIt
decat eele ce sunt mai apro.ape de spectator, pentru
a nu fi mio:;;orat efectul predominantei. Iar perspec-
tiva uroonistica fara cadre lateraIe nu poate ·exista,
fiind-ca atunci predQminanta nu mai are fata de ce
elemente similare sa se impuna. A:;;a se explica de
Of' arti~tii au a:;;ezat cadrele de perspective pe varful
unor coline, ~i, cand nu au adaos cad·re laterale tot
din cladiri (ca la Piata Capitoliului sau Piata Sf.
p.etru din Roma) au realizat aeele cadre din vrl'-
deata (Villa d'Este din Tivoli, Palatul din Wil-
helmshohe de langa Kassel, Palatul Ve.rsailles, Pa-
latul Sans Souci de Ia Potsdam, etc.).
Predominanta per.spectivei s'a ,realizat de cele
 540 URBANISMUL
I
ra, hotelul nou Waldorf Astoria, care S~ vede Ia trebuie respectata pentru obtinerea efectului este-
stanga, face fara Isens persp~ctiva Statiunei C~n­
traIe.
Tot a/ila de pierdut este efectul estetic /ili cand lip-
se~te cu totul un oodru. Fig. 327 arata. cum Mauso ·
lG-ul Generalulu,i Grant din N ew- York pare rataeit,
8pre 11 ramane un punet de interogatie pentrll viili-

FJ·g. 325. Park Avenue dUn New-York cu perspectiva

Statkmei CentTale.
Bg. 326. Park Avenue din New-York itarr in fund 1a d.1eapta
Stapunea Centrala.
tatori, pe Riverside, cand hlptand eu biserica din
dr~pta /ili mai din fata, eand cu rezervorul de gaz tic. Motivul este ca perspectiva deformeaza. figu-
din fund. Ganduri analoage ne framanta., canel pri-
vim fig. 328, care reprezinta basilica Sacre-Coeur
din Paris, care cata 0 peI\Spectiva. prin bog ate raUl-
pe de acces, dar nu 0 gas~/ilte, fiindca nu are cadre
laterale.
$i acum, cand ne gandim Ia pe11spcetiva predo-
minanta ce s'a eautat proectand cupola viitorului
Senat din Bucure$ti in depresiunea Dfunbovitei,
spre a fi privita din partite mai inalte ale Caei
Yictoiiei; lSau Ia perspectiva Cercului Militar, a~e­
zat tot in partea de jos a pantei Squarului Sarin-
dar, ,s pre a fi privit din Calea Victoriei deia un
nivel mai BUS, nu putem de cat sa. conchidem ca a-
ceste principii estetice erau necunoseute celor ce au
imaginat /ili pus in ~pIicar~ asemen~a so1utii, pc
ca'fe nu Ie pot eorija acum nici pietel~ creiate arti-
ficial prin acoperirea Dambovitei, niei terasele Ia
diferite niveluri.
Dar 0 alta chestiune ce trebuie examinata Ia per-
spectiva, in afara de cadru ~i predominanta, este I;)i
·aceia a pelf'pendicularitatii ptanu'lui cadrului pe axul
de perspectivii. Aceastii perpendicularitate nu este F~. 327. Perspect:1Va Mauso1eulw, G-ral Grant pe
totdeauna strict necesara, dar de eele mai multe ori Riverslde tn New-York.
 URBANISTICA GENERAL!.
===========================
rile regulate ~i complica pe cele simple. Ori, am va-
zut ca formele regulate ~i simple sunt cele mai
u~or de perceput ~i suggootioneaza mai claro A~a
dar,' chiar daca intrebuintam formele simple, pen-
tru a Ie observa favorabil, trebuie sa ne a:;;ezam pe
Fig. 328. Perspectiva Sacre Coeur din Paris
axele acelor figuri, unde deformarea optica e mI-
nima. Numai volumele cu suprafete rotunde in ge-
nere nu apar deformate, precum sfera ori ciIindrul
~i conul d,nd sunt verticale; cele 'poliedrice, mai a-
F.g. 329. Squarul AteneIllii Roman dinBucwle§ti (v.ooere din 'avion)
cu axe orizontale, apar foarie deformate, ~i a-
ci proportiile ~i deci rytmul sunt pierdute, efec-
1 hedonistic dispare. De aceia, cu cat acel cadru.
ond al perspectivei este mai eurytmic, cu atata
1 de perpendicularitate al perspectivei este mai
-e ar. Francezii, cari au Intrebuintat eel mai mult
'·pectiva In estetica urbanistica ~i stylurile clasice
'tecturale, deci eurytmice, niciodata nu au ne-
041
glijat perpendicularitatea axului perspectivei. Acest
lucru a fost inte1es ~i la noi, cand s'a a~ezat Ateneu,l
Roman din Bucure~ti perpendicular pe un ax de
observatie realizat artificial prin arborii formand
cadrele' laterale (caci casele nu prea formau un ca- .
dru acceptabil). Daca acei arbori ar fi format pe-
reti regu1ati, cu linii paralele de verdeatii, efectul
estetic ar fi fost ~i mai accentuat. Daca ar dispare
acei arbori, perspectiva Ateneului ar pierde mult
(fig. 329 ~i 330). Principii clare de estetica a per~
spectivei a aplicat ~i Redont la Parcul Carol din
Fig. 330. Arborii din graciina Ateneului Roman formand cadrul de
perspectiva.
Bucure~ti, unde arborii stufo~i cu aliniamente
drepte
~i paralele axeazil perspectiva fostului Palat
al AI'-
telor (fig. 331), de unde astazi mormantul Solda-
tului Necunoscut predomina de pe inilltime 0 ado-
Fig. 331. Vedere de perspecfIiva in Parcul Carol din BUCU4'e§ti
(spre Muzeul Militar).
varata esplanada (fig. 332). In urbanistica medie--
vala, cand in genere tylul gotic, mai putin ' euryt-
mic, sau cladiri fara simetrie, formau fondul pers-
pectivei, perpendicularitatea era adesea neglijata
(fig. 319 ~i 322).
•
 URBANISMUi
======================~~

3. Perceperea reliefului are asemenea importania ~i remotum se poate produce fuziunea stereoscopicl
pentru obtinerea efootului estetic sensorial prin for- a imaginilor. Acuitatea stereoscopica (patrunderea)
me. Formele volumelor, ce reprezinta reliefuri, apar depinde de puterea de patrundere a fiooarui oehill
deformate prin pe.rspectiva, iar deformatia este cu ~i de £unctionarea coreeta a mu~chilor oculari, dar
ata,t mai vizibila, eu cat relieful este mai accentuat depinde ~i de exercitiu metodic·al vederei stereosco-
~i contrastele de lumina ~i de umbra mai puternice. pice, care se face cu teste stereoscopice gradate. In
fig. 333 dam un test stereoscopic din cele mai sim-
ple, pe care privindu-l fix dela. 0 dislt anta de 10-20
cm. cat eva minute, percepem 0 singura imagine ste-
reoscopica :in relief, avand forma unui trunchiu de
con, cu umbrele ce nase relieful.
A

Fig. 332. Par,Qul Carol din Buc~1li (vedere dela

Mormantul Soldatulw Necunoscut).

A~a dar in ansamblul urbanistic studiul reliefului

trebuie facut ~n . deosebi pentI'u distantele mici, pen-
tru massele mari ~i pentru cadrul biitut de soare.
Oamenii, /ili se pretinde ca toate vertebratele, per- Fig. 334.
cep relieful, apr·eciaza adancimea, au facultatea de a
privi «stereoscopic» gratie constitutiei eelor doi Diodes, aratii oil. aoeasta acuitate stereoscopic;!
oelli care suprapun, topind in una singura .reliE'fata, este masurata prin eea mai mica valoare In car~
poate ajunge, E, adica paraZaxa stereoscopica, care

PDq. m.

pe cale psieho-fiziea, cele doua imagini plane, dar

pu~in diferite, pe care Ie percep fiecare din cei doi
ochi. Ochii privind simultan acela~ obiect se adap-
teaza. astfel ca imagina sa C8Jda pe macula (centrul
retinei, care este partea ei cea mai sensibila). Cand
obiectul e aproape, axele ochilor converg; caud e
departe, ele devin aproape pamlele. Cu un singur
ochi nu se poate observa, de piMa, aspectul catife-
lat al unei stofe, ci numai cu ambii ochi. Fig. 335.
Cercetarea ' ma.i 'am~nuntita a arestei facultati a
candus la observaiia ca, acea&ta. facultate 'este limi- e. te diferentierea cu ochii a doua puncte foarte a-
tata la 0 distanta maxima de obiectul privit ~i in a- propiat'e, dar a:;;ezate in plane u~or diferite, £i.e punc-
celm; timp la Uli relief minim. Acestea corespund tele A ~i B (fig. 334). Cei doi ochi fiind 8 ~i d, pa-
unei «limite de acomodare» a convergentei axelor 0- ralaxa oeste masurata prin diferenta unghiurilor
chilor, 'zisa ~i «proximum de convergenta», pe ('and AsB E;li AdB sau intTe sAd ~i sBd. Daca observam un
limita .de acomodare divergenta se' chiama «remo- obiect cu adaneimea P (fig. 335) paralaxa stereo-,
tum de convergenta». In intervalul dintre pr~xi-mum scopiea E in raport eu baza 6., care e distant;a 11:\-
 ITRBANISTICA GENER:A.Ll
tre axele ochilor, la 0 departare D de obiootul P, prinzand su,prafete mari, d .stinate a privite d~ Ii
6 6 P2 6 ansamblu dela distante mal i
este: E=D-D+p=n Mai trebuie sa tinem seama ea reliefurile sunt 3,0-
caci unghiurile fiind mici, Ie putem inlocui ca va- cent.uate, ca vizibilitate, prin umbrele lor purtato.
A~a dar reliefurile de detaliu sunt mai importante.
loarea Uingenetelor, iar la numitor putem neglija
termenullJP fiind mic, caci P ~ mic in raport cu D.
Pllii.'alaxfl E se masoara in «Ir adiani» ~i va fi l'ti
atilt mal mare aooasta putere de patrundere, ded
-; ederea stereoscopica, cu cat 6. va fi mai ma.re (deci
di:;~c.J:lta intre ochi), ori P mai mare (,Jeci relici'ul)
satt ~) mai mic (deci d~stanta la obicdl. Cum D,. nu
o putem influenta, fiindca e distanta ochilor ob-
scrvatorului (cam 64 mm), ved'e rea in relief 0 pu-
tPll1 iavoriza sau ani hila, fie variind di:;;tunta. de ob·
~er\'are, fie variind distanta intre punctel(~ obiectu ·
lui uos~Jvat (deci adancimile). Este dar mtt:ll'esan1
~il cll:"1oa;;tem limitele acestor distante ~i adllrlClmi.
Limita distantei se chiama >raoo campul~ti setereos-
copic ~i e.ste de 450 m.
Dr. Pulfrich arata ca la om campul vizual al ve-
clerel !'tel ('oscopice in planul orizontal ~n' cOi.'m.;pundt;
la un unghiu de 90° (noi am gasit practic cam 60°),
f;l a :r.:ti gasit ca puterea de patrund~l" t',tereOSl'O'
pdi a ,·(·hlUlui normal este cam de 10 .se<Junde !ji
c.,)l'e::-punri(: limitei la care doua punct~ foartd apru-
piatc pot fi vazute inca separate, neunifieate. Hdm.
JI()iz gasise mai Inainte ace.st unghiu de j mlIluUi.
l'a ,) medic, patrunder.ea se considera ~~I) Bccllude.
Llu>gimea arcului care c011espunde la l' la nn cerc
de 'raza R este 3~J' Daca cercul este limita campu-
!I!; stereoscopic, adica R = 450 m., atulH.:i lUllg,nll'<l
un~ului de l' va fi de 450 m. = O,J J m. Dp'!i d"ua
J)ulIete aflate la 450 m. ~i la 0 c.i'>tant-;i intn~ cle
mai mica d,e 13 em., un ochiu obi~nuit nu Ie mai
vede ca distillcte. Cand limita de patrundere a 0-
chiului e 30", atunci distanta este de 26 .em. pe care
nu 0 mai peroepem in relief dela 450 m. departare.
In Stereof otogrametrie s'au stabilit formule cari
clan distantele dela care ochii omene~ti nu mai }Wr-
cep reliefuri de anumite valori pe ver'j' ~ :L'U dt 011-
ervatie: dela 1 m. illaltime reliefuri sub 4,5 mm.;
d'!l'! 10 m.· sub 44 cm.; dela 100 m. eele ,.;ub :13 m.;
J(·!a ] 000 m. cele sub 183 m.
I::e aici rezulta ca vuloarea estetica a de,.~(Jt·a~illol' Filg . 336. "bW!JW.llg · w <.1" <.-.rca !:>U m. intu~e Wul fimes Sq~
en relief diepare in lucrarile mari urbanL"ltice, daca din New-York. -

nu se tine seama ~i Ise calca regulele de stereoscopw.

Pl'obabil ca pe oooervatii practice analoage ::ie La·
zeaza :,i actualul «nudism arhitectural». 0rlce ade-
var insa este valabil Intre anumite limit£', c(' tre-
buooc respectate, altfel cadem iara~i in neac1evar.
De ·a ceia insis.tam ca vom cauta reliefuri de d'3f,llii
in cadrele cuprinzand suprafe.te mici, deci dp.st£nflte
a fi pl'ivite dela distante mici; $i, din contra, retir.-
{uri $tel'se, insa siluete armonioasel la cadrele cUr
ca estetica, 1a un cadru batut de soare, de cat Ia unul
ve~nic in umbra. De unde ne apare foarte rational
ca in ~arile nordice «nudismul arhitectural» sa fie
o traditie, pe cand in cele ·s udice nu poate fi de cat 0
moda trecatoare, ~i nu acceptata fara discernamant.
in orice lucrare. Seulptura ,care oote aria reliefului
prin excelenta, nu ~i-a ales 'niciodata patria in ta-
rile nordice, ci a stralueit in splendoare Bub oorul
 544 URl3AN1SMUL
limpede al Greciei, care de mii de ani conserva al-
bul marmorei Parthenonului.
Pentru toate aceste motive, cadrele urbanistice de
lungimi sunt. aproape simple planuri de verdeata
(fig. 307, 308, 313, etc.) sau de zidarie, acele pla-
nuri fugatoare ~i uniforme chia1' in detaliu, cum se
intalnesc la tot pasul in Paris. Pentru aceste
motive reliefurile ~i decoratiile majoritatci zga-
l'ie-norilor din N ew-York (fig. 336) sau din Ohi-
cago dela inceput sunt fara sens estetic; pe cand la
cei mai noi, s'a gasit nota justa a unei simplitati
de planuri cautand numai siluete (fig. 167, 337 I;li
338). Pentru aceleal;li motive cadrele linil;ltite ~i ar-
monioase ale Parisului plac, iar acelea disparate din
ora~ele americane nu reUl;lesc a forma un ansamblu
estetic urbanistic. Tot pentru aceste motive, poate,
nudismul modern, generalizat, cauta acum cu ins is-
tenta efecte sensoriale estetice prin coloo.re, mai
mult de cat prin reliefuri.
Coloarea poate produce, in anumite conditii, UD
efect artistic in urbanistica atat pe cale sensoriala,
cial' I;li pe cale sentimentala. Pe cale sensorirua reu-
!;lef)te prin efectele de ansamblu. Prin urmare in ur-
Fig, 337. Ci~d:ixea z4a.ruI'ui "Chicago DaHy News" considtereta de
amerlcani ca 0 capo-d'Qj>era a generaticl actuaIe,
Lanistica ne intereseaza colorile de ansamblu. Pe
eale sentimentala prin tonalitatea colorilor: sunt to-
nuri ves-ele, tonuri sobre, tonuri pooQmorite. Prin
vU'netatea in detalii a ooloriiului decorativ se poate
obpne uneori pitorescul.
Anf;amblurile urbanistice cu efect artistic cer pu-
tina yarietate in colori, deci suprafetele mari colo-
rilte' cu aceleal;li colori sau cu aproape aceleal;li to-
==========~~==~======~
nalitati de colori. Impestritarea colorilor, daca poate
prllduce efect artistic pitoresc in lucrari izolate,
cste de cele mai multe ori un dUl;lman al efectului
5ensorial estetic urbanistic.
Expozitia din Ohicago din vara 1933, pe care am
numit-o ~i «expozitia coloarei», fiindca fiecare cIa-
dire era variat I;li puternic colorata in exterll)r I;li in-
terior, ne-a convins ca in urbanism varietatea 0010-
Fi~, 338, ..Bu:iJlcliig'uI" ztarUlui .. ~ew York's Daily News" cu
hallul-ul ,,001 mai scump di!!l Iume".
rilor in ansamblu nu ridica valoarea estetica, poate
~i fiindca color·ile de cele mai multe ori ascund ade-·
va:rul. De aceia intrebuintarea coloarei pentru esteti-
ca urbanistica este una din problemele cele mai deli-
cate, cu toate ca Ruskin a scris: «Toti Qamenii sana-
«iol;li I;li bine echilibrati iubesc coloarea. Ea ne-a fost
«data ca sa ne reconforlam I;li bucuram. }1J:t cl'>te in
«abundenta raspandita pe toate operile cele mai BU..
~blime ale creatiunei, pe care ea lasa urma perfw-
«tiei».
Formele putin variate ale ·a rhitecturei modf;rne,
ca I;li saracia decoratiunilor, care acum din C3 in cc
mai mult formeaza cadrul spatiului libel' urbanistic,
a impins pe arhitecti, inca dinainte de ra~b()), sa
coloreze din ce in ce mai viu I;li mai variat fatauele
constructiilor, uimind adeseori prin indrasneaJl1 ]01',
dar aproape totdeauna compromitand efectul de cs-
tetica urbanistica, fiind-ca mai niciodata nu au ~i­
nut. 's eama de coloritul ansoamblului urbanistic I;li
nici macar de al veciniHatilor imediate.
Coloritul, e adevarat, a constituit in toate timpu-
rile unul din mijloacele de infrumusetare. Mal tot-
-deauna, cu putine exceptii, omull;li-a realizat gandi.
 URBANISTIOA GENERAL.!.
rea lui intrebuintand colorile, imitand senzatiile 111-
minoase pe care i Ie procura mediul inconjut'3,tor.
Mai ales in antichitate, aspectul stradelor ora~el()r
era eminamente colorat. Dar se respecta un ansam-
Mu. ~ ~l
In orientul antic coloritul puternic era in concor-
danta cu lumina ei umbra puternica a razelor soa-
relui. In Egipt fatadele de piatra erau colorate viu,
ca ei hieroglyphele; pe cand in Babylon coloritul viu
s'a pastrat mai bine in glazura caramizilor, fie cii
erau cu relief sau nu, sistem ce gasim in toata Asi-
ria ei apoi ei la persani.
Templele grecilor ne arata ce mult a fost intre-
buintata colorarea in arhitectura greaca ca mijloc
de infrumusetare. Mai ales la acopeI'ie grecii tntre-
buintau teracote colorate, iar la ziduri pietre de di-
ferite colori, printre care se distingea mai ales ro-
9UJ, albastruI ei chiar verdele ori auriu!.
Romanii au imprnmutat dela greci sistemuI de a
colora constructiunile si i-au dat 0 variatie ei mai
mare. Cladirile din Pompei ne arata :;;i aBtazi 0 mare
bogatie de colori vii.
La inceputul erei cre:;;tine simplitatea formand
dogma, lucdirile cre:;;tine au fost lipsite de orice co-
lorit. Mai tarziu, prin secoluI XII, :;;i mai ales Ia
bi,serica San Marco din Venetia, reap are coloritul
variat, ornat cu pietre pretioase. In aceasta epoca
s'a facut uz in special de incrustatiuni colorate, in
care albul, ,ro:;;uI :;;i auriul ocupau IocuI de frunte.
In Florenta s'a desvoltat mult un bogat colorit
prin pictarea fatadelor, mai ales Ia frize. Pictura
fatadelor s'a intins, probabil prin nordul Italiei,
pana in Germania, unde asemenea s'au intrebuintat
tonuri puternice in armonie eu tigla acoperi:;;urilor.
In Verona s'a obtinut un efect foarte puternic co-
lorisfic prin executarea in ma,r mora a fatadei :;;i cu
iDcrustatiu!li, r.o:;;ii in m~rmora . alba a~ ca:[~p'a!lilei)
('e contrasteaza cu turnul de caramida ro:;;ie 3.1 m~­
Dbf.tJrei.
~i Ia Flo1-enta domul cu turnul :;;i baptisteriul S1l1lt
c:xecutate din marmora de colori diferite, precum
alb, negru ei verde inchis.
In cpoca romano-gotica s'au intrebuintat tn nor-
dul "P}uropei mai putin colorile: tigla acopenSllJ'i·
Jnr, care uneori era zmaltuita, impreuna cu ~enCll­
iala de var, erau considerate ca dau 0 coloratie sufi-
cienta in mijlocul verdetei paysagiului. Mai tiLt'ziu
s'a Hicut uz pe 0 scara intinsa de caramizile colo-
rate ill mod diferit, care s'au utilizat :;;i in H.-'1lia:
in timpul rena;;terei, mai ales caramizile cu re1;(\-
furL
,$ i in arhitectura romano-bizantina policromid a
jucat un rol insemnat.
D-I N. Iorga a scris des pre Manastirea Curiel1, de
Ar[.H.f: «... s'e vad pretutindeni fonduri de a:lur ~i
(<fl(Jrl de aur, pasari cari ar fi sa sune din ciocuri,
545
«acoperi:;;l1ri verzi deasupra turnurilor. La lumina
«soarelui cladirea pare a se scalda intr''..:n aur, care,
,~erl!ld norii rapesc razele, se arata pe multe locul'i
('negnu....:t.
~tilul baroc a adus cupolele verzi :;;i fatadelc~ gal·
bui, :ar mai in urma acoperi:;;ul cenu~iu de zinc.
In iimpurile moderne s'au cautat din nou tUUUl'i
('~: mai placute pentru fatade intrebuintandu:se
tnate cC'lorile 9i in toate nuantele, dar nu totdean-na
in Tliod fericit. OoIoarea sura, fumurie, este judoent:l
prC.'a :rece :;;i nu convine niciodata in 0 regiuue f;!l-
dica sau intr'un paysagiu de tara in plina lumina,
c~ mai mult regiunilor nordice. Ooloarea roza p'l re
nt's.;)l'; (,asa.
Prnlesorul Pedersen din Norvegia arata impor ·
tant,,':l eoloritului chiar la casele de Iemn din Nc.rve
gia. D-sa este contra coloritului alb al caselor I1ltCl
care contrasteaza cu fonduI inchits al terenuIu: lSi.
padurllor :;;i da un efect urat.
Pe coastele marii d-sa l'ecomanda co]oarea alba,
dar ~m pe stancile fara vegetatie. OoIorile inchL;;e
Ie rpeomanda ca potrivite numai Ia unele pay;:;ngii,
c1e~i nu sunt iubite de popor. Tonurile intermediare
ca sur, verde :;;i ro:;;u par acceptabiIe.
In genere coloarea aIba-galbuie a zidurilor ~i ro-
Ipi flC'operi:;;urilor convin foarte bine albastruIlli co-
1'111Ul ~i marei :;;i de aceia toate cladirile sclipef:c ;n
flce~te colori a:;;a de frumos pe tarmuI marei Marti-
terane.
In ora~ele mari Ia constructiile care prezinta su-
prafete mari, 0 variatie prea mare de tonuri nu cop-
ville ochiului, pe cand in ora:;;eIe-gradini, cihmte:e
colorate diferit :;;i in mod viu, pot recla privelif';ti
frumoase, ca :;;i flo rile ce apar in peluze. '
In rezumat, putem spune ca 0 coloratie deschisa
a constructiilor, cu tonuri vii :;;i variate, convine
regiunilor sclHdate de soare, iar co]oratiile nedecisl:~,
nflutre, eonvin regiunilor cetoase dela nord.
Nu se recomanda a se colora in mod diferit etu-
jele unei cladiri. Mai. totdeauna rezultatele obtinute
impresioneaza in mod nep]acut, :;;i numai 'r ar, la anu-
mita arhitectura, se poate obtine un efect estetic.
Oolorile fatadelor cladirilor:;;i chiar policromia
aceleia:;; fatade trebue sa respecte regula colordor
complimentare: ro:;;u complimentarul verdelui, gal-
benul al ultramarinului, iar violetul este al gal be-
nului-verde. Arbitrariul in aceasta privinta prOVl)U"
ca disonante pe care ochiul artistic nu Ie poate
suporta. De aceia in estetica urbanistica se reco··
manda :;;i 0 «servitute a coloarei» cu deosebire Ia da-
diriIe din piete sau de pe arterele importante. Acolo
vor putea varia numai nuantele, dar nu colorile.
Ooloarea in estetica urbanistica trebue sa fie ::luh-
ordonata formei. Ooloarea trebue sa colaboreze eu
forma Ia explicarea esentei lucrurilor ei deci tre-
bue sa fie ,exacta, chiar cand este accidentala. A$u
•
 546 UR BAN' ISM UL
==================~F~==~

dar, din colorit sa apara l;1i mai cIaI' formele urba· Bucure~ti ca singur element de frumusete in un
nistice.
Actiunea estetica sentimentala a cadrului urba-
nistic poate fi realizata prin suggestiuni de rapor-
turi de forte reale sau imaginate. In urbanis~id
paysagiuZ, pitorescuZ, monumenteZe istorice, lucn ,~,·
riZe vaste fac sa nasca asemenea sentimente de
Iorta.
Paysagiul, del;1i in sine anestetic, poate pfocum
unui artist material pentru opere de arta daca «il
face sa vorbeasca». In arta urbanistica paysagiul,
natura contribue la opera de arta fie ca spatiu. libet·,
fie pa'r ticipand 1a cadr·;tl urbanistic.
Ca spatiu liber paysagiul poate fi valorificat at'--
'tistic in imprejuri'rnile localitatei, fie ca parcuri, fie
, ca pito~c, ori ca vederi panoramice; sau in inte-
riorul ora$ului ca pal'curi, in gl'adini, sau la relieful
solu]ui. Dar totdeauna paysagiul tr·ebue eultivat in Pig. 340. Paysagiu de apa ~i verdeata (lacul Snagov); 1a 40 km.
de Bucure§ili"
legatura eu un, cadru urbanistic, eaci numai astfel
paysagiul contribue la arta urbanistidi.
Marea, lacul ori apa curgatoa,re, campul l;1es cu or~ de l;1es, unde natura a fost putin darnica. Arbo-
verdele lui intiru; din padu1'i sau ierburi, on dealu- rii eu deosebire sunt pretio~i in arta urbana. Acel;1-
rile l;1i vaile, m~ntii l;1i prapastiile prin marimea lor,
uneo,ri pana la imensitate, contribuese 1a 0 actiune

Fig. 339. Vedttea CinstantinopoLului Ia :ntra.rea In port.

estetica, sentimentala. Oral;1ele cari se bucura de a8t- F'~. 341. Patysagi'll doe verdeata In intlenorul Buoull'~tiJor
,fel de paysagii l;1i Ie utilizeaza cu arta ca spatii .li- (Gr&ilna BotankA). ' '•
bere, yorfi totdeauna placute. A Bisa paysagiile . ,
'

l~bere vwerei, a nu Ie aeoperi eu cladiri, a fost pri- tia foarte desoori acopera gre.<;;elile de arhitectura,
ma grije a urbauistu1ui din toate timpUlrile. ,Totu~i, decoreaza bogat sa,racia, tamiseaza iarna ~i) toamna
!'
fQarte deseori, s'a proeedat anti-estetic adiea paysa-
giuJ a fost stricat prin luerari sau a fost acoperit
vederei, toemai spre direetiileunde ar fi aetionat
mai artistic. Unoori insa natura a fost atat de bo-
gata in posibilitati estet1ee, ineat tot a dimas nume-
roase oeazii pentru efeete sentimentale de estetica
urbanistidi, formand panoram~ est'etice. Citam 00-
" zul p1'ea cunoseut al vederei ConstantinopoZului la
intraroo in port (fig. 339) eu minaretele scaldate in
. lumina soarelui. ' ,
, In' fig. 340 se vede eat~ armonie exprima lini~tea
paYlsagiului de 1a «Coada Lunga» .a 1aeului Snagov
de la 40 km. de Bucure$ti, iar in fig. 341 gasim ver- ,
dele arborilor ~i pajil;1tei .din Griidina Botanicii din Fd.g. 342. Paysagi'll de iarna i.n Bucure~tj ($c.<;eaua Kl.sseld) .
•
 URBANISTICA GENERAL! . 547
===========================
uratul urbanistic. Dar iarna arborii devin uneori 0
decomtie neintJ'ecuta in tara noastra, cum se ob.
serva din fig. 342,0 vedere C'U zaipada pe '$os. Kise-
lef din Bucu1·e$ti.

Flig. 343. Podul §1 Ca6cada Nhagara.

i
F\g. 345. lnaadrarea in munt~i C'.arpati a Castclului Pele§ (S~a).

o arta urbani€itica CU caracter general, care nu

ar folosi ~i papsagiul pentru ·e fectullui estetic senti-
mental, este condamnata a priori la saracie in sug-
ge.stii.
lata de exemplu in fig. 343 promenada ~i podul
F'(~_}44. KobonzIsch1oss de IanQ~ V'ena. re leaQ"a ce]e c10ua ]ocallUiti. Kiagara-Falls (in Sta-

Fig. 346. Teaasele Caste1ulUti Pele§ cL:n Sinaia nidWate pe mWlp eu vegetatie bogata.
 548 URBANISMUL

tele Unite ~nn Canada) cum ali fblosit unicul efect esie bine cunoscut in Innsbruck din Tirol (fig. 349):
de este.tica urbanistica puternic sentimental a pe strada Uirgita l;li inchitsa cu perspectiva puternica
care 11 da speetatorului cascadele laeului Erie. $i
uaea numeroase sunt exemplele de creatiuni anti-
estetiee urbanistiee in toate tarile, exista, din feri-
eire, ~i multe exemple un de natura ~i luerarile au
realizat opere de arta..
Fig. 344 arata din avion realizarea de la Ko-
benzlscnloss de langa Viena, pe inaltimi l;li in
mijlocul padurei, de unde ziua, ~i mai ales noaptea,
o privelil;lte feeriea apare spre Viena. Fig. 345
reda in1lr'un unghiu res trans incadrarea in Carpati
de la Castelul Pele$ din Sinaia, iar fig. 346 arata
ter.asele c:1stelului proectate pe verdeata arborilor.

F~I. 349. Cach11.Ul de munp de Ja Lnoobruck.

a muntelui, aeeentuat prin eontr'8Jstul pitoresc nascut

din prezenta unei eoloane firave l;li a unui turn cu
eeasormc, este intr'adevar 0 dispozitie de estetitCa
urbana.

F~g. 347. Cadrtu.l cIiJn pa;rui dela Interlaken (ElvetJa).

Este celebru cadrul pastrat vizibil al muntelui

Jungfrau, eu gheturi perpetui ~i cu paduri apropia-
te ~i verzi, al parcului din Interlaken din Elvetita
(fig. 347) ~i, poate, mai bogat din punct de vooere
nrbanistic, este cadrul de Ia M ontreux de pe lacul
Geneva, unde, 0 foarte frumoasa promenada dea-
lungul laeului a foot amenajata (fig. 348), dealun-

F[g. 350. Silue<ta ora"ului Si.gh~ara.

Este 0 intreaga tecnica de estetiea urbanistiea a

Fig. 348. Cadru! .cu mun~ "i lacul Geneva. dela Montreux.
gul dheia -defiIeaza cladiri monumentale, gradini
ordonate in mediul natural allacului, muntilor ~i
ghetarilor indepartati, pastrate a~a de vizibil.
Dar un exemplu de artistic cadru, format din
munte ea paysagiu intr'un mediu p'ronuntat urban
paysagiului 'I1eliefat, eadrul putand deveni corona-
ment sau siluet(l, ea in fig. 350, ee r.e prezinta un an-
samblu din or~ul Sighi$oara, analog eu acela din
fig. 351, eu cetatuia din Salzburg (Austria). Con-
trastul joaca un mare rol in efectul sentimental es-
tetic al paysagiului in urbanism ea in fig. 33 sau ca
in fig. 352, care reprezinta 0 vedere de amfiteatru eu
un eoronament din Berna.
Paysagiul, din eele trei aspecte ale lui, primitiv,
decorativ ~i utilitar, numai eu primele doua pro-
cura efeete estetiee pr·edominante sentimentale, P'8
eand in ultimul, efeetul este inteleetual, dupa cum
yom vedea PitorE~s·cul paysagiului este totdeauna
eu aspect primitiv. Un .exemplu eelehru de paysagiu
 URBANISTICA GENERAL!.
~i Iuerari decorative de arhiteetura il gasim in gra-
-dinile eu sursele romane din Nimes (fig. 353).
Fig. 351. SHuda Ora~\llhlW Satlzhurg.
Pitorescul poate fi ' natUnil sau ' aThiteCtural; ~i
este 0 stare de fapt eu actiune estoetiea sentimentala,
fiindea, eu drept euvant expliea Ruskin, «ex-
prima 0 ,s tare patetiea, de suferinta, saracie or!
batranete». Cand aeeasta stare este suggestionata de
Fig. 352. Coronament in Berna (Elve1BJa).
un paysagiu sau de 0 opera a naturei, pitoreseul
e natural; cand e exprimata de 0 constructie, pito-
reseul este arhitectural.
Starea patetiea apare tot din un report de forta,
~j de aeeia pitoreseul intra in efeetele estetiee pe cale
scntimentala.
Cum rolul urbanismului oeste sa eli mine saracia
~i Buferinta, rezulta ea anumit pitorese nu poate
Ii eultivat in estetica UTbanistiea.
Ramane deei a fi pastrate Iuerarile vechi ~i ilsto-
rice, call'e totdeauna sunt pitore~ti r;;i au 0 actiune
sentimentala estetiea. Cand asemenea creatiuni au
:;;i alte calitati artistiee, cu atat valoarea lor este
mai mare ~i yom eauta a 0 seoate in melief. De aceia
549
ora:;;ele vechi sunt totdeanna ~i pitore~ti, de un pito-
rese care poate procura 0 estetiea generala urbanis-
tiea.
Asemenea paysagele care reprezinta degradari ale
rwturei sunt pitore~ti, preeum: malurile sUJrpate ale
raurilor ,staneile maeinate de ape, arborii biHrani,
scorboro:;;i ori rfu;:uciti. Toate acestea sa fie reali-
zate de natura, iar nu pe cale artifieiala, dici atunei
avem anti-estetieul. Un astfel de paysagiu trebuie
Rll predomine ora~ul penhuca acel pitoresc sa pro-
('ure un motiv de estetiea generala UJI'baniL
Fig. 353. Paysagiu §i lucrarliJ decorative la sursele rOIDCIJl1e din
Nimes (Fran!Ja).
Nu admitem, pentru motive igienice ~i utilitariste,
in urbanistiea, pitoreseul, din interiorul orar;;ului
Chicago de la 1832 (fig. 122), disparut in 1923
(fig. 123); nici aeela al malurilor Cri$ului diD
Oradia Mane (fig. 236), pentru aeelea~ motive. Dar
nneori se pastreaza intentionat in pareuri un pito-
Ir,esc natural analog eu eel de Ia lacul F·undeni din
BUCUTe$ti (fig. 225) ~i mai ales din afara ora~ului,
ca pitoreseul laeurilor Colentinei (fig. 354 reprezin-
ta vederea lacului Buftea de langa Bueure~ti).
Cat prive~te pitoreseul arhitectuml exemplele
sunt numeroase ~i de aeeia prezinta 0 deosebita im-
portantii in orar;;ele v'eehi ~i istoriee, unde monumen-
tele istorice abunda.
Fig. 354. PitoresOUrI laculW Buftea de langa Bucur~tI.
 550 TJRBANISMUL
==================================== ,===================================
~ .' EStB 0 tecnica foarte ,delicata a face in a,s emenea Lucrarue vaste fac ,~i
Ble sase nasca senti mente
ora~e sa poata fi conciliate cerintele de natura este- de forta ~i sa lucreze imaginatia. Efectul estetic sen-
tica cu aoo1e de igiena ~i circulatie. La Roma lucrari
recente au pus in valoare monumentele est~etice. Ci-
tam artera noua «Imperiale», ce deschide perspecti-
va Coliseului (fig. 355). Zidurile cetatilor sunt dese-

Fig. 355. Noua carle , Jmpe!'iiale" ce conduce la CoI:.seum din Roma.

Fig. 357. Ansamhlul lstor.k de Ia bils. Miihad Veda diin B'Ucure~ti,

ori monumentale ~i de efect artistic pitoresc, ca oele

din fig. 51 ale cetatei Carcassonne, Qri din fig. 59, 60 timental urbanistic apare atunci cand aoea lucrare
~i 62 respectiv din ora~,ele romane~ti Hotin ~i Ceta- 68 prezinta in conditii estetice.
tea Alba. In Romania mai ales monastirile ~i bise- Piramidele de langa Cairo (fig. 359) prin forma
ricile, ca valoaTe istorica ~i ca pitoresc, merita a fi lor, prin veciniitatea lor, prin vecbimea ~i mai ales

F '9. 358, Toledo, au predomrl nKliIlta Alcazaru1url ~i podul AJ.;::anca' l1.

prin forta oe osuggestioneaza suntconsiderate ca lu-

crari de estetica urhana. Turnul Eittel din Paris,
considerat la inceput en. 0 monstruozitate tecnica,
FJg. 356 Ansamblrul ,i storic de la hi,s . Ari~im d:n Bucure§ti.

puse ~i in valoare estetica urbanistica, in deosebi

cand formeaza ansambluri, de pi1da ca Ira Bis. A1'l -
tim din Bucure~ti (fig. 356) sau bis. Mihai Vod CZ,
impveuna cu Arhivele S tatu lui, tot din Bucure'!?l j
(fig. 357).
Multe monumente irstorice, mai ,al,es din tarile ar-
tistice ale apusului, sunt radevarat.e opere de arta,
I';ii atunci se poate obtine 0 lucrare de arUi urbanis-
tica de cea inai mare valoave penum ora~. Ora~ul
Toledo (Spania) este de un deosebit pitovese, nu
numai din cauza paysagiului natural, a rp odurilor FLg. 359. P;lI'alIlliidele ~ NHul, Jangc'i Cairo.
istorice (Puente Alcantara, San Martin, etc.), dar ~i
din cauza cladirilor artistice '~i istorice disumse in era sa fie daramat, dar mult mai tarziu, ~i mai ales
amfiteatru, pana soo la A~cazar (fig. 358). astazi este recunos-cut unanim ca de un efect de es-
 URBANISTICA GENERALA 55t

tptica urbana de primul oI"din, ziua, ca ~i noaptea dar ~i 0 ordine $i orientare, .ori un echilibru intre
(fig. 360). Podurile mari pot produce ~i ele efecte viata economico-soc:'dii $i lucriiri.

Fi<;!. 360. Predominanta tumului ELffel run Par~. n03U'tea.

ootetiee urbanistioo de ordin sentimental, ca Pont

du Gard de langa N~me8 (fig. 361).
Chiar zgarie norii americani, d~ cele mai multe
ori, aproape totdeauna, daca nu sunt de dect ooteiic
sensorial UJrbani&tic, reu~esc, in anumite conditii,
sa produca efectul estetic sentimental, prin puterea
Fig. 362. Silu~ta din New·York (Manhattan) va~uta din vapor.
Cu toate ca Le Corbusier, dupa Laugier, din epo-
c.a lui Ludovic XIY, recomanda «tumultul in ans8m-
blu ~i uruiformitatea in detaliu» aphcabila mai ales
in arhitectura urbana, acest criteriu nu trebuie in-
tel'pretat ca dezordine :;;i lipsa de o'r ientare, caci eon-
fuziunea €\Ste eel mai mare inamic 'al artei, lucrand
anti~estetic pe cale intelectuala: «in fracilitatea rae-
«tiunei organicc se gase~t.e placer,ea».

Plg. 361. Pon~ du Gaa-d de la.nJga NillTI~s.

de munea ce exprima, ea grupul din MOInhattan, va-

zut din vapor (fig. 362) ~i chiar grupul din Chica-
go, New Gold Coast, dealungul lacului Michigan
(fig. 363) unde ,c ontrastul atinge un maximum. Un Filgl. 363. Vedere caractem~'ca din Chhcago, dealungul lacului
Michigan.
sentiment ~i mai intens de forta cu emotie de art5
urbanistica simtim de pe «Empire Estate» din
Om~ele medievale caracterizate prin tumult, insa
N ew-Y ork, de la 348 m. J:nrutime, de unde se d,asfa- estetic, nu erau lipsite de oal"ecar() oJ'dine ~i mai ales
~oara inaintea ochilor lucrarile ciclO'peiene ce se in-
de orientare. Cele cateva spatii Ii bere (pietele), cum
tind de jur illllPrejur intre cele doua fluvii ~i din-
~i turnurile catedralelor ori dOl tjonurile palatelw,
colo de ele, pe zeci de kilometri, vedere ~mica in
portilor cetatilor oni burgurilor, s8lrveau ~i pentru
lume.
orientare.
Actiunea estetica intelectuala se exereita in raport In ora~ele moderne perspectivele (de 0c'lre ne-am
cu utilltatea UJrbanistica, 0 utili tate de ordin igienic, oeupat), eu ordinea ~i .organizarea cailor de comu-
economic, ~i mai ales de circulatie. Oa astfel de uti- nicatie, formeaza tecnica acootui principiu de este-
litate sa poata apare, ~rebue~te r,e spectata 0 curii- tica. .
tenie ~i 0 afanare igieniea, de care ne-am ocupat, Bucur~tii sufera odin rpricina unei lipse de or-
 5')2 URBANISM:UL

dine ~i orienta.re. Multe artere de eomunicatie sunt. scara eu totul in disproportie fata de s,t area mate-
foarte largi, Jara a servi un interes mare de eireu- riala ~i eulturala a societatei ce locue~te aeel ora~.
latie (B-dul Ferdinand de exemplu se in fund a in- Grandiosul, eare apare ea 0 lipsa de modestie, poate
tr'o gara eu cireulatie secundara), pe cand altele de provoca eomicul, care nu este un efect de arta urba-
mare circulatie sunt prea strampte ~i intortoehiate nistica, ci de arta literara.
(cele din erurti,erul din B-dul Academiei ~i Splaiul Ca sa terminamcu siilul urbanilS.tic ne yom ocupa
Dambovitei, fig. 364). ~i de personalitatea estetica 'MrbOlnistica.
- -

Fig. 364. Cantmer 'central run Bucure§ti cu artere de circuJ!aiP.e prea strfunte §i intortoc:hi<l!te.

Cat de clar ~i de utilitara apare orientarea cailor Nu este inutil sa incepem eu fixarea cuprinsului
de mare eirculatie a ora~ului Paris se poate observa acestei notiuni in uI'hanismul estetic.
chiar din fotografii, pe crurtiere, luate din avion Personalitatea urbanistica fiind un term en meta-
(fig. 130 ~i 133). 0 simetci'e perfecta ~i schematis- phoric prin care voim sa distingem un o'ra~ din cau-
roul geometric e~te numai aparent utilitar ~i este- zu unei caracteristice care sa-l irdividualizeze, desi-
tic; in realitate el introduce confuzie, dezorientare, gur ca personalitatea estetica urbanistica va trebui
este inutil ~i neestetic (fig. 251). Mai curand «alter- sa, corespunda acestui inteles. Simbolurile primor-
nanta intre reguZaritate $i neregularitate», conduce diale creatoare de efecte artistice urbanistice sunt
la orientare (Unwin). limitate, dar individualizarea unui ora~, pentru a-i
Cat prive~te conditia ,de echilibru intre viata eco- obtine 0 personalitate estetica, poate fi realizata
nomico-socialii $i lucriiri, efeetul estetic izvora~te prin 0 varietate nelimitata de utilizari a acelor sim-
din satisfacerea nevoilor permanente ale societatei, boluri.
care cer un echilibru intre mijloace ~i realizare. Dupa cum personalitatea omeneasca poate apare
De aceia Raymond Unwin cu dr-ept cuvant scoate prin 0 cruracterizare numai a uneia din atributiile
in relief acerusta consecinta a principiului sinceri- omene~ti, tot a~a ~i personalitatea eBtetica a unui
tatei-. ora~ poate exista numai prin predominarea estetica
Nu yom obtine estetcul urbanistic daca alaturi a unui simbol urbanistic. Cu atat mai bine daca la
sau chiar in mijlocul cartierelor fastl.uoase gasim o personalitate urbanistica contribuie individuali-
neagra mizeri,e urbana, Bau daca un ora~ executa zarea mai multor simboluri.
lucrari fara ratiune, fara utili tate ~i mai ales pe 0 Prin urmare, atat terenul (natural), cat ~i cladirile
 URBANISTICA GENERAL.!. 553

(stylul arhitectonic), cat l;!i populatia (circulatie), ristica in dezvoltarea oral;!elor l;!i la executarea c11:1.-
impreuna sau fiecare separat, ca mijloace de expri- dirilor. Figura 3G6 reprezinta vederea oml;!ului Co-
mare estetica urbanistica, pot procura personalita- blenz, Ia confluenta Moselei cu Rinul, pu~et carae-
tea unui oral;!. Deci daca stylul urbanistic al oral;!ului teristie al oral;!ului crure a dat 0 personahtate ora-
este astfel incat individualizeaza in mod predomi- l;!ului.
nant orar;;ul, at unci tinde la 0 personalitate estetica
urbanistica desavarl;!ita.
Cu cat 0 astfel de individualizare este mai adan-
cita r;;i valabila pentru 0 suprafata teritoriala mai
mare, cu atat efectul e.stetic va fi mai putetTnic.
Elementele istorice, aUituri de cele naturale, sunt
cele oe 'dau nal;!tere la personalitatile urbanistice cele
mai estetice.
Roma, prin importantele monumente istorice exis-
tente aeolo (fig. 365), Atena pentru aeeleal;! motive
dar l;!i prin predominarea Akropolei asupra regiu-
nei, ca sa citam numai aceste exemple, verifica cele
mai sus spuse
Piramidele l;!i Sfinxul de langa Cairo, ar actiona
sentimentul mult mai slab, dec·i eu un efeet estetic
mult redus, daea nu s'ar afla Ianga importante de- Fig. 366. Ora~ul Coblenz. silueta 1a confluenta RiJruuJui 0Ui Mooella.

Figura 363 reprezinta 0 vedere caraoteristica, de

contrast, a offil;!ului Chicago din spre Iaeul Mighigan
cu cladirile lui urial;!e, del;!i orur-ecum uniforme, pe
malul apei ;iar figura 362 una din oral;!ul N ew-Y ork,
unde dezordinea zgarienorilor contribuie r;;i ea la
personalitatea puternica a acestui moloch modelI'll.
Piata . Concordiei din Paris a ajuns cu timpul sa
contribuie Ia sporirea personaiitatei orar;;ului Paris.
Fig. 129 l;!i 130 ne arata cat de fericit s'a utilizat
pe 0 lature Sena, pe alta gradinile Tuileriilor, iar
in fund cHidirile de un styl monumental r;;i linil;!tit
ca l;!i natura inconjuratoare, spre a obtine una din
pietele cele mai monumentale din lume.
Unwin, relativ Ia personalitatea offir;;elor moder-
Fig. 365, Vedere din "Forum Romanum" .spre Capitoliu in ne, spune: . .. «Oral;!ele noastre moderne cresc faeand
.stare actuala. «adevarate salturi l;!i nu mai permit, ca in trecut, sa
«se formeze bucatica, cu bucatica. Pe de alta parte,
nivelari de teren, intre plantatii, l;!i in apropiere de «un plan general de ext.ensiune a offil;!elor a devenit
Nil, pe un l;!es pustiit de nisipuri, cn contlI'ast, sporite «indispensabil l;!i daea acesta eSlte intocmit pe 0 sca-
uneori prin reflexe in apele Nilului (fig. 359). La «ra mai mare, nu se poate ca sa nu nasca din e1
fel r;;i Toledo (fig. 358). Toate aceste partieularitati «monotonia. TlI'ebuie ca fiecare parte a offil;!ului sa
amesteca «sentimentul de forta imaginata a naturei «fie tratata intr'un mod diferit,dupa imprejurari;
«eu acelea de chinuire omeneasca prin energia mUl;!- «trebuie in acelal;! timp ca varietatea sa fie dominata
«chiulara cheltuita, carom Ii s'a dat sens prin nil;!te «de catre armonia totului, armonie care sa fie ma-
«forme geometriee simple, al;!a de ul;!or pereeptibile». «nifestata nu prin monotonie, ci prin Iegatura justa
Multe oral;!e streine sau de Ia noi din tara, sunt «ce trebuie sa existe intre diferitele parti ale p1a-
lipsite de personali.tate, nu se deosebese uneIe de «nului».
altele. «Dratul s'a int.ernationalimt», spune Benoit- Oral;!ul Bucure$ti nu poate cal;!tiga 0 personalitate
Levy. Nimic deos·ebit nu Bcoate aeele oral;!e din massa eSltetica urbanistica prin 0 'caracterizare procumta
eelorlalte. Contrastul apare izbitor cand comparam de elementele naturei, nici prin valorile monumen-
astfei de OI"al;!e, desenate cu linia l;!i compasul, avand telor vechi, istoriee sau artistice, nici prin cireula-
eiadirile executate dupa un tipar, eu oral;!ele antiee, tie l;!i nici prin lucrari prea vaste de arhitectura.
medievale sau chiar din epoea renal;!terei, in care Nici unul din acel;!ti factori naturali, soeotesc, nu
fiecare secol de activitate a adus nota lui caracte- pot fi exaltati in ar;;a grad in cat prill ei sa se creieze
 554 URBANISMUL
aici 0 puternica personalitate urbanisticii, mai ales
ca de oele mai multe ori vointa, omului este ip.sufi-
cienta pentru obtinerea unoI' wsemenea personalitati.
Prin creatiunea "unui styl urbanistic local in6a,
siraduintele omului pentru ubtinerea unei persona-
litati estetice urbanistice pot Ii fructuoase, ~i pe a-
ceasta oole ~i ~ansele realiz~rei unei personalitati a
Bucure~tilor cresc mereu.
R eamintim din non cft prin s,t yl urbanistic intele-
gem 0 toonica ode esteticii urbana, care intrebuint;and
ca mijloace de exprimare paysagiul natural, stylul
arhitectonic ;;i viata, .8ociala a populatiei, realizeaza
un maximum de efect cu minimum de mijloace. In
care scop trebue sa facem sa apara cIaI' caracierele
naturale existente ale solului ;;i ale societatei orne-
ne~ti ce trae~te pe acest sol. Aceasta se poate obtine
prin: delimitwrea spatiilor construite ;;i a zonelol'
de verdeata, apoi prin zonificari, ~i in fine prin ca,i
de comunicatie ~i transporturi adequate. Daca, pe
langa rezolvirea urbanistico-sociala a acestor pro-
Llcme cu ,r ezultate fJStetice, mai adaogam ~i un styl
local arhitectonic, ajungem la stylul urbanistic crea-
tor de personalitate.
Arta insa cere perfectiune ~i perfectiune fara so-
lutU artistice, pana in detalii, nu poate exista.
De aceia in cazul particular al BucU\re~tilor tre·
buie sa cautam realizari artistice I;li de detaliu, adica
de estktica 'locala; iar nu numai de estetica generala.
Stylul urbanistic ~l Bucure~tIilor~ va trebui dar sa
aiba aceast~ caractocistica: sa fie predominat de so-
lutii estetice cu cnracter local, in lipsa factorilor na-
turali, de puternica estetica urbana generala. Imnul-
tirea continua a 1"eal'izarilor estetioe cu caracter lo-
cal va asigura a$a da1' pe'rs01'wlitatea ora$uZ.ui.
Spre acest finit, trebuie sa avem 0 cOn$tiinia so-
ciald a est.eticei Bucure~tilor.
Bucure~tii, din cauza unei dezvoltari relativ incea-
ttL ill tirnp de cateva secole, nu ca constructiuni, ci
mai ales ca retea de cai de circulatie, a avut ~i mai
a1'(' lllca un colorit 10Ce'tl. In ultimul timp aC8>-;t colo-
rit Joeal a inccput sa dispara <rapid prin aspectul
monoton t;;i de import al cUidirilor, prin banalitatea
noilor strazi ce apar dar mai al,es prin distrugerea
plantatiilor, cari form~a-za inca singura reS1lI\Sa de
frulllnsete a ora~ului int1"o clima de stepa; prin as-
CLGJuerea siluetelor la orizont a acelol' multiple turle
de biserici, in spatele unoI' ziduri adesea egrasioase
~i darapanate, ale caselor lipsite de esteticii. ce Ie in-
conjoara; in fine, prin construirea la voia in tam-
pIaI'm sau prin nivelarea acelor coline inverzite ce
se in~ireu in lungul vailor Dambovitei ~i Colent.inei
pana in centrul ora~ului.
Bucure~tii i~i . pierde coloritul local ~i c~tiga in
«uratenia internationaUi».
Am vazut cum se poate ajunge la 0 personalit.ate
llrlJ~nistica in acest ora~. Pentru mai multa precizie
ad£iogam: pri.n dezvoltarea lantului de lacuri de la
nord; prin degajarea colinelor ~i gorganelor vailoT
~i rlantarea acelor coline; prin incurajarea planta-
bIoI' in curti largi; prin prustrarea cu darzenie a 10-
cuintei familiale ~i plin perfectiona,r ea unui ansam-
1)lu din care sa Il'espire veselia, toate aceste mijloace
pot conduce Ja personalitatea acestui o~ in vii tor.
32. Tecnica de esteHca urbanistilCa.
Pana aici am doofa~urat in aliniamente generale.
pc cale analitica, 0 doctrina a artei urbanistice care
culmineaza in efectul artistic al personalitatei ur-
banistice. Oreatiunea artistica insa este 0 opera de .
sinteza ~i de aceia yom indica ~i mijloacele aoestei
sinteze, 0 tecnica de realizare estetica urbanistica.
Aceasta formeaza un obiectiv tot a~a de inst..a.bil a-
cum, ca ~i doctrina artei urbani,stice, pe care am cau-
tat s'o fixam.
Tecnica creatiunei estetice urbane trebuie sa cu-
prinda elemente I;li metode de esteticii. Elementele
bineinteles ca nu pot fi de cat componentele mijloa-
ce~orde e:x:primare urban:stica de care ne-am ocupat,
componente ale spatiului libel', ale spatiului cladit,
ale circulatiei; pe cand metodele 'r eprezinta modul
de compunere, deci compuzitia urbanistica utilizand
acele elemente, totul concurand la obtinerea efec-
tului estetic de maxima intensitate.
Ca elemente putem intrebuinta: a) elemente natu-
rale, precum apa (maraa, lacul, rauril,e ); relieful
(muntii, dealurile, vaile, coastele, ~esul); lumina
(80arele ~i cerul); vcgetatia (arbprii grupati sau izo-
Iati, inverziti sau denudati, iarba ~i fIorile, formand
arta paysagista); apoi b) eloementele arhitecturale,
care pot forma un styl arlritectonic, precum locuin-
tele, cladirile monumentale, monumentele istorice,
ediculele; sau oele de pura arta plasticii precum
sculpturile comemorative, decorative, fantanile de-
co,rative, decoratiufI i Ie, in general mergand pana Ia
decomrea podurilor ~i decoratia mobila. Astfel de
elemente trebuiesc studiate mai intai din punctul de
yedere al actiunei estetice izolate ~i apoi ca rezonan-
ta estetica in ansamblu.
In ce prive~te metodcle, acestea pot fi foarte va-
riate, inepuizabile ~i Ie putem clasa, cum am va~nt.
dupa tSin1cza predominanta a efectului lor estetic.
Exista deci metode de compozitie estetica UJrbanis~
tia a) prin actiune L'izuaUi, precum metode geome-
tnce de arta urbana (regulele lui Vitruvius, ale lui
Camillo Sitte, ~. a. relative la cadru (ale siluetei, ale
coronamentului, ale perepectivei ~. a.); ori b) me-
tode psichologice, fie pe cale sentimentala (predo-
minanta" contrastul, pitorescul, durabilitatea, boga-
tia, echilibrul lSocial, illuminatul noaptea), fie pe
cale intelectuala (igiella, organizarea circulatiei, 01'-
dinea ~i orientarea, structure strazilor ~i pietelor,
adaptarea la me diu, vIDI'ietatea imaginilorJ ~. a.).
 URBANISTICA GENERAtA 555
==========~==============

Elementele de estetica urbana. Asupra celor mai In alte ora:;;e autorWitile s'au marr-ginit ca sa uti-
multe din elementele naturale am insistat in deajuns lizeze florile ca element estetic numai in parcurile
prin exemplificari la paragraful precedent. De aceia
acum nu ne opri'm de cat spre a da cateva indicatii
relative la flori :;;i arbori in arta urbanistid.
FIorile au fost intrebuintate din cele mai vechi
timpuri ca element de frumusete la locuinte, in sa-
te,!;li in ora:;;e. In !talia exista sarbiitoarea floriloT
(L'Infiorata) inca din anul1778 :;;i anume la Gen-
zano, langa Roma. In ziua unei procesiuni religioase
Ii veni ideia unei familii nobile sa acopelre strada
in fata palatului cu un covor de flori. Moda a prins
radiicini :;;i de atunci in fiecare an, la aceia:;; epoca,
strazile sunt impodobite dupa cum se poate vedea
iIt figura 367.

Fi'g. 368. Sar!:Ja,toarea. ro:rebr.1 dJn Hay (Franta).

$1 gradinile publice. A:;;a s'a facut :;;i la Bucure:;;ti,

unde aleia principala din gra.dina Ci$megiu (fig.

Fig. 367. SarbiHoarea "L'Infiorata" din Genzano (Itali'3).

FIorile, impreuna cu plantatiile, nase un sirr..ta-

mant de viata, de buna dispozitie.
Verdeata Bueure:;;tilor mai e.ste inca primavrura, F~g. 369. Aleia pIiittlc:opala inFlorata din ~megi'U (Bucure§.ti) .
ynra :;;i toamna aproape singura lui decoratie.
369) sau 'r otonda dn Ci:;;megiu (fig. 370) Bunt lucrari
Ora:;;ele cari au inteles actiunea estetica a florilor
flOiristice in deosebi reu:;;ite intr'un r.adru de arbori.
au Otganizat chilliI' premii pentru dis~ingerea parti-
rubrilor care cultiva aceasta decoratie estetica. Cul-
tiYarea florilor contribuie :;;i ]a educatia cetate-
neal':ca.
In Germania mai toate ora:;;ele aveau instituite
premii pentru incurajarea decoratiunei florale, iar
la Berlin, inainte de 1914, se ajunsese la 0 decorare
general a cu flori a fatadelor cladirilor din cartie-
rele noi. Intreg Tirolul :;;i Elvetia desfata calatorul
eu florile ce impodobesc casele :;;i gradinile. La Bu-
cure:;;ti, Soc. Comunala de Locuinte Eftine decerne
de cativa ani premii pentru gradinile cele mai deco-
rative.
In ora:;;ul Hay (Franta) s'a fonqat in 1902, prin
roncrursul «Academiei pentru arta florilor» (L'Aca-
demie des Arts de la Fleur et de la Plante) «sarba-
toarea rozelor», intr'un parc particular (fig. 368).
 U R B A N 1-8 M U L
In figura 371 se vede starea anterioara a aleei prin-
cipale din Cilillnegiu (1912).
Fig. 371. Alela prlnci!pala din Gi~egiu (BuCUIe§ti) inainte de 1914.
o deosebita importania trBbuie data decomiiunei
florale in dezvoltarea «ora~elor-gra,dini». La englezi
Fig. 372. -Grupal1'e de arbord dIin Ramal IProeotaOO1.1·se estetlJc lPe ren.
este chirur obligator':e decoraiia florala in aJSemenea
ora~e. Englezii zic: «no garden, no home».
Fig. 373. Aleia de arbori iPia-runidali 1a Vlilla Adriana din Tivoli.
. Arborii procura de cele mai multe ori motive este-
tice mult mai puternice de cat cele florale, ziua; iar
noaptea, la lumina lunei prin proectarea siluetei aJl'-
horilor pe bolta cereasca. Mai ales gruparile de
pomi, sau chiar pomii singuratici (ca in fig. 372, ce
reprezinta grupe de rurbori din Roma) accentuiaza
un anumit efect estetic urmarit de artist. Figura 307
arnta un exemplu de decoraiie a:rborescenta existent
la Versailles; figura 313 un altul la Schihtbrunn
(Viena), iar fig. 373 per.etii de pomi eu coroane pira-
F1g. 374. Dec.oralle de arbor1 in Gracim.a Bobold dilIl Fl~.
midale de la Villa Adriana din Tivoli. Figura 374
arata bogata deooraiie arborescenta din celebra gra-
dina Boboli din Florenia, iar fig. 375 imbinarea fe-
ricita a decoraiiei arborilor, cu sculpturile ~i £anta-
nile de la Pincio din Roma.
Fig. 375. Gradina P.incio §1 dec.oratie sculpturala
§i cu ffult3n1i in Roma.
Aleele cu arbori batraru, care i~i unesc ramuril~
in holii sunt foarte estetice. La ~oseaua Kiselef ar-
borii acopera ceva vedea arcului (fig. 376), pe ~o­
seaua Ootroceni din Bucure~ti un asemenea aspect
este ~i mai vizibil; (fig. 234) iar aleia fermecatoare
Inchisa de perspectiva Castelului Ohenonceau (Loaj
ra) este celebra (fii. 377).
 tJRBANISTICA GENERAL!.
Sa evitam a oreia monotonia randurilor de pomi
egali, plantati deseori fara rationament, in lungul
stradelor.
FiQ. 376. Soseaua Kiselef d:n Bu'Curesti., au arbori sturosi.
Trebuie sa cauHim ca noile aglomeratiuni sa ia
na~tere pe terenuri cat mai acoperite cu arbori, de
la a CarOl' frumllsete putem trage mari foloase de
Fig. 377. Alee umhroasa spre Castellud Otenonoeau (Loam) .
ordin estetic, tinand s,e ama de aranjamentul lor in-
tamrplator, la trasarea strazilor prin parcelari. Nu
. rebuie sa distrugem natura!
A~a s'a procedat la Toronto (Canada) in cartie-
rele' de vile (fig. _378) .
Fig. 378. StradA in cartier de !ocuinte din Toronto (Canada).
557
Un aforism ture spune: «unde se elade~te trebuie
plantati arbori». Din nenoroe~re asttizi unde se cla-
de~te se distrug toti arborii. .
Pentru a scoate in relief influenta arborilor la in-
frumusetrurea strazilor, alegem in figura 287 aspee-
tul unei strade din Viena, in figura 379 a uneia din
111 on real (Canada) care nu are nici un arbore, iar in
figurile 291 ~i 292 strazi din ora~e-g,r,adini engle-
ze, decorate cu pomi. Yedel'ile acestea ultime nu su-
fe ra comparatie cu prima.
Willy Lange 1) propune plantari de arbori izolati
in g11Upe de 4. r ri 8. l::3e rpcomanda ca pe strazile
unde se afla g . .1dini de fatada sa nu fie in~irati
pomi, iar pe str:lzile un de claadirile sunt construite
chiar pe aliniere, la fata, sa se studieze deosebit
punctele unde convin a fi plantati pomi izolati..
La e1ementele arhitecturale ne vom opri mai mult
~i in deosebi asupra stylului cladirilor. Acesta tre-
buie sa fie legat cu istoricul ora~ului ~i numai in a-
numite cartiere se poate rupe cu evolutia lui. Deci
in genere trebuie respectata unitatea. de styl.
Fig. 379. StradA fAra ponti in Monreal (Canada) ..
Guerard gase~te ea prima virtute a urbanistului
este aceia de a-~i illiSu~i viata ora~ului, ~i ca inami-
cuI eel mai mare al estetieei urbaniste este «bol~e­
vjsmul arhitectonie». De fapt d-sa exprima numai
cu alte cuvinte regulele de estetica urbana aratate
pana aei. Guera.;rd cere pentru Paris: «Ne jamais de-
«molir ... ne jamais restaurer ... ne pas meme conso-
«lider... mais laisser tout ce qui tombe, tomber» ... To-
tu~i recunoa~te ca «sunt ~i cazuri in care tarnaooa-
«pele nu trebuiese oprite, caei unele daramari sunt
«opere foarte pioase». Nu trebuie sa eadem in fa~a:­
tism arheologie.
Este necesar sa se pastreze 0 armonie, 0 gama a
,s tylurilor arhitectonice, 0 masura. Cand styluril,e
clad~rilor dau na~tere la dezacorduri, «striga unele
la altele», est.e foarte recomandabil «un val des de
1) Willy Lange: ••Gartenanlagen und Ga .\tIenaTbe1t jn Kle:ar
haussiedlungen" .
•
 tJR13ANISMUL
verdeata» vie sau macar 0 retea diafana .de ramuri
tSCuturate, care are efectul «sa Ie atenueze, ~i in spa-
tele «caruia aproape totul devine permis, scrupu-
«1urile mai pot dispare, caci arhite.cturei chiar «sa-
race ~i reci acesta ii comunica tremurul vietei».
Tot Guerard se intreaba: in ce masura noile sty-
luri trebuie sa tina seama de trecut, mai ales in-
tr'un ora~ istOlric~ In acest sens trebuesc intelese
stylurile. «Nu aste deloc absurd sa exprimi gloria
«rnilitara prin forme luate dela Romani, misticis-
«mul prin gotic, magnificenta prin epoca lui Ludo-
«vc XIV, iar elegunta ~i libertatea prin aceia a lui
«Ludovic XV». Afara de aceasta fieoore din styluri
cere un anumit mediu: goticul nu cere perspective
largi, ci strazi inguste ~i intol'tochiate, cu denivelari,
etc. pe cand clasicul reu~e~te in tel ase.
Propuneri de «servitu,ti arhitectonice» pentru asi-
gurarea, nu a uniforrnitatei, ci a armoniei, s'au fa-
cnt ~i teoretic ~i practic de mult timp in BuC'Ure$ti.
Astfel in lotizarea «Barbu Delavrancea» dela ~os.
Kise~ef, au foot impuse prin contracte, stylul roma-
nesc, care a fost aproape pretutindeni respectat
Fig. 380. Pdateta in str. Barbu Dela:vrancea din Bu=e~ti mcadrallrl
de arh:tectura styl romanesc.
(fig. 380) iar pe cale de regulament s'a cautat a Be
introduce arcadele, deocamdata pe str. Lip-scani,
dar inca far a urmari.
Materialul intrebuintat contribuie l;ii ella forma-
rea stylului arhitectonic predominant. intr'un ora~.
Cu drept cuvant, se recomanda 0 l'egula prea bine
cunoscuta, dalr prea adesea nerespectata in arhitec-
tura: sinceritatea. Aceasta ar impune dU'pa parerea
multora, in Bucure~ti, aflat. in 0 regiune lipsita de
cariere de piatra sau de marmora, intrebuintarea ca-
rarnidei aparente de coloare putin ro~iatica, des,..
chisa.
Este cazul sa ne ocupam acum ~i de stylul roma-
nesc in arhitectura. Cand 'recomandam ea un ()Ira~,
pentru esteti0a lui, sa aiba un styl al'hitectonic, nu
intelegem uniformitatea unui styl, ci intelegem 0 ar-
monizare a stylurilor, dupa regulele artei. De aItfeJ
IhlCure~tii deja constJruit este, in cea mal mare par-
te, compus din cHidiri in tot felul de styluri, a~
di nu ne VUJ...'1. teme de 0 uniformizare viitoare a ora-
~mlui. Dar daca avem pretentia ca in decursul vre-
mei sa-i creiem 0 personalitate, mai ales prin adop-
tarea unui styl arhitectonic cat mai local, sa-i zicem
national, ar fi de studiat mai intai posibilitatile de
perfectionare a inceputurilor deja facute in aceasta
directie. Caci esteticul corespunde unei placeri, iar
pla~rea, repetam, se ga.se~te «in tot cep,ace este con-
«form naturei noastre».
Trebuie insa dela inceput sa fim convin~i de a-
devarul ca, nici odata un styl arhitectonic nu s'a cre-
iat, nu a ajU1l.S Ia maturitate in mod aproape
spontan.
Stylul trebuind sa fie in raport cu trebuintele rur-
tistice ale unei epoce, conforme con~tiintei acelei e-
poce, nu am fi sinceri daca am nega ca vremurile
noastre sunt caracterizate prin 0 con~tiinta de sim-
plificare, prin exprirnarea numai a ceeace este deo-
sebit de pretitos, adica pentru accentuarea formelo)'
cu scop utilitar {forme functionale}.
~anse pentru formarea unui styl de arhitectura
romaneasca, corespunzand cerintelor estetice, tre-
buie sa recunoa~tem ca au fost. Incepuse a se forma
o con~tiinta in publicul romanesc in acest sens, gra-
tie unor straduinte perseverente, . cu toate ca unele
creatiuni cateodata au fost nefieu~ite. Din nenorocire,
arnestecul de con~tiint~ provenit fie din premenirea
prea instreinata a publicului, fi-e din egoismul nein-
franat al unora, sau din lipsa unui sprijin mai pro-
nuntat pentru 0 con~tiintii unitara, se pare ca in
u:timul timp au sliibit eforturile de contributie la
perfectionarile ce trebuesc aduse pentru formarea
stylului local national.
Curentul pentru un astfel de styl a fost deslantuit
indirect de Lecomte de Nouy, elevul lui Viollet-l6-
Due, cu ocazia insarcinarei acestuia, dupa 1875, cu
lucrarile de restaurare a manastirei Curtea de Ar-
ge$ 1). Bufetul de pe ~oseaua Kisclef, en plan des-
tinat a fi pavilion romanesc la expozitia internatio-
nala dela Paris din 1889, este prototipul operei lui
Mincu ~i este considerat ca opera care a «creiat 0
dara ~i un imbold» in stylul mod~rn romanesc.
Mincu a reu~it in arhitectura fiindca - reluarn
o ,e xpresie-a intruchipat cel mai bine in arhitectura
sentimentele societatei romane~ti din acel timp. Du-
pa aceia d. P. Antonescu a staruit in adaptarea e1e-
mentelor acestui styl ~i penuru cladiri monumentale
civile.
Aceasta traditie, pe care unii credeau ca 0 pot
~terge, a aparat-o cu plasticita~'t sa cunoscuta d.
lorga: «Nu ~tiu pentru ce Turci-i au refuzat ave-
«nue-urile ~i broadstreet-mile ~i skyscmper-urile fi-
«nanciarilor din N ew-York. Dar yom spune - ~i
1) Sr. !.azarescu: ,.Arhl~~ura romaneasca in ultlmii 50 ce ani' .
 tml3ANlSTlCA GENERAL!\
«OM mai mare parte din opinia publica, toti oame-
«nii cuminti, sunt de aceia~ parere-pentru. ce chiar
«daca miliradele ar ploua din imperial fantaziilor
«aootracte, noi nu dam BueUTe~tii ... ; e 0 parte in-
«tegranta din traditia noastra istoriea, un element
«din viata noastra morala, un martor al sfortarilor
«~i suferintelor noastre».
Sunt insa ~i alte pareri. Arh. Duiliu Marcu a
seris: «Insa~i glorioasa Franta se in~ala eu imitatia
«trecutului sau stralueit 1) "".» iar mai departe: «daea
«judeeem tot eeeace s'a eladit in ultimii 50 ani, une-
«ori trebuie sa dam preferinta acestor eladiri chiar
«cand sunt Ipsite de originalitate, irusa nu de price-
«pere, fata de atatea abemtuni de arhitectura zisa
«national a, fara proportii, lipsita de bun gust ~i de
«seriozitate, ~i a~a de indepartata de buna traditie
«nationala» ... ~i inca: «azi, eu exeeptiunea invata-
«mantului din Academia de Arhitectura, mi!;icarea
«traditionala este pe cale de a e~ua» ...
«Noul . eurent (este yorba de mvdeniism) cuprin-
«de mai toate tarile ~l capata dela inceput un C<'1rac-
«tel' international» ...
«Arhitectura devine pur construetiva» ...
Noi suntem de parere ea nici in arhitedura un
styl nu poate dev-eni complet international, caci a-
tunci ar urma ca cel putin clima, relieful, matoeria-
luI, solul, sa nu mai joace nici un rol in realizarea
arhitectonica.
Din cele expuse pana aiei nu rezulta n:ci ea stylul
romanesc in arhitectura a cueerit terenul, dar niei
ell a facut dovada neputintei ~i ca treLuie sa ne su-
punem fara rezerve «internationalismului».
Buna parte din realizarile arhitecturale de pana
acum, admitem, nu a multumit, mai ales ca aspect
eaterior ~i adesea ~i ca dispozitie interioara, pe eei
mai multi cari Ie-au cercetat cu atentiune ~i simt es-
tetc. Cum ea exista nemultumiri oeste .explicabil, mai
ales in llICeasta epoea in care eomparatia ~i adapta-
rea se pot face eu eel. mai mare inlesnire, din cauza
imensului progres in tecnica transporturilor, ~i cand
l'lmea a~teapta ereiarea ~i stabilizaTea unui sty]
arhitectonic numai dela cateva luerari !;ii numai in
catva ani. Incerearile, unele fericite, cele mai muIte
neizbutite, dateaza numai de cateva decenii ~i la
un numar restrans de luerari. Prin urmare suntem
prea grabiti in a raspandi aprecieri definitve.
Argumentul ca un anumit styl local ar exista I;li
deci ca trebuie sa primim deagata un alt styl, care
exista sau este in formatie aiurea, in nici un caz
nu poate fi acceptat. Un styl chiar daea nu exista
inca, poate fi creiat, daca ambianta sooiaIa n cere;
eu atat mai mult daca exista de fapt toate compo-
nentele care-i pot da viata.
1) Duit\'u Marcu: ,.Arh;.tectura $i CIlidiIi" (Vol. 1 Sern:.cenl!1ena-
rul Soc. Pol1teooIce din Romb:il 1881-1931).
539
ea un existent. sau pretins styl nu ar fi decat
variante ale altor styluri, nu exclude posibilitatea
formarei unui nou styl pe baza aeelor variante. In
Franta sunt recunoscute stylul normand, stylul
hasc, ca bine distincte, de~i acestea nu sunt decat
variante ale stylului roman diferentiat dupa re-
giuni.
Cine a vizitat muzeele de arhitectura ce sunt in
unele Ofa!;ie ca Luxor, Cairo, Atena, Roma, Constan-
tinopol, Paris~l. etc. i!;ii da clar seama cii de fapt
elementele d~ feritelor styluri arhitectonice nu rcpre·
zinta decat 0 evolutie inceata, prin adaptarea la noi-
Ie forme de viata, a metodelolr de construetil:. tlin
cele mai vechi timpuri.
Pr;n urmare e:liar daca stylul romanesc biserices,"
nu ar fi decat 0 contopire facuta abia in secO!':'\
XVII intre arhitectura nrientala (in del)sebi bizar.-
tina) cu goticul uceidental, aceasta nu ne face dp~a.t
sa ne intareasea parerea ca aeeasta noua forma dt)
arhitectura are ceva propriu ~i deci poate da na~·
tere la un nou styllaic.
Dalr caracterele unui styl romanesc s'au pron"mtat
mai ales in sec. XVII, in «tindele» cu coloane sculp-
tate, de lemn sau piatra, in stra~inele formand mai
totdeauna pri:>pe, in arcurile devenite adesca trilo-
bate. Aceste pot fi caractere suficiente pentru a for-
ma un styl local, eu oonditia intrebuintarei lor sin-
cere (Iunctionale) !;ij proportionate, adica toomai Cll
calitatile ce trebuiese suggestionate de adevaratul
artist. ~ .r
Fig. 38C Hanul lui Manuc am BUCUTe~t.i (dlirfuna,t).
Caci in adevar, functia cladirei urbane poate con-
duce la anumite tip uri (8imionescu-Ramniceanu)
care pot fi stylate: tipul celu,lar de pilda pentru 10-
cuinte; tipul opac pentru teatre, cinematografe, mu-
ZOO; tipul transparent pentru magazine, hanci, etc.;
ti pul tunel (gari, edicule); ti pul mistic (bisericele).
Este indiferent din punct de vedere artiste dacll
·stylul reliefcaza linia orizontala sau pe cea verti-
v I I
~~ I , f
Dar Gi cn dispozit:e a spatiilor necladite printre
 560 U R BAN ISM U L
=
-==-=-=-~-==============~--
==--=-~=-=~~==---=========~===============~

spatiile cHidite, coru;tructiile mai importante i~i ga- ceste caractere de arhltectura locala nu /ili-ar putea
sisera forma locala artistica. Acele curti mari inte- gasi ,echilibrul.
rio8J1'e, inconjurate pe patru laturi de constructii Nu trebuie sa consideram ca sty luI modern actual-
prevazute cu prispe, ~i care nu erau dedlt 0 repro- mente in mWr'/ilul sau cu aparenta de llriumf a cuce-
ducere a modului de constructie mai ales din jurul rit definitiv terenul. Deocamdata acesta reprezinta
manastirilor intarite, merita a fi reluate caci pre-
zinta ~i dupa principiile urbanstice moderne to ate
a van tagiile.
Stylul acoota a dat in trecut lucral'i Temarcabile
de arhite-ctura bisericeasca ~i chiar de cladiri cu ca-
racter public, cum erau v,echile hwnuri (Hanul lui
Manuc), ca'l'l in trecut au avut diferite destinatii
(fig. 381), iar chiar mai de curand cladiri pentru
locuit, care inca corespund sentimentului social ro-
lIllanesc actual, ~i printre care citam Palatul Cotro-

F:>g, 383. Palatul Man-cl'u.i Voevod Mihaii, d:[l BOOUT~t:i\

la noi faza simplificarii la ultima exp:vesie utilita-

rista a constructiunei. Dar in fecare tara acel super-
fluu, adaos al'tstic care styleaza oonstructia, a gasit
in sUl'sele gustului local forme oore diferentiaza
chiar aces tnou styl zis /ili international.
Intre pastrarea elementelor /ili formelor arhitec-
turei din tara noastra /ili intrebuintarea lor artisti-
cD. cu interu;itate, deoparte, /ili adaptarea acelor ele-
ILente la noile iorme /ili materiale de con tructie, de
alta pwrte, suntem siguri ca un styl romanesc va
putea satisface in vii tor simtul artistic.
De altfel prima orientare se va impune in Bucu·
rel;lti, dacD. voim a creia acele ansambluri estetice, in
jurul monumentelor istorice care inca exista. De
aceia va llrebui faeut de urgenta pentru ora/il un in-
ventar al cladirilor cu caracter istoric /ili artistic,
fara a ne margini numai la arhitectura bisercea.sca.

Fi9" 382. Un colt al fialattclui Cotroceni (Buau[1e~M),

ceni din Bucure$ti (fig. 382), actualul Palat al Vo

evodului Mihai pe ~os. Kiselef, tot din Bucure~ti
(fig. 383).
Aceste ultime cladiri cu roracter particular au fost
iru;pirate dupa vechile case boere~ti. Figura 384 re-
prezinta 0 astf.el de casa, acum daramata, din Bu-
cure~ti.
Fig, 384. Veche casa boereasdi din Bucure§ti (daramata).
Dar cu ivirea noilor nevoi ale societatei, in ma-
terie de cHidiJri monumentale sau cu caracrer public Adminis1:Jratia comunala va trebuisa, lucreze In
(gari, muzee, teatre, primarii etc.) toat.e stylurile cu- stransa legatura cu Comisiunea M OrllU!mentelor Isto-
noscute ~i-f8,u gasit forme de adaptare. AI' fi deci 1'ice in ooest senz, iar legea monumentelor 5.storice,
nelogic sa respingem vechiul styl local din cauza eel putin pentru Bucure/ilti, va tr,ebui completata.
unoI' incellcari jn parte neizbutite, pe motivul ca a- In afara de oral;l /ili in legail:!Jra cu frurilUsetile natu-
 URBANISTICA G ENERALA. 561

rale, aceasta orientare poate da rezultatele cele mai . de transport i.n comun, 0 coleetiune de relicvii pe
fericite in regiunea din jurul municipiului. In con- care autoritatile noastre Ie mai ingaduie in mod
gresul international de mbanism din Roma (1929) inexplicabil sa fie numai producatoare de venituri.
unde lS'a dilScutat in mod larg chest.iunea .«urbams- Toate aceste vehicule, ca f;li trecatorul insur;;i, ar
111 ului in ora$el'e -veehi '$i ·ist61'iee» *s'a.·ajuns la pa- putea f01"rn~ ce1e mai importante elemente de deeo-
Terea ca trebuie facuta urmatoarcit claswre: determi- ratie mobila.
narea centrului; izolarea mediilor r;;i centrelor carac-
teristice r;;i punerea lor in valoare; noi artere de tra-
fic; spatii libere; mijloace finanCiare pentru trans-
formare. Trebuie tinut seama inlSa, daca monumen-
tele istorice sunt grupate sau izolate, caci proce-
deul variaza.
Afara de styl, rurhitectura urbana trebuie sa se
mai preocupe de estetica ediculelor, acele ' accesorii
ale vietei moderne a orar;;elor r;;i cari pot forma ar;;a
zisa decoratie mobila. AsHel de edicule sunt interpuse
ostentativ in spatiul public sau particular pentru ca
ochiul trecatorului sa dea de ele r;;i sa Ie utilizeze.
AsHel de accesorii sunt reclamele, chio:;;curile de zia-
Filg. 385, Moo 5n BiardiOz.
re sau pentru vanzare de obiecte, orologiile, c10se-
te1e publice, adaposturi f;li hale de af;lteptare, cabine
Prin ingrijirea aeestor detalii, multe oraf;le au car;;-
telefonice f;l. a. Chirur vehicule1e pot" strica eu totul
tigat mult in aprecierea publicului, fiindca, at at edi-
aspectul urban, anihiland nu mreori efecte1e cele
<mlele publice, cat f;li accesoriile ce servesc intreprin-
mai frumoase pe care Ie produc lucrarile de arta
derilor particulare (vi trine, anunturi, firme, etalaje
invecinate, sau vederile pitoref;lti.
de marfuri, vehicule, etc.) sunt admise 180 vazul pu-
In olfaf;lele de pe Coasta de Azur a ]\rantei s'a dus
blicului numai in tinuta eea mai ingrijita, co recta,
o adevarata campanie contra acestor accesorii care
proportiona tao
ar putea, cu gust f;li judicios stylizate, sa prezinte
In fig. 385 se vedr. cum s'a rezolvit la Biaritz pro-
un aspect estetic. Prin Iegea franeeza Beauquiet·
blema estetica a unui edicul pe un teren accidertat,
s'au obtinut. oarecare rezultate, regiementandu-se
mai intai afif;lajul. .
In oraf;lul Cincinnati din Statele Unite, comercian-
tii f;li-ar fi Iuat angajamentul sa nu recurga Ia sis-
temuJ de publicitate prin afif;laj.
Decoratiunea mobila de pe stradele f;li pietele unui
oraf;l trebuie sa Ir amana in stransa legatura de styl
f;li aranjament cu ansamblul inconjurator spre a da
un aspect estetic, intocmai ca, mobilierul din 0 ca-
mer~! care nu suporta un amestec dezordonat.
In oraf;lele noastre constat am 0 mare nepricepere
in aceasta privinta, cu toata aparenta de preocupare
a edililor in ac~t sens. Nu avem la noi 0 adevarata
«decoratie mobila».
Def;li r.egu1amente1e de constructii f;li alinieri impie- Fig. 386. Edkule la Bucure§ti. in ziduri de spr2jm.
dica acum a:;;ezarea fill'Inelor orieum, pe multe strazi
aceste' reclame au aiuns 0 adevarata insulta a oehiu- euprinzand sus 0 hala de af;lteptare f;li ehiof;lc de zia-
lui. eu multa truda izbutesc oraf;lele noastre sa te, etc. iar jos cabinete, 1a care se ajunge pe scari.
desfiinteze baracile ignobile ce incadreaza 1 )curi1e Iar fig. 386 arata cum :s'a rezolvit la BUGure$ti, lan-
eele mai frecventate. In aceasta directie a del, \Tatiei ga Teatrul National, un caz similar, profitandu-se
mobile elSte mult de fa cut, caci din nefericire chial' de zidurile de sprijill a ierenului spre panta din str.
artif;ltii. atunei cand deschid cate 0 expozitie intr'un C'ampineanu.
local monumental, neglijeaza reclama prin 0 deco- Din ce in ce mai mult acum se executa insa ase-
ratiune mobila care sa invite pe trecator. menea edicule subt8lrane.
'l'rasuri1e cu cai, care alta data formau putinele a'- Elemente1e de arta plastica. eel mai intrebuintat e-
tractiuni ale oraf;lului Bueurcf;lti, au devenit demne lement ·pla.stic in urbani~m este sGulptura. Aeeasta
de ocolit; iar automobile1e taximetre, in special cele trebuie sa aiba valoare artistica prin ea irusaf;li. Dar
 562 URBANISMUI"

~i a!;iezarea sculptUirei sa sugget=:tioneze estetio Sculp- manifeste ale vulgantatei. Neobservarea aoostor re-
turHe formeaza in genere monumentele comemr,ra- guli a facut ca. multe statui sa peregrineze incon-
ti"Je !;ii nai rar pur decorative, precum statui, co- tinuu.
lumne, arcuri de tr'umf, sau simple figllri alegor:ce.
~donumentele comemorative nu pot fi 8.!;iezate ori
unde !;ii oricum. Nu pot fi concepute dupa anumite
~abloane. Tocmai pentruca sunt opere de arta pura,
pretentiile de estetica vor fi mai mario
TOlta lumea e6te de acord ca s'a abuzat prea mult
de osp:talitatea, uneori obligata, a ora!;ielor pentru a
importuna circu.1atia !;ii chiar bunul simt cu idoli
moderni, repl'ezentand expansiunea vanitatei drur
nici 0 credinta.
Guerard recomanda urmatoarele principii de res-
pectat Ia monumentele comemorative, pr:ncipii pe
care Ie yom explica cu exemple din Bucure$ti:
a) Intrebuintarea bustului sau medal.ionului, in
locul statuei cu uniforma redingotei sau a vestonu-
lui, atat de hanalizat.e $i demne de 0 expozitie retro-
spectivii a vestmantului.

In Bucure$ti tmstul D-rului Botescu nu aTe alta

legatura eu piata in care e ~ezat, de cat numele,
caci proportia nu exista. (fig. 390).
e) Monumentul comemorativ sufera aproape inva-
·riabil de vooinatatea unui edificiu mare: lupta se
dooehide intre ele. 'I'rebuie de Ia inceput stabilita. 0
clasare care sa apara net.

.1

F:g. 387. BusruJ 1W Barbu Delavrancea pe S~ K15se1oef

(B~ti).
t··;:--
," ::~§..

De-piiCla este art.istic mult mai impresionarit bus-

tul simplu intr'o atitudine evocatoare ca acel al lui
Barbu Delavrancea din parcul Kiselef (fig. 387)
sau ca al lui Gk. Panu din Ci!;imegiu (fig. 388) de
cat marea statue, incarcata ~i suficient de hanala in F~g. 389. Statu:a Iud Take Ionescu (B~i)_
ansamblu, a lui Take ]onescu, careia cu multa greu-
tate i s'a gasit 0 a~ezare pe care 0 consideram pro vi- Statuia lui Carol Davila este reu!;iita, caei a!;iezata
zorie (fig. 389). foarte apropiata de cladirea Facultatei de Medicina,
b) Orice opera decora~iva trebuie sa fie coneeputa evita echivocul !;ii arata clar gradatia (fig.. 390).
pentru 0 a!;iezare determinata: monumentele passe- d) Sa nu cautam a mai infrumllseta eeeace este
partout sunt condamnate prin ele in!;ii-Ie. Un spatiu deja complet: «sa nu poleim aurul ~i niei sa fardam
foane mare e dez..'l..Stros pentru 0 statue de dimensii crinul».
modeste, iwr coiossalul este una din formele cele mai De aceia in ora~ele deja ornamentate recomandam
 URBANISTICA GENERALA 563
=============================
cat mai putine statui individuale, putine ansam- triumf sau portalele trebuie sa formeze ori cadre, .
bluri mari ~i cat mai multa prudenta. . ori sa inchida perspective proportionate. Perspecti-
va Arcului de Tn:'u,mf de la f;;osea am aratat cs BU-

Fig. 390. Bustul d-roM Botescu din Pia~a Botescu (Bucure§1i).

c) Monumentele ded~cate cinstirei ~i care deci cer

'1'Gculegere, sa fie a~ezate la locul potrivit unei astfel
de stari sufletel;lti; sau, mai general, un monument
de arta trebuie sa fie a~ezat in ambinnt;a care con-
vine idee.i ce reprezinta.
Fjg. 392. Sct.:ll'pturile a§ezate in Logg:a dei Lanzi. (Florenta.)
fera de lipsa de Jargime vizibila, arborii intreru-
pand mult vederea, iar b-dul P. S. Aurelian ~i $0-
seaua Hedistrl'iu concurente acolo, au sporit dificul-
tatile (fig. 376) .
lara:;; este explicabila simtire.a noastra ca, atat mo-
numentele comemorative cat ~i cele decorative sau
ceJe de pura arta sculptUJrala, se gasesc intr'o am-
bianta mai favorabila intr'un eadru natural, de pil-
da de verdeata ~i de flori, de cat in vartejul strazi-

Fi'9. 391. Statua d-rului Carol Davilla don fata Facul~tei de Me-
dicina (Bucure~ti)

M ormantul soldatul·ui necunoscut gase~te in lini-

etea Parcului Caroll;li a lacului oglinditor, continuat
de panorama met>ropolei, 0 ambianta fericita spo-
rita de Muzeul Militar, apoteoza a unei esplanade Fig 393. Lupoaica Romana pe D~alul Patr:,arh:ei (Bucure§ti )
minunate (fig. 332) . lor. Lupoaica romana era par'ca ineoltita in piata
Sculpturile celebre din Piazza Big noria din Flo- din str. Lipseani, dar acum ~i-a gaBit mai bine locul
renta au fost al;lezate in amb:anta linil3tita din Log- pe Capitoliul Romanesc (fig. 393) .
gia dei Lanzi (fig. 392). Ceeace ne intereoSeaza tnsa pentru planul de ame-
Nu mai e nevo:e, socotesc, sa illi3istam a demon- najare es[etica a ora~ului, din punet de veder e de-
stra ca in centrele pietelor ·nll pot Ii a~ezate de cat corativ, este 0 seleetionare a monumentelor ~i deco-
monumentele cu siluete foari .> svelte; ca arcurile de mtiunilor existente, ~i studierea fiecarui caz separat
 56t URBANISMUL
==========================
pentru a determina pozitia 1;1i looul cele mai favora- Ban .semireliefuri de piatra sau bronz, operile de
bile lor in cuprinsul ora1;1ului. arta ~culpturala. De pilda, monumentullui Eduard
Mai ne intereseaza 0 clasare, din punctul de ve- al VII din Biaritz (fig. 395) sau acela al lui Cal-
dere al oportunitatei, a monumentelor 1;1i decoratiu- rin din gradina universitatei din Geneva (fig. 396).
nilOlf, ce trebuesc 'l'ecomandate in vii tor 1;1i chiar
favorizate, stabilind cu anticipatie loourHe de a1;1e-
zare pentru a ne conforma principiului ca, 0 crea-
tiune artistica trebuie sa corespunda unei a1;1ezM1
determinate. Sa nu se mai intample ca astazi, cand,
abia dupa ce se torurna monumentul, porne1;1te comi-
tetul de initiativa la gasirea unui loc, cat mai la
veci.ere, pe unde trece toata lumea, pentruca la urma
urmclor sa fie trantit monumentul unde s'o nemeri.
Lucrarile de arta sculpturala pot fi subordonate
cladirilor, monumentelor comemomtive, lucrarilo['
decorative, dar pot fi 1;1i izolate.

Filg. 396. Monumentul lui Calvin din gradina UniversitAtei din

Geneva.

Dar sa ne ferim die complicatE, care strica simpli-

tatea siluetei 1;1i U1;10a\l'ei perceptii, caci efectul estetic
dispare, ca la «Fantana Vietei» din parcul Jackson
din Chicago (fig. 397).

F:g. 394. ScIlliPtu:a turnata in beton odata ,cu dacih-ea.

In epoca actuaHi, cand betonul a cucerit arta 1;1i

1;1tiinta constructiei, sculptura mai ales in semirelief
e.<;te crescuta in cladire, face trup cu ea (fig. 394).
La lucrarile din piatra sculptura este 1;1i mai ade-
quata 1;1i'se executa chiar pe corpul clad~rei, uneOlI"i
cu multa abondenta, cum s'a facut la noul Muzeu
Colonial din Paris.

Fig. 397. Monumentul "Fantana vliete-j"

F~g. 395. Monumenttrllud Eduard VII-lea Biaritz (Franta)
La monumentele comemorative din ce in ce mai
multose face uz de un fond marcand 0 silueta cu
forme simple, pe care sunt incrustate, ca medalioane
din Parcul Jack.so.n din Chicago.
Fantiinele formeaza a1;1a zisa decorap.e hidraulica.
Alaturi de decoratia flomla 1;1i arbofescellt~, ori 'de
monumente, decoratia hydmulica inca din antichi-
tate a contribuit ca element principal de infrumu-
setare ora1;1eneasca. Nici in epoca moderna nu s'a
uitat utilizarea apei, a acestui dar natUiral de infru-
musetare, fie atunci cand se executau lucrari de
captare 1;1i inmagazinare a apei potabile, fie cand
SE' executau lucrari de asanare sau de simpla deco-
rare. Mai ales la decOirari se cauta ca, prin fantani
monumentale, sa se expuna suprafete mari de apa
sau caderi felurite de apa vederei publicului, eu
 URBANISTICA GENERALA
=======================
Ireflexuri de lumina, ineonjurate de spatii libere cat
mai largi ~i mai pline de viata.
Septizonium-ul dela pieioarele Palatinului din Ro-
ma, exeeutat in timpullui Septimius Sever este eon-
Riderat ca eoo mai importanta luerare de decoratie
hydraulica din antichitate. In eomparatie eu ase-
menea lucT'ari hydraulice, cele actuale a.pM' eu totul
saraeaeioase (fig. 398). CHidirea avea trei etaje eu
Fig. 398. Septizoni<Ullll-u! din Roma (reproducere)
,.
caracter de nympheurn, de~i nympheumUJr,ile la inee-
put aveau aspeet de grota pentru captare'a isvoa.Ire
lor. Trei exedre rotunde se ridieau in fata unui ba
sin de apa ~i inchidea Via Apia, langa palatul im
perial.
N ympheum-ul din Olimpia avea forma ·urnei se
mi-eupole (fig. 399) ~i s'a executat la capatul unei
captari de apa, pe la 160 d. Cr. de ea1Jre bogatul He-
Fig. 399. Nymjheum-ul di,n OlimplLa (reproducere)
rodes in onoarea sotiei lui. 0 &ala :semirotunda, eu
hasen de apa de 16,6 m.diametru ~i eu un bas,en mai
jos de 22 m. latime, era inca drat la margini eu tem-
ple rotunde din marmora ~i eu statuile zeilOir. In
ni~ele in~irate in semieupola se aflau statui de mar-
mora in marime naturala a imparatilor Iromwni ~i a
sotiilor 100D, iar alaturi statuele membrilor familiei
lu Herodes.
Aqua Claudia din Rorru:.L eu aJrcurile ei puterniee,
aducea apa la Roma din muntii Sabifii ~i era in a-
'.565
eela~ timp 0 lucral'e de decoratiune hydraulica in.
ora~ (fig. 400).
Italienii au pastrat trn.ditia roman a ~i greaea eu
asemenea decoratii ~i in ora~·ele lor gasim 0 mul-
time de fantani monumentale.
,
., Fi,\!. 400. Ruitnele kliararei Aqua C]auddJa, ~ Roma•
Citam Aqua' Paola, eare formeaza terminUlSul eon-
dueteiantiee de alimentare eu apa a lui Traian, de
pe Ianiculus din lacul Bracciano, luerarfie restaurata
de papa Paulus V. Trei ni~e mari areuite f';li alte
doua laterale mai miei asvarle apele lor intr'un ba-
sen. Fontan,a di Trevi, coma'll data de Papa Clement
XIII f';li exeeutata de Niccolo Salvi in 1735-1752,
este eoo mai frumoasa lucmre de acest gen din .Ro-
rna f';li fOlI'mooza aripa sudiea a unui palat spre 0 mi-
ca piata. Este inspirata de arcul de triumf, f';li ornata
Fig. 401. Fontana di Frevi,! din iRoma.
eu statui a lui Neptun in mijloe (fig. 401). Apa
curgand eu debit bogat prin numeroase f';luvoaie in-
tr'un basen a~ezat la un n:ivel m'ai ' jos, produoe f';li
1m aspect maret al antieei eaptari, Aqua Virgo f';li un
zgomot impr,e sionant de cascada . .
F.raneezii au fost cei eare au pastrat mai mult tra-
ditia romana a decoratiunilor hydlfauliee, in nord-
vestul Europei, mai ales prin lueTiirile din tinipul
lui Ludovie XIV. Fontaine (le la grande horloge din
ROHen se prezinta foarte estetie ~i a fost executata
 S66
in 1782 cu un exedru pe doua etaje, in care plastica
joaca rolul important..
o lucrarr-e de decoratie hydraulica, foarte reu~ita
~i cunoscuta, este palatul Longchamp din Marsilia
cu fantana lui, ~ezat. la capatul apeductului de ali-
meatare cu apa al or~ului (fig. 402). Luararea este
FiIg. 402. Fanama de ]a Longehamp din MaBiJAa.
executata de arhitectul Esperandiw in 1862-1870
~i are 135 m. lungime. Mijlocul este format de un
grup in mrurmora, stanci ~i cascade, continuat prin
galerii formand aripile palatului in care se afla
muooe. Palatul e ridicat pe 0 inaltime, e inconjurat
eu gradini ~i plantatii.
Se pl'etooza minnuat la lucrari de decoratiune hy-
draulica cu dimensiuni mai reduse, colturile prea
ascutite ce dooeori apar in or~e la intalnirea stra-
zilor, unghiul ascutit fiind greu de construit estetic.
F'fIancezii au obtinut rezultate admirabile ')rn tra-
tarea lor avantajoasa din punct de vedere ~rbanis,..
tic, eu decoratiuni hydrauli.ce.
~. 403. Vederea lacu!ui ~i barajulul Croton pentr'l1 a!imentarea
ora§u!ul New·York.
Citam Fontaine Saint Michel din Paris, executata
de Daviond. Este lata de 15 m. ~i malta de 26 m.
U RnA N ISM U JJ
Grupul de bronz reprezinta rurhanghelul Mihai ~i sa-
tana. Apa curge intr'un basen in cascade. In mod
analog s'a tratat Fontaine Cuvie·r langa Jardin des
Plantes (Parit;) ~i Fontaine Moliere pe Ifue Moliere
(Paris), dar de dimensii mai mici.
Asemenoo fantani, din oauza climei de stepa din
B·u,cure$ti, sunt recomandabile a se executa ~i aici,
eli care prilej s'ar obtine frumoase decoootiuni hy-
draulice. Dar aici ~i vechile ta~nitori au fost doo-
fiintate.
Suprafetele mari de apa lini~tita sunt decorUJri
foarte frumoase. daca sunt incadrate de paysagii
pitore~ti. Lacurile artificiale, creiate prin baragii
Pig. 4Oi. CanaJul mare din Vene~a.
pentru alimentaroo ora~e]or, preCllm lacul Croton de
langa New-York, au priveli~ti de 0 mare frumusete
(fig. 403).
Apele naturale, canalizate sau nu, proeura ~i ele
de cele mai muIte ori frumuseti hydraulice. Trebu:e
sa citam canalele Venetiei (fig. 404 ~i fig. 87) , atat
de pito~ti cu ineadrarile lor arh=t ectonicej au pi-
Fag. 405. Pitoresou! apelor <:Un Brug~
torescul apelor din Bruges (fig. 405). Dar se euvine
sa mentiona.m ~i frumusetea naturala a laeului Ci$-
megiu din mijlocul Bucure$ttl.or (fig. 222) ~i inca-
 URBANISTICA GENERAL.!. 567
===========================
dmrea foarte reu~ita a lacului din Parcul Carol, in Podurile sunt Iuorarile i nginere~ti care se potri-
jurul diruia, profitandu-se in chip artistic de varia- vesc mai bine Ia monumentalitatea ora~eneasca. 0-
tiile de n:vel, ~i-au gas it locul Palatul Artelor (ru;- ragele mari sunt a~ezate pe cursuri inwortante de
tazi Muzeul Militar), apoi reproduceri a Oetatei ape curgatoare, apele procura spatiul liber, iafl po-
lui Tepe~, a une i cule, a unei moschei, eu alei b:.ne dnrile pot avea Iinii grandioase.
alese de arbori bl1trani ~i stufo~i (fig. 406). Inca din antichitat,e podurile au fost considerate
~i ca lucrari de arta.

Fig . 408. Podul ~i CasteLuI Ingeru).ui d:n Roma.

Fig. 406. Laoul din Paroud 'Carol (Bucur~ti) .

Lantul de lacuri naturale de la nnroul Bucure~ti­ Podul Ingerului din R01'na (fig. 408) este con-
lor (Baneasa, Herastrau, Floreasea, Tei, Fundeni, struit in perfecta a,r monie cu mediul inconjurator.
ptc.) ~i cari urmeaza sa fie asanate ~ i inf,rumuse- Spectatorul are in spre acest pod una din cele mai
tate odata cu creiarea unui «Pare Nationah, nu con- frumoase priveli~ti ale Romei.
tribuie asiazi de eat in 0 slaba masura ca element
de frumusete, dar mai rnult la lipsa de higiena a
ora~uIUl. Mai ales lacul Tei se prezinta in deosebi
pitoresc. Un inceput de amenajare s'a facut la 0
parte din lacul Baneasa din 0 regiune mai f,recven-
tata ~i destul de pitoreasca (fig. 354). Lacuri ceva
mai departate, precum But tea, sunt ~i mai pitore~ti.
Unele lucrari pur utilitariste, eu Cllir.acter ingine-
resc, pot, in anumite eonditiuni, sa devina adevarate
decoratiuni arlistice in urbanism. Acestea in deo-
sebi sunt tu,rnurile ~i podwrile indiferent de mute-
riaIuI din care sunt construite.
Oa turn-uri eitam turnul Eiffel din Paris (fig.
360) de care ne-am mai ocupat, sau eel din Amster-
d.am (fig. 407).

Fig'- 409. Pod medieval peste Gave La Ortez (Franta).

In Evul Mediu podurile aveau deseori turnuri de

aparare, ca podul pE'lSte Gave la Ortez (Franta) din
fig. 409, o,ri erau acoperite, fie ca erau eonstruite din
lemn, ea podul Brenta de La Bassano (fig. 410) care
are 0 balllS'~rada foarte frumoasa, fie ca erau din
zidarie, pr ,c um Ponte Vecchio din Floren.ta (fig.
FLg. 407. Turnul din Amst~dam. 411) care eaga pes~e Arno palatul Pitti cu galeria
 568
Uffizi. Acest pod are mai multe fatade, ca
~i e prevazut cu pravalii.
Fag. 410. PoduI Brenta de Ie Sassano.
Podul Rialto din Venetia, pe care se desfal;loara
comertul, a fost construit in 1590 de Giovani de
Ponte, care I-a executat cu un arc de 24 m. acoperit
Fig. 411. Ponte Vecchio din Florenta.
eli marmora, r;;i cu aeoperamantul sustinut pe arca-
de. Podul, execut.:'tt numai pentru pietoni, are panta
r;;i contrapanta, in intcrelSul navigatiei, ceeace ii da
un efect pitoresc de pI1mui ordin (fig. 412).
Fag. 412. Podu} Riallio dlial Venetia.
URBANISMUL
0 casa, Foarte pitorooc es.te I;li podul intarit. din Toumai
(Belgia) executat in sec. XIII (fig.. 413).
Fig. 413. Podul intari,t din Tourna5 (Belgia)
Chiar podurile plutitoare pe vase pot prl()cura e-
fecte estetice. Ar;;a podul pe vase de la Nijni-Now-
gorod (fig. 41:1:) pare ca pluter;;te pe apa lata a Vol-
gei impreuna cu intregul orar;;, deci e perfect adap-
tat la mediu.
Fig. 414. Podul de la Nijni-Nowgorod pe Volga.
Podurile nu trebuie sa acope:re vederile ce desfit
I;loara orar;;ul. Astfel podul care duce la Hradcany
Fi'g. 415. Podul care duce aa Hradcamy diJn Pr~a.
din Praga (fig" 415) respecta acest principiu, ca r;;i
podul din Tl~rin, care nu acopera vederea spre Mun-
tele Caputinilor (fig. 416).
 URBANISTICA GENERAL!. 569

La podul Concordia, in perfect unison cu Piala podul peste Elba din Hamburg (fig. 417) are nil;lte
Concordiei din Paris (fig. 129), structUJra lui s'a a- portale ce par ,s treine de loc, ca I;li 111, paserela sus-
I;lezat toata dedesuptul caei spire a nu impiedica ve- pendata (fig. 418) din Pareul Bibescu (Craiova). A-
del'ea pana la bis'e rica Madeleine.

FIg. 416. Podul de Jan9a Monte dci CaJppuccim din T\.IIrlin. Fig . 419. Podul peste Bevera la Sospel (Franta)

La podurile metalice se ll'eul;lel;lte mai greu sa se oesta nu este cazulla istorucul pod din Sospel peste
oh~ina un a~pect ooteti.c in oral;le. De aceia grinzile raul Bevera din Alpii Maritimi (fig. 419) sau la
lor, cand nu impiedica navigatia, se cauta sa se a- podul San Martin din Toledo (fig. 420) ori la podul
Alcantara, tot din Toledo (fig. 358).

Fig. 420. Podul San Martin din Toledo

Fig. 417. Podull pe.st'e Elba la Hamburg.
Pod1l!rile metalice suspendate Bunt cele mai po-
I;leze sub cale. Ciind aceasta nu e posibil, grinzile me- trivite pentru un aspect favorabil in OTal;le, fiindea
talice adesea se imbjna in lucrari de zidarie, care
insa de cele mai muIte ori nu multumesc ochiul:

Fig. 421. Podul Wasllington legand ora~ele New-York ~i Ne,W-

Fig. 418. Paserela suspendata dilIl Parcw Bibescu (Craiova) Jersey peste f1uviul Hudson.
 510 U R BAN ISM U 1J
================================= ======-====~======~==~=C
ele fae posibile ni~te efecte mai placute prin sari-
tura lor u~oara ~i eleganta peste apa. In fig., 421 se
vede podul Washington, la 0 inaltime de 80 m. dea-
supra apei fluviului Hudson la New-York, pod de
curand executat ~i care a costat peste 9 miliarde de
lei. Acesta e:ste cel mai mare pod din lume (cu 0
deschidere de 1200 m.).
Metodele in crea!iunea estl!tica urbanistica sunt cele
ce conduc la ansambluri rurtisfoe ~i deci la ade-
varatul cadru de arta urbanistica. Dintre aceste cele
mai utilizate sunt cele vizuale utirzand reguli geo-
metrice din caJr'e unele cercetate de Camillo Sitte ~i
deja mentionate in cele expuse pana aci.
Camillo Sitte a fost p.rintre pirimii urbani~ti cari,
in mod deosebit ~i cu mult succes, a expus unele
chestiuni de estetica urbanistica. In scrierea sa «Del'
Stiidtebau nach seinen kunstlarischen Grundsiitzen»,
tradusa in mai muIte limbi, gasim concluziile ce a
tras in UTma studiilor detailate a luorarilor de arta
urbanistica din ora~ele vechi italiene, germane, ~. a.
Camillo Sitte a aratat ca intr'un ora~ nu este sufi-
cient numai a executa cladiri frumoase, ori lucrari
cari, considerate izolate, sa fie frumoase. Efectele
estetice urbanistice au fost obtinute in ora~ele de
arta prin respectarea uno'r anumite conditii de an-
o samblu in construirea acelor orn~e. Astfel citeaza:
1) Relafunile intre cladiri, monumente ~i pi<ete;
2) intrebuintarea spatiului pietelor; 3) incadrarea
strazilor ~i pietelor; 4) forma, marimea pietelor; 5)
gruparea pietelor; 6) traseul ~i relieful stazilor ~i
pietelor; 7) tratarea colturilor strazilor.
Cercetarile lui Sitte a dat na~tere Ia 0 ~coala in
cultivarea esteticei urbanistice, care UJrmare~te acum
stabilirea unei doctrine a esteticei urbanistice.
1) R.elatiunile int1"e cladiri, monumente ~i piete
oonduc la reguli care trebuesc pastrate, mai ales la
utilizarea monumentului ~i spatiului liber ca ele-
mente estetice. Tocmai prin faptul ca utilizam in
aoola~ timp mai multe elemente de frumusete urba-
nistica, trebuie sa studiem conditiile in care efectul
estetic poate fi maximum, pentru a nu r.isca sa ob-
tinem rezultate mai putin artistice de cat daca am
uza de un singur element estetic izolat, sau sa mic-
~oram chiar actiunea estetica a acelui element.
Camillo Sitte studiind ora~ele vechi, a gasit ea
valoarea pietelor pentru viat;a. publica poate fi Ir idi-
cata mai ales prin 0 armonie intre scopul pietei,
monumentele plrustice din interiorul ei ~i cladirile
publice ce 0 inC<'ldreaza, rurmonie care la cele mai
multe piete modelI'ne lipse~te. A aratat ea universi-
tatile ~i bisericile nu mai sunt a~ezate acum in pie-
tele lini~tite, targUJr:ile nu se mai afla acum in pie-
tele primariilor. Deseori circulatia intensa lipse~te
in ora~ele noi din pietele monumentale cu cladiri
0
publice.
Bogatia de monument.e ~i sculpturi era un mijloc
de actilD.e estetica a vechilor piete, pe cand pietele
modame au realizat tocmui contrariul. Pietele ora-
~elor artistiee sunt de dimensiuni relativ r-eduse,
pentru ca ochiul sa poata u~o.r imbrati~a ansam-
blul ~i face comparatie, spre a percepe armonia; pic-
tele din ora~ele moderne au devenit gigantice, dar sa..
race in podoabe. Inainte monument.ele ~i figurile ~e
a~ezau pe langa pereti, langa cadruI pietei, unde j~i
gaseau loc variate lSubiecte, care se proectau pe fon-
duri favorabile; in pi,etele mod-erne se cauta a oeupa
mijlocul cu orice, de~i aeolo forum rar ~i numai un
monument anumit i:;;i poate gasi 10eul potrivit.
De unde in antichitate «forum-ul» ori «agora» e-
rau indispensabile vietei sociale, care se desfa~ura
sub cerul liber, actual mente viata social a Be de7.-
volta fie pe campurile de SPOT't, fie mai ales in rlii-
din monumentale. Totu~i pietele continua sa actio-
lleze putern:c, p rin geometria lor, ef.ectele estetiee in
ora~e, diei acolo se intrunesc diferite elemente de
estetica urbanistidi..
Am aditat in figUJrile 80 ~i 81 cat.eva vederi ale
Pietei S. Anunziata. din Florenta, 0 capo-d'operii,
unde geometria pietei contribuie 1a un InaIt efect
estetic. Arcadele ce ineonjoara aproape toata piala,
de~i executate dupa un program intr'un timp ind~­
lungat, fac ca rurmonia sa fie complecta intre clad i-
rea facuta de Brunelleschi (1420) cu hala din fata a
lui Antonio da S. Gallo (1517) ~i cu tinda biseric::i
executata de Giot'. Caccini (lfi04). Statuia eque.stra
a lui Ferdinand I execlltatii de Giovani da Bologna
pc la (1608) ~i iantanile mici laterale, sunt adaose
mai tarziu.
Tot in Florenta eXlsta celebra Piaz ~a Signoria
(fig .315) inceputa in stil gotic ~i evoluata spro re-
naissance, prin introdueerea unor arcade in felul
color de la Loggin dei Lanzi (fig. 392). Piata insa nu
s'a terrr.inat in acel styl, fiindca au fost introduse
alte monumente. 0 serie de luerari de arta s'au a~e­
zat dealungul cadrului ace:stei pie~e, in special la
Palazzo V ecchio. In desehiderile arcurilor de la Log-
gIa s'a a~ezat «Rapirea Sabinelor» de Giovani da
Bologna (1583) ~i «Perseu cu capul meduzei» de
Benvenuto Cellini (1553). Aceasta piata este exem-
plul clasic al pietei care se a~eza in fata palatelor
printilor regionali (piata residentiala). Aceste piete
se cauta a fi cat mai impodobite ~i de:seori Ii se
alatura cate 0 loggia, ce servea gardei palatului, ca
Loggia dei Lanzi din Florenta.
Cu toate acestea, atat in epoca medievala cat ~i a
rena~terei, pietele i~i gaseau ~i intrebuintari prac-
tice, aveau 0 functiune, insa intotdeauna in aeord cu
cladirile inconjuratoare. Prin urmare aceasta regu-
la de relatiuni intre elwiri, monumente, piete, este
o a;egula de proportie ~i poate servi ora~elor mo.
de.rne.
 m:BANISTICA GENlnRALA 57i

2) Pastrarea mijlocului liber. «Mijlocul pietei nu care sa produca 0 separatie intIre Piazza del Santo
. elSte pentru statui, ci pentru gladiatori», a scris Vi- ~i piateta (avant piata) S. Antonio.
truvius. Acest principiu de estetica pietelor a'a res-
pectat in toate ora~ele antice, medievale ~i ale ["&0
na~terei. In epoca moderna s'a cautat cu compasul
centrele pietelor pentru 00 tocmai acolo, in ciuda
acestui principiu, sa fie a~ezat vre-un avuz, statue
sau orice alt oootacol vederei. Din studiul pietelor
vechi executate ~i al nevoilor circulatiei, 'l'ezulta
cn monumentele, fantanele, bisericele, etc. vor trebui
a~ezate in a~a zisele puncte moarte ale circulatiei,
puncte ce de obicei se gasesc pe langa ~drul pietro.
Raza vizuala nu trebue intrerupta tocmai pe axa
principala de observatie. Se strica armonia cadru-
lui ~i pe cale optica spatiul pietei apare micl;lorat.
F.i9. 423. Rata del Santo din Padua.

Din cauza circulatiei intense din pietele moderne,

au fost a~ezate mai ales la pietele circulare (stelate)
diferite monumente in centrul lor. Acestea, desigur,
de cele mai multe ori strica estetiooi pietei, del;li re-
guleaza circulatia atunoi cand piata este foacte rna..
r~. In asemenea cazuri este recomandabil a al;leza
in centrul pietelor monumente cu siluete foarle in-
guste, iIaitl1nd ce s'a facut in Piazza di S. Pietro
din Roma, un de obeliscul foarte in gust al;lezat d~
F~ntana in mijlocul antepietei, nu strica aproape de
loe vederea spre dom (fig. 97); Ia fel in Place de ~
Concorde (fig. 129) de~i aceasta piata are 15.000
m. p. In Place Vendome (Paris), care are 17.000
Fig. i2l. Piata princ:paJA din Miinchen cu fantana.
m. p., a fost a~ezata columna lui Napoleon, inlocuit
pe monument, dar revenit la 1830 in varfullui (fig~
AI;Ia se intelege de ce in ora~ele artistice, bisericile 110).
I1U fost a~ezate mai totdeauna lipite pe una din la-
turile pietei, iall' nu in mijlocul lor. Din 255 biserici
aIti Romei numai 6 sunt construite in pete libere de
jur imprejur, restul au numai una sau doua laturi
comune cu piata.
Am aratat ca in piata Signoria din F'lore1tta toate
statuele ~i IU0rarile de arta Bunt a~ezate respectand
areasta regula.
Fantanele, cu deosebire, i~i gaseau locul in punc-
tele moarte ale ciroulatiei, din piata, adica, atat lan-
gil drumul trecatorului, cat ~i in 0 pozitie care per-
mitea stationarea ~i chiar oarecare aglomerare a pu-
blicului. Exemplu figura 422 cu «Der schone Brun-
nett>' dm Munchen, executat in 1630 in piata prin-
Fi9. 424. Paat:a Vi-ctoriA!i din Bucure~ti inailnte de a se executa .
refugiul ce!lltral.
C'ipala. Pe langa alte avantagii de al;lezare, aceasta
fRntana mai avea l;Ii pe acela ca razele soarelui ve- Mai recomandabiI, din punct de vedere estetic,
nind dinspre sud, terenul din jurul fantl1nei se men- este Is a se execute in mijlocul pietelor, pentru regu-
tinea uscat ~i deci nu se facea noroi acolo. larea eiJrculatiei, refugii (itI1Sule) sau ronduri eu pe-
In figura 423 aratam cum biseriea este al;lezata la- luze ori flori, care nu impiedica vederea. In piata
teral pe Piazza del Santo din PaWua, iar monumen- Vic.~oriei din Bucure$ti, unde circulatia nu era or-
tul equestru Gattamelata, executat de Donatello in ganizata (fig. 424) ~i se Intamplau d:n aceasta cauza
1453, este a~ezat pe un aoclu inalt pentru a se ob- dese accidente, s'a executat 0 astfel de peluza, dar
tine 0 silueta eleganta pe orizont ~i intr'un punct care mereu s'a modificat. 0 astfel de J>('luz8. implln~
I
 572 tJRB~NlSM-UL

vehiculelor 0 mi~care de ~iratie, adiea intr'un singur la,te, adeseori din cn,uza sa dezvolt.:'l.rea lor se faeea
s,eIllS. 1Jreptat, in vreme indelungata:. Tocmai prin aceste
3) Cadrul inchis al pie!e1or. Din punct de vedere sinuositati ~i nereguJaritati aspectul pietelor este pi-
estetic ' amvazut ca 0 piata se poat.e compa;m ~i cu 0 toresc, caci in perspectiva, 0 arhiteetura fara sime-
camera: 'Ea trebuie sa aiba peDeti care sa-i dea 0 for- trie prezinta cu totul alt efect. de cat eel vazut pe
ma, adiea sa aiba un cadru, pe care sa poata primi hartie numai in plan. Un singur ax de simetrie la
decoru'l i. 0 piata fara pereh, cum de altfel foarte pi1ete este dcseori mai favorabil de cat mai multe axe.
multe au fost creiate in oI'a~el,e mod erne, nu se poate Plooul pietei Signoria din Flonnta nu are de loc
cons;dera de cat ca loc v iran. Un astfel de teren, forma regu].ata, ca ~i al pietei S. Marco din Venetia
desigur; poate servi c~rculatia sau higiena, insa nu (fig. 310) cu forma ei trapezo:da1a.
poate fi 0 piata estetica: Penhil Tealizarea unui ca- Mal'imea piete10r am demonstrat ca trebuie 8a 00-
dru se cilUta' ca ' strazile ce concura in piata st pre- respunda c1adirilor d\ uinante. 0 piata prea mica
zinte catmai mi0i goluri in oadrul pietei. Aceaista se nu lasa sa se dezvoUe iutreaga actiune estetica a cla-
obtine nicand ca p8lretii pietei sa se acopere re6iproc d;lrei, iar una prea mare are deseori influenta '~i mai
in diversele priveli~ti ale lor,. Uneori se atinge' acest rea prin estomparea cadru1ui ~i ~tergerea reliefului
rezultat construind portioce ca la Place du GO'uverne- arhitectonic. Numai pi,etele de anne, precum Charnps
rnent dri.n Nancy (fig. 108) sau ca la Piata Sf. Petru de Mars din Paris puteau primi dimeIlBiuni vaste
din Roma (fig. 97 ~i 98), ori chiar ea la Portico fiindca ro1ullor este altul. Totu~ in Paris sunt pie-
degli Uffizi din Florenta. te mad reu~itc.
Piata dornului din Rave'na este tipul pietei care In fig. 425 se vad desenate la aceia~ seara pietele
lI'espec.ta principiul cadrului inchis, avand forma zisa
~i «in turbina». La fel piata domului din Pistoja. Si
IT
v
in antichitat.e gas.im respectat principilll cadrului
inchis. Figura 31 arata cum forum-ul din Pornpei -~ -~~
era. inch is prin portale. ~ 2' ·
I 'D, ..
In Buclhl'e~ti nu avem piete satisfacatoare, cu un
cadru inchis, estetic. Numai SqU(LTUl Ateneului are
un cadru aproape complet ~i apoi Piata Palatului
Regal.
Piata Victm'iei din Bucure~ti aproape nu merita
acestnume, fiindca ii lipse~te cu totul un cadru.
FlI'ancezii au cautat mereu sa formeze un cadru VI
pietelo 1'101'. De ex. Place Royale din Paris (fig. 92). Fig. 425. Marimea comparata a dLk.rdtelbr piete.
4) Forma !ji marimea pie!e1or au maDe importanta
pentru obtinerea efectului estetic. La piete se cere mai cunoscut.e, in !'aport cu Maidan-i-$ah din Ispa-
o adancime ~i 0 latime proportionala a~a ca 8a per- han, pentru oomparatie.
mita spectatorului a gasi puncte favorabile de unde Carnillo Sitte cla urmiltorurele criterii practice cu
sa observe piata in directia ei cea mai frumoasa, priv~re la marimea pietelor:
dupa cum am demonstrat pe cale de optica geome- a) Pietele principale ale om~elor marl sa fie de
trica. obicei mai mari de cat cele din ora~ele mici.
IfsensuJ. adancf1mei pietei !Be a~eaza monumentul b) Numai cateva piete din ora~e sa fie de dimen-
care sa domine piata eu inaltimea lui, cum cel' de siuni in adevar ma;ri, celelalte piete sa fie mai mo-
obicei f'a tadele principale ale biseri0elor, care sunt deste.
mai mult inalte de cat lungi. In acoot caz proectam c) Dimensiunile pietei trebuie sa fie in raport mi
piete adanci de ex. Piata S. Croce din Florenta. dadirea predominanta din ea.
P ietele in care cladirile predominante au fatade d) Dimensiuniie pieteloll' sa fie in raport cu lar-
lungi, din contra, au ca dimensiune prino1pala lati- gimea stradelol' ee debu~eaza in piata. De aceia pie~
mea lor, ~i atunci sunt «piete. lungi» de ex. Piazza le1e moderne au d': mensiuni mari fiindca ~i arlere1e
Reale din Modena. au largimi mario EJe insa nu impresioneaza in mod
Nu este obligatoriu en, pietele sa alba forme re- placut ochiul. In mice caz raportul intre l~gimea
gulate, fiindca acelc fOirme i1U sunt privite intr'un ~i adancimea pietelor nu trebuie sa treaca oifra trei,
plan orizontal, de~i te{)lreticianii deceniilor trecute caci atunci piata i~i pierde caracterul.
v ,

cautau cu echerul ~i . compasul ca p~etele sa fie cat Cateva 0ifre relative la marimea pietelor. Centrul
mai regulate ~i .cu mai multe axe de simetrie. Am civ·ic din San Francsco are circa 45.000 m. p.; p:ata
vazut cand acele axe de simetrie sunt necesrure. Cele ~an Ma1'co are cam 13.000 m. p.; piata Primariei din
mai frumoase piete vechi au forme foarte neregu- V iena are . 79.000 m p.
 tJRBANISTICA GENERAtJA
===============================
5) Gruparea pietelor este 0 conditie care contri-
buie deseori ca spatiile tbere, cum sunt pietele, sa
ca~tige mai mult in frumusetea lor.
Grupiirile de piete Ie intalnim mai ales in ora~ele
italicne, ca 0 consec:nta a cautarei de a obtine ca-
dre inchise la piete ~i vederi pe toate laturile la
cladirile monumentale din piete, ornate artist:,c pe
toatc fatadele.
Piata S~gnoria din F'lorenta este grupata cu 0
ant,e piata ~i cu Portico degli Ufizi cu vedere spre
Arno. Asemenea Piazza del Santo din Padua, Piata
C[ttedralei din Salsbury ori Piazza Reale din M 0-
dena ~i mai ales Piazza S. Marco din Venetia eu
Piazzeta.
Pietele grupate actioneaza estebc numai daca sunt
creiatc s pl"e a face sa se vada fatadele diferite ale
unp.ia ~i aceleia~i cladiri monumentale sau grupari
de cladiri monumentale. Examinand gruparea pi.e-
telor San M arco ~i P~azzeta din Venetia, putem sa
ne dam seama de marau valoare estetica a acestor
p:ete. P'ata San Marco este de adancime in raport
cu biserica S. Marco, ins a de lungime in raport cu
Procuratiile; pe cund Piazzeta estc a~ezata de lun-
gime in raport cu Palatul Dogilor ~i de adancime
rata de Marele Canal. 0 a treia p'ata mai mica lasa
vedere laterala bisericei San Marco. Nenumaratc
~i variate aspecte produce aceastii grupare de piete,
privita d'n diferite punct, caci are incadr~ri ~i pro-
portii dcsavar~ite (fig. 310).
6) Proectiunile strazilor trebuie sa indeplineasca
anumite conditiuni geometricc pentru ca ele sa ac-
tioncze estetic. Illtelegem prin acestea atat proec-
tiunile strazilor pe un plan or'zontal cat ~i pe pla-
nuri diferite verticale. Astfel proectiunile pc planul
orizontal (traseul stradei) pot fi drepte, curbe sau
ch 'UJr frante; pe cand proectiunile pe planuri verti-
cale perpendieula'l'e pe axul stradei (profilul trans-
versal) sau paralele eu axul stradei (profilullonyi-
tuclinal) pot prezenta variatiuni ~i mai mario
La traseul stradei linia dreapta este de preferit
cand terenul e ~es ~i in deosebi pentru arterele de
c'rculatie mare. In acest ultim caz acele artere largi
vor avea un profil transversal monumental ~i bo-
gat, devenind adevarate arter,e ·d e lux. Dar niei in
acest caz nu se recomanda, pentru a nu strica efec-
tul cstetic prin monotonie, ca lungimea dreapta a
stradei sa intreaca de 20-25 ori larg'mea stradei.
Capetele unor asemenea artere, este recomandabil
din punct de vedere estetic, sa fie inchise pe por-
tiunile drepte, cu perspectivele unor cladiri monu-
mentale. In a,cest fel francez;,i au obtinut ave-
nue-urile ·Parisului.
Aceasta regula nu lS'a respectat totdeauna la «ma-
rile bulevarde» ale Parisului, caci uneori s'a int're-
cut proportia de lungime aratata mai sus, precum
Ia bd. Sebastopol, bd. Strassburg ~i mai ales strada
573
,===========~================~
Lafayette. La Berlin s'a prelungit artC'f'a Unter den
Linden prin Charlottenburg spre Westend in linie
dreapta pana Ia Postdam pe 10 km. dand impresia.
nesfar~itu l ui . .:\n' C'fican:i au facut curent aceia~ 0-
T'oare in ora~ele lor din cauza sistemului de strazi
in blocuri dreptunghiulare.
Cand asemenea artere de circulatie sunt necesaTe.
atunci se prefera fnlngerea lor in p 'ete de circu-
Iatie bine alese. Acolo poate fi schimbat ~i profilul
transversal al rurterei ~i se profita spre a se oreia
perspective monumcnwle. l'r'n variatia astfel ob-
tinuta ora~ul apare mai estetic.
Cand nn este posibilti introducerea unei piete in
punctul de schimbare de directiune, este totdeauna
mai estetic sa inlocuim punctul de frangere cu 0 li-
nie curba cat mai dulce, obtinand asHel un front
concav, mai placnt ochiului de cat linia frnnta,
Frontul convex, dill contra, va fi format in genere
din fatade poliedr' ce rectiline, de preferit unei con-
vexitati cur-be pe care privirea aluneca tangential
fara a observa fatadele cUidirilor.
Strazile curbe, care ne of era posib'litaten, mai
ales daca curbura lor nu este prea in loc, sa privim
in ansamblu un intreg ~ir de fatadc, foarte deseori
sunt de 0 frumusete remarcabila. Figura 292 arata
o vedere a unei strade curbe din un ora~-gradina en-
giez adesea date de exemplu. pentru aceasta carac-
terist'ca. Calea Victuriei din Bucure~ti in dreptul
«Pas-agiului Imobiliara» prezinta un traseu concav
a-;tetic.
Strazile curbe chiar se impun pe terenurile mai
accid-entate, nu numai din motive tecnice ~i econo-
mice, dar ~i pentru efectul estetic pe cale intelec-
tunla. Englezii sunt cei ce au intrebuintat mai des
traseUJri concave. Figura 115 reprez,i nta Quadrantul
din Londra, iar f;g. 117 Royal Crescent din Bath.
Cu alternarea strazilOIr drepte, curbe ,s au frante
deseori s'n facut e~=n es uitandu-se principiul ca, tot
coonce este prea rr:ult repetat pierde efectul estetic.
In secolul trecut s'a abuzat cu construct;a de strazi
drept.e, ~i a fost orBiate ora~e intregi dupa un sistem
rectilin cu colturi dreptunghiulare. 0 reactiune pu-
ternica s'a produs ~i noile oTa~e au fost trasate cu
caractere tocmai contrarii, adica aproape cu toate
strazile curbe (fig. 250 ~i 251) chiar acolo unde te-
renul era perfect ~es ~i unde conditiile estetioo ar fi
impus ~i artere drepte.
Acelea~i grn~eli au fost facute ~i in ora:;;cle exis-
tente unde, pr'n planuri de alinieri, s'a cautat sa se
rectifice cu orice pret mai toate stradele frante sau
cu intorsaturi in loco Prin exproprieri costisitoare
toate urmau Is a fie indreptate, chiar daca multe d'n
acele strazi puteau fi lasate a~a cum sunt, numai cu
mioi rectificari la unele curburi sau f,ranturi nceste-
t ice. Str)'izile noi toate au fost proecwte rectilinii,
indiferent de situatia ~i functiunea lor.
•
 574. URBANISMtrL
Nu sUllt estctce in ora~e nici strazile in umplutura concavitatea e.ste totdeauna de preferit convexitatei.
(rembleur;) , niei cde in sapatura (d'e bleur'), cari o strada care prezinta in lung un profil convex,
eel' adesea lucrari accesorii cos tis 'to are. adica cu cocoa~e, este lipsita de cele mai multe 011
Profilul lrausversrll al straclei are un 1'01 imp or- de fruml1sete in deooebi cand strada este ~i dreapta,
bnt in estetica stradei. Strazil-e cu profiiul ingust d in cauza l'psei unui fond de perspectiva, de~i pen-
pot fi tot atat de estet"ce ca ~i cele cu profil larg tru scurgerea apelor convexitatea e avantajoasa.
salt monurr.ental. Nici s:metria profilului nu este 0
conditie esentiala de frumusete a unei strazi.
, In g-enere prof luI transversal inalt, adica avand
inaltimea cUidiri:or lIlai mare de cat largimea stra-
dei, ea ~: p.rofilul transversal lat, adica strada mai
larga de cat iniHtimea caselor, se prezinta totdeauna
rna' fmmos de cat strazile la care aceste dimensii
sunt ega:e. Este actiunea esteticli a «taeturei de
aur»,. De aceia cond:tia impusa de igiena, ca maxi-
muyl.1 de inaIt!me egal at cladire: sa fie cu distanta
lntre c:adi ri, nu indepline~te nie' cerintele estetice
ale p roflului.
Strazile din cartierele de vile sau din om~e-gra­
au in genere pl'ofilul tra.nsv,el'sal larg, adica 0
ta intre cladiri mai mare de cat inaltimea lor,
prezinta foarte estetic, mai ale.s daca acel profil
tra,t at foart.e var'at (fig. 291, 292, 297).
Dar pentru arterele foarte largi, deci monumen-
tale, unde asemenea cladiri sunt mai joase de cat
' largimea s,t radei, un efect estetic se poate obtine prin
variatia mare in repart'zrurea terenului la diferite
intrebuintari. Astfel perspectiva pe Champs-Ely- Fig, 426, Strada in scl'lni 1a Lausanne,
sees din Paris e.ste sectionata in trei fa~ii prin doua
Cand nu putem evita profilul convex recurgem la
rnii de refugii: fa~ia mijloce serva pentru automo-
alte solutiuru: ori curbam tras-cul stradei in dI1eptul
bile, iar caile later ale pentru tmficul greu sau local.
convexitatei, ori a~ezam pe oreasta convexitatei, 0
$os. Jianu din Buoure$ti oUr putea deveni 0 artera
piata cu un monument care sa inchida 'p erspectiva;
monumental a d'n cauza profilului variat ~i larg a1
ori daca rampa e pr,e a repede, executam strada in
ei, cu tot defedul profilului convex longitudinal
trepte, eu balustrade, etc. ea sa d~straga ochiul,
care s'a ,roemediat ceva prin Monumentul Aviatiei
a~ezat pe cl'easta profilului long'tudinal.
cum giisim :;;i in Bucure$ti ~i in Lausanne (fg.426)
Variatia cadrului profilului transversal al stra- sau in N eapole (fig. 427).,
dei, este inca un mijloc de a mari valoarea estetica
a unei strade. Cand 0 artera este prea lunga se cau-
ta a-: schimba nu numai directia, dar ~i profilul
transversal pentru 0 mai marie variatie.
R~ngul Vienei este tmta t, din acest punct de ve-
dere in mod mag:stral. Cand pe malurile Dunarei
( Fmnz J oi-cphs Quai) artem se ingust-eaza dar lasa
vederea libera spre marele fluviu, cand urmeaza un
profil larg ~i regulat, prevazut cu alei umbl'oase
pe 0 lungime mai malre ~i va.riat numai cu retra-
gere..'t Bur'8ei; cand apoi schimbat in 0 portiune cu
cladiri monumentale ~i mari gradini pe ambele
parti, precum Votivkirche, Univ-ersitatea, Primaria,
Parlamentul, Teatrul ora~ului, Palatul de Justitie,
Palatul Imp e.r'ial, Muzeele, Opera, etc. Acest ring
constitue monumental ita tea Vienei (fig. 45 ~i 137.)..
Dar ~i profilullongituclinal, adica rampele ~i pan.:..
tele st,radei, joaca adcsea un rol capital in estetica
e:. In adevar, ca ~i la traseul orizontal al stradei, Fig. 427. St:.--a.dA eu trepte din Napoli.
 UUBANISTICA GEXEHALA
'St'l'Iada cu profilul iIi lung concav, d'n contra,
cal;ltiga mult in frumusete, fara a avea alte dezavan-
tagii, caci apele se pot scurge pe 0 strada transver-
sala ei, al;lezata la mijlocul concavitatei, sau prin
mijlo'acele actuale de canalizare Ie SCUJrgem dO,r eet
in subsolul stradei.
Vederea b-dului Elisabeta spre Cotroceni din Bu-
Dure$ti este avantajata tocmai din cauza concavitatei
in acea directiune. Cel mai grandios exemplu de stra-
da nivelata conoov, 11 formeaza fara indoiala stra-
da Champs-Elysees din Paris, inchisa de arcul de
triumf de la Etoile care este al;iezat pe punctul de
inflexiune a1 strazilO'f ce debul;ieaza in piata: «e un
«tablQu fcrmecator, putin comun, sa urmarel;iti seara
'< pe 'a.S2mene astdizi ce cad in arc UI;iOlT' curbat, ghir-
«lan(la lanternelO'r strazii printre cari un roi de lu-
«mini de la triisllri mil;iuna incoace l;ii in co~o. Dar
«mui cu searna cu ocazia serbarilor efectul ac('sta e
«de adevarata feerie pc Charnps-Elysees ale Pari-
«sului» ...
7) Tratarea colplrilor striizilor forrneaza l;ii ea 0
norma geometrica CtlJtIC poate conduce In efectul es-
tetic. Cu cat coltul stradei se apropie de un unghiu
mai ascutit, cu atat este mai greu de gas,it so~utiun~
frum088e l;li variate.
Fig. 428. Colt defavorabil langa Teatrul Municipal
din Timi~oara.
Construirea aceRtor colturi ascutite da rezultatecu
atilt mai putin fillunoase cu' cl1t stradele ce se incru-
ci~Mza",Rl1nt mai largi: Fig. 428 arata ce defavorabil
se pr~zinta co/tu} de lii,uga Teatrul Municipal din
Timi$oara. De aceia e preferabil sa se construiasca
coltul cu fatada principaHi retrasa mult din al -niere
iSpre a lungi fatada pe colt, l;ii pe 0 directie perpen-
di~ulara pe b~ectoarea unghiului forma.t de cele
doua strazi. rl'erenul ram as asUei r bel' chiar in colt
se poate' amenaja -ca grad ina particulara (fig. 235).
Dar chiar daca unghiurile sunt dr,epie ori obtuze,
iar irotoarele l;ii strazile ce Se incrucil;iBaza nu prea
largi; Osuntem fortati, pentru siguranta circulatiei,
sanu cladim pe alinierea colturilor, ci retms, lasand
vederea Iibera in jurul coltului cc-eace se obtine prin
te~itura. Ac,este te~ituri du na~tere In dificultati, mai
ales al'hltectonice. Hotunf rea curenta a unghiu~ui
de In colt ~i utilizarea cupolelor Ia acoper' ~urile cla-
dirilo,r de colt ar face strada prea banal a l;ii deci
fi"ira efect estetic. De uceia este mai recomandabil
,;i se execute cJadir~ t'J~ In llT~t!n'u drept, dar eu
retragere d'n alinierea st.radei, t'lpre a se lasa vede-
rea libera, (fig. 429 ,m te un exemplu englez), sau
Fig, 42~o TraLal'C(l unei clad_ri d~ colt in un o ra ~ englez..
chiar a Hirgi strazile la incI'llci~area lor executan-
du-se p eluze publice pe t.erenul ca~tigat din largire,
adica cum s'a executat in unele carticre din Berlin.
La silueta $L coronament nvem de adaogat privi-
tor Ia metoda.
Silueta ora~ului, care ()lSte 0 imagine exterioara
lui, poate apare ~i d :n interiorullui ~ , acum, destul
de des, 9i dill v(l zduh (din avion, aeronave, etc).
SiZ,ueta exterioarli forma mai totdeauna caracte-
ristiCia multor ora~e medievale, caci a coo tea erau in-
conjurate cu ziduri, iar c<iteva cladili monumentale
proerninente lncoronnu acea sOlueta. 8treinuI, care
se apropia de cetate, avea mereu in fata lui un as-
pect de cele mai mulie o ~ i foarte unitar, atrdgaior.
De aceia, unii urhani~ti numesc acest e~ement este-
tic ~i ' «coronamentul ora~ului » (Die Stadtkrone),
ceeace nu elSte totdcauna a~ela~ lucI'll" Figura 55 reda
8iluet~1 exterioadi a ora~ului Adrianopol, unde moS-
cheea Sdim incoroneaza ora~ul, br fg. 352 aceia a
oral?ului Berna.
Ora~ele mod erne insa rareori prezinta 0 silueta
exterioara caracteristica ~i estetica. Actualmente 0-
ra~ele sunt inconjurate cu 0 crusta de cladiri l;ii a-
~ezilJri amorIe, care fae ca din exterior ora~ele sa se
asemene toute int-re eleolata or pilon ln fig. 430 CUIll
vede un artist roman 0 silueta urbanistica din Hu-
 576
P e cand siZueteZe interioare pot fi foarte variate
in diferite puncte ale ora~ului,' ~i obtinerea 100r de-
ipinde de neprevazute conditii estetice, celelalte doua
feluri de imag'ni pot prezenta caractere mai gene-
.rale ~i deci se pot oarecum cla:::ifioo.
Fig, 430. Bucu re~tij vlizut de un artist pidor roman,
Astfe1 putem conflidera 0 silueta exterioara 00 es-
tetica daca gasim Ia ea 0 armonie in proportii, ~i
Iegatura, adica unitate, ~i mai ales sa gasim ~i ori-
ginalitate, adica personalitate.
Ora!;lul Port Saint JIr[ icheZ prezinta 0 silueta exte-
rioadi ClStetica ~i foarte cunoscuta (fig. 431). fiind-
ea munteIe, pe care b'au ridicat cladirile in amfitea-
trn, ii dau un aspect piramidal.
Fig. 431. Siluetli e'xterioarli la Mont St, Michel.
Z:d urile inconjuratoare veehilor ooHiti, eu cHidi-
rile lor interioare, deseori iau forme unitare ~i per-
sonale. A!;la gasim siluete la Toledo (fig. 358) ~i Ia
Sighi$oam (fig. 350) , ori la S alzbu1'g (fig. 351) ori
la Pm ga (fig. 415) . , indeplinirea cam acelora~ conditiuni estetice ca ~i
Chiar pe un teren ~ es putem ohtine siluete este-
tice, cautand 0 stransa legatura intre proectiunile pe
orizont a diferitelor componente ale oral1ului. Ca Ia
URBANISMUL
or:ce opera de arta, lipsa de legatura, lipsa de ar-
monie, strica ~i esteticei siluetei. Pentru concreti-
zrure, dam doua exemple tipice.
Fig. 432, Silueta extexioarli de pe malul Rinului la Colonna,
Ora~ul CoZonia, vazut de pe malul Rinului, pre-
zinta 0 imagine interioara nereu~ita , din cauza lip-
popularizata prin 'reclame in toata Germania (fig.
432 ~i fig. 433); B erli'YIIUl, vazut din Tiergarten, pre-
zinta 0 imagine interioara nereu~ita din oouza lip-
~ ei de legatura intre monumentele ce se pl'oedeazil
pe orizont (fig. 434).
Fig. 433. Silue~ exterioar3 a ~ului Colonia.
Aceste imag::ni exterioare ale multor ora~e din
apus Bunt. CUlracterizate prin un coronament proeu-
rat de catedrale monumentale. ]'igura 33 arata co-
ronamentul format de catedrala. din Chartres, iar
fig. 34 reprezinta 0 vedere genera1a a vechiu.lui Pa-
ns, unde predomina catedraia Notre Dame.
Fig. 434, Silue~ din Berlin.
Silueta exte1'ioa1'(i de altitudine (din vazduh) cere
o silueta extel"Orura, vazuta mai mult sau mai putin
de nivel. Aceasta .s ilueta din vllzduh ca~tiga din ce
in ce mai mult in importanta de cand aviatia I}i aero-
 URBANISTICA GENERALA 577

navigatia s'a dezvoltat. De aeeia, aeum ~i pentru a- Printre metodele cu actiune sentimentalll citate, a-
cest motiv, in mai toate coneursurile urbanistiee se cum cu extinderea illuminatului electric, din ce in
cere prezentarea ~i de vederi perspective din zbol'ul ce este mai l"aspandita 9i mai perfeetionat, este iIlu-
pasarBi. Importanta lor ElIStetica este mult mai re- minatul in timpul noptei.
dusa, de oareee detaliile dispar 1a d!'stantele mari de I:'""'~-." - -- - - - ---- -
privire aeriana. "

Examinand Parisul din aeroplan (fig. 130 ~i 133)

disfngem u~or osatura ora~ului formata din ma-
Tile bulevarde ~i piete~ eu eUidirile monumentale, ell
a,rmorua intre tot. ~i partile eomponenh>. 0 silueta
din vazduh placuta e ~i aceia a o.ra ~ulu i Bath (fig.
118).,
Vederea de altitudine a ora~ului New-York (fig.
165) nu prezinta acelea9i avantagii ca a ora~ului Pa-
rils. ~i d:n acEllS,f punet de vedere nu pare ferieita
propunerea lui Henard pentru «0l'a9ul viitorului»
(fig. 154).
Figura 98 este 0 vedere de altitudme a unci parti
din Roma, unde se afla piata Sf. Petru $i domul eu
acela9 nume.

Fig, 436. Coronamoot lnsuficient pe decnul Patriarhtiei (Bucul'e'§ti) ,

Daca c01ol';tul general a1 unui ora9, Bau particular

al unei constructiuni, poate constitui un element .d~
fl'umusete in timpul zilei, iluminatul ora9ului in
timpu1 noptei poate produce efecte estetice uneori
de neuitat, prin mistere1e ce suggestioneaziL
Plantatiile, cUidirile, pot arunea proectiuni de for-
me neinchipu:te pe cer ~i de rara frumusete, la lu-
mina palida. a lunei, dar 9i reflexuri minunate in
apele 1acurilol', basinelor artificiale sau in apele
Fig. 435. Coronament antliestetic pe dealul Patlr:arhiei (Bucure§ti) .

Bucure$ti·i era earaeterizat pri'll multa vegetatie

din interiorul lui, printre care se ascundeau eHtdi~
rile ~i eare aparea in deosebi in vederile din vazduh
(fig. 206 ~i fig. 207). Din nefericil'e 9i aceasta ima-
gine estetica tinde 8a d'spara.
Coronamentul trehuie .studiat amammtit, mai ales
cand ora9ul este re1ativ ~es. Trebuiese studiate cu
atentie eurbele de nivel 9i a determina punctele pre-
dominante, 9i apoi a stabili inaltimile maxime ale
punetelor de jOIS, i;i spati ile lib ere neeesare apal'itiei
eoronamentelor. A9a s'a procedat la Washing tun
(fig. 135) unde l'Enfant a ales punctul culminant
in care sa fie agezat Capitoliul, formand eorona-
Fig, 437, Coronament pe dealul Mihai-Voda cu Arhivele Statului
ment. (Bucure§ti) .
La Bucu1'e$ti se cauta acum a se forma cOtrona-
mente din Dealul MiM'opoliei odinioara foarte M- curgatoare limitrofe. Este recomandahil deci sa se
cuns (fig. 435 9i fig. 436), dealul Mihai Vodii eu Ar- caute a obtine asemenea efecte de lumina..
hivele Statului (fig. 437) 9i ehiar al Arsenalului. Dar noi ne Teferim in deos-ehi la illumnatul art.ifi-
Chestiunea aeeasta este foarte complexa. cial din orage, pe care il intalnim eurent.
 518 U H.B A.N I. S.
======================================
Epoca industriala moderna, epoca electricitatei,
face pos 'bila raspandirea acestei noi frumuseti UJr-
bani stice, care in fie ce seara poate aparea oc11i10r
no:;;tri, nu numai, ca pe vJ:emuri, intr'un carnaval
venefan, cand lampioanele produeeau efecte de ilu-
. minat cu totul neprevazute.
P:g. 438. Turnul Jewels lumlir.a<t ncatpxa, la ex.poz(rl3!
Panama-Pac:fic (19.15).
Mi'Ie de lumini straIucitoare de pe strazi, de pe
1a ferestre, dintl"un ora~ mare :;;i bine luminat, dau
un efect estetic spec:fic ul'ban:stic. Repartizarea lu-
minei 'ntcnse ink'un intuneric intens poate uneori
cre:a imagini cu erect puternic sentimental, impre-
siuni mni puiern'oc de cat ce1e. la lumina zi1ei. Fi-
gura 438 arata 0 privel":;;te nocturna a turnului «Je-
'Wels» de la expozifa Panama-Pac,uie (1915).
Fig . 439. Vedere In Lmpul noptei a sonde..or de', a ~"u.em
(Rcman:a).
lata cum descri~ un autor de imag 'ni iuristice pri-
veli~tea minunata pe care 0 au M orenii industriali
noaptea (fig. 439), cand nu arde vre-o sonda: «pe
«fondul albastru cenu:;;iu a1 cerului ~e desemneaza
«vag s'luetele intunecate ale turnurilor de sonda.
~fU rl _
«Formele lo.!" bizare, car,e abia se ghice'SC in noapte,
«n'au eontururi bine hotarite; aei se inalta zvelte :;;i
«elegante caire cer, aci ingramadite unele in altele,
«se confunda intr'o pata neagra :;;i inform a. $i peste
«tot, in dreapta, in stanga, cht poti cuprnde eu, pri-
«virea, stralucesc sUle :;;i sute de lumini galbui -
dampile electriee de la sonde - adevarate pieaturi
«de aur, printre car,i se za.resc iei :;;i colo, rataeite,
«globurile de argint stralucitor ale lampilor mai pu-
«terniee» ...
Figum 440 cata a reda yedema noehlJrna a ora:;;u-
lui Balti'more (Statele Unite) cu un aspect feer'c.
lata cum descri,e J. Fraser «poezia fortei» om:;;u-
lui Pittsburg eu otela:riile lui, vazut noaptea: ... «sa
«mergi SB<'l.m in Highland Pm'k, loe ridicat, de unde
«privir&'l imbrati:;;eaza ora:;;ul intreg. De aeolo, intr'o
«atmosfera satul'ata de vapori su1furo~i, un specta-
«col ce te amete:;;te se preZlinta ochilor.
Pig. 440. Vederea nocrurna (;1 ora~ultri Baltimore.
«Dedesuptul unoI' lumini vii se intinde spre eel' °
«perdea de fum neg,m :;;i galbui spre pamant. Un
«moment bolta cereasca paU. e de foc, 0 lumina stria-
1
<ta de luciri :;;i de aspect vulcanic scanteiaza in cea-
«ta. J os stralucmc furnalele inalte, eparate prin £3..-
.< ~ii de umbra ..Lmestecate eu galben :;;i ro:;; incandes-
, l!nt, limbi de foe lJalpaie Rpre eel' ~' atillg norii.
In fiece mOIr Ant, neregu1at, iei :;;i colo, brazdeaza
un fulger - ell al unui arc electric din miloane d(~
LOrte, 1iche£iat ~i twnsformat in 0 garla de laY3
flllida - :;;i lumineazu eerul eu un iraZlleh ....
·,Constructii mari par umbre negre ...
(~cesta e.ste tubloul pe eare m', I-a prCzt~!ltat Pitts-
burgh in noaptea in eaJ'"e I-am parasit. Pana atunei
<yazusp-m oral;lulla lumina pala a zilei. ObS01'Vn':iem
·,multo lucruri care rna umplura de admi ratte, va
«zuscm altele neplacute :;;i chiar urate.
*.Dar ceeace imi v(\i am'nti eel mat n1Ult timp, l'~t(J
«:u;;pr.ctul acestei capitalo a otelului, ai;la el1lU am
<,vi'izut-o in acea serora.
"Era 0 seara strani€ :;;i £ormidabila, sataniea, insa
«plina de poezia forte:» ...
 URBANISTICA GENERALA 579

Ai;lU dar pe cat do potrivita este lumina rara ~i zinta 0 ilIuminatie a cazinoului ~i Ia Jetce din Nisa;
slaha in timpul noptei in locurile putin populate, sau, mai ,pito.resc, cu faclii, uz inta.lnit in Italia
pe ·atat contribuie la fl"Umul'Sete lum:na intensa .;;i
deasa in timpul noptei in orai;lele mario Iluminatul
vitrinelor, reclamele luminate, colorate fix sau mi~ ­
cator, distr 'butia luminilor puternice in intuneri,c,
toate kl, un 10c, contrjlmiesc la obtinerea unui efect.
Heclamele din N,?w-York ~i Berlin sunt celebre, iar
aceia facuta prin turnul Eiffel d 'n Paris (fig. 360)
sau cpl-e ale unor mari magazine din Paris, mai ales
de l'Sarbatorile Craclunului sunt minun;, de tecnica ~ :
demne de admiratie.
Da ro deosebita eleganta de iluminat 0 of era glo
burile electrice, ini;lirate ca un lant in axul bulevar
delor,_ Este neintrecuta pr'velii;ltea de pe avenue d(>:
Champs Elysees din Pa;ris, a colierului de perle for-
mat de globurile luminoas'e, ~i furniC8crul de ochi in·
candescenti ai automobile1or, frumusete ce nu rivali
zeaza de cat cu claviatura de lumini grupate ~i cu t ·l"g • .,43. )00 ...1 ape.or fantanllor de la \ ersailles ill 't mpul noptei .

fe loa Piata Signoria din Florenta la Palazzo

Vecchio, fie la Castel'ul lngerului din Roma (fig.
442).
Expozitia de arte decorarve din Paris a raspand :t
cleeorul illuminarei p rin proectiuni, e:J. in fig 360
eu turnul Eiffel, de aItfel silStem vechi uzitut la jo-
cuI apelo\f de Ia Versailles (fig. 443). Zgarie norii
::tmerioani~ eu eonur:astele lor de umbre ~i lumini pro-

F..9. HI. IlIuminat.e la Nisa, (CasLno §i· La Jetee)

intensitati diferite, din Piata Concordici. Lantul de

1umini axiale de pe b-dul Bratianu di'n HMcure$ti, da
~i e1 un aspect interesant de noapte acestui bulevard,
eare ziua e mai putin maestol'S.
Mai inainte decoratia luminoasa a siluete10r se ni-
eea eu becuri incandelscente, ea in fig. 441 ce repre-

Fig. +44. Cl~direa Palmolive d:n Chicago It.:m.na'.a noaptea

ectHte, sunt chiar mai impresionanti noaptea , cilet

ici ~i colo, apare pe boHa cereasca, in imcnsul intn ·
neric1l1ui, ciite un g:gant Ulcut, cum se vede tIl fg.
rug. 'hi. I.J:UlIlillat:e la Podul Ingen:J1ui §i ~telul Ingerului ddn 444 reprezcntand illuminarea cUidirei Palmolive d'n
Roma. Chicago. Expozitia din Ch i.cago d'n 1933 (fig. 445)
 5S0 U R BAN ISM U~L~==========.=-=
a excelat cu feeria luminoasa :;;i eolorata prin miliar-
dele ue lumanari elcetrice, reflectate in laguna.
Fig. 445. Expoz:tia din Chicago (1933) in timpul noppt
Dar de 0 frumusete nelmaginabila este valtoarea
cascadei Niagara ~ub l'eflectoare (fg. 446). Cine
nu a vazut-o ziua, noaptea mai ales sub lumina alba
~au ro:;;ie, 0 crede un imens vulcan in eruptie in
cratei'ul cilrma clocotesc vapori fierbinti de metale
topite. Fierberea in craterul Vezuviului amete9te
mai putin simturilc :;;i nu se imprima atat in amin-
1ire, ea aceasta cascada.
Metoda eu actiune intelectuall'i cea mai importan-
ta este ordinea ~i orientarea.
Prin Ol'dine l;li orientare in dezvoltal'ea ofUfJelor
nu intelegem simetrie, forme fJi siRteme geometrice
regulate, sau fJablonare in executa rea stl'azi10r, pie-
telor, cli'idirilor. Din contra, 0 prea m:uc l'egularitate
l;li uniformitate, en aspecte de ordine fJi ell intentii
de o·rientare perfecta, nu face Ga na ca sentimentuI
F.g. 116. Cascada Niagara iIlumiuata eu refleetoare.
ea ordinea fJiorientarea eontribuie Ia frumosul ur-
banistic. De cele mai multe ori orientarea in orafJ
devine grea prin 1ipsa oricaror repere de atractie,
pe care sa se sprijine ochiul ~i memoria, ca intr'un
mare depozit eu acelea~i fabricate. Cele mai multe
din oral;lele mode:rne pacatuesc de aceasta unifor-
mitate plictisitoare.
K u hebuie insa, fugand de Ulliformitate, sa cau-
Him variatia prin 0 prea mare diferentiere in s~y­
lurile cUidirilor.
Ordnea l;li orientarea, ea sa produca estetica urba-
nist-iea, trebuie sa existe in mod disc.ret, sa nH COll-
duca fara sa simtim. Pietele, eladirile, monumentele,
varietatea al'terelor de circulatie l;li ehiar 0 (r fe··
rentiere a vechimei lor, sunt elementele care ne 07
rienteaza in oral;lele bine inzestrate din punct de ve-
dere estetic. In a~ezarea ~i legatura acestor ell'lTI(,ll-
te gasim totdeauna 0 ordine nascuta din nevf)ile
loeale permanente. Ordinea :;;i orientarea ast rd oh-
tinute VOl' eontribui totd8auna la frumusetea ora-
:;;elor.
Armonizarea eu mediul inconjurator (adaptarea la
mediu), adica armonizare cu clima :;;i ;solul. cu
viatc'l sociala ~i cu traditia istorica, ori chiar cu mij-
loacele materiale dinlocalitate :;;. a. contribue la rea-
Fig. 447. Strada pr:nCipalA din Campuloog (Romania)
lizarca estetica. 0 astfel de armonizare mai eontri-
buie fJi la formarea earaderuIui 10e:11, uneori numit
~i coloritul local: «0 arta adevarata se adapteaza
«pretutindeni, se traduce in limba sufleteasea a fie-
(' cilrei rase»,...
tn Angliapelllzele de verdeata, partereIe d'.l Ilori
convin mai bin e climei; in Romanh arborii ftuto~i
pot trai, umbra lor este mult mai cautata vam pe
llmp secetos, iar iarna sunt decorativi. C1l32Ie eu
strea:;;ine :;;i acoperi:;;uri Irepede inclinate sunt cpIe
potrivite l;li adaptate nevoile locuitorilor tarei roma.-
nc:;;ti. Terasele desco}Jerite insa, eontrasteaza ell me-
diul existent :;;i ~unt nepotrivite la noi, de aeeia efee-
tul lor estetie ilU are caracter de permanenta.
o astfel de adaptare gasim in ora:;;uI Campu, Lung
(fig. 447), un «mare, ideal sat romanesc, eea mai
; ~ .i.~(, gospodarie de tarani ee se l.fla in cuprint3 r~ .
«Romaniei. Strada 1arga Iasa vederea spre plaiuri1e
«tarei, case mai mari :;;i mai mici nu acopar vcderea
«clopotnitei bisericei, iar pomi grupati sau izolati
<.umbrcsc drumul calatorului fJi ascund ea5ele».....
(N.lorga).
 URBANISTICA GENERALA 581
~==============~======

U l'banistul mai cere ~i 0 armoni,e a traseului stdi- RESUME

7.ilo1' ori p ietelor, cftt l;ii a cladirilor ce Ie ineadl'caza,
rl! topografia loca1a. Astfel Ia ora~ele de pe trurmu I UR,BANISTIQUE GENERALE
unei ape mari (marc, ocean, lac, fluviu) stradele ~e par Ie Prof. C. Sfintescu
cftuUi a cildea sub un asHel de unghiu in raport cn
tarmul, ea sa den 0 cat mai intinsa ~i mai raspandita Esthetique
privire spre apa, in afadi de pl'omenadele, parcurile
~i chiar pietele publice eu monumentele ora:;;ului, 1. - On considere souvent comme vue d'ensemble
C31'e se intind in lungul tarmului.. celIe qu'on a d'une distance egale it 2 ou 3 fois Ia
hauteur de I'objectif, mais elle depend du «champ
De la sine inteles ca la fel trebuie sa ~e pl'ocedezc
visuel». D'apres Axenfeld et Terrien, qui ont-essaye
~i cu vederea, spre dealuri SHU munti. ~ iciotlntn,
l'angle visuel d'un oeiI, cet angle varie dans Ie plan
emu (-lm mai spus, nu trebuic:sc ncoperite asemenea
horizontal de 60° it 150° selon les couleurs de l'ob-
voderi prin clndiri, iar cand aceasta nil se poute
jectif (blanc, rouge, vert, ]e vert ayant l'angle Ie
face, ain motive puternice economi<:o, atunci cliidi-
plus petit). Dans Ie plan vertical, (en haut et en
rile eata sa fie cat mai joase.
has) Ie phenomEme est analogue et l'angle varia entre
Stradcle sa urce pan tele terenului pe cat se poate 60° et 130°.
urmnnd curbele de nivel ,eu raze mari la curb~, inr Mais dans l'urbanistique, Ie «champ visue!» doit
cHidirile sa profite de perspcctivele ce Ii lSe creiaza etre con.sidere pour les deux yeux en meme temps,
in mod natural, ~i sa caute sa fie demne de aC{lle ce que les opticiens ci-dessus n'ont pas experimente,
perspective. D'apres Ia pratique faite par C. Sfintescu, il resulte
Chiar materialul din care se executa clad~riI~ P,)t que ce champ visuel serait de 60° sur l'horizontale
influent<'l estctica. Nu produc efect estetic casele e· et de 24° sur la verticale, avec de petites differences
xecutate din paianta vizibiHi in Iemn pc terenurile cependant des individus. Dans l'urbanistique, la li-
~c.'Se despadurite, cum au procedat unii prop~ietari gne du sol limite Ie champ visuel dan.s Ie plan verti-
in Bucure~tj ~i nici acele executate cu fat.ada aiIi cal, car la majorite des observateui·s sont des pie-
piatril bruHl, in 0 regjune unde nu exista de cat lut. tons.
Sub impulsul unor idei gre~ite regulamentul null Par suite, pour avoir un champ visuel horizontal
al Bucure~tilor avantajeaza prea multa cladirea inal- integral, Ie spectateur doit se trouveT en dehors du
ta ~i inghesuita de raport. Rezultatele nu VOl' fi feri- lieu geometrique des angles de 60°, qui est Ie cercle
cite, fiindca sistemul nu-~i are aiei niei oriA"ina, circonscrit equilateral ayant pour cote la longueur
nici medilll social ~i nici cel economic. ~rrehuie ~:l de l'objectif observe, soit r = j}:3
urmihim perfectiona.rea, adica imbunatatirea siste-
meJ.-lr nOfuStre,
. sau a celor gasite bUllC in alte t61'i , 8i, nous choisi.ssons pour Ie champ visuel sur la
spre a Ie mtroduce, dar sa nu imitam servil ceeac(' verticale l'angle de 18°, soit Ia distance egale it 3
vedem aiurea. fois Ia hauteur (comme l'on regarde pour la pein-
ture), les deux conditions du champ visuel sont
lata. in aeeasta ordine de idei, ce se scria 'in «La a101'8 satisfaites pour des observateurs se trouvant
Quinzaine Urbaine » din 19 Fehruarie 1921, pag. 38:
en deho.Fs du cercle lieu geometrique, pour Ie plan
«desigur aami1l1stratifl, urbana ~i in special cail8 tIe horizontal, et au-dela d'une pal'hllele it Ia Iigne du
«comunioat: e au 1[1811t totdeauna foarte mult de dorit
sol de l'objet obse'l've, it une distance de 3 m. de
<'lnsu nimi c eel putin nu a mtervenit sa rupa armo: 11a uteur, pour Ie plan vertical. De cette condition r88-
«nia ~i unitatea vechiului S tambul, data de m(IUll sort Ie rapport Ie plus avantageux <>ntre I et h it
«mcmtele sale, copiate dupa modelele antice, byzan- I
«tin'e, atiLt de bine adaptate acestor Iocuri pe care savoir r = --
2Vj
«eIe s'au nascut ~i care ru sar din mijlocul caselor de
On trouve des proportions approchees de ce rap-
«lemn care toate se aseamana fara a fi ins a mono-
«tone. port it Ia place Campidoglio de Rome, executee par
Michel Ange et it Ia place de la ConcoTde it Paris.
«Ce va deveni e1 (ConstantinopoluI) p.rin 0 tnws- La vue d'ensemble donne Ia possibilite de percevoir
«fol'mare partiala conceputa de arhitecti striillli l'eurythmie. En effet ces deux places sont eUiryth-
«obi~nuiti in Statele Unite cu un aranjament llrha~ miques.
«cn totul diferit? Ne putem teme ca se va modifiJa
«prea mult caracterul anticei cetati ... II. - La vue en perspective doit faire ressortir
une predominance realisee soit par une BureIevation,
Concluz:e, dar pentru toti: «Estetica Urbanistica soit par une e.nsspective elargie, soit par un relief.
adeviiratii nu poate fi cTeiatii de cat de un autohton,). Le cadre d'une perspective doit etre eleve et fait
 582 U R BAN ISM U lJ
==========================
<o:oit de verdure comme a la Villa d'Este a Tivoli, a
"Versailles ou a Sans-Souei (Potsdam); ou d'edifices
comme au Portico degli Ufizi a Florence; ou bien
iJ doit comporter des predominances en forme de
tour'S comme it Bologne, Pistoja, etc. mais toujours
en guise de cadre. Bien que Ie Sacre-Coeur de Pa-
ris ait une perspective, il n'a pas un cadr,e suffi-
samment eleve qui mette cette perspective en relief
et c',est pourquoi 1'effet estMtique est faible.
Une autre condition de la perspective est la per-
pendioularite du cadre predominant sur l'axe de la
perspective.
Le but est que les formes simples et regulieres
n'appllraissent P'1S deformees et compJiquees de
maniere it detruire l'effd hedonistique de 1'euryth-
mie. A l' Athenee 1'oulIlain de BucQrest cette con-
dition a Me I'espectee de meme qU'el1e 1'a Me au Pare
Carol que domine Ie Mu"ee Mil-itaire.
III. - La perception du relief est importante pour
la perspective et pour les contraste de lumie-
rc et d'ombre qui accentuent Ie., formes partjculie-
rement lorsque leIS distances sont petites, les mas-
ses considderables et Ie clldre bien ensoleille.
Seuls les anima,ux v,e rtebrn?s ont la vue stb-eosco-
pique, qui resulte d'un phenomene psicho-physique.
Elle est fonction de la pllissance d'aceomodement
(proximum et remotum de convergence) et de l'a-
cuite stereoseopique. Loo testes stereoseopiques ser-
vent it 1'accroi,s sement cia pouvoir d'accomodement.
Diocles demontre que l'acuite stereoscopique est la
parallax.e stereoseopique minima E Clont la limite
P ~ ' OU' PsIgm
. , par 1a f ormuI e 1)2- ' 'f'Ie 1e
e.s L expnmee
relief, ~ la distance entre les axes des yeux et D
la distance de l'objectif. La parallax{) est mesuree
en radians. L'acuiM normale E est comprise entre
l' (Helmholz) et 10'. En moyenne el1e e.st consideree
rgale it 30'.
Le champ stereoscopique de l'oeil humain normal
est it peu pre de 450 m. de rayon et correspond d'a-
pres Pulfrich it un angle de 90° dans Ie plan hori-
zontal (60 0 d'apresSfiutescn). Deux point,s itues it
450 m. de l'oeil et distances de 0,13 m. sont it la li-
mite de la vue stereoscopique (dans Ie cas d'une a-
cuite egale a 1'). En stereophotogrammetrie on a
etabli des fOlTIlules qui donnent la limite du 'relief
pergu par l'es yeux it· c1iv,e~ses distances.
Par suite, en estetique urbaine, on cherchera des
reliefs de detail dans les cadres qui comprennent de
petites surfaces (r'egmrdees de pres) et seulement
des (Silhouettes harmonieuses sans r,eliefs, dans les
cadre.:; compl'enant de gran des surfaces (destinees
it etre vues d'ensemble de loin). Le «nudisme archi-
tectonique» actuel et l'abanc1on par les Americains
dC6 decorations, qui n'avaient aucun sens sUJr leurs
gratte-ciel, semblent etre une consequence de la ste-
plastiquoe (sculptures commemoratives, decoratives,
reoscopie. II semble qu'on puisse trouver encore une
consequence analogue dans Ia soif actuelle de eou-
leurs vives que l'on obtsel've sur la fagade des edifi-
ces et dont l'apogee ,s e trouve it 1'exposition de Chi-
eago (1933). Ruskin considere que la couleur est ne-
cpssai-re it la perfection artistique. Mais, en urba-
nisme, iI importe de ref:pecter certains principes,
,hillS la coloration des fagades, principes ill1spires du
passe de l'architecture de.<; fa<,;.ades , (chez les Egyp-
tiens, leIS Assyriens, les Perses, los Groos, le.s Ro-
mains, les Byzantins, 100 ltaliens). Aujourd'hui,
pour proteger les villes contre l' «inesthetiqu~ des
coulcul'lS» il y aurait heu d'adopter dans leIS regle-
ments une servitude de la coule-ur.
1Dn urbanistique, l'action estMtique et St:3ntimcn-
tale (suggestions de rappOlrtLS de forces) appartient
au paysage, au pittoresque, aux monuments histo-
riques, aux travaux importants.
Le paysage met en action l'esthetique comme es-
pace libre mailS surtout dans Ie cadre urbanistique
(mer, be, foret, champ de verdUJr'e, montagnes, val-
lees) . On a de nombreux exemples de diverses cate-
gories de paysages ou l'action esthetique sentimen-
tale nait du cOUl'onnement, du contraste, de la de-
coration, du pitto1'f,-'."que naturel (primitivite) ou aJI"-
chi tectonique, ce deriller comprenant egaIement en
urbaillsme Ies monuments historiques.
De meme on a des ,exemples varies de vastes tra-
vaux qui, par la force qu'ils manifestent, sTh!:icitent
pui~saml1lent l'esthetique par YOle sentimentale.
Quant it Paction esthetique intelleetuelle, c'est-it-
dire celIe qui est en relation avec l'utilite, eUe est
surtout provoquee par le.s travaux urbani,stiques qui
accusent un orwre et une orientation, ou un equilibre
entre la vie economico-sociale et les realisations. La
plupart du temps, l'uniformite ne saurait orienter,
maitS bien plutot les alternanoes entre la regularite
et l'~I"regularite · (Unwin).
Le style w-banistique peut conduire parfois it la
personnalite urbanistique qui utilise au maximum
les moyens d'expression dans l'esthetique urbaine
en cherchant une predominance earacteristiquoe d'in-
dividualisation. Les element.s historiques, joints aux
elements natUJl ek; aident dans l'acquisition d'une
personnalite de ce genre. Une ville ayant une per-
sonnalite ClSt implicitement une ville d'art urbain.
La technique de Ia r ealisation de l'esthetique ur-
banistique, n'est pas complement etablie de meme
que Ia doctrine de l'esthetique urbanistique. La tech-
nique comprend des elements et des methodes d'oo-
tMtique. Les elemelIlts sont de pllliSieurs sories: les
elements natun:ls, comme l'eau (mer, lac, rivieres)
le relief (montagnes, collines, vallees, arbres); le.s
elements arehitecturaux (habitations, mOllluments,
monuments historiques, edicuIes); 100 elements d'art
 URBANISTICA GENERALA
fontaines, etc.). Loo methodes Bont celles qui sont en
relation avec l'action visuelle (comme les methodes
geometriques de 'Vitruve ou de Camillo Sl:tte ,relati-
ves au cadre); on les methodes psychologiques par
voie du sentiment predominance, contmste, pitto-
I'ooque, durabilite, richesse, equilibre social, illumi-
nation durant la nuit), ou par voie de l'intelligenefl
(hygiene, o.rganisation de 1a e~rculation, ordre et
orientation, 'structure des rues, variete des images,
sincerite) .
Dp-veloppant les elements d'csthetique u.rbaine,
l'auteur cite des detaHs et delSexemples d'utilisation
des fleuDs et des arbres, accompagnes de nombr'euselS
photographies provenant de differents pays. IIIS'ar-
rete ensuite au style architectural en tant qu'element
principal ~t il insiste particulierement sur le style
1'oumain et ses possibilites dam; J'.estMtique urbaine
en Roumanie. II ,e xamine brievement encore l'impor-
tance des monuments historiques avant de passer a
1a decoration mobile (edieules, vehicules et circula-
tion en general),.
Pour le,s elements ,l'art plastique, il explique ]e
mode de situer les sClllpiures commemoratives et de-
coratives dans les villes et il enumere les regles iu-
di.Ljueet: par Guerard pour ces oeuvres d'art, tout en
illustrant eelS· regles d'exflmples pris a Bucarest e t
dans d'autres villes de l'cil'anger. II Teserve un ex-
- - - -- ----
DIN VIA TAO RA ~ E LOR
BUC1JRE~TII SUB RASMERIT A DIN 7 NOEMBRIE 1769
Printre o;:zriJ.e ooilitare infaptuite de D-! Oem. 00-
brescu, Primarul generail al Munidpiu1ui Bucure~ti, mu·-
:veul Municipiulua menit a strangle cat mai mul,te din ve-
stigiile 9'e ca ~i ill le-2u lasat 'cei ce au locuit meleagurilE"
Dan:bovitei din cea mai veche antichitate ;;i pillla la in-
chegarea Regatului , muzeul Capiltalei apare desigur c(~
una din operile edilitar,e de seama.
Crei.at de mai putin de trei ani, acest Muzeu cores-
punde pe deplilIl scopului ;;i vizitatorii din ce in ce mai
numero;;i, cidmkand operile de arta ale tr·ecutului ora-
~ulud, studiind arheologi'a Bucure;;tiului ;;i a impr'e jurimi-
lor sale, co~nparand prin citirea hartilor ;;i a priveli;;tilol.'
colorate ~ub cari aparea capital a Valahiei in sec. 17 ;;i
18 i;;i dau mai bine seama de c,eea ce repr,e zinta astiizi
Ca,pitala Romaniei intregite.
Viziltatorul ce11cetand eu deamanuntul coleqiunile DU·
533
pose plus detaille a la decoration hydraulique et it
l'hifitorique de cette decoration dans dfferents ca1-
avec une partie relative aux p onts danB l'esthetique
urbaine. La encore Ie texte est accompagne de tres
. nombreuses illu.strations de ponts du moyen-age
renforces ou de ponts a' exploitation ou de ponh: mo·
demes metalliques de diff€'['('nts types choisis dalllS
des pays tres divers.
Au point de vue de In, methode, illS'occupe specia
lemcnt des regles geornet1-iques d'estMtique de Ca-
millo Sitte, relatives Furtout aux places. 11 flxplique
en detail et. avec exemplrs chaque' regIe en la rap-
portant a la doctrine exposee au debut en ce qui
concerne Ie cadre UJrlw.nistique. 11 cite egalement des
exemples de groupes de p1uces, apres quoi i1 paslSe
a la methode geometl'ique pour l'estMtique des pro-
fils et des traces de nl es et de leurs croilSements.
II ajoute encore quelques details et exemples re-
latifs it la methode des silh ouettes et du cowronne-
ment pour passer ens uite. aux methodes d'action sen-
timentale et notarnment it P,i llnmination nocturne,
surtout par lumiere projetee.
Enfin, pour les methodes d'action intellectuelle, i1
explique comment doivent etrp entendus l'ordre et
l' orientation dans les villes ainsi que l'harmonisa-
tion avec Ie miZ'eu envilronnant quant au style, au
r,e lief et au materiel.
de Dr. G. SEVEREANU
DirectoruI MuzeuIui MuniciplulUl
Bucure~ti
mismatice ~i medalistice stranse in cel mai bog at ;;i mai
i:1 structiv cabinet numismatic ce-l are tar,a, rasfoind bo-
gatele coleqiuni de reproduceri fotografice a vechilor
case ;;i uliti ale caror aminti ri Ie !:lai ga!:i m raslete, can-
tate in poemul popular, toti ace~ ti cercetatori ai Muzeu-
lUi, pleaca dela noi eu con vingerea ca pdn energile .;i
perseveren~a se pot infaptui opere maxi chiar intr'o clipa
de timp.
Progr.amul de luC<IU al muzeului se intrege~te ~ prin
studiile illtreprinse prill comentarea bogatuJiUi mate'rila!
i.stork ce-l avem la dispozitie. In acest scop ne propu-
nem astihi a descrie 0 pagiina din trecutul sbudumat al
ora~uJui, pe timpul d~nd regimul fanariot incatu~ase cele
mai de se<lma simtiminte nationale ale cetatenilor.
•
• •
 581 U R BAN ISM U L
================================ =================================
In biblioteca Academiei Romime, in sectiunea manu- pl<1n care fiind facut numai Ia 20 ani distanta ne reda
scriptelor romane~ti , se afla catalogat la numarul 1319 starea Na~ului in c1ipa izbucnirii ra~mj,ritii.
un codice miscelaneu de 249 file, care pe foile 2- 8 co- Autorul in versurile 25-34 ne lauda starea in f1ori-
prind 0 interesanta ~i pe cat ~tim inca inedi,ta descriere toare a Bucure~tiului , ora~ frumos ~i mare, impouobit,
versificata a neoranduelilor a .. rasmeritei" puse la cale plin de curti boere~ti ~i gradini, ne vorbe~te de hclT!ul
de ru~i, in Bucure~ ti , in ziua de Sf. Ecaterina, adica la Sf. Gheorghe, de sfataria, de biserica Sarindar de Dea-
6 Noembrie 1769, intitulata .. Isto ria T arii Romane~;:i de luI Mitropoliei, indicandu-ne intru catva ~i rlrumurile
la leat 1769". t-arcurse de revolutionari cari dupa descriere~ din ver-
Pe cat se pare acest text este 0 copie, dici nu gasim surile 242-265 ne da imaginea unei gIoate de haima.
intr'insuI ~tersaturi sau indreptari ~i din nenorocire 0 f ! ? Ie, conduse de ciipitanul Gheorghita imbracat cu un
copie neterminata a operii ori ginale, caci naratiunea se cojocel, scurticel, in cap cu cu!}ma de franghie, la fa~a
termina brusc la sfar~itul paginei a 8-a cu versul 307, in ars !}i negru ca 0 cioara.
cursu 1 descrierei unei petreceri puse la cale de ,r asvratiti. Fe un alt plan colorat al Bucure!}tiului a£lat in colec-
Foile 9-26 sUInt albe, apoi pe foile 27-249 urmeazd ~ii~e Muz,eului Municipiului, plan fant de Lt. !}i ling
o copie a cunoscutei Iucrari .. Noul Erotocrit". F . B.: Parcel intitulat "Plan von der Haupt und Rezl-
Acest manuscript ~i cu deosebire naratiunea istorica denz- Stadt Bukurescht, in der grossen Wallachey, wel-
a fost senmalata de N . Iorga ~i N . Docan. che den 9-ten November 1789, von denen kayseriichen
Pentru trecutuI nostru atat de sarac in marrurii, versi. koniglichen osterreichischen Truppen, .unter Cnmando
ficarea despre care vorbim prezinta desigur un deo~ebit seiner Durchlaucht des Feldmarschals Prinzen von
in teres, dici ne da amanunte ce nu Ie intaLnim intru alte Sach~en Coburg, in Besitz genommen worden"; pe
marturJi ale timpulUJi, spre pilda in Genealogia Cantacu- scara 1400 Klaftern, avem 0 imagine exacta a starii in
zinilor, Documentele Hurmuzache, etc. care se gasea Bucure!}tiul in epoca ,rasmeritei.
Ca atare poemuI apare ca un document important pen- Acest plan este cu atat mai important, cu cat autorul
tru trecutul Bucure~tiului caci din descrierea poetului a inseamna cu numere ~i descrie ceJ.e 91 biserici ce Ie avea
nOlnim, se oglinde~te 0 pagina din viata ¢ obiceiurile Capitala dintre care citam pe : Livida Gospodar. Podul
locuitorilor Capitalei, intr'una din cele mai de jale de Pamant. Stirsar, Moldoveni, Arhimandrit, Tiganie,
epoci ale vieti poporului nostru, epoca in cari atat Dom- SivilHi. Paparu!}, Cocona , Intronestie, Mahalaku, Po-
nia fanariota cat ~i ocupatiile ruse!}ti sIeise puterea c1t: to czar., Fuschiora. Bu~cherei biserici care Il'aman a fi
viata a romanului. determinate, ce!elalte 77 Hind denumi,t e sub numele e-
Din punct de vedere aI versificatiei poemul Iasa mult xact ce-l au !}i astazi.
de dori-t caci apare de 0 naivitate cu cafte de altfel 0 Deasemeni avem insemnate 28 palate !}i case de boeri
mai intalnim !}i in alte descrieri istorice din sec. XVIII. de prim rang: Palatul printului Mavrogheni, Pala,tul de
Autorul e un contimporan al evenimentelor pe cad Ie placere (Lustschloss) , Palatul lui Brancoveanu senior
descrie cum arata versurile 56-59: !}i al lui Brancoveanu cel tanar, Curtea Veche a Mitro ·
poHtului Cosma, a Spatarului Cantacuzen, Vacare-
Iar la Noembrie in !}apte scu, Florescu. Contesa Cantacuzen, PalatuI Helenca, al
Spre Vineri intr'o noapte Filipescu, Dudescu, Vornicu Slatineanu, Dinu Cretzule-
Auzim un tipat mare lui Racovita, Venetianca, Ghka. Kaimacan Cornesct!.
Un sgomot !}i 0 strigare. Kaimacan Isaki, Moruzzi, Dr. Constantin, Sf. Sava, Ca.
targiu, Baleanu, al lui Stolnic, al lui Istratti Kretzulescu,
precum !}i eI asista la jefuirea Domnitorului (105) Ia Connescu.
pustiirea curti lor bo'ere~ti, etc. Printre han uri !}i pravaJ,jj mai importante sunt insem-
In acela~ timp prin alegerea cuvintelor ne arata ~i ori- na-te pe acest plan: Hanul Filarl~t, Sf. Gheorghe Nou.
gina sa din popor !}i lipsa de cultura aleasa dupa cum" Popasu, Constantin Voda, Coltea, Stavropoleos, ~erban ­
atesta : Stupai (versuI 60) , chiloman (versul 71), Ma<;- y oda !}i Varlam.
cara (73), porci de caini (76) , harataladisise (89-97) , StudiuI amanunFt al celor dintai planuri sistematice
diafendifseasca (96) . ma nafest (214) , ~ocarici (245) . ale Capitalei noastre, ce'l intreprinde MuzeuI Munici-
raschirati (246), mu~ch i ce~te (305). piului, va da 0 lumIna noua asupra starii ora!}ului de 0-
Un punct important pentru trecutul Bucure~ti'llIui jl dinioara, in care fiecare casa avea gra-dini !}i curti mari,
gasim in versurile 21 - 35 in care dupa ce descrie fru - far de jur impreju,ruI Capital,ei existau numeroase vii ~i
musetea ora~uI'lli jeIue~te starea in care a adus-o ras- livezi de pomi, cari dadeau caracterul propriu al Capi-
vriHitii. talei Valahiei.
Asuplr a chipului cum se prezenta Capitala Tarii in a Poetul autor al descderei rasmiritii din Bucure!}ti, ce
cele timpuri avem un document de cea mai mare inselI' - ne'o propunem a 0 comenta in Iucrarea de fata, oglinde-
natate. este planuI Bucure~tiului alcatuit in 1789 de Lo- ~te in primele 36 versurU starea trista in care se gasea
tot. Ernst din armata generalisimului austriac Cobur!1. tara:
 tTRBAN1Sl\lUL

tensi.fica. Carazin imbracandu-se in haine de calugar re- Volintirii lui Ilie Moldoveanul avand in cap dUl l.t~ill­
vine la Curtea de Arge~ sub numele de Nazarie, adl!- bita~i inarmati cu doua trambiti romane~ti date de is-
cand marelui Spatar Parvu 0 sarisoare autografa de 1<1 pravnIcul Foc~anilor ~i cu doua tobe, iar in loe de stea-
Imparateasa Ecaterina II-a, scrisa in 19 Ianuarie 1769; guri albe legase in prajini 4-5 ceaceafuri, cand intra
iar celor doi arhimandriti Sofronie ~i Damaskin,· cate 0 noaptea in Bucure~ti dau foc unei colibe ca semn pen-
cruce de aur, spunandu_Ie ca ,a rma,tele lui Galiti:n vm Lu spiHarul Parvu, care in frunt'e a alfmatei de arnauti
intra in cllrand in Moldova, dupa ocuparea care~a Ie vor L ebuia sa coopereze intru alungarea turcilor din capi-
veni in ajutor ~i Muntenilor. tala.
Intr'adevar, razboiul ruso-turc izbucne~te. Baronul Dar, dupa poemul dela Academie sta-rea volilntirilor
EJmpt intra in Moldova ~i ocupa la 26 Sept. 1769 Ia~ul. lui Die lasa mult de dorit :
pe care Turdi loa retragere, dupa obiceiu, ii dete foe.
$tabul rusesc se scoboara pana la Foc~ani spre a fi Blestemati ~i porci de caini
nlili aproape de Bucure~ti. Toate ulitele pline
Acum apar ~i manoperile domnitorului care ne duc Cu cate un pe~chir la mana
la desfa~uralrea razmeri!i din Bucure~ti. $i in cap pene de gaina
Grigore AI. Ghika pentru a putea alunga din Bucu- Din aceasta descriere am recunoa~te costumul curca-
re~ti pe Turci, trimite la ~tabul rusesc din Foqani pe nilor romani.
Topliceanu, spre a strange 0 oaste de volintiri. In 80 Ori>ce mergeai de intrebai
drum insa Topliceanu fricos, viizand pe malul lalomitei Ei iti raspundeau stupai
vre-o 30 volintiri. se intoarse speriat in Bucure~ti, N'aveai ce sa mai alegi
s!=unand ca ville 0 mare oaste ruseasca ca sa napadeasca Nici ca sa Ie intelegi
omyul. Atat auzeam stupai
Domnitoru! cu boerii trimit acum la Foc~ani pe pita
rul~umitrache Varlam care reu~e~te sa adune 0 armata Numelc de stupai vi:ne dela rusescul mar~, de unde
de 700 volintiri ron:ani ~i arnauti. pUlIland-O sub co- HUirmuzache arata cum prin stupaizi se intelegeau Ru~ii.
manda lui Ilie Moldoveanu zis Lapu~neanu. La aceastii Obiceiurile volintirilor de a prada Ie gasim in versu-
armata se adaoga 24 cazaci ~i cu toti avand ~i pe egu- rHe :
menul Arge~eanu, se indreapta spre Bucure~ti spre a, 85 $i ne curatam de cai
face rasmerita care va fi semnalul intrari trupelor fU- Pana sa ne domirim
se~ti. Dupa hanuri sa e~im
Ei pradara, jefuise
Acum incepe sa se desfa~oare toa,te evenimentele can- Pe greci ii haflataladixise
tate de anonimul manuscriptului. Instigatorii revolutiei FIima lor grije fu sa puna mana pe domnitor:
aJ'eg zi,ua de 7 Noembrie a Sf. Ecaterinei, ziua Impara- 90 lar maiorul Zgulr ali
tesii spre a-I arata supunere : EI putu da navali
$i cu toti ai lui intrase
25 lar la Noembrie in ~apte Tocmai la Voda in case
Spre Vineri intr'o noapte Voda daca I-au vazut
Auzim un tipat mare 95 Cu toti la elau cazut
Un zgomot ~i 0 strigare Ca sa-I deiafendifseasca
60 Un hiet ~i un chiloman $i sa nu hartaladixeasca
De stupai ~i de aman
Nu puteai ca sa pricep! Dar Zgurali ~i cu Deli Gostea se purta rau cu domni-
Ci socotealii sa incepi torul Grigore AI. Ghika:
Unii zicea ca sunt muscalii 105 $i atata il desbracara
65 Gei mai multi ca sunt tatarii Cat nim-ica nu.i lasara
Anevoe se credea Un rand de ha~ne ii lasara
Un Iucru ce nu se vedea $i curand il ridicara
lar dupa ce se lumina In Sfete Gheorghe in han
Oare~ ce mai alina 110 Unde era ~i vel ban
70 Ace! huet ~i strigare Fratele Ma·r iei Sale
$i acel chiloman mare Cu haremul Dumisale
Incepum a vedea bine $i dupa ce-l a~ezara
o mascarada minune lar la curte se'nturnara
Ce sa spui ~i ce sa zici Dupa ce Ilie Lapu~neanu se asigura <Ie domnitor, se
73 0 gramada de calici ingriji fie organizarea guvernarii:
 biN ViA'fA ORA$ELOR
~============~======================
135 Dupa ce la curte ven£ra
Luara ce mai gasira
Alesera mai cu cap
Pa Gligore Sin Scarlat
11 facu ca un hatman
140 Sa mearga la 'Sfet loan in han
$i fara de vorbe mu1te
Sa aduca pe boeri la curte
Acestor boeri insa bandele nu prea le-a dat pr·ea multi!
consideratie, cad:
EI Hind poHticos
Ii aducea pan tina pe jOs
145 Brancoveanu ostenise
Pan tina sa'nadu~se
Se mira cum sa gaseasca
Tropos ca sa racoreasci'i
Dar pana i~l lua seama
150 VolintirH ii luara blana
Acwn avem descrierea ~edintei dda Curtea dam·
ncasca:
Dupa ce mersera la curte
Vazura acala obraze multe
Se ui.ta toti cum mai tare
Sa vada dne intre ei mai mare
i 55 Cand sa vezi ce sa vezi
Sa razi sau sa lacnimezi
Ca ~edea in spatarie
Acel polcavnic Ilie
Ce parecle Lapu1?neanu
1to Cu conte~u lui Ciocarlanu
Imbracat, infa~ura.t
Parea ca este un gansac umftat
Cu a sabioara incins
$i la yorba cam cu plans
165 La aDl'aZ rumeor
Umbla tot cu capul gol
Din dreapta lui Arge~eanu
$i din stanga Vero~anu
Amandoi arhLmandriti
170 Cu minte ~i iscusiti
Arge~eCIJnu ~i Vero~anu erau cei doi aghiotanti ai lui
Ilie Lapu~neanu. De chipul cum ei judecau se descrie la :
175 Amandoi tinea bastoane
$i judeca din canoane
Pa armeni ~i pe ovrei
Ii lasa numai in piei
Dar ve~ti rele Ie turburara lin~tea acestor tJ:lei capi a area fdcut 0 buna impresie poetului cad:
ai rasmeritei:
187 Rele ve~ti venira de afara
Cum ca sant turcid prin tara
Tae, arde, jefue~te
190 $i pe cre~tini Ii robe~te
Dar ca acest fel de caqi
Nevin din toate parti
Pent!"U lini~tea revolutionall'ilor, tr·e bue sa aratam ca
587
====================================
nu erau turcii <;e intrau in Bucure~ti ci acei 200 8'rnau~i
a lui Nazarie (Maiorul Karazin) care au tras clopotele
celor r-este 90 biserici ce Ie avea capitala.
Dar eu toata silin~a ce ~i-o dadea Parvu de a strange
cu aJutorul ru~ilor 0 oaste tare spre a guverna ta.r a, nu
ajun se la nici un rezul1tat, deoarece nimeni dintr,e romani
flU avea incredere in ru~i, iar populatia se temea de turd.
Poelul anonim ne descde aceste incercari ale lui
Parvu Cantacuzen :
205 Cum fugeau far a opinci
Ci la acest fel de oaste
Nu pot lupta firi mai pwaste
Ce destul e~ti dumneata
Oll'ice treaba ii cauta
210 Ca nu este de noi
A carmui la razboi
$i dumnealui vel spatar
Vazand ci'i umbla in zad~r
Cli nici manafest nu crede
215 Ci Ie frica de ce vede
Adevarat deocamdata
Sa arata treaba ciudata
Ci nu fip Ie indoiala
$i i~iti din banuiala
220 Ca far a amfivoHe
Trebue oaste sa vie
Ca iata intradins
Pe frate-milu Mihai am trimis
Vazand ca nid cu aceasta nu folose~te
225 Se apuca barbate~te ~i toate Ie l}randue~~ e
Orandu-i ispravnid pan judete ea sa tie
$i sa faea ~i 0 sta de judeea:ta a mie
Faeu ~i osta~ilor oranduiala
Ceeaee era eu soeoteala
230 Una pentru osta~ cal sa fie pe afara
Alta ea sa nu ia zaherea din tar:1
Comisu Radueanu
Ce-i ziee Slatineanu
Aflandu-se ispravnic la Dambovi~a
235 Sa pue mare silin!a ca osta1i'ii. sa trimi!.-l
$i ea!i asta~i fku's e
Doi eapitani Ie puse
Oameni [oarte iseusiti
Dar la fuga potrivi!i
240 Pa Stanescu Gheorghita
$i pe Fundateanu IQIlita
Intrcwea oastei lui Parvu Cantacuzen in Bucure~ti nu
242 Cand intrara in Bucure~ti
De drag sa stai ~i sa-i prive~ti
Tot unul ~i unul voinid
245 Tocmai steag de socarici
Venea pe pod raschira!i
Cu glugiJle imbaerati
Gheorghita cu un cojocel
De n'ar fi fost scurticel
 5E8
250 N u puteai sa-l cuno~ti
Ca el este mai mare peste o~ti
~i cu 0 cu~ma de £dlnghie
Plina de blestema~ie
Ars ~i negru ca .0 cioara
255 Tocmai capitan de ~ara
Este sa vie de acest tel de oaste
Dar sunt cu armele mai proaste
Ti mersera cu to~i la Nazarie
Da Ie £acu cautare
260 Scriindu-i pe to~i anume
Ce oaste este calarime
~i pe to~i ii vazu mi~ei
Da nu £acea treaba cu ei
To~i blestema~i ~i nebuni
URBANISMUL
=========================
Ajun~i la mitropolie prima grije a revolu~ionarilor fu
de a serba victoria printr'un chef musci:ilesc :
300 In ziua Sfetei Ecaterinii
Pentru al imparatesei nume
Facura 0 mare veselie
Sus in deal la Metropolie
Foarte frumos 0 cinstira
305 Dar muschice~te baura
Dela masa se sculara
Care vrudi ~i jucara
Aci se termina poemul istoric a rasmeri~ei din 7 No-
embrie 1769,
De~i versificatia apare foarte naiva, avand multa ase-

Cfmd vazu bucure~tenii in ce stare a intrat in ora~
banda lui Ilie care semana £oarte mult cu oastea lui Na- 1817 ~i pe care N . Docan a comentat-o foarte judicios,
zarie, ceta~enii fur a cuprin~i de nelini~te :
265 Dar unde sunt cei mai buni
~i unde aveam 0 oaste taDe
Acum e frica £oarte mare
Data iata ca apar ca intariri, cei 100 de cazaci, garda
de elita a lui Parvu, Se lumina fata locuitorilor :
270 Ca vine adevarata oaste regulata
~i cand ii vazu ca vine
Foarte ne paru bine
Inca dopotele tragea
275 Lumea pe cap alerga
Maiorii ~i ofiterii
~i Vladica cu boerii
La biserica la Sarindar intrara
~i oastea ramase a£ara
280 La mustra se oranduise
~i tunurile Ie gatise
Paradise lncepura
~i indata Ie sfar~ira
Ne rugam lui Dumnezeu
285 Tara, boerii ~i eu
Ca mul~i ani sa traiasca
Imparateasa cre~tineasca
Imparateasa Ecaterinii
Pana la marginile lumii
A~tfel compusa oastea lui NazarIe""i"ntarita de cazilci,
ddileaza in centrul capitalei prodamand !jef pe Parvu zin a fost cu con~.im!amantul domnitorului Grigore AI.
Cantacuzen :
290 Din Sarindariu
Merse la dumnealui vel spatar
Aratfmd ca mai mare sa fie
Dandu-i ~i cavalerie
Din yorba ~i din cuvinte
295 Se vazura oamenii cu minte
Ceru voe !ji se duse
La conac unde-i gatise
Ca !ji conac lui sa fie
Tocmai langa mitropolie
manare cu poezia istorica a pitarului Kristache scrisa in
totu~i poemul anonim prezinta 0 importan!a cu totul deo-
sebita, dand detalii inca necunoscute asupra desfa~tLrarii
evenimentelor premergatoare ocupa~iunii ruse!jti din
1770-1774.
Autorul nu aminte~ te insa nimic de luptele duse pe
uli~eJ.e capitalei, probabil din cauza scribului ce a opnt
transcrierea poe.llUlui la versul 307.
In schimb, in genealogia Cantacuzinilor gasim redate
aceste lupte din noaptea de 7 Noembrie, dintre armatele
de arnauti ~i cazaci a lui Parvu ~i garnizoana turceasdi
din Bucure~ti.
Cu datele ce Ie gasim in genealogia Cantacuzinilor se
poate astfel cOIroplecta descrierea poemului:
"Norodul Bucure~tiului s'a ridicat mic cu mare pana
!ji femeile cu prajini ~i cu caramizi, strigand: Muscalii
au venit ~i napadind asupra turcilor care erau cam la
5000, dar ri~ipiti pe la conace, dupa obiceiuI lor dor-
meau fara grije" Se speriara de urlete, strigate, dopote,
sIoboziri de pistoale, de strigate: Yin muscalii, stupai.. .
!ji au fugit car,e calari fara !jea !ji fara frau, care imbra
cat, desbracat. NUla ai 300 ce erau langa capetenie s'au
impotrivit cu arme inaintea por~ii domne~ti , despre ZlUd .
Dar vazand ca d1n toate ferestrele caselor del a uli~ii
se slobod pU!jti, pistoale !ji pietre, au fugit. Mor~i turci
60, vreo 5-6 robi vii, iar toti ceilalti au fugit la Giurgiu
in Noembrie 1769".
Este cert ca revolutia pusa la cale de Parvu Cantacu-
Ghica care refugiindu-se in hanul Sf. Gheorghe, chema
a doua zi pe: Matei, fratele lui mai mic, pe Alexandru
beizadea Mavrocordat, pe Ventura Postelnicul, pe doi
dofiori, ,P alltelie !ji Lucki, pe paharnicul Dumitrache
(ce fusese pe vremuri sfetnicul lui Stavrache) dandu-Ie
inapoi hainele furate in noaptea rasmeritei.
Dupa 4 zile Parvul incarca pe Domnitor cu suita in
doua care mocane~ti, il ascunde in calabalacurile surorii
sale Zoita, sO!ia lui Ionita Cantacuzino Deleanu !ji-l tri-
mite la Ia~i la !jtabul rusesc.
Dupa plecarea lui voda, caruia Parvu ii lasa cele 200
 ==~~~~==~~~~====~
blN VIA'l'A ORA~ELOR
p:' .gi ce Ie avea, de~i el insu~i ducea mare 'nevoe de
bC'ni, .Hirvu Cantacuzen ia fdinele guvernarH.
In primul rand adana bani dela negustori ce aveau
praviilii ~i marfa ~i pe cari le-a ferit de prada volinti-
riIor. A mai luat ~i din venitul tarH ce mai ramasese
la judete iar dela ocine a luat bani pe Octombrie, Noem-
brie ~i iJecembre, bani ce nu fusese !uati de lirigore ,-\1.
Ghika. A mai luat bani ~i dela ~tefan ce tinea vama.
Apoi a dat spataria lui ~te£an Toplicea.nu, care i-a fost
Nl urma intarita ~i de Rumantoff.
Aga 1'a facut pe Dumitrache Varlam, logofat pe Du-
mitrache al lui ~tavrache, caci niciunul din boerii marl
nu au voit a ramane in tara de frica turcilor, toti fugind
la Bra90v, caci pe atunci nu era inca oaste muscaleasca
in Bucure~ti, scrie "Genealogia".
Ultimul act de supunere ce a mai avut timp sa-l Lad
Parvu catre ru~i, fu deputatia trimeasa la Petersbura in
30 Noembrie 1169, compusa din: Mihai Cantacuzino
Nicolae Brancoveanu, lirigore Mitropolitul tarii ~i cei
doi arhimandiriti Chezarie ~i Filaret cerand imparatesei
ca sa incorporeze tara in Marea Rusie.
Guvernarea lui Parvu Cantacuzin fu insa de scurta
dl!rata, caci dupa raportul consulului olandez din 3 Ian.
1770, aflam ca turcii trec in Decembrie Dunarea pe la
Braila, indreptandu-se spre Bucure~ti unde se aflau ar-
matele lui Karazin ~i ale maiorului Andrech, compusa din
1000 cazaci, 300 vanatori ~i 2 tun uri, pe langa cei 2000
arnauti ~i 4000 volintiri ce numara armata lui Parvu
(Us~rskoi Voloskoipolc).
Lupta ce s'a dat la Comana a £ost dezaEtroasa pentru
rom';ui §i ru~i, de~i L:.amotin, in ultimul timp alergase Cll
doud regimente de infanterie sa ia apararea Bucure~tiu­
lui. In lupta dela Comana i~i gase~te moartea, Parvu
. Cantacuzen, maiorul Andrech, vanatorii, precum §i 750
arnau\i.
Totu~i Bucure~tiul mai rezista gratie regimentelor lui
Zamolin pana in Mai 1770, cand sosesc din Oltenia ar·
matde turce~ti a emaciilor, puse sub comanda lui .Manoil
Ruset, numit ~i Manoli Giani, ramas fidel turcilor ~i pro·.
tejatul pa§ei de Vidin, Mehmet, om de mare in£luen;a,
(03t \<aliu al Rumeliei.
In lupta ce se dete ~n Mai intre turci §i ru~ii lui Za-
motirl care avea drept aghiotanti pe Raducanu Cantacu-
zino, Tudorache Bal§ §i a1tii, turcii raman invingatori.
Acum 11 gasim ca domnitor pe ManoH Rw:.et, care £.ste
imbracat in caftan domnesc §l a§ezat pe Scaun de Meh-
met Pa§a, trimisul sultanului.
Manoh alcatue§te diva nul de boeri unde pri.ntre a1tU
gasim Fe Radu Vacarescu. Domne§te din Mai pana in
2i Noembrie 1770, cand armatele mare~alului Ruman-
}off se indreapta spre Bucure~ti, ba,t pe turci la Colen-
tina, intrand victorioase la 25 Nov. 1770, cand pun sta-
panire ~supra tarH pe care 0 administreaza militare~.te
impreuna cu un consiliu compus din boerii partizani. 0-
cupiltimlea ruseasca dureaza pana in 1774., cand prin pa.
cea dela Kuciuc-Kainardgi se sfar§e§te dupa 4 ani.
589
Pana la incheerea pacii, Bucure~tiul a mai avut in 1772
la 4 Mai un armistitiu, ce tine pana la 21 Februarie 1773.
Hu§:nea acestei ocupatiuni ruse~ti, nu a £ost cC'mpcn-
sata, zice capo. tul CO"1sulului olandez, dedit prin miq;o-
rarea Impozite!or, cad romanii nu au mai plat!t tribut
tU(~IJor in oce~ti patru ani. In schimb insa. tal'ile surori
au avut mult de suferit depe urma trupelor r:.tse~ti, care
au Imp1.tS prin toate mijloacele pe romani, sa int!'e~ina 0
armata de ocupatie de 20.000 oameni.
~i .:ecace este mai ru~inos, am putea zice, apare fapta
grupuid de boeri .romani, infeodati §i sc1ayi ai Rusiei,
(ari ncincrezatori in puterea de vi~ata a romao.ului, lip.
siti de dorul de I:bertate ~i de simtamant etnic, ~c sco_
boara a~a de jos, incat ii gasim pe insa~i ace~ti zi~i boui
romani ca cer Rusiei printr'un manifest in 12 punc:te,
nu mai putin dedit incorporarea Munteniei Ia Impe:lUl
Rusesc.
Razmeri1a din 7 Nov. 1769 descrisa de anonimul au-
tor, apare acum sub un aspect cu totuI deosebit §i de.
sigur nu lipsit de importanta, in istoria Bucure§tiului.
EI reprezinta una din cele mai vadite pagini din is-
toria uneltirilor ruseiiti ~p're a pune stapanire pe tara §i
pe poporul roman, uneltiri cari duc la 0 ocupatiune v,r e- _
melnica de p.atru ani, grat.ie co~cursului .crimin~l ~l.doij f!~t1/~('
nitorului Gngor,e AI. Ghlka ~l al boenlor ammtltl, ~
cari unii, dupa sfar~irea ocupatiunii ruseiiti, liii inde - ;J>
nesc in parte visul, lepadandu-se de cetatenia roma~t '
spre a deveni ru~i. ~
Ra!'merita ~i urmarea ocupati1unii ruse~ti a fost ca 0
furtuna care a doborit oameni, locuinte §i tarine, dar
dupa care soarele binefacator da romanului 0 noua
pulernica vieata, care are de scop a pastra nationalitdtea
,i
~ i a se desvolta pentru ca, peste un secol ~i jumatate,
inlreg neamul sa se intregeasca intr'o tara ce s'a numit
0dinioara Romania Mare, dar care nu este ~i nu va ;:a-
mf\l1e alt, decat pamantul sfant al unui popor ce-iii trage
obaqia din vitezele legiuni romane, colonizate de Tra-
ian, popor unitar, ce strans unit, trae~te iii se desvoltl
pcntru gloria Romtn.: ei sub neobosita pdveghere aRe.
gelui Carol al II-lea, icoana vie a idealului nostru na·
~iona1.
. -' .
RESUME
BUCAREST LaRS DE LA REVOLTE DU 7
NOVEMBRE 1769
par Ie Dr. G. Sevel'eanu
Apres un breI expose sur Ie progres realise par te
Musee Municipal a la suite de 1'aquisition de materiel
abondant, l'auteur s'aidant d'un text dont une copie se
trouve a l'Academie Roumaine, fait la description d'un
•
 590 URBANISMUL
===========================
epiwde de la vie a Bucarest lors de la revolte de 1769
instiguee par les russes. Puis il passe a I'explication d'un
plan de la ville de Bucarest etabli par les troupes au-
t:ichiennes d'occupation, en 1789.
Cette revolte a donne lieu a plusieurs chocs entre les
··················· - 8 -·····:···········
URBANISM
1. PODUL LITTORIO. AutostJraciele i~i
fac drum
din ce in ce m' mult in to ate tarile. Italia, initiatoarea
autostradelor, a maugurat de curand podul Littorio (fig.
Fig.!. Podul "Uttorio" din Venetia pentru autost.ada, inaugurata
in acest an.
1) pentru accesul autostradei in Venetia. Principele
Umberto ~i Principesa Jose de Piemont, au on or at inau-
- - - - - G $ 9 I- - - - -
.. ._,.
~
troupes russes et les troupes turques. Les boyards et Ie
souverain Alexandre Ghica etaient du cote des russes
qui ont profite pour occuper Ie pays pendant quatre
ans, pendant lesquels la population a dii supporter I'en-
tretien d'une armee russe compo:tant 20.000 hommes. .
~l TURISM
gurarea acestui pod, care de acum va forma 0 noua
atractie a Venetiei.
2. INSULA ADA KALEH este de un pitor,esc care
invita la 0 vizita pe orice calator din regiune. Dunarea
Fig. 2. Insula Ada Kaleh de langa Or~ova.
intre Turnu-Severin ~i Belgrad este foa,r te atractivii, iar
insula Ada Kaleh, revenita prin tratatul de pace din
Trianon, Romaniei, este, desigur, punctul ce atata mai
mult curiozitatea (fig. 2).
 N o r
INTREPRINDERI ECONOMICE ALE ORA$ULUI
BIRNO (BRUNN)
(Calatorie de studii)
I. Abatorul comunal
Aprovizionarea ora~ului Brunn cu carne ~i grasime 0
face abatorul comunal. infiintat in anul 1~~Y , pentru nu-
marul de locuitori de atunci de 120.000. hste impartit
in 2 parti pIincipale: partea pielei ~i cea de abator. eu
calea ferata exbta 0 legatura p.intr 0 linie de garaj.
In prezent se tae in abatorul comunacl circa 20.000 oi.
55.000 porci. 8.000 vitei, 2000 cai ~i animale niici. Din
motive sanitare ~i pentru a mari randamentul abatorul-.1i,
s'a interzis in toate ora~ele inzestrate cu un abator. a-
ducerea dirnei din provincie. ramanand de a se aduce
numai aniniale vii.
Suprafala abatorului este in prezent de 10 ha, cea
pentru sporirea lui de 6 ha. ~i eslte suficienta pentru
abator .~i halele centrale, cu un randament dublu, pe ')
perioada de 10 ani. In ceeace prive~te plasarea acestor
instalatii in planul nou de sistematizare al ora~uIui, s' a
preluat ·-punctul de vedere al pastrarei abatorului in a-
proprierea centrului, deoarece altfel ar suferi toata pro-
ductira ~i comertul specific din centrul ora,;;uIui : macelari,
carnatari, restaurante. Nici din punctul de v.edeIl~ igienic
nu este . nevoie de a propune deplasarea abatorului spre
periferie. deoarece, abatorul ca intreprindere pentru ca~­
tigarea ~i, co:nservarea carnii, alimente cad cer cea mai
mare ingrijire din punctul de vedere igienic, trebue or-
ganizat ~i inzestrat in mod irepro~abil ~i evitand orice
inconvenient pentru vecinatate.
II. Uzina de gaz, electricitate ~i de ardere a gunoiului
Toate aces~e 3 instalalii sunt contopite intr'o singur2i
intreprindere comt:nala.
Uzina de g~z, in£iinlata in anul 1848, a £ost preluata
In proprietatea ora~ului in 1896. De atunci a fost de
mai multe ori constructiv schimbata. In ultimul timp. in
urma propagandei intense £acuta de uzina de gaz pentru
marirea intrebuintarii gazului, cre,;;te consumul gazului
tonsiderabil :
In 1902 s'au fabricat 4,9 mil. m. c.
:. 1912 » 8,3 » vedere ea 0 parte a serviciului nu este inea mecanizatA.
»1922 » » 8,0 » din diferitele cauze, (cartiere intinse, strazi prost sau de-
»1923 » 12,3 » Ioe pavate) s'au facut depozitele trasurilor separate ale
Ora~ul Brun a introdus in ultimul timp indilzirea Cd
gaz in nouile cladiri ~colare, in crematoriui, in noul in-
stitut de desinfectare. precum ~i in toate cartierele mar-
gina,;;e. Sup;:afata astazi in Brunn ocupata de uzina de
gaz propriu zisa este 3 ha. Aceasta suprafata ajunge pen.
tru productia anuala de 4 mil. m. c. de gaz, a£ara de
instalarea un!.1i nou rezervor de gaz, care devine nece-
~r adica de 25 mil. m. c.
Uzina de electricitate a ora~ului B:unn exista din a-
nul 1898. In 1912, CflOd munidpiul a incheiat un contract
pentru livrarea electricitatii dela societatea Z . M. E
pentru 0 perioada de 30 ,ani, s a sistat partial exploata-
rea uzinei. A rii.mas numai exploatarea lilllliO,,' de t.am·
vaie. In 1923, dupa desfiintarea tuturor ma~inilor pentru
curentul unifazic, au £oo.t construite 2 transformatoare
de 11 00 kw. In 1926 a fost construita 0 sta!ie secundara
de 1200 kw. ~i 0 alta de 6UU kw. In 193j s'a adaugat
un transformator de 1200 kw.
In 1900 a fo~ t numarul consumatorilor de 424, in 1920
a crescut la 13.911 ~i Ia finele anului 1932 Ia 65.000.
lv~edia consumului pe an ~i cap de locuitor este de 108
kw. ore. Consumul kwo. pe re~eaua industriala a ajuns
maximul in 1928, fadlOd 25 mil. kwo; in 1932 a scazut
la 20 mil. kwo.
Instalatiile ardel'ei gunoaielor ca:mice au la Brun 0
importanta mai mult istorica decat practica, Hind cele
mai vechi din Europa centraia. Rezidurile se ard in 2
cuptoare legate cu cazane, iar aburii astfel produ~i st= in-
trebuinteaza la exploatare 2 ma~ini de aburi ~i 0 turbina
pentru producerea curentului electric. Zgura produsa se
vinde sau se intrebuinteaza la pavarea a,;;a numitelor aId
de periferie.
Ora,;;ul tinandu-se dupa experientele ora,;;elor straine.
mai cu seama a celor germane, iar conside:and epoca
Elctuala ca inapta pentru ffiodernizarea instalatiilor de
arderea ~i industrializarea gunoiuIui, a inceput de 2 ani
studierea intregei probleme a salt:brita!ii publice.
Serviciul tehnic prin seqiunea sa de studii, in contact
Cll serviciul sanitar, a elabo:at un vast program de salu-
britate publica, ,;;i I-a pus deja partial in executare.
Servidul salubritatii astfel creiat ~i deja in functie
in Bratislava, are ca conducator 1 inginer, caruia stal'
la dispozitie pentru Hecare seqiune, in cari este impaqit
ora~lII , cate un functionar tehnic cu un ajutor. Avand in
 592 URBANlsMUL
sec~iunilor pe cartiere, pentru a deservi mai repede car-
tierul respectiv, cu locuintele necesare lucratorilor.
lnteriorul ora~ului este complect mecanizat, in ceeace
prive§te adunarea ~i transportul gunoiului pan a la depo-
zit, maturarea ~i stropirea strazilor ~i indepartarea za-
pezii.
Studii preliminare, duse intensiv ~i durand un an in-
treg, au condus ca in centrul ora§ului sa se indeparteze
sistemul de azi cu cilindrele metalice, puse la un loc po-
trivit in curte sau in coridor ~i ermetic inchise, de 80
litri continut. Cilindrele sunt puse la dispozitie de catre
serviciul salubritatii proprietarilor de case . responsablli
pentru eLe, contra unei taxe care varieaza cu numarul
locuitorilor. Cilindrele pline se pun de catre agentii serv o
de salubritate inainte de a trece un vehlcul al serviciului
inaintea casei (2 lucratori necesari) , ceeace se intampla
odata pe saptamana, §i se incarca, punandu-se pe locul
obi~nui t un alt cilindru, curatit in atelierele serviciulul
(avantajul sistemului) . Este clar, ca procedeul este des
tuJ de complicat. S'a impus deci studierea unei alte so .
lutii, §i se crede ca se va adopt;:> tot sistemul galetilor, de
un continut de 60- J 10 litri , dar care se vor goli in
autocamioane inchise. Proprieftarii vor garanta curi'iti-
rea ciJindrelor. In cartierele margina§e se intrebuinteaza
trasuri, cari au fost mai inainte utilizate in centrul ora-
§uJui, facute din lemne §i captu~ it e pe din afara cu tabla,
cu 6 i.ncaperi de circa 1 m. C. continut (2 randuri cu dUe
3 celule), in cari se pune gunoiul de catre proprietari b
cutiile u§oare, insa inchise ~i aprobate pentru acest scop
de serviciul saluhritatii.
Serviciul tehnic comunal prin sectiunea sa de studii,
in contact cu serviciul de salubritate, a intocmit deja un
plan definitiv de sistematizarea depozitelor de gunoiu,
S-au facut stabiJirea pe teren ale fiecarui depozit, ales
in cea mai posibilii. apropiere a cartierului in chestie, a-
ceste terenuri s-au raportat in plan, constatandu-se ast-
fel procedeul de urmat la umplerea gropilor precum !'}i
timpul necesar.
T oate aceste depozite, proectate dupa partiala sau de-
finitiva umplere ca parcuri, locuri de sport, de joc, gra-
dini , ferme etc., s-au ales in apropierea unei legaturi de
~osea buna, obtinand un dru ..l de acces bine pavat ~i 0
sistematizare rationala de golire, in cele mai multe cazuri
cu vagonete pe linii Decauville. Anterior sunt inconju-
rate mai toate depozitele de gard viu sau de alte plan.
tatii, ca ri sunt deja prevazute in proectul definitiv al
depozi:tului. Am constatat nu numai la depozitele, ci ~i 1.1
toate lucrarile de salubritate le pe strazi 0 supraveghere
eficace ,d in partea ~efL : de seqie ~i a ajutorilor lor.
Extragerea obiecte1or inca utilizabile, pre cum ~i van
zarea lor, se face la Bratislava de catre agentii speciali
ai" 'serviciului salubritalii. La BrUnn se proecteaza aren-
darea acestui drept pe timp de un an. La Bratislava s' au
putut ~educe in acest mod taxele de salubritate cu apro -
xiinativ 300/0 •
Studiile, cari sunt mereu in continuare, se referii. la :
,::-. .: .
1) Determinarea cantita~ii gunoiului, care 5'a gasit
In Bratislava de 0.38 m. c. pe om ~i an (la Timi~oara
0.44 m. c.).
2) Analizele cantitative ~i calitative, pentru a putea
studia 0 eventuala valorificare a gunoiului.
3) Studiul mecani,z arii de salubritate. Acest studiu este
aproape terminat, deoarece s'a ajuns la tipuri de£i.nitive
de ma~ini.
4) Calculele pentru repartizarea cilindre1or, de 2 ti-
puri : 60 I ~i 110 1. S' a luat in studiu posibilitatea cilin-
drelor sau cutiilor mai mici, manipulabile de un singur
om ~i d~ incarcat pe 0 trasura cu baza joasa, in forma
unei platforme, cu sistemul de schimb, in car,e caz cutiile
se incarca umplute pe platforma ~i in care se pun cutiile
goale iar cele aduse se cura~e~c in ateliere1e serviciului
de salubrHate.
lata diteva calcule pe cari Ie-am notat:
Pentru a determina nHmarul camioanelor necesare,
pro~edam astfel : Incarcarea unui camion dureaza 85 mi.
nute, golirea 12, iar cu un drum mediu de 4 km. ~i vi-
teza de 16 km. reese durata unui drum al autocamionului
de 127 minute. Calculand cu 9 ore lucratoare, un ca-
mion poate face 4 dru~uri pe zi. La golirea odata pe
saptami'ma, cu un spa~iu disponibil de 10m. c. al auto·
camionului ~i cu circa 500 m. c. gunoiu saptamflna)
(ceeace ar corespunde raporturruor la Timi~oara, daca
Illam numarul locuitorilor de 60.000, pentru cari inten-
~ioniim de a mecaniza salubritatea), ob~inem 50 . dru·
muri pe saptamana sau 8 drumuri pe zi, adica numarul
necesar al autocamioanelor ar fi de 2.
S 'a intocmit un tablou pentru repartizarea cilindrelor.
De exemplu 0 casa cu 4 locuitori are nevoie de 1 cilin-
dru a 60 litri, 0 casa cu 26 persoane de 2 cilindri a 110
litri ~i 1 cilindru a 60 ditri , 0 casa cu 7 p-ersoane de 1
cilindru a 110 litri.
5) Costul transportului rezidurilor la locuI de depo-
zitare face, inclusiv dobanda §i amortizarea capitalului
investit, aJ camioanelor ~i cilindrelor, ga.raje1or ~i atelie-
relor, terenurilor de depozitare, salariilor etc., circa 16
pan a la 20 Kc pe an ~i locuitor.
6) Intocmirea unui regulament al salubritatii. Aci se
prevede ca transportul apar~ine ora§ului. In transport
.mnt cuprinse toate cartierele, se pot insa exclude unele
suprafete mai rar locuite. Se exchtd dela transport res·
turi industriale, cele de construc~ii, reziduri dela spitale,
abatorii , fecalii. Aceste ultime in cartierele £ara canal
sunt concesionate 10 ceeace prive~te extragerea ~i trans-
portul lor, de catre primarie antreprenorilor particulari ,
cu un caet de sarcini special, privitor la procedeul meca_
nizat obligator. Mai sunt excluse gunoaele agricole; pre-
cum ~i toate obiectele, cari prin compunerea lor acida
ar putea ataca materialul cilindrelor sau camioanelor.
7) Calculul costului de mecanizare:
2 buc. autocamioane sistem Kuka sau Krupp.Essen,
cu 2 buc. gauri contra priHuire, cu 5000 cilinclri a 110
litri §i 1700 cilindri a 60 litri, circa 4.000.000 Lei.
 NOT E
================================~~
Capitalul de exploatare anual, compus din 100/ 0 din
capitalul investit, 15% amortizare din capitalul investit,
asigurarea vehiculelor, ungerea, reparaturi , 2 ~ oferi , 14
lucriHori, cheltueli de administlrati<e, circa 3.000.000 lei.
III. IndlIzirca centrala a ora~u1ui BrUnn.
Aceasta uzina merita sa fie amintita numai din punc-
tul de vedere al interesUilui ei, fiind una din cele mai
moderne din Europa. Uzina de incalzi re produce aburi
supraincalzi!i la presiunea de 66 atmosfere, are i cazane,
din cad Hecare ajunge pentru 50.000 kg . apa/ o.ra.
Aburii produ~i sunt utilizati in turbine fara condensare
pentru furnirzarea de curent electric, fi ind adu~ in fine,
sub presiunea de 9 atmosfere, prin conducte la consuma-
tori. In anul 1932 s'au vandut 78 milioane kg . de aburi,
aproximClltiv de 2 ori ca la P,raga. Consl.1mul aburilor
este in continua cr~tere. In Ianuarie 1932 s'au vandut
7.019.000 kgr. in Ianuarie 1933 circa 13.161.000 kg.
In prezent centrala ,de incalzi1re are 21 consumatori,
tntr·e cari 0 industrie textila, una chimica , fabrica de be-
re, 2 spitaluri, baile, case mari de raport , case mari co-
merciale, banci, case de birouri, (lIteliere de reparat a u-
tomobile, fabrica electrotehnica, gara.
Conductele principale, in lungime de 6441 m., cost~
aproximativ 13.500.0'00 Kc, ceIe secundare, 2798 m, cir-
ca 2.400.000 Kc.
Ing. Otto Bodascher
o CLADIRE URIA~E de Ing . C . Raut (dupa "Le
Genie Civil") . .
Una din cele .mai importante cladiri de pe glob este
~ IliUmita ..Empire State Building" din New-York, con-
struita pe 0 suprafa~a de 60 m. X 129 m.= 7740 m. p ..
avand 0 inaltime totala de 380,75 m. Greutatea totala
a cladir,ei de 300.000 tone este sus~inu Ui pe 226 pile me-
talice, construite · din fier cu aripile pe 0 latime cons-
tanta de 470 m.m. ~i cu 0 greutate de 630 kg . pe m. 1.
SapaturiLe fundatiHor noui au necesitat deplasa rea a
6.850 m. c. terasamente ~i 13.300 m. c. roca, in a fa ra de
sapaturile celor 226 pile, cari au fost terminate la 27
Martie 1931. Montajul complect al osarurei metalke
a fost terminat la 21 Octombrie 1932. In a £ara de ~ar­
panta metalica, constructia aceste j.Lria~ e cladiri a mai
necesitat 240.000 tone de diferite materiale. Plan!;leul
celui de al 86-lea eta; (care se gase~te la 318,60 m. dea-
supra stradei) suporta soclul unui turn de ancorare a
navelor aeriene. In vaiful tumuh.i ~e e.el. cn far cu raza
de 250 km. Greutatea totaJa a .,arpante; ~.!!" de 58 .000
tone.
Populatia acestei cladiJri, care se apreciaza la 19.000
oameni, va ' fi deservita de cele 67 ascenS:1arc, av,bd
o viteza maxima de 360 m. pe minut cu 0 fo rta total a de
100 tone.
Incalzirea anuala va necesita 70.000 tone aburi , Un
rezervor cu 0 capacitate de 38.000 ilitri, s e r ve~te in c~z
,==================================
de incendiu. Lungimea totala a conductelor de ote!. fon-
ta ~i alama, instalata in intreaga cladire, insemneaza 68.5
km. Ae ea:;ta cladi re a necesitat un capital de 50 milioa··
ne: dolarL in afara de eele 17.5 milioane dolari, costul
terenului.
Pe ~an t i c r s'o dilt de lucru la 3439 oameni .
I. P.
LUPT A INTRE CALEA F ERATA ;;1 ~OSEA
P ENTRU APROVIZIONAR EA PARISULUI (dupa
le Rail et la Route., F ebruarie 1933) .
Privitor la concurenta ce se face d rumului de fier de
catre !;losea in aprovizionarea Parisului cu materii ali-
men tare, dam cifrele :
Laptele: Din 4.160.000 H . I. de lapte eonsumat in.
1 3 1. circa 300.000 H. 1. au fost transportati pe ~osea
0
de pe 0 raza de 100.200 km . Retelele de C. F . s'au silit
a reca~tiga traficul pierdut prin amenajarea de gari pen-
tru descarcarea laptelui (gares laitieres) , prin scaderea
tarifului !;li folosirea cisternelor izoterme pe camioane ~i
vagoane Rezultatul acestor . masuri a fost ca laptele
transportat pe ~osea a scazut dela 300.000 h. I. in 1931
~i 180.000 H . 1. in 1932.
U ntul ~i branzeturile 9.000 tone au fost luate dela
caile ferate P . O. de catre autocamioanele colective. P.
O . a trebuit sa mareasca vitezele trenurilor !;li sa intoc·.
measca un tari £ special , pe vagon complect in care se
cuprinde lntoarcerea gratuita a ambalagelor. Deaseme ·
nea caile ferate de Est !;li cele P . L. M . au reactionat
prin l'educeri de tarife de 30-35~/o .
Oua1~ ~i pasarile. Camioane de 5 ~i 10 tone aduc la
Paris oua de la Charentes ~i Deux-Sevres, pentru 360
franci franeezi ton~. Calea ferata a scazut tariful. Ca-
mioane de 4 tone aduc pasari di~ regiunea Bresse, ::l-
pro ape 900 tone pe an. P . L. M. a t rebuit sa mareasca
vit eza !;li sa coboare tariful cu 20% •
Pe~tele. Camioane de 5 tone efectueaza transportul
pe!;ltelui de la Dieppe la PariS, in mediu cu 170 franci
francezi tona. Caile ferate a le statului au redus ta rifele
ell 120/0, cu mult sub pretu1 de cost, n umai pen tru a-~i
reca!;ltiga tra ficul pierdut. Se semnaleaza 0 fericita ini-
tiativa a retelei de cale fe rata , care a organizat un ser-
viciu de colectare chiar p,~ plaja intre La Rochelle ;>i Ma-
rans ~i care aduce pe;>tele apoi 1a gara.
Animalele. In 1923, 35% din oi, 19&/0 d in vitei !;li
po.rci, 10% din bovine, erau transportate cu camioanele
a utomobile, comparativ cu 26%, 6'010 !;li 9% in 1930. In
ceeace prive!;lte carnea taiata, caile ferate ale statului
au rec<1!;ltigat aproape in total acest trafic de 2.800.000
tone transportat pe !;losea, coborand ta riful cu 150/0.
Toate retelele fol osesc vagoane frig orifere. Dar concu-
ren!a ramane totu§i puternica, de oarece in Hecare seara,
de1a Septembrie trecut, trei camioane a 5 tone pornesc
din Limoges, cu carne taiata ~i sosind 1a Paris la ora
unu noaptea aduc zilnic din aceasta regiune 15 tone
came tiiiata.
 591 URBANISMlJL
Legume1e §i fructele. Cele din imprejurimi sunt trans-
portate cu autocamioanele, iar cele mai departate cum
ar fi Centre, Midi sau Bretagne sunt transportate cu
trenul. Cele dela Loire-et-Cher sunt transportate pe ~o­
sea, tona costand cu 18-2 franci francezi mai ieftin
de cat pe caile ferate.
Exemplele aratate mai SllS, arata situatia mereu di-
ficila a drumulci de Her, prizcnier al regulamentelor ;;i
obliga!iunilor destul de rigide, in fata automobilului ca;:e
trae~te ~i se desvolta in libertate.
I. P.
TROLLEYBUS-UL. In revista ,.Le Mois" numiirul
pe Iulie 1933, gasim un articol inforn:ator asupra acestui
nou mijloc de transport in comun. In " U rbanismul" s'a
mai publicat ceva privitor la trolley.bu s ~i la introd\l.
ce:ea lui la Bucure~ti "'), insa ni se pare interesant faptul
ca revista Le Mois care nu este de ~pecia litate, se ocu-
pa de astfel de chestiuni, ceeace e 0 dovada ca pro-
blema aceasta incepe sa intereseze ~i publicul, nu numai
pe tecnicieni.
Troleibusul este: un autobus care, in loc de motor cu
benzina are un motor electric alimentat cu curent del£'
o retea aeriana de sarma, cu ajutorul unui troleu. Tot
a~a de bine am putea spune ca troleibusul este un tram-
vai care nu merge pe ~ine, ci pe strada, ca orice autubuz.
La Londra, societatea de tramvae (London United
Tramways Co.) a transfo:mat in linie de troleibus 27
km. din reteaua dp: tramvae, pentru a evita reconstruc-
tia Oner03f.a a vechilor linii. Cele 60 vehicule cu impe-
riala (cu etaj) a 56 locuri sunt montate pe ~asiuri cu 6
ro~i, echipate cu motor de 80-82 cai a 500 volti. Vi-
teza maxima e 47 km. pe ora in palier ~i 20 km/ora pe
rampa de 5%.
Viteza comerciala variaza intre 16 ~i 19,2 km/ o ra ;
acceleratia poate atinge 2,44 m/ sec. in mod no:mal ~i
3,65 m./sec. pentm cp:irile de urgenta. Fiecare vehicul
cantare~te in ordine de mar~ 12 tone. e lung de 8!~2
m. ~i poate intoarce pe un cerc de 18,25 m. diametru.
Cele dou a prajini ale troleului a u 0 hmgime de 6 50 m.
eu un deplasament lateral care permite vehiculelor 11n
joc de 4 , 3~ m. maximum deoparte ~i de alta a axei liniei
aeriene.
Cheltuelile de exploatare ale troleibusurilor pe vagon
kilometri sunt cu 12 30/0 mai mici de cat ale tramvaelor
care sunt grevate de sarcbi grele de intretinere a caeL
Troleibus-ul plate9te h Londra un impozit de circa
60.000 lei stabilizati de vehicul pe an, pentru utilizarca
l:niei aeriene.
In Statele Unite, liniile de troleibus in serviciu la 31
Decembrie 1931 erau de 314 kilometri si numaruI tro-
kibusurilor 266. Unele din linii au fost i~fiintate pentn:
a inlocui liaii de tramvae a caror refacere ar fi co~tat
sume prea mari. Altele au fost infiintate pentru it aSl-
gura ~erviciul in ca rtiere care nu erau deservite de loc
sau erau deservite insuficient.
Deta 1931, opt ora~e au fa cut cunoscut ca vor intro-
duce troleibusul in anii urmatori ~i vre-o 20 studiCl:zd a ·
ccst nou mijloc de transport.
Troleibusurile americane sunt cu 4 roti ; tipul cel mai
curent este cu 40 cai ~i 600 volti, putand functiona in
serie sau in paralel ~i unele au doua motoare de 35 cai,
acolo unde conditiile serviciului nu sunt prea riguroase.
Superioritatea troleibusului asupra autobuzului este as·
tazi recunoscuta in Statele Unite.
T.R.
GAZ DE ILUMINAT IN TUBURI.
In stabilimentele Leuna s'a reu1jit. la prepararea sin-
tetica a benzinei obtinerea unui produs secundar, a~a
numitul gaz Prothan cu formula chimica C 3 Hs ~i ee
poate fi astfel tratat. incat comprimat la 10 atmos£ere
sa fie pnut lichid in tuburi de ote!.
Acest gaz Prothan este livrat in tub uri de ote! pentru
trebuintele menajere.
Valoarea combustibila a unui astfel de tub eorespun-
de Ja aproximativ 50 mS £Iaz 9i .ajunge pentru 1-3 ·Juni.
Calitatile sale combustibile il fac sa fie in special i·n-
trebuintat pentru iluminat ~i gatit cat ~i pentru incalzirea
apei ~i scopuri industriale.
Astfel este posibil pretutindeni intrebuintarea g~zului
pentru diferite scopuri, independent de reteaua ora~ului.
(Din .,Neue-Freie Presse" _ Wien)
N. B.
lVI"ERICOUR.T. ORAS-GRADINA.
Ora~ul gradina Lens.M6ricourt construit de Compa-
nia de eai ferate din Nord cuprinde 807 locuinte oentru
3419 Jocuitori, pe 0 suprafata de 62 hectare, are 7,5 km .
de strazi ~i 8 km. de canale de seur~ere . cu 0 stati11ne
de c!)urare hiologica. Strazile principale au 0 largime
de 16 m. eu trotoar ~i sunt taiate de stlrazi largi de 6
~i 8 m. Fiecare tio de casa este rep, odus de cel mult
zeee ori. S'au luat toate masurile de orevedere ~i hi-
oiena neee~are 1~nui eentru modern. Zidurile sunt din
hJOC11ri artifid"le l'i conotomerate de zgura, nisip, var
~! cIment vopsite in eolori desehise.
(Din "Urbanistica", lulie-August, 1933).
A, P.
SERVICIUL DE APE $1 CANALE AL VAR$O-
VIEI.
Serviciul apelor exista la Var~ovia inca din prima ju-
miHate a secolului al XV.lea, iar serviciul canalelor din
anul 1597, constituind pana in 1924 un departament al
Municipiului. Dela acea~ta data a fost transformat in
intreprindere autonoma condusa de un eonsiliu de ad-
mini$tratie ~i un director.
Apa este captata din Vistula, treee printr'un mare ba-
zin de decantare de unde este dusa la statiunea £ilhelor
cu ajutorul statiunei pompelor fluviale ~i conductelor
 RECENZII
!Jrindpale de alimentare. In prezent se construesc filtre
cu 0 capacitate de 200.000 m. c. de apa in 24 de ore.
Reteaua conductelor de apa are 498 km. lungime ~i
alimenteaza 10.007 case. Populatia ora~ului este de
1.] 70.000 locuitori; consumul apei rididindu-se 1a 95
litri de Jocuitori.
Canalizarea apartine sistemului "tout a r egout", li-
----~-----
R E ,C E N
A. ROMANE.
1) EMULSIUNI BITUMINOASE IN TEHNICA
RUTIERA MODERNA de Ing. ~tefan Lakatos.
Dupa razboiul mondiaI. in mai toata Europa . s'a con-
statat ca reteaua rutiera este aproape nepracticabila.
Aceasta din cauza enormului trafic de vehicule mecanice
desfa~urat pe ea in timpul razboiului. din cauza intre-
tinerei ~oselelor in total neglijata. ~i din faptul ca ma-
terialul din care erau construite. macadam legat cu apa.
era orea slab pentru un astfel de trafic.
Cand s'a trecut la reoararea ~i refacerea ~oseJeJor. ntl
s'a putut negliia consideratiunile ca traficl11 pe unele
~ocele era con~iderabil crescut. iar felul traficl1l ,·i ao!Oane
in intregime schimbat. S'a cautat deci sa se faca ~i adap-
tarea ~oselelor. Efectul de smulgere produs de autOJI1O-
bil nu poate ataca pavaiele, daca acestea sunt monolite.
La transformarea ~oselelor din macarlam ~imolu. unde
liantul era aoa in oavaje monolite, s'a aplicat Cll JI1<>"P
succes ca liant bitumuI. Acest material la teJI1neratura
normala este solid. Pentru a fi intrebuintat ca liant tre-
bue incalzit la 180 0 • cand devine lichid si se poate a-
mesteca usor cu agregat1l1 de piatra. ooeratie care cere
masini comolicate ~i co~ticitoare !"i nIl se OO'lte execllta
decat pe timp frumos pentruca fundamentul sa fie bine
'I.1scat.
Inli'itnrarea acestor inconveniente. adica pentr11 ca bi-
tumul lichid sa fie lucrat 1::1 t~mnp.rClt1l'"a no r mCll?1 si pe
timo umed. s'a ajuns prin intrebuintarea de eJI11,]cillJ1i
bituminoase. Bitumul in forma lic~idq . n11Jr.it emll]siune.
nU ec;te infIlIentat de temper:ltura. de umiditatea ter~_
llT 1111i. SCIU de friq . ci i~i mentine c81WHile sale orjrrjn",le
este 11~or tri'lnsportabil. inmagazinabil ~i se manipuleaza
in mod simp~u.
W ct:nrton in cartea sa : . ,Die Theorie der Em 1·]sio-
np.n und ,t .. r Eml1l ciel'nnry" preC11m si alti al'to~i ca:
Dortor 'V\T;theJm, Prof. Sc:oa]a Politpcnidi St11ttCl::\rt,
Dodn .. Weber si Doctor B.e<"hler d~la Scn"l", Pnlitec-
nidi Dre~,da e'Xt')licq in mod111 urmator problema fizico-
cnimic"i a emulsiunilor bitu!11inoase :
Emulsiunea este un sistem, C<llre contine doua faze;
chidele rezultate ~i apele meteorice fiind evacuate prin-
tr' 0 retea de colectoare ~i canale cari Ie varsa in Vis-
tula cu ajutorul pre~iunei produsa de patru statiuni de
pompare. Reteaua canalelor are 0 lungime de 263,7 km.
servind 5471 de construqiuni.
(Din .. Urbanistica"t lulie-August, 1933).
A. P.
z I
particelele de materie care nu se pot vedea fara mi-
croscop constituesc ,faza dispersa" iar apa care con-
tine particelele mi.croscopice a materialului dispersat
formeaza ,faza inchisa", Echilibrul intre cele dOl' a faze
11 asiqura un alt material numit emulsator care asigura
stabilitatea emulsiunei
In general sunt doua fell1ri de emulsatorii :
a) emulsatori dicolvabili (saplllluri ~j alcali).
b) emulsatori nedisolvabili (praf de argila carbt'ni,
var etc.).
Emulsiunile bituIJ'inoase dl1pa natura lor. pendinte de
calitatea emulsatorului se i!11part in doua grupe princi-
pale:
1. Em"lsinni labile. acelea la cari orocedp111 cle pm,'l-
qere se fRce· in orezenta tlll11i eml1lsRto~ di~olv?hil 1n
~"a. CR emulsato~i sau stabilizatori se utilizeazq acidul
oleic oleiu, cu 0 clicolutie alcalica ; si f.e m;:>i folo"e~te
~i acid nfas Qt')11nific::lt sau proteine caseine ",mestec"te
Cll disol"tii alcalice. Eml11~atorul se Ol1ne in o~ono,,,tip d~
lo/n l'i d"oi'i ce a fo~t adaoCTi'lt aoei se amesteca C" bi-
tuml'l incqlzit la 100 0 in rna!"ini sneciale rH.,trp r"'lri cea
mCli 1'nt')11]::lra e !118~inR de hornorrenh"re Hl1fT'el".
2 Emtllsi,lllli st"hile, saIl err l'·lci"ni Picl{e~hrr dl""~ ntl-
!11ele in"f'"h'tn~"l"i sllnt ?rplpa l'l',1p p.rnl'l~?t"~,,l "~te
un j:raf indisolllhil in ana . Ca em11ls"tor se intrebuin-
teaza ol'<>f de arqila dp. vRr ~Rtt cl .. r:5r}"'ni in t')T'o ... (\t~tia
elf': <io/. P"bricarea emulsiunilor stabile nu este inca c1~t:<
I ! I
'rl ~
puhlicitatei.
Eml1hi1\nea labila se dec;face in moment111 c'1n.-l se a-
!11p~teca C1\ IIll aorpn8t niptro" ~i acp.:tc;t::l ~" n~nrl .. ,.<> r'l
Clti't mRi i1tte CIt riU ;:!on>n"t"l p romo"s r!i., l-..",,~·i rtP.
piCltra mai mici Emll1c:i 1mile stabile n" ~P ,tp~fac 1'1 a-
mf"c,tpr[l.re Cll a('(rem'lt111 oietro'! . ac~aot" dp-h,.p~ .. ~'" 1n_
tamnl",t cand 8na s'a eva1)O~-'1t iar bitt 1M,,1 pml·1 oi"npi
st"l-..i1" i"se din forf"'R r:le pmttlsiune numai in rano~t C"
caJ1tit::lte::l de aoa evanorata,
Attt01'111 arata preoararea emttlsatorilor ~i da fo"!"'''
].e}" n .. afic:e a acestor emt11~itlni.
Cn E':ml1Isi1'ni ~e T'ot ex~c"ta ttT'f"''1to"r"l .. si~teme de
pav;:!i,,: in (Jeneral Cl1"Jic-~tp in tE'c-nica r1'tie r a:
1. Tratamente superficiale 1a rece, sau strat p~otec-
 593 URBANISMUL
tor. Sunt mctodele cele mai ~imple pentro protejarea
pavajelor !}i macadamelor semipermanente. apara ~o­
seaua de apele meteorice, de forma rea prafului !}i asi-
gura 0 circulatie mai comoda. Imbrikamintea !}oselei
trebuie sa fie complect masiva !}i sa nu se poata de-
forma. Prin acest tratament, trainicia macadamului sim-
plu, legat cu apa, se spore!}te.
2. Penetrapune ~i semi-.penetrapune, cons tau din im-
binarea scheletului pietros cu emulsiuni bituminoase in
primul caz tot stratul pietros, in al doilea caz numai par-
tea deIa suprafata.
3. Covoare de emul~iuni bituminoase, constau din im-
bracarea ~oseIelor cu patul format din macadam sau
chiar piatra cubid cu un strat subtire de bitum de circa
2.5-3 cm.
4. Metoda amestedirii cu emulsiuni bituminoase a-
did cazul cand agregatul pietros se a01esteca inaint; de
turnarea lui in patul !}oselei cu emulsiunile bituminoase.
Autorul descrie in amanunt pentru fiecare sistem ara-
tat mai sus modul cum se executa !}i se prepara mate-
rialuI.
In concluzie. autorul arata ca intrebuintarea emulsiu-
nil or bituminoase in constructiunile de pavaj au 0 deo-
sebita insemnatate, pe motivul di in afara de faptul ca
sunt mai eftine de cat alte metode de pavare moderne.
Ynsa in rapoi!t cu costuJ lor prezinta !}i 0 durabilitate mai
mare.
La n"j in tara , de ~ i avem emulsiuni indigene !}i to ate
materialeIe b: ute necesare, acestea inca ,nu sunt folo~
site. In contractul suedez , s'au prevazut sute de km. pa-
vaje semipermanente cu un strat protector care va fi
exectttat Ctl eml'lsiuni , firma con~.tructoare fiind obligata
a intretine ~oseIeIe timp de 5 ani. Dupa trecerea acestui
timp intretine::ea pavajelor trecand la administratiile
statului In mod fortat va lua fiinta deci fabricarea emul-
siunilor bituminoase indigene ~i de aceea este necesara
inginerilor no~tri cunoa!}terea perfecta atat a materia-
lului cat !}i a manoperei.
I. H. P.
2)' BULETINUL A. G. I. R.
Nr. 9. Sept. 1933.
o n.nul of'l1tif'l in administrarea pldurilor sta-
tului de N . Mihail.
Preocuparile actuale ale Administra!iei C. A. P. S.
sunt de doua categorii :
1. Conservarea, regenerarea ~i amelioral"ea patrimo-
niului forestier al tarii. Se pierde zilnic din supra fete
pcntruca se tin neimpadurite !}i se accentuiaza pa!}unatul
in paduri in cad cre~te iarba din cauza ca sunt tin ute
in stare degradata, cauze a caror inlaturare atarna in
mare masura de administratie.
Convingerea un anima ca padurile sunt mai bine con-
servate !}i valorificate,in mainile statului, a facut ca sta-
tornic sa se mentina in legi dela 1910 incoace principiul
cumpararii de paduri de catre stat. C. A. P. S., urma-
===========================
re~te cumpararea de paduri ~i din fondurile bugetare
cel putin proportional cu celelalte posturi bugetare. iar
prin amestecul in administrarea padurilor de mo~neni ~i
raze~i prin exercitarea dreptului de preemtiune la van-
zari, are intentiunea sa introduca ordinea ~i spiritul con-
servator intr'o suprafata importanta de paduri a tarii
expusa acum ruinei ~i pieirei.
2. Valorificarea rentabila a padurilor statului, cu ca-
racter de continua adaptare la vremurile de adanca pre-
facere prin care trecem.
Dela 1930 incoace s'a produs 0 schimbare profunda,
o complecta reinoire de sisteme, in ceeace prive~te va-
lorificarea padurilor statului, cari permit adaptarea lor
vremurilor actuale.
S'a impus C. A. P. S.-ului, in vederea unei gospodarii
rationale ~i a trecerii mai lesnicioase prin criza, ca sa
ia initiativa :
1) punerii ordinei in exploatarile padurilor tarii ;
2) constituirei asociatiilor de proprietari;
3) infiintarii Creditului Forestier !}i pana atunci pro-
curarii sumelor necesare valorificarii padurilor statului
prin imprumut pe gaj :
4) organizarii muncei cooperative ~i creerei unui or-
gan de dirijare a politicei de stat a lemnului.
H. P.
3) BULETINUL SOCIETATII I>.OLITEHNICE
Nr. 8, August 1933.
Asupra rezervoarelor ciIindrice din tabUl de fier,
dimensionarea lor cea mai economica de Ing. Ion
Pasar'cii.
In acest articol, autorul trateaza problema dimensio-
narei rezervoarelor cilindrice din tabla de fier, expri-
mand cantitatea de material pentru pereti, fundul !}i a-
coperi~ul rezervorului in functie de eIementele rezervo-
rului ca : ,raza, inaltimea, grosimea ~i rezistenta materi;!·
lului, !}i punand conditiunea ca aceste expresiuni sa fie
minime, gase!}te cat eva reIatiuni ce trebuesc indeplinite
intre elementele rezervorului ~i cari depind de felul cum
este data problema.
Autorul trateaza apoi 0 serie de aplicatiuni bazat pe
relatiunile obtint:te mai sus de unde deduce cari sunt
cazurile cele mai practice !}i recomandabile pentru cal-
cularea unui rezervor economic.
I. H. P.
4) NATURA
Iulie 1933.
Industria inghetatei de M. Dumonie.
Inghetata este cunoscuta de pe la 1547-1559 cand
era servita Ecaterinei de Medicis l1i muIt timp era apa-
najul capetelor incoronate, unii din ei voind ca reteta
sa fie tinuta secret.
Astazi inghetata face parte din domeniul industriei
laptelui !}i nicidecum nu este considerata ca produs cu-
hnar.
Americanii prin sfoqarile ~i perfectionarile introduse
 RECENZII
prepararii inghetatei (ice-cream) au reu~it sa considere
ice-creamul lor nu numai un placut racoritor, dar ~i un
adevarat aliment adica bun, higienic ~i bine conservat.
('on~infmd ca principii hranitoare: hidrati de carbon.
proteine, materii grase ~i vitamine. Deasemenea se are
in vedere ~i continutul in vitaminele extrase din zeama
fructelor. Datorita acestor condiltii , inghetata americana
a ajuns sa fie consideflata ca un aliment superior laptclui.
La fabricar·ea inghetatei in conditiunile aratate, iau
parte : chimistul, care asigura calitatea substantelor ~i
influenta fiecareia din acestea asupra naturei cremei;
bacteriologul care raspunde de higiena inghetatei; fizi-
cianul care este stapfmul tuturor frigoriferelor , ~i meca-
nicul, datorita cAruia s'a putut obtine perfectionarea ma-
~inilor ~i a frigoriferelor, atat de mult simplificate astazi.
Datorita un-or aparate electrice ~i mai ales de cand s' a
obtinut "zapada earbonica" zisa ~i ghiata uscata, costul
de fabricatie al inghetatei a fost cu mult redus. Prin
simpla evaporatie a acestei substante frigorigene. tempe-
ratura poate fi scazuta pan a La _80°. Un kgr. de ghiata
uscata pretuqte cat 466 kgr. ghiata naturala ~i 9 kgr.
sare. Cu ajutorul ei, americanii transporta inghetata in
Cuba, distanta de 6 zile cu calea ferata.
Costul unui kgr. de ghiata uscata este de circa 14 lei.
Dator.ita acestui fel de industriaHzal"e, Englezii au
peste 50 uzine. In Elvetia functioneaza 5 fabrici. In Le-
tonia, Cehoslovacia. Austria, Germania, function eat a de
asemenea 0 serie de fabrici. America este patria inghe-
tatei. In Statele-Unite sunt acum peste 4000 fabrici cu
un capital de 450 milioane dolari. Fussel este un fel de
rege al inghetatei.
La noi nu s'a pomenit pfma a,cum de industrializarea
inghetatei. Controlul prepararii inghetatei la~a muIt de
dorit, din care cauza multe pcrsoane au fost otravite cu
inghetata.
I. p,
Nr, 8, Octomvrfe 1933,
Ermil A. Pangrati 1) de G. G, Longinescu.
S'au implinit la 19 Septembrioe doi ani dela moartca
lui Ermil A. Pangrati. A fost profesor la Facultatea de
$timte din Bucure~ti. A fost decan ~i rector de m'.l·ite
ori. A infiintat $coala de Arhitectura al carui director a
1) Reproducem in extenso acest artieol, did Erm:l Pangra~ti are la
aetivul sau $i 0 aetivita,te urbanistiea. A fest deeenii di,reetorul ~i
apo\ reetorul Academiei de Arhiteetura de 1a inf~dn!area ei pana 1a
moarte A organizat aeeasta ~eoaUi luptiind neineetat sa·i ineorporeze
$i $tiinta pentru a 0 ridiea la nivelul ~eoalelor sim.:d'a re dJi1 stru~ ­
n~tate . unde arhiteetura a devenit .. $tiinta Construetiei". EI a luat
$i initiativa. inca din 1913, de a introduce invatamantul • Urbanisti-
eei" in ~icoala de Arhitectura reu~:.nd a - ~i realLza inten!ia. ab:a in
1922. IlJU fa·ra stradan!e. hat 1a Primaria Capitaleli. unde fune-
fona.se mult timp in eom~Luni teenice, cat ~i ea Pre§ed:nte al
:OnsiJiJului de Administratie la Soc. C -nali'\, de Uocu.:nte Eft.:ne avu-
sese neeontenlt ocazia sa se eonvmga de !ipsa aeestui studiu in in-
vatamfintui notru teen:e superior. Adaog la adevarurile §i sim!irea
Profesorului meu G. G. Longinesell" $i aceste cateva relatii oca-
~ionale. (C. s.~.
597
ramas pana la moarte. A fost senator ~i deputat ~i ml-
nistru de lucrari publice, A fost inspector al ~coalelor
~i unul din cei mai buni cunoscatori ai ~coalei romfme ;ti.
Azi spunem cu totii marele Haret, maine va spune toata
lumea marele Pangrati.
Imi plec fruntea cu smerenie la aminti.rea lui ~i din
adancul sufletului meu scot un cre~tinesc Dumnezeu 53-1
ierte. Fara ajutorul lui n'a~i fi azi profesor universitar,
cu toate drepturile pe care Ie aveam, $i tot a~a, mai bine
de jumatate din profesorii universitari din tara au a';ut
parte sa fie sprijiniti de Brmil Pangrati_ Nu se facea
nici 0 mi~care in invatamant fara ca Ermil Pangrati sa
nu-~i spue cuvantul. -
Era ceeace ne tr·ebui!l, Nimeni n'a suflat un cuvant
de protestare cat a trait el contra acestei atotputernicii.
Unii au tipat dupa moartea lui ca a fost un tiran, care
a tiranizat invatamantul. Institutele aplicate dela Facul.
tatea de $tiinte ar fi fost spulberate de muIt din buget
~: din invatamant fara sprijinul lui Ermil A, Pangrati.
$i totu~i , dupa moartea lui j s'a desfiintat eatedra spre
a fi transformata intr' 0 conferinta. Aceasta catedra fu-
sese ocupata de Alexandru Orascu. acel care a facut
universitatea veche. Lui Ermil Pangrati i se datore~te
uni'versitatea noua. $i totu~i, catedra ocupata de doi
din cei mai vrednid profesori a fost desfiintata, Am
plans cand vorbele mele n'au fost luate in seama. Am
spus atunci eli nimeni nu ta,e un diamant mare spre a
face a~chii de diamante pentru geamgii. S'a desfiintat
o catedra spre a fac·e 0 conferinta pe vremea cand s'au
infiintat zed de catedre noi.
Se implinesc tocmai cindzeci de ani de cand I-am eu-
noscut intaia oara pe Ermil Pangrati. Era coleg de clasll
cu fratele meu iubit ~i ilustru. era cel dintai din clasa
lui, al doilea find domnul profesor Obregia dela la~i ~i
al treilea $tefan Longinescu. Fusesem dus la la~i ~i in-
scris in c1asa III-a dela liceul National. Ma v1id in ca-
mera studentului Pangrati. EI sta la fereastra eu fratele
meu, eu pe marginea patului. Eu aveam 14 ani ~i el
vre-o 19. II vad ~i azi eu un par mare ca de arid ~j
bUcAlat Ia fata . Spuneam ca vreau sa vad Turnul Goliei,
care. pentru Moldova toata, era dupa Turnullui Babel.
cel mai mare monument din lume. Ce sa cauti la Golia.
s'a rastit Pangrati, acolo sunt nebuni. Mai bine sa mer-
gem la Copou sa vezi monumentul. De atunci nu I-am
mai vazut pe Pangrati pana a ajuns profesor la Unl-
versitatea din Bucure~ti.
S'a dus Ia Paris, a dat examene de intrare la nu ~tiu
ce ~coala de ingineri ~ia uimit intr'atat pe profesori in-
cat ace~tia au intrebat : a~a de bine se invata in Roma-
nia ? A dat in urma concurs pentru catedra pe care a
ocupat-o, Au fost oarecare incurcaturi la numirea lui.
Un profesor universita,r deia la~i , mi se pare Poni, a
eerut atunci 0 audienta la Regele Carol spre a-I spune
eli oamenii politici se opun la numirea lui Pangrati din
cauza ca e nepotul lui Cuza Voda ~i ell prin aeeasta l-ar
nemultumi pe Suveran. Revoltat de aeeast1i banuiala eu
 URBANISMUL
totul ~i cu totul neintemeiata, Regele Carol I a cerut ca
numirea lui Pangrati sa se faca fara intarziere, Tot a~a
s,e ~optea intr' 0 vreme ca Regele Carol I se opunea la
inaltarea unui monument lui Cuza Voda, Cu multa
sfiala s'a dus Xenopol sa-i ceara ingaduinta, ~i pentru
a doua oara Carol I s'a aratat scarbit, La desvelirea
monumentului, cand a cazut panza, tot Regele Carol I
facut semn pentru onor, fiindca iar se temeau altii sa
nu-l sup ere,
Dupa i.ntrarea mea in Universitate ne-am intalnit la
toate consiliile profesorale, L-am admirat intotdeauna
pentru cuno~tintele lu! intinse in problemele ~colare,
pentru priceperea cu care conduce discutia ~i mai ales
pen'tru deslegarea pe care 0 da cand discutiile erau in-
curcate. Nu cred sa fi fost alt profesor sau om al ~coa­
Ielor car·e sa fi cetit Monitorul Oficial cu atata regula-
ritate ~i atentie, numar cu numar, dela inceput ~i pan a
la sfar~it, Unii cautau sa-l miqol'eze pentru aceasta pre-
ocupare. Eu I-am aprobat intotdeauna. de oarece dad
vrei sa lucrezi intr' 0 problema, trebue sa cuno~ti tot ce
s'a' scris asupra ei, Pangrati avea intotdeauna la inde-'
mana faptele cele mai diferite, in ce prive~te toata viata
noastra politica ~i culturala ~i pe care 0 memorie de ne-
itr~Eut ~tia sa Ie foloseasca in toate discutiile. EI ar fi
trebuit sa scrle despre trecutul ~coalelor noastre. A ~i
inceput un studiu in "Convorbiri literare".
Cei din urma ani ai vietii lui au fost traiti in intune-
ricuI ~i'n chinurile pe care Ie cunosc de 24 de ani. IP ier-
du~e vederea. ~i totu~i era nelipsit dela consiliile ~colare
~i dela toate intalnirile care se cer unui intelectual de
seama lui,
La ' l Aprilie 1930, la pomenirea de 5 ani dela moartea
lui Petru Poni din Amfiteatrul Spiru Haret, tixit de
luine. studenti, profesori, ingineri, intelectuali, au stat
sub vraja vorbirii lui fermecatoare un ceas ~i mai bine.
J~i spuneau Hecare in gandul lui, de n'ar ispravi prea
repede, atat de calda, atat de inimoasa. atilt de duioasa
era inchinarea pe care Ermil Pangrati, cu ochii inchi~i ,
o aducea fostului sau profesor, l'~i Petru Poni, om de
~coala, om de ~tiinta, ~i un mare roman ~i mai presus de
te-ate pilda preacurata de cinste ~i dreptate,
Nicidind Universitatea noastra n'a avut un rector eu
un prestigiu mai mare pana 1a el ea Ermil Pangrati.
$coala romaneasea de toate gadele ~i neamu1 romanes'e
intreg a pierdut in e1 pe unu1 din cei mai puternici spri-
jinitori ~i 0 podoaba care va straluci tot mai mu1t pe
masura ce se va cunoa~te tot mai bine ce a facut. cum
a facut ~i in ce imprejurari ~i-a desfa~urat activitatea sa.
La - 20 August 1930, 1a t~ei saptamani de1a moartea
fratelui meu iubit ~i ilustru, romanistul ~i romanistu1 pier_
dut de universitatea noastra pentru multa vreme. Ermil
Pangrati mi-a seris intr'o scrisoare §i urmatoare1e ran-
curi, cu care inchei intru pomenirea lui ~i iotru ace1uia
pom~nit de el:
"Iubite coleg ~i prieten. ~tefan mi-a fost eoleg de
clasa, vecin de banca ~i prieten statornic in curgerea a
nlai bine de jumatate de veac, In toamna anului 1880
ne am intalnit in c1asa V -a a liceului National din la~i
~i de atunci prietenia noastra a fost neturburata ~i din
ce ir. ce mai calda, Am pretuit in ~tefan Longinescu
inteligenta calma ~i sanatoasa, barbatia convingerilor ~i
cOll~tiinciozitatea impinsa pana la cel mai inalt grad, In
vremea din urma eram nelini~tit de slabirea lui fizica,
dar energia lui imi parea intreaga, garantie a vitalitatei.
Pkrderea lui a fost pentru mine 0 dureroasa surprin-
dere ~i pentru universitate desigur un mare doliu.
Nt! de mult vorbeam cu dan suI ca peste doi ani se im-
plinesc 50 de ani dela ie~irea noastra din liceu ~i pla-
IIlUiam, cu putini camarazi rama~i in viata, sa praznuim
aceasta aniversare atat de rara, in frunte cu cei -trei
fo~ti profesori ai no~tri care mai traesc (Parintele Con-
stantin .;ltiubei, Alexandru Brandia, amandoi mort i la
inceputui anului ~i Ion Pop Florantin (multi ani tra-
iasca), Cati yom ajunge la acea data, In orice caz Jipsa
lui ~tefan Longinescu, unul din cei dintai profesori uni-
versitari e~iti din mica noastra promotie, va fi dureros
resimtita de toti cei ce se vor intalni atunci la Iasi"
,Nu banu!a nici el, nu banuia nimeni, ca la 19 Se~te'm­
br~e, ~o, luna d:cand dictase aceasta scrisoare ~i pe care
o, lscahse
. cu htere incalcite ca cel ce nu vede, Iumea va
II mgrozita la §tirea mor!ii lui atat de napraznice,
Du~n.eze~ sa-l erte pe Ermil A, Pangrati, dela moar-
tea carUla s au implinit numai doi ani, dar pe care lumea
p~re sa-l fi uHat. E timpul sa fie sarbatorita amintirea
lUl. d: u~i~ersitatea intreaga, caruia podoaba a fost, ca-
rela
,
I-a maltat
'
un palatc:i
Y
pe care a Ia~sat - 0 f~ara~ carma-
-
clUl, ce a fost eI.
5) PROGRESUL SOCIAL,
Nr. 3 din 20 Martie 1933,
Economie dirijata, liberala sau organizata
a fost subiectul conterin!ei d-lui lng. :;it, Mihaescu, ros~
tita in cic1ul de conferin~e al Ateneului Roman la 12 Fe-
bruarie 1933,
D-sa arata definitia celor trei felud de economii, in-
dicand avantajele ~i desavantajele £i.ecareia in parte,
precum ~i care din ele e de preferat la conducerea so-
cietatii.
Dupa ~;coala economiei di.rijate, statul a,re in condti-
cerea societa!ii un important rol economic atat in ce
prive~te ntlmarul de producere a bunurilor cat ~i a1 celui
de distribuire, pentru a mari randamentul muncei Ome-
ne~ti , a men tine echilibrul acelor cazuti in lupta din re_
gimul liberei concuren!e. Acest regilll1 de economie di-
rijata este aplicat in mare parte in regimul SOcialist, fas-
cist, capitalist burghez si in cel bolsevic
In economia lib era , st~tul nu are ~ici u~ rol economic'
j s'ar gasi un rol economic numai intr'un regim ideal:
capitalist pur, comunist pur sau anarhist, ~i in fine in
economia organizata. statuI are rolul de a interveni in
 RECENZII
distribuirea bunurilor in scopul egalizarei sodale ca ~i
in economia dIrijata. Insa statuI nu trebuie sa intervina
in produ~erea bunurilor de ciH in cazul sustinerii insti-
tutiilor economice pe care individul sau asociatia nu Ie
poate sustine sau dind un fenomen de natura economica
devine cu carader social. (Cum bunioara e ap ararea eco-
nomiei nation ale in lupta cu celelalte straine, sau la a-
menintarea ordinei publice, sau in cazuri cand produc
suferinte in majoritatea populatiei).
Pentru a evidentia mai bine diferenta intre cele trei
feluri de economii, autorul disc uta fenomenele de actua-
litate social-economica, 1?omajul ~i cartelurile.
Solutia economiei dirijate este ca statuI trebuie sa in-
tervie sa ajute pe ~omeuri , cand ~omeurului nu i se da
posibilitatea sa munceasca singur pentru ca~tigarea exis-
tentei. Daca i se da un ajutor egal cu salariul ce-l avea
cand lucra, atunci sunt nedreptatiti cei cari muncesc
efectiv. I I i
Dupa cut? in economia organizata, statuI est-e obl:gat
Sa asigure viata ~i un mInimum de existenta, mic1;orand
numarul orelor de lucru, pentru ca fiecare individ 511
poata gasi de lucru. Aceasta e cea mai buna solutie.
In privinta cartelurilor, economia dirijata spune ca
statuI trebuie sa intervie in scopul randamentului eco-
nomiei nat.ionale: admite ~i chiar incurajeaza cartelu-
rile care organizeaza ~i rationalizeaza industria. Pe cand
econollJia organizata spune ca nu e nevoie sa intervina
statuI pentru randamentul economiei nation ale, acesta
fimd. in regimul liberei concurente. trebuie sa intervinA
numai in scopul justitiei sociale, pentru a apara pe con-
sumator de specula.
M.L.
Nr. 3 din 20 Martie 1933.
In numaruI sau din 30 Martie a. c. Progresul Social
p'lbiic:ii sub titlul «Consiliul Legislativ ~i amemlarea
I(>~i!ilt» un studiu interes8nt datorit d-1U! C0rneliu Ru-
descu asupra aportului real al acestei institutii, la opera
de legiferare dela noi.
Lasand deoparte studiile vagi de pana acum, asupra
activitatii Consiliului Legislativ, intocmite dupa criterii
sentimentale ce ogHndesc mai degraba simpatia sau an-
tipatia autorului pentru acest organ, decM 0 realitate
obiectiva, sa stradue~te sa urmareasca aceasta activi-
tate dU}Ja interesante ~:;i documentate statistici.
Astfel, d-sa arata cum numarul proectelor depuse au
crescut dela 198 cat erau in 1926, la 454 in 1932, insu-
mand intr'u)1 interval de 7 ani, un total de ?OO ') pro-
ecte, asupra carora Consiliul a dat 1896 de avize. Aceste
dfre sunt semnificative pentru lipsa de orientare a le-
giuitorilor no~tri , daca ne gandim ca 1400 dintre aceste
proecte au devenit legi.
In anul 1932, considerat caracteristic de d-l Rudescu ,
atat sub raportul cifrelor cat ~i prin faptul ca in acest
timp s'au perindat trei guverne deosebite, activitatea
Consiliului. Legislativ a fost deosebit de concIudenta.
599
Asupra celor 454 proecte intrate, consiliul a emis 411
avize. dintre care doar 35 n'au fost tinute in seama:
initiatorii conformandu-se celorlalte, sau r,e nuntand la
proect, ceeace constitue 0 dovada a temeinidei acestor
avize.
Dintre proectele depuse, cele din initiativa guvernu-
lui au avut 0 soarta mai fericita, Hind votate in marea
lor majoritate in timp ce proectele din initiativa parla-
mentara au ramas in aceia~ stare, prea putine devenind
legi. De altfel cifrele pe care Ie n;tentioneaza d-l Ru-
descu sunt pline de invatamant.
D-sa mai analizeaza apoi un numar de proecte cu un
cuprins adeseori bizar, ~i conchide: "Rolul Consiliului
Legislativ se desprinde astfel dar din datele examinate
ca efectiv ~i folositor in cel mai inalt grad".
M.L.
B. STRElNE.
6) DER BAU VON KLEINWOHNUNGEN MIT
TRJ\GBAREN MIETEN de F. Schuster (editura "p..-
sociatiel Internationale pentru Locuinte, Franchrt pc
r,,1 (lin Hansa Alee 27, cu 130 pp. ~i 245 Hguri) este 0
lucrare, pe cat de succinta, pe atat de valoroasa prin in.
f0fl11atii1e ce contine in materie de locuinte, ~i mai ales
prin cIasarea foarte judicioasa a acelui material: prefat a ,
introducere, tezele, rapoartele pe tari cu fruPloase 1?i
bine alese ilustratii, apoi planuri de ansamblu de lotizari
pentru locuinte eftine (cu chirii abordabile) asemen'!a
pe tari, ~i inchee cu planurile distributiilor interioare, pe
etaje, a acelor locuinte, iara~i cIasate pe tari.
D-nii Vinck ~i KampEmeyer arata ca au contribuit la
aceasta lucrare, trimitand rapoartele lor, speciali~ti recu-
noscuti, precum: Albertini (Milano), Forening (Copen-
hag a ), Bernoulli (Basel) , Dl"eymans (Letonia), J. Ford
(Washington), Harvia (Helsingsfors); van der Kaa
(Gravenhage), H. Kubista (Praga), Lundquist (Stock-
holm), Maetz (Viena), J. Royer ~i Rutte (Paris), ~­
l'oen (Bruxelles).
Este 0 lucrare de sinteza care serve~te foarte bine ~i
u~or la 0 concluzie asupra efortului ~i progresului rea-
lizat in diferitele tari (deocamdata lucrarea cuprinde nu-
mai tarile: Be1gia, Danemarca, Germania, Anglia, Fin-
landa, Franta , , Olanda, Italia, Letonia, Norvegia, Polo-
nia, Austria, Suedia, Elve!ia, Cehoslovacia, Statele_
Unite din America, Rusia Sovietica) cu to ate diferen-
tde de norme dela tara la tara. De aceia s'a cautat sa
se lamureasca urmatoarele chestiuni: A) Planurile de
ansamblu (fe1ul ~i densitatea constructiilor); B) Pla-
nurile caselor (normalizarea planurilor, felul locuintelor
executate cu fondurile publice, minimum de suprafata a
locui~tei, inaltimile no,rmale ale camerilor ; incalzitul 10-
cuintelor cu bucatariile, baile, spalatoriile, pIacardele;
normalizarea partilor constructiunei, cumparaturile de
materiale, concentrarea activitatei pe mad ~antiere, re-
ducerea pretudlor materialelor).
 (lOO URBANISMUL
==========================
Tezele urmarite au fost: A) amenajarea terenului
(reducerea largimei fatadelor la imobile, spre a reduce
pretul amenajarei, casele in §ir pentru cei foarte saraci,
directia NS, a strazilor pentru expunerea camerilor la
soare); B) Constructia locuintelor (scoborarea din cauza
crizei din nou a standardului calitatei locuintei prin re-
ducerea suprafetei §i a numarului incaperilor, simplifi-
dnd instala!iile, finan!area).
Cateva date interesante ce spicuim din rapoartele a-
supra unora din tari:
In Belgia. Societatea Nationala de Locuinte Eftine re- ,
comanda 40 locuinte familiale pe hectar (inclusiv stra-
zile, etc.), de oarece 30 locuinte pe h. a., revenea prea
sl:ump. 0 IN'uinta ocupa intre 36 ~i 42 mp. de construc-
tie (fundatii) cu 2,65-2,80 m. inaltime a camerilor la
parter §i 2.55 la etaj (camerile de dormit). Incalzitul
central putin admis, caci climatul Hind prea variabil, cere
strazi intre case se cere cel putin 10m. distanta, din
care 4,50 m. pentru carutabil, iar pentru trotoare cate
1,25 . m. Pe strazi cu sens unic, carutabilul e de 3,00 m.
§i cate 1,00 m. pentru fiecare trotoar. 0 locuinta pen-
tru 0 familie trebuie sa aiba cel putin 25 m. p. suprafata
intre fetele interioare ale zidurilor. Inaltimea camerilor
2,70 daca sunt comune §i 2,40 pentru camerile de dormit.
Nu sunt bai in toatc locuinJeIe.
In ltalia predomina casele eu 3-7 etaje in 2-3 ti-
puri la 50.000 locuinte populare cladite in Roma. Inalti-
mile camerilor de 3,30 m. §i minimum 3,00 m.
In Statde-Unite nu sunt prescriptii, dar arhitectii dau
inaItimi intre 2,75 §i altii 2,15-2,30 m. la camerile dela
etaje. Conferinta dela Casa Alba a stabilit un maxi-
mum de 2.55 m. Lotizarile sunt deseori facute prin aIel
infundate §i blocuri mari ineonjurate de strazile de cir-
culat ie . I .

incalzit individual. Baile nu au putut fi generalizate, din In Rusia locuintele eftine §i constructii de noi ora§e
cauza costului; W. C. aerate direct; spalatoriile sunt fac parte din pIa nul cincinal. Studii s'au facut dupa prin-
preferite celc individuale. Nu se construesc de cat 4 ti- cipiile moderne urbanistice cu zonificare: zona cailor
puri de locuinte. Casele in serie apropiate, pot econo- ferate, zona expIoatarilor industriale §i comunale, zona
misi pana la 300/0. de verdeata §i zona de locuinte cu diferite bande ca cea
In Dan.emarca se prefera asemenea locuinte familiale, pentru institutii1e comune, cea pentru locuinte, ora§ul co-
in§irate in linie, fara anexe in ~pate. Se considera bune piilor; apoi zona parcurilor §i sporturilor, zona agricola
locuintele ce cuprind 4 persoane, adica 270 loc./hectar . (cu laptarii, culturi de legume, campii irigate, etc.). TL
(fara strazi). Inaltimea camerilor 2.50 m. Locuintele in purile noi de loeuinte eu 2 camere, bucatarie, "W. c.
lemn nu au revenit mai eftin, §i s'a renuntat. ocupand 25-35 m2 • Se construesc §i case sistem cdu-
In Germania se cauta ca pretul terenului §i amenajerel tar (numai cam ere de dormit), celelaIte instalati fiind
lui cu conductele publice sa nu treaca de 10-12010 de comune (bueatarie eentrala, sala de mancare, biblioteca,
costul total al locuintei. In acest scop se reduc mult fa- gradina de eopii, etc.). Inaltimea camerilor 2,80-3,20,
tadele §i pavajele. Se evita instalatiile centrale §i luxuI.
care scumpesc chiriile. Suprafetele locuintelor sunt de
32-45 m2 • Ferestrele ' cel putin 1/10 din plan§eu, iar
inaltimea camerei de eel putin 2,50 m. §i la mansarda
eel putin 2,20 m. Casele de otel in serie nu au dat inca
rezultate apreciabile.
In Anglia predomina tipul ora§-gradina eu strazi de
drculatie late de 4,90 m., partea carutabila §i cai de
acces pentru case, late de 4 m. cu largiri de incruci§ere
la fiecare 140 m. u§or macadamizate. E o~tilitate contra
caselor in §iruri lungi ~i a eelor cu mai multe etaje. Den-
sitatea maxima e de 30 loc/ha. Suprafa~a unei locuinte
50 m2, cu cam ere de locuit de 17 m2 , de culcare 14 m2
§i una midi de culcare de 9 m2 §i baie, Inaltimea came-
rei de 2,44.
In Finlanda la case1e individuale strazile sunt de 6-8
m.,zapada nepermitand 0 reducere mai mare. Trebue a
arunca zap ada de pe strazi in gradinitele din fata case-
lor. Inaltimea camerilor 2,70 m.
In Fran!a largimea minima a strazilor e de 6 m. In
ora§ele-gradini construite pana acum densitatea variaza
intre 25-50 locuinte pe hectar, 0 locuinta avand cam
250 m. p. teren. 0 incapere nu trebuie sa aiba mai pu-
tin ca 9 m2 cu inaltime minima 2,60 m.
In Olanda se admite cam 75 locuinte pe hectar. Pe
 · .

HECENZl1 601

soen, casele sunt a~ezate numai pe 0 parte a strazilor 7) DIE SOZIALPOLITISCHE BEDEUTUNG DER
cu direc!ii paralele EV, sudul Hind spre gradina (fig. 2); WOHNUNGSWIRTSCHAFT IN DER GEGEN-
in Germania la Colonia (Bad Diissenberg) 0 solu!ie a- WART UNO ZUKUNFT (in editura Internationaler
Verband fur W ohnungswesen, Frankfurt pe M.) .

+ ~=l
.
A;@I)fIl-.•,_..........,,=.v
~rP I I~
;,'J.'O""-"=~=
Intr'o voluminoasa carte de 550 pagini au aparut ra-
poartele din diferite tari primite la cong.resul internatio-
nal al locuintei de la Berlin din 1931 privitoare la im-
I portanta social-politidi, actualii §i viitoare, a problemei
economice a locuintei.
Referen~ii au avut de raspuns la chestionare precise

/1 detailate astfel ca raspunsurile pot fi comparabile.

Chestionarul Nr. 1 se ocupa de finantarea construcpei
de locuinte, calculul chiriei, raportul intre chirie §i ve-
nituri 1}i metoda de a ajunge la Un raport normal. EI are
- ---,_. .. ----------------:--

L-_ _ __ --1

Fig. 2. Loti~rea din Damhussoen (Danemarca).

naloaga, dar strazile cu direqia NS (fig. 3); in Olanda

e colonia Nieuwendam cu aplica~il\lnea aleelor infun.·
date (fig. 4).

Fig. 4. Lotizarea Nieuwendam (Olanda) .

subimpartiri privitoare la: ~) costul constructiei je 10-

'"
,.....L
:)
Fj,g. 3. Lolfiizarea Bad Diissenberg (Coladia)
Partea cuprinzand planurile cu distributia incaperilor
este foarte bogata in tot felul de tipuri de Iocuinte ~i
irlerita 0 serioasa atentie la detalii.
Cei ce se ocupa la noi in tara de chestiunea locuintei
roopulare nu trebuie sa ignoreze aceasta lucrare.
C. S.
cuinte de 40, 50, 60 1}i 70 m. p. suprafata locuibila; B)
costul terenului ~i al amenajarii strazilor; C) finantarea
~i activitatea constructiva; D) incurajarea financiara a
construc!iilor; E) participarea cumparatorilor de locu-
inte la finan!are; F) controIuI Statului ~i al comunelor
asupra locuintelor pe care Ie-au subventionat; G) cal-
culul chiriei; H) raportul intre chirie ~i veniturile chi-
ria~ilor .
Chestionarul Nr. 2 se ocupa de activitatea statului §i
anume daca statuI construe~te el insu~i locuinte pentru
functionari sau pentru populatie in general, cum este or-
ganizata aceasta activitate ~i ce rezultate a dat (date
5tatistice asupra locuintelor construite).
Chestionarul Nr. 3 prive~te activitatea comunala cu
acelea~i subimpartiri ca la chestionarul precedent.
Chestionarul Nr. 4 se ocupa locuintele facute de aso-
ciatiile de constructii, de utilitate pUblica (cooperative.
sodetap de locuinte eftine. etc.). cu urmatoarele sub
impart iri : A) conceptia despre UJtilitate publica §i dis-
pozitiile legale respective ; B) diferitele feluri de a50-
ciatii de constructii, de utilitate publica; C) colaborarea
 602 tJB..BANISMUL
==============================
organizatoare. tecnica 9i financiara a asociatiilor de con-
struc~ii. de utilitate publica; 1)) Actiitatea sociala ~i cuL
turala in raport cu noHe a~ezari noHe cartiere) ~i con-
structia de locuinte in scop de' utili tate publica.
<..;hvestionarui .l'ljr. S. lvlOdul de administrare al locu-
intelor de utilitate publica sau ale statului :;i eomundoi'.
La aceste chestionare au raspuns .r eferenti din Belgia,
Germania. Olanda. ltalia. Letonia. Norvegia• .suedia.
Et.vetia. Statele Unite ale Americei 9i Rusia.
Volumul este un foarte bogat isvor de informatie din
toate punctele de vedere asupra problemei locuintelor
in strainatate.
T.R.
8) L'ARCHITECTURE.
Nr.9 din 15 Septembrie 1933.
Grinzi§oare in aluminium de M. B.
Pana acum aliajele de tip "lJuralumin" nu au fost in-
trebuintate in comtructie ca piese purtatoare. de oarece
fabricarea noilor profile se izbea de greutati metalurgice.
S'a ajuns in America la confectionarea pro£ilelor din alu-
minium. intrebuintand energie mai puternica ~i 0 tempe-
ratura pima la 425 0 pentru laminaj.
In uzinele Aluminium Cy. din Massena (Statele Unite
ale Americei) este construit un pod rulant cu deschidere
de 22,50 m. construit in intregime din aluminium tare,
cu 0 sarcinade 10 tone ~i 0 greutate de 11 tone, inferioa_
ra unui pod asemanator din ote!' avand insa 0 viteza
mai mare. 0 pornire mai repede, cerand 0 forta motrica
mai mica.
Din incercarile facute rezulta ca grinzi~oarele de alu-
minium se indoiesc de doua ori mai mult ca cele de otel.
insa 0 grinda in aluminium cantarind de doua ori mai
putin 'ca una de otel de aceia9 dimensiune, suporta 0
indirditura cu 13% mai mult ca cea de oteI. Aceasta
este interesant pentru 0 constructie. unde greutatea
moarta joaca un rol important.
T. P.
9) GENOVA. Rivista Municipale.
Martie 1933.
Activitatea departamentului de higiena ~i sana-
tate ill anul19ii::= de 1-1"of. Mario Ragazzi.
Cel mai important fapt din domeniul higienei orage-
ne9ti a fost studiul gravd probleme a canalizarei.
Considerandu-se conditiunile actualei canalizari,
scurgerea in mare ~i conditiunile teritoriului, unde inca
nu exista canalizare. s' a ajuns la concluziunea ca ac-
tualei canalizari ii este preferabil canalizarea sistem di-
vizor din motive higienice 9i din motive technico-eco-
nomice. f ,I, , II I,
Alta initiativa adusa la bun sfar~it in cursul anului
trecut a fost determinarea izvoarelor din partea mun-
toasa a fostei comune Voltri. Construirea unui apeduct
ar aduce apa suficienta pentru tot litoralul Genovei.
Mortalitatea. Numarul deceselor a fost de 7725 cu un
indice de 12,56%0; este 0 mica scadere fata de anul
1931. Maximul 11 detin decesele cauzate de bolile apa-
ratului respirator ~i circulatiei. Decesele cauzate de bo-
lile contagioase intra numai cu 3%.
Asistenta sanitara. S'au complectat prin concurs pos~
tu rile de medici vacante ~i s'au reparat localurile sani-
tare. In cele 40 de ambulatorii municipale au fost date
94681 de consultatiuni pentru 18.194 de bolnavi. Ser-
viciul obstetrical a dat 9630 de consultatiuni la 1663
de femei.
Serviciul farmaeeutie. In primele trei trimestre au fost
facute retete medicale in valoare de 603.495 de lire-, al
patrulea trimestru aduce 0 che!tuiala de 240.065 lire.
Numarul total al retetelor £iind de peste 230.000.
Acest numar este in directa legatura cu cre~terea nu-
marului celor saraci ~i cu criza economica. Serviciul chi-
mico-farmaceutic a executat 742 de analize, preparate
medicale, desinfectante, cu un pret total de 47.079 lire.
Prin crearea acestui serviciu s'a facut 0 economie de
peste 50 0/0 asupra preturilor cu cari ar £i fost procurate
preparatele din alta parte.
Serviciul medical ~eolar. Serviciul a fa cut numeroase
inspectiuni la ~coli luand masuri pentru portul ochela-
rilor, vaccinare, selection area elevilor in statiuni clima-
terice, educatie higienista.
Bolile infeetioase au atins numarul de 7735 de cazuri
cu 0 u~oara cre~tere asupra anului trecut. Numeroase au
fost cazurile de pojar, febra tifoida ~i tuberculoza pulmo-
nara.
Oficiul de vaccinare ~i serviciul de desiruectare au
dus lupta contra microbilor.
Solul §i locuinte1e. Studiul aprovizionarei cu apa a co-
munelor anexate inceput in linH generale in 1931 a fost
intins cu amanuntime in special in regiunile bantuite de
febra tifoida. Cu acest prilej 5 ' au rezolvit grave difi-
culUiti calitative ~i cantitative.
Au fost inspectate 89 de mici apeducte ~i s'au gasit
24 cu ape ce nu puteau fi date pentru baut.
Masurile de asanare luate au impus repararea a 0
parte din instalatiuni ~i captarea de noi izvoare; dease-
menea s'a facut recensamantul ~i analiza la aproape 500
de puturi ~i fantani luandu-se masurile necesare.
Lucrarile de canalizare au fost inspectate ~i s'au luat
masuri in regiunea torentului Bisagno. Prin realizarea
canalelor aratate la inceputul articolului se va aduce
cea mai buna solutionare a acestei probleme.
Construetiuni. Au fost prezentate spre aprobare 175
de plan uri de cladiri noi. Se observa 0 scadere fata de
anii 1930 ~i 1931. Serviciul de higiena industriala a facut
1306 inspectiuni. S' au aplicat dispozitiunile regulam,~n­
tare brutarilor, fabricilor de apa gazoasa ~i fabricilor de
hartie.
Higiena alimentara. Serviciul de higiena alimentara a
facut numeroase inspectiuni la pravaliile de alimente.
 !\~CENZll
restaurante, lapUirii ~i brutarii. Au fost inchise peste 700
de stabilimente insalubre.
Serviciul veterinar, a izbutit sa puna stavila bolilor
infec~ioase. OUeva cazuri de febra aftoasa au fost con-
statate numai la animalele importate. S 'au constatat nu-
mai 11 cazuri de mu~caturi de animale turbate.
Au fost facute 1596 de inspec~iuni la grajduri ~i 72.810
consulta~iuni la oboare.
Abatorul a dat 11.778.028 kg. de carne taiata. In a-
fara de aceasta au mai fost importate 2.143.151 kg. de
carne.
Laboratorul bacteriologic a examinat ape, substan~e
alimentare ~i diverse mat'~rii pentru determinarea bolilor
infec~ioase.
Institutul antirabic, a avut in tratament 11 persoane,
din care numai una fusese mu~cata cu certitudine de un
animal turbat.
Laboratorul chunic a examinat 5895 de probe diverse.
~lcoala de higiena sociala are 100 de elevi iii eleve.
Elevii au fost plasa~i in parte pe lfmga bolnavii din
ora~, colonii ~colare ~i in colonii.
~coala municipaia de panifica!ie a dat 6 abwlventi.
Publica!iunile departamentului au fost in numar de
~apte.
A. P.
Nr. 7 lulie 1933.
Cas a studentului de Cesare Marchizio.
Luerarile pentru Ci!~a studen~ilor au ineeput eu ener-
gie pe terenul din strada San Martino, a ciirei deschi-
dere este in legatura cu sistematizarea "Ceta!ei Univer-
sitare" din Genova in zona veeina cu spitalul.
Construetia eorespunde unei mari neeesitati, permitand
studentilor universita~ei din Genova, al earor numar
cre~te mereu, sa-~i petreaea in studii ~i sporturi sana-
toase timpul lasat liber de eursuri.
Ridieata din initiativa Grupului Universitar Fascist
genovez, cladirea are un aspect modern, armonizand se-
riozitatea liniilor drepte eu ra~ionamlizarea technica a
structurei interioare. La subsol vor fi instalate serviciile
militare, la parterre same de uz eomun, iar celelalte eta-
je sunt rezervate camerelor de locuit ~i de studii.
Suprafa!a construc!iei va fi de 1241 mp. corespunzand
unui volum de 17.000 m. c. ostul va fi de 1.500,000 lire.
Lucrarile incepute in ziua de 24 Mai a. c. vor £i ter-
minate in primavara anului viitor.
A. P.
10) GESUNDHEITS-INGENIEUR.
Nr. 22 din 3 lunie 1933.
Cartiere .Hoi periferiee din punet de vedere teeh-
nieo higienie de Prof. Dr. H. Kliewe ~i G. We :se.
Noile cartiere de locuinte eonstruite la periferia ora-
~elor in Germania, dupa programul guvernului, nu pot
filipsite de un minimum de instalatii sanitare ~i higie-
nice, adica de alimentare cu apa, inlaturarea apelor m~ .
603
~~=~==
--=.
- ----~=-
==~~~==========~
najere, luminat ~i altele. Nu se poate lTenunta la ali men-
tarea cu apt! potabila. Alimentarea prin puturi abisi-
ni ene este nehigi,e nica pentruea in stratul de apa sub-
terana patrund prin intiltra~iuni diferiti microbi ~i apa
po ate propaga tltosul, paratitosul, desinteria, etc. Lea
mai buna sOlu~ie este reeordarea la reteaua de eonducte
. 1 ora~ului. Unde aceasta nu se poate, sa se fC\Jca eel pu-
tin puturi mai adanci, eviUmd straturile superficiale, iar
puturile sa fie tubulare ~i inehise, insa nu dupa v,echiul
sistem de puturi desehise. Aeeasta presupune ea exista
posibilitatea de a ae~za ffmtanile la oareeare distan~a de
grajduri, closete, etc.
l:'entru inlaturarea gunoaielor ~i a apelor menajere tre-
buie ales sistemul eel mai bun dela eaz la eaz. Legatura
eu eanalizarea ora~ului este solutia eea mai buna; unde
n il se poa te, autorii reeomanda gropi septiee (l-'rbeh was-
serklargruben) sistem Oms, Kremer sau altele. Puturile
absorb ante trebuiesc eu totul evitate pentruea pot infecta
u~or stratul de apa.
In privinta luminatului este deasemenea de recoman-
dat legatura la reteaua eleetrica ~i de gaz aerian a ora-
~ului.
Nr. 23 din 10 lunie 1933.
Alimental'ea eu apa a ora§ului 'roulouse (Genie
Civil Nr. 12, 1933).
Ora~ul Toulouse, care avea 0 conducta de apa inca
din timpul Romanilor, a trebuit multa vreme sa se mul-
tumeasea eu 25.000 pana la 30.000 metri cubi zilnic pen-
tru eei 175.000 loeuitori, pana in 1932, cand, in sfaqiit,
a putut sa-~i acopere consumul pritntr' 0 noua instalat ie
care ia 30.000 m. e. zHnic din Garonne. Apa din Ga-
ronne este adusa printr'o eonducta dubla in sta~ia de
pompare care care are 7 grupe de pompe eleetrice de
eate 600 ~i 300 m. c, debit pe ora. Apa treee in filtre
situate eu 45 m. mai sus. Acestea ocupa 1400 m. p, ~i
sunt cu pietri~ ~i 6400 m. p. £iltre de nisi.p; apoi apa
treee prin 0 instalatie de clor pentru a servi la nevoie
~i un rezervor dublu de 15.000 m .c. De acolo 0 con-
ducta de 3,4 km. lungime ~i de 600 ~i 700 mm. diametru
conduce apa in re~eaua ora~ului.
T. R.
Nr. 24 din 17 lunie 1933.
Influenta apelor mari ale Rinului asupra putu-
rHor de alimentare eu apa a ora~ului Bonn, de Prof.
H . Selter. ! , , I "I
La instalatiile de captare de apa de pe malul ~inului. '
pu~urile sunt a~ezate foarte aproape de mal astfel ca apa
din pu!uri i~i schimba nu numai nivelul, dar ~i compo-
nenta ei este influentata de apele £luviului, mai ales de
ape mari.
Uzina de apa a ora~ului Bonn, eonstJruita in 1871,
are fantanile situate la numai 29 m. departare de malul
Rinului. Terenul, unde sunt puturile, este circa 7 m. dea-
supra apelor mijlocii, ~i despartit de Rin printr'o strada
de 25 m. largime, Ambele margini ale strazii, atat spre
 604 URBANlsMut
===========================
Rin cat ~i spre puturi, sunt asigurate prin ziduri'de sus-
- tinere bine construite, insa in amonte, la circa 100 m.
departare, exista posibilitatea ca la apele mari sa se pro-
duca infiltratiuni.
Dupa apele mari din Decembrie 1925 a devenit ne-
cesar sa se cerceteze daca exista vre-un pericol de infec-
tare a apei potabile, ~i s'au facut cerC'etari in privinta
variatiei numarului de micrebi ~i colibaccili in raport
cu nivelul apelor Rinului.
Din analizele bacteriologice ale ClJpei fa cute timp de
8 luni, rezulta ca pericolul trecerii bacteriilor din apa Ri-
nului in apa puturiler uzinei de apa a ora;mlui Bonn este
foarte redus ~i ca in general, numai cand nivelul apelor
intrece cu 6 m. nivelul mijleciu ar fi prudent sa se tra-
teze apa cu clor.
T.R.
Nr. 25 din 24 Iunie 1933.
Instala1ii separate de alimentare cu apa in comune
cu alimentare centrahl de apa, de Prof. Mantenfel ~i
- F oerderventher.
Se observa in Germania in ultimul timp 0 cre~cere
simtiteare a instalatiilor separate de alimentare cu apa
,'..,
prin puturi nu numai la periferia eragelor, dar chiar in
_ par~i mai centrale, de exemplu la Dlulte hoteluri, spitale,
restaurante, fabrici de bere, care W fac puturi speciale
pentru apa de care au nevoie, de~i au posibilitatea de a
se lega la conducta ora~ului.
In plus s'au construit 0. multi me de eartiere nei in
jurul era~elor de eatre autoritati comunale sau de stat,
pentru cazarea ~omeurilor, in care, din motive de eco-
nC'mie, s'a renuntat la alimentarea eu apa din conducta
~i s'au faeut puturi, ehiar ~i acolo unde racordul CLl con-
duda nu ar fi fost prea <:ostisitor.
Autorii ClJtrag atentiunea asupra pericolulul ce-l pre-
zinta apa din puturi, asupra epidemiilor ee pot lua na-
!jtcre ~i insista ca sa nu se mai permita astfel de insta-
latH separate, acolo unde exista posibilitatea de racer-
dare la conducta de apa.
T.R.
Nr. 26 dill 1 Iulie 1933.
Inlaturarea mirosului de clor al apelor tratate cu
clor din basinele de innot incnise, de Dr, Fritz Ditt-
i' ,
h om. . , ; I )\
Dela introdueerea tratamentului cu clor a apelor de
bae in basinele de innot, 0 parte din public se plange de
miresul de clor din astfel de basine.
Este sigur ca nu toate plangerile sunt intemeiate. S'au
faeut de exemplu reclamatii contra mirosului ~i ehiar s'au
cerut despagubiri pentru eestumele de bae care s' ar fi
deterioerat din eauza clorului, la un basin unde trata-
mentul eu clor era numai proeetat dar nu introdus.
Alta parte a publicului din contra, nici nu vrea sa intre
intr'un basin de innot pan a nu se convinge :a instalatia
_de clorat apa es:e pusa in functiune ~i ea deci apa nu
contine mkrobi.
Este stabilit ca majoritatea publicului accepta mirosul
de dor ca pe un rau necesar ~i de aceia este explicabil
ca s'au facut diferite incerdiri de a elimina acest miros
fara a se miqora capacitatea de distrugere a micro-
bilor.
Printre aceste incercari mentienam pe acela intredus
d 2 "Berliner Chlorater Gesellschaft m. b. H. denumit
,. U nterchlorig-Saureverfahren. Metoda aceasta consta
din intrebuintarea acidului H. Cl. 0 in prezenta carbo-
natului de calciu.
La disolvarea clorului in apa, are loc procesul rezer-
sibil astfel, ca clorul se disolva in apa ~i apoi ia na~tere
acid clorhidric ~i HClO dupa formula
Carbonatul de ealciu leaga eomplect acidul clorhidric
format din clor dupa formuia
CaC0 3 + 2 I-IC1=CaC1 2 +H 2 0+C0 2
Dupa aeest precedeu apa nu mai are mires de clor.
T.R.
11 ) HABITATION ET CONSTRUCTION
Nr. 2, 1933.
Ultimele masuri in domeniul constl'uctiei ~i 10-
cuintei in Germania de Fr. Sch.
Legea, din 1 lunie 1933, pentru miqorarea ~omajului
a decis cheltuirea unui miliard de marci pentru sustine-
rea luerului national.
Sunt prevazute urmatoarele luerari :
a) Amenajarea ~i marirea cladirilor administrative §i
Iocuinte, constructii de poduri ~i alte antreprize pentru
state, comune, asociatii de comun ~i alte grupari de drept
public. Pentru aceste luarari statuI german acerda impru_
muturi fara dobanda, rambursabile in 5 varsaminte a-
nuale, cari nu pot intrece dura~a de 20 ani.
b) Instalqia caselor de raport, cladiri in case de ra-
port cu mici locuin!e Pentru acestea s'a preV3zut un
fond de 50 milioane nerambursabiI.
c) Mici colonii la periferii (in suburbane). Pana acum
s'au investit 120 milioane marci pentru 46.000 coloni~ti
Se ma iprevad 50 milioane marci, pentru inca circa
20.000 coloni~ti.
d) Colonizarile agricole.
e) Regularea cursurilor fIuviilor.
f) Distributia de apa, gaz, electricitate.
g) Terasamente.
FinCll1!area
Taxa locativ3. Pentru ipoteci consi-mtite pe taxa Ioea-
tiva, rambursarea se poate face in 5 ani, ~i sub anume
conditiuni prelungit cu inca 2 ani pentru a nu ridica
chiria locuintelor. .
lmprumuturile statului pentru constructia case10r par-
ticulare. Un credit de 2 milioane marci, eu 0 dobanda de
 REcENzII 605
= - ------=-
~ ~ ~,~
40j0, amortizare 1010 ~i cheltueli de administra!ie ;1%, minima de 180 m. fara placi turnante. Autorul da apoi
Capitalul particular trebuie sa fie de 30% din cheltue- cateva exemple de amenajare de zone industriale,
We de construc}ie. StatuI acopera 25 % din cheltueli, iar Indastrille primare din ba'inal Ruhr (carbune, fonta,
450/0 trebuie furnizat prin ipoteci, ~mprumut, etc. fer, olel) au nevoie, prin felullor, de linie ferata ~l canal
Incurajar,ea constructiei ca3elor particu1are prin lm- de naviga~ie, (Canalul Ruhr la Emscher din 1915). A-
prumuturi ale oficiului national d eplasare ~i asigurare ceste industrii au legaturi proprii de comunica~ii.
contra ~omajului. lndustriile secundar.~, diln acel~ basin, se a~eaza in
Imprumuturile sunt de 80 marci pentru case particu- portuifile industriale creiate de municj,palita~i de unde
lare, 1200 mraci pentru case particulare cu locattar swpli- trag mari avantagii, e x. portul Gelsenkirchen, unde 10-
mentar. Dobanda 2 0/0, amortisment 2% - total 4%. Se turile industriale au 60 X60 sau 60X30 m, cele mai mici
da imprumut in principiu caselor al caror cost total este 45 X30 m. ~i acum sunt numai inchiriate, ~i sunt girate
mai mic de 5000 mard, Proprietarul trebuie sa aiba de 0 administrai!e speciala. Sunt admise acolo tot felul
30010 din cheltueli inclusiv ter,enul. de industrii, In 1)128 erau 850 lucratori in portul indus-
Scaderea doballzilor. Asociatia caselor de economie trial.
germane a decis scaderea dobanzilor ipotecilor pe ter- Zona Berlin-Lichtenberg (industriile primare sunt cele
men lung dela 6 la 5Y2 % incepand dela 1 August 1933. mecanice, electrice §i de imbracamilnte dar sunt §i de a-
Constructii de utilitate publica, etc. limenta~ie, de construcpe, etc,) , In 1895 s'a infiintat 0
Societa!ile de construc}ie ~i altele asemanatoare s 'au societate de amenajare a unui port industrial. Loturile
grupat in Asociatia nationala de intreprinded de con- vandute aveau adancimi de 300, 180 §i 120 m. §i largimi
strucpi de locuinte, modiJIicand compunerea consiliilor varia bile, dupa nevoie (30-60 m. ~i chiar de 90-350 m.),
de administra!ie ale societa!ilor provinciale, delegatul Locuintele sunt acolo interzise. Sunt acolo 6200 m, linii
guvernului avand pre~edin!ia, de garaj . Apa, gazul ~i electricitatea sunt furnizate de
Activitatea asocia!iilor provinciale va cauta sa puile intreprinderi munidpale.
in opera capitalurHe particulare, sub direqia statului, Zona industriala Berlin-Tempelhof e deservitii de ca-
cautand sa se creeze pe langa pre£ecturi o£i.cii de exten- nalulTeltow din 1907 construit de ca,t re doua societa~i.
siune ale oraljelor grupate intr'o administra!ie centrala, Loturile au 150 pana ia 250 m, adancime, altele 70-110
Toate casele de economii vor fusiona, intrand in Aso- m, deci variabile,
ciatia de supraveghere a caselor de economie germane, Portul industrial Mannheim a fost infiintat la 1897 de
avand ca scop incorporarea in pro9'ramul de luCIu al gu- municipalitate ajutata de statuI Baden. Terenul a fost
vernului german, achizi!ionat pe cale de expropriere. Lotuvile au 150-220
Uniformizar·ea asociatiilor comunale centrale repre- m. adanci.me, altele 70-80 m.
zinta 6<1.000 de comune §i asociatii de comune germane, Portul industrial Frankfurt pe Main din 1912 este tot
avaud ca scop miqorarea cheltuelilor de reprezentare mUnicipal, Prospectele intre constructii sunt ad destul
ale comunelor asociate, cheltueli ce se ridicau la peste de mario Loturile au adancimi de 40-150 m. Loturile se
2 milioane marCl anual. inchiriaza,
T . P. Zona industriala din Colonia (mecanice, ingra§<imin-
te, parfumuri, imbracaminte) este deschisii din 1924 Lo-
12) INTERNATIONAL HOUSING AND TOWN turile au 150~250 m, pe 200 m. unele 500 X 500 m.
PLANNING BULLETIN, C. S,
Nr. 32, August 1933.
a) Amenajarea zonelor industriale in Germania b) Invutami'mtul urbanistic in Italia se preda in
de Prof. Dr. Heiligentlnal. Dupa ce face 0 introducere asu- ~colile de Arhitectura cu 5 ani de studii : la Roma (1920) ,
pra condi!iilor hidraulice de agezare a industriilor in di- la Plorenta, la Turin, la Venetia, la Napoli. Directorul
feritele regiuni ale Germaniei (pe coastele marilor §i in $coa.]ei este numit de minister cu decret regal, iar §coala
interior) , trece La bazele legale pentru industrii ~i comer! are un consHiu profesoral. Numai studentii care vizeaza
in Reich (legi variind in fiecare stat al Reichului). In titlul de doctor urmeaza cursurile de urbanism in al
principiu stabilirea unei industrii necesita 0 aprobare 5-lea an de studiJi, dar pot fi ca auditori orice aIte per-
prealab,ila. care poate fi interzisa daca in vecinatate e soane. P;o.fesia de arhittect se exercita dupa un examen
o §coala, un spital, 0 biserica, etc. indusbria fiind inco- de stat ~i in plus de cei ce la 1923 aveau 10 ani de prac-
moda prin fum, praf, zgomot, mir~s , etc. Se pot stabili fica .
zone industriale cu regulamente speciale locale (zone de Cursu rile de urbanism au 2 ore pe saptaanana teorie si
locuinte
, , zone prote)' ate, zone industriale fara locuinte),
, 2¥Z ore de hlcrari practice, cu studii asupra evolru!iet,
Zonele industriale sunt deseori amenajate fie de initia- compozi~iei urbane ~i asupra circulatiei, cum §i asupra
tive private, fie de autoritatea locala. istoricului ora~elor italiene.
Bazele tecnice: Sunt regulamente tecntice ale caHor Mijloacele de transport sunt asemenea studiate lu-
£erate ale Reichului relative la liniile de racord: raza minatul, decoratia ~i in genere estetica urbana. Apo~ zo-

•
 R:E10ENZII
....
40 /0, amortizare 1010 ~i cheltueli de administra!ie Y:2%.
Capitalul particular trebuie sa fie de 30 % din cheltue-
lile de consbruc!ie. StatuI acopera 25 9'0 din cheltueli, iar
150/0 trebuie furnizat prin ipoteci, iimprumut, etc.
Incurajar.ea construc!iei ca3eior parlicu1are prin im-
prumuturi ale oficiului national d eplasare ~i asigurare
contra Ijomajului.
Imprumuturile sunt de 80 marci pentru case particu-
lare, 1200 mraci pentru case particulare cu locatar supli-
mentar. Dobanda 2010, amortisment 2 % - total 1%. Se
da imprumut in principiu caselor al caror cost total este
mai mic de 5000 marci. Proprietarul trebuie sa aiba
30010 din cheltueli inc1us,i v terenul.
Scaderea dobanzilor. Asociatia caselor de economie
germane a decis scaderea dobanzilor ipotecilor pe ter-
men lung dela 6 la 5 Y:2 % incepand dela 1 August 1933.
Constructii de utilitate publica, etc.
Societatile de constructie ~i altele asemanatoare s'au
grupat in Asociatia naponala de intreprinded de con-
structii de locuinte, modiJficand compunerea consiliilor
de administratie ale societatilor provinciale, delegatul
guvernului avand pre~edintia.
Activitatea asocia!iilor provinciale va cauta sa puile
in opera capitaludle particulare, sub direqia statului,
cautand sa se creeze pe langa pre£ecturi oHcii de exten-
siune ale ora~elor grupate intr'o administratie centrala.
Toate casele de economii vor fusiona, intrand in Aso-
ciapa de supraveghere a caselor de economic germane,
avand ca scop incorporarea in pro9'ramul de lucru al gu-
vernului german.
Uniformizar.ea asociatiilor comunale centrale repre-
zinta 6<1.000 de comune:;i asocia!ii de comune germane,
aviind ca scop miqorarea cheltuelilor de reprezentare
ale comunelor asociate, cheltueli ce se ridicau la peste
2 milioane marCl anual.
T . P.
12) INTERNATIONAL HOUSING AND TOWN
PLANNING BULLETIN.
Nr. 32, August 1933.
a) Amenajarea zonelor industl'iale in Gel'mania
de Prof. Dr. Heiligentln3l. Dupa ce face 0 introducere asu-
pra condi!iilor hidraulice de a~ezare a iudustriilor in di-
feritele regiuni ale Germaniei (pe coastele marilor I]i in
interior) , trece 1a bazele legale pentru industrii ~i comert
in Reich (legi variind in fiecare stat al ReichuIui) . In
principiu stabilirea unei industrii necesita 0 aprobare
preaIab.ila. care poate H interzisa daca in vecina-tate e
o I]coala, un spital, 0 biserica, etc. indusllria Hind inco-
moda prin fum , praf, zgomot, miros, etc. Se fl ot stabili
zone industriale cu regulamente speciale locale (zone de
locuinte, zone protejate, zone industriale far a locuin!e) .
Zonele industriale sunt deseori amenajate fie de initia-
tive private, fie de auto rita tea 10cala.
Bazele tecnice: Sunt regulamente tecnke ale cailor
ferate ale Reichului relative la liniile de racord : ra2ia
605
~ . . ., =
minima de 180 m. f{Ha placi turnante. Autorul da apoi
ciHeva exemple de amenajare de zone industriale.
Industriile primare din ba- inul Rum (carbune, fonta ,
fer , o~el) au nevoie, prin felullor , de linie ferata ~1 canal
de navigatie. (Canalul Ruhr la Emscher din 1915). A-
ceste industrii a u legaturi proprii de comunicatii.
Industriile secundar,~ , d£n acelalj basin, se a~eaza in
portUirile industria Ie creiate de munidpalitati de unde
trag mari avantagii . .Ex. portul Gelsenkirchen, unde 10-
turile industriale au 60 X bO sau 60 X 30 m. cele mai mici
15 X30 m. §i acum sunt numai inchiriate. ~i sunt girate
de 0 administrai!e speciala. Sunt admise acolo tot felul
de industrii. In 1Y28 erau 850 lucratori in portul indus-
trial.
Zona Berlin-Lichtenberg (industriile primare sunt cele
mecanice. electrice ~i de imbracammte dar sunt ~i de a-
limentatie, de construqie, etc.) . In 1895 s'a infiintat 0
societate de amenajare a unui port industrial. Loturile
vandate aveau adancimi de 300, 180 ~i 120 m. ~i largimi
variabile, dupa n evoie (30-60 m. ~i chiar de 90-350 m.).
Locuintele sunt acolo interzise. Sunt acolo 6200 m. linii
de garaj. Apa, gazul ~i electricitatea sunt furnizate de
intreprinderi munidpale.
Zona industriala Berlin-T empelhof e deservitii de ca-
nalulTeltow din 1907 construit de ca.tre doua societati.
Loturile au 150 pana ia 250 m. adancime, altele 70-110
m. dcci vanabile.
Portul industrial Mannheim a fost infiintat la 1897 de
municipalHate ajutata de statuI Baden. Ter·enul a fost
achizi!ionat pe cale de expropriere. Lotul'ile au 150-220
m. aciancime, altele 70-~0 m.
Portul industrial Frank£urt pe Main din 1912 este tot
municipal. Prospectele intre constructii sunt ad destul
de mari. Loturile au adancimi de 40- 150 m. Loturile se
inchiriaza.
Zona industriala din Colonia (mecanice, ingra~min­
te, parfumuri, imbracaminte) este deschisa din 1921 LO-
turile au 150~250 m. pe 200 m. unele 500 X 500 m.
C. S.
b) Invatamimtul urbanistic in ltalia se preda in
~colile de Arhitectura cu 5 ani de studii : la Roma (1920) ,
la Plorenta, la Turin, la Venetia, la Napoli. Directorul
$eoalei este numit de minister eu decret regal, iar ~coala
are un consiliu profesoral. Numai studentii care vizeaza
titlul de doctor urmeaza cursurile de urbanism in al
5-lea an de studii, dar pot H ea auditori orice alte per-
soane. P;o'£esia de arhiltect se exercita dupa un examen
de stat §i in plus de eei ce la 1923 aveau 10 ani de prac-
tica.
Cursu rile de urbanism au 2 ore pe saptamana teorie si
2% ore de lucrari pra ctice, eu studii asupra evolutiel,
eompoziPei urbane I]i asupra circulatiei, cum §i as;pra
istoricului ora§elor italiene.
Mijloacele de transport sunt asemenea studiate lu-
minatul, decora!ia ~i in genere estetica urbana. Apo~ zo-
•
 6C6 URBANISMut
nificarea ~i repar1itia spatiilor lib ere, impreuna cu pla-
nurile regionale ~i a~a zIsa "Bonifica Integrale" (un fel
de superurbanism).
Regulamentele ~i studiile asupra gradinilor nu sunt
uitate.
Ace::.<te cursuri au cr,e iat 0 adevarata ~coala i1taliana ur_
banistica ~i 0 con~tiinta urbanistica sociala. Institutul
Urbanistic Halian, creiat dupa 1929, are ca pre~edinte
pe d . A. Calza-Bini, care face eforturi pentru a infiinta
o ~coala superioara de studii urbanistice in care profe-
5ioni~tii calificati sa se perfeqiorteze in urbanism timp
de 3 ani de studii.
C. S.
13) UNION INTERNATIONALE DES VILLES
ET POUVOIRS LOCAUX.
August 1933 ..
a) Spre unificarea seryiciilor de transport in co-
mun in Londra. In lucrarea d-Iui Gilbert J. Pousonby:
.,London's IP1ass'e nger Transport Problem" se gase9t~ un
expozeu metodic al chestiunei transporturilor in comun
in Londra.
Dela razboi. parlamentul s'a aratat favorabil unei int e .
legeri industriale intarind productia ~i monopolul in ma-
terie de transport in comun, ~i aceasta din cauza strflll-
sei legaturi a diferitelor intreprinderi de transporturi ~i
de aci justificarea unui control superior.
Restrictia concurentei omnibusurilor cu tramvaiele este
necesa::a pentru trei motive: 1) inmultirea u~urarilor e-
xistente ar fi risipii; 2) prezenta unui numar mai mare
de omnibuse ar duce la inghesuirea lor pe strazi ; 3) dis-
parit ia tramvaielor, ar avea ca efect disparitia abona-
mentelor de lucratori. Sarcina ce ar rezulta ar intrece
avantajele de cari s'ar bucura cei ce utilizeaza omnibu·
sele.
Pentru a gasi 0 solutie, autorul propune fuzionarea
financiara a intreprinderilor de tramvai ~i omnibuse.
DesvoltaDea tramvaielor subterane (tubes) nu are loc
a~a de repede cum Ie cer c;~cumstantele, de oarece nu
este posibila dedit daca nesiguranta viitorului poate fi
inlaturata.
Trei solutii sunt preconizate de d-l Pousonby: 1) Sa
se lase libed concurenta la maximum sau ; 2) sa se lase
lucrurile a~a cum sunt, cu speranta ca ele se vor aranja ;
3) sa se puna capat concurentei, creind un monopi. D-sa
mai este partizanul unificarii, fusiune financiara intre
toate subteranele, societatile de tramvai ~i omnibuse.
toate fiind puse in concordanta Cll liniile principale de
cale ferata pentru a dispare nesiguranta pentru viitor,
care intr'o larga masura a fost cauza ca electrificarea
liniilor subterane nu a avut inca loco
T. P.
b) Exploatarea afi~ajului in profitul comunelor
in :Franta ~i Elvetia.
Jurnalul .. La solidarite et la France municipale" pu-
blica in numarul din 11 Iunie 1933 0 nota ad-lui Jcan
Secheron asupra veniturilor ce au comunele elvetiene
din a£i~ajul, a~a cum il practica.
A£i~ajul de multi ani este concesionat pentru ora~;:'l .!
~i principalele localitati, societatii generale de afi-1?aj. A-
cordurile intre aceasta ~i diferitele municipalitati va-
riaza in fiecare caz. Municipalitatile trateaza C.l 0 sin-
gura societate in virtutea unui regulament de politie ra-
tificat de Consiliul de Stat. care este autoritalea admi~
r.istrativa a fiecarui canton elvetian. Ora~ele importante
~l Lele secundare avfllld un singur concesionai: comun
pcnr~u afi~aj, aces,t a singur are raspu~derea intereselor
economice ~i estetice a ace",tui gen de publicit:'\te.
P::imul rezultat al activitatei societatii. a fost formatul
uIllversal de afi~aj de 90,5 cm. pe 128 cm. A£i~ele nu
dikra dedIt prin prezentare artistica, ciiutand sa atra-
ga atentia numai prin judicioasa repartiti,e a textului ~i
calit,a tea facturei. Amplasamentul a£i~ajului asemeni rc-
~lem(ntat. trebuie sa tina seama de estetica stdizei prill
piasalea coloanelor cilindrice de afi~aj.
o ;ntelegere intr,e direqia telegrafelor ~i teldoane-
lor. soc. de a£i~aj ~i autoritatile municipale. au dus la
construqia in principalele ora~e elvetiene -:l coloandor
speciale cu cabllle telefonice in interior, prevclzut.:! eu a-
parate automate la dispozi~ia publicului.
Incercari s'au fa cut ~i in Franta. Suprafetele rezer-
vate afi~ajului au f05t concesionate societatilor de afi~aj,
cari varsa 0 redeventa bugetulw municipal.
Din cauza ofertelor insuficiente. anumite comune au
recurs la exploatarea in regie directa.
Rezultatele date de ora~ele Saint-Briene, Nantonne
:;;i Montpellier sunt apreciabile, ~i fac interesante studiul
organizarei afi~ajului in regie.
Pe baza legilor autorizand comunele sa exploateze in
regie servkiile de interes public cu caracter industrial ~i
comercial, munici.palitatile au luat initiativa organizarei
regiei de a£i~aj.
I. Creiarea regiei se face prin decizia consiliului mu_
nicipal, care fixeaza tarifele de afi~aj ~i face ca autori-
tatea superioara sa Ie aprobe. Deliberarea consiliului
municipal este supusa aprobarii prefectulw.
II. Organizarea administrativa. Regia municipala pen-
tru exploatarea afi~ajului va £i administrata sub aufori-
tatca primarului ~i cOllsiliului comunal de un consiliu de
exploatare. Primarul va numi cu agrementul prefectului
un director al regiei sau regisor. Directorul, sub contro-
luI consiliului de exploatare ~i autoritatii municipal,e asi-
gura bunul mers al serviciilor, semneaza contracte Cll
clientela, angajeaza personal. fixeaza salariile.
T.P.
 RECENZlf
,===========-===============--=
c) Legislatia regiilor rnullicipale in ~"ranta.
0-1 Maurice Felix in volumul "Regii municipale" (Pa-
ris 1932, Recueil Sirey) reaminte~te di pan a in 1nG
activitatea economica a comu.nelor nu a avut nici 0 re ·
glementare de ansamblu ~i nu a fost admisa de ley isla-
to~ de cat in cazuri particulare, astfel ca ne putem pune
intrebarea dad. in afara de aceste cazuri, activitatea e-
conomidi a comunelor nu a avut niei 0 reglementare
de ansamblu ~i nu a fost admisa de legislator de cat in
cazuri particulare, astfel ca ne putem pune intrebarea
daca in afara de aceste cazuri, activitatea economid pu·
tea sa se exercite legal.
Asta~i exista 0 reglementare gencrala care cste con-
tin uta In trei texte: 1) Oecretul lege de descentralizare
~i de concentrare administrativa din 5 Noembrie 1926 :
2) Oecretul lege din 28 Oecembrie 1926 relativ la re-
giile municipale ~i la participa!ia comunelor la intreprin-
derile particulare: 3) Oecretul din 17 Februarie 1930,
reglementfmd apliearea unor artieole din legea din 28
Oecembrie ' 1926,
Legile de mai sus prevad interven!ia com'.lnelor in in-
treprinderile cu caracter industrial sau comercial, sub 0
dubla forma: 1) Pe cale de exploatare directa a servi-
ciului organizand servieiul in regie: 2) Prin simpla par-
ticipare financiara, adica asociindu-se cu intreprinderea
particulara insarcina'ta sa exploateze serviciul, care de-
vine 0 intreprindere mixta,
In virtutea reglementarii actuale, intreprinderile de or_
din economic cari pot £i girate di rect de comune nu sunt
numai cele pentru cari ele au un monopol de drept, ca
ridicarea gunoaielor, maturatul, distributia apei , gazului,
energiei electrice, transporturile in com un; ci ~i acelea
cari prin natura lor sunt esential susceptibile de gestiune
particulara, dominate de principiul libertatii comer!ului
~i industriei ~i tine de liberul joc al concurentei. 0 co-
muna poate sa faca ~i operatiuni curat comerciale, sa
deschida macelarii, brutarii sau pescarii municipale.
Oreptul comunelor de a exploata in regie un serviciu
de interes public cu caracrer industrial sau comercial nu
este insa absolut.
Oaca se refera la art. 68 din legea din 5 A prilie 1884
~i decretul lege din 5 Noembrie 1926, activitatea ccono.-
mica a comunei nu poate £i condusa - afara de textele
speciale -- decat asupra unuia sau altuia din cele cinci
obiective urmatoare :
1) Functionarea serviciilor publice;
2) Aprovizionarea populatiei ;
3) Locuinta populatiei ;
'1) Opere de asistenta, higiena ~i prevedere sociala:
5) Realizarea de ameliorari urbane.
T,P.
d) Comitetelc de contribuabiIi pentru reforrna
AdrninistratiiIor locale in Statele Unite ale Arne-
ricei.
Asociatia americana denumita .,Governement Research
607
Association" a publicat in lunie 1933 un chestionar cu
raspunsuri privind metoda ce trebuie sa presideze la de-
terminarea faptelor in domenid administrativ inaintea
oricarei aqiuni de reforma.
Chestionarul este precedat de con~ideratiuni in care
se aratii ca toata lumea se ocupa de guvern ~i de ches-
tiunea impositelor acum, mai mult decat ori cand in
cursul istoriei Statelor Unite. Toata lumea cere reduceri
la costul administratiei, ~i acest interes general of era 0-
cazia de reinoire a ma~inei administrative, prin mijlocul
reforrr.elor ce vor avea de rezultat economii imediate ~i
avantaje pentru numero~i ani, in viitor.
Cu toate acestea este perieol ca ceta!enii egoi~ti ~i ig-
no::anti sa elimine s'e rvicii necesare ~i de valoare, con-
servand fie de alta parte ~tructura co ~ ti sitoare a admi-
nistratiei cu metodele de risipa; este perieol sa se sa-
crifi c: b~nul pentru rau ~i sa se pastreze inutilul.
Anchetele asupra faptelor administratiei §i interpre-
tarea lor de 25 ani, au dat rezultate cari marcheaza prin-
tr'un progres serios, evolutia administrativa a ora~elor
americane.
A ncheta asupra administratiei a devenit 0 profesiune
ad evarata, cu documentatie, tecnica ~i nletode cari ii
sunt proprii.
Organizatia eficienta, stabilirea bugetelor, comptabili-
tate sanatoasa, etaloan e de masura, memorii revelatoare,
'apoarte adecuate, proecte finanCiare, cumparaturi cen-
tralizate ~i administratia personalului, au £ost desvoltate
de experti in a dministratia publica ~i gestiunea ~tiintifica.
Fara utilizarea a cestor instrumente, in lupta dusa de
con<tribuabili, nu poate avea nici un rezultat.
T. P.
e) Autostl'adcle in diferite tari.
Italia . 0 -1 Acutis, pre~edinte1e "Associazione Natio-
nale Fa_cista Ira Industriali dell Automobile" s'a expri-
mat la cong resul din Berlin asupra autostradelor italiene.
Autostradele italiene merita 0 atentie partieulara, e1e
reprezentand in domeniul automobiluIui un £apt analog
eu eel care s'a produs la aparitia cailor £erate in econo-
roia mondiala. Acestea au avut imediat nevoie de calea
lor p.::oprie, rezervata, ~i pe care sa nu mai fie alte trans-
porturi. In acela~ tel, din motive determinate de inten-
sitatea traficului, automobilul a avut nevoie de 0 cale,
care Ea-i fie rezervata ~i pe care sa nu mai fie un alt
transport.
In Statele Unite automobilul a exterminat o::ice alt fel
de transport pe ~osea, ~i acestea largite ~i amenajate,
sent adevarate autostrade, chiar daca de nu au avut
prescript ii speciale pentru eliminarea altor mijloace de
transport.
, In Italia insa, s'a regulat circulatia mixta, dirijand au-
tomobilele pe ~osele speciale, ~i cum aceste ~osele sunt
destinate automobilului, tot acesta Ie §i plate~te. Con-
structia autostra.deJQr $' a facut de in treprinderi particu-
 608 URBANISMUL
================================~===
lare, dirora statuI Ie-a acordat subventii, iar cei ce u-
zeaza de 90sele platesc 0 taxa, in raport cu tipuI. puterea,
numarul de locuri, 9i deci uzura mai mica sau mai mare
a ~oselei de catre trasura sau vehiculul greu.
Pentru transporturile de marfuri cu automobilele, nu
s'a dat 0 regl,ementatie speciala, pentru un moment aces-
tea avand un caracter tecnic. Regulamentarea lor deriva
din codul de 90sele in vigoare, care prescrie greutatea
maxima autorizata, in functie de numarul rotilor, Iun-
gimea, viteza, in functie de cauciucuri, 9i diferite greu-
tii~i maxime.
Germania.
In Italia chestiunea autostradelor a fost larg rezoI-
vata, de oarece acestea au atins pana astazi 460 km. In
Germania problema este asemeni la ordinea zilei, ~I I se
va da 0 wlutie inspirata din ideia de a constrlli ~osele
pentru mai multe generatii.
Legea din 27 Iunie 1933 este punctul de plecare al
planului de ansamblu pentru regularea chestiunei auto-
stra delor. In virtutea acestei legi, caile ferate devin a-
gentii de executie al vastei intreprinderi, care va pune
capi'it deoparte luptei intre calea ferata 9i 90sea 9i grijei
de finantare din partea puterilor locale, de oarece cei ce
Ie intrebuinteaza VOl' con tribui la constructia ~i intreti-
nerea acestor 90sele.
Noul plan vizeaza sa nu se inspire decat din interesul
prim and orice reglementare locala in materie de trans-
port al automobilelor particulare.
Constructia marilor 90sele redama utilizarea unei a-
bundente mana de lucru, ~i se estimeaza la 250.000 zile
lucriHoare intr'un an pentru 1.000 km.
In amenajarea 90selelor se vor prevedea doua cai ca-
ru~abile separate una de alta prin largi bande acoperite
ell iarba, taiate transversal p ~'in gradini, aces tea avand
avantajul ca noaptea opresc razele luminoase orbitoare
ale farurilor, marind siguranta traficului. D-I Dr. Todt
prevede pe fiecare 90sea un slstem de linii cate trei, dt::
lIrmat de fiecare vehicul. Partile de jos ale autostrade-
lor vor fj prevazute cu garduri, cari VOl' constitui 0 pro-
tecFe eficace in caz de pierderea directiei. Foarte cu-
rand se va incepe constructia autostradelor Frankfurt
a/ Main-Mannhei1ll, Leipzig-Halle 9i Miinich-Salzburg.
Largimea va fi de 30 metri , cu () banda de protectie intre
calea urdinda 9i calea coboranda. Localitatilc vor fi oco-
lite pentru a evita incruci 9arile. Vehiculele ce vor mer-
ge pe aceste strazi noi, ,"or ayea 0 consumatie de carbu-
rant miqorata, trepidatiile vor fi evitate existenta ma-
~inilor se va prelungi flind justificata a9~zarea u~ui im-
pozit pe traficul automobil.
Constrtlctia retelei de autostrade va incuraja dezvol-
tarea industriei automobile , comertul va gasi 9i el avan-
taje prin posibilitatea de accelerare a schimbului. Inca
un aspect ce nu po ate fi neglijat e ca 9i automobilele
straine se vor indruma spre noile autostrade germane.
~=====================
Belgia.
Belgia de asemenea se preocupa activ de chestiunea
autostradelor 9i constructia autostradei Liege-Anvers a
facut obiectul studiului D-Iui Ing. de Bruyne. D-sa crede
ca constructia canalului Albert 9i a portului fluvial din
Liege va avea ca efect intensificarea traficului intre lie-
ge ~i Anveri:" astfe! Cd nici canalul nici calea ferata nu
VOl' fi suficiente pentru campullor de actiune, 9i nici unul
din ele nu of era transporturilor de marfuri 9i caliitori
u9urintele ce Ie da 0 90sea buna.
'Oes voltarea cailor ferate in ultimul secol, nu a impie-
dicat desvoltarea para lela a retelei de cai navigabile, a9a
ca astiizi cand automobilul aduce un nou dement proble-
mei transporturilor, caile ferate 9i canalele nu pot im-
piedica r.3 ~ urile de desvoltare pfl11a la un randament
plin al autostradelor.
Pe ~oselele actuale intre Liege 9i Anvers sau intre
Liege 9i Bruxelles, automobilul nu poate conta pe 0 vi-
teza mijlocie mai mare de 50 km. pe ora.
Pentru a putea utiliza ma~ina la viteza normala de
ordinul 100 km. pe ora, trebuie ca ~oseaua sa fie cura-
tata de orice circulatie de pietoni, animale, carute 9i chiar
de automobile incete. Trebuie evitate curbele de raza
mica, incruci 9arile cu aIte drum uri, accesul proprietatilor
river,ane. Trebuie ca ~oferul sa fie asigurat, ca ma9inis-
tul pe locomotiva, ca are calea libera inainte, ceeace con-
duce la conceptia italiana a autostradelor ca ~oseaua sa
fie 'ca 0 cale ferata, fara contact cu proprietatile rivera-
ne, fara treceri de nivel ~i rezervata numai circulatiei
speciale in vederea careia a fost construita.
T. P.
Nota l'edac!iei. Atragem atentia importantei ce se da,
acum de curand, autostradelor din punct de vedere stra-
tegic. Ele vor contribui in vlitor in 0 masura mult mai
mare decM caile ferate, la mi'~carea trupelor, aprovizio-
narilor Cll munitii , alimente etc. fiindca sunt mai putin
expuse distrugerilor de cat caile ferate.
c. S.
August 1933.
f') Statistica in s('l'YiC'iul tecllicei sanital'e.
O_rul G . Ichok, directorul servidilor municipale de hi-
giena 9i asistenta sociala din Clichy (Seine) a scris in
.,Revista de higiena ~i medicina preventiva" (Paris),
numarul din Iunie 1933, un studiu asupra statisticei in
serviciul technicei sanitare. D-sa arata ca planurile de
extensiune ale oragelor a furnizat statisticienilor ocazia
sa combata e:'orile ce se spun asupra statisticei, 9i arata
CEi p. Bourdeix, delegatul Soc. Franceze a Urbani9tilor,
a examinat, pe baza statisticilor, influenta regulamente-
lor de constructie a le ora~elor asupra morbiditatei 9i ca
urmare asupra ll10rtalita~ei. Conduziile sunt frapante ,
demonstrand cu ci fre, ca densitatea popula!iei optime
a unui ora9 sau cartier in raport cu mortalitatea, se a-
firma ilimitata.
 RECENZII 609

Oensitatea insa poate aduce 0 plus valuta funciara ~i
resurse noua sunt creiate pentru a transforma higienic
instalatiile privind :
1. Comoditatea ~i confortul.
2. Echiparea 3trazilor la suprafata ~i in subsol.
3. Legaturile prin tr,ansport, telegraf, telefon. gaz , etc .
4. Aducerea apei. canalizarea , evacuarea gunoaielo r
turn din Malabry Janga Paris) in fata vechilor argu-
mente contra, de igiena, circulatie 9i chiar de estetica.
Nu ne conving e. fiind ca ~tim din practica americana
ca economia nu e r eal5 . cfmd consideram costul total
(public ~i privat), chiar daca se la sa spatii mari libere in

menajere ~i a ape10r usat'e ;

5. Oistribuirca electricitatii caldurei. frigului . aerului
comprimat, a vidului.
6. U~urarea circulatiei.
Pe lang."! aceste comoditap, se adaoga 0 politie eficace
~i amenajari generale de UEaj colectiv: 9coli , spitale,
primarii, teatre, magazine, terenuri de joc.
In privinta mortalitatii 9i morbiditatii in locuinte, 0 -1
Ichok arata ca nopuned de densitate urbana nu va fi
confuilldata cu suprapopularea locuintelor, nesanatoasa
din multe puncte de vedere.
Numai anchetele pot sa ne informeze asupra diferi-
telor pericole ~i pentru aceasta trebuie adoptat un model
de cazier sanitar pentru a tine la zi 0 documentare seri-
oasa , a creia un dosar special pentru fiecare imobil, Un
dosar sanitar bine facut permite determinarea influentei
locuintei asupra individul~i. '
Remedierea locuintei, ~i prin ea insanat0 9irea popu-
lapei. prin combaterea bolilor influentate de locuinta a- Fig. 1. Imob il-turn din M alabry, langa Paris.
meliorarea caselor existente ~i pe de ~lta parte con~t~i­
jurul acelor zgarie-n ori eu:o?eni , cum recomanda d. Sel-
rea celor noi dupa stricte1e reguli ale higienei, nu se
lier. De aItfel d-sa lasa s[\ se inteleaga ca asemenea 10-
poate face dedit pe baze de documente statistice stricte,
curi sunt exception ale in ora~. Atunci apare adevarul
din cari tecnicienii sanitari vor ~ti sa scoata in evidenta
demonstrat de decenii de catre Unwin: " Nothing gai-
punctele lor de vedere ~i insanato~irea locuintei sa ~u
n ed by Overcrowding " ,
mai fie un cuvant vag.
0-1 Royer in " . Ora~ulla Muette de la Draney", decIa -
T, P. 12 ca adev aratul vinovat al solutiei date aco10 pe d. Sel-

14) URBANISME.

Nr. 16 Iulie 1933.

Acest numar este integral dedicat «Locuintei in Inalli-

lIW». A~a dar 0 psichoza a grandoarei prin inaltare in
aer, fara ne.cesitate absoluta , a cuprins ~i statele euro-
pene. In evul mediu ~i al rena~terei , mai ales in Italia, a
mRi bfmtuit 0 astfel de ,.moda" , dar Rvea justificarea ca
turnuri de observape ~i chiar de aparare nu numai de
.,ingamfare" sub pretext de economie. Noi, care nu ve-
clem fericirea omenirei pentru care trebue sa lucreze ~i
Urbanismul , varata in asemenea termitiere, nu sun-
tem de acord Cl~ astfel de incercari de falsificare a vie-
tei , nici in regimul de COncentrat capitalism, care nu poa-
te ·trai ml1lt, nici in cel colectivist, care incearca sa me-
ca nizeze spiritul omenesc.
Incepem a SpiCUl dHeva idei din seria de articole. Fig . 2. Imobik zgarie-nol1i la D ra ne y lang a Paris, in curs de
cons t r ucW~,
1) OJ H. SelHer 1n artico1ul asupra"Locuintei in inal-
!ime~t cata a argumenta prin motive de " economie a ins- lier, iar nll pe d-nii Beaudouin ~i Lods arhitec~ii lucra-
ta1atiilor p:Iblice" , licen!a ce trebuie acordata unor zg.3- rei, care au supnplls pe 11 ,5 h. a . un total de 1500 10-
rie-nori , mai mode~ti. ~i pentru locuin\e (fig. 1, imobilul n :int e ,fie aproape 130 locuin~e pe heetar. cu 5 turnuri
 fl') URBANISMUL
eu dite IS etaje (fig. 2). Gradini vaste de 60X350 m.
sunt vecine acestor turn uri C1.! ascensoare. 0 piata mare
de 80 X 200 m. grupeaza serviciile publice ~i comertul. In_
dilzitul ~i gunoaiele sunt servicii centralizate, ea ~i ee-
lelalte, prin galerii subterane mario Am dori sa ~tim la ce
pret revine in cele din urma locuinta ~i cu ce cost de ex-
ploatare.
Fig. 3. Noul centru din Villeurbanne de langll Paris.
Ceva analog, dar inca mai concentrat. s'a executat la
{)ra~ul .,Villeurbnnne" de langa Paris (fig. 3) pe 0 su-
prafata de 50.000 n:p., inclusiv arterele in acel centru
suprainaltat, cu 9-18 etaje, prin initiativa unei societa~i
~- -- - ---'"
I zHarie-nor, mai inalt, ~i care sa-i razbune fata de primul
I
I
Fig. -t. 0 cllldire colectiVll din Villeurbanne.
constituita de Dr. L. Goujon, primarul ora~ului. cu un
capital de 10 milioane fro fro Imobilele ce urma sa se
ridice insumau 90 milioane fro fro ~i dupa 60 ani reve-
neau comunei, ~i ea actionara in societate.
Centrele de energie ~i de incinerare functioneaza deja.
CHeva artere s'au deschis, de 28-33 m. Iati-me. Un bloc
de Iocuinte se vede mai bine in fig. 4.
-4) Tot d, Royer se ocupa in 0 pagina de " Locuinta
in inaltime ~i pericolul aerian", dupa ideile colonelului
Vautier 1), in special asupra ,.probei la foc". Cat prive-
~te contra explozibIlilor arata ca sunt necesari 12 m. de
inaltime de pamant contra unei bombe de 300 kgr. ~i 20
m. contra uneia de 100 kgr. sau respectiv 1,40 ~i 2 m. de
beton arma't. Deci submlurile caselor cu 8 etaje sunt la
adapost de bombele de 300 kgr, Cele incendiare sub 100
kqr. raman pe terasele de beton al'mat fara a dauna imo_
hilul.
5) D-l Groer se ocupa de ,.Locuinta inalta in Arne-'
rica" ~i arata ca in 0 casa zgarie nori "Appartment
House" tip, 0 l(X'uinta dand spre a~a zisa curte larga de
So m. si deschisa pe 0 lature. este destuI de intunecoasa,
astfel ca trebuie sa consume mu},ta electricitate, ceeace
scumpeste Jocatia. 0 camera de 1a etajul 4 avea soare
numai 10 minute pe zi, spre ora 11. a~a ca la ora IS
pe timp frumo') lampa electrica trebuie aprinsa ; alta ca-
mera spre strada. nl1 avea niciodata soare ~i Iampa tre-
b uie sa funqioneze mereu . Numai in uItimile etaje se
r11 tea sta ziua fara lampa aprinsa. Closete1e dela par'ter
~i hall -urile nu au 111mina, ~i, cu toate ventilatoarele. sunt
rau aerate.
Pentru 900 de camere sunt 3 ascensoare a 15 persoane
continut dar tot trebuie sa pierzi 5 minute ca sa poti fi
de la etRjul 4 la parter. caci nu ai totdeauna as censor la
dispozitie. i'i uneori ~i acelea. cand e~ti mai grabit. sunt
cOt"olet oline ~i nu opresc sa te ia,
o cliidire z£larie-nor e un adevarat "parazit at car-
tierului". Ia lumina ~i aerul vecinilor. cari fug de acolo
~i vand proprietiitile; ca in urma . sa se ridice pe ele alt
parazit. care ramane 1a randu-i deoreciat. Se ajunlle ca
la ~uenos- Aires in 1Q30 . care are 6000 Iocuitori p~ hec-
tar ,Ill ~nele. locuri. Trebuiesc deci noi regulamente. De
acela s a aJuns la concluzia ca: .. teoretic cladirile cu
multe apartamente ar trebui sa scad"! chiriile. insa in
practica
• aceasta nu se intampla niciodata~" . D'In con t ra.
~
S a constatat ca chiriile sunt mai joase acolo unde ca-
seIe au etaje m~i Q'(tine. Lawrence VeiUer la Conqresul
International din Berlin, 1931. a zis "the tall buildin in
itself is a mistake". 9
. Autorul deci oropune ca Franta sa Se fereasca de a
mtroduce cIadble prea inalte (concIuzie cu care noi
suntem de acord. dar vedem ca dorinta de recIama tem-
porara ~i in Bucuresti invinge) .
•6) In alt artIcol .. Imobilul in inal!ime ~i repercutiunile
lUI asupra ora~ului" se aduc argumente in favoare; zga-
rie-.n~rullli. argumente extrase din 0 bro~ura. care pare
a fl mteresata. (din partea capitali~tilor constructori in
fier): .,Zgarie-norul ~i economia lui".
1) De aceastli chestiune ne-am mai ocupat Yo "Urbarusmul"
96-99. anul 1933. pag.
 RECENZII
Astfel autorul incepe a arata di sgarie-norul are desti-
natii multiple: etajele de jos ca magazine, ceIe de sus ca
biurouri, cu tendinta de a cuprinde in cele30-40 etaje pri-
me toate serviciile de care locatarii ar avea nevoie, adidi
distraqie, administratie, profesionale, restaurante, cul-
tura fizica, ca sa simplifi.ce viata domestica, iar cele 30-
40 ,etaje ultilme pentru intrebuintari sodaIe. Ded "un 0-
ra~ inoc'o oasa". (Ce fericire? - N. R.). Zice coloneIul
american, ~ef de intreprindere, Starrett: ,,0 grandioasa
conceptie asigurand un randament mai bun ~i maximum
de comoditap pe care omul Ie-a realizat vre-odata".
Zgarie-norul nu ar congestiona traficul ? Se argumen-
teaza ca la 1796, cand nu exista dec at tractiunea ani-
mala ~i nici zgarie-nori, exista deja congestiunea circu-
latiei in New-York (G. Payne), ca ~i acum 50 ani. Se
mai argumenteaza ca acum e mai congestionata a 5 Ave-
nue spre Time Square de cat Wall Street in varful Man_
halton-ului unde sunt foarte de~i zgarie-norii. Pe Wall
Street este (, drculatie mane, dar numai de pidoni (su-
perfida].e argumente - N. R.).
Magazinele 'de detaliu §i teatrele ar cauza congestia
cea mai mare. La Detroit intr'o zi au trecut prin un ma-
gazin 114.727 persoane. iar in altul 98.920 persoane;
pe cB-ind intr'un building de biurouri numai 10.620 per-
soane. La Saint-Louis intr'un asemenea cartier de zga-
rie-nori aT veni ziua de circa 52,6 ori populatia perma-
nenta a cartierului.
Goodrich recunoa~te ca zgarie-norii produc economii
la telegraf. telefon, la instalatii de Iuminat electric ~i de
fort a eIectrica, egouri, condude de apa, (dar diferenta
joaca a~a de mare rol ?). Smith arata ca pentru incendii
trebuie luate masmi speciaIe. dar costul in plus e (de
astadata?) insignifiant comparat cu valoarea proorieta-
tei. Zgarie-norH se pretinde ca rezista mai bine calami-
tatHor naturei: uragane. cutremure. La cutremurul din
1923 de Ia San Francisco ar parea ca s'a observat ca
refugiul cel mai sigur a fost in etajele superioare ale
zgarie-norilor cu carcasa de otel. La taifunul din Miami
dela 1926 nid un zgarie--nor de, oteI ~i construit de in-
gineri priceputi n'a avut accidente importante. In New-
York Ia 7 Martie 1929 a· suflat un uragan cu 0 iuteala
de peste 100 km. pe ora ~i nimic nu se cIintea di!l1 zga-
rie-no;r, abia erau percepute oscilatiile cu ins.trumente de
mare pre-cizi,e. La 22 Februarie 1912 a fost vantul cel mai
puternic ce s'a inl'egistrat vre-odata. de peste 150 km.
pe ora. timp de 5 minute. adica 0 presiune de peste 80
kgr. pe mp. ~i nid un zgarie-nor nu s'a resimtit.
Cat prive~te fadlitatile de transpo~t Ia zgarie-nori,
chestiunea pare discutabila sustinatorilor sistemului ; in- .
sa, se pare ca e dificil a stabili cum cre~te drculatia C'lU-
zata de zgarie-nori. Apoi la ora~ele de milioane, prea in~
tinse, e nevoi.e de metropolitan subteran care costa prea
mu},t 1]i ded cand se reduce cu alte mijloace suprafata
ora1jului 5' ar eco!l1omisi din acel pret.
(Toate aceste argumente pe noi nu ne conving did
611
sunt simple afirmatiuni, fara dovezi cu date numerice.
Ori, din date llumerice s'a constatat ca zgarie norii con-
centreaza popula~ia , fac sa creasca ora1]ele, iar staHs-
tica a aratat ca in ora~e1e mari din America cheltuelile
admi!l1istrative cresc barte muIt pe cap de 10cuitor cand
populatia cre~te. Chi?r Ford a declarat ca a~emenea 0-
ra~e vor fi falimentar~. Experienta proprie ne-a aratat
ca costul de locatiune este mult superior in zgarie-nori
de cat in ora~ele cu cIadiri mai joase. Deci. singurul ar-
gument In favoarea zgarie norilor, economia, nu este
real. ci 0 afirmatie neveriHcata dar deseori intere5~t5.
Zgarie-norul nu poate fi admis de cat ca rara exceptie
~i numai pentro administI1atiuni, publice sau privClte.
N. R.).
C.S.
15) URBANISTICA.
Nr. 4 Iulie-A,u gust 1933.
a) Funciiunea planurilor de asanare !?i mij:oace
pentru indeplinirea lor de Dr. V. Testa.
Legea ital1ana din 1865 prevede, pentro comune1e cu
pest.e 10 000 locuitori, posibilitatea de a-1]i alditui pla-
nUli de sistematizare. Una din principale1e probleme a
card rezolvare se urmire9te prin studierea planurilor
de si~tematizare este aceia a sistematizarei higienke' a
loctlintelor.
La data promulgarii acestei legi conditiunile vie~ei orlL
gene~ti e~?Ju cu muIt diferite de cele de azi. In aceste con-
ditiuni numa<i asanar,e a higienidi era aceia care impunea
schimbarea aspectului vechilor cartiere insalubr(>, guv('r-
nul cerand comunelor sa intocmeasca planuri de asanare
cari erau . insotite de norme rapide de apHcare, menite
sa indeparteze orice intarziere.
eel maJ important a fost planul de asanare al ora!?u
lui N~pole, nu numai prin faptul ca era primul, dar prin
normele aduse a dat posibilitatea anlicarii in cazuri simi-
''lre. Grabnica sa aplicare a fost adusa de 0 epidemie de
holera, caire a fa cut maxi ravagii in cartilerele aglomerate.
Pe langa numeroasele daramari facute , planul de asa-
nare prevedea des,chiderea de strazi largi cari sa aduca
aer 9i lumma, desfiintarea puturilor nehigienice canali-
zarea ora9ului ~i introducerea conductelor cu apa pota-
bila. Aceste lucrari au necesitat mari cheltueli, acoperite
in parte prin bon uri, scutiri de impozite pentru cas,eIe
nehigienice restaurante, angajamente fata de institu-
tiuni de credit 1]i alte masuri.
De prevederile legii ~i ale planului de asanare al ora-
~ului Napoli au profitat multe comune ~ chiar dintre a-
celea cari lfiU posedau numarol sufident de locuitori pen-
tnt a-1]i intocmi un plan de asanar,e. Evident ca au ramas
o buna parte cari nu au aplicat legea, fie din lipsa de
mijloace financiare. fie din cauza opunerii cetatenilor.
prevederile legii nefixand inca definitiv conditiunile cari
s.a duca la alcatuirea unui plan de sistematiza,r e care ar
 612 URBANISMUL

fi putut sa prevada un program de asanare, aducand in- nistice" de transformat ~i sa fixeze criteriile de urmat
locuirr ea majoritatei construqiunilor insalubre. pentru a fi executate numai lucrarile prevazute in planu-
Cu toate acestea s'a ob5ervat ca inlocuirea vechilor rile medii.
constructiuni aduce serioase prejudicii trecutrului istoric b) Partkularii cad vor sa aduca singuri transfo::mari
al ora~elor ~i s' a incercat sa se inlature aoest neajuns imobilelor proprii, trebuie sa ia contact cu proprietarii
dand na~tere la a~a zisa " afanarea constructiilor", opera- din aeela~ grup pentru a stabili legaturile reciproce
tiune care consta in degajarea cladiJrilor vechi istorice c) Autoritatea municipala, prin organe anume con-
~i introducerea printre acestea a cat mai putine lucrari stituite. va cauta sa faciliteze aceste legaturi.
cu aspect modern. Aplicarea acestui sistem, ale carui d) Cand alcatuirea unui grup este imposibila, autori-
bune calitati au fost recunoscute. nu poate da planuri tatea mllnicipala va proceda la exproprierea bunurilor
de sistemart:izare cari sa corespunda legii diln 1865, de cari trebuesc transformate, privilegiind proprietarii cari
oarece prevederirle acestor plan uri urman dsa He reali- i~i iau obligatiunea s~ corespunda conditiunilor aratCIJte
zate dupa timp indelungat aspectul cladirilor va fi cu mai sus.
totul altu!. Condi!iunile devi<n favorabile in cazul unui Aceste norme se bazeaza pe 0 stransa colaborare intre
gmp restrans de cladiri ~i a unei lucrari aplicate imediat, autoritatea comunala ~i particulari, cari trebuesc convin~i
art:unci cand se pot studia toate detaliile. de importanta igienica a lucrarilor de infaptuit, ~i sa
Pentru a ob!ine bune rezultate va fi necesar ca legea dea tot sprijinul lucrarilor necesare. Realizarea din punet
urbanistica sa prevada norme ' cu caracter excePtional de vedere financiar s 'ar putea asigura printr'un fond
fata de pagubele aduse proprietatei cIadite, dand posi- scos din impozitele puse pe societa!ile de asigurare ~i asi-
bilitatea organelor compctente sa precizeze cari anume gurandu-se comunei puterea de expropriere necesara.
din transformarile necesitate de planurile de sistemati- A. P.
zare trebu~es~ infaptuite.
Executarea planurilor de asanare. b) Aplicarea pIacitor de cauClC In pavarea stdi-
Din cde expuse reiese cn, pe<utru a fixa caracterul pla- zilor ora~ene~ti de G. Marchini.
nurilor de asanare, sau se recurge la studiul zonificarei Nepotrivirea intre pavajele de asfalt ~i piatra cu ~i­
urmarind desfiin!area in stil mare a cartierelor nesana- nele de tramvai , eu toate prevederile adoptate , interesea-
t~aoe ~i vechi , sau se studiaza aceste cartiere in ama- za studiul acelora cari i~i propun sa l"ezolve aceasta dd:
nun!ime, urmarind distrugerea focarelor de boli ~i mur- cata problema.
darie prin mid daramari, fara a schimba aspectul initial Este recenta propunerea sa ~e adopte pavaje d~ cau-
al regiunei, cu 0 l'cduce;ea a densitatei demografice ~i a due, cari aplicate la cate-va incruci~ari de cale fe-rata au
inghesuelii constructiilor. dat bune rezultate.
Pentru infaptuirea primului punct sunt srUficiente nor- Se dezvoIta aceasta prop un ere cu privil'e la strazi St'l-
mde urbanirStice actuale, raporturile dintre comuna 5i diind apHcarea parvajelor de cauciuc pentru tipul de pa.-
particulari putand fi conduse de legea de exproprie;e vaj mixt, cu asfalt in afara ~inelor de tramvai ~i blocurJ
pentro utilitate publica. de piatra cioplita intre ~ine.
"Asanarea construcpirlor" impune norme speciale cari A. P.
sa adudi un perfect acord intre autoritati ~i particula rii
posesori ai imobilelor cari se transforma. Trebuiesc fa- c) Autostrada Colonia-Bonn de Ing. Biglis.
cute degajari fara a atinge imobilul si imbunatatiri fara Traseul autostrazii va face parte din artera proectata
a-I transforma radical, aspectuI treb~ind sa ra~ana in ca sa lege bazinul Ruhr cu Dusseldorf , Colonia si , Bonn
armonie cu aspectul nucleului de constructii de car~ a- cu Coblenz. Largirre a vechei ~osele , cClJfe pe 0 deschidere
partine; dcci 0 ingrijita cercetare a proectului lucrarii lIi de 5.30 m. 5uporta un trarfic de 1000 automobile pe ora ,
un control sever al executarii. Aceste lucrari trebue5c fHnd mai costisitoare dec.H construir,e a unei ~osele noi
coordonate in timp ~i spatiu pentru a nu se distruge ar- cu 0 mare largime.
monia mediului istoric. Proectul a fost intocmit din anul 1925, insa numai in
Formular,ea normelor jUridice pentru a pune la punct 1929 s' a mceput construirea portiunei Colonia-Bonn pe
raporturi atat de complexe este 0 operatiune dificila. 0 malul stang aI Rinului. cu 0 lungime de 19,860 km.
solutiune dreapta ar fi imediata aplicare a planurilor de $oseaua a fost eonstrui,ta pentru 0 viteza maxima de
asanare ~i armonizarea lucrarilor pentru fiecare caz in 120 km. pe ora. campul vizual lasat pentru conducato-
parte. Un bun exemplu a fost regulamentul pentru execu- rul unui autovehicul fiind cel pu~in 200-300 m., curbele
tarea planului de sistematizare al vechiului oras Bari. au 0 raza de minimum 1000 m. ~i pantele nu tDec peste
Piroblema s'ar putea rezolva pe baza urmatoa~elor cri- 2 %, racordarile variatiunilor profiIult:i longitudinal fiind
terii : [acute cu arcuri de cerc de raza mare.
a) Pentru infaptuirea planurilor de asanare, autorita - $oseaua este a~ezatiJ aproape eomplect pe teren na -
tile locale sa poata fixa de Ira eaz la caz "unitap urba- tural , gratie soliditatei terenului, s'au desfiintat pasa-
 H,ECENZII 613

giHe de nivel. construindu-se 30 de lucrari de arta in be- mai pe strazile largi, unde sa li se rez·e rve spatii speciale
ton armat. cari sa £i.e mascate de 0 banda de arbori.
Sectiunea transversala a ~oselei prezinta 0 parte ca- Considerand zona refugiilor, autorul nu admite decat
rosabila larga de 12 m. marcata la mijloc printr'o bauda maximum dlte un refugiu , a~ezat pe partea laterala ~.i
alba de 30 cm . ~i margilllita de acostamente late de dUe gase~te favorabile refugiile de tramvai cari fac ca strada
2 m. cari servesc pentru refugiul vehicule·l or. sa fie traversata de pietoni in doi timpi, largimea par!ei
P,rofilul transversal ·e ste in unghi, pantele avand 3% carosabile raman and un multiplu de trei.
pentru zona pavata ~i 40io pentl'll acostamente. Autorul in concluziuni arata ca reducerea partii caro-
Accesul autostrazii este posibil pe Ia extremitati, unde sa bile atrage descre~terea numamlui accidentelor ; 0 vi-
se fac·e pdntr'o jumatate de inel cu dia,metrul de 100 m. , teza continua dar modemta da posibiHtJate vehi>culelor
partea centrala servd.nd ca odihna pentru ma~ini , ~i la s~ actioneze fara oprire, dar in siguran~a.
incl'llci~area cu ~oseaua Briihl-Wesseling printr'un ra- A. P.
cord pCl.ralel de 100 m.
Pavagiul deHllitiv a fost facut pe 1500 m. lungime 16) DIE WOHNUNG.
cu prisme mid de bazalt eu rosturile asfaltate, iar pe a-
costamente, eu pietri~ gudronat. Pana la defindtiva tra- April 1933 Berlin.
sare ~i terminarea lucrarilor de arta , restul ~oselei a fost
pavat in mod provizoriu cu tarmacadam (macadam gu- Case]c de economie pentnl constl'Uctii engleze ~i
dronat). amel'icane in timpul crizei de Dr. Alexander Block.
Pentru semnalizare s'au ales materiall e de colori di- In Statele Unite ale Americei activul caselor de eco~
ferilte , granit alb ~i calcar in loc de bazalt. nomie pentru construetii a crescut mereu dela rasboi in-
Cheltuelile pana acum au fost de noua milioane de coac.e. In 1931 s'a observat 0 scadere pentl'll ptima data.
marci, necesitand inca suma de 3.000.000 pentru restul Va10area hipotecilor acestor case a inceput sa scadii c:u
pavajului. lln Cln mai inainte. A seazut ~i sum a ,t otala aeorddt?i pen-
A. P. Lru imprumuturi noi , in schimb a crescut numarul cladi-
nlor inU'ate in patrimoniul acestor case de pe llrma in-
~')lvabilitatii debi1uorilor.
d) Cea mai buna sectiune de strada de Ing. E. DIn cauza lipsei de increder.e a publicului au lnc.e;.'ut
Silva. n.tragerile in masa a capitalurilor depttse astfd ca in
Pentru a concepe ~i studia 0 artera de mare trafic tre- ;m"tt! 1930 s'au ruinat 190 case de economie i::lr pierde-
buesc precizate ~i diferentiate probIemele pe eari vrem rilE. deponentilor au fost de 24,7 milioane dolari.
sa Ie rezolvam priln deschiderea strazii, coordonand stu- In contra retragerii depunerilor, s' a ciiutat s.1 se a-
diul planului de sistematizar,e cu acda al circulatiunei pl?rl" eu Iegi. In anul 1930/ 931 s'au facut Iegi speciale
urbane. Criteriilor de decor edilHar trebui,esc sa Ie ~ores­ pentru casele de economie perriru eonstructii in nu mai
punda ~i solutiuni hi-gienilce. Marile artere trebui.e sa fie putin de 37 Sitate, care se ocupa cu reglementarea rir:!i-.
adevarate colectoare ale traficlJlui din zona respectiva , c:i3rii depuneriIor ~i cu formarea de rezerve liehid~.
taiate de putine transversale pentru a putea s'a trsface In statuI New-Jersey de exemplu nu se permite retri!
automatica rationalizare a circulatiei. gerea unei sume mai mari de 500 dolari. Pe Ianga Iegiui-
Autorul d.eclara ca este 0 insemnaUi gr. e~eala sa se rile noi de state, a mai venit ~i 0 lege g,enerala a Statelor
dea artel1elor 0 prea mare largime, prin destinarea unei Unite, privitoare la .,Banea pentru locuin!e proprii" ca-
parti pentru plantarea cu arbori sau prin crearea de linii rl" a intrat in vigoare la 22 Iulie 1932. Aceasta banca este
multiple de tramvai pentru trasel.ll urban ~i suburban. a treia banea de stat ~i are dreptul de a emite obliga-
Autorul examineaza seqiuni de strihi in zonele cen- tiuni ~i acorda credite caselor de economie de construc-
trale ~i periferice, fata de circulatia pietonilor, de locu- tii ~i societiitilor de asigurare garantate prin hipobed,
rile d erefugiu, plantatiile de arbori ~i conducte1e ser- asupra caselor de locuilt proprii - sunt excluse casele
viciilor publice in sub sol. de raport.
Pentru trotuare este favorabil raportul de 1 : 3 intre In Anglia efcctele crizei au fost altele. Criza econo-
largimea trotoarului ~i partea carosabila laterala, di- mica nll a adus CR in alte tari 0 lipsa de incredere in
mensiunea cea mai potriviUi fiind intre 3 ~i 5 m., chiar casele de economie. Din contra, de ;:lUnerile au Cl"escut
in cazul galeriilor.
mereu precum ~i imprumuturile acordate de aceste case.
Pentru strazile largi este indilcaUi divizarea circulatiei Abia in 1932 s'a miqorat putin numarul impmmuturilor
pe trei parti carosabile, solu!iune cIasi.ca cane da un 'a s- acordate. Englezii nu au perdut inca increderea in aceste
pe~~ impuniHor arterei, cu 0 regularizare a circulatiei ~i insti tutii.
utlhzar.e a spati.ilor Jinterc.a late din cde mai satisfadi- Dam mai jos 0 situa·tie a caselor de econom1e pentru
toare. LiniiIe de tramvai ar brebuv sa fie indr,eptate llJU- constructii din Statele Unite ~i AngHa .
 614 URBANISMUL
===========================================================
STATELE-UNITE ANGLIA

1929
A ni i
1 1
1930
I 1931
I
Activ in total (in ntili arde dolari) 8,0 8,7 1 8,8 8,4 Activ in total in milioan e lire st. 312 371 419
Hipoteci in portofoliu in valoarc D epuneri in milioanl? lire st. 289 347 399
de miliarde dolari . 7,3 1 7,79 7,76 7,2 Hipoteci in portofoliu in mi-
Imprumuturi noi acordate in lioane lire st. 268 316 360
miliarde dolari . ? ? 1,3 0,9 Imprumuturi noi acordate in
Ntimarul conturilor (in milioane) 12.0 12,1 12,3 11,3 mil. lire st. . 74 I 88 90
Crahuri; Numarul conturilor (milioane) 2,3 2,5 2,0
Numarul. . 2 159 190 126 Avere imobiliara la %0 din I
Sume pierdute (milioane dolari) 0,5 2,3 21.7 22,3
Pasivul total ? ? ~O 4 61,9
bilant .. . . . 0,1
I, 0,1 0,1
A vere imobilara (in mil. dolarj) ? ? '215,4 421,5

I "
,. in % din bi1ant ? ? 3,1% 5,0%
T.R.

--------00--------

DIN SUMARELE REVISTELOR

A.ROMANE. Nr. 10 Octombrie 1933

Cami1 Petrescu: Preliminarii despre munca intelectuala.
BULETINUL SOCIETATEI POLITECNICE Dr. Sabin Manuila: Natalitatea .
N . N . Tonitza: Balcicul inedit.
Nr. 9 Septembrie 1933
St. Negrescu ~i Tr. Negrescu: Bronzuri obi.~nuite . ~i
REVISTA DE IGIENA SOCIALA
bronzuri speciale.
Nr. 8 August 1933
Ion Corodeanu: Teoria ~i aplicatiunile valvei cu va pori
Gh. Banu: Securitatea in munca.
~i grile polarizate.
C. Bratescu: Cercetari asupra cauzelor de mortalitate
printre asigurati,i pentru invaliditate din boala ~i ba_
BULETINUL A. G. I. R. tranete in Romania pe anii 1916-1930.
Nr. 9 Sept. 1933 Nr. 9 Septembrie 1933
Ing. D. Dragulanescu: Technica ~i cultura . G . Banu: Organi.zarea securitaiei in munca.
Ing. St. Lakatos: Emulsiuni bituminoaEe in tecnica ru- Nr. 10 Octombde 1933
Hera moderna. G . Banu: Despre orientarea profesionala
N. Mihail: 0 noua politica in administrarea padurilor E. Zaporojan: Monografia malariei in circumscript ia
statului. Dragane§ti, judo Balti Basarabia.
R. Olinescu: Institutul de igiena dim BUdapesta.
NATURA.
REVISTA DE DREPT PUBLIC
Nr. 8, Octomvrie 1933.
Nr. 1-.5, Ianuarie-- Mai 1933.
G. G. Longinescu: Ermil A . Pangrati
Cuvant inainte.
G. G. Longinescu: Colegiul Na\:ional Sfantul Sava.
L. Trotabas: La responsabCte de l'etat en droilt interne
Albert Einstein: Eterul ~i teoria relativitatei.
fran~ai:s .
D . DraguUinescu: Piatra Filoso£ala.
Dr. L. V1adichin:. Cum constitutia romana din 1866 a
Miron Nicolescu: Matematicele in timp ~i spatiu.
servi,t de model constitutiei bulgare din 1879. .
V. Ciurea: Muzeul FalticeniLor.
BOABE DE GRAU
PROGRESUL SOCIAL
Nr. 5, Mai 1933
Nr. 9 Septembrie 1933 George Potino: Biblioteca I. I. C. Bratianu
D. Dragulanescu: Tecnica ultimul idol aJ societatii. G. Ionescu-Sise§ti: ~coala Superioara de Agricultura
Gh. Voila: Organizarea viitoare a agricultur,ei roma - Herastdiu, azi Academia de Inalte Studii Agro-
ne~ti. nomice.
 DIN SUMARELE REVISTELOR 615

Nr. 6 lunie 1933 H . H. Angus: Aerisirea in ~coli.

Marcu Beza: Urme romane~ti La lerusalim. Nr.41
loan Georgescu: $colile din Blaj. Dr. I::g. Heilmann: Periclitarea canalelor de scurgere
Nr. 7, lulie 1933 prin gaze.
Stefan Pop: Colegiul National Sf. Sava. Di'. Schmidt-Lange: Analize bacteriologice rapide la
Virgil V.at~ianu: Castelul Corvinilor din Hunedoara. probele de apa.

B. STRElNE. DIE WOHNUNG

L'ARCHITECTURE Nr. 5, August 1933

Alh. Wilhelm Heilig: Probleme de colonizare.
Nr. 9 Septembrie 1933 Dr. H . Wagner: Pozifiunea coloniilor de locuinte pru-
Societatea Centrala a Arhit.ectilor: Distribuirea recom- siene in noul stat §i probLemele speciale ale Soc.
penselor. Brandenburgice de colonii de locuinte in provincia
E. Maigrat: Hala acoperita din Bale (Elvetia ). Brandenburg .
Ch. Imbert: Societatea g-Irala de banca alsaciana din £conomia particulara sau regie.
Mulhouse.
URBANISTICA
GENOVA - RIVISTA MUNICIPALE
Nr. 4 lulie-August 1933
Nr. 7 lulie 1933
Dr. V . Testa: Functiunea planurilor de asanare ~i mij
Dr. Carlo Mignone: Conferinta IV-a pentru regularea
loace pentru indeplinjrea lor.
traficul'lli pe strazi.
Dr. Arh. 1).. Metis: Asupra planului de sistematizare al
Cesare Marchisio: Casa studentilor.
ora~ului Ancona.
Dr. lng. N. Gallimberti: Sistematizarile edilitare
GESUNDHEITS-INGhNIEUR
Rena§terei.
Nr.36
H. Blunk: Contributii la lamurirea fenomenelor la epu- URBANISME:
ratia biologIca a apelor de scurgere.
Nr. 16, lulie 1933
H. Iacobi: Instalatiile sanibare ~i de Lncalzilr e la doua
cladiri inalte din Siemensstadt. Henri Sellier: Locuinte in inaltime.
Nr.37 J. R.: Ora~elul la Muette din Draney (Beaudouin §i
M. Hottinger: Indilzirea prin sobe separate, cu gaz Lods, Arhitecti).
aerian. X.: Noul centru din Villeurbanne (Robert Giraud ~i
Nr.38 Maurice, arhitecti).
R. Lorenz: StrIcaduni cauzate de fum. (Rauchschanden) Frust Fuchs: Zgarie-nori din Herrengasse-Viena (Prof.
E. C . Parker: In~taJatia de aerisire a unei cladirj de 31 S. Theis - H. Jaksch, arhitecti).
etaje. J. R.: Locuinta in inalpme ~i pericolul aerian.
SchUtz: Gh:13ta us'cClita (acid carbonic solid) E. de Groer: Locuiln ta inalta in America.
Nr.39 X.: Imobilul in inaltime §i repercusiuniJe lui asupra
Dr. O. Solbrig: Tifos'lll in trecut ~i in prezent. ora§ului.
Sven Wallander: Arderea gunoaielor in instalatiile de X.: Imobilul din str. Mulhouse diln Alger.
incalzire centrala in case. X.: Zgarie-nori din Anvers.
Nr.40. - In doua cuvinte.
H. Blunk: ContributLe la calculare'a opritoarelor de ni- Jean Giraudoux: Rechizitoriu contra amenajarii centu·
sip (Sandfang). rei Parisului.

-------- .. ---------
 LEGI - JURISPRUDENTE

I} REFUZ DE AUTORIZATIUNE DE CON- exproprierea nu a fost hoUirita in mod definitiv printr'o

STRUCTIE (Ploqti). hoUirire judecatoreasca.
Nu se poate refuza 0 autorizatie de constructie pe te- Avand in vedere ca recla.mantul a cerut Primariei
renul ce intra Intr' 0 noua aliniere viitoare, proprietarul Municipiului Ploe~ti sa i se acorde autorizatie pentru a
neputand £i depos~dat de acest teren decat in urma unei face reparatii radicale la imobilul sau din Ploe~ti , cere-
rea i-a fost respinsa r-e motivuI ca imobilul fiind supus
prealabile exproprieri pe baza \!nei juste ~i prealabile des-
exproprierei totale , pentru crearea unei pie!e, nU se poa-
pagubiri.
Avand in vedere ca In speta, din conc1uziunile scrise te autoriza lucrarile de consolidare ~i reparatii radicale,
aflate in dosar, ~i la care s' a referit Curtea de Apel in potrivit dispozi!iilor art. 125 din legea administra!i ei lo-
deciziunea sa, se constata ca recurentul a sustinut In cale.
fat a Curt ei de Ape! ca autorizatiunea de constructiune Considerand ca potrivit dispozi!iilor art. 125 din le-
nu poate fi liberata pe noua aliniere care se va face in gea pentru organizarea administratiei locale din 29 Iulie
viitor decat dupa ce in prealabil va fi expropriat ~i des- 192~, nu se vor permite l12crari de consoli dare cladiri
pagubit, pentru terenul ce va ilIltra in aliniere. !'Ii imprejurimi e~ite de aliniere pe strazi al caror plan
Ca insa Curtea de Ape! nU se pronunta asupra a- este definitiv aprobatt.
cestei chestiuni care daca se gasea fondata era de natura Ca dad potrivit dispozi!iilor acestui articoJ, adminis-
a schimba solutiunea ~i prin aceasta comite 0 omisiune tra!ia comunala are dreptul sa respinga cererea de au-
esentiala dand astfel 0 deciziune casabila. toriza!ie de consolidare a unei cladiri e~ite din aliniere
Ca dar motivele de casare in aceasta pfi.vinta fiind p( 0 strada al carei plan este definiifiv aprobat , acest
fondate recursuI urmeaza a fi admis ~i a se casa deci- drept insa nu-i lllai este acordat prin nici un text de lege,
ziunea Nr. 314 din 1932 a Gurtii de Apel din Bucure~ti cand ea voe;;te sa exproprieze in intregime terend Cll
sectia I-a iar in fond. cladi.rea cum este in speci-e pentru facerea unei pia~ete,
Avand in vedere ca recurentul , in calirtate de tutore de oarece ex·ecutarea piatetei nu se poate face decat prin
al susnumitiJor minori nu poate £i deposedat de terenul o expropriere in regula a terenului necesar ~i dupa 0
c!" intra in noua alini-ere de cat in urma unei prealabile dreapta ~i prealabila despagubire , potri'Vit diospozi!iilor
exproprieri, pe baza unei juste ~i prealabile despagubiri, art. 17 din constitutie. iar pana atunci proprietarul e in
ceeace nu se constata di ar fi avut loc ~i in asemenea drept sa cladeilsca din nou ~i sa cOonsolideze cla.dirile
caz Primaria M unicipiului Ploe~ti nu-i poate refuza a'u - vechi ce ar avea ~i autoritatea administrativa nu po a te
torizatia de constructie pe terenul ce intra in noua ali refuza autoriza!ia de consolidarea c1adirei, intruciH ex-
niere, ci trebuie a acorda autorizatia pe intreg terenul proprierea ntl a fost hotarita in mod definitiv pdn 0 hota_
din chestiune, far.':! nici 0 conditiune. rire judecatoreasca caci altfel se calca dispozitiile a zt. 18
Ca dar aqiunea in cOllitecios este in total fondata f?i din codul civil ~i ale art 17 di·n Constitutie, ~a.re garan-
urmeaza a fi admisa ~i a se invita Primaria Municipiu- teaza dreptul de proprietate.
lui Ploqti de a da autorizatie de constructie pe terenuI Ca deci pentru toate aceste conoideratii refuzul P;'Lna-
sus amintit, fara restrictiune de a construi numai pe riei Municipiului Ploe$ti de a da recla~antului autoriza-
. .
noua aliniere si fara vre-o alta conditiune . tic de a cOllsolida c1adirea, proprietatea sa, este ilcgal
(Cas. III, dec. 893 din 22 Maiu 1933 dos. 290/ 933 ; ~i aqiunea urmeaz5 a fi admisa ~i a obliga pe parata
Pre~·edintia d-Iuil C. Romano Consilier ; recurentul gene_ de a da reclamantului autorizatia de a face l'eparatie ra-
ral AI. Pestritiu prin d: avocat Hugo Friedman, intimata dicala a imobilului sau din Ploe~.ti fosta str. Isvoarele
Primaria Municipiului Ploe~ti, lipsa). Nr. 22, astazi col~ cu Str. Gh. Sion.
(Jurispruden!a Administrativa, 28 Sept. 1933).
(Ape! I Buc. dec. 242 din 28 lunie 1933: Pre~edintia
d~lui C : Catunea:1U, Consilier; reclamantul prin d. <1\;0-
2) AUTORIZATIUNE PENTRU REPARATIUNI (at N Oprea: intimata Prima ria Municipiului Ploe~ti
RADICALE (Ploe~ti). Ea nu poate fi refuzata pe con- prin d. avocat 1. Popescu).
sideratiunea ca intreguI ter,en cu c1adire este supusa ex-
proprierei in vederea facerei unei piatete atata timp cat (Jurisprudenfa Administrativa, 28 Sept. 1933).
 LEG1 $1 JURI,S PRUDENTE
==----c=== =
3) AUTORIZATIE DE CONSTRUCTIE. Regim .
Situa!ia calcanului. Obliga!iunile constructorului fa!a de
vecinatati (art. 15, 20, 26 din reg. de construqiuni, mu-
nicipi~l Bucure!;iti).
Avand in vedefe cci din actele dela dosar, din desba-
terillE' 1}i descinderea locala facut£. de Comitetul Central
se consta,Ui ca d. S. Moscovici pri'll cererea sa adresata
Primariei Sectorului II Negru , Inregistrata sub Nr. 27930
din 19 Decembrie 1932 a cerut autoriza~iunea de cons-
truqiune pe tel'enul sau din Piata Sf. ~tefan No. 1 colt
cu Popa Soare.
Pe baza referatelor d-lui arhitect Fonescu , dim 29 De.
cembrie 1932 1}i conductorului Sectorului din 16 Ianua-
rie 1933 1}i a planurilor intocmite 1}i ata1}ate la dosar,
Comisiunea special a in 1}edi,nta dela 9 Februarie 1933,
da aviz ca noua cliidire a1}ezata la, coltul str. Popa Soare
cu strada Piata Sf. ~tefan, va trebui sa aibe fata spre
cladirea din stanga pe straga IFopa Soare 1}i caIcan spre
vecinul din dreapta, in piata Sf. ~tefan din cauza ca
aceasta are 0 cladilfe neregulamentara 9i veche 9i la
reconstruqiune va trebui sa fad! fatada ~pre propde-
tatea a treia din colt pe strada Sf. ~tefan .
Acest aviz a fost aprobat de Primarul General al Mu·
nicipiului la 2 Februarie 1933. pe cale de rezolutiune.
Pe baza avizului de mai sus delegatiunea sectorului
II Negru , prin procesul-verbal Nr. 732 al 1}edintei dela
12.V.933 aproba liberarea autorizatiunei in conformi-
tate cu avizul comisiunei speciale a J\;Iunicipiului.
Contra acestei deciziuni, d. inginer AchH Eftimiu 1}i
D-na Raluca Niculescu, au facut contestati,e la Comite-
tul Central de Revizuire, inregistrata sub Nr. 589 din
15 Mai 1933, cerand anularea autorizatiunei de cons-
truqiLme prin care s' ar viola dispozitiunile art. 15, 30 1}i
36 din regubmentul de construqiuni 1}i alinieri al Muni-
cipiului 1}i cauzandu-i pagube prin ridicarea unui caIcan
de 12 m. in fata imobilului sau 1}i prin obli9atiunea ce
are de a acoperi acest caIcan la 0 viitoare reconstruc-
tiune.
Comitetul, in urma pledoariilor din 1}edinta dela 31
Mai a. c., avand nevoie de oarecari lamuriri la fata 10-
cului prin jurnalul Nr, 623 din 31 Mai, a hotarit facerea
unei descinderi locale, care s'a fixat pentru 5 Iuni'e a. c.
apoi efectuata la 12 Iunie a. c.
Din procesul-verbal dresat cu ocaziunea acestei des-
cinderi se constara ca constructiunea proectata ocupa
coltul dintre str. Popa Soare 1}i str. S. ~tefan, ca are
un singur caIcan spre proprietatea apelantilor inginer A.
Eftimiu 1}i Raluca Niculescu, ca ceeace a determinat co-
misiunea sa fixe:.e calcanul spre propri.etatea apelantilor
a fost faptul ca imobilul vecin din str. Popa Soare, este
o constructiulle noua 1}i reglementara, iar a contestato-
rilor este veche 1}i neregulamentara 1}i in aceasta situa-
pune de fapt, comisiunea sac:rificase pc aceasta din urma
cu atata mai mult cu cat si.<;temul constructiunilor vii-
toare pe Sf. ~tefan fiind sistemul grupat, urmeaza a fi
617
indicat in viitor de construcpunea Iv1oscovici din coltul
stl'azii.
Asupra motivelor de apel invocate:
Asupra motivului fondat pe violarea art. 15, 20 9i 26
din regulamentul de construqiuni 1}i alinieri a Muni-
cipiului Eucure1}ti ;
Cons~dedind ca potrivit acestor texte pri,m aria la apli-
carea dispozitiunilor refritoare la regimul grupat, va tre-
bui sa tina seama de eliberarea autorizatilUnilor de si-
tuati:mea c!idirilor vecine existente 9i anume : daca a-
cestea sunt in stare bun a estetice 9i de 0 inaltime con-
forma eu cerintele regulamentului, Ii se vor da priori-
tate ,pentru stabilirea regimului cladirilor, pentru care
se cere autorizatiunea, principiul de baza fiind in oriee
caz acela de a acoperi calcanele existente ~i de a creia
altele numai aco1 unde pe vii tor de vor pUitea fi aco-
perite de veeini;
Ca, in cazul dnd proprietarul nu ar putea acoperi in
viitor cakanul, art. 10 permite mascarea caIcanului cu
un portal monumental de zidarie sau eu un corp de cla-
dire estetic cu respectarea trecel'ei de '1 m. 9i fara a se
creia un nou caIcan spre veein.
Ca Primarul Municipiului in toate cazurile nepreva-
zute sau neprecizate de actualul regu1ament va hOltari:
de£initiv, in baza avizului comisiunei speciale prevazuta
de art. '1 din regulament.
Ca potrivit art, 6 retragerile dela vecini nu pot fi in
niei un caz mai mid ca 2 metri ;
Considerand ca, in speta, cererea autorizatiunei de
construqie a intimatului Moscovici, in coltul a doua
3trihi 1}i fata de piateta exiscenta a Sf. ~tefan se punea
pentru prima oara solutionarea unui sistern nou de c:Ia-
diri in acea l'egiune, un caz special 9i neprecis de regi!-
lament, pe care primarul nu-l putea solutiona dedit re
baza avizului comisiunei speciale prevazuta de art. 4 din
Regulament, ca procedand a9a fel primaria nu a calcat
nici un text de regulament.
Ca, eomisiunea speciala in urma verHicarei la fata 10-
cului, gasindu-se in fata a doua imobille vecine, nu a pu-
tut sa tina seama conform art. 20 decat de imobilul
de pe strada Popn Soare ,acol'dandu-i retragerea cuve-
nita Ia doi metri 9i impunand calcanul spre imobHuI rc
clamantului de azi , socotit ca construc~iune veche 9i ne-
regulamentara, fapt necontestat nici de reclamant 9il gil.
sit intemeiat 1}i de Comitet eu ocaziunea descinderei 10-
loca].e , ca retragerea calcanului dela 3 pan a la 2 metl'i
in fund 1}i impunerea acoperirei calcanului in vii tor este
impus3 de art. 20 din regulamellt 9i deci comisiunea prin
avizul sau nu a facut decat sa se con forme aeestei ob;;-
gatiuni legale;
Ca, reclamantul de azi ar:e facultatea pr,e vazuta de
art. 15 din- ;egulament, ca in caz dind ar dori sa pa.,-
treze fa~ada imobilului actuala, sa acopere calcanul eu
portal. sau sa eonstruisaca la retragere de 4 m. pe tOata
intinderea calcanului proprietatei Moscovici.
 ORA~ELE
ARAD
(Buletinul Nr. 34-42/933).
a) Coneesiuni
S ' a concesionat dl'eptul de a scormoni .g unoaiele fir_
mei Hartmann, in schirmbul sumei de Jei 8500, pliHite in
rate semestriale.
b) Arendari
S' a arendat societatei de vanatoare "Diana" doua
ter,e nuri improprii culturei, primul situat in punctul dru-
mul Vartosului in suptrafapi de circa 600 s. p., iar se-
cundul si,tuat in punctul Krinobara in suprafata de 300
s. p. Aceste terenuri vor fi plantate de societate cu sal-
cii ~i maracini pentru a se face 0 crescatorie de fasani.
c) Taxa ad valorem
Fabrica de zahar din Arad a facut eerere sa fie scu-
tita de taxa ad valorem pentru materiile prime ce aduce
precum ~i pentru cantitatea de marfa ce desface in ora~.
Primaria a rezolvat favorabil aceasta cerere.
d) Autorizatii
Primaria a refuzat cererea locuHorilor din suburbia
Aracl-Gai de a li se elibera autorizati'e de treerat in orru;;,
pentru a nu primejdui intreg eartierul.
BUCURE$TI
(Buletinul Municipiului Nr. 34-40/933).
a) Regulamente
Ministerul de Interne a aprobat incheieera cOllisiliului
comunal, privitur la modificarea art. 8 din regulamentul
imprumutului comunal 3,Yz0f0 de lei 100.000.000 eu 10-
turi din anul 1921.
b) Abator
Prin decizia primariala s'a mai prelungilt termenul eu
3 luni, relativ la jupuirea animalelor cu cut~tul in abator,
dupa care timp se va introduce sistemul jupuirei electro-
meeanie.
e) In aceasta rubrica se publica informatiuni culese din buleti'
nele oficiale ale ora~elor pe care Ie primim la l'edacpe.
N 0 A ST RE .)
c) Pareuri
Conventia incheilClta intre Ministlerul Instruc!iunei ~i
Cultelor ~i Prima ria Municipiului Bucure~ti relativa la
cedarea Gradinei Botanice, a fost aprobata de Prima-
. rie, astfel ca gradina Botanica va deveni parc public,
d) Eeonomat
Consiliul Com una I General a aprobat regulamentul
relativ la infiintarea economatului municipiului.
e) Alimentari eu apa
Primaria a hotarat sa se intervina pe langa Ministerul
Armatei pentru a se lua toate masurile de paza relative
la siguran!a rezervoarelor de apa dela Grozave~ti eari
sunt in veclnatatea pirotecniei armatei, care are chiar
unele construc!ii peste eonductele rezervoarelor .
./
:.
..
(Buletinul Jude!ului Nr. 17-18/933).
It.-
'. a) Sanatorii
P.rdectura jude!ului Bra~ov, de acord cu Primaria
Munidpiului a hotarat sa faea un sanatoriu Ia mare
pentru populatia saraca din jude! ~i ora~.
CLUJ
(Buletinele Nr. 17-20/933).
a) Financiare
a) S'a aprobat deschiderea unui credit de 300.000 lei
pentru intretinerea cursurilor de apa.
b) Sistematizare
a) S' a deschis un credit suplimentar de lei 300.000
pentru intocmirea planului de sistematizare al ora~ului.
c) Heg'uJamente
a) S'a aprobat regulamentul pentru func!ionarea eon-
siliului de igiena ~i ocrotire.
b) Regulamentul pentru org anizarea ~i exploatarea
pa~unilor comunale a fost aprobat eu formele legale ~i
a intrat in vigoare pe ziua de 16 Octombrie 1933.
 620
~~================~ U R BAN 1 S M tJ -=L~===========
IA$I zi in ora~, s' a hotiirat infiin~area unui regulame:nt al ser-
viciului de ecarisaj ~i reorganizarea acestui serviciu pe
(.Buletinul Nr, 167-169/933) , noi baze.

a) Religioase TIMI$OARA

S'a aprobat a se rezerva parohiei Bisericei Toma (Bulet, Nr. 25- 31 /933).
Cosma un teren in suprafatii de 1200 m. p. pentru a se
ridica pe el 0 capelii ~i 0 easii culturalii.
a) Populaiia
b) EdiJitare Populatia ora~ului Timi'§ oara a crescut cu 4500 locui-
tori, fata de recensamfmtul din 29 Decembrie 1930,
Se aprobii ca busturile lui Gh. Marzescu ~i Badiir3u
sa fie a~ezate in fata palatului administrativ.
b) Regulamente

ORADIA MARE Ministerul de Interne a aprobat regulamentul de per-

ceperea taxelor asupra earutelor cari transportii gre-u-
(Buletinul Nr, 8-9/933) , tati in ora§ ~i din cauza carora pavagiul se strica.

a). }i"'inanciare c) Deces

S 'a hotiirat ca din impruml.ltul de 20.000.000 contrac-
tat la Casa nationalii de economii ~i cecuri postale,
sa se plateascii furnizorii v echi, salariile ~i pe-nsiile in
restanta, iar din suma ce v a ramfme, se va intrebuinta
1.0 noi investitii.
Dr. Samuil Sogovici, secretarul general al Munidpi'U-
lui Timi'; ;aara s 'a stins din vi!ata in ziua de 5 Septem-
brie 1933, in varstii de 46 ani. A lasa,t in urmii 0 amin-
tire ne;;tearsa colegilor ;;i tuturor eelor ce l'aru cu-
naseut.

SATU MARE TURNUL SEVERIN

(Buletinde Nr .9- 10/933). (Buletinele Nr. 8- 9/933) .

a) Regulamente a) Regulamente
Ministerul de Interne a aprobat noul regulament de S 'a intocmit §i votat regulamentul pentru infilntarea
percepere al taxelor in abatorul municipal. impozitelor comunale prevazuta de art. 23, 24 ;;i 25 din
ConstaUindu-se miirirea numiirului diinilor vagabon- .. Legea pentru organizarea finantelor locale",

- --ec:>-'--
 AUTORIZATII- CONCURSURI - EXPOZITlI
1. Autorizatii de CODstructii (1 Septembrie -15 Octombrie 1933).
Publicam ll1ai jos tablouI cu cererile de autorizatii de con~tructii introduse Ia Prima ria Municipiullll
RlIcure$ti in intervaIuI deIa 1 Sept.-IS Oct. 1933 (urmare din cUrbanismui» 1933 pag. 496)

~
u
I N r. de I Numele ~i pronumcle Strada ~ i N :rul Numele ~i pronumele F elul Marimea
...: inregistrare proprietarului uncle se construe~tc arhitec!lllui constructiei construcjiei
Z

SECTORUI. I (GALBEN)

2877 20240 S. I V asile Garbea 1 Sandu Aldea 75 Nicolae Popescu sbs. p. e. 120 mp.
2878 20228 S . I Mihail Rotaru C. f<loreasca 63 Sc. Petculescl1 part. et. 59
2879 20239 S.l G . M . Fundanescu Columb 11 Jean Melun pivn . bet. 20
2880 20286 S.l l Aur. Stanescu Popp 18 St. Ciocarlan 70
2881 20343 S. I Ion 1. Nicolescu l Aurel Ylaicu 45 rep . rad.
882 20393 S. I Ch. Drechter Prof. I. Ursu 22 L. Goldenberg supr. et. 100 "
2883 20395 S. I I. Tamplaru T . :;itetan 31 bilS. St, CiocarIan piv. mag . 8
884 20392 S . I Dr. ,;itefanescu Romana 1 TeiJbogen part. et. 26
2885 20318 S. I Cornelia Rapan Doroban!i 184 Jean Fackler part. et. 70
2886 20470 S . I M . Fessler Bd. Bratianu 7--·9 Jean Monda p. 6 et. 1200
2887 20520 S. lEI . Prugovecki Pr. Carol I 143-144 D . Antonescu S. p. et. 114
"
2888 20457 S. lIng . Stratilescu Av. Demetriacle 77 Ion Ionescu S. p . et. 139
2889 20484 S . I M aria P . Nicola e I Raspantii 12 ' rep . rad .
2890 20664 S. I Ni cu Nastase Jos. Iianu 35 J. Burcuij S. p. et. 132
2891 20554 S. I Maria Parri Vasile Lascar 163 S. p. et. 66
"
2892 20490 S. I Grig . Lazarescu Maria Roseti 39 r.ep. rad.
2893 20589 S . I T''; . G. Popescu C. Florescu 103 rep . ra d .
2894 20635 S. I Em. iji Ing . I. Ho£. A v. ZorHeanu 46 imprejm .
2895 20630 S. I Marcovici ,;ios. Bonaparte 24 Socolescu .1 I s. p. et. 80
2896 20635 S. I Nic. Dobrescu p . lui Zamfir 5 bis N . Ciocaij parter I 58
1897 20707 S. I Pantazi Zamfir D-na Ghica T ei 06 C . Stravolca parter 130 "
2898 20562 S . I Ene Radu VidinH O. Ionescu parter 23
12899 20812 S. I Irina Col. Velicu Doroban!i l84 C. Ionescu \ part. et. 102
900 20758 S. I I· C. ,;itdanescu BraziHei 41 C. Ionescu a d . p . e. 13,6
901 20757 S. I Gh. Niculescu Alexandrina 26 I. Ionescu sbs. p . e. 200
2902 20521 S. I Elisab. Branduij Fd. Macelari II, 4 p . Gopq part . et. 95
903 20691 S. I l::c. Casiano" I Pr o Carol pare . 153 O . Ionescu P. et. m. 296
2904 20874 S. I ~011 Cara~a M . de Paine 12 bis sbs. p. 109
005 20912 S. I Ur. Dumltrescu 1 Bd . Dacia 58 C. Mosinschi s. p. 3 et. 135
2906 20873 S. I j\,)ex. Tanasescu Serg o N . Pamfil 18 N. Georgescu sbs. p. et. 111
907 20883 S . I D1 Buzagiu
2908 20861 S . I Z . "j C. Costescu
Viitor 36
Av. Zoritleanu 55.
I
O . Ionescu
I r ep. ra d .
gara j impr.
2909 20858 S. I D-na Kevorkian Sf. Vas. Tei 16 O . Paladian parter 35
910 20906 S . I E . Ionescu Carageale 9 I. iji T. Niga s. p. 2 et. 145
2911 20890 S. I Elena Nicolau G-ral Budi'iJ. 33 A. $t. CiOCarla 11 I adaus et. 46
2912 20866 S. I G-ral D -trescu M. Mure~anu 29 R. de Simon S . p . et. 194
913 20813 S . I ~ Badea
2914 20893 S . ling. Hobinschi
I M . de Paine 16
B. Vacarescu 66
Mucikescu
I CiocarIan
I parter
sbs. p . et.
45
72
2915 20663 S. I 1. Dumitrescu AI. Alexandrescu 21 rep . rad .
916 20921 S . I A . ROijianu C . Dorobanti 190 A . Culina part. et. 101

1
2917 21044 S. I 1 h . Lipa tti Bd . L. Catargi 12 T. Galia S. p. 6 et.
5~
2918 21013 S . I S . Com . Tram . Buc . I Armeneasca 3 rep . rad.
919 21028 S. I M H einrich Av. Munteanu 41 Smilovici sbs . part. 277
920 21011 S. I S . Com. Tram. Buc. ,;i. ,;it. cel Mare S . Clad . Rom. adaos 18
2921 1 21012 s. I ~. Com . Tra.n. Buc. ,;i . ,;it. eel Mare S . Clad . Rom . ad . a t. fer . 60
2922 20939 S . J T. G r. Toma I Av. Zorile.anu 18 , Dumitrescu I sbs. p. et. I 380

•
 622 L H BA~ lS~l UL
-.-------~

:-J Ulll ck :;;i proJlulll clc ~lrild,l Si N=rul NUi11elc ~i pri.'Jl\l !l1l?lc Felul )1aril1l ca
il1fl'gistrare proprietarulu i uncle se constmeslc ,lrhitcctultli constructici cOllstntc!iei

2923 i 20951 S. 1 'V ictor ldcobi Viitorului 30 rep. rad .

2924 21094 S. I C Autoniu FlO£. Bogdan 15 O. Ionescu i~arter 45
1 ri:p, raa
2925 21105 S. I ~ r Chico~ Romei 27
2926 1 21232 S. I f,'l Leonescu Av Zorileanu 85 iil1prejrn.
2927 21224 S.I A. Cernea C Florea5ca 59 N Ionescu irnprejrn.
2928 21231 S.I i. Man'.1ghevi.~i Av . I. T etrat 12 1. Boceanu , bs. p. et, 136
2929 1 21202 S. I I- 111 ~i 1. Hocil Av. Zorileanu O. Ionescu pivn. p. e. 150
2930 1 21134S. I B-ca Nationala Caragea V oda R. Dudescu imprejrn .
2931 21372 S. I Dr. Gh. Ni·? ttd
1'
Franklin 7 rep. rad.
2932 21364 S. I H. Eilenberg Dorcbcn ti 190 H. Marcus j:art. mans. 100
2933 21450 S. I Alex . Durnitr!!.l J, Michelet 19 N. Georgescu sbs. p . 4 et. 19~ , 60

29341 21449 S. I M. 9i G . Vraca AI. Laho va ry 9 R. BordenClche j:art. 2 et 109

2935 ' 21562 S. I Ion Stoica Argentina 14 Sfetescu garaj
2936 1 21591 S. I ELlfr. V Ralca Romana 161 J. Burcu~ piv. p, e. rn. 160
2937 21655 S. I Dr. D. POjJe3CJ Av. San iltescu 42 I Teodoru palt. et. m. 120
1 N, Apr ihaneanu part. et. 155
2938 21645 S. I Thory Ionescl Av. PlOtopopeScll 8
2939 ' 21806 S . ling . Voronca Av, Zorileanu 5 C. Simionescu part. et. 64
parter 36 .20
[~~!~ ~~~;~~: ~ ~il~~i\~. L~~t~~:::j\i
V. Lascar 217 N Srnigeochi
Av, N, Drossu 8 1. Grefu , sbs .. p. et. 100
2942 21955 S. I Marina $tefl '~ l $. $t. c?l Mare 62 D Petrescu , pivn. p. e, 66
2243 21791 S. lIng. D. Caprtd Av. Sanates cu 42 1, Teodoru p, eltaj 120
294t 21941 S. l i ng. H, Lazar Porurnbaru 63- 65 y, Raclulescu imprejrn.
2915 21959 S, I T'udo_' N. Sa,'" Bratlllui 15 C Sirnionescu sbs. p. 124 ,90
D. Calugareanu s. p. e. 115
~~:~II iig;~ ~.': ~. ~l~;l~~:sing ~.
Av Zorilea-'lu
$. $t. cel Mare 84 rep. rad .
2948 22054 S. I i\, Coltofean ci C. Floreasca 37 rep. rad.
2949 22106 S. I G. 9i 1. Ma ye:' C. Victoriei 67 I. Ilies ;:l1 p. 5 et. 100,15
2950 1 22107 S. I C ~i T, BaJo) '!! Av. Zorileanu 220 imprejrn,
2951 22191 S. I N. Nicolescu R01: ana 95 rep. rad.
2952 22259 S. I Radu Vechiu hpravnicului 42 rep rad,
1
2953 22281 S. I S Balint Ep, R"du 26- 28 rep. tad,
2954 22192 S. I V. Paraschivescu V. L:lscar 196 rep. rad,
2955 1 22286 ,S. I Alex, Vicol Pr Dorob. p. Bordei Ciocarlan p. et. m, 90
2956 22365 S. I I, G. Salapa
1 Sf. Vineri Tpi 5 O. lonesCl: transf.
295711 22375 S. I L. Cararnidaru A v, Stalpeanu 237 'J. Bereche, part. et. 50
2958 22443 S. I Anet:1 Marc'e Arcului 11 rep. rad.
2959 22448 S. I M. C . Popescu
1 Av, Zorile'1nu 65 C . PetresCl. bucat. 10.50 "
29601 22506 S . I Hori a Miclescu Drum la Tei 126 rep. rad.
2961 22507 S . I D -tru Tudor 'Jol ona 53 rep. rad.
2962 22697 S. I Cap. 1. Crinte'l C. Voda 34 bi s O. Ionescu ga raj 13
2963 22794 S. I W, Leibovici Viitcrului 176 rep . rad ,
2964 22826 S , I S. A. Plutus Carageale 1 bis , L. Adelstein s. p. 5 et. 400
2965 22829 S. I EtJi ~c. Gr, Com~a Ccmeta 23 Sterie Becu s, P. e . 85
2966 22881 S . I N . ~i G. Pane Sf. Vasile Tei 56 U . ~0nescu Parter 64
2967 1 22896 S. I Zoe C-tinescu Dorobanti 184 [vI. Davidescu s, p. 2 et. 98
I
2968' 22905 S. I D, Durnitrescu Ardeleni 9 1. Cornescu qaraj 24
2969 22817 S. I 1 Marin Petreanu N Velescu 5 , garaj
2970 1 23051 S, I M C Kardja Dr. Mora 25 1. Balo~in irnprejrn ,
2971 1 23066 s, I, Pe'tre 'Bandy Ej:i:cop R ?du 9 Ciocarlan ilEprejrn .
2972 23061 S. I , Lt. Col. Burzc:n R. de Flers c. Don , C. Sirnionescu trans£. a d
2Q731 23155S.-I · Sp, Centr. I. O. V. G-l Llhovari 7 C, Ionescll 2daos et. 214
2974 23127 S. I ! Teana Mihaescu Dorobanti ? 16 rep. rad.
2975 : 23205 S. I . Manu Do:obanti 706 C. Dutulescu p, et. rn . 96
29761 23247 s. I A. R"coveanu H.il,: eri 12 bis Ciocarlan 1 ad, p. et. 18
 AUTORIZAr.c1I - CONGRESPJ - I<JXPOZfTJ L 623

c
~ I Nr. dt: 1 NUl1lcic ~i prOIlUIll C!c Strdda !;i i N.... lil NUllIek ~i prollumele [·<ellil l'- T.:irill1 ca
Z :inrcgist.rarc I
U
proprietaru iu i unde sc constrtlc~tc drhitectuilII cOIl :i tructi ci C01l SIructi ci

'----------------~----------~----------
SECTORULII (NEGRU)
I
2977 17856/933 Ambr . Dobrin Clo~cai3 I Campeanu L etaje 50 mp
~978 1 , 7859/933 : Zelma Lutzer I Dude~ti 119 D . Galin I -2 etaje 80
2979 17853/933 1 Emilia Hereseu Dude~ti 119 . I Reininger parter 75
"
2980 / 17917/933 H. Pandele Sinaia 21 A. Dobrescu I r art er 70
1 2981 17857/933 1 F. Hereseu Pare. Mica I, 53 iI A • Reiner parter 192
2982 17520/933 i T . Lemcoviei Pare. Hirsch 28 I Ciocflrlan parte r 104
"
2983 18007 /933 A. Heqcovici Pr Unirei 48 A. :t<loreseu parter 28
2984 18023/933 Victoria Motoe Pare. Gross ! din o£i.ciu p. (l dao s 60
2985 18155/933 M . Eghizarian p . de Base~ti 32 C . Damian p. ? da os 30
2986 18187/933 Samuel Leon P . Radorin 35 M . Dfllceanu part ~ r 18
Stupinei 13 Marcel b ocar 140
2987 18053/933 Leon Gibs
Vaselor 28
IIeta j 1
rep. rad .
'.
2988 18408/933 Mo~t. Co~oreanu
2989 18516/933 lng. Po~ulescu Traian 240 E. Ciorapciu part. et. 114
,2990 18325/933 Ing. P . Roman p . Obor 76 bis . pa rt. et. 70
1:2991 18247,933 St. Zamfireseu Ziduri 43 Cioearlan adaos p. 40
2992 18995/933 I. Andronescu Foi 90r 162 Ang . Dobrescu ildaos p. 25
. 2993 18958/933 St . Te~doreseu P. Berindei 30 Ang . Dobrescll I adao~ p. 40
12994 19080/933 ( S. Craisler Nerv.a Traian 43 1. Jojea part. et. 190
2995 18655/933 ' C. Ma,r ineseu Sarbeasd. 12.h. A. Dobreseu parter 60
2996 19058 /933 S. Niculeseu B. Cokntina 42 A. Dobresell parter 60
2997 18764/933 Dr. Ihescu p . de Base9ti 54 rep. rad.
2998 19120/933 lng . Banica V. Stroescu 24 C. Simionesell parter 144
2999 19088/933 M . FiHpeseu Bri'md~i 61 rep. rCld.
3000 18995/933 : Andreeseu Foisor 162 A Dobreseu I parter 20
3001 18827/933 , Stef. Nica ! Par~. Calara9i Ciocarlan I pa r ter 60
3002 ' 18717/933 1 Maria Cuziner Alea Rumeoara 23 1. Teodoru p~lIter 8
3003 18247/933 Stana Zamfir Ziduri 5 Ciocarlan I parter 40
3004 18801 /933 Perdich I ng .
I Alba IuUa 29 rep . rad.
J005 19247/933 Roza Brand Pare. Berind. 118 ClOcarlan parter 60
3006 19335'933 mUm . Toma Lt. Foi 90reanu A. Dobreseu ad . con . p. 36
3007 19394 /933 A. Georg.eseu Vlaicu V oda 69 A . Flores<:u ad . Fut 35
3008 19360/933 Vi~an Const. Ianeu 121 I rep. rad .

3009 19392/933 Ecat. Ghita Graniceri 4 A. Dobreseu ! parter 24

3010 19340/933 I N . Mateeseu Bis. Pan;telimon I rep. rClIi
3011 19331 /933 P. Antoneseu Lueaci 91 i rep . rad .

,' 30'12 19330/933 Roza Campus Mori;)or 29 Em. Arnet I supr. et. 80
30.3 19336/933 A. Soroviei De1ea Veehe 9 Bara~ I part. et 60
3U14 19113/933 A. Ro senthal Parc. Berjndei A. Dobrescu I parter 36 mp.
C3015 19483/933 Malachian B. N. Colen tina 84 A. Dobreseu 36
bOl6 19367/933 1 D-trll Nqjoita Mo~t. ManoIe A . Dobreseu rep. rad. 67
13017 19443/933 1 Gh . Kitan Gh. Teodorescu 24
3018/ 19470/933 M . C -tinescu Morilor 5 parter
3019 19517/933 1 E1. Mihaile!Scu Stupinei 18 St Ciocarlan 17 mp .
3020 19514/933 , Atanase Popescu Vlaicl1 Voda 7.3 A. Dobres-eu 90
3021 19548/933 ' Estera Benia min Dude~ti 119 A. Dobre~cu parter etaj 3ti
3022 19574/933 Gh. Spirea Fd. Avrig 3 Ciocarlan 90
1
3023 19569/933 I A. Stroescu T epe~ V oda 58 Ciocarlan 90
3024 19569/933 Lucia Garnet Vaearqti 119 Finkelstein 12
3025 19578/933 1 losef Cesll Stupinei 17 P~e.peHnski 2 etaj. p. 18
P(,26 , 19686/933 : G Bo11os V . Stroeseu 4 . I A . Petit rep. rad. 112
P027 19620/933 In'descifrabil Sf Nic $elari 23 parter
~3028 19748/933 Fabr. Lyon 's Dllde~ti 184 Beniamin ., 100 mp .
~3029 19772/933 / D . Ionescu I Calara9i 149 Cioeadan rep. rad. 60 "
~ 3030 1 19782/933 1 I. VIasie I~ F erdimmd 144 parter
13031 19828/933 Murqanu Closca 19 80 mp.
I .
624 URBANISMUL
- -----
- -~- -- ==========-==-~~

~-----~,~--

-c
~ Nr. de Numcle ~i pronumcle Strada ~i N,:-rul N lllT1ele ~i pronumelc Fellil Marim!a
;::l

~ -i inregistrare I proprietarului unde sc eonstrue~te arhiteduilli constructiei construqici .

19836/933 Gh. lonescu Ed. Avrig A Dobreseu 2 parter 69 "

19903/933 A. Paulman Traian 25 Popof part. eta-j 71,30 mp.
19902/933 1. Dogudoglu Cap. P . Carp , Ciocarlan parter 2 eta j 63 mp .
20016/933 1. Grigsman Lazar 8-12 Girg. Hirsch J etaj 110
20063/933 D. Nedelcu Balcie 25 Ciocarlan closet 92 co.
20022/933 Moisescu Camp. M09i rep. rad. 3 com .
19997/933 Herzigovici Tug. Voevod 28
20089/933 Em Balanescu Calugei 48 parter etaj
20227/933 L. Braunstein Spl. U nirei 175 Galin parter 84 mp.
20222/933 E1. Igioro~eanu R cni 16 Ciocarlan parter etaj 24
"
20265/933 D. Popescu Parc. Obor 1. 65 Alex. Petit parter 60
20221 /933 E1. Grecescu A. R. Protopopescu Cioearlan gatraj 80
20199/933 Mihalovici Calara9i 34 parter 20
20275/933 Gh. Gavriliu Pare. Ferd. 59 R. Udroiu rep. rad. 70
20237/933 Frunzescu Colentina 43
20263/933 V. F lorescu Foi 90reanu 44 parter. etaj .
20145/933 Alex. Negulescu Popa Soare 61 B. MihaiJ,e~eu parter '2l 0 mp.
20333/933 Maria Enache M. Foi 7oreanu Ciocarlan parter 24 c. p.
20320/933 C. C-tinescu Raion 197 rep. rad.
20443/933 Profira Arghir V. Branimte 21 Ci<ocarlan parter 62 mp.
20432/933 $tdan Saluc Cril9 an 7 Eni,-,;,teanu 50 "
21402/933 Eug. Schmegner Parc. Calara9i 34 Simionescu parter etaj 72 mp .
21363/933 I IndeEcifrabil $os. Pantelimon rep . rad.
21298/933 Sa1y Brener Mihai Bravu A. Dobrescu parter 80 c . P
.21222/933 Marin C. Dima Bd. Pache 119 M . Popescu adaos 106 mp .
21306/933 P. Georgescu Ap. Puriee 12 rep . rad.
21305/933 D-tru Const. Avrig 16 rep. rad.

SECTORUL III ALBASTRU

23833/933 Vena Iliescu , Nae al Lite~ 16 Cinanau parter 45 mp.

3060 23954/933 Mih. Comnea St. Militaru 6 C. Dumitreseu 77
3061 23918/933 W. Grosch 13 Sept. 192 H. Zeiwald constr 150
3( 62 23869/933 F1. 9i Dr. Brateseu Pl'. $tirb. Voda G. Simota s. p . et. 146
3063 23945/933 R. Voinarovschi Manu Cavafu rep . rad.
306! 23902/933 O . Ogrezeanu Mihai V oda 34
3065 23907/933 Gh. Popa Sebastia;' 65
3066 23899/933 Sting . Bujor Aleea Costineseu 15
3067 24039/933 Carol RosIer 13 Sept. 209 I Seeareanu s. p. et. P. 84 mp.
3008 23954/933 M. Gh. Comnea St Militaru 6 Dutulescu parter 70
3069 23992/933 C. Nitulescu Dr. Mihalovici 19 C. Dolgeanu parter 25
3070 23993/933 St. Hermeneanu Dr. Mihalovici 21 C. Dolgeanu parter 35
3971 24014/933 1. Bwlareea Aleea Gruia 35 H. Sewald 45
3072 24166/933 A. 1. Langendorf Darstdor 8 Cinanau 33
3073 2414.1 /933 Adr. I. Niga , Bd. Pro Mdreea 8 I. Niga 36
3U74 24120/933 I Gh . Toncescu I Filoft. Gh. 26 C'inanau 88
3075 24398/933 i E . Gh. Raduleseu ; Vistieri 7 Cananau I part. et. 72 "
3076 24287/933 Hagiescu I Ecoului 54 rep. rad.
3077 24552/933 Oprea Ion Ep . Nifon 35 Cananau parter 52 mp.
3078 24554/933 P. Vladimir D-trescu J.I 11 Ion Niga parter I 56
3079 24527/933 Cohen Bd. Elisab . 67 rep . rad.
3080 24553/933 Bc. Populara Ferentari 17 V. Secareanu parter et"l j 320 mp.
3081 24560/933 Pavlovici, Diver Rahovei 226 I Rahovei 226 parter 80
3082 24645/933 Giovani $os. Magurele 106 I M. Sfetescu parter 75
3083 24674/933 Antonie Wisner Parc . Phoenix p. 31 Em. Vitilanu S. p. et. 130
3084 24659/933 M . Teodorescu Popa $tefan I. 4 Cananau parter 25 ' .
3085 24649/933 Aneta Dragnea Vadire~ti 163-235 1. FacIer part . et. 182
3086 24633/933 Soare Ionescu Stan Tabara 5 rep. rad .
3087 ££6/S69vZ Sofia Maly Lanariei 80-82 Zamfiropol p. e. pod 50 mp
 AUTORIZA'!'Il - CONGRESE - EXPOZrr.rll 625

cw Fclul Marim ca
....
;:j
Nr. de N umele $i prollume1c Strada ~i N :rul N UIn elc $i pronulll clc
u
inregistrare propri etaruiui und e se COllst ruqtc arhifcdului constru tiei cOllstruetiei
..:
Z
-
Valeria V asili u Id.em Idem p. et. pod 42
3088 24697/933
Landolfi Idem Idem 56
3089 24696/933
3090 24699/933 Jules Mary Id.em Idem 63
3091 24700/933 Mina Kohn Idem Idem 56
3092 24995/933 C. Teodoreanu Idem Idem 90 "
309j 24686/933 I Enache Minotaur 28 Cananau s llb ~
p. ~ et 150
309l 24843/933 Ecat. Wirtz Raditei 11 N . Enescu s. p. 2 et. 150
Dafin Petre ~erban Voda 152 C. Cananau part. et. laO
3095 24851 /933
3096 24980/933 Lt . 1. Cat ~ i Gh. Adamescu 37 parte r 70 ,.
3097 24966/933 M . Alexandrescu VisUeri 33 Cananau parter 58 mp.
3098 24942/933 Alex. Grecu 13 Septembrie 91 I r ep. rad .
3099 25805/933 M C -tinescu Pieptanari 47 E. Ciorapciu 100 mp .

I ~~
3100 25854/933 1. Gh. Stoica Ilie Gripescu 2 7 Mironescu
3101 25302/933 Eugenia Stoian Elena Doamna 42 O. Ionescu part. et.
3102 25200/933 M. KahIert Sirenilor 3 N. Niga parter 83
3103 25318/933 EI. Lt. Popescu Petrescu 8 AI . Ton, escu s. p. 3 et 188
3104 25399/933 Ion Angher Sirenelor 3 Ciodlflan rart. et. 96
3105 25598/933 Fl. Bijutescu Pasteur 17 rep. rad.
I
I
3_! 06 25405/933 Inst . Zootechn . .!<og~niceanu 6 3 S Arh . Min . Dom . 300
3107 25478/933 V . Grainescu 11 Iunie 9 M . Riei 150
31(;8 25526/933 Aur. Radulescu Dr. Toncescu 13 1. Berechet 60
3109 25519/933 C. "i B. Abramovici Parc. Isvor 18 S . Smilovici 200
3110 25549/933 EI. Tintea V . A . Ureche 3 Ciodhlan 225
2111 25507/933 ~t. Stoenescu \ Ceres T . Marinescu 30
3112 25643/933 I. N . Diditoiu D -tru Ruse 16 Mircea Sfetescu 60
3113 25677/93 ~ M. Stoenescu Pan I Col. Albu 6 Bobletec 14
parter I
3114 25676/933 Gh . Niculescu B. Uranus 41 Patina 70
S. p. e. m.
3115 25683/933 1. D . Mandita I 13 Septembrie 163
Selogianu Carol parter
23
3116 25689/933 C. Meircan I Rahovei 295 Cananau I parter 40
3117 25339/933 M. "i R. Lazar I Pantelimno 24 Petre Boscu parter 48
3118 25854/933 I. "i Gh. Stoica I Ilie Gri1pescu 2 7 C. Mironescu parter 53
3119 25932/933 Ilie Georgescu Fd Penescu 10 Ciorapciu parter 50
3120 25915/933 Elena Mihalcea Mitr. DOEoftei 10 Cananau I parter
100
3121 25933/933 ~os. · Viilor 99 N. Popescu parter 110
AI. Via"u
3122 25879/933 Gh. Niculescu Tismana 6 H . Opari 380
s. p. et.
3123 25887/933 D -tru Slabacu Rahovei 316 I Rosu 70
part. et. I

Lanariei 80- 8 2 V . A. Urban 36

31241 25978/933 Elena D . Mare" part. et.
3125 25977/933 36
Maria Popescu Ulllari~i 80- 8 2 part. et.
3126 25874/933 Matilda Tetu Cuza Voda C. Pot. rep. rad.
3127 25972/933
1 1. ~i lrina P~f$ Barliei 7 Cananau parter 100 mp.
31281 25940/933 EI. ~i N. Burcea Fd. Ursului 32 C. Dalgeanl1 20 "
3129 25821 /933 Achil Anibal Marin Musca 136 Cananau parter 41
3130 26099/933 Fabr. Chibr. I. 37 Dutulescu part. et. 72
M. "i C. D-tresClr
3131 26100/933 ,. part. et. 70
Albert Harilo Fabr. Chibr. I. 37
S . Ionescu parter 280
3132 25828/933 Ing. T . Eremia Rahovei 260- 262
3133 26131 /933 D. A. Mi,l escu Victoriei 17 rep. rad .
3134 26242/933 C. Moldovanu Egaliittatei 4 Simota I s. p . et. 112 mp .
3135 26272/933 Grigoriu Ana Davila 33 bug. Popescu palrter 36 "
C. Cananat! parter 55 mp .
3136 26351 /933 Gh . DraJu 13 Sept. 203
O . lonescu parter 34
3137 26288/933 loan Tolan Fd. II Ferent.
3138 2,6328/933 C. Georgescu Bd. Carol II 41 rep . rad .
31~9 26349/933 Egisto ZLJ..pa Mitr losH 65 O . Ionescu parter 46 mp .
3140 26350/933 V. "i H. Popa Dr. Tomescu 11 Ciocarlan s. P. 2 et . no
3141 26301/933 Socec e! C -ie Cal. Victodei rep . rad.
3142 26472/933 R. Gh. N; i:ulescu $erban Voda 2 80 Appel parter 60
3143 26455/933 Casa Aut. C.F.R. Gh . Popescu Costinescu 22
3144 26454/933
1
Ec . I. Papa goga I G-ral Lupu 24 O . lonescll 25
3145 26418/933
1
C Aut. "I Monop. i Fab r . de Chibr. B D Munteanll 26
I ,
626 UHB.ANlSMUL

....
~

~ Nr. de NumJe $i prOJllllTIC\c Strdd I :;;1 :-\=rlll ~ 1I111cIc :;;i prollumelc )ldrimed
inrcgislr arr proprictarllilli uJlde se C"JlstruqitC arhitcclllilli Lons'ructil'i constrllcjici
1
Z
'J I
_ _ _ _ _ _ _---!._ _ _ _~_ _ _ _ f

3146 26585/933\ M.alOr Fdl.

!=-aseu Dr. Pasteur 51 R. Dudescu 132
3147 26588933 Iohan ::,cnval Mitr. V. Cost. 13 Tranda firescu 32
3148 26589 '933 v. Filou Ed. Elisabeta 97 Ciorapciu 32
3149 1 26637933 Toma Tubul A~n.istitiului 1 C. Mironescu 29
3150 26615933 . Maria M. Cohun Sc'ivulescu 22 1. Seca rean u 84
3151 1 26701 933 II /\1. Radulescu I ,./ aniHori 24 N. Popescu ::- p. et 42 "
3152 1 26571 933 Ing. Prager Lupeasca 80 Prager r ,' rter 55
315:.l 26619/933 I St. L. Georgescu I Umariei 80- 82 Zamfiropol p p. etaj 56
3154 1 26620/9331 1. N. Dumitrescu "
3155, 26621 /933 C. Olteanu
3156 26622 /933 E. Handrabura
'.
" "
3157 1 26623933 \ J. Ivanovici .,
3158 26689933 C Ionescu r 'l as:]'llrele
8 it:p. rad.
31591 26700933 Henr Schwart: Bradului 5 lCp. rad.
3160, 26795/933 St. z'amfirovici 1 1'. Vladimirescu 54 Cananau I'drter 65 mp.
3161 126832933 Gh Morgea Mitl. Dosoft. 16 Ganciu rd1~ter 70 "
3162 26884 933 Ign~t TO~la~ I 1 utunari 58 Ferd. Frich
3163 26878933 H. Golden 1 Spl. Unirei 11 AI. Tomescu .... p. et 100 mp .
316t - I Jean Mare;; Meteorilor 4 V. Secareanu rep. rad.
~165 1 26918/93:, StaiClI Petre M. Dosoftei 7
3166 I ~os. Prlndur! 1] 1
lliZl
3168,
26920 /93J r M. Sterarescu
26954 1933 ' T. Altman-Lehrer
27082933 Stoica D-trescu
Bateriilor c. Tigr.
Orfet! 8
Iilcob Kraus pari. eL
I \' \ :~.
116 mp.

3169 27071 933 1 Lazar Nuu Rahovei 242 Cananau r. Lt 1~ 120 mp.
3179 270819-: '; An. Bragadiru 14 Martie 2 V. Arion 24
3171 27102933 Adolf Scheffer ~os. Oltenitei C. Cananall 75
31721 27261 /933 Rce H. Krais Vanatori 25 Ion Gh . Mayer ;J ' :', 2 eL 154
3173 27247/933 D. T eodorescu ~os. Viilor 29 O. Ionescll parter 64
3174 27183933 Alex. A . Popeocu Lanariei 80-82 Zamfi,ropol s. p. etaj 56
3175 27198/933 1. Nieolau $erban Vodj 113 Ciorapciu s. p. et. 350
3176 27199C; ~<~ I Rachela Daver Lanariei 80-82 Zamfiropol part. et. 44 "
3 ,77 27341 /933 M. Axioti I Elena D-n'l 36 rep. rad.
3118 27345/933 C. Corna~anll Bobe-scil V oda 7.3 rep. r;;d.
3179 27342933 \ Maria Kohlert Sirenelor 3 Ciodulan parter et. 45 mp
3180 27500/933 B. Hutman Smardan c. Sf. Dum. Gh. Iancll parter 50 ,.
3181 27498 /931 1 Fratii Goldenberg Bd. Mara;;qti IScie Mahler ~'. p . et. 70
3182 276499.33 1 z. 1. Vasilescu ~erban V oda 163 Sterie Becu
3183 2776293J P Bitulescu Lazureanu 14 rep. rad,
3184 27630 /933 Ei. ~i 1. C-tinescu F~br. Chibrit. 24 P. etaj 72 mp .
3185 27627/933 Savll Militaru Fabr. Chibrit. 24 '. p. etaj 86
3186 1 27759/933 H.;;i A. Ludzschi Pu~u cu 'lCaR. 8 i. Katona parter 80
3i87 27785 '933 Gh. ~tefanescu P. cu Tei 16-?8 -=:;ini'lnau parter 65
3188 27758 1933 N. Chitescu Epicol 32 rep. rrld .
3189 27925 /933 El;;i G. Ionescll Col. Geor~e~cu 18 C;inanau parter 58 mp .
3190 27815 19J3 Gogu Petrescu F Fagara'7anu 5 C~Danau parter 51
3191 27947 '933 Octavian Moga Cuza Voda 129 CaC:hnau part. et. 76 "
3192 27911 933 AI. Petrescu Sc na tului 7. 6 N. Mucichescu s. part. 50
3193 27825/9JJ I1 Fab. Zamfire,cu 13 Sept. 183 rep. Impr.
3194 27959 /9'33 Dragomir Nicolae Veseliei 48 Hr1I:s Seevald parter 1 80 mp.

SECTORUL IV VERDE

3195 20698 /933 D. Mumitrescu Strada A Nr. 16 Verner 1 parter 15 mp.

1
3196, 20168/933 Th. Marculescu Buze~ti 62 bis rep . rad.
3197/ 20627/933 1 S. Lapu~neanu Carpati c. Mire. N. PopeEcu parter 52 mp.
3198 20477/933 M. Popa D-tru CobalcescLl 27 rep. rad.
3190 20635/933 Ecat. FrUil'lS Bd . Ghica 70 Radule~cu rarter 29 mp .
3200 20943/933 p. Capota Hagi Ghita 16 Oricj palter 68 "
3201 20804/933 Maria Moreli Miron Costin 32 Golstein p'1rt et. 240 "
 AUTOl(JZA'I'Il - CO~(j U FJSE - EXPOZJ1'I [ (i27

~
;::
~
u
, "r. de Ntlmele ~i prontllT,eie Strdda $1 N=rul NlIrTlck ;,i pronumelc I Felul Marimea
inrcgistrarc propriciaruilli unde !c constrllc!;'te arhiteclului j constrllcliei constnlctiei
Z
3202
20047;933 Gologan I Petru Maior 102 Bobletec I palter 72
3203
20686 933 C. Stoicescu i Fopa R c,du 8 :-J. Popescu partf'r 89
3204
20684933 D. Bolt eanu i .v~, P!e~oianu 88 C. Radule: cu pa r~eJ 59
3205
20907)933 1::1 Popovici i vaode Lupu 39 re~'. ~~d.
32!,6
212541933 j-\. ivlaior Luca I GI. Angelescu 1 10 S. L"eibovici ['e' n. et. 120 mp
3207
21551 /933 t'ab. Be ~'e AZUgil Atelier Ullli 25 $tefanescu ;;o/:Ion 90
3208
21025/933 C. George~cu Buw;,ti 35-37 IJandele parte' 34 i "
3209
21147/933 R Fidelo Cnrpati 3'1 C. Dutulescu part. ct. 100 mp ,
3210
21487/933 U'zinele Grivia I D Cutarida 22 ',~allanau part et. 73
3211
21488/933 Uzinele Grivia : D Cutarida 22 r':::ananau pil.!'!.. et. 73
3212
21489/933 Nac.hmaYlSO,l i n' C' 'd
1 uin.l,ut an a L'i
~" Cananau i pa~· et. 73
3213
21027/933 [). D-trescu 'I Ing. Cutarida 7
rep, rad.
~3214 21110/933 1. Ion~cu Mirce~ti 34 bis Ciocarlan 75 mp ,
3215 21145 /933 M. Manescu Witing 33 Ciocarlan ;)':lrre~. 140
3216 21795933 S. Mihaiescu I Bd. Basa:ab 12 rt~p. rad.
3217 22015 !933 Av. Budi~teanu ' Clp. Cocorascu 90 rep . rad ,
C-tIel Grant 41 rep. fad.
3218
3219
22109933 Gh. Mllnteanu
22300/933 L Her~covici I Dragoslavele 12 l)andelc P;1J'l. ?t 70 mp .
3220 21962/933 r-I. Ko~m an
3221 21776/933 N. Li'izilresCll
I Erbariei 9
I Basarab 36
Ciccarlan p8 ~·t ,.:.
rep. feci.
20

3222 21833/933 :::>. Anghel hotin 27 t:cnard pa l tc-f 10(1 mp ,

i 3223 223971933 Cqp. Popescu
r'224 22552/933 i\1. Tingeride I AI. Iacobescu
I Zablo:::cky 84
{vi ucichescu r~lrLer

fe;' ~ad.
30

3225 · 22014/933 A Pega Ivlihai Bravul 7 r~: ~ !"ad.

;3226 22196/933 Vv. F akler
13227 22342/933 A. Le\\,';nsky
I Macedoniei 13
C. Marine:ocu 30 Renard
1'<'1")

pa: t(::~
l .-'fj.

30 mp
13228 r 21677/933 I Ionita Nic. $erban 22 rel). 10 d
3229 212391933 1. Manutin Gr. Ple~oianu 34 Cananau I pan<>r 45 mp
3230 21877/933 D. Tudor Dr. Varnali 6 rep. rad.
,3231 20428/933 Stancu Ene : eu ;Prel. D-na Ghica 57 Ciocfulan parter 240 mp .
3232 20470/933 ' Aurel Petrescu Foisor 25 A. Curagea I parter 85
3233 20626/933 IvIateescu Ap~le Miner. 54 I rep. rad.
3234, 20635/933 Elena ' l ieru Frunzei 19 D. Savulcscu e' pH t. 120
3235 1 20681 '933 ~aIllud Avram Dude~ti parter 102
3236 20777 '933 H C;llne~ stein Poet CernCl 7 lep. rad.
3237 1 20784;933 ' ViCl . Miht:lq Pare. Obo ~ 73 imprejm.
3238 29778/933 ;Vlc,:;r [<c;:!Jlcanu St Mihaileanu 35 Ciocfinan su j:'l'. et 45
32 ' 91 20785/933 [) 1 .)!1'~~U! I\ll~~t. M ,~nole 76 A Dobrescu parter 100
324i 20793 /933 Pet~escu Popa Nr>n 68 p. 2 et. 50
32H 20787/933 Ion Andreescu Crisan 38 A Dobre~cu parter 68 c.
3242 20813/933 Staicu D- tr li I Maior Coravll 21 rep. rad.
13243 20839/933 ~'-lieulescll Alba Iulia 15 Cioc.irlan parter 16 c. p .
13244 20958/933 1n9. Mirich \ l Brani~te 22 ! N. Popescu part. et. 100 l11p .
:3245 i 20959/933 M. Petrescu Matei Basarab 8 , rep. rad.
32461 21002/933 Lubensohn B Pd. Vulturi 11 I A Dobresc11 garaj ')

3247 21007'933 G. Levinochi NlantuJeasa 3 I M. Maller ' 5 et. ~ . 'I

3248 21008/933 Z. Badulescll Colentina 49 Oocarlan parter 36
3249 20992/933 Ins. Liveanu Labir. c. P~rfum Namescu p. 2 e~ 150
3250 20601 /9331 Pasca Gomaescll Pc Cristalul 23 ;:)obrescu parte. 33
3251 20718/933/ Borohan 43 68
[3252 20603/933 EI. Balint
1
41 63
f3253 20607/933 N. Teodorescu 3 57
~3254 20608/933 C. Ni~tor 7 33
\3255 20604/933 EI. Z 21ldir 59 S:J
"
,3256 20606/933 FI. 'Teodorescu 46 74
;3257 20605/933 liie Georgescu 6 33
[3258, 20717/933 Elena 0 Moraru 13 67
13259 20502,933 T. Rozescu 2 "
57
t3260 20081 /933 Ana Fulgulescu Duzilor 16 Ciocarlnn p. 2 et. 120 "
I
628 unBANISMUL

-
c
w
..... Nr. de
I
lllllCIc si prolllllllck Strcl da Si N:rul Numelc Si pronulllek Fdul Marim~a
a inregistrare I
"
proprictarllilli unde sc construe'sk arhitectului constructiei conshuctiei
Z
3261 21114/933 Alexandrescu 1. Che ndie 22 - rep. rad. I -
3262 21116/933 G. Grumberg Unirei 20 Dobreseu parter 70
"
1. Eusta~ill repe~ Voda 64 ~t. lonescu part. et. 30
3263 21158/933 "
j26 ~ 21130/933 N . lrod TriniUi ~ii 14 C. Popescu part. et. 120 '.
3_§.5 21082/930 Bratianu Cavafi i veehi 7 - rep. rad. -
21220/933 Mareovici Dude~ i 119 L. Verner part. et . 85
3266
3267 21059/933 R abinovici V. Br aniste 58· 62 C. Duteseu part. et. 114
-")
..
"

21291 /933 Noua Ra'dorin Cioearlan rart. et. J ... ,.

326g Cr. Ianeu
21836/933 N . Granescu Zinea Golescu 36 - rep . rad. -
3269 100 mp.
23123/ 933 Batingher Abrud 76 Cananau supr. et.
3270 part. et. 144 ..
3271 23042/933 F . Chiriteseu Berzei 60 St. Radu
23332/933 Al Ioneseu Buze~ti 17 -- rep. rad. -
3272 Cristinel part. et. I 1 )() ,.
3273 23359/933 Col. Soeoleseu Basara biei 23
23279/93 1. Sulgereseu Fo<:a 6 - rep. rad. -
3274 part. et. 252 .
23183/933 Mazilu Bd G hiea 83 S. Opari
3275 rep. rad. -
3276 23515/933 Be. Romfllleasca Grlvit ei 119 -
22805/933 Staneseu Spl. In depend. 309 Pantele part. et. 54
3277 rep. rad. -
"
23219/933 M . C-tinescu Temi~ ana 8 -
3278 Sft . V oivozi 53 Pantele parter 6
3279 23322/933 R. Grau "
Bucegi 53 Badulesell parter ~5
3280 23785/ 933 N. Georgescu "
23890/933 Soc. lnaltarea Crang a~ e. T . RO fiU H. Geo,r gescu part. et. 56 "
3281 Chitu parter ~5
22803/933 Glaban Pd. Ci orel 8
3282
3283 23920/933 D . Fin~escu Chisina u 12 CantaeL!zino part. et. 177
45
."
23997/ 933 Cutendaehe Bd: Cu za 59 I. Costineseu etaj
3284 O. Iones(u part. et. \80
21683/933 N Partenie Cotroe eni 9-- 11
3285 O . loneseu part. et. US
"
3286 23858933 N Partenie Cotroe eni 9
3287 24112/ 933 T. Coatu Cernau ti 12 - rep. rad . I -
45
"

239771933 R. Caiser Grivite i 138 Cieu part. et. '.

3288
3289 23754/ 933 Z. Canonea Izband ei 66 Badulescu parter
parter
68
88
..
21493/ 933 Preot Dinc eseu Sehit. Magureanu 14 Sc. Petculeseu
3290 85
"
129 ( 23642/933 Alex . Radu Petre Poni 14 V Urb an part. et. "
3292 23914/ 933 Androneseu Plevnei 14 - rep. rad. -
3?93 23912/933 Uzinele Grivita C. · A. Roseti 18 Cananau part. et. 250
"
3294 23982/933 N. Vareoliei Searlat eseu 28 - rep. rad. -
3295 24178/933 C. Dimitriu Soveja c. Mire. Leiboviei parter 40
"
24203/ 933 E. N. Pascu ~tirbei Voda 130 Cioearlan part . et. 70 .,
3296

l.:ONFER INTA PENTRU UNIFICAREA NOR-
\lIELOR ~I SEMNALELOR CIRCULATIUNEI UR-
3ANE.
Dupa eonferin~ele de la Roma. Milano ~i Paris, pentru
f:lse asigura continuitatea studi,ilor asupra eireulatiu;lei
s'a ~inut la Genova , a lV-a eonferinta. la 26-- 29 Iunie.
Perfect organizate de . ,. Automobil-Clubd Regal Ita-
Han" ell partieiparea a peste 200 experti ai diferitelor
ministere. ora~e ~i soeietati . eonferinta a a desvoltat di;;-
cutarea urmatoaerlor teme :
1. InUiietatea in circulapunea urbana . relatorii fiiod
d-nii Ing. Mellini ~i Avoeat Isacco.
2. Spatii ~eparate pentru diverse mijloaee de loe(lmo-
tiune in raport eu nestanjenirea aeelora ee folosesc
strada; raportor d-l lng . Silva .
3. A) Stapi ~i parcuri pentru autovehicule ; raportor
d-I Dr. BardaJ1o.
B) Autoremize; raportor d -l Traversi .
4. Sisteme meeCtniee pentru regularea trafieului; ra·
portor d-I Dr. Solari.
5. Sgomotele strazii, sgomotele proprii ale traHcull1i.
solutii pentru a Ie elirr.ina ; raportori d-nii lng . Bor.ioni
~i Mercanti .
6. Diseiplina iluminarii autovehiculelor ~i a semnale-
lor luminoase ale vehiculelor; raportori d-nii prof. Bnr-
doni ~i lng. Lattanzi.
7. A) Siguranta eireula!iei in raport eu aderenta su-
prafetelor strazilor moderne; raportori d-nii lng . Van-
done ~i Ing. Martinez.
H) lnstrumentarea distructiva a sigurantei strazii;
raportori d-nii ing. Vezzani ~i Mercanti.
C) Siguranta eireulatiei in raport eu sursele de ilu·
minarea strazii 1]i aeelea de reclama luminoasa ; raportori
d-nii lng . Vallee chi ~i Conte.
8. Semnalizarea itinerariilor ~i diferite u~urari ale tra-
fieului automobilistie ; raportori d-nii Dr Mignone ~i
Centalo. A . P.
 INFORMA TIl - BIBLIOGRAFIE
1) Planning and Bililding the City of Washington. 6) L 'Administration Locale (BruxeHes, 3 bis, rue de
Publicate de Societatea Inginerilor din Washington, 1a Regen ce):
editura Frederick Glaynes Washington , 1932, pg. 258.
Sornmaire d u fascic ule Nr. 4.
2) Die W a chsende Siedlung mch bic.:ogischen Ge- 33. Habitation
setzen (de Leb . Migge , cu 42 fig. Stuttgart, 1932, pag. 34. Chomage
62 pretul 2,40 R. M.l. .35. Proprete de la voirie
36. Immondkes, Incineration
3) P lan d 'amen agemwt et d 'ext,e naion de la vilLe de
37. Finances
Marseille par J. G r eber (libr. Vincent F l'eal & C-nie
38. Activite economique des municip.a lites
Paris, 1933, 130 pp. 106 ilustratH din care 68 in colori
39. R egime municipale. Reformes
- 160 fro fro
40. Personnel: Accidents
Lucrarea este publicata sub auspiciile Institutuh:i de
41. Statistique technique et sanitaire
U rbani's m de pe Umga Universitatea din Paris. Este 0
Q. Plaines de jeux
lucrare recomandabila
43. AEsistance medicale
44. Transports. Circulation
4) Great,e r London Regional Planning Committee.
45. Autostrades.
(Second Report. Martie 1933, Knapp D rewett H. Sons
Ltd London , 111 pp. 20 ilustratii , 7 sh. 6 d .) . Cuprinde
A ce jour, 45 documents consacres chacun a des ques_
un memoriu al d-lui Unwin in scopul de a se evita din
tions speciales ont He publies. Leur valeur a ete abon-
timp dezvoltarea aglomeratiilor in panglici dealungul
d amment louangee dans les periodiques des div ers
a rtereIor (~oselelor) importante ~i de mare circulatie.
pays. Des Iettres de felicitations sont parvenues en
grand nombre a la redaction.
::; ) B cllle~jll Inte:nati'::mal de r H3bitation c: de l' A.."TIe-
II cst permis , sans aucune hesitatiol1, de recommand er
nagement des Villes Nr. 32.
aux administrations centrales, provinciales et comrnu-
C e Bulletin contient un interessant rapport illustrle sur
na1es qui ne sont pas encore abonnees a ce recueil d 'y
r Amenagement des Zones Ind ustrielles en Allemagne ;
souscrire.
11 a ete com j: ose par D r . R. H eiligeathal d'!apres des do-
cuments fournis par les ndministrateul's d 'un grand nom- Voici un apen;;u des documents parus dans Ie dernier
b re de zones industrielles. (Francfort, Cologne, Mann - fascicule (Nr. 4):
heim. Berlin, etc.) . II renferme des details sur l' etenduc
des lots , les types d 'usines et d 'indm:tries les facili- Commentaire du fascicule Nr. 4
tes de transport, 1es servic es d 'utilite publique (gaz, eau,
c-n er!=jie) etc .. la main doeure. les relations entre les H:!bitation. - On signale dans ce document les ten -
industries d'une meme zone, I'amenagement de la zon e dances les plus recentes soit dans l' amenagement d es
et l' organisation des voies ferrees. les methodes de ces· quartiers en v ue d 'une economie des frai'S de v o,jrie
ojon du terrain (vente, baux, etc.) , les r e3t!'ictions im- (Allemagne) . soit d", ns les constructions elle-memes dont
poses a h construction les relations entre la zone in- on cherche a abaisser Ie cofit (Angleterre) ; soit dans
dustrielle et les zones residentielles. r approvisionnement une organisation concentree entre les multiples associ.a-
en matil~res premieres, etc. Le Bull etin contient aussi un tions, institutions et entrejJ rises interessees a la construc-
rapport sur 1'Enseignement d e rU rbanisme en Italie. ti on en vue d 'une renC'iss,mce de l~ batisse (Canada),
Chaque rap nort est publie en an alai s, en fran.;;ais et en ~ojt dans les conclusions d' un interet consid.: 'rable issues

allemand. des travaux de la Conference presidentielle pour la re-

Les renseignements relatifs au Bulletin et aux condi-
"')ns peur faire oartie de la Federation peuvent et'r e
obtenus aupres de la Fedration Intern:itionale de l'Ha-
bitation et de l.'Amenagement des VillC5. 25 Bedford
Row. London, W. C. 1.
organisation du logement aux Etats-U nis et pour la sup-
pression des tau dis ; soit en ce qui concerne Ie r,egime
legal sous lequel agissent les commune3 fran~aises en
matiere d 'habitation et a l!ssi 1a nouelle loi kan<;:aise sur
les jardins ouv riers, :O Olt encore sur une nouv elle cite- jar-
 630 URBANISMUL
din de Strasbourg, sur l'amenagement des interieufs, sur
Ie chauffage radiant par les plafonds, etc.
Chomage. - C'est Ie troisieme document comacre a
cette douloureuse question. II parle des COUlflS pour cho-
meurs organises en divers pays, des prestations deman-
dees aux chomeurs (France), des eHets du chomage sur
la ~ante publique (Angleterre); des fonds de crise con--
tre Ie chomage (Pays-Bas et Pologne); d'une politique
permanente de travaux communaux comIEe compcnsa-
trice des crises (Suede); de secours en nature et de
jardins ouvriers comme remedes au chomage (Danc-
mark) etc.
Immondices. - M. I'ingenieur Van Lint poursuit son
etude des recipients a ordures menageres et la Ville de
Lyon decrit son imFortante l.!sine d'incineration des or-
dures menageres.
Les finances communal.~ occupent toujo~rs une place
importante. Aux Etats-Unis on se declare tres circon-
spect au sujet de I'ingerance des Etats, inspi1ree inevita-
blement de preoccupations politiques et I'on oppose qu'il
y a aux Etats-Unis plus de huit villes dont Ie budget
excede celui des Etats OU elles sont situees. Pour la
France, Ie document expose les caracteres generaux du
budget departemental et donne une image tres detailiee
du budget communal.
Activite economique des communes. Sous cette ru-
brique, on examine r exploitation de l' affichage au pro-
fit des communes en France et en Suisse; la legislation
des regies municipales et Ie regime de la participation
des communes a des entreprises privees en Ftrance; a
propos des Foires Comerciales, celle de la Ville de Pa-
ris est decrite dans ses developpements successifs. Le do-
cument se termine par des considerations sur les condi-
tions actuelles de l'activite economique des communes
et de I'Etat en Italie.
Le regime municipal aux Etats-Unis fait l'objet d'etu-
des systematiques de la part de "comites de contribua-
bIes" qui s'efforcent de decourir et de suggerer les ame-
- - 00 -
liorations et r,dormes conciliables a la fois avec les in-
terets d'une bonne gestion et les preoccupations d'alle-
gement des charges des contribuabJes.
Le meme document expose une comparaison entre Ie
city manager americain et Ie bourgmestre allemand. En-
fin. on s'occupe activement de la reorganisation du gou-
vernement local dans l'Etat de N ew-York et les mesu-
res preconisees sont pleines d'interet.
P~rsonne1. - La question du recours des administra-
tions publique3 contre des tiers responsables d' accidents
survenus a leurs agents a fait l'objet d'l:n ouvrage de M.
Doby-, chef du contentieux de la Prefecture de la Seine
et ses argumentations sont utiles a conaitre.
La Statistique au service de la technique sanitaire est
un document qui s'appuie sur une etude du Dr. Ichok,
clirecteur des Services municipaux d'hygh~ne de Clichy
(Seine) qui traite des deductions pratiques qu'il convient
de tirer des elements statistiqu£s et des do~siers sanitaires
pour inspirer la politi que urbunistique et sociale des pou-
voirs locaux.
Les plaines de Jeux offrent aux edilites un sujet de
preoccupation sur lequel il seifa utile de revenir. Le do-
cument plaide en leur faveur.
L'assistallce medicale. - Une commission d 'etude du
cout des soins medicaux aux Etats-Unis a conclu que
nombre de gens s'abstiennent de recouri r aux medecins
a cause de la depense· elevee a laquelle ils s' exposent. La
sante publique subit de ce fait un dommage. II faut s'ef-
forcer d'y parer aut;ement que par l'assistance medicale
cratuite
D
qui est reseree aux -plus necessiteux. On preco-
ni5e l'organisation de groupements de medecin3, clen-
tistes, infi,rmieres, pharmaciens. etc. centralises dans Ub
hopital et mis ainsi en mesure de donner leurs soins dans
des conditions techniques meilleures et moins cheres.
Tout un systeme se grcffe autour de cette idee qui ne
manque pas d'interet.
Les transports, la circulation, les autostrades font aussi
l'objet d'informations qui repondent aux preocu;.Jations
constantes des administrations locales.
 DELA INSTITUTUL URBANISTJC

1) LUCRARILE INSTITUTULUI NOSTRU IN 3. APEL

STREINATATE .•,Asocia!ia internationalii pentru 10- Revi sta " Urbanismul" este trimisa regulat tuturor
cui:J.!e tt ct.: sediul la Francfurt pe Main (lnternationale~ oral}elor. Rugam cu insistenta AdministratiHe Comunale
Verband fur Wohnungswesen) a inLervenit la "Uniunea sa ia masuri ca revista ca poata fi vazuta I}i cOI1sultata
Ora9elor din Romania" spre a-i da anumite rela~iuni de D-nii Primari, de D-nii Consilieri comunali ~i de
privitoare la chestiunea locuintelor eftine in Romania . Loti D-nii I}efi de servicii comunale, caci revista se tri-
Institutul, care tocmai publicase brol}ura " Locuinta in mite pentru a fi citita, iar nu pen;Lru a fi inchisa in
Romania " cu rezumate in limba franceza, i-a expediat arhive
acea lucrar·e. Unii dintre d-nii Primari de ora~e ne-au afirmat ca nici
In raspunsul de primire al suszisei asocia!ii interna- nu au vazut macar revista. desigur din cauza inchiderei
!ionaie, gasim urmatoarele fraze: ei la a rhiva . Alteori avem redamatii ca nu au fost pri-
" Nous accusons a v ec nos meilleu rs rem erciements la mite toate numerile.
"reception de votre aimable lettre du 15 Septembre et R'e vista apare regulat odata pe 2 luni, 39a ca fiecare
,.de la brochure " L'Habitation en Roumanie" que est ora~ 0 primel}te de 6 ori pe an. Or39ele sau persoaneie
"tres valuable pour notre archive internationale. particulare cari nl! primesc revi<sta pana la sfar9itul bi-
" Nous sommes tres contents d 'etre entre en relation mestruLui urma1tor, sa inljtiinteze urgent redactia pentru
"avec votre ville et organisation et nous vous prions a face cercetarile necesare la po~ta.
"de bien vouloir encourager notre travail dans Ie do-
" maine de l'habitation".
4, SECTIA JURIDICA A INSTITUTULUI UR-
" Par Ie meme courrier nous vous envoyons quelques
BANISTIC,
"publications de l'asociation, aussi les deux derniers nu-
Dam mai jos numele ora9elor cari s 'au adresat secpci
" meros de nODr,e revue ,H,abitation et Construction" .
jUfiidice a lnstitutului Urbanistic pentru apiirarea proce-
selor ce au avut in ultimele 2 luni la instantele din
2. MUL TUMIRI. Capitala:
Multumi~ oral}elor membre I}i persoanelor particulare
cari n~-au tl1imis pIata abonamentului la revista Urba- Prima ria ora9ului Baia Sprie un proces la Curtea de
lIi ~ mulprecum I}i diferite sume pentru furnizarea pu- Conturi.
blicatiunilor editJate de lnstitutul Urbanistic dela 1 lunie Primaria ora~ului Sighet, apelul de1a Comitetul Cen-
pana la 1 Septembrie a, c. dupa cum urmeaza : t.ral de Revizuire.
Arhitect Pompilian, lng . Stelian Georgescu, lng. A . Primaria ora9ului Corabia, apel la Curtea de Apel
loanovici, Camille V. Pons . Arh. Vam Saanen A. , Paul S. IV.
Tigani'i9anu, Arh . C. lotzu, Arh. lancu Feldstein, Avo- Primaria ora~ului Techirghiol, doua apeluri la Co-
cat M . Vasilescu. lng. Emil Sorn, lng. Emil Prager, mitetu lCentral de Revizuire.
lng . S. Berman, Arh. Nenciulescu, lng, T. Atanasescu ,
Leonida Bronfman, lng. Leibovici, lng. P. Han, Arh . Rugam ora9ele membre care se adreseaza noua pen-
Pinard, Arh. Kramer Lupu, Arh. 1. Ro§u, Arh. Paxi'no , tru sustinerea proceselor in Capitaaa, sa ne trimita odata
Ing. Sterian Cristea . ln~. S . Dinescu, lng. V. Maciu- Cll citatia procesului 9i acte sau copii certificate cu cari
cescu, lng, Aurel Popescu, Primiiria Municipiului Chi- motiveaza actiunile, pentru a nu da loc la amanari ~i
I}inau, Primaria oral}ului Suceava, Primaria oral}ului Satu pierderi de procese.
Mare, Primaria oral}ului Govora , Primaria ora9ului Or- Reamintim ca pentru procesele aparate de seqia noa-
I}ova, PrJmada oral}ului Sibiu, PI1imaria ora9ului Caran- stra juridica nu se percepe nici 0 taxa afara de cheltue-
sebel}, Primaria orasului T. Severin, Primaria oral}u1ui li1e de timbre, procurari de acte ~i deplasiirile avoca!ilor
Gae~td, Primaria oral}ului Bra90v. nO/;ltri.

~~ - --
 LA" INS TIT U T U L U R 8 A N 1ST 1CAL ROM A N I E I"
Se mai gasesc de vanzare in numar limitat, ~t in £olosul acestui institut, urmatoarelc lucrari ce pot fi co-
mandate la sediul "Institutului" sau la libraria .. Cartea Rosnaneasdi" , Bucur~ti, trimitand costul respectiv ..
porto prin mandat po~tal.

1. "SISTEMATIZAREA ORA~ULUI BAZAJt~ 7. "CUM SA SISTEMATIZAM BUCURE~TII"

GIC" (Documentarea lji Programul) de Prof. C. Sfin"
4escu, poate servi de dilauza oricarei administrapi lji
oricarui inginer sau arhitect urballist. Lei 150 + porto
10 lei, total 160 lei.
2 ... ZONIFICAREA URBANISTICA A MUNIC!-
PIULUI BUCURE~Tr (Lucrare premiata de Acade-
mia Romfllla) de Prof. C. Sfin!escu., arata documentat
cum trebuie facuta aceasta lucrare de baza, de ordin
19ienk, pentru planul de si:stematizare al unui ora~ mare.
Lei 120 + porto lei 10, total lei 130.
3. ,.CAlLE DE COMUNICATIE ~I TRANSPOR-
TURILE IN MUNICIPIUL BUCURE~TI". (Lucrarc
premiata de Academia Romana) de Prof. C. Sfin!escu,
trateaza a doua problema urbanisti:ca, adica chestiunea
circulatiei in planurile de sistematizare ~i intrege~te Itt-
Cl'area de sub Nr. 2. Lei 120 + porto lei 10; total
lei 130.
1 ...ALIMBNTAREA LACURILOR COLBNTI-
NEI CU APA DIN IALOMITA" de Prof. C. Sfin-
'!eScu, cuprinde indicatiuni ~i metoda de urmat pentru
~rIce lucrare similara care se pune adesea comunelor.
.) recomandam inginerilor, conductorilor de Ittcrari pu-
buct §i in genere oricarei administrapuni interesate la
asemenea lucrari. Lei 150 + porto lei 10; total lei 160.
de Prof. C. Sfintescu, 0 expunere in linii mari a moti.
velor pentru un plan de sistematizare regionala, pentell
documen.tarea prealabila ~ pentru programul Intocmirei
planului. Lei 40 + p<>['to let $; total lei 45.
8. "PLANUL DE SISTEMATIZARE A CAPITA-
LEI" de Ing. T. A. Radulescu., 0 lucrare cu caracter de
popularizare asupra problemelor de sistematizare la Bu-
cure~ti: repartizarea suprafetelor, spatiile lib ere, zonele
§i clasele de constructii, problema circulatiei, repartitia
costului lucrarilor edilitare, mijloace de transport in co~
mun, metode noi de stabilire a alinierilor, etc. Lei 40
+ porto lei 5; total lei 45.
9. "EDILITATE" (alimentari cu apa, canalizari, in-
laturarea gunoaielor. pavaje) cu 0 introducere §i cu bio.
grafia Inginerului Elie Radu, de Prof. C. Sfintescu, far-
meaza un manual practic pentru inginerii ~i arhitectiJ
cari voesc a se initia in asemenea lucrari ~i indispensabil
oricarui edil ori cetatean care este chemat a avea 0
parere in lucrarile comunale. Un volum legat, cu 478
pagini ~i 189 figuri. Lei 430 + porto lei 10; total lei 440.
(Pentru studenti, pe baza cartei de student, 25% redu-
cere, la .. Institut").
10. ~ESTETICA BUC~TILOR" de Prof. C.
Sfin~escu, lucrare complectand pe cele dela Nr. 2 ~i 3,
cuprinde pe langa bazele unei dbctrine de estetica ur-
banistica ~i aplicatii documentate ale acelei doctrine 18
estetica Bucure~tilor . Un volum eu 190 pag~ni ~i 136
figmi. Lei 150 + porto lei 10 ; total lei 160.

5. "CONGRESUL INTERNATIONAL PENTRU 11. ~PENTRU BUCU~TI" (noi studii urbaw!I-

LOCUINTE ~I AMENAJAREA ORA~ELOR" (Roma
1929) de Prof. C. Sfin!escu, 0 dare de seama a lucrf':-
riJor acelui congres §i mersul desbaterilor asupra
slstematiziirei ~i expansiunei ora~elor vechi ~i istorice
<cum §i asupra finantiirei locuintelor populare sau amena_
jarei grupurilor de locuinte colective in or~ele mari.
Lei 10 + porto lei 5 ; total lei 45.
6. "AL XIII CONGRES INTERNATIONAL DE
URBANISM" (Berlin - 1931) de Prof. C. Sfintescu,
cuprinde, ca ~i lucrarea de mai sus, Nr. 5, rezultatel.?
desbaterilor asupra problemei traficului in planurile de
sistematizare ~i aceia a locuintelor insalubre, precum ~i
o dare de seama asupra,Expozitiei Internationale Urba-
nistice deschisa in acelalj timp §i loc. Lei 40+porto lei 5;
total lei 15.
dce - delimitari, zonincare, transporturi, esteticii) de
Prof. C. Sfintescu.. un volum leg at, cuprinzand 362 pa-
gini, 157 figuri §i 46 plan§e, £ormeaza documentarea
programul §i indicatiuni de detalii la solutiile ce trebuiesc
date di£erite1or probleme urbanistice ce se pun or~uluJ
Bucure~ti (editia 1932). Lei 500 + porto 10 lei; total
510 lei. (Pentru studenfi, pe baza clrtei de student, 2591
reducere la ,,1nstitut").
12. TRATAT DE EXPROPRIERE de d-ri in drept
A. Crutescu ;;i I. Vantu, cuprinzand 568 pag., este net&
sar oricarei Administratii Comunale sau conducator dt
serviciu comun~l. Lei 500 + porto 10 lei; total 510 lei
NOTA. - Cine comanda intreaga colec!ie (afart
de Nr. 2, 3, 10 ~i 12) are dreptulla 0 reducere de 3{)OIt
asupra totalului

N umere vechi 100 lei exemplarul.

Colectii bro~ate pe ani infregi, anii: 1924, 1925, 1926, 1927, 1928, 1929, 1930 ~i 1931 cu lei 250 colectia
unui <In. T oate colecliile, afara de 1932, lei 1500. Colectia "Urbanismul" pe 1932 bro~ata 300 lei. lega!a lei 350
~abla de materii a cuprinsului tuturor nunrerelor din Monitorul Unlunei Or~elor, incepiind
~n an!U!l 1923, se g~te la finele numirulul 11--12 pe allu11931. Pentru 1932, la finele nu-
m~rului 11-12 din "Urbani.mul" 19J2.
•.-
~ine prime~de
.................................. ~ ...
douA numere se (;onsidera abonat $1 dec' obligat a achita costul.
~ ....................................................................................

INSTITUTIJL URBANlS1"IC~ AL ROMANIEI

(ORGANIZATIE A UNIUNEI ORASELOR DI~ f<OMANIA)
RI!CUNOSCUT PIlRSOANA JURIDICA PRlN LEGEA DIN 21 APRlLlR 1932

BUCURE$TI - STR. NICOLAE FILIPESCU, 23 !

•: Pus sub conducerea Con~iliului Uniunei Ora$eIor din Romania :-;i a d.:-Ior I.
I.
i• Administratori :
•'•••
! loan Roban, Secretarul General al Municipiului Bucure$ti $i Secrefarul G('neral •
: al Uniunei Ora$elor din Romania $i . •.
= C. Sfintesco, Inginer Inspector General $i Profesor de Edilitate ~i Urballism r
1 la Academia de Arhitectura, Vice.=Pre$edinte al Federatiei Internafionale de Urbanism
din Lcndra.
:-
•
!
I . eu coJaborarea speciali$tilor recunoscuti in chesfiuni technice, juridice $i financiare. !i'
i Conform art. 3 allegei pentru recunoa,terea .Institutului" ea persoan~ juridie~ :
: :
i. EXECUTA ADMINISTRATIILQk COMUNALE $1 INTERESATILOR SERVICII IE
LAS E C T I ATE C H N IC _:\:
:E informatii, consultafiuni, expcrtize, proecte, supraveghere, etc. ' tech nice
!5:
I pentru orice fel de Jucrari Ora$ene~ti cu caracter arhitectural, edilitar, urbanistic etc.
! L A SECTIA JURIDICA : i
I I:
I: cOllsultafiuni, proeurJri de aete, asistenta jurididi
: LA SECTIA ECONO:M]CA·FINANCIARi\ !:
I. il1fort1utii, consuitatiuni, expertize, organizatiuni, studii, etc. economico.:-tlnanciare .:~
•
i Face servicii ora~elor pe langa auforitatile din Bucure$ti. i•
i A se vedea organizatia $i funetionarea Institutului in Monitorul U niunei Ora.:- !
i ~elor 0J r. 10.= 12 anul t 931, care se vinde $i separat. i,
i• Or ice cerere sau corespondent! va fi indreptatli pe adresa InsUtu-
fului Urbanistic.
i
•
E
• •5
= ••
• • • lfil\· • • • • • • • • • • • • • • • • • . . . . • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " , • • • • • • • • -. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , :

•
I !
I
AU r\ PARUl IN

II Nr.
"BIBLIOTECA. URBA.NISTICA"
I! 1. Proectarea $i constructia strazilor.. de Prof. C. Sfintescu i
E Nr. 2. Curlit· strlizilor ,i tnUUur. gunoaielol:" de Prof. C. Sfintescu t
I Nr. 3. Parcuri ~d grildini • • • • • . . de Ing. T. Radulescu i
:
I
~
Nr.
Nr. .
4.-5. AlimenUiri eu apA (parte a I-a)
6. ~ 7. -Alim(l'nUiri cu apa (parte a II-a)
de
de
Prof.. C . Sfin.tescu
Prof. C. Sfinlescu
.i~
• Nr. 8.-9. Canaliziiri' . . . . . de Prof. C. Sfintescu •
i Nr. 10-11-12 Urbanistica G enera la (I. Evolutia) de Prof. C . Sfintescu :5
II Nr. 13-14. Urbanistica Oenera la (II. Igiena). de Prof. C. Sfintescu :
iNr. 15 -1 b. Locuinfa in Romania ...... de • * • :,
I Nr. 17-18. Urbanistica G eneral! (III. Economia - :-
i •

I
Circulatia) • • . . • . • . • . • . • . . . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 19~20. Urbani.tica Generalii (IV. ESlelic~) • de Prof. C. Sfint.::scu :
Fiecare numar poate fi comandat trimitand pe adresa II IilStitlltlllui" prin f.:
I mandat pOi;ital, costul de lei 50 plus porto 5 lei. Un l1Ul11ar dublu costa :-
Ii lei 100 pills 10 lei porto; un numar triplu costa lei 150 pills p~rto 10 lei e
.................................................................................................................·········.l
Articold e plIblicate ale eolaboratorilor se pljtesc dupa apreCicrea comitetului Institutului
Urbanistic in car,: caz devin proprietatea rc vistei "Urbanismul-'
Manuscrisele nu sc inapoiaza, chiar ce1e nepllblicate. ,
Reoroduceri din revista sunt permise numai indicand origina. _-'
Revista lasa libertate autorului in parerile sale tech nice.

1i~lrafi" .Buc~vin"~ I. E. TorO'lliu, Bucurc,ti, 3