27.04.

2012

Neculoiu Anca Grupa: 35A Cultura Urbana si Spatiu Public

O scurta istorie urbana - Sf. Gheorghe Nou

Mergand in sus pe strada Coltei, Mincu trece in aceeasi zi prin fata bisericii Sfantul Gheorghe, unde poposeste cateva clipe. Il retine mai mult interesul istoric pe care-l prezinta, in legatura cu soarta lui voda Brancoveanu care se afla ingropat aici.1 Am ales acest citat ca introducere pentru a sublinia caracterul istoric al zonei delimitate astazi bulevardul Ion C. Bratianu, strada Lipscani, Cavafii Vechi si Baniei. Unitatile parohiale reprezentau principiul de organizare al teritorilui intr-un Bucuresti aflat la inceputuri. Astfel, ctitoriile voievodale (curtea voievodala, bisericile si manastirile) reprezinta constructiile care au generat reteaua de puncte in jurul carora s-au dezvoltat cartierele de locuit. Aceasta retea virtuala de cercuri a desenat structura urbana, discontinua dar in acelasi timp ritmata.2 Pe temelia unei bisericute din secolul al XV-lea a fost reconstruita in anul 1707 biserica Sf. Gheorghe-Nou, ctitorie a lui Constantin Brancoveanu, sfintita in prezenta patriarhului Ierusalimului. Bisericuta era inconjurata de palate in care erau gazduiti patriarhi si egumeni si de cel mai mare si mai frumos han bucurestean, Sf. Gheorghe, care ocupa laturile de est, nord si vest ale parcului actual. Aici se pastrau marfurile aduse de la Lipsca sau Constantinopol. In 1699, Constantin Brancoveanu aduce niste modificari hanului si construieste un foisor cu un clopot masiv despre a carui sonoritate se spunea ca reproducea numele domnitorului Bran-co-van. Acest foisor o fost distrus de marele cutremur din octombrie 1802. Conform catagrafilor din secolul al XVIII-lea, mahalaua Sf. Gheorghe Nou avea 209 case fiind a doua cea mai mare mahala a vremii dupa Sf. Gheorghe Vechi (335 de case). Pare ca acestea de aflau intr-un soi de intrecere, lucru destul de adevarat daca observam tendinta lui Constantin Brancoveanu pentru intreceri edilitare. Asa aflam despre relatia dintre Sf. Gheorghe Vechi- greci si Sf. Gheorghe Nou romanesc. In momentul in care a deschis Calea Mogosoaiei (1692), Brancoveanu a rechizitionat posesiunile boierului Balaceanu, care era in acelasi timp si adversarul sau politic. Brancoveanu a fost incomodat de atributiile initiale, in timp si in spatiu, ale bisericii de la Sf. Gheorghe vechi, care apartinea familiei Balacenilor, in consecinta a incercat (si a reusit) sa schimbe punctul central a Bucurestiului, biserica Sf. Gheorghe Vechi cu un alt axis mundi, ctitorie proprie, marcand astfel un nou inceput al orasului. Pentru a evidentia aceasta rivalitate merita studiata balada culeasa de Grigore Tocilescu: (...) Cearta-mi-se, bata-mi-se/ Cei doi domni cu doua osti:/ Una e verde turceasca/ Si una

Caffe, M., -(1960), Arhitectul Ion Mincu, ed. Stiintifica, pag.103

Harhoiu, D., - (1997), Bucureti - ora ntre Orient i Occident (Bucarest entre Orient et Occident) Ed. Simetria, Buc. pag.31

rosie ruseasca./ Dar domnii cine era?/ Era aga Balaceanul/ Cu Constantin Brancoveanul/ Credea-n Dumnezeu, sarmanul!/ Dar pe ce se batea?/ Pe Bucuresti a-l muta (...)3 Dupa decapitarea domnitorului de catre turci, in 1714, la Constantinopol, trupul lui a fost aruncat in mare de unde a fost scos de cativa apropiati si inmormantat la o manastire in zona. Se spune ca ramasitele lui pamantesti au fost aduse in tara in 1720 si inmormantate sub o piatra anonima aflata in interiorul ctitoriei sale. Doar o inscriptie pe o candela de argint pusa de sotia sa, Doamna Maria, arata ca acolo se afla oasele lui Constantin Brancoveanu. Marele incendiu din 1847 a distrus in intregime perimetrul hanului si al bisericii. Biserica Sf. Gheorghe-Nou a fost recladita totusi in anii 1852-1853 de catre arhitectul Xavier Villacrosse, care a schimbat-o intr-un stil neoclasic. Desi ramasa fara han, zona nu si-a pierdut si farmecul, Ulysse de Marsillac, un jurnalist francez venit in 1852 in Bucuresti a scris despre aceasta: Un grilaj elegant pune in evidenta incinta, alei serpuitoare marginite de copaci inalti isi ofera meandrele iubitorilor de plimbare. Cartierul este linistit, si locuitorii sai sunt mai ales negustori si mici proprietari. (Ghidul calatorului la Bucuresti)4 In 1938, a fost asezat in fata bisericii monumentul Kilometrul Zero materializat de sculptorului Constantin Baraski si conceput de Horia Creanga si Stefan Niculescu. Acesta este alcatuit dintr-un bazin circular in interiorul caruia este dispusa o sfera de bronz si un mozaic reprezentand o roza a vanturilor care indica provinciile Romaniei Mari. In timpul regimului comunist, globul a fost indepartat iar bazinul ingropat in pamant timp de patru decenii pentru a fi inaugurat in 1998, dupa resturare. In 1943 a fost asezata in fara bisericii statuia lui Constantin Brancoveanu, creatia lui Oscar Han, care se afla si astazi in acelasi loc. Ultima restaurare a bisericii, care a adus-o la forma initiala a avut loc intre anii 1979-1983 sub conducerea arhitectului Stefan Bals. Astazi, Sf. Gheorghe isi pastreaza titlul de kilometrul zero al captalei, aici a ramas centrul cadastral al orasului, punctul din care se masoara distantele in oras sau catre alte destinatii. Acesta este totodata si un important nod de transport in comun, acesta fiind probabil motivul cel mai des intalnit pentru care acest loc este se gaseste in memoria colectiva de scurta durata. Totusi, aceasta zona a avut norocul de a ajunge intr-o stare buna in zilele noaste si de isi pastra semnificatia in memoria urbana in ciuda diferitelor modificari suferite de-a lungul anilor.

Bibliografie:
3

Harhoiu, D., - (1997), Bucureti - ora ntre Orient i Occident (Bucarest entre Orient et Occident) Ed. Simetria, Buc. pag.45
4

Ofrim, A., - (2011), Strzi vechi din Bucuretiul de azi, ed. Humanitas, Buc.

-Caffe, M., -(1960), Arhitectul Ion Mincu, ed. Stiintifica, pag.103 -Harhoiu, D., - (1997), Bucureti - ora ntre Orient i Occident (Bucarest entre Orient et Occident) Ed. Simetria, Buc. -Ofrim, A., - (2011), Strzi vechi din Bucuretiul de azi, ed. Humanitas, Buc -Colfescu, S.,-(2007), Bucuresti-Ghid turistic, istoric, artistic, Ed. Vremea, Buc - http://metropotam.ro - http://www.monumenteromania.ro