Arhitectura moderna si contemporana n Romnia Seminar 1: Tema tip B

Radu M. Alexandra Grupa 42B

Biserica Domnita BAlaSa

Prezenta Biserica Domnita Balasa se ridica intre anii 1881 si 1885 in proximitatea Pietei Unirii, pe malul drept al Raului Dambovita pe Strada Sfintii Apostoli ( inceputul fostei Cai Rahova langa vechiul Pod al Calicilor, apoi, pn la 1878, Calea Craiovei). Amplasamentul in discutie este incercat spre ctitorirea unor lacase de cult cu mult inaintea edificiului ramas astazi. Domita Balasa, venita pe lume n anul 1693, fiind cea de-a sasea fiic a lui Constantin Brncoveanu i a soiei sale, Maria, nepoata lui Antonie Vod, sotie marelui ban Manolache Rangabe zis Lambrino, cladeste pe locul livezii din prundul Dmboviei, primita zestre n iulie 1717 , o casa si un mic paraclis, apoi poi o alt cas n care nfiineaza o coal i la urm un azil de btrni pe care l-a nzestrat cu ntreaga ei avere cci nu avusese copii. Pe acest loc sunt zidite doua biserici: una cu hramul Botezul Domnului si cea de-a doua cu hramul Inaltarea Domnului. Cea dintai era asezata mai la sud-vest de actuala biserica, loc marcat azi printr-o coloana, contruita in stilul bisericilor catolice cu trei nave si fara turle. Aceasta mica biserica, folosita ca paraclis, intra in reparatii dupa cutremurul din 1838 si este demolata impreuna cu intreg amlasamentul de case de ctitorie in anul 1871. In 1750, Domnita Balasa, ramasa vaduva in 1745, zideste alaturi de prima ctitorie pe locul bisericii de astazi, un al doilea lacas, cu hramul Inaltarea Domnului. In stilul traditional al bisericilor romanesti aceasta se ridica sub mana ispravnicului Sandu Logofat si este impodobita de mesterii Dimitrie Gheorghiu si Andrei zugravul. Ni s-au pastrat, si au fost publicate de E. si I. Vartosu, contractele
mesterilor care au lucrat la aceasta biserica[]. In contractul incheiat la 1750 nov. 12, Andrei zugravul din Craiova se tocmeste sa zugraveasca biserica, cu tot mestesugul, sa lucreze frumos si cu vopsele alese, aurul pentru vopsit urmand sa i-l dea domnita Balasa. In contract se prevedea ca <<istoriile>> religioase sa fie asezate cum se cuvine. Lucrul urma sa se termine in mai 1752, Andrei zugravul angajand pentru si alti mesteri buni, cunoscuti de el, pe care urma sa-I plateasca. Ni sau pastrat de asemeni contractele incheiate cu mesterul Dimitrie Gheorghiu: primul, in 1750 august 2, prevede executarea tamplel, pe care Gheorghiu promitea sa o sculpteze de sus pana jos si sa o faca mai frumoasa decat cea a manastirii Sarindar; celalat se referea la tronul domnesc, amvonul si usa bisericii, care trebuiau sa fie facute << cu tot felul de sapaturi, cat se poate de artistice>>. Stranele urmau sa fie sculptate cu sapaturi si flori frumoase
1

STOICESCU, Nicolae, Repertoriul Bibliografic al monumentelor feudale din Bucureti, Bucureti, Ed. Academiei RPR, 1960, pag 205

Arhitectura moderna si contemporana n Romnia Seminar 1: Tema tip B

Radu M. Alexandra Grupa 42B

Cu toate ca biserica este reparata de Banul Grigore Brancoveanu in anul 1831, impreuna cu cladirile din jurul sau, si aceasta a doua biserica este avariata de cutremurul din 1838, cu necesitatea de a fi daramata si reconstruita pe acelasi loc. Cea de-a treia biserica, ridicata intre 1838 si 1842, cu acelasi hram, ctitorita de Safta Brancoveanu ( fiica lui Th. Bals si a Profirei Rosetti), afirma un stil neogotic cu turla si cu acces puternic marcat . Biserica a fost zugravita de Nicolae polcovnic. Ni s-a pastrat contractul incheiat de acestra cu Safta
Brancoveanu, ;a 25 aprilie 1838, continand date foarte pretioase despre modul cum urma sa se faca pictura. Zugravul copiase toate <<istoriile>> de pe zidul vechei biserici, care trebuia daramata, <<facand inca si toate despartiturile si cercurile cu toate istoriile in toata biserica si in slon (prodvor) si pe afara pe hartii mari>>. Pictura trebuia sa se faca <<pe tencuiala proaspata, a la fresc>>, << din cap pana in cap si de jos pana in varful amadurora turlelor>>. Zugravul promitea sa utilizeze vopsele bune, alese, si aur <<de cel bun, Leopold>>. <<Cele mai alese istorii bisericesti puse una langa alta>> trebuiau sa acopere peretii, alaturi de numeroasele chipuri ale ctitorilor
2

Planurile au fost intocmite in a doua jumatate a anului 1838 in urma semnarii contractului cu arhitectul Josef Hartl. In anul 1842, biserica a fost gata, insa credinciosii ortodoxi s-au trezit dinaintea unui monument nemtesc. Faptul trebuie sa-i fi suparat, intrucat se trecuse peste traditii bizantine si locale intr-o maniera de neinteles, provocatoare.Biserica fiind sub nivelul strazii este macinata de igrasie si de inundatiile progresive ale Dambovitei in plus manati de presiunea continua exercitata de mitropolitul Calinic Miclescu, epitropii Asezamintelor Brancovenesti au decis in anul 1881 demolarea bisericii in discutie si inaltarea alteia, in ton cu stilul traditional. Ironia a facut ca din colectivul arhitectilor care au participat la intocmirea planurilor noii biserici, unul singur a fost roman si ortodox: Alexandru Orascu. Insufletit de publicarea unui manual de desen, care l-a frapat prin claritatea exprimarii cu vadita coerenta a intelegerii culturii filosofice si estetice, scos la tipar in 1837 de un profesor de-al sau de la Liceul Sfantu Sava, si anume domnul Walstein, Orascu alege sa-si urmezee studiile inalte la Berlin, potrivnic valului de tineri ce studiau la Paris. In vremea studiilor lui, lumea intelectuala si mai ales cea artistica se
gaseau sub influenta clasicismului reinviat de cercetarile stiintifice ale monumentelor antice, intreprinse de Winckelman (1717-1768). In toate scolile de arta, pedagogia si teoria scolasctica se bazau pe clasicism. Orascu este produsul unui asemenea mediu. Lucrarile lui sunt o imitatie servila si corecta nu a clasicismului pur, ci a clasicismului format in scoli si in viata practica in raport cu problemele ce se puneau. De aceasta maniera tin toate lucrarile lui ca: Universitatea din Bucuresti inaugurata in 1869 ca si Hotelul Bulevard, Hotelul Carol din Constanta; cladirea liceului vechi si fostul local al Prefecturii[..] iar in arhitectura Renasterii, se claseaza cladirea Mitropoliei din IAsi[..] si cladirea de langa Cercul Militar pe bulevard, in

STOICESCU, Nicolae, Repertoriul Bibliografic al monumentelor feudale din Bucureti, Bucureti, Ed. Academiei RPR, 1960, pag 206

Arhitectura moderna si contemporana n Romnia Seminar 1: Tema tip B

Radu M. Alexandra Grupa 42B

care funtioneaza acum Cinema Bucuresti, cu o foarte frumoasa fatada

Alexandru Orascu isi continua munca cu asiduitate, devenind un reformator al vechiului Bucuresti, prim presedinte al Societatii Arhitectilor Romani ( ramanand in functie pana la moartea sa), profesor de geometrie descriptiva in functie publica si un manual in chirilica si latina, pune in discutie problema restaurarii monumentelor istorice, infiinteaza o Scoala de Arhitectura care din lipsa de elevi este inchisa in timp de o generatie si se impune ca rector inca de la infiintarea Universitatii. Ca idee a perceptiei sale asupra propriei influente in dezvoltarea Bucurestiului, Orascu ilustreaza imaginea orasului premergatoare interventiei vremii sale,intr-un discurs rostit in seara de 27 februarie 1892 la o sarbatoare a Societatii Arhitectilor, cea a avut loc chiar in al sau Hotel Bulevard :
Bucuresti se putea numii, fara nici o regula, in care nu se auzea de sosele si nici de pavaje. In mijlocul unor ulite se gaseau santuri adanci de un stanjen, acoperite cu barne de lemn de unde vine si vine vorba de pod: podul Mogosoaiei, podul Targu de Afra, podul Calicilor si podul Beicului. Aspectul era ingrozitor, nu puteai trece pe pod decat cand era uscaniune; cand veneau ploile, podurile se umflau si le lua apa, astfel ca trecerea devenea imposiblia. Atunci sosea inginerul cel mare, polcovnicul de poduri ca sa ingrijeasca si sa puna lemnelele la loc. Iluminatul nu exista, comunicatiile noaptea sa faceau cu un felinar in mana.[..] cladirile erau originale, comode, cu streasina mare. Higiena lasa insa de dorit
4

Prezenta Biserica Dominta Balasa este prin urmare construita sub in indrumarea lui Alexandru Orascu cu colaborarea ahitectilor Carol Benisch5 si Friederic Hartman, si revizuita de Lecomte de Nouy. Lucrarile de desfasoara in timpul domniei Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta si sunt incheiate la 29 septembrie 1885. Intr-un stil impunator neromantic si neobaizantin, de dimensiuni mari 29,44 x 12,3 18,4 m, biserica prezinta un plan in forma de cruce, cu succesiunea fireasca a spatiilor specifice ritului ortodox: naos, pronaos, altar. Partea de acces prezinta si un pridvor mai ingust decat volumul bisericii cu trei arcade frontale, cele laterale mai joase simetrice fata de cea centrala ( mai lata si cu fronton) sutinute de coloane cilindrice cu capiteluri atent sculptate in piatra de Albesti, totul ridicat pe un numar de 12 trepte.

3 4

SOCOLESCU, Toma, Fresca arhitecilor care au lucrat n Romnia n epoca modern 1800-1925, Bucuresti, Ed. Caligraf, 2004, pag 54 SOCOLESCU, Toma, Fresca arhitecilor care au lucrat n Romnia n epoca modern 1800-1925, Bucuresti, Ed. Caligraf, 2004, pag 55 5 membru fondator si primul vicepresedinte al Societatii Arhitectilor din Romnia (1891-1892), cu studii la Viena

Arhitectura moderna si contemporana n Romnia Seminar 1: Tema tip B

Radu M. Alexandra Grupa 42B

Ca element distictiv se citesc in plan absidele laterale flancate la toate de patru colturi de 4 scari cu acces din exterior peste care se odihnesc 4 turle poligonale ridicarte pe tambur de caramida in doua culori cu o modelatura aparte si cu penetratii de goluri pe fiecare latura. Prin aceasta accese secundare se reuseste o mascare a rontujimii absidelor, acestea ne mai putat fi ghicite din exterior, volumul bisericii capatant un simt mai tectonic, mai director, mai aparte. Porticele minimale laterale asemeni celui principal sunt bogat decorate, tratate cu coloane cilindrice cu capiteluri din aceeasi piatra. Pronaosul, cuprins in corpul principal al bisericii, cu spatiul superior destinat corului ( accesat de doua scari cilindrice ce marginesc stanga\dreapta intrarea mare) este tratat spre apus cu un fronton sustinut de o puternica cornisa sculptata in piatra cu doua randuri caramida asezata in dinti de fierastrau si un alt brau de ocnite fiecare cu buton central de caramida rosiatica. La intersectia spatiului absidal lateral cu corpul central al bisericii se ridica turla mare a Pantocratorului, octogonala cu ferestre bifore pe toate laturile, adancite minimal in grosimea zidului sprancenate cu un brau de caramizi scoase din fata zidului sarite la un rand dand prin umbrele rezultate impresia de o tratare deosebita cu caramida mai inchisa la culoare.

Arhitectura moderna si contemporana n Romnia Seminar 1: Tema tip B

Radu M. Alexandra Grupa 42B

Anvelopanta este invesmantata in paramente alternante de cramida galbena si caramida rosie si fasii tencuite ca blocuri mari de piatra. Ferestrele sun grupate cate doua cu colonete angajate la mijloc si parament de piatra la partea superioara, impreuna cu chenare de piatra cu rol de inchiderea a aerisirii scarilor. Pictura interioara in ulei de stil neorenascentist a fost executata de pictorii vienezi Kott si Rihofsky si infatiseaza pe peretele de apus pe ctitori si familia acestora: Dominita Balasa si mama acesteia, Constantin Brancoveanu cu chivotul bisericii in mana, Banul Manolache, Zoe Brancoveanu si Marica Brancoveanu.

Usile pridvorului principal, mobilierul si tampla sunt prudusul artistilor Petre si Mihai Babic. Vitraliile infatisand pe Apostolii Petru si Pavel au fost executate la Munchen iar policandrul la Viena. In naos de gaseste mormantul Zoei Brancoveanu (1800- 1752) pe partea de nord (stanga) cu un monument sculptat de francezul Julles Roulleau si osemintele Domnitei Balasa (1693 1752) la sud (dreapta) cu monumentul purtand numele Intristarea sub mana sculptorului I. Georgescu.

Arhitectura moderna si contemporana n Romnia Seminar 1: Tema tip B

Radu M. Alexandra Grupa 42B

In curtea Bisericii se afla si o statuie, viziunea lui Karl Storck asupra Domnitei Balasa. Executata in anii 1880-1881 in marmura de Carrara, ca si soclul pe care a fost asezata, aceasta statuie reprezinta momentul de varf al creatiei sculptorului: proportiile armonioase anuleaza efectul de supradimensionare, cei doi metri ai statuii nederanjand privitorul; de asemenea, tratarea plastica, in ciuda academismului evident, degaja gratie si o tristete care oglindesc perfect rangul si destinul domnitei. Sculptura este si o opera cu specific documentar cu referire la vestimentatie, pentru corectitudine apeland la sfaturile lui B.P. Hasdeu. De interes este si soclul inalt de trei metri: sobru, dar elegant, cu inscriptii pe toate cele patru laturi, inclusiv o stema in relief pe latura frontala, el impinge mereu privirea in sus, catre statuia printesei.

Arhitectura moderna si contemporana n Romnia Seminar 1: Tema tip B

Radu M. Alexandra Grupa 42B

BIBLIOGRAFIE:
STOICESCU, Nicolae, Repertoriul Bibliografic al monumentelor feudale din Bucureti, Bucureti, Ed. Academiei RPR, 1960 STOICA, Lucia, IONESCU-GHINEA, Neculai, Enciclopedia lcaurilor de cult din Bucureti, Bucureti, Ed. Universalia, 2005, Vol. I SOCOLESCU, Toma, Fresca arhitecilor care au lucrat n Romnia n epoca modern 1800-1925, Bucureti, Ed. Caligraf, 2004 DOCUMENTARE FOTO : proprie.