;; a1C

arhitectura
t r i m e s t r i a l de a r h i t e c t u r a si u r b a n i s t i c a
al s o c i e t a t i i a r h i t e c t i l o r r o m a n i

octombrie
1935

3
director
arhitect florea stanculescu

abonamente:

autoritati lei 500 anual

particulari lei 250 anual
V redactia administratia
v. val. v. croitoru

Bucuresti, str. episcopiei, 2

telefon 3.57/28
profesionale
Una din cele mai perfect reversibile corelatiuni
este desigur aceia dintre individ colectivitate, ira-
plinind impreuna o evolu^iune asemanatoare varia^iei
nivelurilor din vasele comunicante, insa cu volume
mult inegale. Ideea nu este noua, insa via{a o actua-
lizeaza cu atat mai insistent cu cat greuta^ile de
existenta impun solidarizari pe categorii cu interese,
fie individuale, fie generale, comune. Cu toate unele
tending centrifuge nici noi arhitec^ii nu putem de-
roga dela aceste imperative categorice cari, cu aproape
jumatate de secol in urma, au condus la infiin^area
Societa^ei Arhitectflor Romani, pentru ca acum trei
ani sa culmineze prin constituirea Corpului Arhitec-
tilor din Romania, organ oficial $i sustinut de o lege
profesionala. Privita prin prisma bunei credin^e, evo-
lu^ia nu este deloc neglijabila. Ceiace creiaza motive
de ingrijorare ?i frane serioase in desvoltarea logica
?i armonioasa intre ace?ti doi poli sunt inqii f i ati-
tudinile individuale. Nu ne intereseaza nu le re-
marcam pentru persoane. Le privim numai pe acelea
atata vreme, cat influen^eaza tendin^ele intere-
sele colectivitatii ,<?i insistam asupra acestui punct cu
toata taria §i sinceritatea. Nu exista printre preocu-
parile noastre o problema mai veche, mai desbatuta.
mai pasionanta ?i mai ve?nic actuala, ca aceia a con-
cursurilor publice. S. A. R. a ingradit-o intr'un re-
gulament; congresele nationale au desbatut-o, iar corpul
incearca sa o oficializeze printr'o lege. Strainatatea
ii da aceia?i ?i inca mereu crescanda important ; con-
gresul international care s'a tinut la Roma a avut-o
inscrisa pe ordinea de zi. Solu^ii academice ?i elegant
sustfnute cu entuziasm decen^a se imbina fra-
manta pentru a plasmui o rezolvare la inal^inie. In
acest timp realita^ile curg mereu in matca lor sinu-
oasa de multe ori insalubra. Sa le examinam in
doua din manifestatiunile din vara aceasta: Concursul
pentru construc^ia Bisericii Sf. Ingeri din Buzau
aceia pentru c o n s t r u c t a trei sanatorii de tuber-
culo?i instituit de Ministerul Sanata^ii. Lauda cea
mai deplina ?i fara rezerve initiatorilor. Ca timpul
de vara nu e propriu pentru aceste manifestatiuni,
ca programele au avut oarecari lipsuri, ca termenele
au fost scurte, sunt chestiuni de amanunt cari nu
pot intuneca gandul eel bun din care au isvorat, ci
eviden^iaza eel mult lipsa unui sfetnic de specialitate.
Cu toata atmosfera de neincredere, in buna parte justi-
ficata, totu?i de aceasta data munca generoasa ?i
entuziasta §i-a dat iara§i fara precupe^ire contributia.
$i astfel juriile de judecata s'au gasit adunate pentru
a da verdictele, hotarand nu numai asupra proectelor
prezentate, nu numai asupra executarii lucrarilor res-
pective dar §i asupra creditului problemei generale a
concursurilor asupra increderii §i stimei reciproce
dintre colegi.
Rezultatele, ca aproape intotdeauna au uimit.
consternand pe participant ?i adaogand o noua dezi-
luzie, lest greoi in calea propa?irii ideii de concur-
suri publice. Nu in^elegem ?i nici nu trebue, sa dis-
cutam parerea membrilor juriului asupra valorii a
raporturilor proectelor judecate; in aceste chestiuni
libertatea trebue sa fie deplina, unicul cenzor fiind
con§tiinta personala. Sunt insa postulate cari prin va-
loarea lor morala, prin recunoa$terea lor unanima, prin
consacrarea lor in articole de regulament, nu pot fi
nesocotite fara a prejudicia profund §i grav ideea in
numele careia atatea genera^ii au militat.
Ele trebue din contra sa alcatuiasca piatra unghiu-
lara a unei judecati care vrea ?i trebue sa fie, core,
spunzatoare situa^iei. Programul, bun sau defectuos
acceptat prin participare, este legea concursului res-
pectiv §i piedestalul judecatii juriului. In acesta situa-
t e se pune intrebarea fara posibilitatf de replica cum
s'a putut primi in concurs, judeca refine, — la Bu-
zau—un proect predatin fotografii cand programul pre-
tindea o scara a proectelor? Cum s'a putut premia la
Bucureijti un proect de sanatoriu al carui teren avea
cu totul alt relief decat eel indicat in piesele progra-
mului ? Fiindca nu numai programul dar ideea de
baza admisa la noi pentru concursuri este anonimatul,
cum s'a putut refine la Buzau un proect care a mai
figurat la un alt concurs unde fiind premiat, anoni-
matul a disparut? $i juriul a $tiut aceasta eel pu^in
din peti^ia unui concurent daca pe memorie nu a vroit
sa se bazeze. Cand un proect, tot la Buzau, se apreci-
aza de juriu textual ,,se va restudia fafadele si planul
in vederea unei biserici ortodoxe si sa corospunda
programului' cum a mai putut, acela? juriu sa retina
acel proect, ?i cum a putut iara?i sa retina un alt
proect despre care spune intre altele ca: „se va
conforma programului" ?
La aceste doua concursuri urma sa se dea 4 premii
intai §i deci sa se execute patru proecte; s'a acordat
totusi numai un singzir premiu I. lata un alt punct
nevralgic al problemei, comun, aproape totalita^ii con-
cursurilor §i de capitala i m p o r t a n t in propa^irea lor
Aci trebue cautata cauza mai tuturor relelor acu-
mulate in jurul unei probleme a$a de atragatoare ca
forma atat de profund morala democrata ca fond
Perspectiva vioaie a luptei entuziaste loaiale a unor
idei exprimate plastic in solu^ii arhitectonice i$i frange
planul superior de ideal de indata ce juriul promin^a
judecata pentru a cadea in meschin compromis.
Concurentul §i judecatorul formal in laboratorul ace-
lora§i idei iau pozi^iuni diametrale in cele doua ipos-
tase ?i tocmai acest japt ne face sa insistam aratand
ca soarta concursurilor este croita ?i intre^inuta de
Conacul I. Paunescu Turceni-Gorj
noi in aceasta atmosfera de ueincredere, neseriozitate.
echivoc §i arbitrar nu numai improprie unei norraa'.e
desvoltari dar care sistematic indispune, indepartir. 1
elementele de munca pozitiva ?i cinstita. Este usor
?i de multe ori comod unor aranjamente personale
viitoare, sa critici proectele prezentate aplicandu-'.e
formula ca nici unul nu este bun de execute deci
premiul I nu se acorda, dar trebue sa se $tie ca re-
zultatul unui concurs reprezintd un maxim de realizdri
in conditiunile programului §i desfaquiarii hoi. Facem
gre?ala, de multe ori voita, de a cauta „definitivul"—
„sumus-ul"— „non plus ultra" — acolo unde trebue sa
fie numai „raport" — „cel mai bun". Pe cine, judecand
serios, ar putea sa-1 surprinda rezultatele ?i realizarile
grote?ti ale conctirsului pentru fatada prefecturei po-
li^iei capitalei, cand se cunosc conditiunile, sub orice
apreciere, in cari s'au produs? E simplu: la a$a con-
curs a?a rezultat este in aceasta, taria unei axiome
aplicabila fara nici o excep^ie tuturor concursurilor
atunci se degajeaza clar concluzia care trebue sa
puna stavila defaimatorilor acestei idei: Organizari
concursuri serioase pentru a ob^ine rezultate serioase.
Nu putem pune la indoiala buna credin^a dorm^a
de rezultat a orgauizatorilor, dar putem cere cu insi-
s t e n t ?i cu toata greutatea colegilor judecatOri, sa-?i
faca datoria astfel cum o impune codul profesional,
fara ?ovaire fara menajamente, dar servind ideea
cea mare in baza careia au aceasta calitate. Ii vrem
mai bine trasnet, daca e nevoe, decat coada de topor.
Daca noi ?i prin noi creiem ambian^a necesara,
rezultatele nu pot intarzia utilitatea va impinge
concursul impunandu-1 inanumite cazuri drept singura
solute.
arhitect i. c. rosu
Octombrie 1935.
Arh. PI. S t a n c u l e s c u
expozitia
internationala
dela bruxelles
(1935)
In vreme ce marile puteri „organizau
paced' in favoarea rasboiului, mica Bel-
gie i$i organiza expozitia dela Bruxelles,
pentru a demonstra, impreuna cu fac-
torii de produc^ie ai celor 30 tari, cari
au participat la aceasta expozitie, ca lu-
raea din campul de create productie,
i$i vede de rostul ei, sinchisindu-se prea
pu^in de framantarea sterila a lumii politice, cu
toata diplomatia ei.
Despre expozitia internationala de la Bruxelles se
poate spune, fara precupe^ire, ca a fost reu^ita. Des-
cliisa la 25 Mai, cu multe din pavilioane $i lucrari
de amenajari inca in curs de terminare, era complect
gatita, ca o mireasa care i$i a.?teapta invitatii, cu o
luna mai tarziu, adica la 15 Junie.
Si invitatii n'au pregetat sa soseasca din toate
partile lumii, curio^i sa vada efortul realizat, in primul
rand de poporul belgian, gazda musafirilor ?i in al
doilea rand de celelalte popoare participante la ex-
pozitie.
Vizitatorul, sosit in Bruxelles, ia mai intai, contact
cu ora?ul, ?i prima impresie este destul de favorabila.
Capitala Belgiei este simpatica. De cum ai scoborat
din tren ai esit din gara centrala, te gase$ti in fata
bulevardelor largi drepte, cari tae ora.?ul de la o
margine la alta. Sunt putine ora$e capitale cari se
presinta as a de bine/din punct de vedere al marilor
artere de comunicatie, ca ora$ul Bruxelles. §i tot pu-
tine sunt ora?ele care au a?a de bine amenajate im-
prejurimile, cu parcnri, alei, lacuri, basine, etc.
In special partea cu muzeele cu arcul cinquan-
tenarului, amenajata cu prilejul celor 50 ani de inde-
pendents, este o minune urbanistica.
. , „ Planul expozitiei din
^ Apoi nu trebue sa m- Bruxelles 1935.
tam ca Bruxelles-ul are
eel mai grandios palat de
justitie din lume, a?ezat pe un platou care domina
tot ora?ul, ca §i cum poporul belgian ar vrea sa spuna
vizitatorului strein: „noi suntem cu dreptatea".
Aceasta expozitie trebuia sa aiba loc acum 5 ani,
in 1930, pentru a sarbatori centenarul, aniversarea a
100 ani de la proclamarea independentii; dar Capitala
Belgiei a trebuit sa se resemneze in fata dorintei celor
doua ora?e de seama: Liege Anvers, de a avea, la
acea data, fie care, expozitia sa.
Expozitia de azi este a§ezata in vecinatatea par-
cului castelului Laeken .si combinata cu gradina
Van der Borglit. In aceasta extremitate, a ora$ului
Bruxelles, s'a amenajat, cu prilejul expozitiei, noui ar-
tere de comunicatie, cu tot ce trebue pentru desvol-
tarea ulterioara a unui nou cartier, indeplinind toate
cerintele urbanistice, care se va numi cartierul cen-
tenarului ?i care impreuna cu eel al cincantenarului,
ceva mai veclii, vor constitui cele mai frumoase
atragatoare parti ale capitalei belgiene.
Posibilitatile mijloacele de circulatie, spre in
jurul expozitiei, au fost minunat solutionate, evitan-
du-se pierderea de vreme, ori care ar fi aglomeratia
publicului.
 Se poate intra in expozitie prin mai multe porti,
insa«poarta principals este aceia din piata St. Lambert,
in fa^a careia se deschide perspectiva marei alei,
denumita bulevardul Centenarului, care tae in doua
expozitia care sue in panta u§oara pana la terasa
cu marile jocuri de apa, din fata marilor palate, con-
struite pentru a ramane dupa trecerea expozitiei.
Poarta de intrare este simpla, formata din o serie
de piloni, in emiciclu fie care pilon ornat de sculp-
turi ?i in fata de statui. colosale, representand vic-
toria inaripata.
Intrand in expozitie, prin aceasta poarta, se des-
chide in fata ochilor toata partea centrala a expozitiei,
cu bulevardul Centenarului, presarat pana la celalalt
capat, cu fantani etajate, ce se aprind seara de focuri
colorate; ?i cu decoratia florala bogata artistic
combinata. Deoparte ?i de alta a bulevardului se des-
fa?oara pavilioanele principale, cari, favorizate de te-
renul in panta, se prezinta complect, fiecare, privirii
vizitatorului.
De la intrare, in dreapta, vizitatorul poate cerceta
vechiul Bruxelles, o reconstruire sau reconstituire a
vechei capitale, cu palatul ducilor, cu podurile, bise-
ricile, casele, pravaliile, carciumile, etc; §i cu uni.
formele oficiale ale epocii.
Apoi tot pe dreapta, pe aleia Teiului, deoparte
sunt in?irate pavilioanele: Luxemburg, Cehoslovacia,
Ungaria, Polonia ?i Norvegia in care sunt expuse
produsele de seama ale fiecareia, din aceste tari. De
cealalta parte a acestei alei, privirea este isbita de
impresionantul pavilion al Italiei, cu fatada simpla,
de proportii monumentale, taiata de patru imense
fascii negre, e?ind complect in relief pe campul ne-
ted al fatadei, dand o impre-
sie de indrasneala ?i origina- 31. EXPOSITION DE BRUXELLES 1935
litate. In interior pavilionul Vu« panorjmiqye d«5 C«rid$ Palais
nu este mai putin original.
Sali imense cu pereti acope-
riti de colosale mariri foto-
grafice, din ceeace reprezinta
actiunea realizarile fascis-
mului in toate domeniile. To-
tul e spus ?i aratat in ima-
gini impresionante: tablouri
§i diagrame.
Pe langa acest pavilion
reprezentand oarecum Italia
politica §i sociala, alte 16 pa-
vilioane mai mici, reprezen-
Vederea panoramica a
Marelor Palate.
tand Italia economica, complecteaza sectia italiana a
expozitiei, una din cele mai bogate sectiuni.
Mai departe, spre fundul aleei, pavilionul Marei
Britanii, modern $i sever, a$a cum ii $ade bine engle-
zului. In interiorul pavilionului sunt expuse in salonul
de onoare, portretele suveranilor, in marime raportata
la marimea imperiului colonial, iar in celelalte sali,
diferite produse ale industriei, ale solului §i subsolului
coloniilor, printre cari unele reprezinta 80 - 90 la suta
din productia totala a globului.
Spre stanga pavilionului englez, Letonia, Suedia,
Danemarca, Elvetia, Finlanda, Turcia, Bulgaria, Au-
stria §i Grecia i$i au fiecare pavilionul.
Ca un soi de popas pentru ochi §i materia cenu?ie,
obosite de inregistrarea celor vazute, vine la vreme,
trecerea prin parcul admirabil amenajat cu prilejul
acestei expozitii, pare care constituia alta data gradina
vilei baronului Van der Borght. Fie care copac, fie
care colti?or a fost cu grije amenajat, infrumusetat,
imbracat cu verdeata, flori jocuri de lumina, pentru
zi §i pentru noapte.
De altfel toata expositia constitue o perfecta ar-
monie intre diferitele pavilioane, ?osele, alei cadrul
de verdeata §i flori, cu care formeaza un tot unitar
?i deopotriva de ingrijit. O comparatie cu expositia
coloniala, de acum cativa ani, de la Paris, ese com-
plect in favoarea belgienilor.
Din pare, trecand pe langa pavilionul Comisariatului
Expositiei, tratat cu mult lux de materiale alese, dupa
vizita pavilioanelor din sectia artelor decorative, din
care se degajeaza tendinta debarasarii de tot ce mo-
dernismul primitiv adusese in tovara?ia ridicolului ?i
absurdului a apropierei de realitate, logica bun
 Pavilionul Italiei
21: EXPOSITION DE BRUXEtLES 1935 (in fund se vede pav:'.: r .
Avenue du Ores Tilleul
Palais de I'lfalie lArch. Libera et De R e n z i ) , au fond ce!oi Angliei).
de I'Angleferre.

catolice ne gasim pe mares

esplanada, din capul bule- =.r-
dului, cu fantanele mon -
tale in centru, cu cele d a i
p a v i l i o a n e in d r e a p t a .-'.
stanga: al festivitatilor s: ir-
tei vechi; §i cu grupul n-.iri r
palate in fund, cari inchi i : er-
spectiva bulevardului certi-
narului.
Aceasta esplanada este a t i t
de vasta incat oamenii 51 ve-
chiculele par jucarii minus-
cule. De asemenea palate".e
sunt de proportii mai mui:
decat monumentale. Pavilio-
nul central, din grupul ma-
simt se ajunge, revenind spre bulevardul centenarului, rilor palate, este o enorma hala, in beton armat sus-
la pavilioanele Frantei: pavilionul Parisului ?i pavi- tinuta de arcuri cu deschizatura libera de 80 m. $i
lionul Frantei, propriu zis. Pavilioane in care regasim sub care s'a imaginat o gara internationala, cu ulti-
§i admiram, — mai ales in ce prive?te moda, — gustul, mele noutati in ce prive?te locomotivele, vagoanele
eleganta gratia, care pastreaza poporului francez de calatori, de dormit, restaurante, de marfa cu fri-
primul loc, in acest domeniu. gidere, etc. Locomotivele de proportii gigantice, par
Alaturi de pavilionul Frantei, pe aceia?i latura a cu ?irurile de vagoane cu tot, ni$te miniaturi sub
bulevardului, pavilioanele de confectiuni ale Belgiei) bolta uria?a, care le adaposte?te. Pentru a marca
arata vizitatorului ca, in ce prive?te gustul, belgienii progresul realizat, in acest domeniu, belgienii au a -
se inrudesc, de aproape cu francezii. ?ezat micul tren cu locomotiva de la 1835, de acum
Putin mai departe, tot pe dreapta un pavilion cu o suta ani, primul tren, care sub ochii lui Leopold I
o mare cupola, cu altele mai mici
?i cu un soi de minarete, amintind
moscheele turce$ti, represinta „vta}a
catolica". Pavilionul cuprindela ni-
velul solului, berarii restaurante,
deasupra activitatea catolica, ?co-
lara, misionara, medicala, bine re-
presentate. Iar deasupra, sub cu-
pola, biserica, cu lumina indirecta
foarte impresionanta, cu cupola
toata colorata in bleu, in carelaje
formate din linii oblice intretaiate
pe directia meridianelor, in aur.
In ansamblu, un amestec de
misticism de si nit practic, carac-
teristicile catolicismului.
E.?ind din pavilionul bisericii

Bulevardul Centenarului
(Efect de noapte)
se inaugurase in Belgia. In dreapta §i stanga acestei
halle, alte doua halle, aproape de aceia?i proportie,
adapostesc diferite secfiuni ale exposan^ilor belgieni:
tot felul de produse, ma?ini, aparate mecanice, elec-
trice, etc. Mai departe, in stanga grupului de halle
(marile palate) se gase$te pavilionul hallei internatio-
nale, in care se gasesc §i se vand produse de tot
felul, mai de pe toata suprafata globului pamantesc,
de catre vanzatori exotici', veritabili sau improvizati.
In apropierea acestui pavilion, pentru complectarea
cadrului, se gasesc pavilioanele Palestinei, Iranului
?i Egiptului, cu specificul fiecaruia.
In pavilionul de arta veche belgiana, se desfa?oara
tot ce s'a produs de la 1400 la 1900, adica in timp
de cinci secole, ca pictura, sculptura, tesaturi, etc.
In afara de muzeele belgiene, de colectiile particu-
lare cele mai remarcabile, muzeul Luvru, muzeele de
la Florenta, Viena, Berlin, etc., au imprumutat, cu
acest prilej capo d'operile mae!jtrilor de origina bel-
giana: Rubens, Van Dick, Brenghel, Tenniers, Van
der Weyden, etc.
Parasind pavilionul de arta veche esplanada,
gasim, scoborand pe partea stanga a bulevardului,
cea mai mare parte consacrata Belgiei: pavilioanele
diferitelor case, firme, industrii belgiene, pavilionul ora-
$ului Bruxelles in care sunt aratate toate activitatile
municipale, printre care cea urbanistiea, cu proecte
?i realizari, este dintre cele mai }nteresante. Apoi pa-
vilionul Congo-ului belgian, cu produse ?i cu tot ce
au realizat belgienii, ca opera de civiliza^ie, in aceasta
colonie.
Tot in acest sector al expositiei se afla gara tram-
vaielor, in afara de aceia de la intrarea St. Lambert,
prin care s'a organizat 111
chip minunat, mijloacele
de transport, pentru vizita-
tori. Apoi stadionul pentru
50.000 spectatori. Tot aci,
minunat aranjat, se gase?te
un mare rosarium, etajat
in terase §i intrerupt de
basinuri cu apa, cuprin-
zand, se zice, 40.000 ti'an-
dafiri, de toate speciile. De
pe terasele acestui rosarium
se desfa?oara o minunata
vedere asupra o r a $ u l u i
Bruxelles, peste parcul a-
trac|iunilor din exposi^ie,
un amestec de balci, de
Pavilionul
Artelor Grafice- Belgia
Luna Park, §i de circ. Pentru cei doritori de senzatii
mai puternice, se gase§te aci un turn, destul de
lnalt, din care se poate arunca, oricine, cu para.?uta.
Pe un teren triunghiular, avand o latura pe bule-
vard, alta catre rozarium a treia spre parcul distrac-
tiilor, se afla pavilionul Olandei, cu coloniile sale ?i
pavilionul Romaniei.
Pavilionul nostru este bine plasat §i a tat infati-
§area exterioara, privind arhitectura, cat $i anturajul,
se presinta simpatic. Este opera colegului Mo^inschi.
In interior pavilionul se presinta, din punct de ve-
dere al specificului nostru, destul de bine. Pe langa
icoane vechi, covoare, troi^e, s'a avut grije, de asta
data, a se aminti streinilor §i despre petrolul, lemnul,
graul, porumbul tutunul nostru. N'ar fi stricat
chiar o mai complecta presentare a produselor so-
lului subsolului nostru.
Arta este ea bine representata, prin scriitorii,
pictorii §i sculptorii no^tri. Sculpturile §i picturile
expuse, mai mult moderniste, au oarecare exagerari,
presentand femeia romana prea bine desvoltata, prea
solida,— dand prilej streinilor sa traga concluzii gre^ite.
De la pavilionul Romaniei te indrepti spre esire, cu
impresia neta ca expositia internationala din Bruxelles
constitue un succes pentru organizatorii ei o man-
drie indreptatita, din toate punctele de vedere, pentru
poporul belgian.
Vazuta noaptea, sub foeurile minunat combinate
ale electricitatii, expositia este o feerie. Arhitectii au
$tiut sa combine fatadele a?a incat sa se prezinte de
o potriva de bine, atat sub lumina zilei cat .si sub
cea electrica, in tijnpul noptii.
arhitect i. d. enescu
iluminatul in serviciul urbanismului
iluminatul cailor publice

Asupra importantei pe eare modernizarea unei re- mult unei elite in slujba sigurantei ?i a confortului.
tele de drumuri o reprezinta pentru economia natio- In cadrul unui studiu privitor la iluminatul in
nals, nu e locul sa inzist aei. Diferite ramuri de serviciul urbanismului, am expus in numarul trecut
activitate i§i coordoneaza lucrarile in scop de a men- al revistei noastre, technica iluminatului monumentelor
tine incontinuu bulevardele, strazile ?i ?oselele, la un ?i gradinilor publice.1) Voiu arata acum in mod suc-
nivel de realizare tehnica perfecta. cint in ce consta iluminatul cailor publice intra mu-
In primul rand trebuie evitat ca odata cu venirea ros, fara ca sa tree cu vederea problema corelativa
noptii, viata cailor publice sa inceteze. Electrificarea care trebue examinata simultan, a iluminatului cailor
urbana §i rurala a generat campania pentru ilumi- publice extra muros.
narea drumurilor, utilizand procedeele de iluminat Normele dupa cari studiul trebue dirijat sunt mul-
prin incandescenta, sau, ca acum in ultimul timp, pro- tiple ?i functiune de acele conditiuni pe cari ilumi-
cedee de iluminat prin lumineseenta. natul trebue sa le indeplineasca, carora le dam in-
Pe taramul iluminatului cailor publice, cercetarile taietate.
au fost anevoioase, aplicatiunile costisitoare rezul- In linii generale am aratat in alta parte, 2 ) ca rolul
tatele controversate. Metoda de urmat trebuia gasita- primordial al unui bun iluminat al cailor publice este
J. M. Waldram spune: „ProprieJ:atile reale esen- facilitarea cireulatiei vehiculelor pietonilor. Corolare
tiale ale iluminatului cailor publice s'au sustras ma- imediate sunt:
suratorilor. Desigur masuram ceeace putem, cum ar
1) lug. Gh. B. Marculescu — Iluminatul in serviciul urbanis-
fi iluminarea pe suprafata drumurilor .si inaltimea de
mului : iluminatul monumentelor §i gradinilor publice. Arhi-
suspensiune a armaturilor $i adesea complicatiuni tectura No. 2, Bucure§ti, August 1935.
survin, dar nu putem aprecia masura in care o insta- 2) Ing. Gh. />'. Marculescu.— Principiile Iluminatului Rational,
latie indepline^te exigentele noastre. Cuno.?tintele ce Bucure§ti, Cartea Romaneasca 1933.
le avem sunt slabe nesatisfacatoare; ilu-
minatul cailor publice nu este inca o ?ti-
inta .
Cu toate acestea ar fi uedrept sa nu re-
cunoa§tem eforturile depuse de speciali.sti,
a caror competent^ a contribuit in mod cert
la perfectionarile aduse in ultimii aui ilu-
minatului rational al cailor publice. Me-
tode ?tiintifice au dat rezultate, cari cu cat
au fost mai greu obtinute, cu atat au avut
111 e 11 i r e a sa —
d u r e z e mai Intrarea tunelului sub Es-
„ j. caut.—Belgia. Iluminat cu
m u l t $1 s a to- lampi Philips cu vapori
d e sodiu
loseasca mai -
 ra) dezvoltarea comertului: in cartierele cu strazi
bine iluminate, circulatia se mare§te, magazinele §i
localurile de petrecere se ingramadesc, valoarea tere-
nului cre?te;
b) paralizarea actiunii raufacatorilor: sarcina for-
telor publice este mult u$urata cand eel pu^in unul
i •
mm
Sosea in timpul zilei : frun- din adversarii cu cari
zele arborilor produc eon-
traste insemnate de ilumi- ar avea de luptat, intu-
nare (I. E. Febr. 1935). nericul, este dinainte in-
vins.
Iluminatul electric al bulevardelor §i strazilor se
poate face cu armaturi a^ezate axial, suspendatei
daca distan^a intre stalpi nu este exagerata, sau dea-
lungul trotuarelor sau refugiilor, daca nu sunt in
imediata apropiere arbori cu coroane frunzoase.
Un rol de prim ordin il joaca culoarea luminii
emise. Lvmina becurilor cu filament de tungsten co-
respunde nevoilor curente. Aceasta lumina difera de
lumina zilei caci confine in compozitia ei mai multe
radiatiuni ro?ii, cari ii dau un ton cald foarte agreabil.
Circulatia 111 lumina colorata pune din nou pro-
blema utilizarii srrselor de lumina colorata in spe-
cial de lumina monocromatica.
Numeroase lucrari ') au expus pe larg aceasta
chestiune controversata; urmatoarele facultati vizuale
au fost 111 deosebi studiate in raport cu culoarea lu-
minii: 1. sensibilitatea la perceperea contrastelor
pragnl vizual, adica valoarea iluminarii minime la care
obiectele observate incep sa se contureze; 2. timpul
') W. Amdt A. Dresler.— Ueber das Selien bei mouochro-
matischen Licht, Das Licht, Decembrie 1933.
U'. Arndt.— Sieht man bei farbigem Licht besser? Pre-
egere ^in uta la Societatea G e r m a n a pentru Technica Ilumi-
natului, Berlin 1934.
L. Schneider.— Das Sehen bei farbigem Licht Osram Licht-
heft, Berlin.
necesar perceperii contrastelor; 3. acuitatea vizuala
sau sensibilitatea de percepere a formelor, determi-
nata cu ajutorul inelelor lui Landolt; 4. timpul ne-
cesar perceperii formelor; 5. ebluismentul, adica ur-
birea produsa de corpuri cu straluciri prea mari;
6. deschiderea pupilei; 7. tensiunea nervoasa; 8. pu-
tinta de dinstincde a culorilor; 9. oboseala ochiului;
10. indispozitia psihica; 11. acomodatiunea etc.
Problemele enumerate, atat de complexe, au fost
studiate in deosebi la cele doua mari surse de lumina
colorata, lampile cu vapori de mercur sub presume
inalta§\ lampile cu vapori de sodiu. Tuburile luminoase
cu neon nu au fost intrebuintate la iluminatul cai-
lor publice.
Lampile cu vapori de mercur sub presiune in-
nalta au avantajul asupra lampilor obi$nuite cu vapori
de mercur, ca emit o proportie mai mare de radiatiuni
albastre. Spectrul este astfel deplasat inspre regiunea
in care sensibilitatea vizuala este mai buna. Razele
ro§ii lipsesc totu$i cu desavar?ire, a?a iucat suprafetele
ro$ii nu gasesc in lumina incidenta radiatiuni pe cari
sa le poata reflecta apar negre, neajuns insemnat,
care schimba in special fizionomia persoanelor care
face ca lumina rece produsa de astfel de lampi sa fie
rareori utilizata in aglomeratiuni.
In experiente, masuratoarea iluminarilor se face
exclusiv obiectiv cu celula de selen a carei sensibili-
tate spectrala este ajus- Aceea? §osea noaptea : ilu-
minatul artificial realizeaza
tata perfect, cu ajutorul un i l u m i n a t uniform (T. E.
filtrelor, la sensibilitatea Febr. 1935).
ochiului uman mediu.
Rezultatele incercarilor au aratat ca acuitatea vi-
zuala in cazul lampii cu vapori de mercur este cu 22 '/>
mai buna decat in cazul lampilor cu filament de tung-
I) H. Krefft jt E. Summerer. Die neuen Quecksilberdampf-
lampen u n d ihre Anwendung, Berlin.
-ten, ceeace inseamna, dat fiind ratidamentul de 40
L a r a ' W a t t al acestor lampi, ca un procent de 13'/o
din energia electrica consumata de un iluminat cu
becuri incandescente este suficient ca sa produca
acela? efect, utilizand lampi cu vapori de mercur.
Lampile cu vapori de sodiu au gasit o aplicare
il... : -.:..' „.:.,
S t r a d a uscata : distribu-
mult mai larga. Aceasta se
tia iluminarii este uui-
forma. P a v a j : granit datore?te luminii emise de
(I. E. Aug. 1935). culoare galbena calda, a-
vand o lungime de unda
apropiata de lungimea de unda corespunzatoare sen-
sibilitatii vizuale maxime. *)
Principiul acestor lampi este cunoscut din anul
1914, cand Westinghouse Lamp Company a facut pri-
mele incercari serioase pentru a le construi.
Acuitatea vizuala este in lumina produsa in vapori
de sodiu de 4 - 5 ori mai mare decat in lumina pro-
dusa de becuri cu filament de tungsten. Aceasta se
datore?te poate faptului ca ocliiul omenesc fiind un
obiectiv cromatic necorectat, face ca imaginea unui
obiect albastru sa se produca in fata retinei, imaginea
unui obiect ro$u 111 dosul ei, iar radiatiunile galben-
verzi, pentru cari ocliiul nostru este eel mai sensibil,
sa se produca exact pe retina. (In timpul zilei imaginile
apar clare din cauza ca pupila fiind mic§orata, ocliiul
se comporta ca 1111 anastigmat).
Ebluismentul surselor cu vapori de sodiu este re-
dus, stralucirea fiind numai de 10 lumanari'cm 2 .
Randatnentul ridicat (40 Lumen/Watt) face ca ar-
maturile cu vapori de sodiu suspendate pe ?oselele
interurbane, sa permita veliiculelor o viteza aprecia-
bila la un consum de 4 Kw Km.
Casele constructoare de aparate de iluminat au
organizat 111 strainatate numeroase manifestari de
propaganda in favoarea uuuia sau eeluilalt sistem.
Technicienii au cautat sa remedieze insuficientele lu-
1) G. Hoist. - Natriumlampeii, Di Ingineur, Decenibrie
1933, Comunicari Philips.
minii emise de lampile cu vapoff—cfe mercur, cori-
jatid-o printr'un iluminat mixt cu becuri cu filament
de tungsten.
Reflectoare de formele cele mai variate au fost
fabricate, in majoritate asimetrice §i cu oglinda ar-
gintata.
Totu.?i, impresiile pe cari instalatiunile de proba
le-au facut asupra spectatorilor au fost felurite pa-
reri deosebite, de cele mai multe ori subjective, au
fost emise.1)
Despre iluminatul obi$1111 it, eel mai raspandit, cu
becuri incandescente cu filament de tungsten, n'am
vorbit decat in treacat. Acest procedeu de utilizare a
energiei electrice este astazi aproape exclusiv intre-
buintat 111 practica pentru iluminatul strazilor bu-
levardelor (111 Anglia se intrebuinteaza inca mult ilu-
minatul cu gaz aerian, din cauza numeroaselor za-
caminte de carbuni ce se gasesc acolo).
Armaturile sunt deobiceiu pentru becuri de 500
sau 300 Watt, din tabla emailata alb in interior, de.si
pierderile de flux luminos sunt mult mai mari decat
in armaturile cu reflectoarele oglindate. 2 ) E locul sa
atragem aten^iunea asupra factoiului de deprecierc
care se introduce in calculele de iluminat pentru a
tine seama de uzura filamentului de absorbtiunea
de lumina 111 insu$i corpurile de iluminat, din cauza
depozitarii de impuritati.
V
Tot 111 proectele de ilu- Aceea^ s t f n d a uda, oglin-
direa focarelor luininoa-
minat t r e b u e considerat se produre ebluisment.
aportul de lumina pe ca- (I. E. August 1935)
re-1 aduce iluminatul vitri- " "
uelor. Intr'adevar, o buna parte din trotuarele arte-
relor principale din ceutrele comerciale ale rnarilor
ora?e capata lumina indirecta din vitrine sau directa
!) S. Englisch. — Some new forms of street lighting fittings,
T h e illuminating engineer, London, N o v e m b e r 1934.
2) Ing. Gh. B. Marculescu. — O p . cit.
dela reclame luminoase, cari se comporta ca focare
luminoase secundare.
Un alt aport de lumina il aduc farurile vehicu-
lelor ?i in special ale automobilelor. Farurile preva-
zute cu dispozitive antiorbitoare denumite piocctoarc
cod sau procctoarc cu stralucirc nula, 1) gasesc o in-
trebuintare din ce in ce mai larga, caci permit raba-
terea fascicolului de raze spre sol, la apropierea unui
vehicul venind in sens invers. 2)
S'a propus, tot pentru a evita orbirea, prin lumina
prea mare, a conducatorilor de vehicule, montarea
unor armaturi pe marginea autostradelor, la o inal-
time de doi metri de pamant, in cari fluxul luminos
sa fie dirijat astfel incat sa lumineze in directia de
mers, sa fie limitat exact pe linia mediana a $oselei.3)
Culoarea pavajului joaca deasemeni un rol insemnat
Culorile deschise, cum sunt cele ale pavajelor nisi-
poase, reflecta mai multa lumina contribue astfel la
realizarea unui iluminat mai economic.
Un factor important care modifica intru totul dis-
tributia de iluminare a cailor publice este reflectia
datorita pavajelor ude: conducatorul unui vehicul
vede pe suprafata drumului o regiune stralucitoare
care se deplaseaza odata cu el.
Acest caz special, care e totu?i foarte frecvent, a
fost studiat in amanuntime. 4) Nu putem insa, in
cadrul acestui articol, intra in detalii.
Intrucat conducatorul unui vehicul percepe un
obstacol din fata sa prin efectul de silueta, adica su-
biect inchis pe fond deschis sau subiect deschis pe
fond inchis, este logic ca datorita jocului de lumini
1) G. Laurent — Les projecteurs code, La revue de l'eclai-
rage, Paris, J a n v i e r 1934.
2) Se pare ca razele galbene au proprietatea de a pa-
t r u n d e cu u^urinta prin cea^a ; deaceea se fabrica diverse
tipuri de becuri de automobile cari emit numai lumina se-
lectionata galbena.
3
) W. Hagemann. — Neue Probleme der Beleuchtung v o n
Strassen u n d Autobahnen, Das Licht, Berlin, J a n u a r 1934.
4
) J. M. Waldram. — Road surface reflection characteris-
tics and their influence on street lighting practice, T h e
ournal of good lighting, L o n d o n 1934.
(luminile farurilor sale proprii sau ale vehiculului c u
care se incruci?eaza, luminile armaturilor distant;.:,
reflectia solului ud etc.), va ajnnge, in timpul nier-
sului, la un moment critic de vizibilitate minima co-
respunzator unui contrast nul dintre subiect ?i font:.
Un iluminat ingenios are de scop tocmai sa evite
aceste puncte primejdioase, reducand astfel numarul
accidentelor pe cat posibil.
Statisticile dau cifre interesante relativ la acci-
dentele datorite iluminatului defectuos al cailor pu-
blice. !)
Adesea reiese din tablouri statistice ca accidentele
sunt mai numeroase pe caile bine iluminate, chiar
tinand seama de marirea^roportionala a circulatiei;
cauza este de ordin psihic, dupa cum la trecerile de
nivel nepazite, conducatorii sunt mai prudenti decat
la cele pazite, unde de multe ori platesc scump incre-
derea prea mare in con?tiinciozitatea altora. In locurile
bine iluminate atentiunea nu este atat de incordata
$i urmari fatale nu sunt excluse.
Accidentele in timpul noptii sunt aprox. de 54'/0)
in timpul zilei aprox. numai de 37'V,. Pe de alta parte
s'a constatat ca accidentele de automobil datorite unui
iluminat insuficient pot fi reduse cu 33°/0 pentru o
augmentare numai de 81/0 a cheltuielilor destinate
iluminatului.
Viata calatorilor pietonilor depinde deci de can-
titatea calitatea luminii rostul iluminatului ra-
tional al cailor publice este sa inspire maximum de
incredere in siguranta uuei locomotiuni rapide. Latu-
rile economice estetice nu sunt de mai pudna im-
portanta §i cade in sarcina tehnicianului-artist rolul
de a cantari diferitele sisteme .si a alege pe eel mai
apropiat in fiecare caz particular.
In momentul in care cerintele cele mai exigente
vor fi satisfacute, iluminatul cailor publice nu va mai
fi o ?tiinta: va fi o arta.
ing. g-h. b. marculescn
l) Les statistiques d'accidents et l'eclairage des voies
publiques, La revue de l'eclairage, Paris, J a n v i e r 1934.
pavilionul romaniei
la expozitia
din bruxelles
Pe un teren de forma trapezoidala, de-
ajuns de bine situat, la intretaerea a doua
din cele mai importante alei ale Expozitiei,
s'a construit pavilionul Romaniei.
Ca aproape intotdeauna in cazuri si-
milare, s'a lucrat atat la proecte cat la
Fa^ada prmcipala
constructie amenajare cu o viteza ex-
ceptional;!. Aproape un record.
La cererea Ministerului de Industrie am intoc-
mit 3 anteproecte reprezentand 3 „partiuri" diferite>
din cari until, — acel executat, — a fost ales §i apro-
bat de catre 'I I.
Informa^iuni preliminare au aratat ca org-anizatorii
Expozitiei au vrut sa prilejuiasca in fata lumii un
exainen international cu privire la realizarile cele mai
moderne in toate domeniile activitatii omene$ti, deci
inclusiv arhitectura.
Acesta este argumentul principal pentru care nu
ne-a'ii prezentat cu o arhitectura nationala.
bine am facut, fiindca t&ri cu o mult mai ve-
che §i mai importanta arhitectura decat a noastra, de
exemplu Italia, Franta, Anglia §i aproape unanimitatea
statelor participaute s'au prezentat cu realizari in spi-
rit modern.
Aceasta unitate de tending a creiat o comunitate
intelectuala care constitue una din caracteristicile in-
teresante ale acestei expozitii.
Cu mijloace financiare deajuns de reduse, Roma-
nia trebuia totu$i sa se afirme, acesta fiind insu§i sco-
pul participarii.
Pentru realizarea arhitectonica am cautat sa ma
feresc de caracterul ostentativ care de obiceiu se uti-
lizeaza in asenienea oeaziuni.
Am cautat sa evit caracterul oarecum de balci
de reclama de eari intotdeauna se leaga impresia
desagreabila de u$or provizoriu.
Pentru a creia un contrast favorabil tarii noastre
am construit un pavilion care prin compozitie ?i exe-
cutie pare sa fie definitiv.
Arhitect C. M o s i n s c h i
Prin insa$i aceasta dnuta, pavilionul nostru se de-
ta^eaza de celelalte participari.
Ca fiind mai monumentala bine adaptata situa-
tiei, compozitia a fost exacta pe bisectricea celor dou a
alei principale.
Un mare hall de onoare pe plan cub, fiindca a$a
il cerea situatia topografica, leaga doua aripi laterale
(tratate fiecare cu cate 4 alveole) din cari una desti-
nata culturii §i cealalta economiei.
In fatada posterioara, aceste aripi laterale cari for-
meaza 2 fatade simetrice, sunt legate printr'un por-
tic tot pe plan cub (impus de situate), portic care
este destinat turismului ?i repaosului vizitatorilor §i
care este larg deschis pe o parte asupra unei intere-
sante perspective a Expozitiei.
In acest mod pavilionul prezinta o mare dezvol-
tare cu 4 fatade, fiind construit pe 1000 m. p.
In central compozitiei este amenajata o mare sala
a artelor plastice, sculptura ?i pictura.
Din cauza marelui numar de vizitatori cari de obi-
ceiu urmaresc o astfel de expozitie, am creiat o circu-
l a t e circulara cu sens unic, care a dat rezultate foarte
bune chiar in unele zile de sarbatoare in cari pavilio-
nul nostru a primit vizita a peste 20.000 de persoane.
In astfel de cazuri problema circulatiei este capi-
tals. Mi-am dat seama de acest adevar cu atat mai
mult cu cat intr'o Duminica am fost strivit fara sa pot
vedea nimic 111 nu mai §tiu care pavilion defectuos
conceput.
O alta chestiune importanta este aceea a luminei
atat ziua cat noaptea.
 Pentru zi toate salile, afara de hall-ul de onoare, racteristica, a capatat o mai mare amploare, iar pentru
sunt luminate pe sus, prin velumurile cari dau o lu- economie s'a insistat mai mult asupra articolelor
mina tamizata §i creizata o atmosfera agreabila de in- noastre importante de export.
timitate propice examinarii obiectelor expuse. Pentru a pune mai bine in valoare obiectele ex-
puse, peretii salilor au fost vopsiti cu
ulei mu?etat, mat, intr'o culoare unica,
calda ca ton ?i neutra.
Deci un s i s t e m practic §i eco-
nomic.
In schimb hall-ul de onoare,in mijlocul
caruia se ridica statuia equestra a Regelui
Carol II, s'a bucurat de o atentie speciala
fiind lucrat in intregime din materiale
pretioase decorative : marmora, placaj
de lemn colonial, piatra artificiala, cri-
staluri, metal cromat, scafe luminoase,
catifele de culoare, etc.
Gradini „a la Fran?aise" inconjura pa-
vilionul, urmarind declivitatea de aproape
3 m. a terenului agrementarea ansam-
blului.
In linii mari proectul urmare?te in
plan o rigla stransa $i in fatadele cautate
Hall-ul de onoare. simplu sobru proportii juste decurgand
din jocul liber al voluinelor.
Noaptea pavilioanele fiind inchise, s'a pus numai Contraste netede ?i suprafete limpezi cari pun in
problema punerii in valoare a arhitecturii exterioare valoare cateva panouri decorative.
cu ajutorul electricitatii. O incercare de arhitectura moderna impletita pe
Iara?i problema importanta din rezolvarea fericita fond de clasicism.
a careia, Expozitia universale dela Bruxelles a ob- Articolele elogioase scrise despre arhitectura Pa-
tinut efecte feerice. vilionului Romaniei [in presa belgiana se resfrang
Din punct de vedere technic, afara de chestiunea in intregime asupra tarii noastre.
vitezei, s'a pus problema acoperi^urilor, delicata din arh. c. c. mosinschi
cauza climatului ploios al Belgiei ?i problema secu-
ritatii contra iucendiului foarte ingrijit
rczolvata din cauza marei valori a obiec-
telor expuse a caracterului lemnos al
constructiei.
Participarea contine in sectiunea cul-
turala uruiatoarele sub-sectiuui:
archeologie,
arta taraneasca,
cartea Fundatiile Regale,
cusaturi romane^ti, ?i
expozitia de sculptura pictura.
arta religioasa,
Sectiunea economica se compune din
urmatoarele
standuri:
transporturile,
petrolul,
lemn $i
cereal el e.
Sectiunea culturala, ca fiind mai ca- Vedere spre expozitie, din porticul pavilionului.
frumosul acoperi$ de plane
oropsit pe nedrept
De vreo 7"8 ani vedem importandu-se §i in
tara noastra un nou stil, un stil fara de stil, zis
cubist, modernist. Sunt ni^te cuburi inalte, fara
acoperi^uri, cu forme de vapoare, sobe, monotone,
aspre banale, cari toate au intre ele asemanarel
fie ca sunt construite la Berlin, la Budapesta sau
Chicago, fie ca sunt destinate unei ambasade sau
Case de Asigurare, toate se aseamana intre ele ca
asemanarea dintre doi chinezi. Pareca resursele de
decor s'au limitat; ai impresie de gol, de uniformi-
tate, de tristete, de falsa modestie; sunt forme bolna-
vicioase ce incep sa enerveze §i sa ne oboseasea.
Aceasta arhitectura importata e rigida, straina de
sufletul nostru, de tradi^iile noastre, de climatul
tarii noastre; e o arhitectura ee neaga, insultatre-
cutul arhitecturii noastre injghebata pe solul ^arii
romane^ti.
N u mai construim astazi bloc—solid ci pur
rapid! Muncim, construim, transformam pentru
noi inline, pentru interesul de moment, nu pentru
copiii no§tri, mai putin pentru o amprenta de con-
ceptie nationala, ce trebue sa o lasam generatiilor
viitoare.
Ma intreb de ce neglijam linia veche a romdncs-
cuhii nostru, linia stamo§easca cu acoperi§ul de
tigla, cu stra^ina, cula, ceardac?
N u numai ora§ele mari sunt intoxicate, sunt
convertite la aceasta arhitectura „standard", ci chiar
micile a§ezari urbane de pretutindeni, din fun-
dul muntilor no^tri straveehi romane^ti; chiar
conacele boerilor no^tri i§i improspateaza inventarul
tigle
lor imobiliar, pretutindeni, vedem aceasta parasire
a romanescului nostru.
Sa analizam putin. Acoperi^ul casa-terasa sau
acoperi^ul mascat al stilului „standard" e departe
de a se putea compara cu estetica arhitectonica
a unui acoperi§ svelt, cu coloritul viu de tigla sau
olan. Acoperi<pul de tigla formeaza o terminatie na-
turala la o constructie, oricare ar fi marimea ei;
e omul echipat, in imbracamintea lui, pana la pala-
rie. Din punct de vedere igienic insa§i ratiunea,
pledeaza in favoarea invelitoarei de tigla.
Costul unui acoperis-terasa, sau a unei inveli-
tori de tabla, fata de acoperi^ul de tigla, ne pre-
zinta nenumarate argumente cari pledeaza pentru
ieftinatatea celui din u r m a i n mod hotarator, caci el:
a) ramane acoperi^ul eel mai ieftin, cliiar avand
o §arpanta robusta in lemnarie, chiar la o incli-
natie pronuntata;
b) are o durata nelimitata, ca zidurile ce il
suporta, iar procentul de intretinere a unei inveli-
tori de tigla este extrem de redus;
c) oricat de izolant ar fi materialul sintetic ce
acopera o terasa, tot ^igla, cu podul sau, ramane
acoperi^ul cu adevarat salutar cu protectiune
certa Tmpotriva schimbarilor mari de temperatura
la climatul nostru;
d) la un acoperi§ de tigla, oricare ar fi transfor-
marea ce va suporta imobilul in decursul anilor sau
deceniilor, tigla §arpanta ce il suporta vor fi
intotdeauna bunuri ce se mai pot folosi;
e) dar podul ce-1 pierdem prin acoperi^ul-terasa
nu intrece el serviciile efemere ce ni-1 ofera „terasa- zi^ii minerale, vegetale sau chimice, intitulate:
plaje"? Dursitekt, Paratekt, Inertol, Sika, Derto, Holzce-
U n studiu interesant, valoros, documentat pana ment, etc. ce sunt uzitate 111 acoperi^ul - terasa,
in cele mai mici amanunte, asupra avantajelor toate acestea raman doar inovatiuni ale prezen-
unui acoperi§ de tigla, atat din punct de vedere tului, „cele mai multe fiind simple incercari ale
estetic, igienic, de cost de durata, ni-1 prezinta caror rezultate definitive se vor putea confirm a
d-1 Cazimir Braniski, doctor in §tiintele econo- abea dupa 10-15 ani de intrebuintare". (Prof.-
mice §i financiare, in teza sa de doctorat asupra Ing. I. Siedler, Berlin). Tigla insa, hotarat, va
materialului tigla. supravietui, iar linia rom&nescului nostru desigur
Acest autor dupace ne citeaza nenumarati au- va relua aripile sale de plin sbor.
tori straini §i romani ce i-au servit la documen- State batrane §i inaintate din Apus cari au
tarea studiului sau—§i tinand seama de materialul adoptat, inaintea noastra, acoperi^ul plan al casei
ce compune un acoperi§, baza lui de suport, durata „standard", au revenit la frumosul salutarul
lui, clieltuielile de intretinere reparatiuni ce el acoperi§ de tigla. U11 exemplu: Districtul Gera,
necesita,—ne da urmatoarele coeficiente de cost: din Thuringia, din trista experienta facuta cu
casele cu acoperi^ul plan, a luat liotararea : „pe
a) Acoperi?ul cu ^igrla Marsilia, puncte de cost 2.2 — 2.6 viitor se aproba numai constructii de case al caror
b) „ „ solzi „ „ „ 2,5 — 2.9
acoperi§ are inclinatia de 38-35°/o".
c) „ $indrila „ „ „ 6.3
d) „ tabla galvanizata „ „ „ 8.2 Atunci dece sa nu revina arhitectii no^tri, cat
e) „ „ neagra „ „ „ 8.7 mai neintarziat, §i sa predomine in activitatea lor
f) „ terasa ,. „ ,, 12.4 arhitectura pamanteana, cu forme romane^ti, de
Din punct de vedere technic, noi, generatia recreatie §i inal^are sufleteasca, purtand faclia mai
contemporana, nu suntem mai fertili, nici mai departe a artei noastre bastina^e?
inventivi decat Asirienii, decat Romanii sau decat Avem atatea isvoare de inspiratie, incepand
arhitec^ii cari au construit grandioasele catedrale cu veacurile al 12-18-lea, pentru creatiunile noa-
ale Evului Mediu cari toti uzau de tigla; ceva stre artistice, realizari cari se pot opune cu man-
mai mult, noi nu vom putea fi, poate, niciodata drie curentului bolnavicios cosmopolit, importat
tot atat de perfec^i. efemer la noi, ca orice moda trecatoare copiata
f i g l a este un produs bun, frumos, igienic de aiurea.
a
ieftin. f° s t cunoscuta de chinezi inca din Sa construim romane§te, sa uzam de tigla
secolul al XUI-lea inainte de Christos, apoi au noastra, de materialul scos din solul nostru! Vom
adoptat-o §i Romanii, Maurii §i Arabii, in tech- avea case mai sanatoase, mai frumoase, ce vorbesc
nica acestei industrii, au mers §i mai departe apli- sufletului nostru, trecutului nostru. Vom cinsti
cand glazura sau smal^uiala de diferite culori pe astfel demn me^terii no§tri mari din vremurile
aceste produse de pamant ars. departate ce ne-au construit manastirile, bisericele
Tigla ramane un progres in arta constructive; curtile vechilor no^tri boieri.
tabla — sau luand materiale de diferite compo- arhitect v i c t o r asquini
actualitati
Citim des in ziare: Zilele trecute s'a inau-
gurat Palatul Camerei de Comert din ora§ul X
a. m. d. sau: „Ieri s'a pus piatra fundamentals
a catedralei din"... Urmeaza eel putin 100 ran-
duri de ziar, in cari se pomene^te numele celor pre-
zenti la festivitate, aducandu-se elogii unora, me-
rite altora, pentru infaptuirea frumosului monu-
ment de arta cu care se va mandri oraful. ju-
detul, etc. De arhitect, autorul lucrarii de arta,
eel ce a daruit prin conceptia lui, inca un col£
de peisaj arliitectonic, inca o poezie urbanistica,
nimeni nu vorbe§te. II poti cauta oricat de infri-
gurat. Pe arhitect, nu-1 vei gasi trecut in corpul
acelui articol de ziar. Arhitectul ramane nomina
odiosa (?) §i singurul fara merit acolo ? Sa ne fie
iertata lipsa de modestie daca il vom socoti pe
acesta, eel pu^in la inaltimea d-lui sub-prefect,
a d-lui director al Camerei locale, a cutarui domn
avocat sau secretar, pe eari ziarul binevoe^te sa-i
cinsteasca. Dece — a§a dar ziarele tree sub ta-
cere numele arhitectului a carui opera — mai tot-
deauna remarcabila — merita macar cinstea unei
pomeniri.
Aceasta intrebare na^te in mintea mea in ori-
care asemenea imprejurare. Vor binevoi ziarele
ziari^tii no.stri sa raspnnda — candva — intre-
barii acesteia?
*
*
* fi incadrate
O importanta hotarire de drept comun, demna
de re^inut pentm noi arhitec^ii, s'a repetat zilele
trecute — de astadata — in fa^a Trib. Muscel.
Reclamantul apelant cerea sa fie obligat pa-
ratul sa desfiin^eze sa astupe ferestrele, ee u".-
timul, le deschisese in calcanul casei spre pro-
prietatea vecina, pe temei ca de§i ferestrele cu
pricina, sunt ferestre fixe, prevazute cu geamuri
groase mate, nedeschizibile, ar insemna totu§i o
servitute oprita de lege.
Ac^iunea a fost respinsa ca nefondata, pe ur-
matoarele temeiuri ce cristalizeaza argumentele
jurisprudentei la zi:
Codul civil roman, spre deosebire de eel fran-
cez, reglementeaza numai servitutile de vedere,
constand, 111 primul rand, din ferestre a^ezate la
inaltimea prin care, in mod normal, cineva se
poate uita, mai ales acele ferestre cari sunt
prevazute cu sticla transparent;! ce permite cu u§u-
rinta sa strabatd nu numai lumina soarelui, dar
fi vederea omului, creind astfel posibilitatea, ori
simpla prezumptiune, de supravegliere, §i deci de
impedicare, jena, a ac^iunilor vecinului; numai
unor asemenea ferestre .^i pentru aeeste motive,
legiuitorul roman, le socote^te in cadrul servitu^ii
de vedere, le-a inipus restrictiunile din art. 612-61 3
cod. civil.
Ferestrele de lumina in sistemul nostru de
drept, fiind ferestre fixe, cu geamuri mate, opace,
cari nu permit vederea in spre vecin, neputand
ingradite de dip. art. 612 613
cod. civil, nu pot f i socotitc ca servitufi de vedere;
deschiderea lor in zidul vecin, zid care apar^ine
exclusiv numai unuia din vecini, constitue dar
exercitiul normal al dreptului de proprietate; §i
intrucat nu dauneaza pe vecini nici nu pro-
duce o posibilitate de prejudiciu in viit^r veci-
nului, nu poate fi sanctionat cu nimic un ase-
menea fapt.
Ferestrelor de lumina, cum este in spe^a cazul,
nefiind socotite ca servituti de vedere, nu li se
Br««H?3 n,„,, tt ja»ti
Palatul de Justitie
poate impune distanta si restrictiunile din art. 612
si 613 cod civ., dupa cum nici proprietarul unor
asemenea ferestre, oricat le-ar poseda folosi,
in forma starea actuala, nu poate sa-si creeze
fata de vecini si imobilul sau, nici un drept de ser-
vitute si nici-o restrictiune a exercifiului dreptului
normal de proprietate si vecinatate.
1
Bruxelles
congresul international
al arhitectilor
roma
De la 22 panS la 28 Septembrie s'a
tinut la Roma al X H I - l e a congres inter-
national al arhitectilor la care au parti-
cipat peste 40 de State.
N ' a fost numai un congres de arhitec-
t u r a . A fost — a s putea zice— o a d e v a r a t a
sarb&toare a arhitecturei. In cadrul plin
de evocatiuni str&vechi al ceta^ei eterne,
a c e a s t a sarb&toare a luat i n f a ^ a r e a unui
m a r e eveniment, p a t r o n a t de autoritatile
Romei si Italiei fasciste, la care insusi
Ducele a tinut sa-si spun& cuv&ntul. Si n ' a
fost numai un cuvant searbad de bun venit,
a t a t de obisnuit in astfel de imprejurari.
A fost cuvantul unui specialist, a fost cu-
v&ntul unui m a r e arhitect, a fost cuvantul
titanului arhitecturei de ast&zi in t o a t e
domeniile de activitate publica.
Si-a spus cuvantul cu a u t o r i t a t e a ce i
se cuvine numai lui, Semanatonil de orase,
care in mai putin de 3 ani a smuls din
ghiarele malariei zeci de mii de hectare,
red&ndu-le agriculturii si cl&dind orase
noi ca Litoria si Sabaudia cari sunt un
adevSrat imn ridicat arhitecturii moderne.
Ca sa mai vorbesc de c e t a t e a univer-
sitara din Roma, de institutele si asezS-
mintele prevederei sociale si de foarte
multe lucr&ri f ^ c u t e sub directia acestui
gigant, a r fi sk e n u m a r pagini intregi.
E s t e destul spun ca de la inceputul
erei fasciste, acest om a in^eles menirea
secolului sau, in c a r e a scris prima pa-
gina nepieritoare in piatra si pentru care
a facut sacrificii de miliarde.
In f a t a marelui exemplu, c a r e a im-
primat poporului italian un ritm nou de
viata, nu mai constitue p e n t r u noi nici un
secret faptul, i n t r e a g a Italie a r e astazi
un singur gand, un singur suflet. E s t e el.
Ducele.
Si ca un miracol, acest sentiment, parcS
s'a s t r e c u r a t si in inimile noastre, dan-
du-ne a c e a e m u l a t e , care a adus in des-
baterile congresului, discutiuni pline de
inv&t&minte indemn.
D a r despre a c e a s t a in n u m a r u l viitor.
arhitect vasile radulescu
informatiuni
Proectul de lege pentru reglementarea titlului
de arhitect, depus in parlamentul Francez, a fost
retras din cauza nemultumirilor produse, mai ales
in randul arhitectilor functional! la Stat la
comune, carora prin lege li se interzicea profe-
sarea in particular a arhitecturii, adica in afara de
serviciu.
* setare
* *
O delegate a Societatii Arhitectilor Romani, com-
pusa din d-nii: arhitecti I. D. Enescu, D. Renard, A.
Culina, G. Negoescu, C. Dobrescu, Al. Zamfiropol, I.
Taru?eanu, a fost primita de d. Donescu, primarul
general al Capitalei, spre a-i expune doleantele arhi-
tectilor in chestiunile privitoare la lucrarile de trans-
formare modernizare a Bucure§tilor.
Arhitecti au prezentat observable privind planul
de sistematizare ?i noul regulament de construct^,
d. primar general aproband ca doi delegatf ai arhi-
tectilor sa faca parte din comisiunea ce va pune la
punct planul de sistematizare §i noul regulament.
La cererea ca, pentru pietele publice sa se faca
concurs intre toti arhitectii, pentru gasirea solutiei
celei mai bune, d. primar a aprobat punctul de ve-
dere al arhitectilor.
In ce prive?te concursul pentru viitorul palat al
municipiului, d. primar a aratat ca nu a revenit asupra
concursului §i a fixat termenul de predare la 31 Martie
1936.
Arhitectii au mai cerut d-lui Donescu urgentarea
procedurii biurocratice pentru obtinerea autorizatiilor
de constructii, cari se obtin azi cu mari intarzieri,
daunand pe arhitecti, constructori §i proprietari.
Delegatiunea a cerut d-lui primar general ca in
ce prive$te cazurile speciale pentru cari comisia tech-
nica s'a mai pronuntat, lucrarile sa fie rezolvate de
serviciul respectiv in virtutea avizelor anterioare ale
comisiei, avize cari pot constitui o jurisprudent^ va-
labila pentru lucrarile similare.
Arhitectii au mai aratat ca azi, orele de primire
ale publicului (dela 11-13) coincid cu orele cand §efii
$i directorii de serviciu sunt in diferite comisiuni, a?a
incat publicul arhitectii, in acele ore, n'au cui cere
referinte.
D. primar a recunoscut ca indreptatite constata-
rile arhitectilor, promitand sa remedieze aceasta stare
de lucruri. De asemenea in ce prive^te urgentarea
avizelor comisiei technice, pentru cazurile speciale.
D. primar general Donescu a rugat delegatia sa
comunice arhitectilor ca-i considera ca pe cei mai
pretio?i colaboratori ai d-sale in opera de infrumu-
modernizare a Capitalei, consultandu-i ?i
tinand seama de sfaturile lor.
Delegatia a multumit d-lui primar pentru solici-
tudinea aratata.
*
*
*
Raportul Socictatii Arhitectilor Romani, privind
noul regulament de constructii este complect rcdactat
f i va f i prezentat de delegatii arhitectilor, Comitc-
tului de lucru de pe langa Primaria Municipiului.
*
* *
La 15 Decembrie a. c. expira mandatul Con-
siliului Corpului Arhitectilor din Romania, c&nd
adunarea arhitectilor din toata tara va pro-
ceda conform legii §i reg-ulamentului Corpului
arhitectilor la alegerea noului consiliu.
*
*
*
Termenul de predare a proiectelor concursului
instituit de Primaria Capitalei pentru cladirea
Palatului Municipal, expira la 31 Martie 1936
ora 1 a. m.
Informatiuni asupra programului planului
de s i t u a t e se pot lua dela Serviciul de cadastru al
Municipiului, din Str. N. Filipescu.
*
* *
Societatea Arhitecfilor Romani a intervenit pe langa
Comitetulparohial al Bisericei Sfinfii Ingeri din Buzau,
sa instituie un nou con cuts public — pentru proecteh
acestei biserici—intre tofi arhitecfii.
*
* *
Raspunz&nd dorinjei exprimata de Comitetul Socie-
tatii Arhitectilor Romani, Directiunea revistei noastre
a hotar&t sa a m a n e „Saptam&na Arhitecturii" pentru
prima decada a lunei Martie 1936.
informatiuni
Proectul de lege pentru reglementarea titlului
de arhitect, depus in parlamentul Francez, a fost
retras din cauza nemutyumirilor produse, mai ales
in randul arhiteciilor func^ionari la Stat la
comune, carora prin lege li se interzicea profe-
sarea in particular a arhitecturii, adica in afara de
serviciu.
* se^are ?i modernizare a Capitalei, consultandu-i $i
* *
O delegate a Societatii Arhiteciilor Romani, com-
pusa din d-nii: arhitec^i I. D. Enescu, D. Renard, A-
Culina, G. Negoescu, C. Dobrescu, Al. Zamfiropol, I.
Taru§eanu, a fost primita de d. Donescu, primarul
general al Capitalei, spre a-i expune doleantele arhi-
teciilor in chestiunile privitoare la lucrarile de trans-
formare modernizare a Bucure?tilor.
Arhiteciii au prezentat observable privind planul
de sistematizare $i noul regulament de construct,
d. primar general aproband ca doi delegatf ai arhi-
tectilor sa faca parte din comisiunea ce va pune la
punct planul de sistematizare §i noul regulament.
La cererea ca, pentru pietele publice sa se faca
concurs intre totf arhiteciii, pentru gasirea solutiei
celei mai bune, d. primar a aprobat punctul de ve-
dere al arhiteciilor.
In ce prive?te concursul pentru viitorul palat al
municipiului, d. primar a aratat ca nu a revenit asupra
concursului ?i a fixat termenul de predare la 31 Martie
1936.
Arliitectii au mai cerut d-lui Donescu urgentarea
procedurii biurocratice pentru obiinerea autorizatiilor
de construct, cari se ob^in azi cu mari intarzieri,
daunand pe arhitecti, constructori proprietari.
Delega^iunea a cerut d-lui primar general ca in
ce prive?te cazurile speciale pentru cari comisia tech-
nica s'a mai pronuntat, lucrarile sa fie rezolvate de
serviciul respectiv in virtutea avizelor anterioare ale
comisiei, avize cari pot constitui o jurisprudent va-
labila pentru lucrarile similare.
Arhitectii au mai aratat ca azi, orele de primire
ale publicului (dela 11-13) coincid cu orele cand §efii
directorii de serviciu sunt in diferite comisiuni, a?a
incat publicul §i arhitec^ii, in acele ore, n'au cui cere
referinie.
D. primar a recunoscut ca indreptatite constata-
rile arhiteciilor, promi^and sa remedieze aceasta stare
de lucruri. De asemenea ?i in ce prive?te urgentarea
avizelor comisiei technice, pentru cazurile speciale.
D. primar general Donescu a rugat aelegatfa sa
comunice arhiteciilor ca-i considera ca pe cei mai
pretio§i colaboratori ai d-sale in opera de infrumu-
tinand seama de sfaturile lor.
Delega^ia a muliumit d-lui primar pentru solici-
tudinea aratata.
*
*
*
Raportul Societatii Arhiteciilor Romani, privind
noul regulament de constructii este complect rcdactat
fi va f i prezentat de delegatii arhiteciilor, Comite-
tului de lucru de pe langa Primaria Municipiului.
*
* *
La 15 Decembrie a. c. expira mandatul Con-
ailiului Corpului Arhiteciilor din Romania, c&nd
adunarea arhiteciilor din toatS. iara va pro-
ceda conform legii §i regulamentului Corpului
arhiteciilor la alegerea noului consiliu.
*
*
*
Termenul de predare a proiectelor concursului
instituit de Primaria Capitalei pentru cladirea
Palatului Municipal, expira la 31 Martie 1936
ora 1 a. m.
Informatiuni asupra programului planului
de s i t u a t e se pot lua dela Serviciul de cadastru al
Municipiului, din Str. N. Filipescu.
*
* *
Societatea Arhitecfilor Romani a intervenit pe langa
Comitetui parohial a I Bis eric ei Sfinfii Ingeri din Buzau.
sa instituie un nou concuis public — pentru proecteL
acestei biserici—intre tofi arhitecfii.
*
* *
Raspunz&nd dorinjei exprimatS de Comitetul Socie-
tatii Arhitecjilor Romani, Directiunea revistei noastre
a hotarat sa amane „Saptamana Arhitecturii" pentru
prima decada a lunei Martie 1936.
 • iuti
concursul pentru sanatoriile t. b. c.
Cunoscator adanc al problemelor de ordin sanitar
$i eu osebire cunoscator al starii sanitare a tarii, d.
Dr. I. E. Costinescu, a realizat — in scurtul timp cat
a condus departamentul Sanatatii Publice — nu numai
o opera de inzestrare a spitalelor ?i sanatoriilor exis-
tente, ci .si o importanta opera de constructii de spi-
tale, sanatorii §i preventorii.
Convins ca pentru numarul impresionant de mare
al tuberculo?ilor, sanatoriile in fiinta azi, cu un numar
total de cca. 1.200 paturi la 18 milioane locuitori,
sunt neindestulatoare, d. Dr. I. E. Costinescu, a lio-
tarat creiarea unor noui sanatorii pentru tuberculoid
in diferite localitati ale tarii .si marirea capacitatii de
ospitalizare a sanatoriilor existente.
Astfel sub ministeriatul d-sale s'au construit pentru
tuberculoza osoasa doua sanatorii la Mare si anume:
unui la Bugaz (111 sudul Basarabiei) cu 250 paturi
altul la Mangalia cu 150 paturi. La Agigea (Con-
stanta) a fost edificat un preventoriu pentru copii iar
pentru tuberculoza pulmonara s'a marit capacitatea
cladirilor existente (sanatoriile de tuberculo§i) ?i s'a
pus in constructie patru noi sanatorii cu un numar
total de 1.200 paturi.
Pentru trei din aceste sanatorii, d. ministru Dr.
Costinescu a deschis un concurs public pentru exe-
eutarea planurilor, fixand in programul de concurs,
capacitatea de ospitalizare ?i detaliile esentiale, pentru
orientarea arhitectilor concurend.
La acest concurs, fixat pe ziua de 1 Iulie a. c.>
s'au prezentat 15 proecte, cari au fost expuse in amfi-
teatrul Facultatii de Medicina din Bucure?ti ?i au fost
examinate de catre o comisie de speciali?ti si de un
juriu cotnpus din urmatorii membrii:
Ministrul Sanatatii, Secretarul General al Minis-
terului .si delegatii urinatoarelor institutiuni: Ligii
Nationale contra Tuberculozei, Academiei de Arhi-
tectura, Corpului Arhitectilor, Consiliului Technic Su-
perior §i S e f u ' Serviciului Edilitatii din Ministerul
Sanatatii.
Pentru proectele prezentate s'au decernat urma-
toarele premii:
Grupa I. Sanatoriul de Tuberculosi Moroeni, Jud.
DAmbovifa.
Premiul I. nu s'a acordat.
„ II. Motto „Sanatate" Arhitect Alexandra
Psepelinski.
Premiul III. Motto „Triunghiul isoscel" Arhitect: L
Z. Tabarca, V. Alexandersolm si Star:-
Grupa II. Dobrita.
Premiul I. Motto „Lumina" Arhitect Angelo Yie-
celli.
II. Motto „T.B.C." Arhitect Eugen Grosu.
„ III. nu s'a acordat.
Grupa III. Refifa.
Premiul I. nu s'a acordat.
II. Motto „Punctul Albastru" Arhitect An-
gelo Viecelli.
„ III. nu s'a acordat.
In afara de proectele premiate, Ministerul a retinur
trei proecte recomandate de juriu.
Proectele acestor Sanatorii sunt prevazute cu cele
mai moderne instalatiuni .si cuprind; sali pentru pri-
mirea bolnavilor, cu camere speciale pentru desin-
fectie; laboratoare, sali pentru fizioterapie, radiologic,
pneumotorax, sala de operate, sterilizare pansa-
meute, cabinet dentar .si camere pentru bolnavi, cu
1-2-3-4 .si 6 paturi, cu geamuri speciale pentru pa-
trunderea razelor ultra violete terase de cura, ex-
puse la Sud-Est.
La fiecare etaj, sau grupa de bolnavi, servicii de
bai, lavabouri, depozit de efecte, pentru curatitul §i
calcatul hainelor bolnavilor, camere pentru surori de
ocrotire infirmiere etc., toate prevazute cu insta-
latiuni moderne, sala de mese; camere de zi, sala de
lectura §i o sala mare pentru concerte §i,serbari.
Pavilion pentru gazduirea temporara a rudelor,
vizitatorilor si a insotitorilor bolnavilor. Bueataria .si
spalatoria mecanica, instalatie de incalzire centrala,
electricitate, etc.
Sa adaugam ca edificarea acestor sanatorii este
una din operele de mare importanta realizate in ultima
vreme ca aceasta opera cata sa fie continuata
in viitor cu aceia?i larga intelegere a nevoilor de
ordin ob^tesc de care a dat dovada d. ministru Dr.
I. E. Costinescu, socotiin ca ar fi de prisos.
Porniti pe acest drum — pe drumul marilor rea-
lizari 111 pofida preocuparilor marunte de club—dre-
gatorii no?tri vor binemerita dela natiune.
Oricum, d. Dr. I. E. Costinescu, ramane deschi-
zatorul unei noui vieti sanitare a tarii.
a.
Q' EUPA DOBWBM
; PZOWJL.il. M>0«T Stniv Ccmnvcifc SAMToefviwt
jABl.OKitN GK«U
j l j W B W c v i o i i Din Cotivna Dofieiia - —
JH. Godj. Pun ci Mmmm

uira kUSpaoilafs*Mti.
raiw

MIC H. um

Proect Sanatoriu T. B. C. Dobrita-Gorj Premiul II Arhitect Eugfen G r o s u

*
 AMimn

Cort«-
Curtc.
Yc/tibwl. Camt/ai V

rou

wuar
aicoY.

V*"/

Casa Alba Arhitect A. Culina

Prop. A. Culina 91 C. Mihaiescu
(Fa^ada sala de operatiuni). Prof. Arhitect Statie Ciortan
— — — t » e o — «<

A -cl-n'-i-Q^f T r ~D rtpn
Prop. Ing. T e o d o r u Arhitect I. C. Rosu

Troika eroilor Turtucaia Arh. PI. S t a n c u l e s c u

%
arhitectura
t r i m e s t r i a l de a r h i t e c t u r a urbanistica
al s o c i e t a t i i a r h i t e c j i l o r r o m a n i

decembrie
1935

4
director
arhitect florea stanculescu

abonamente;

autoritati lei 500 anual redactia administratia

particulari lei 250 anual v. val. v. croitoru

Bucuresti, str. episcopiei, 2

telefon 3.57/28
 %
noul consiliu al
corpului arhitectilor
Societatea Arhitectilor Romani are toate motivele
sa se mandreasca cu realizarea sa cea mai de seama:
CORPUL A R H I T E C T I L O R .
CU o precisa intelegere a realitatilor cu o nein-
trerupta grije pentru tot ceiace poate pune in luniina
valoare profesiunea de arhitect, Societatea Arhi-
tectilor Romani, a luptat §i obtinut acum patru ani,
legea care proteja titlul de arhitect §i reglementa
exercitarea acestei nobile profesiuni, prin constitnirea
Corpului Arhitectilor.
Primul consiliu — ales cu patru ani in urma —
avand ca decan pe fostul pre.sedinte al Societatii
Arhitectilor Romani, d. Prof. Arhitect Statie Ciortan
iar ca prodecan pe actualul pre?edinte al societatii,
d. Arhitect loan D. Enescu, a isbutit — infruntand
toate greutatile inerente oriearui inceput — sa duca
la bun sfar?it operatiunea de incadrare a arhitectilor
in Corp, ca $i pe aceia de a a§eza Corpul Arhitecti-
lor, 111 cadrul prevederilor legii.
Corpul Arhitectilor intra acum in a doua fazade
activitate. $i noului consiliu -— ales Duminica 8
Decembrie a. c. —• ii revine sarcina — poate mai
u.soara — de a solutiona problemele actuale, interesand Prof. A r h i t e c t S T A T I E C I O R T A N
arhitectura, publicul, oficialitatile pe arhitecti. Decanul Corpului Arhitectilor
Printre aceste probleme se numara: reglementarea
concursurilor publice de arhitectura, pentru a obtine — pe deoparte —
lucrari serioase, — iar pe dealtaparte — pentru a asigura un criteriu
de o valoare morala, altul decat eel uzitat astazi in acordarea lucrarilor
Deasemenea de a da fiinta Codului indatoririlor profesionale, care
sa asigure in exercitarea profesiunii de arhitect, acea tinuta de di>-
tinsa colegialitate §i cuvenita onestitate in raporturile arhitectului cu
publicul.
Iar pentru a pastra §i in vremuri de restri?te, toata demnitatea pro-
fesio'nala, ferind de umilinte ca de suferinte pe colegii ce nu ar
mai putea exercita profesiunea, va trebui infaptuita cu orice sacri-
ficii o easa de pensiuni.
lata cateva probleme, cari impreuna cu cele curente — impuse de
vremuri §i de apararea constanta a tot ceiace constituie adevar, demni-
tate ?i interes public, 111 legatura cu arhitectii .?i arhitectura — pot
constitui un prilej fericit de afirmare a noului consiliu in fruntea caruia
se gas£§te omul de nedesmintita autoritate verificata putere de
munca, d. Prof. Arhitect Statie Ciortan §i pe deasupra, un prilej de
mukumire pentru cei cari §i-au manifestat increderea in acest consiliu.
alegandu-1 cu o impresionanta majoritate — aproape unaniniitate —
D. A r h i t e c t I O A N D. E N E S C U d e giasuri.
Prodecan al Corpului Arhitectilor " ' arliitArfiira
Pre$edinte al Societatii Arhitectilor Romani. aiuucLiuia
iluminatul si arhitectura
Cat costa lumina zilei ? Americanii Luckiesh
si Holladay au pus problema costului iluminatului
natural.
Cheltuielile provenite din utilizarea luminii natu-
rale in cladiri sunt 111 deosebi urinatoarele:
a) diferenta de cost dintr'o cladire cu ?i o cladire
fara ferestre; b) valoarea terenului intrebuin^at pentru
curte de lumina sau pe care s'au facut amenajari si-
milare; c) costul unui sistem special de incalzire, care
sa compenseze pierderile de caldura prin suprafe^ele
despartitoare formate din sticla.
In afara de aceste cheltuieli de investitie, mai sunt
cheltuielile de lntretinere si anume:
d) dobanzile capitalului investit; e) repara^iunile;
f ) cura^irea geamurilor dela ferestre; g) combustibilul
§i uzajul sistemului de incalzire.
In America nu sunt rare cazurile 111 cari lumina
zilei a revenit mai scumpa decat lumina artificiala.
Mentionam ca trebuiesc adaogate la cheltuielile
precedente §i costul perdelelor, pagubele provocate
de neetan?eitatea ferestrelor, decolorarea stofelor $i
mai ales investitia pusa in iustalatia de iluminat arti-
ficial, care trebuie totu?i sa fie prevazuta pentru cazul
111 care lumina naturala ar lipsi.
Cladiri fara ferestre. Nu rareori vedem 111 fa-
brici ferestre atat de pu^in ingrijite, incat impuritatile
depozitate pe ele sa le faca complect inutile.
Deasemeni, am aratat mai sus cum cheltuielile
datorite iluminatului natural pot spori intr'o masura
a§a de importanta ca un iluminat artificial sa devina
luai pu^in costisitor.
. Ferestrele dispar astfel din c o n s t r u c t .si lumina
soarelui este inlocuita printr'un sistem rational .si efi-
cient, de iluminat care sa corespunda intocmai con-
ditiunilor impuse de fiecare caz particular.
De altfel e x i g e n c e civiliza^iei noastre fac ca mii
de lucratori sa fie ocupati in timpul noptii; situa^ia
lor este aceia.si ca a lucratorilor iutrebuintati ziua in
localuri fara ferestre. ')
1) Luckiesh Light and Work Trad, gerniana E d i t u r a Springer.
Binein^eles ca acolo unde lumina naturala poate
fi utilizata, trebuie mentinuta. Daca insa sistemul
obisnuit nu mai corespunde din punctul de vedere
al economiei, el trebuie inlocuit, influenza factorului
psiliic care intervine adeseori la persoanele ce lucreaza
in astfel de conditiuni, putand fi cu u§urinta inlaturat.
Solarii pentru heliofili. Am aratat intr'un co-
tidian de dimineata ca goana dupa aur a facut sa
rasara peste noapte un mare numar de blockhousuri,
cari ingramadite unele langa altele pe strazi insufi-
cient de largi, formeaza 1111 obstacol de neinvins 111
calea razelor soarelui.
Consecintele nefaste vor fi suportate de generative
ce se desvolta in astfel de condi^iuni nehigienice.
Am propus, urmand pilda construc^iilor moderne
din strainatate, creerea de solarii\ terase anume ame-
najate unde sa fie cu putin ta sa se faca o adevarata
cura de lumina.
Cred ca cei ce lupta pentru higiena confort,
vor reu^i sa convinga pe constructori proprietari
de necesitatea solariilor.
Iluminatul arhitectural. Comisiunea Interna-
tionala a Iluminatului a recomandat Comitetelor Na-
tionale ca sa-i trimeata cate o colectiune de fotografii
cu cele mai importante instala^iuni de iluminat arhi-
tectural realizate 111 ^arile respective.
Descrierea instalatiunilor trebuie sa fie intovara-
§ita de memorii 111 cari sa fie studiate
1. datele technice;
2. rolul diferitelor genuri de surse luminoase 111
sublinierea stilului arhitectural;
3. factorii relativi la economia instalatiei;
4. efectele luminii artificiale asupra laturii deco-
rative etc.
Se prevad interesante discu^iuni pentru viitoarele
seziuni ale Comisiunii.
ing. g-h. b. marculescu
1) Ing. Gli. B. Marculescu. U r b a n i s m u l §i L u m i n a naturala,
,,Zorile" 13 Noembrie 1935.
pentru colegi
Nu este rau sa ne amintim, cat mai des, ca
arhitectura are eel mai intins camp de activitate.
De la casa modesta, pana la marile palate §i mo-
numente publice, — de la mobila cea mai simpla,
pana la eel mai rafinat interior, de la chipul
de a^ezare al unui g'rup de locuin^e rurale, pana
la sistematizarea marilor aglomeratii urbane, 111
care problemele de circulatie, igiena §i estetica
trebuie sa-^i capete solutionarea cea mai potrivita,
totuleste arhitectura. Adica ordine, armonie viata.
Arhitectul comanda coordoneaza^ activitatea
atator categorii profesionale, inspira indrumeaza
productia atator articole, formand §i reformand
gustul publicului. Este, cu alte euvinte, daca nu
chiar fauritorul tuturor celor vazute $i nevazute,
in ori ce caz, autorul a tot ce represinta infa^i-
$area spatiala a gradului de civilizatie atins de
un popor. Tot ce exteriorizeaza viata obiceiu-
rile unui popor, in satele §i ora^ele vazute mai
atent sau mai fugitiv, este opera de arhitectura.
Adica de gust, ordine disciplina, a§a cum sunt
intelese acceptate de fiecare popor.
In ori ce caz insa, nu se poate tagadui ca
arhitectura impune si obi§nue$te lumea cu o dis-
ciplina de via^a, fara de care munca existenta
laolalta a oamenilor n'ar fi posibile; ca prin
aceasta aduce o contribute insemnata la temelia
vietii sociale.
Apoi arhitectura, inipacand lumea imagina-
tiilor cu lumea realitatilor, constitue cea mai buna
§coala pentru cei ce s'ar lasa inclinati sau tentati
sa confunde iluzia cii realitatea, facand pe al^ii
sa sufere.
A realiza binele, a ob^ine siguranta, stabili-
tatea §i armonia, pe planul realitatilor, cu ele-
mentele de cari dispunem, a satisface nevoile de
via^a in cadrul oferit de natura, impacand cu
alte euvinte, necesitatile cu posibilitatile, este po-
litica cea mai euminte, pe care o face arhitectura
§i pe care daca ar face-o a§a zi§ii arhitecti
sociali - oamenii politici — lumea ar fi scutita
de multe deceptii, de multe umilinte §i de multe
suferin^e.
lata deci profesiunea noastra a arhitectilor,
stand pe primul plan, pentru viata sociala, inca
din vremurile cele mai primitive si pana la cele
mai moderne; §i intarindu-^i aceasta pozi^ie, tot
mai mult, pe masura ce progresul a cuprins §i
desvoltat toate sectoarele de manifestare ale spi-
ritului omenesc.
Din pacate, noi arhitectii uitam prea u§or
acest lucru nu facem nimic ca sa ne pastram
pe scara valorilor sociale - locul §i treapta ce ni
se cuvine. Care-i explica^ia ? Poate faptul ca pro-
fesiunea noastra obligandu-ne sa trecem de la ima-
ginatie la realizare .<ji de la aceasta iar la imagi-
nable, in aceasta ve^nica naveta, intre aceste doua
lumi, pe cari cautam sa le impacam, numai
gasim vreme sa ne ocupam ^i de noi. Ne izolam
de lumea alor no^tri, de lumea in care traim
cu care traim; evident, aceasta lume ne uita
ea. E rau, de acest rau, noi suntem vinovati.
A impaca, a coordona, a armoniza totul in
lumea materiala a ramane izolat §i indiferent
de via^a sociala, iata un paradox sau eel putin
o gre^eala.
Intr'o vrenie in care desvoltarea §tiin£elor rna-
teriale create 111 progresie geometrica, pe cand cu-
no^tintele generale ale omului (standardul acestor
euno§tin^e) abia se desvolta in progresie aritme-
tica, nu putem cere luraii sa ne cunoasca, daca
noi nu ne eunoa^tem §i nu facem nimic ca sa
fim cunoscuti. Unde sa gaseasca publicul mare
lamuririle necesare ? Cari sunt publicatiile sau
conferint;ele organizate sus^inute de arliitecti ?
Prea purine, sau nici una. Atunci prin ce mijloace
sa evidentiem rolul arliitectului pe ce cale sa
facem cunoscute parerile arhitectilor, in atatea pro-
bleme de specialitate, in care totu^i, atati neche-
mati i§i spun cuvantul ?
Revistele noastre? Unde sunt? Cine le re-
Biserica din Demsu^i (Ardeal).
F o t o Arhitect Alex. Petit
dacteaza, cine le sus^ine §i cine le incurajeaza?
Cati-va ideali.'jti intr'o lume de indiferenta 01110-
ratoare, fac eforturi, fac sacrificii, pana ce se dau
invin§i. Cei ce asociaza, cu atata pricepere, lumea
materialelor, par obositi cand e vorba sa se aso-
eieze, pentru a-§i apara drepturile, pentru a-§i
pastra locul cuvenit in erarhia sociala. Cei ce
sunt in stare de atatea sacrificii pe altarul fru-
mosului, nu sacrifica nimic pentru a asigura so-
.lidaritatea profesionala, pentru a intretine o singura
re vista, ca aceia de fata. §i care e singura noastra
legatura cu publicul.
cum cine nu sacrifica nimic nu ca^tiga
nimic, noi arhitectii nu putem ca^tiga ceiace ni
se cuvine, nici in oeliii marelui public, nici in ai
autorita^ilor constituite 111 stat.
Ca^i-va ne sbuciumam totu§i sa atragem atentia
tuturor colegilor, cu credinta ca, pana 111 cele din
urma vom fi intele^i.
arhitect i. d. enescu
comemorarea lui
ioan mincu 1851-1912

A mil acesta, let 6 Decembrie, in seara de S f . Xicolac,

s'au implinit 23 ani de cdnd Maestral Mincu a ador-
mit intru Domnul, sdldsluindu-se de-apururi in lumea
eternd.
Se apropie un sfert de veac, de cdnd vdpaia geniu-
lui sau, s'a stins; iar peste figura si opera lui se
pare ca s'a after nut valid uitdrii.
In potopul coplesitor al modernismului de azi, abia
se mai aude in rastimpuri, semnahd da/ de el, acum
vre-o trei decenii in urma, pentru renasterea arhitec-
turii pdmdntene; caci, in manifestdrile arhitecturale
de azi, abia daca mai ddiuuesc elemente de arhitectura
romdueascd.
Doar in lucrari de arid bisericeascd daca se mai
lnenfine tradifia pdstratd de veacuri prin satele .jv'
mdndstirile noastre, rechematd la viata prin opera lui
Mincu ; iar in arta laicd, acest patrimonii/ strdmosesc
abia daca mai apare rdslefit in rastiinpuri rare.
Pe aceasta mostenire din strdbuni, si-a iutemciat
Mincu opera lui, ridicdnd'o pana la subli/u, propova-
duind-o ca an apostol, elevilo) lui, cari an rdspdndit-o
mai departe ca pe o invdfdturd sacra.
...«Elc in ochii mei erau ca 111} te rdddciui seen tare
ale unui arbore rupt de furtund si am incercat sa
pun altoiul men pe ele... azi pad ca altoiul a prins...
cd a dat lastare... f i ca ele vor ajunge departe*...
. [sa grdit-a el — in seara de 27 Sept. 1912, cdnd
a fast sdrbdtorit de admiratorii f i elevii lui, cu glas
stins, profetic, ca o mdrturisii e duhovniceascd, la etna
cea de taind, incoiijurat de credincio^ii lui, cu pufin
tnainte de a inchide ochii pe vecie...
Tarziu, dupa 8 ani, la 4 Apr Hie 1920, de ziua
Floriilor, — ziua prdznuirei Intrdrei Mdntiiitorului in
cetatea sfdntd, intdvipinat de credincioqi cu flamuri ft
cdntdri..., de ziua Floriilor, ziua Primaverii, admi-
f ioan mincu
ratorii si elevii lui, an portlit in pios pelerinaj la cas 1
lui de veci, la cimitirul Bellu, si cu evlavie i-au as -
zal la cdpdtdiu, Troifa de lemn, crestatd dupa da tin a
strdbund, cu slovele marei lui invdfaturi, care sa strJ-
juiascd de-apururi, la loculunde s'a oprit, purtdndn-
erucea, martin isindu-se...
«-Eu m'am crezut totdeauna singur... si mi-am zis .-
Fie si singur... daca soarta vrea asa»...
Azi, dupa 23 ani, trebue sa recunoastem cu atnd-
rdciune, cd profefin lui s'a implinit: cd a ramas sin-
gur... si cd 'njnrul opcrei lui s'a fdcut pustiu... iar
invdfatura lui de acum 30 ani, a fast ca 0 predica in
pustiul modernismului ce i-a urmat.
Ne tutrebdm: Sd fie oare cu putinfa, ca lastare/-
crescute de el, sd se f i uscat ? '
lata dece, credein cd de ziua savdr§irei lui dm
viafa pamdntcascd, se cade sd ne plecam cu pietate
frun file, noi, cei pufini, cari am mai ramas din cei ce
l-am cnnoscut .fi i-arn ascultat odinioara predica lui..
Cei din vremea lui, si tofi cei de azi, grupafi in
jural «Arhitecturei» cari privesc opera lui Mincu, ca
pe o straje neadormita la porfile renasterei arhitecturei
nafionale, sa nc impunem totdeauna la 6 Decemhrie,
o clipa de tacere fi de reculegere...
Si-n aceasta clipa solemna, sa nc redesteptam in su-
flctele noastre conqtiinfa datoriei, de a ne intoarce pe
drumul croit de marele nostru invdfator.
Cine ftie? poate ca se va infaptui cu timpul, mi-
nunea din prirnii ani ai creftinismului, cand apostolul
Petru fugarit de persecufiile neroniene, parasea ceta-
tea eternd Roma, iar la porfile ei, fi apare Mdntui-
torul mergdnd spre cetate...
—- Quo vadis domine?
— In urbe...
Ca o pioasd amintire de acum 23 ani, reproducem
articolul D-lui Marin Simionescu-Rdmniceanu, publicat
in «Flacara* din 1912, ca un ecoic indepartat din
acele vremuri:
f I. M I N C U
Nu a murit un om, ci un geniu ?i-a intors fata
dela lume, incetand sa mai creeze.
De ce apun sorii ? Se sting oare ca sa nu mai
vada nimicnicia lumei, peste care$i-auplouat lumina?
Sau se sting fiindca se ard singuri de focul lor ?... Se
farama mai intaiu tarana in purtarea vremii, dand
drumul sa se intoarca iara.?i in nesfar.sire, picatura
de nesfar^it, pe care un Dumnezeu ne§tiut, o trece
in clipe alese prin lume. Darul lui Dumnezeu catre
omenire, e ceeace apuca sa inve?niceasca din pieritor
gandu-i scoborat intre oameni, prin geniu.
Cu mintea de dincolo gandit-a pentru noi inainte
de veacuri, dustxl intra slava /. Mincu. Uria§a trebue
sa-i fi t'ost suferinta, ratacit cum era printre noi, el
pe care-1 meritam abea poate peste un veac; mai
uria?a a fost insa mariniinia-i de a darui §i atunci
cand nu a.stepta nimic in schimb. Inteleaga-se nu
marinimia omului elastic ?i ingaduitor cu voia aproape-
lui, ci marinimia straluminatului, ct»re da numai ce
a rasales, din respect pentru sine ?i pentru ce-a fost
in stare sa intrevada, fara a a$tepta nici ca?tig, nici
strangere magulitoare de mana. Impresia pe care
multimea o are de marimea cuiva, incepe poate acolo,
unde inceteaza curajul de a hiritisi. Mincu n'a fost
priceput in via^a, dovada prea putinele insarcinari ce
i s'au dat; gura eftina a zilei i-a pastrat insa o dis-
t a n t de cinstire, cum nu s'a pastrat fata de multi
111 invalmajjita noastra tara.
Ceva de sfant il scotea dintre cei multi, prin in-
crederea in cliemarea-i suprema, ceva de sfant il
scotea dintre cei multi, prin dezinteresarea-i unica.
Si cum a iubit tari$oara asta, ce n'a ?tiut sa §i-l
apropie ! E un imn de slavire, un altar ridicat pe
deapururi neamului romanesc, planul sortit de dansul
sa fie Primaria din Bucure?ti. Gandul romanesc siluit
de vremuri pizma?e, isbucne§te acolo in dezlegarea
din urma, marit, slavit, acropolizat, altar prea timpu-
riu al neamului!
Artist instinctiv ? E nedemn tocmai lui, celui a?a
muncit launtric — ideia cavourilor! — sa-i punem
indemnarea mai presus de gand.
A fost indemanatec fiindca $i-a putut fauri o fata
neperitoare iluziilor sale, nu mana insa il indemna
sa descrie acele monumente funerare, care odata vor
ititinde cu numele lui renumele neamului nostru
in lume; ci gandul, gandul asupra trudei ?i vrerii
inalte omene$ti, in confruntare cu neinteleasa pra-
pastie cosmica. A$a a gasit forma din urma de ma-
rire, pentru loca?ul de veci a omului ce se ridica
prin sine; a$a a gasit forma din urma de slavire,
pentru neamul cu o slava de veacuri; numai loca$ul
taranei celui inve^nicit prin cuget, nu i-a fost dat
sa ni-1 cladeasca. Peste mormantul lui Eminescu sa
fi ridicat el acea cupola numai de el inchipuita, 111
care un elan de glorificare 111 sus, se masoara sublim
cu apasarea implacabila a mortii.
Cum era prin gand inoitor, era prin simtire
inainta?. A?a pe cand apusul abea indraznea sa apro-
pie bronzul de piatra, pe cavourile ridicate de Mincu,
bronzul pornise sa-?i scurga patina, in inceput de
consacrare a vremii.
„Canta-voi domnului in via(a mea
Canta-voi dumnezeului pana ce voi fi."
Ca un motto al vietii sale suna versetul acestat
sapat de dansul, pe stranele triumfal inspirate din
Catedrala Constantei; caci, in elanul acesta de a se
apropia de dumnezeire prin frumusete, a trait viata-i
intreaga.
Si azi cand „pana ce va fi" i s'aimplinit, §i can-
tul sau impietrit nu-si va mai avea urmarea, 111a
iutreb cand se va desmetici ?i neamul nostru sa-i
invete cantecul ca sa-1 cante cum se cuvine pe dan-
sul eel mai mare!?
Tara mica!... Cu marimi ca Mincu, Eminescu
Conta, Grigorescu, nu e?ti mica, e?ti numai u^uratica
§i ratacita caci nu ?tii nici a-i plange mare cand ei
ne lasa, nici a-i idolatriza, cand ei s'au intors acolo
sus, de unde ne-au fost trimi?i ca sa ne apropie
slava!
arhitect prof, trajanescu ioan

insemnari pe marginea
temei a lll-a
Pentru ca arhitectul sa poata contribui in mod
util la planuri de ora$e, trebue mai intai sa cunoasca
datele antropogeografice, economice ?i sociale ale aglo-
meratiei, sa deduca cauzele „concentratiei urbane"
precum si legile cari dirijeaza evolutfa ora?elor, re-
gulile progresului confortului.
Este necesar deci ca arhitectii sa se obi?nuiasca
cu statisticile cari arata evolutia populatfei, indicele
plus-valoarei funciare .si sa urmareasca aspira^iunile
masselor obiceiurile acestora, sa le cunoasca con-
ditiunile de trai, insfar.sit plagile sociale cari le ma-
cina, astfel ca sa tina seama in proiectele lor, de
mijloacele constructive cari ar putea sa curme vici-
situdinile, sa implineasca nevoile ?i sa permita o des-
voltare naturala a aglomeratiei, incepand prin ame-
najarea caminului individual sau familial.
Arhitectul trebue sa fie in curent cu toate inven^iile
!?i descoperirile menite sa imbunatateasca conditiunile
de trai §i sa le asigure un progres lesnicios. Astfel
in domeniul higienei nu trebue sa neglijeze sau sa
sacrifice nimic din ce ar putea sa faca o locuinta
confortabila, cautand tot us sa respecte regulamentele
municipale, patrunzandu-se de scopul ?i rosturile so-
ciale pentru cari sunt concepute, adica sa se comporte
ca un colaborator loial al administrate!, pentru rea-
lizarea bunei stari 111 interesul colectivitatii.
Trebue sa se amelioreze higiena locuintei prin
conditionarea rationala a aerului .^i luminei solare,
precum si prin instalatiile technice ?i materialele de
constructie cele mai perfectionate. Se cunoa§te in-
deajuns influenta funesta a existen^ei sgomotoase ?i
sguduitoare din ora§e, asupra sanation localnicilor;
trebue^te deci ca locuiuta sa fie placuta §i conforta-
bila, intocmind o distribute logica ?i comoda.
Arhitectul are datoria sa respecte principiile de
din problemele desbatute la al XHI-lea
congres international al arliitectilor.
„estetica urbana" convingandu-se de necesitatea lor
in deosebi acolo unde amplasamentul unei pie^e, prc-
menade sau pare, cere o armonie arhitecturala, lasanr
laoparte pretentiunile speculative prea interesate alc
clientilor sai, precum amorul sau propriu de artist
care ar putea sa-1 lndemne la concep^ia unei opere
nepotrivite cadrului inconjurator, sau de un stil p ea
deosebit, care ar dauna ansamblului. Desigur, exist:-,
o lege a „contrastelor" care trebue cultivata, dar ca:
de delicat este sa fie desavar?ita!... Pentru a reus
trebue un suflet generos, o gandire pentru reflectat
vedere pentru judecat. Sunt compozitii de planuri
intr'astfel ca efectul realizat este asigurat dinaintc
Si nu trebue uitat ca ceiace este noutate in prezen:
devine clasic cu timpul.
Arhitectul convins de rolul sau social, va face
un punet de onoare sa-$i impuna mai cu seama sie?i
asemenea disciplini estetice, cari vor contribui cu atat
mai mult sa-i ridice prestigiul, dovedind in acest mod
inaltul inteles al intereselor superioare si sinful d<_-
frumos ?i de adevar, care ar putea rezulta dintr'un
„tablou urban" bine conceput echilibrat, lucru care
bine se exprima prin fraza lui La Bruvere: ..Sunt
unele locuri pe care le admiri altele unde ai dori
sa trae?ti".
Dar mai ales in studiul edificiilor publice, con-
siderentele urbanistice joaca un mare rol; un ampla-
sament judicios, bine degajat §i conceput dimpreunA
cu anturajul, avand o frumoasa perspectiva, dominant \
§i de mare efect estetic, poate contribui cu mult la
aspectul urbei, de§i subiectul pare intrucatva restran-
la un aspect localizat, mai cu seama daca este izola'.
Deasemenea trebue?te sa se dea mare aten^ie ga-
rilor §i imprejurimilor acestora, caci ele sunt intrarile
in ora?e pe caile ferate, astfel cum erau odinioarA
por^ile de ora?e la drumuri, cari dealtfel in epoca
automobilismului de astazi i§i reca$tiga i m p o r t a n t
Aceia? problema estetica §i de circulate se preziuta
§i pentru aeroporturi, cheiuri, poduri, in fine pentru
toate punctele de acces ale ora$elor, pe cai terestre,
fluviale, sau pe calea aerului.
Arhitectul urbanist are datoria sa prevada totul
dinainte, sa indice penetrable, sa traseze circula^ia,
sa studieze cadrul constructiilor pentru eel mai bun
randament efect. Aceste lucrari zise „de edilitate",
lasate pana in prezent in grija inginerului care nu
era tocmai pregatit ca sa conceapa asemenea „as-
pecte urbane", cari totu$ marcheaza prima impresie
pe care o retinem la patrunderea lntr'un ora$, ar trebui
neindoios sa constitue tenia preferata a arhitectului,
care va raspunde, cu toata competenta sa, la apelul
administratiei, contribuind astfel §i la prestigiul unei
Municipality clarvazatoare.
In Romania a inceput sa se inteleaga ca fiind o
necesitate intervene a arhitectului urbanist in lucrarile
publice, caci mai toate edificiile, chiar cele cu caracter
pur utilitar, precum sunt garile, se readapteaza ?i se
reconstruiesc dupa planuri intocmite de arhitecti.
Deasemeni micile statii la sate, imbraca un aspect
vesel, sunt inconjurate cu plantatii, sunt impodobite
cu brazde de flori, in fi.ie se da osteneala sa produca
buna impresie asupra calatorilor. Din nefericire po-
durile fac inca subiect de discutie, de?i ar trebui sa
se ajunga la evidenta ca prin colaborarea arhitectului,
silueta lor ar ca?tiga ar infrumuse^a adesea pei-
sagiul.
Exista fara indoiala o „plastica urbana". Intr'adevar.
Troite pe m a r g i n e a drumului spre Carpiui^i (Gorj)
ora?ul trebue considerat in timp ?i in spatiu. Ar-
hitectul este deci §i trebue sa fie mai intai de toate
un compozitor de armonii cari vor fixa „arta urbana '•
De acolo a luat na?tere simtul sau estetic, caci arhi-
tectul creiaza, modifica §i adapteaza elementele con-
structive la elementele naturale, cautand sacorespunda
cat mai de aproape la nevoile noastre, la cerintele
traiului in comun, deasemeni gustului §i ideii de fru-
mos a epocii noastre.
Sa ne ferim de a confunda estetica unui ansamblu
cu repetirea sau monotonia chiar cu o grija prea
exagerata de simetrie. Trebue^te — varietate in de-
taliu ordine in ansamblu — ceiace da na$tere ar-
moniei, o unitate armonica rezultata din elemente
variate dar frumoase prin ele in$ile §i in care am
regasi rilmul .si ordouanta generala. Trebue§te deci
creiata atmosfera ambianta, modeland adaptand
cadrului functiei.
Acestea ar fi legile generatoare ale arhitecturei ur-
bane, pe cari arhitectul are datoria sa le aprofundeze
sa le desprinda, pentru ca veritabil sa contribue
la istoria cladita a timpului sau. Trebue?te deci mai
intai sa clade§ti in gandire pentru ca apoi sa realizezi
o opera demna de o civilizatie; atunci numai, arhi
tectul face opera utila §i frumoasa §i se poate re-
clama drept intelegator al „Urbanismului".
Voi termina prin cuvantul lui Renan:
.,Arhitectul este criteriul eel mai sigur de cinste,
de judecata de serios al unei natiuni".
alex. zamphiropol
arhitect-urbanist
diplomat de guvernul franeez
F o t o Arhitect Alex. Petit
serviciile de arhitectura ale statului
De ca^iva ani incoace astazi inca toate departa-
mentele Statului, se reorganizeaza, se echilibreaza, se
simplified sau se coordoneaza. Cele cateva servicii de
Arhitectura sunt aruncate dintr'o parte intr'alta, toata
lumea se impiedica de ele §i nu §tie unde sa le mai
puna. Azi sunt pendinte de Direc^ia cutare, maine,
cineva se bucura ca a gasit o noua organizare,
trece serviciul de Arhitectura la alta directfe, sau il
nume?te „sectie" ori „birou".
Arhitec^ilor le este tot una fantezia organizatoare
sau titulatura, ei tot aceia? treaba fac: Arhitectura.
Lasand insa pe reformatori sa se bucure de re-
zultatele conceptiilor lor si sa-$i continue opera, nu
putem sa ramanem $i noi, Arhitectii Statului, necon-
taminati de epidemia organization Mai ales ca nu
suntem organizat-
Avem legea corpului technic al arhitectilor func-
tional^ de stat din 1921, pe baza careia s'au facut iu-
cadrarile 111 1926 ,<?i apoi in 1933, iar aplicarea ei nu
se vede nici in 1936.
Toate corpurile de „speciali$ti" (Doamue multe
mai sunt) i?i au legea lor aplicata. Sunt unele nascute
intr'o noapte de febra parlamentara §i totu?i dau
roade 111 aplicare.
Dar sa lasam $i aceasta neaplicare a legii, — doar
legile nu-s facute pentru aplicare, ci a?a „pour l'a-
mour de la legislation".
Sa vedem ce reprezinta aceasta celula de arhi-
tectura in organismul de Stat.
Au luat fiin^a, acum vre-o 30 de ani, cateva ser-
vicii de Arhitectura pe langa cateva departamente:
Instruc^ie, Domenii, Finance, Direc^ia Generala Sani-
tara $i Po?ta.
Atribu^ia lor era sa intocmeasca proectele, devizele
sa construiasca anumite localuri pentru departa-
mentul respectiv.
Prin imitate sau pentru uniformizare, celelalte Mi-
nistere ?i-au format rand pe rand, servicii de arhi-
tectura.
Pana aci, lucrarile de Stat, erau executate de ar-
hitect particulari (cele importante) $i marea majoritate
de „me?teri antreprenori". A§a incat pana acum 20 ani
nix se poate vorbi, la noi in tara> de o ideie dirigui-
toare in constructive statului.
N'o avem nici astazi.
Unele Servicii de Arhitectura ?i-au luat rolul in
serios, s'au reorganizat cum au putut §i-au largit
campul de activitate atat cat le-a permis spiritul de
intelegere al conducatorilor de departamente.
Altele s'au incapatanat sa raraana doar in cadrul
de inserare a lor in buget.
O organizare unitara, serioasa, calculata pe nece-
sitatile reale ale departamentelor, nu exista — chiar
la departamentele care au in^eles mai bine rostul ser-
viciilor de arhitectura §i le-au utilizat cu rezultate
apreciate.
Care sunt uecesitatile reale ale departamentelor, ce
reviu Serviciilor de arhitectura?
/. O couceptie unitara in inaterie de constructe.
in raport cu modalitatiie de realizare ale departa-
mentului, cu destiuatia caracterul c o n s t r u c t o r , cu
spiritul diriguitor al instituted pulsand concepta ar-
hitectonica in ritmul ?i sub orhestrata departamentului.
2. Cunoa?terea perfecta, din cercetare $i experi-
mentare, a complexului de probleme speciale ce se
pun c o n s t r u c t o r necesare unui departament. Spe-
cializarea Serviciului cu problemele programatice si
technice ale instituted
 3. Directia technica a lucrarilor: proectare, devize,
conducere, situa^ii, receptii, etc.
4. Inventarierea, pastrarea intretinerea averii
imobiliare a departamentului.
5. Ofieiul public pentru indruraare .si propaganda
in materie de construct^ speciale, de interes social,
economic sau national.
6. Diverse lucrari cu caracter administrativ: eva-
luari, sistematizari, rapoarte .si regulamente, aplicari
de leg i, etc.
Acestea sunt in linii mari mai pot fi ?i altele,
atributiile ce incumba un serviciu de arhitectura
la Stat.
Nu sunt apreciate sub aceasta forma ?i liu-s uni-
tar organizate pentru aceasta menire. De aci rezulta
toate conceptiile organizatoare a diferitelor persoane
sau comisiuni, insarcinate cu o legiferare, mai mult
sau mai pu^in generala de Stat. Raul este §i al ar-
hitectilor, care nu au dat indica^iile necesare.
Ba inca unii colegi arhitecti — uecunoscand deloc
atributiile, functionarea menirea unui serviciu de
arhitectura al Statului — s'au apucat sa „legifereze"
in aceasta materie au ajuns la aberatiuni foarte
periculoase pentru Stat §i pentru arhitecti ca profe-
sioni§ti.
Vom cauta sa desbatem problema sub toate as-
pectele §i s'o desvoltam pana-vom ajunge la injglie-
barea temeinica a organizarii Serviciilor de arhi-
tectura in interesul Statului .si Arhitecturei.
arhitect florea stanculescu

Troita Arhitect PI. S t a n c u l e s c u

Fotografia Arhitect Alex. Petit
arhitectura si abuzul
de autoritate
Ne facem trista datorie de a stigmatiza cu un
moment mai de vreme plaga ingrozitoare a abuzului
de autoritate, pe care aproape to^i, afara de poten-
tati bine inteles, suntem obligati s-o suportam.
Nu poate fi nimic mai penibil decat situatia de
inferioritate in care e$ti pus sub pretextul ca de 1 7
ani prepusul roade ziluic aceia?i perna prafuita .si
pasiva a unui fotoliu cu „autoritate".
Exista abuz de autoritate facut din sadism. Este
cazul patologic peste care trecem, acordandu-i mi-
lostivi compatimirea noastra.
Exista abuzul facut cu surasul pe buze de colegul
care-ti zice „mou clier", dintr'o stupida invidie care
nu gase?te loc decat in sufletele mici, fie pentru ca
nu-i place culoarea ochilor tai, fie pentruca vreun alt
motiv util ii scormone.ste subcon§tientul.
Exista abuzul facut din motive personale. La sin-
drofia cutare, coana Lina a zis a§a ?i pe dincolo,
iar coana Veta a colportat, ?i a?a mai departe, iar
zumzetul vreunei barfeli a ajuns la urechile d-lui ?ef,
care trebue sa-ti dea viza, ca sa treaca petifia. Ce te
faci? Fiindca d-1 ?ef ori e ocupat, ori e indispus, ori
e bolnav, ori e absent, iar petitia iti incremene^te
intre vechi hartoage prafuite
Exista abuzul facut de blegul care se crede na-
pastuit de intreaga umanitate, cand un coleg mai
valoros ii ia iuainte. E cazul eel mai simplu .si eel
mai scuzabil.
Exista abuzul hidos al unora cari detin o auto-
ritate fie mai mica, fie mai mare §i cari nu ezita
sa intrebuiuteze aceasta s i t u a t e avantajata pentru a
pune mana pe lucrarile con frailer cari nu sunt decat
simpli petitionary
Exista abuzul cu substrat material, mult prea
frecvent, din nefericire.
Esti frecat cu regulamentul interpretat dupa ne-
voe, pana ce plictisit obosit, inchini steagul dai
drumul argumentelor stralucitoare.
Bulevai'dele isi schimba drumul, parcelari speciale
se organizeaza, numeroase cladiri materializeaza sfi-
darea nemaipomenita aruncata dreptatii drepte, numai
pentru ca se atinge un anumit punct sensibil.
Sa avem curajul s'o spunem sus .si tare: suntem•
putrezi suntem lipsiti de curaj! Cu un moment
mai devreme trebue sa vie reactiunea.
Dar eel mai hidos este abuzul cu substrat politic,
rezultand fie din antagonismul, fie din carda§ia a
doua politici ori a doi politiciani.
Cate „colturi ale mortii" nu persista in capitala
numai pentruca proprietarii, potentati ai arenei po-
litice, braveaza vulgul al carui curaj .si simt civic
sunt adormite ?...
Cate maghernite nu raman nemi^cate, ca ni?te
vestigii sfinte, in drumul bulevardelor smulse cu
imense jertfe pentru interesul public ?...
Sfintenia demagogiei ?i a votului universal care
zdrobe?te interesul urbei, urbanismul, regulamentul
ru^inea!
Fata Bucurestiului este schimouosita, arhitectii in-
tind calvarul vietii de pe o zi pe alta iar legea cor-
pului $i principiul national de\-in aniintiri duioase.
Suntem arhitect, oameni cari o viata intreaga am
muncit in slujba unui ideal de arta, cu sacrificarea
tinere1;ii noastre .si a ultimelor rezerve materiale .si
morale.
Suntem, in executarea profesiunii, exponentii unor
capitaluri acumulate de multe ori in vietf de munca
.si chiverniseala. Suntem educatorii unor vremuri cari
prin noi i.si dureaza fizionomia ?i totu?i in fata unui
birou unde troneaza abuzul sau politica, suntem tra-
ta{i ca niijte u§ieri carora nici nu li se intinde niana,
nici nu li se cere numele, nici nu li se arunca o biata
privire de buna primire.
Suntem noi arhitectii, de multe, foarte multe ori,
bietf postulantf in fata Majestatii Sale „autoritatea",
care tae spanzura. Suntem trimi$i la plimbare,
avand dreptate cu carul. Suntem „les parents pau-
vres de la fete".
Daca reactionezi, se da o interpretare subita §i
adequata anumitor regulamente. Daca apelezi la jus-
tice e?ti purtat 10 ani in instante ?i la batranete
capeti o problematical dreptate.
Strainii ne invadeaza §i ne fura lucrarile noastre.
Va parea poate bizara afirmatia ca arhitectii se pra-
padesc, cu toata inflorirea arhitecturii in capitala, iar
autoritatea se piaptana. Totusi acesta este tristul
adevar.
Caruia din noi nu i s'a intamplat sa a.^tepte pentru
I'araclisul Manastirei Cozia
Foto Arhitect Alex. Petit
o autorizatie luni de zile, fiindca hartiile „s'au pierdut",
ori fiindca delegatia permanenta nu s'a intrunit, ori
fiindca... ori fiindca?...
Care din noi nu §i-a vazut refuzata o autorizatie
acordata urgent semnificativ vecinului; care din
noi, mai ales dintre noi cei cari avem nenorocul sa
fim tineri, n'a avut de suferit din partea autoritatii
lovitura de ciubota a abuzului.
Nu fac personality, fiindca ?tiu ca a? aduna
contra noastra o lntreaga maffie, dar imi fac curajos
datoria, dand semnalul de alarma §i indemnand pe
toti cei ce poarta cu demnitate caracter titlul de
arhitect sa reactioneze violent ?i in bloc contra acestui
monstru moral care este abuzul de autoritate fata de
arhitectii tarii.
Demnitatea arhitecturii a arhitectilor trebuesc
salvate cu orice pret!
arhitect c. mosinschi
Nh
adevaruri si realitati
Armonia, raportul ideal intre elementele unui tot,
este calitatea indispensabila pentru ca o opera sa
poata fi de arta, indiferent de domeniul caruia ea
apar^ine. Acest adevar se degajeaza din studiul ar-
telor tuturor timpurilor. Nu rezulta de aci, cum s'ar
parea de la prima vedere, ca li s'a creiat prin aceasta
un cadru determinat de desvoltare, care ar impiedica
evolu^iile normale sau salturile revolutonare, lirni-
tand accep^ia de arta la anumite stiluri sau maniere.
Eternitatea artelor isvore?te tocmai din axioma-
ticul adevarurilor pe cari ea se sprijina.
Armonia este legea organizarii unei opere de arta.
Organizarea trebue sa corespunda mediului §i timpului;
este deci o influenza exercitata din exterior, asupra
operii §i are drept component elemente schimbatoare.
Prin aceasta, ideia in sine nu se altereaza, ramane
intacta ?i unica; numai expresia ei variaza.
Armonia ramane permanenta, doar elementele de
armonizat se schimba.
Doua exeniple extreme materializeaza principiul,
dandu-i sens practic. Sa le luam din domeniul arhi-
tecturii, fara ca aceasta sa insemne ca in celelalte
arte nu are exact aceia? valoare.
Armonia arhitecturii clasice este de domeniul in-
telectualitafii pure, este de esenta matematicd 51 este
inchisa in rapoarte de numere ; proportia elementelor
arhitecturii clasice este proportie de cifre. Numarul
este universal $i invariabil ca fond. Opera de arta
clasica imprumuta calitatile sale; caracterul de opera
de arta ii este intrinsec, este de o puritate senina .si
inartiala, supra umana, desavar?ita imutabila.
In secolul al 16-lea Jacques Barozzia Vignole,
1) I n t r e a g a opera lui Prasiteles ce-i decat o ideala sim-
fonie de proporfii rapoarte, deci de matematici pure mate-
rializate ?
cu modelul sau, a facut doar opera scolastica, didactica.
incercand sa ingradeasca intr'o teorema varia^ia infi-
nita formele personale ale unei multitudini de p r o
bleme. Rezultatele au fost mediocre anti-artistice
Armonia in arhitectura moderna este sociala >i j-
esenfd funcfionald. E clar ca am sarit la antipod, fara
insa sa pierdem caracterul de opera de arta, dar nu
putem inca vorbi cu preciziune desavar§ita despre
stilul modern, intrucat nici noua a?ezare sociala nu
s'a stabilit in matci definitive cu cursuri regulate.
Framantarile sociale cele de esenta politico-eco-
nomico-financiara, nu lasa operile de arta moderna
sa-?i fixeze caracterul, desi ele sunt ante-mergatoare.
„Ma$ina de locuit", celula chee a organizatiilor ur-
bane ?i rurale, despre care adesea vorbe?te cunoscutul
Le Corbusier sunt embrionare, elemente inca in for-
m a t e . Nu betonul armat materialele noi de con-
s t r u c t e au format arhitectura moderna, ci prefacerile
din Rusia Sovietica, din Germania rasista, din Austria
socialists §i din Franca umauitarista. Europa nu mai
respira aceia? atmosfera din 'nainte de 1900. Pro-
gramul a modificat stilul, iar materialul a inlesnit
numai realizarea lui; f u n c t u n e a crekza organul, au
spus biologii $i nu se poate contesta artei viabilitatea
perpetua, de?i diversele ei forme de expresie, stilurile,
implinesc evoluti limitate, viet- Urmarind cu a t e n t e
tendin^ele artelor moderne, nu realizarile, avem dreptul
mentnandu-ne totu^i pe linia realitatilor, sa fim op-
timi?ti in domeniul social asupra viitorului, de^i pre-
zentul apare astfel cum prea bine il simtim cu toti.
Tindem catre expresiuni sincere, limpezi §i simple
catre confort higiena pentru t o t , deplasari nestan-
jenite, toate acestea aplicate individului sau colecti-
v i t a t i dupa expresiunea politicii, a v i e t i poporului
respectiv. Aceste constatari, in afara de importan^a
lor ideologica, conduc la o intelegere a timpului de
fa^a si a realizarilor noastre de arta din cari cele din
domeniul arhitecturii ne preocupa in special fiind
cele mai mult cuprinzatoare mai reprezentative.
Sinceritatea cu care constructia noastra actuala
traduce viata sociala, este atat de perfecta, incat merge
pana la brutalitate. Bucure?tiul impline$te o campanie
nebanuit de activa, provincia arare-ori .si timid ridica
cate o constructie, iar in tot restul rural al tarii stag-
narea e mormantala. Febra constructive a capitalei e
lipsita de metoda, de organizare §i scoate produse
vremelnice ca material §i conceptie, personale ca in-
teres, eel colectiv fiind inexistent. Cu spoiala de aspect,
insa fara interes asupra fondului, superficial, cum am
spune mai tare dar mai just..
Limpezimea conceptiei este turbure, nebuloasa,
nedefinita in cautare, rare ori catre o expresie, de-
seori catre o scapare.
Simplitatea e saracie $i decor searbad.
Confortul §i higiena sunt expresii de reclama pentru
a motiva specula uratenia.
Circula^ia interioara $i exterioara este motiv de
a ue gasi in treaba facand urbanistica cu totii, ca'li-
ficati sau nu, dar lasand totul sa se faca dupa interes
§i imprejurari.
Nu fiindca cerneala este neagra, tabloul apare la
fel, dar fiindca nu are in el nici o raza de lu-
mina.
Trebue sa precizez ca nu am gandit un moment
sa trag din acestea, concluziuni defavorabile arti^tilor
de tot felul $i arhitectilor in special. Artistul este
preotul care oficiaza ritul dupa traditie de$i sufletul
lui tanje^te, poate, dupa adevaruri noui pe care nu le
poate exprima decat atunci cand poporul Par putea
urma.
Nu putem pretiude ca facem arta moderna in ac-
ceptia aratata, atata vreme cat beneficiarii ei sunt
limitati ?i cata vreme lucratorul agricultorul tra-
iesc inca 111 bordeiul epocii de bronz. Pentru ei tre-
bue sa avera minte pentru a-i intelege $i suflet cald
pentru a-i ajuta iar arta noastra contemporana atunci
va fi moderna romaneasca cand va imbrati?a an-
samblul straturilor sociale cand se va face ?i pentru
elementul autoliton, nu numai pentru eel dubios c .
origina, din capitala.
Contrastele sunt intr'adevar surse de efecte, dar
acel intre constructia capitali.stilor capitalei cea mun-
citoreasca rurala, este deadreptul tragic complect
in defavoarea elementului de baza al existentei noastre.
Nu pledam aci pentru nivelarea 111 ran, dar so-
cotim ca este timpul sa se organizeze campania bine-
cuvantata de ingrijire sociala ?i pe taramul constructiei
care este element activ si de baza in educarea indi-
vidului. Exemple avem destule ca sa fim feriti de
gre?eli sociale. Efectele conceptiei socialiste a cam-
paniei constructive, a blocurilor muncitore?ti vieneze
alaturi de aceea a noilor a?ezari rurale fasciste din
Saboudia Litoria, ca sa nu citam decat doua ex-
treme, pot fi indreptari pretioase, pentru gasirea liniei
convenabile aleatuirii noastre sociale.
Cand constructia noastra va armoniza nevoile noa-
stre sociale cu expresia arhitectonica a planului
fatadei, vom face arta romaneasca moderna §i aceasta
s'ar putea sa fie fara ocnite, fara contraforti ?i poate
fara vrejuri de ipsos in jurul ferestrelor pe sub
strea?ini va putea poate, sa aiba multa asemanare
cu ceiace se face in alte tari.
Nu ?tim daca ne lipsesc arti$ti, dar e sigur ca
mediul nu-i deloc prielnic, e imposibil chiar; e prea
nestabil, prea putin romanesc, prea superficial, prea
interesat, prea lipsit de o seara a valorilor astfel
rasar la tot pasul §i adeseori tocmai in punctele cele
mai nepotrivite, blocuri de formele cele mai diverse,
cu funduri $i laturi direct monstruoase, dar cu fete
isbitor de pretentioase, incereand pare-se dinadins sa
se umbreasca (in toate sensurile) unui pe altul, punand
punct posibilitatilor viitoare de indreptare. Preocupa-
rea de beneficiu absorbind aproape totalitatea efortu-
rilor organizatorilor de asemenea afaceri, rezultatele
logice apar astfel cum suntem fortati sa le vedem
mai ales astfel cum le simt ulteriorii co-proprietari.
Se impune cu tarie necesitatea unei largi opere
de lamurire §i educatie la care revista noastra saia
parte activa ?i pentru care arhitectii au datoria de a
deveni luptatori credincio^i convin§i.
arhitect i. c. rosu

conferinta d-lui arhitect v. rad u I esc u
In calitate de delegat al Societatii noastre la al
Xlll-lea Congres international al arhitectilor, ce s'a
tinut anul acesta la Roma, am fost solicitat de colegi
sa fac o dare de seama asupra dezbaterilor acestui
congres care a discutat urmatoarele 7 teme, toate
de aceia? importanta capitala atat pentru noi ca spe-
cialist!, cat pentru marele public care trebue educat
?i initiat in privinta rolului pe care'l are arhitectul
in via^a sociala.
Tema I. — Noile materiale din punct de vedere
al conceptiunei si constructiunei precum si rezultatele
obfinute prin "intrebu infarra lor.
Avand in vedere ca materialele de c o n s t r u c t au
fost totdeauna unui din elementele determinante ale
formei arhitecturale : Avand in vedere prin urmare
ca nouile materiale de care dispune constructorul de
astazi au introdus in arhitectura moderna schimbari
esetiale, congresul hotdraste :
a. Sa se procedeze cu o perseveren^a Constanta la
studii apte pentru a aprofunda §i a propaga cunoa-
?terea acestor noi materiale, precum .si a se cauta ca
prin cereetari sa se creeze .si altele cari sa raspunda
nevoilor actuale de construc^ie.
b. In acest scop §i in conformitate cu ini^ia-
tivele anterioare, sa se constitue in sanul comitetului
permanent international al arhitectflor, un centru de
studii ?i informa^iuni care sa adune date din labo-
ratoarele na^ionale ?i in special dela arhitec^ii cari
au facut probe asupra valorii acestor materiale noui.
Tema II. — Cuno§tinte necesare arhitec^ilor ofi-
ciali sau liberi profesioni$ti in studiul constructiunilor
publice ?i al planurilor de ora?e, astfel ca sa poata
colabora in mod util la stabilirea acestor planuri, cari
cuprind toate edificiile, poduri, cheiuri, gari, etc. al
caror ansamblu contribue la estetica generala la
dela al Xlll-lea congres
international al arhitecturii
urbanism a?a cum este actualmente definit. In aceasta
chestiune parerea unanima este ca arhitectul, pe langa
cultura de specialitate, trebue sa posede o cultura
generala desavar?ita, care sa permita intelegerea ?i
rezolvarea problemelor ce i se pun.
Sa posede cuno?tinti profunde despre mi^carea
masselor, tendintelede cre$tere in anumite centre de-
terminate fie de anumite puncte productive ale re-
giunei, fie de anumite artere principale de circulate,
fie de anumite organiza^ii sociale. Intr'un cuvant fre-
buie sa fie urbanist. El trebuie sa cunoasca limbajul
economistului, sociologului, higienistului si tuturor co-
laboratorilor, de dcsideratele carora trebuie sa find so-
coteala, dezidcrate pe caritreb.ue sa le crista lizeze in liniile
de caridepinde dcsvoltarea unei colectivitafi determinate.
In aceasta privin^a congresul voteaza urmatoarea
motiune:
1. ca toate chestiunile cari ating problemele de
urbanism sunt in prim rand de resortul arhitecturii
.si ca arhitectul trebue sa fie acela care sa aiba su-
prema directiva in ceeace prive^te planurile regionale,
planurile de ora$e, etc.
2. ea in acest scop, pentru formarea arhitec|ilor
in general, trebuie sa avem la baza studiilor, notiuni
esen^iale de urbanism.
T&ma III. — Expunerea mijloacelor pe cari le
pot intrebuinta arhitec^ii pentru a face publicul
administrative sa in^eleaga avantagiile de a recurge
la competinta serviciile lor directe fara a mai trece
pe la diferiti intermedial inutili ca de ex. societatile
de construct, congresul hotara§te:
1. ca atat titlul cat si exercitarea profesiunei de ar-
hitect sa fie protejate prin legi regulamente ca in
tarile unde aceasta legislate protectoare exista deja
(Italia, Romania ?i Spania).
 2. ca in tarile unde titlul exercitarea profesiunii
de arhitect sunt deja protejate prin legi, sa se tinda
ca prin regulamente • sa se defineasca din ce in ce
mai bine §i sa se distinga profesiunea de arhitect de
aceia de antreprenor. Pentru edificarea publicului in
ceeace prive.ste profesiunea noastra, s'a propus ca
mijloc de propaganda demna de titlul de arhitect,
unele solu^ii care merita toata atentiunea. De exemplu :
1. ca autoritatile municipale ale marilor ora$e, sa
faca expozitii publice anuale de lucrarile executate
printr'un juriu ales din persoane competente sa
decearna premii pentru cele mai merituoase;
2. diminuarea procentului de onorariu pentru mi-
cile locuinte mai mult sau mai putin standardizate
ale burghezimii mijlocii. Aceasta intru cat s'a con-
statat ca de acest fel de constructiuni arhitectii ca-
lificati in genere s'au desinteresat lasand clientela in
niana speculativa a constructorilor ;
3. formatiuni de cooperative de mici construct^,
adica grupuri de arhitecti calificati cari sa intocmeasca
proecte pentru constructiunimici sale dirijeze contra
unui onorar foarte modest;
4. expozitii anuale organizate de corpurile con-
stituite de arhitecti sau chiar expozitiuni personale ;
5. conferinte prin care sa se faca educatia publi-
cului care in general ignoreaza ca in campul activi-
tatii noastre se gasesc o niul(ime de incapabili carora
toleranta legilor le permite a se apropia de titlul de
arhitect la care nici prin pregatirea profesionala nici
prin cea morala nu au dreptul;
6. se va mai spune in aceste conferinte ca:
a) interesele arhitectului $i ale clientului suntace-
lea§i, arhitectul fiind mandatarul proprietarului insar-
cinat sa-i apere in mod cinstit interesele. b) ma-
joritatea conflictelor ce se ivesc intre proprietar
constructor sunt din cauza lipsei arhitectului calificat.
Aceasta se va putea dovedi eventual cu statistici .si
acte. c) prin concursul arhitectului calificat se
obtine in fiecare caz o solutiune de distribute ratio-
nala ?i economica a iucaperilor, ca suntem pregatiti
pentru aceasta de lungi serioase studii. d) dupa
cum nimeni nu se gande?te sa se dispenseze de ser-
viciile unui medic sau avocat, in aceia?i masura ser-
viciile arhitectilor sunt tot atat de prerioase.
e) exercitam o cariera libera unic retribuita prin
onorarii c a l c u l a t e in mod echitabil. f ) renuntand
la serviciile arhitectului .si crezand ca economise?te
onorariul ce i-ar datora acestuia, clientul face o mare
gre?eala intrucatnu poate avea garantia intrebuintarii
materialelor prescrise in angajanient iar economia de
onorariu este nula, intrucat constructorul §tie sa pre-
vada sub forma de cheltueli generale sau lucrari su-
plimentare, sume cari de multe ori intrec chiar ono-
rariul arhitectului. g) .si in fine se face un apel
calduros la spiritul de solidaritate al tuturor camara-
zilor din toate tarile ca sub nici o forma sa/nu dea
concursul injghebarilor speculative; ca iiecate arhitect
sa-?i impuna o disciplina profesionala^/severa, deoa-
rece numai astfel vom putea constitui o corporate
de elita care sa ne impuna cu autoritate.
Tema IV. — Drsprr standardizarea in locuinfa
colectivd.
Standardizarea insemneaza subjugare, adica subor-
donarea creadunei arhitecturale la remorca ma$inei.
Prin standardizare, creatiunea artistica este paralizata.
Privita chestiunea atat din punet de vedere economic
cat din punct de vedere artistic s'a formulat: Con-
gresul reeunoa$te ca standardizarea poate fi o nece-
sitate in cazul constructiunilor populare, economice
.si in consecinta hotare?te: a) ca aceasta standardiza-
re sa fie limitatala elementele constructive dar efortul
arhitectului sa tinda spre ideia de a da acestor cons-
tructiuni un caracter personal ?i estetic; b) ca
aceasta conceptiune ar putea sa se aplice tot atat de
bine la amenajarile interioare .si la mobilier, fara a
neglija posibilitatile me?te§ugarilor locali in scopul
de a proteja arta populara.
Tema V. — Despre construcfia, ci?culapa si pro-
tecfia subteranti.
Congresul constatand importanta capitala, care
trebuie sa se dea lucrarilor subterane voteaza urma-
toarea motiune.
1. vSa se faca studii judicioase de circulatie sub-
terana, care va fi din ce in ce mai necesara pentru
descongestionarea centrelor urbane.
2. Ca problema constructiilor subterane sa fie tra-
tata sub aspectul general de ordin urbanistic.
3. Ca subsolul urban sa fie considerat ca centra
vital pentru mijloacele de comunicatie pentru servi-
ciile publice, pentru adaposturi etc. $i ca sa se sta-
bileasca un program complect in eoncordanta orga-
nica cu serviciile dela suprafata.
Tema VI. — Protecfiunea conccptiunciplanurilor
(adica dreptul de proprietate artistica) pi ecum si
dreptul arhitectului de a dirija construcfia.
CONGRESUL HOTARASTE
1. Sa se formeze o Comisiune din Comitetul per-
manent International al arhitectilor, care sa studieze
chestiunea din toate tarile ?i sa prezinte la Congre-
sul viitor un raport care sa cuprinda nu numai un
proect de lege pentru toate tarile, dar ?i o definitiu-
ne a arhitectului ca profesiune, indatoririle ?i respon-
sabilitatile lui.
2. In ceeace prive§tedreptul arhitectului de ^con-
duce executarea lucrarilor, il considera drept indiscu-
tabil, deoarece opera arhitecturala nu e reprezentata
prin proect ci prin constructia insa?i ?i se propune
a se interveni in acest sens in toate tarile unde acest
drept nu este inca recunoscut in mod formal.
3. Ca in cazul special al concursurilor publice, di-
rec^ia artistica a operd sa fie incredintata autorului
proectului ales.
4. Se face apel la spiritul de solidaritate con-
Stiinta al arhitectilor ca sa se oblige sa nu faca niciun
proect inainte de a avea garantia conducerii iucrari-
lor sa ceara administratiunilor de Stat o adeziune
formala la acest principiu.
Tema VII. — Concursuri de arhitectura si con-
strucfiuni cu caracter public.
Congresul recunoa.ste ca sistemul de concursuri
publice reprezinta modul eel mai eficace care da po-
sibilitatea arhitectilor sa-$i exprime gandul §i sa ara-
te masura capacita^ii lor. Luand cuno§tinta de dife-
rite regulamente de concursuri publice precum .si de
felul defectuos cum aceste regulamente sunt intelese
§i aplicate de autoritati, socote$te necesar de a per-
fectiona functionarea acestor regulamente in sensul ca:
1. In juriul pentru alegerea proectelor, arhitectii
sa fie in majoritate .si sa fie alesi de concurenti sau
de asociatiunile profesionale.
2. Problema sa fie expusa in mod clar iar con-
ditiunile concursului riguros reglementate. Aceste
condi^iuni examinate .si aprobate de Asociatiunile
profesionale sa devina obligatorii atat pentru promo-
toriul concursului cat ?i pentru concurenti.
3. Cu obligatinea absoluta legala din partea
promotorilor de a se tine riguros de conditiunile
concursului in executarea sa.
4. Ca aceste reglementari, odata adoptate de toate
tarile, sa devina baza unui regulament international
care sa cuprinda atat concursurile nationale cat si In-
ternationale §i'care sa aiba valoarea unui contract intre
promoter $i concurenti.
5. Pentru concursurile de o mai mare impor-
tanta se recomanda sistemul de 2 grade, cerandu-se
la concursul de gradul I expresia ideilor .si concep-
tiunilor iar celui de gradul al II-lea elaborarea proec-
telor celor mai bune .si mai potrivit rezolvate fata
cu datele problemei.
Dupa terminarea darei de seam^^Wnr.^rei : ii
d. arhitect V. Radulescu a vorbit despre primirea
ce s'a facut congresi?tilor ?i despre amploarea pe ca-
re italienii au inteles sa o dea acestei sarbatori a arhi-
tecturei.
Mdndrii de patrimonial lor, italienii ne-au oferit
— spune vol bitorul —cu ddrnicia caracteristicd rasei
latine, tot ce reprezinta ca arta trecutul glorios al Italiei
prezentul plin de Tndemn fagdduieli al fascismu-
lui. Palatul Capitoliului, mdndria Romei, si-a deschis
portile pentru a nc primi in sola Iuliu Cezar, unde
sub presedentia Guvernatorului s'a spus primul cu-
vant al Congresului.
Palatul Venefia, inima Romei, acolo unde se fdu-
resc planurile mdrefe ale Italiei de azt\ ne-a chemat
pentruca Ducele, mdrele nostru confrate, sa ne spuie
crezul lui, crezul celui mai mare arhitect Italian. Nu
ne-a vorbit un §ef de stat, ne-a vorbit un camarad.
Intr'o frazd lapidaia dar plina de ///fries, fara in-
cursiuni in domeniul ideologic/', ne-a spus ca :
Arhitectura este arta pe care o aseaza in fruntea
tuturor artelor. Este arta sinteticd, este arta armoniei
a liniilor.
Pe al doilea plan plaseaza muzica, care este arhi-
tectura sunetelor, apoi poczia care este muzica si arhi-
tectura si apoi celelalte. Arhitectura moderna este
arhitectura secolului nostru si trebuie sa fie asa, caci
dupa cum fiecare sccol a avut arhitectura sa si noi
trebuie s'o avem pe a naastrd.
Dar daca va f i intrebat •— a spus Ducele — ce in-
telege el prin arhitectura moderna, va raspunde: este
arhitectura care trebuie sa exprime caracteristica epocii,
a died suplcfe si forfa.
Nu se poate reda in cateva cuvinte atmosfera vi-
brantd de care am fost patrunsi sub farmecul gandini
acestui om. Trebuie sd-l auzi, sa-l vczi ca sd-fipofi da
seama de puterea seducatoare a cuvdntului sau. A'u-
mai auzindu-l — spune conferenfiarul — incepi sd
intelegi de ce intreaga Italic intr'un gand si suflet
merge astazi cu pasi repezi catre infaptuiri nebdnuite.
informatiuni
S o c i e t a t e a Arhitectilor R o m a n i a i n t e r v e n i t la Mi-
nisterial Muncii pentru e x p u l z a r e a arhitectilor streini
(cu pa§apoarte) care p r o f e s e a z a in detrimentul ceta-
tenilor romani. A f&cut demersuri pe iang& Corpul
Arhitectilor sa s e puna in v e d e r e tuturor arhitectilor
romani ca vor fi pasibili de sanc^iuni disciplinare to^i
aceia cari vor inlesni, in orice chip, exercitarea pro-
fesiunii de catre acesti streini.
*
* *
Sindicatul arti^tilor dramatici lirici, a cerut
Societatii Arhitectilor Romani sa desemneze un delegat
care sa intocmeasca un program de concurs pentru
Caminul ce intentioneaza sa construiasca pe tereuul
din Calea Plevnei colt cu Str. Berzei. Societatea a
delegat pe domnul arhitect G. Negoescu.
*
*
* mani, Muncipiul Bucure?ti a instituit concurs public de
In comitetul de lucru al planului de sistemati-
zare si noului regulament de construefii, domnul
Primar general a admis ca delegat al Societatii
noastre pe domnul arhitect G. Negoescu, iar ca delegat
al Corpului Arhitectilor pe domnul arhitect Al.
Zamphiropol.
*
* *
In ziua de 8 D e c e m b r i e a. c., a avut loc la sediul
Corpului Arhitecjilor din R o m a n i a , a l e g e r e a noului
Consiliu pe o perioada de 4 ani. Au fost declaraji
a l e § i : D e c a n d. Prof, arhit. S t a t i e Ciortan, pro-decan
arhit. I. D. Enescu, membrii in consiliu d-nii arhitecti
G. N e g o e s c u , D. Renard, Silion Leon, Iliescu Alex., V.
Radulescu, iar in consiliul de disciplina d-nii arhi-
tecti Petculescu Sc., Dobrescu D. C., Stanculescu Flo-
rea, Trajanescu l o a n , Nanescu, Ghiaciu.
* *
Domnul arhitect Daniel Renard a fost dele-
gat de comitetul Societatii Arhitectilor Romani,
cu studiul posibilitatilor infiintarei unei Case de
credit ajutor pentru batranii arhitecti.
Primaria Muncipiului anuntd cd a deschis un
concurs public pentru Piala (natiunii) 8 Iunie —
numita astfel in amintirea reintoarcerii prea augus-
tului nosttu Rege Carol II. Termenul de predare
este la 15 Februarie 1936.
Informatiuni se pot lua din Str. Nicolae Fili-
pescu 23; Directia Sistematizarei.
*
* *
Pentru amenajarea Garei de Nord s'a instituit
un concurs limitat intre arhitectii func^ionari
ai Muncipiului. S'au prezentat 14 concurenti.
Rezultatul nu s'a adus inca la cunostiinta.
*
*
*
In urma interventiei Societatii Arhitectilor Ro-
doua grade, intre arhitectii Romani pentru elabora-
rea planurilor Palatului Municipal. Termenul de de-
punerea proectelor pentru primul grad este la 31
Martie 1936. Informatii in legatura cu programulde
concurs §i planul de situate se pot lua dela Direc-
tia Sistematizarei, de sub conducerea d-lui arhitect
Traian Popescu.
* *
Domnul Ministru al Muncii, Sdnatafii fi Ocroti-
rilor Sociale, a primit in audienfd o delegafie a
Societafii si Corpului Arhitectilor, care i-a expus do-
leanfele profesioni^tilor romani, prejudicial de arhi-
tecfii streini, cari profeseazd in dauna elementulm
romanesc, care someazd, cu toatd activitatea relativ in-
tensd in bransa construefiilor. D-sa s'a ardtat foart-~
infelegator si a pro?nis cd va lua mdsuri de expulzarea
acestora.
*
* *
Arhitectul PI. Stanculescu face cunoscut D-lor Ar-
hitecti din Serviciile de Arhitectura ale Statului, ideia
unei Asociatiuni a Arhitectilor de Stat, cu scopul de
a-§i s u s t i n e drepturile §i datoriile ce li s e cuvin. Pro-
puneri si adeziuni pe adresa revistei sau Arhitect PI.
Stanculescu, Minist. Agriculturii sau Str. Sandu A i d e s
73, Buc. 1.
 3 •aH a ea-
T
3 ° •a •S rth
y ^ ao T •H 0
4) rS -4-Hs
a >cd Vt
o > 'u rt
<u in Xi cu
>CaO ra
Og* >a 3
hi tfi u
o o >a t-H o
a 3 o
«i-i o
-M o •H >
0) a
OH
a 4) C 0
IH
•a CO 0a •a
<u V
to s r—i o
4)
• HV
)H
0 +JI* >
«T a 01 •w
i/)' 4)
0) S •a a 3 3
s-. CO
.a o — i <
•a Q 3 O
o U
0a1 a1 g3
»—<

O 3o 3 a 0
bJD 03
(H PL, «s ..
a
4) a 4) 3a
ao a •a
a a
0) — r'3<T-l
1) •T0C-
•H W a u •a
3 a -M a
»— 3< a a Cfl
h
+JO a E4)C- 3
o <a 0)
IS >aa c0a >hi
V
r-ta
a a t/3 a

Ob;s V
u
4) '>C OS
a
aS-, a V
01
^
3 3
o a
4
+J T> 3
•H H
31H 3
a 3 V
0 •a
4J
4)< >
oa
v
>hiNa a3 4)
a SX
»—(
a oo o
4)
U 4)
aU a 3 a
S
4)
•a a >£a a-5
4) •a
> 3
S -
ao a w ~
< >a M. csM
o4) a . -a
ci 4) o
+>
4) « Si
S 4> •a - a
a 4j •d 4)
°
o •H a
o, a u s
a •a
-
a 4/ r>
> o s
"a u M r— (
ca 3 •3 S3
o
4) 4) g «
a
2S-c o
o o
o < T4)S v
Prop. vSoc. Mara?e?ti, Str. Caragiale, 1 bis Arhit. M. S o n e n f e l d C a m p e a n u
 . -- -s.g>tT OL ~:jr L .. . o , oa, , 100 —_ —

Prop. Soc. Mara?e$ti Arhitect M. Sonenfeld Campeanu

Str. Robert de Flers
 DPOflg, Joc.„ MJPJ5L3T!-

Prnn ftrtp MSra<!P<:ri str. Carat'iale. 1 bis Arhit. M. S o n e n f e l d - C a m p e a n u

iiiiliiiii!
 propJoe. 'mt&iisr!'
fioBE K T a* fter-RS MrH

atiWt LTJjetati " /••!*

Prop. Soc. Mara^esti Planul Etajelor Arhit. M. S o n e n f e l d C a m p e a n u

Arhitect' Rsmiia
 Arliitect C. C. Mosinschi
ilatul Comunal din Barlad
 V Qtr AUSfrL VIL.AICL' M
\l

»Sn

tot-.
T-ATAC7A V RINC1PA LA

Casa G. Cocorascu, Str. Aurel Vlaicu, 38. Arhitect I. B o z i a n t t

f r
u .
< _u
ft
0 <-i z>

o
•
il
a
u <3

<
U
; :