E } b a ANALELE ARCHITECTURE! ARTELOR ou CARE SE LEGA pauzcror 1. N. SOCOLESCU ancuinecr 4 SITUATIA ARCHITECTILOR ROMINI EPA NOLA Last « onnAaMshutcoRPULA Race 0 numérul treeut al Analelor, ne um arias pire- tile nistro goneral, supra. iui! nenorocten atch tecjior romfat tag cu preforinfa ce 98d steeinilor sa Iearehitecilor in tot ce se refers la moseria de ar hitet Gn aeésia ovasiuno no-am exprinat temerile nstee ‘supra existent unut cureat defavorabil eoepalul de aschileoft rominl, temeri intemciate pe tendints ce sist de a a0 Inlitura architoofitromiat din Ivor ¥ele ppublice precum si se exclude dia ead tava flu public, nvajamtntul arshiteturi, ce ere previ ut 4m rogulamental orgaole gi esto tn eagulnmentele geo leloe de Bele-Arto, dart cari nx +t aplioat wick oda. ‘Aan nonotoetre, acoste tomes ait devenito tit ealitale sub forma proeeiulut de loge ponte onganie area corp techn al Ministerulut]uereloepublice, _ 68 $a depos pe hiveotl parlanentutal 'Sb-no esplicdm : Ping cums, organisarea coxpulut de iinet! al sae il, ra tatomeisté pe un regulament, docrotat in & 1462, prin eave se ardta Jamusi, din ce fel do iy xo compan corp, co-aa m6 Tucroxe 9 eu, {noemits organisavea sa, eu tte detaurle, aril public find de multe natut, gf personae corpilul technic find hotiet « Reompus murat din le natural ch prin regulaument sa lege rt 50 folutul lucrirtor publice ee ai f9c8 oblectal tut corp. A find, prin act. Val egulawentulut din 188 eh: Lucrirl publice sant tite lucritrile H Introfinerea calor fie, deschiderea $i inbundtatirea navigatit, plutiil rarior §1 caalarilor, méserile de asigarare In contra imindatielor, egularea $i curifirea apelor neplutitire, rogularea oraselor gi alimentares lor en apa. ‘Prin act 2 sorvieial Iuerielor publicene parte tn Servicii ordinar sali permanent; sorvieit extra ‘ordinar sait eventual si servieis dotagat, Prin act. 8, 461 3 dup co se ceplicd, co copeind neoste srvicl ca personal gi cenpatun, prin aliniasul al ari & co spelieh urmativele + leemonon auné considerafi ca fcind parte din servictal detagat (pl architeofil afasefl pe ling osebitele departa- ‘mente pentru indoplinivoa serviciulat sidisilor ublice, attrnate de elo, lac dar dow disposi drepte gi lamurite ale e- eulamentolut din 1863 : aratarea ues publice 6 ad tn alributunileinginerlor corpula technic, i al ‘dlea spocificarca ef serviclul sidiilorpublice 2 se fet cle arehitect Mal doparte la itl IT, despre consilial leer. silor publice, regulanontul din 1862 prin art, 20 se rata cf acest conslié se va compune din inginert Inspector? | so vn ocupa cu examiaares Iusrielor Irimese de porsonalul corpulul technic, eae pin art. 21 Llmnareste din noi chestia Iucririor de architect $9 modal urmator « hd cestiunile supnse corcetiit consilitat, Vor hi privitire asupra zidirilor publice, pe lag ‘membrit ordinart mumiti tn art. 20, 8e vor con- vocw 9/ unul sad dont din axchitesti superior! ai statnmt, 1m basa acestotordine de iel sa urmst pin aft i porind dela acelagt princi log gt natural ecw Hee care sa practiceze moseria ce 2 tnvitats tn wile Jog organice ale Ministorulyk Coltelor ql Lnsructianed Public, Ministerulut de Intern, gi Ministorulat Dome- hilor, #4 peevéjut servici? speciale de arrhitec- tari ponte numerisele edie’ co are a faoe acestedopartanonte, lar personatul actor serves fee crntat din carpal architectilor. ‘Din cele expan mat sus gt din Jectuen regulate tun in 1862 foe dit mai In vale) se pte eden c8 Mi ninterullurdrilor ples a fst preocupal in pri i ti de Mela organi unt corp de Angier pre rita o emnfushave de Sitrpretaro ea aritat singin Srehiteior qa rdclor de arehitetur at rin fel rogutannt ft tp legie organic ae Minite- Felor eo a ole ent. ‘pa ca se vee din expuneren do motive ce to oeyte prose de Tose, reguamental dt ta 1852 ne that find corespungétor stuns actuate de desvohare tora iat lurtelepulce gt corpl da Inger ana ae asin ca primo lego 8 sabes tm mod mat franle onganisren acest portant corp sp Ninnio mat natural ea Ministrut Lueravor pation, sive peeocupe de sirta agenfor sl inginect i con thuctort; dar nu ielogom ca 8 60 pue architec in 0 tituafie a rea ca 21862, dup93 do ant dle progrone {acute de ar “in 1862 rn tu ook 2-9 areiecf romint i eu tite asiea prin reguamental de organisnes, asbiloei ft fot cousideralt ca detaalt din conpul technic spe tt ince aidirileprblive de or eo categorie, x! 190 r0- Seeva dou loci tn confi tecbale spre a judo && cinaart composing! proecile de zidiri publice ca se supuneat.xaminae consti ‘Acum sunern un corp de architocf] consti 16 socintte, am font o ye6l8 de arcbitectur 9 aven: fesiul nora de excite multe impoetant ei blige, deel avem deoplul = pretindem ct dupe 81 Te ant do desvoare, sd merit o eltmjie mat bund, far nu mat ret eto! i ou Incepe lego opus 1k camera = Tart 1. Corp technic al ministoralat Incr rilor publico x0 compune din Compl do inginest 31 Con de conductor ‘Art. 2. Corpul technic exto instreIuat, ub au tontatea ministeralat tacrarlor public 1) Gu studiarea i redactaren procctalor, ov di- reckines $1 supraveghiarea tutalor lueriilor pu- biice co se exocutt do Stat, judete gi commne,¢ coptindivse lucririleefectnate de genia militar, {de ingineritforestiort sf de inginertihotarnies 1) Cu supravoghiares i intrefineren cutuor I cxirilor publice existonte, apaxtinind Statalu, ju- flelor S20 comunelor, exceptinda-se Incravilo Iniltare, lucririlo forestiere si acelen de ho- tarnieio Cuexaniinarea procetelor si supraveghianea ucririlor piblice ee ne executa pe cate da.con- ‘Deel be mat lamurit: In vorpol techie mv ANADRGR ARCHITCTUREL ‘mat fi deoit inginor, ear architect ~ nick chiar des tagali —, ear studiares, proectarca, dvigiarea, supra veghiarea intretinerea dutufor Iucrivitor publice ce a6 face do Stat, judo sal comune, ae va face numa do corp tgeknic, aca do Inginert Consilul teclanio previgut prin regulamentul din 1862, 45 onde architect avead loe vosorvat, ese shel ssapeinas prin legen actuals, ‘Vast died, aro judeful de teut un pala admini- stratiy, un spit, wn teibunal, ete, un menor al eot~ pulul echnle — adies wn inginer — va A obligator hema = saliafaed dorlata judofulu; are 6 comand de fleut un local de peiminie, un spital, o se6li, um ‘dbatori, et, prin loge o obligaté comune n se adrosn tunut inginee gf fae numat din col co sunt In eorpul techale Pentru en afaceren sh fle gi mal olar to cea ee pei vesle colo-Valle Minfstere each sit servi spaciale de vehitesturs, create prin Igile lov organice.¢i pont a ‘i sk niet» bannialt ei lepiuitoral au 3n vedere fen §} aceste servicil-po villor sf fle conduse tot de feorpil techni, aed de ingines 9 anther liniagul alin art 6 a) rogulamontul do la 1862, prin care serviolile de arehitectré de pe lu cela» ministere rit enasiderate ca sevvicit detagate gi architect fell al acestor serviell consklora ew dotagati, sie ne Tcuegle In legen nod ox art 96, care wund clar asbfel: Fac parte din cadral servicintal detayt perso ‘nabil technic detagat do ministerul Iwortritor publice, pentra a conduce serviciutt de pe tinga faite autoritatt independente de Ministeral Lu erizilor Pablice. ‘Bar logon Inches eu net. 59 spoil et: te Fegile yi regnlamentete tu vigére si contrari ex dispo- sifile loget de fatit sunt yi remine abrogate. ‘Decides! servicile de architecturd de pe lings. eale= ‘alte Ministore sunt tntate pein Legt special, totus! tle vor fi suprimate sa totocmioeu personal dotasat ‘din corpul techno, imedist co +0 va vota legea or eanistit corpulul technic. ys votarea aeostel lot, acchitetilor roi I 50 ‘ya tnchide uga tutulor autottator, no mat puttin feo flo! un detain public, remtotod mart 4 tar inginest flat cu séimd architect atrint co vor gt a tua tte Incréelo gi ehiarslyjbele pe eale de contracte, dup ‘eum faco nena gf ate! toe mal cu Anlesnire, eet ‘on ya mal fl architae}iromtar se wupere, et find e3- flag de peste tot prin Yege chiar: ‘Sperm st aver fricireaa constate eX ce Shinistrw actual al Lacririlor Publico attt do stimat de comput de architent va face fot posibilul si no dts din acésth Situato penibilé, acceptind © modlleare a leg co a ‘props, epeciicnd In at, 2 68: ln cadral luorbrilor ‘Publice cu eare are $8 se ocupe corpul technic al ‘Ministerubut de Iuerée! publice, nu intr’ gi elidiriloTa Dublice, cm cari © chemat a se cups architect, ‘ominind oa printr’o lege special. s& se reguleze ‘modil de realisare a eladirilor publice de orice eate- ‘gorie, precum gi organisarea corpulut do architootl » [La 182 nu era in far mal mult inginert de ot sunt architec ad, deel daca la 1862, tn condita egalo, ‘a gasit ull pontru (ard @ se reglomenta sitaafin pro” fesionit de inginer, im fnloroau Statolut sal inhi Public, als mal rout eredem i.e nevosar nse pune roguld In professres meserit dle architec, sat cind Stalu}, comune, judofel si particular eldese pon- {ru milion, ‘Yom aduce tn sprint nostru propiile cavinte ale Ministe. <0 asemenea disposifio nre da seep a tace ca compat technic af Statutat sé tio compus din per sine oferind tte gavangille va posedis canugtin. flo corto. O astfel de dispositions mat impune gi pri Spt 4 Saul acordind unei persine dreptal de a profeen merera sl de a lua gead tx corp, winvesteste prin- tFacésta cu un caracter oficial recumigtorea ‘cupacitifi tochnice a wvelel parsine gi respunde ‘moraliceste fats cx soviotaten de temekal eunoy- Hinfelar & forhvive, sAdiogim ci fot ast-el se urmonza sf cu coleFalte speciatitafi procurm sunt; dreptal si medicina, Aes dorim 41 corem 4} nout eu toi in capone eu i ee moilfce area parte a peovctulal do lage prin care se acoeda droptul do a stun, a eedacta Prooele, a dirige, a supravoghia 9 intofine Terri Publice do categoria edifcislor, on x0 fac do sla, inet 21 comund, In persine ce au au facut studi de frehitecturd i nu pot ofert garantia ed posed euno- ‘lnfelecerute,- oft cu acdsth procedare staal Inve tog tn mod ilezal, eu un earaoterofleal, reeund slerea nel eapacitififechnice oe nu are persina ci in confer i's la oréspundore moral nejusti- ficaid fd eu societatea, de Groce mu a totemneiaki pe protien cunostintalor speciae, In gcilele do inginerio, do aechitectuss, do medi- | find sai dept x» pred co © necosar ca mined in ines, architec, tort sal avocatt, det eet eo a0 Absolit o gcéls, ai dreptul la recumigtorea eapaci- fel lor pentru meseria ce ai tnvifat Im aven ylk 4 aw pontr aa Ar ficiudat Iucru 58 admitoms oa pot! tavafa dept 8 Si revi examon de liberd practica @ avocaturi, iat A urmd at droptol ot partsiper! medicina Dis momentul ee va gésit ew cale, tn 16t6 lumen, 'G inginorla fl architoctura x6 we lovete tn geol de. ‘ere, cu curstwt doosedite, este proba com mal evi Heth ch colo dous moserii nu asémind si mat ‘SoH nef, ou pot fl confundate. ANALELE ARCHmrreOREI a Architecil sf Inginerit ne serviny tn multe part to acelay material penira realises tucrdrloe ce pro ‘ectim, ci singurul punt comin e® no face af ne n> thio tn practica merorit; ponte s proseta tnx 0 yom sad) un pod, credom, cf, ¢ tebuintd ew tote! de alte eunostinjs de eat cle ee wt core pentru pro= ola un teatro catedeal, wn palatdre-care, sa fe chiar 9 east particulars, Tae doco cerem ca #4 nu im eoafondalt prin procetul de loge al oryanisarit corputul techno, ne: ‘um a fim sacrificayl desbitcindiene de un drop cle Vigat prin studi spectale gio practi do ant 1 - mole er PROECT DE LEGE Sneiarea ora Teal Mie Laan Pao EXPUNERE DE MOTIVE, Pamir Depatat, Proesél do lege, pe care am ondret 1 prsenia Dior ‘winze, are de olet areal, petra carpal tecknie depen rote minise nertie pbloy, o orpniane care coeapunal necesito actul, x penta un tmp ere ‘elo ities staal id ade een ex experi, Inlet sve ndtomons tna, v iat on te luc tn onpaniren cotpll ‘Novestaten ne somonan organs neapas todo male ‘fn img, ex deriva, eno oniina Seo, cm aaa ‘omsderabi att simi din tm de ack pub 4, ‘rin armed tarosiatn co Tan asf tn Slat oop ‘ste de sgl Orgasiacea corpo) techni al minnterlut ve geet i ‘sti fat prin oguaantal din 4 Angus 1982) completa ‘sai todos rin dift diction! cope On lyric Jamment ant dere utr, recur sant: lege demure in 1808 i aowes moines ot dis 188, egulamenta din ‘1 Made 1884 rl I mumicen g amare pomonalat teolne al chiar frat ate stata yi deortl dn 15 Noor > 1800 rola la ads tn cade conta ec, Inout pos to aplaare fa anal 1862, aot latent ‘oes partes dinteun complex db deport gan dest= ‘ate a stabi condinile do fentioure ale diversion srs publoe Ta now ortine de ers, eri pin ytal Ada iret legit din alan snd pein wee iitlor 5) AEGULAMENT PENTA ORGANSAREA CORPULI DE NONE CL Bert 0 tn € 85 arate nyse ra eaveete 1 dapifion svar A 1 — Lan abs sna a ep rte 1 N swncen ede ay das abe ‘ae pl be be mb pra ‘en, tana cre eer ea eee aye ‘Soe ates a era one ew pr Seri nr st pan Stree entender; Ser det