A!!UL VIII. FASC. 29. IA.NUARIE·J'Y\.ARTII: 1915.

BULETINUL

COJY\ISIUNII
tf l ·-
--

"1},..,..-
� - ((/ .r "lf
.MONU.fv\ENTELOR ISTORlCC--

PUBLICAŢIUNE TRIME STRIALĂ

..

BUCUREŞTI
lnst. de Arte Grafice CAROL GOBL S-r 1. St. Rasidesciu

16, STRADA PARJS (FOSTA DOAJIIN�I), !6

4!1>

inp.org.ro
 COMITETUL DE REDACŢIE
Dr. C. 1. 1S T RA T 1, D. O N C 1 U L, N. 1 O RG A, G. BAL Ş, G. M U R NU şi V. PÂRV AN
Redactor
ALEX. LĂPEDATU
Secretarul Comisiunii

CUPRINSUL

TEXT Pag.

Palatului dela Filipeştii-de-Târg, de N. IoRGA

Monumente inedite din T omi, de O. M. TEODORESCU 6
Cele mai vechi cruci de mână din Bucovina, de 1. VESLOVScHI 21
Plumburi de marcă dela T omi, de H. METAXA 31
Tomi·Oescus, de G. MATEESCU • . • • . 36
Liber·Dionysos, de P. NtCORESCU 41
Cronică : Un pictor român în Ardeal, Raport al lui Freywald şi 1. Schlatter, Sculptorul lui
Duca-Vodă şi Un zugrav la 1 742, de N. IoRGA - Inscripţii dela Negoeşti, Preajba;
Olteni, Bengeşti, Ostrov, Pietrarii-de-Jos, B ordeşti şi Gugeşti, de V. DRĂGHICEANU. 46

ILUSTRI\ Ţ I I
Pag. Pag.
Palatul dela Filipeşlii-de-Târg

l. Palatul dela Filipeştii-de-Târg •

52. Bustul lui Zevs (?) • . 20
2. Pridvorul. • • . • . 2 53. Capul lui Dionysos • • 20
3. Vedere exterioară • • 2
Cele mai veclzi cruci de mână din Bucovina
4. Altă vedere exterioară .. . 3
5. Vedere interioară • • 3 1 . Dela bis. SI. Nicolae din C.-Lung: faţa. - • 22
6. Altă vedere interioară 4 2.· Aceiaş: verso. • . • 23
7. Vedere interioară de detaliu 5 3. Dela bis. Adormirea Maicii Domnului din
8. Altă vedere interioară de detaliu. 5 C.-Lung : faţa . . 24
4. Aceiaş: verso •. . . . . . . • • 25
Monumente inedite din Tomi 5. Dela mănăstirea Putna (din 1 503) : faţa . 26
28. Gât de amforă cu stampilă (găsit la Manga- 6 Aceiaş : verso •. • • .· • • • • • • 27
lia) • • • • • • • • • •6 . • • • •
7. Dela mănăstirea Putna (din 1 698) : faţa • 27
29. Semn grafic pe o lampă . • • . .7 • • • .
8. Aceiaş : verso . • •. . • . • • • 28
30. Fragment din baza unui vas de marmoră, cu 9. Dela bis. parohială din Rădăuţi: faţa . 29
inscripţie • • • • • • .7 • •
1 O. Aceiaş: verso • . . • • • • . • • 29
3 1 -32. Fragmente de reliefuri frumoase, cu re-
•
Plumburi de marcă dela Tomi
prezentaţia ospăţului funebru 7-8 • •

33-38. Reliefuri reprezentând pe Dionysos 8-1 0 • •

1 . Plumb de marcă dela Tomi. 31
39-43. Reliefuri cu reprezentaţia Eroului trac. 1 2- 1 5 •
2-7. Sigilii imperiale byzantine • 33-34
44. Relief cu reprezentaţia lui Dionysos sub chi-
pul Eroului trac . • . .
15 • Tomi-Oescus
45. Relief cu reprezentaţia lui Dionysos şi a E·
raului trac . • • . . . .
16 • • • • •
1 . Monument funerar {găsit la Constanta) • 36
46. Relief cu reprezentaţia zeului Mithras omorând Liber-Dionysos
tauri . . .. . . . 18
47. Statuetă a zeiţei Cybele . . • •
19 • 1 . Altar votiv {găsit la poalele muntelui Priopcea­
48. Statuetă a Hygiei (?) . . • . •
19 . Dobrogea) • • • • • • • • • • 41
49. Trunchiul unei statuete de marmoră 19 2. Cap de Dionysos (găsit la Constanţa): vedere
50. Basorelief cu fig. de animale • 19 de faţă • • • • · . . . • • • 43
51. Trunchiul unei statuete a lui Hercule copil 20 3. Acelaş cap de Dionysos : vedere de profil • 44

inp.org.ro
 P A L ATOL DELA fiLIPESTII... DE...TÂRG
--- 0---
Palatu l d in Potlog i a l Br8nc:o\)ea.na lai,
aşa framo , bine proporţiona.t, împodobit
c:a gust, c:um este, n'a. inow:1t în materie
de arhitectură rom8nea.scă pro fa.nă. N'a­
\)em mai nimic: din alte clăd iri de locuinţă
mai \?echi, c:am a. fost aceia d ela Vărăşti,
c:um a. fost, în forma d int8 iu, ş i Curtea dela
Palatul dela Filipeştii-de-Târg.
T8 rgo\'lişte, a cări i descriere amănunţită
ş i com plec:tă l ipseşte încă şi nu \)a putea
fi făcută el ec:8t după îngr ij i te săpături .
Ele au fost în ă fără îndoială în ti lai
pe care epoca lai Br8nc:o\'l eana 1-a dus
numai la cea mai înnaltă perfecţiune.
Do\'lada o a\)em în acea m are zid i re
în ruină ce se ridică în margi nea g8 rlei
Buletinul Comisiunii M.onumentelor Istorice
inp.org.ro
'
d i n c:apătal orăşel alai fiii peş li i-de-T8 rg.
In aceste loc:ari - orăşelnl pomenit ş i
satul fili peştilor - s e ălăşlu ia p e \?re....
muri o fam i l ie mare bo ierească , a c:ării
origine e ridica p8 nă la bătr8 na l Uelrişte
el in 1'1ărg ineni. Dela ea însă. , înai nte încă
ele epoca lui Constantin Căpitanul, c:ro-
n i carul, a trecut m oş iCt la Canta.cazini,
cari o împărtiaa ca f ilipeşt i i 1), o fi ică a.
bătr8nalai Postelnic Con tantin, 1'1a.rica.,
')Constantin Cllpitanul declarll e li moşia î i ''este dumnealui de
!nscn"jJţii
clironomie dela neamul şi părin ţii dumnealui" (Iorga,
din Bisericile României, If=Studii şi Docu m m te , XV,
p, 265, no. 762). Dupa o insemnat·e a lui Radu Sllltineano,
proprietarul dela sfârşitul veacului al XVlll-lea, Filipe ştii fl!ceaa
parte din zestrea el inei (ibid., pp. 2 64-5 ).
1
 BULETI U L C0t1ISIUNTI !10 U/'\ENTELOR ISTORICE

fiind apoi măritată cu Pană F i l ipescu , tatăl Fil ipeşt i, Pană ş i soţia sa Preda) pomenesc
căp itanului cărtu rar. Bi eri e a sotulu i , ca m a i mult de neamul cantacuz ine e 2). Şi
şi biserica târgului , elăd ită la 1 641-2, forma, împărtirea, pod oabele casei de care

Pa latul dela Filipeştii-de-Târg: pridvorul.

Palatul dela Filipe .tii-de-Târg: vedere exterioară.

de Postelnicnl Con tanti n 1 ), d ar ş i cu aja� \JOrbi m trimet la wemea când arta ro­
torol l a i Du m itraşeo şi al Vo icăi , părintii m ânească era strâns legată de bogăţia ş i
lu i Pană Fi l ipesen , tatăl căpitannlai (se mândria Cantaeuzinilor s i d e a rudei lor
'

adaugă în in eri pţie şi altă păreche d e domneşt i , Vodă Brâneo\Jeanu.

Un arhitect, eu eompetenţa sa pe....
') 1 se răceâ parte, aici, la 1667, şi lui Constantin Stol­
eială, \Ja trebui să d escrie, cât m a i e
nicul, care căpălă dela maică-sa Elina jumătate de sat; Iorga,
Documentele Cautacuzi11il01·, p. +;;. Cf. ibid., p. 12,
t i m p , splen d ida sală ai cării păreti '

no. XXXI i pp. 1 i 1, 17 5-6. tolnicul dădl 1 bisericii o

86,
Evanţ�ht-lic de nago,,, care se păstr·ează inc5 (Iorga, /11 �cripft'i, 'l Iorga, Iuscnpfii, II, p. 263, Cf. Cronica l1n Con ­
J, p, �f>.J., no. 760 . ) lan/in Căpita11ul, ed. Iorga, p. 208.

inp.org.ro
 PAU\ TUL D ELA FILIPEŞTII-DE-TARG

sunt l ncă întregi. Ne \/Om multumi ,

a căperi le. Prin uşile acum clărăpă nate o
semnale! , d upă aceste câte\Ja rânduri ele Pri\1el iste
,
m i nunată se desfăsură
,
, neteclnl
expli cat i e istorică, putern icele zi dari de şes, odată plin încă de păduri, în local

Palatul dela Fi!ipeştii-de-Târg: altă vedere exterioară.

Palatul dela Filipeştii-de-Târg: vedere i nterioarâ .

cărăm .
idă tare, străbătnte de feresti
,
care sămănăLurilor de astăzi, care duce până
a\/eaa în jurul lor del icate cadre de ten... la Pl o iesti.
,
Pe ferestile
'
acum oarbe a
caială stocată, proeminenţa unui pri d\Jor pri\?it cânci\Ja cel mai cuminte boier al
elegant, de z id Inchis, fă ră stâlpi, adfi n .... Terii-Românesti
, ,
in wemea sa, în\?ătatul
,

cile beciari boltite, astăzi năruite. In i n ... Stolnic Constanti n Cantacuz ino 1), care
terior dulaparile ce se înfundă în păreţi, pri m iii larg pe Domnul său la «rilipeştii
încad rarea cu p rofiluri a tuturor deta....
l i i lor arhitecton ice sunt de cel mai ban 1) La Filipe�tii-de-Pădu1·e, stăpân �i ctitor al bisericii e ne•
potai său Toma, trădătorul din 11 11. Ci. şi Cronica fui
gust si '
de cea mai fină executie.'
fru .... Radu Greceanu, ed. Şt. Grecianu, p. 156. Şi un f'aleolog ar
moa e p lafondari boltite acopăr toate în- fi avut moşie aici; ibid., p, 1 5 8 nota�-

inp.org.ro
4 BULETI NUL CO/'US ION!I t\ONU lE1 TELOR ISTORICE
lui Costandin Cantacuzino Stolnicul».
Din « mi nunata baie turcească d e mar­
mură frumoasă » , a cărei apă se aducea
cu roata, d apă \/echea dati nă orientală,
d in gârla de subt z iduri, n'a rămas însă
n icio urmă şi na păstrăm , fireşte, nimic
d i n ceiace f�cea ca încăperile să semene
cu ale locui nţelor bogate d i n Constanti­
nopolul stăpâni lor 1 ) .
!"\ai eloc\/ent decât această pagină \?Or ...
bes c însă ch iar fotografi ile îngrijite pe
care le comunicăm aici. I n golul încă...
perilor pGslii închipuirea cetitorilor cu
imţ pentru măriri le şi L raged i i le tre...
catalu i \la puten proiecta \/is iunile unei
Palatul dela Fiii peştii-de-Târg: altă vedere interioară.
') Paul d e lllep, trad. Emilia Cioran, Ciflătorii/e Pa­
lriarc!mlui jJ1acarie de A11/iochia în Ţrlrile Ro111âne,
1653-1658, Bucureşti 1900, p. 127, Locul mi .. a fost semnalat
de d. i\1. Up�datu.
!!) Cronica lui Radu Greceanu, ed, Şt. Grecianu, p. 15 3.
inp.org.ro
\/ieţi de fami l ie mnlţcJ m ite ( Brânco\/eanu
\/ i zită « fil ipeştii d ela Praho\/a » , ca şi
Fili peşt ii de Pă. d ure, la 1 705) 2) unor în­
ţelepte sfatn ri pri\) itoare la soarta ţerii,
nnor aprige lapte cu o soarLă adeseori
foarte as pră (aici a fost prins de oamenii
lu i Vod ă , \ihai Spătaml Cantacnzino) 3).
Si el \la dori ca s i noi ca pri măria orăse.-.
' ' '
laloi, ca judeţu l , ca aGtoritatea centrală ,
î n înţelegere cu proprietari i locu lu i , s ă
împiedece, pr intr'o îngrăd itură d e apărare
şi prin CG\/enita pază, ca acest palat al
vrem i lor bătrâne să mai fie depasit de
cărăm izi pentru căsuţele d e astăzi şi an
loc de perpetuă profanare.
N . IORGA
3) Cronica lui Constantin C�pitanul, ed. Iorga, P. IBi.
După cealaltă cronică însă, a lui Stoica Ladescu, la lărgineni;
Nlagazimtl istoric, V, p. 15 . Un cojocar din Filipeşti in
�eacul al XVlll-lea, la Iorga , Braşovul şi Românii, p,
2 1 1 , no. 1 6.
 PI\Ll\TUL DELl\ f!LIPC.ŞTII-DE�TÂRG 5

' '

R E S U 1'1 E
-o --

Non loin de Ploeşti , dan le bourg de Valachie, Con tan tin Brânc:o\?eanu
actuel de Fil i peşti (Filipeştii�d e .. Târg), q u i (clecapite a Constantinople en 1 714). L'6 ...

faisail part ie jad is d u patrimoine clc­
grancles l i gnees des Fili pescu c:t d es Can�
tacuzene, lems allies p0r mc,riage, on
peut voir encore les reste magn ifiq ues
d'un sol i d e palais q u i a abrite des h6tes
gli e, fonclee par les el enx fam i l les men ..
tionnee plus haut, en 16 41� t 6 4 2 , con...
lienl encore des re les el e a pre m iere
forme el ele se ornements pri m itifs.
Dans le village ele Filipeşti, plu haat

Palatul dela Filipeştii�de�Targ : \ledere Palatul dela Filipeştii-de�Targ: altă

i nterioară d e d etaliu. \ledere in terioară de detalia.

riches et d'ane granele i m portance po�
litique. Ce palai exi tait Mjb \?ers 16.50,
lorsque le \?oyageur ara be Pau l el ' l\lep
signale son beau style et le splenc l i ele
bain turc qu'il contenait. Le boi'ar Con··
stant in Cantacuzene, qui avait fait ses
etu el es a. Pad oue, y habitait el e tem ps e n
Lemps et i l y re<;ut son o ncle, le princ:e
ver le montagne , l'egli e est bâtie par
Tho mas, neveu de Con lantin Canlac:u­
zene et chef de l'armee \)alaque q u i passa
dans le cam p rasse en 1 7 1 1 . Le sou\)e ....
nirs ele Filipeştii... c[e ...Jet rg ont en reJa ....
lion aussi Cl\?ec: le c:hron iqueur Constantin
Filipe c:u d it Căp itanul.

inp.org.ro
 l"\ONUI"\ENTE INEDITE DIN TOI"\1
--- 0)---

20. Pe an gi'lt de amforă, sus, stam�
pila în adi'ln c :
Fig. 28,
EYKi\ELON
măciuca lui Hercule
EniA L'.P
Deşi rău aplicată, se citeşte cu în les�
n i re şi sigu ranţă :
Eo-z.htow - s1t� 'A vop. . ...
Nu mele Eucleion î l mai găsim:
1 ) Pe două monede ale oraşului Cal�
latis 1 ) u n E0·t.let(uw), în calitate de ma....
gistrat sub pri\1igherea căruia s'au bătut
aceste monete şi a căru i demnitate n'o
cunoastem'
de ce natură a putut fi.
2) I l mai găsim şi la f\egara 2) , deci
tot într' o cetate doriană 3) .
Nu e i mposi b i l ca să a\Jem , d e .... afa ce
în aceste două cazuri cu doi mem bri i
a două ramuri răzleţite ale uneia ş i a....
celeiasi'
fam i l i i doriene -1 ) . A ceastă î m ....
1) Pick, Die antiken JJ!iinzen vo11 Dacim tmd Moe­
sien, p. 1 04 nr. 24 7 şi 2 48 (monete autonome de dopă
moartea lui Lysimach).
') Pape, Wărt. d. G1·iecliiscl!en Eig-emt. s.
prejurare ne�ar Indemn& să bănuim c:ă
şi ceramistu l nostru ar fi an mem bru
al acestei fam i li i . Ţini'lnd apoi so coteal ă
şi d e faptu 1 c ă ştam pila este « en creux »
şi pusă pe gi'lt iar nu pe mânuşa \Jasu lui
(ca la \Jase le d e pro\)en ientă stră ină tăr
' ....
mu lu i t\ării Negre , în sp� cial cele d i n
Rhodos ş i T hasos, care singurele ajun ...
geau prin aceste meleaguri), c:eeace pe
Dumont 1 ) îl face s!'i creadă că ar fi
\JOrba de o ceramică particu lară a t\ării
Negre ; pe de altă parte a\Ji'lnd figurată
pe această şta m p i lă măciu ca, arma esen�
ţială a lu i Heracle, ati'lt de frec\Jent
figurată pe monetele si pe greu tăţi le
oraşu lu i 2), credem că acest Eu-z.),etmv,
era domi ciliat chiar în Callatis, unde
îşi \Ja fi a\Jut fabrica lu i de olărie.
I n r. 2 a'll e m datarea cu numele ma...
gistratului eponirn al orasu lu i , a căru i
fu nctiune
' iarăsi n'o cuno �stem 3) . N i c i o
între g ire a nu�1elu i nu p � tem încerca,
întruci'lt inceputa 1 'A v0p.... poate intra
într'o sumă de combinaţiuni 4 ) în faţa
cărora al egerea e greu de încercat, în
li psa exemplelor de comparatie. '
21. Pe fundal unei lămpi d e lut :
AriOY
22. Pe fundu l altei lămpi de lut găl ....
bui , cu reprezentarea pe faţă a zeului
Pan ci'lntând el i n naiu, inscri pţia
AE
ale senatului şi poporului Callatian, li mba nu este constant
dorică. Cf. 1rch.-epig-1'. /Vlitt!t. vr, p. 4- 1 o ; Vlll, p.
''·

:i) Callatis este o colonie a Heracteei, care la rândul ei

3; Xl , p. 16- 20; XIV, p. 32-34; XVIJ, p. 9 9 - 1 0 1 �i

este colonia t\egarei (el. Pick , o. c., p. 84). XIX, p. 32- 34,

' )Caracterul doric şi l'a păstrat oraşul Callatis atât în ') Jlllelang-es,
� )
p, 1 1 9, n. 2.

Vezi _la Pick, o. c., descrierea monedelor oraşului Cal ...

anele forme exterioare, cam de pildă caltol lai Heracles, con­
sideral pe o întreagă serie d e monede ca 'l.'ttO't'�<;; (Pick, O. C . ,
latis, ln special cele de argint autonome.

nr. 290-296), cât şi une-ori în limbă. Cunoaştem puţine

3) Cf. Pick, o. c., p, 90.
•) Pe "re-o trei pagini a două coloane din dicponarnl
inscripţii dela l"\angalia şi în acestea Hmba e când attica, când
dorică, dar mai mult attică. Chiar in decretele oficiale lui Pape.

inp.org.ro
 1"\UNUt\ENTE INEDITE DIN TOt\! 7

Lampă roşieti că d e lut, a\1ând în

23. ţii ca totul red use. Ea e îm brăcată în
faţă reprezentat în rel ief un bou, iar în tun ica lungă cu mâneci ş i ţ ine mâini le
dos semnal la piept în poziţie plângătoare.
Din restul reprezen tării n'a mai ră mas
decât pic iorul d rept al personajulu i băr ....
bătesc, ce sta întins pe o eline, a cărei
Fig. 29,
rezemătoare se 'Vede în fu nd. Se m a i
'Vede si mâna dreaptă a bărbatci iai ti nând
coroa � a. E obicina iia reprezeni � re a
2-J.. Lampă d e lat roşiatică. Pe fu n d
cinei fun erare, atât de frec\Jentă pe mo ...
inscripţia
namentele funerare ale antich ităţii greco ..
EYKTHM
DNEOCI romane ; lucrare ele meşteşugar destul
EI d e îngrij ită. De altfel si atâta cât s'a
EGzt-f1[LOOY .S1t0t2t (?) păstrat e rău conser\1at ; mai ales figu�
Numele acesta Ein.t·rwoov) îl mai găsim r iie celor două personagii femeeşti sunt ·

la Delos, ia Athena şi pe o m onedă el in cu totul muti late.

Dyrrachium 1 ), însă n ic ă ieri ca ind ustrias,
c i ca înalt demni tar. Cu totul neobic i ­
nuit prin părţi le noastre, poate că si
acesta îşi \Ja fi â\)Ut fabr ica lui de oJ ă �
rie prin alte părti,
' s i obiectu l a ajuns
la noi pe calea c om � rţu lu i .
25. P e an fragment d in baza unui
mare \Jas d e marmură :

Fig. 31,

Pe chenarul d e de�asupra su b tron�

Fig. 30.
ton se c i1eşte inscripţia :
.Ţ.<f>. AOYKIOC EYf.PICTOY I
1\ 06zt0� E:Ju.p[atw 1 .....
26. Fragment d intr'un monument fu�
nerar de marmoră de d i mensi unile : Numele E0r.l.ptut0� îl mai găsim, însă
0.37 X 0.32 X o.o 7. In forma latină Euaristus (r. Eu arestas),
frontispiciul tratat în formă de tron .. la Sa lona 1 ) şi la Stobiec (tot în Dalma�
ton ca ti mpanul foarte îngust, este în ca� ţia �).
d rat de două acroterii si I l mai găsi m pe 1 o cărămizi aflate
' are în mij loc la Aqaileia şi împrejuri m i 3) , cam si
o rozelli.
Se păstrează numai partea d in stânga pe baza cmai \)as foarte mare, găsit la
a m onamentu lui : O femeie, stânci pe o 1'\aros... Porto, acum în 1'\azeal d i n Cluj 4 ) .
cathedra cu speteaza foarte înaltă, îm .... E posi b i l ca să a\Je m de�aface cu
brăcată cu hitonul încins peste m ij loc ana si ace ias fam i lie ele ceramisti d i n
şi cu an \Jăl ce ..... i acoperă creştetul ca .. Salo �a. ale �ăror produse ajang � au pe
pulai ş i aproape întreg corpul , pri\Jeste calea comerc i a l a i până în regiunea CJu ...
' jalui ş i până pe coasta d e Nord a Ad ria ...
spre d reapta, întinzând braţu l stâng în
sas, iar în m âna d reaptă înti nsă pe ge .. t i ce i , şi n'ar fi i m posi b i l ca şi acesta
nanchi ţinând un obiect ned eslasit. In dela Tom i să fie an mem bru al aceleias
colţul d e jos din stânga al monun; enta .... fam i l i i , aru ncat pe aceste tă râm u r i d �
l a i , pe fondul p i c iorului cathedrei, se
1) CIL. III, 906+ şi 10830 "o.
d etaşează silueta anei sda\1e în propor.... ' ) lbid. III, 85 20.
" ) lbi�. V, 81108>.
' ) Cf. l'a pe, /IVorteru. s. ,., ' ) ibitl. III, 8077' u,

inp.org.ro
8 BULETIHGL COt\ISIGNII t10l'!Ot1ENTELOR ISTORJCE
afaceri, aşa cam de p ildă u n Cah,entius
d i n Noric a ajuns tocmai la Ulmetam 1).
2 7 . Fragment d i ntr' an rel ief de m armoră
de d i m ensiun ile : 0 . 2 5 X 0 . 2 2 X 0.03 m .
Fig. �z.
La stânga pe o cathedra o femeie îm-.
brăcată în h iton de�asapra căruia se
drapează an himation ce... i acoperea şi
c restetul · tine în stânga u n obiect ro...
: '
tun d , ia1 i n dreapta, ridicată în sus spre
"
bărbie, an obiect nedesluş it ; 1 ipseşte cap al
acestei figuri.
In coltal
' de sus d i n stânga al trag ...
mentului se m a i distinge parte din tran�
c h ial anai bărbat ce stă ca lcat pe o
cl ină sprijinin da.-.se pe cota! mânei stângi
în care tine an \)as. Ded esupt si, în pro ...
porţ ii m � i m i c i , o figură fem e iască în
h iton lung încins la m ijloc şi resfrâ nt.
Figura e \Jăzată din fată si tine dreapta
' ' '
întinsă, de sigur spre trapeza ca me ...
rinde, care însă na se \Jede pe frag�
mental de faţă.
Lacrare de meser iaş.
Fig. 3 3.
2 8 . Fragment d i ntr'un relief de cal car,
') V. Pânan, Cetatea Ul111etu111 l, p.
rupt în partea de jos ş i d i n dreapta,
de d i mensiu n i le : 0.48 X 0.48 X 0.14.
In mijloc zeul Dionysos tânăr, \Jăzat
d in faţă, ca păral mare, buclat , lăsat
pe spate, ca pri\Jirea drept înainte ; tine
ca mâna stângă ti rsul, iar cu d re � pta
an \?as, de s igur un cantharos (acesta
e oarecum \?asu l specific al zeului) d i n
care toarnă l i c hidul în gara anei p a n....
tere. Un tranchia de \J ită ' ca franze si
struguri, a m ple câmpul rel iefalai d i nt1� e
chenaral din stânga şi corpul zealai.
I n partea dreaptă a reliefulu i abia se
mai cunosc armele unui acol it, cam s i
o bucată d intr'un c iorchine.
Starea d e conser\Jare a monamentalui
e destul de rea : \Jasal pe care... ! ţ ine
zeul abia se mai cunoaşte, iar pantera
e atât de mati lată încât mai mul t se
ghi ceşte : de altfel corpul ei l ipseşte
aproape ca total. De asemenea l i psesc
picioarele zealai ş i partea de jos a
t irsalai ; d in acolit na se mai \Jăd decât
mâna d reaptă , o parte d i n piept şi capul.
Din moti\Jal \Jegetal ce umple& partea
dreaptă a rel iefului abia se mai cunoaste '
o bucată de ciorchine. Lucrarea a fost
de altfel destul de îngrij it executată .
2 9 . Fragm ent dintr'un rel ief de calcar
de di mensiu n i le : 0.25 X 0 . 6 2 X 0. 2 3 . A.
Fig. 3 4 .
făcat parte d i ntr'un rel ief analog ca pre...
cedental dar cje d imensiuni da ble. A.u
mai rămas : Capul zeulu i , ca părul
despărtit în crestet pri ntr'o cărare s i
' ' '
ondulat pe spate ; pe creştet zeal poartă o
cunună de fo i d e \J i tă . Se mai \Jede mâna
'
stângă dela cot în sas ţi nând tirsal, cum
ş i o parte d in wejii de \Jiţă sau d e ederă.
Lucrare m e diocră.
30.Fragment dintr'un rel ief de mar ...
559 sq. moră de di mensiu n i le : 0.13 X 0.38 X 0.14.
inp.org.ro
 t10NUt1ENTE INEDITE DIN T0t11 9

O reprezentare analoagă cu cele pre� despărţit în d ouă şi ca coroana d e frunze

cedente, dar din care n'a mai rămas, de \?iţă pe creştet, ca pielea de panteră
începând dela stânga, ele cât : aco! itai prinsă pe u m ărul stâng si înfăsarând
dela brâa până la genunchi, pri\? it el i n trunchi(]] asa fel
'
ca să rămâie l iberă

Fig. 35.
faţă , în ă ca o foarte pronunţată atita�
eline ele m işcare pre dreapta lui, pan�
tera ca capat ridi cat spre \)as, picioarele
zeului dela genunchi până la glezne, şi
partea de jos a tirsului, clar şi acestea
atât el e mut i late, în cât la prima \?edere
nici n'ai i m presia că te găseşti în faţa
unei astfel ele reprezentări.
31. Fragment d intr'un mic relief ele
marmoră de d imensiun ile 0. 045 X 0.07 X
0.02. Se mai \?ede trunchi u l lai Dionysos ,

Fig. 3 7 .

partea dreaptă a corpu lui, iar coada

36.
Fig.
tnnăr, gol, ca pielea ele panteră pri nsă
pe umărul stâng şi el i pasă aşa fel ca
să-i acopere coapsa dreaptă, ţi nând cu
mâna stângă, ridicată la înă lti mea amă-
ra lui , tirsul. Lucrare mediocră.
Pe lângă ace tea, tot la Constanţa
s'aa mai găs i t pe wem ari încă alte trei
rel iefuri , d in car i două ined ite, iar anal
- ca inscripţie - pub l icat de Tocilesca 1),
d upă o copie fotografică na prea rea­
sită si ca i n terpretarea cu totul gre...
Ş ită � inscripţiei. Câteşi trele se păs�
trează în l'îazeul Naţional d in Bucureşti.
ani malului să atârne de .... alangul coapsei
drepte ; în picioare încălţă mintea cu ca ...
râm bal înalt si resfrânt. Tine ca mâna
' '
tângă tirsal, legat la m ijloc cu panglic i ,
spre care an acolit, a cărui îm brăcă ....
minte se compune numai d i ntr' un fe l de
şorţ legat la mijloc ş i care na trece de
' genunchi, întinde mâna d reaptă şi capa l .
Deşi \)ăzat î n faţă, picioarele l a i s e m işcă
spre t ânga. In mâna d reaptă , întinsă în
jo , Zeul ţine obicinaital cantharo el in
care toarnă \?in în gara anei pantere,
care tă pe burtă cu capul întin spre
\?a si ca coada ridicată îu sas. Intreg
câmpal reliefai(J i este acoperit ca (Jn
tranchiu de \?iţă el in care se desfac frunze
si ciorchini. Lucrare med iocră.
'

b. l\1 doilea monument, cel publ icat de

a. Cel dintâiu este identic ca cele des...
Toci lescu, ne oferă o scenă mai com..
crise până acum a: Zeul în piCioare,
plicată: I ntr' un câmp închis de ... oparte
\?ăzat din faţă, ca părul lang, buclat,
şi de alta între doi pilastri, Zeul în
1\ In Foui!les e l rec!terc!tes arc!teologiques, p.
centru , cu pielea de panteră pe umărul
220 sq , stâng şi coapsa dreaptă, ca tirsal în
Baletinul Comisiunii flonumentelor Istorice. 2

inp.org.ro
10 RULETll'!UL COI'USIUNII l'\Ol'!Ul'\El'!TELOR fSTORICE

stânga şi cantharos în d reapta toarnă.

\?in în gura anei pantere.
l1ici scen� s� comp!i.că prin prezenta
altor personagii cari nu există. în cei �....
!alte monumente analoage : In stânga
Zenlai, an acolit reprezentat în proporţi i
cu totul reduse, c u ace ias' îmbrăcăm inte
sumară. ca şi cel de pe reliefn l prece­
dent, ţine cu amândooă. mâi nile pe cap
cista mistică. !n dreapta zeului, Pan
dansând , cu naial în mâna stângă. si
ţinând în dreapta rid icată. d e.-.asopra c �....
pului an baston îndoit si terminat Ia
capăt cer crn fel de măciuc ă 1 ). De o parte
şi de alta a reliefal cri eloi războ inici ;
cel d in stânga în pozitie linislită, cu pi ...
c ioarele încrocişate, st ă reze1;1at ele pi ....
!astru ş i ţ ine în stânga ridi cată. în sos un
scot, iar în d reapta, prij inită pe şol d , o
spadă. Cel din d reapta are o atitnd ine pro...
ncrnţată. d e mişcare spre stânga, dar ţine
capul întors spre dreapta către zecr. El
ţ ine în mâna stângă cuto l în pozi ţie de
apărare , iar în dreapta rid i cată. în sos,
Fig. 3 8 .
pamnalul. l1mbii au pe cap coifc i l co
creastă. şi în picioare încălţăm intea co d in .1"\nzeal Naţional e o fro moa ă. stelă.
canlm b o l resrrânt, iar d rept \)estmânt, de marmoră de d imensiun ile: 0 . 6 5 X
an fel de manta ce atârnă. pe omărul o. 4 5 X 0. 1 6 .
stâng, lăsând toată. partea d reaptă. a tron.-. Rel iefu l e mărginit d e d oi pilastri cu
c h iului descoperită., ş i se resfrânge la brân capitele corinti ce, ce sastin
, un fronton
căzând în jos ce\?a mai sos de genunchi. ca acroteri i ş i al cărui t impan e ornat
Intreagc parte d e sos a câmpcrloi e ele o rozetă. centrală. din care pleacă.
oco pată de mlă.cl ite d e \1 ită. ele oparte şi de alta moti\?ul obicinuit
' cu stro gori al alergă.toarelor. Zeo l , pri\"lit d in fată
ş i frunze c e se d esfac d in tr'cm tronchiu
\?izibil între Zeo, panteră. si Pan . este îm bră cat într'o tunică. scurtă., r �s �
Dedesopt o inscripţie g ;-eacă. pentro frântă la brâu, peste care poartă. o
Gordian şi soţia sa 2 ). mantie foarte fină. ce atârnă. pe spate si
c. 111 trei lea monnment al lui Dionysos, a cărei pu lpană. trece peste braţul dre p t
al zeuloi. Co stânga ţine ti rsul, iar cu
') Pan face parte din cortegiul lui Dionysos şi prezen ţa dreapta \?asol d i n care toarnă. lichidul
l ui aici este destul de firească. Prin păr ţ ile noastt·e il mai în gora panterei ; colţul de jos d in stânga
găsim asociat cultului lui Dionysos la Balcic (= Dionyso­ al re prezentă.ri i este ocupat de an altar,
polis), unde o statue a lui Pan de tipul obi cinuit, şezând
pe care se \?ede focul aprins, câm pul
pe o stâncă şi cântând din naiu, poart.i pe bază inscripţ ia :
'Ano)../.umo<; �·ljflO'fiÎIY'O� �zpwlp.zyc;� �LOY010tl or.op
din dreapta zeului de o tu l pină. de \?iţă,
'tiÎIY 1 Bar.xza�rfuv -tillY mpl ' r
Ep u w v a 1 ..1"1Jf10'f[i,oo ��o­ cel din stânga de iederă., framos stiJi ...
YOO<fl xapto�·�pw[v. (Kalinka, Ani. Denkm., nr.
1 88). zate în alergătoare.
2) Tocilescu (Fouilte ·, p. 2 2 1 ), caractel"izând monumentul Lucrare bună. de meserias, ' din nefe....
d
zice : "Plaque en marbre btanc contenant l e fragment 'une
ricire muti lată : Capul zeu lu i abia e mai
inscription pour la prospfrite et la \llctoire- de 1 'empereur
l'larc-1\urele, par un thiase de Diony sos ... " ,i intregeşte in­
cunoaşte, d e asemenea mâna ca cantharos
scripţ ia in consecin ţă, fără să observe in r. s, pe care de şi cea cu ti rsul , cum ş i pantera.
altfel nici nu încearcă să-I citească, numele Jmpărătesei Sabinia
Tranquillina, so ţia lui Go,·dian 111. Inscriptia trebuie ci­
' lfopo�aJvau E•)o(z�oii), Eu-r(oxoii) �zo(,�::;rou �bz·r1c; '"
tită : 'A rafl·iJ 'tOX"fJ; /mkp �·ij� 'tou Kopiou Abror.pawpoc; "'.alr.LiwvLo'J [Otup.ol':�� r.u.l t·�.;J �€�'1. ;-r·�; ��,}j;:� ·,�ry-�
Ka(oapo� i\1(apY.oo) 'Anwvloo ( -iar nu 'Av-rwvi(v)oo-) Tp[ap.uHzivw; .... ,

inp.org.ro
 l'10NU!'1ENTE INEDITE DIN T0!'1I
De remarcat aici îm brăcămi ntea l u i
Dionysos la f e l e u cea de pe relieful
nr. 38, ca a mai tuturor figurilor ca�
noseate sub num ele generic de Eroul
trae 1 ), si eu cea în care zeul este re�
,
prezentat pe o bună parte d in m oned ele ca
tipul acestei d i\)inităti , dela Tomi si celelalte
oraşe: greceşti al e A oesieri n feri'oare 2) .
1\\)em prin urmare dela Tomi o seri e
de 6 m onumente 3), cari redau chipul
lui Dionysos într'crnul si aeelas tel , eu
m i c i \?ariante d e amăn � n te . H i � i un alt
oraş din părţile acestea nu ne�a dat o aşa de
bogată recoltă de astfel de monumente 4).
O nu mai puţin bogată figaraţie are
acest zeu în numi matica orasului Tom i.
Incepând d e la fi. A.arel ias 1� Cesar 5),
\?CI să pică încă din t i m pul lai Antoni n
Piui, el apare regulat p e monedele t a...
turor îm păraţilor până la Phil i p i anior 6) .
In toate aceste manete a\?em armă...
toarele reprezentări 7 ) :
1 ) D ion)sos, de faţă, pri\? ind spre
stânga, ea păru l m are, buclat si înodat
la spate, îmbrăcat într'un hit� n scurt,
resfrân t la m ijloc, ca îneă ltăm intea ca
carâmbal resfrânt, ţinând ea ;tânga tirsal
iar ea dreapta an cantharos spre eare...s' i
întinde capul o panteră s ) .
2) D ionysos, gol şezând pe an scaun
acoperit ca o p iele, ţinând în dreapta
t irsal şi rezemânda-,se ca stânga pe
speteaza scaunului o).
3) D ionysos spre stânga într'un car
ca două roat e tras de două pa.ntere 10) .
1) Vezi mai jos, nr .32 sqq, .
2) Vezi tipul figurat l a Pick , Die antiken Nliinzell
von Daciell und Moesie11, taf. XVI, nr. 2 7 ; f1onetă a
ora�oloi flarcianopolis; taf. VI, nr. 26 : Torni.
3) La care trebuie să adăogăm ca al 7 -lea pe cel de sob nr. 38·
4) S'au mai găsit asemenea monumente şi prin alte păr ţi•
î nsă ou î n număr aşa de mare la un loc.
5) Pick u. Regling, o. c., p. 6 1 3.
6) Jbid•. fl. llurelios Caesar , nr. 2 6 5 0-2658, fl. ilo·
relius 1\ug. nr. 2 6 7 2- 2 6 7 3 , Commodas Caes. nr. 2 688-
26891 C0mmodos 1\ag. nr. 2 7 1 6- 2 7 1 7 i Sept. Se\,erus, nr.
2 7 441 2 7 7 9 - 2 7 80. Caracalla, nr. 2863-2865,2 9 1 9-2 9 20,
2 9 3 4, Plautjlla, nr. 2 9 5 41 Geta nr. 29801 2987 , 30l3-
3018, 3 0 29-30 3 0, Se\1erus l\iex. nr. 3 1 7 7-3178, f\aximi­
nlrs, nr. 5319, 3 3 3 9 , 3 3 + 0 , S3.J.3, flaximus , 3 3 5 5., Gordian III,
3 3 5 2 , 34-301 Philippus iunior , 3 5 96,
l) U. � i Regling, o. c " p. 6 3 3.
) t>ick·Regl. taf , VI nr. 26,
9) Pick-Regl. taf. XVI, H �i XXI, 18.
10 ) J?id., VII, 4.
inp.org.ro
1 1
4) Un tip foarte freqaent pe mone�
deie de aici e D ionysos tratat ca A.pollo
Ly ke ios, gol, ca o mână r i dicată pe
cap, ca cealaltă rezemând a�se de an
stâlp patrat saa de an tranehia de copac
pe care se încolă ceşte an şarpe, ş i cu
d i fe rite a tri bute proprii : c iorchine, tirs1) .
Tipu l descris sub n r. 1 prezintă o
analogie destul de e\?i dentă ca tipuri le
m onamentelor descrise, mai ales ca al
treilea din fiazeal Naţional şi ca cel de
sub nr. 38. Freqaenţa lai la To mi, ne-ar
face să p resupunem în chip destol de
firesc existenţa aici a unui cult special al
acestu i zeu sub forma aceasta partica ...
Iară, bănuială ce se întăreşk într'un
c h ip cu totul sem n i ficati\? prin a rmătoa ...
rea particular itate a namismati cei locale :
Destul de freqaente sant pe a\?ersu�
riie monedelor diferitelor oraşe anti ce,
reprezen tări schemati ce de temple în
cari se \?ăd statui de cult ale d iferitelor
d i\)inită ţi. Ei bine, în toată colecţia de:
m onede a oraşelor greceşti d in fioesia
inferioară , strânsă de Pick şi Regling în
cartea lor asa de des citată, desi
,
, mai
regasim tipul acesta al lai D ionysos,
atât la Histria şi D ionysopolis, cât ş i
mai ales l a Marcianopolis ş i Nicopolis
ad Istrum 2 ) , totaş nici odată la aceste
orase' nu gasim figura zeului D ionysos
(de tip I) în tem plu , pe când la Tomi
ea este cea mai freq aentă 3), aşa cam
alte di\)in ităţi san t în alte oraşe. Aceasta
ne-ar înd reptăţi a crede şi în existenţa
1) Cf. Jbid., p. 6 3 3.
') Lipseşte ea totul Ja Callatis în epoca imperial ă ; avem
numai o serie de autonome anterioare lui Lysimach (nr.
)
217-- 2 2 4 ca capul Joi Dionysos tânăr pe a\>ers şi cu atri·
butele lui pe re\'lers: pantera, tirsul.
La Histria numai două : nr. 4 8 3 fără indica ţia împăratului
şi nr. 50 7 dela Caracal la,
La Dionysopolis nr. 380 dela Sever 1\Jex. �i nr. 3 9 1 dela
Gordian.
La flarcianopolis tipul revine regulat dela Sept. Sever
până la Gordian ; iar la Nicopolis ad lstrum dela llntonin
Piol până la Elagabal (V. la Pick-Regling, o. c., passim).
"l O avem pe monedele. 2 9 1 2-2920, poate şi 2 9 3 9 ale
Joi Caracali a (fără panteră) ; 295 41 PJautilla (fără panteră) ;
2 980 , Geta (cu panteră) ; 3 0 1 3-30 1 8 Geta (fără panteră);
3 3 3 9- 3 3 4 0 f1aximinos (fără panteră) ; 3355 f1aximus
(f. p.) ; pe când pe leus în templu il avem namai odată, pe
nr. 2 7 68 (Sept. Sever), pe erapis pe nr. 2917 ·- 2 9 1 8 (Ca•
racalla) şi 3 042 (Geta), iar pe Tyche (riohw�) pe nr, 2 9 5 5
( Piautilla), 3106-3 1 0 7 (Eiagabal) � i 3 1 1 8 (f1aesa).
12 BULETINUL COt\ISIUNII t\ONUt\ENTELOR ISTORICE
unui tem p lu al acestei d h? inităti, asa
precum o bser\?ă şi Regling (o. c . , p. '6 3 6 ) 1) ,
fără a o spune clar de altfel, templu în
care se adora D ionysos în forma dată
de relieîarile noastre.
Felul acesta de reprezentare este ca
tota l obicinuit 2) , deşi pantera în forma
de aici e rară, însă ca totul în concor­
danţă ca legenda zeului.
Ca total ncobicimri tă e reprezentarea
de sub nr. 4 (caracteristică în ce pri�
\?eş.te atitud inea lai 1\pollo, dar destul
de obicinuită şi pentru Dionysos 3), unde
z<Oul pe lângă atributul obici nuit ·al stru�
gurelai , are şi pe acela cu totul neobi�
c inuit al şarpelni, încolăcit p e un tranchin
de copac sau pe (111 stâlp pătrat -�).
In arta regi.unei fel u l aces ! a de re­
prezentare al lai D ionysos este ca totu l
rar. Nu cunosc decât un singur rel ief
găsit la Dewna în Bulgaria şi publicat
de Kal i n ka 5) : I ntr'un fel de n isă, zeul
:
tânăr, gol, \?ăzut din faţă, cu păt u l mare
şi buclat, ţine mâna d reaptă pe cap, iar
stânga întinsă pe ramnri le unui co pac.
pe CII cărui trcmchiu stă încolăcit sar­
pele ; în d reapta zeu lui un altar � co...
perit cu cm \?est rnant (pi elea el e pan­
teră ?).
Kalinka îl ia d rept 1\pollo, expl icând
şarpele ca pe Oenius loci. Senre, în
studiai său Les images thraces de Zeus
Keraunos 6) , adm ite interpretarea l a i Ka�
l i n ka, cn restricţiunea că ar fi un l\pol l o
funerar. Dar a\?and î n \?edere tipul 4
de pe monedele din Tomi s i faptu l că
acest rel ief e din parţile e\l i dent getice
ca şi regiunea tom i tană, na se poate
a d m i te explicatia lai Kal i n ka si
' ' Seure
că d i\?initatea reprezentată pe relief ar
fi un 1\pollo, c i trebnie să \>edem în
1 ) In n . 1 dela pag. 656 el adună toate ştirile pe care
Je .. a putut găsi în literatura istorică asupra resturilor de eHi...
diri la T orni ; sunt însă o sumă de resturi architectonice ine ...
dite, atât la t\ozeul nostru, cât şi pe la particulari, corn şi
o altă somă şi mai respectabilă încă, re se pierd fără a li
s e da de urmă, în graba cu care se modernizează azi oraşul
Constan a. ţ
•) Roscher, p. 1 1 4 1 . Schema 1.
" ) Roscher, p. 1 1 4 1 . Schema II.
4) Pick·Regling, o. c., XVI, 50-3 1 .
•) Antike Denkmăler in Bulgarien, p . 1 5 1 nr. 1 66.
S) Revue des Etudes grecques, 1 9 1 3 , nr. 1 1 1 (pag.
2 25, sqq. ) .
inp.org.ro
ea pe cea reprezentată re monedele
orasului Tom i si care, fără nici o dis-
, '
cuţie, e arătată de celelalte atribute ca
fiind D ionysos şi ca atare e înţeles de
toată l umea . Atri butu l acesta al zeului,
şarpele, stă, fără îndoial ă , în legătură cu
o concepţie deosebită în caracterul acestei
d i\lin ităţi şi cam na poate fi \?Orba de
o legătură între ea şi celelalte d i\linităţi
ce pot a\Jea şarpele ca atribut, unele în
mod permanent ca l\sdepios ş i Hygiea,
altele numai sporadi c ca l\pollo şi He�
racles, nu ne rămâne să ne gândim d ecât
la caracterul c htoni c al acestui atribut,
si la o nouă serie ele monumente în
'
această concepţie, cari ne întâmp ină toc�
mai în aceste reg iun i , şi cari au drept
atribot şarpele, şi anume la reliefuri le cu
repreze ntarea aşa numitului Erou trac
sau Călăreţ trac, d i n cari s'au găsit
m u lte la Constanţa, unde a\lem de ra­
portat următoarele ined ite 1).
32. Rel ief de marmoră de d imen ...
sicm i le : 0 . 3 6 X 0.30 X 0 .0 5 5. Călăreţu l în
Fig. 39.
galop spre dreapta, cu mâna stângă ţine
hăţurile, iar în d reapta, r i d icată în sas,
gata să arunce, ţine an obiect de forma
unei m i c i baghete, de sigur o lance
sccrrtă neîndemânatec exprimată. Poartă
o tnnică foarte scurtă, numai cât îi aco ...
peră trun chiul, peste care , la spate, fiu�
tură mantia. I n partea dreaptă a rel ie�
fului, jos, crn altar cil indriC', de după
1 ) Imensa majoritate a acestor monumente, s e poate con ..
sideră ca inedită, întru cât simpla descriere, mai puţin decât
1. L., saa din Arc!l. -epigr. Mitt., sau chiar
sumară din C.
din Domon t : Mlflang·es d'arcluJologie, fără reprezentarea
lor grafică nu poate servi la mare Iaera .
 1"\0NUl'lENTE INEDITE DIN
care se ridică trunchiul unui copac pe
care se încolăceste
, sarpele.
, n i le : 0 . 2 5 5 X 0. 2 3 X 0.03 m .
Lucrare ca total nai'Oă.
33. Rel ief de marm oră de dimensiu�
ni le : 0.495 X 0.46 X 0.06.
Fig . + O .
Inchisă într'un chenar, prelucrat în
partea de sus în chip de fronton cu an­
t efix si
' acroterii si' Im podobit în m ijloc
ca o rozetă , rep rezentarea Călăreţului
alergând spre d reapta. Im brăcat într'o
tun i că scurtă, încinsă la mi jloc şi re �
frântă peste ci ngăloare, peste care la
spate flutură mantia, în picioare ca în­
căltăm
' intea ca carâmbul resfrânt, ţine
ca stânga frâu !, iar d reapta o ţi ne In ....
tinsă în sus si ce'Oa cam în lături în
' de at � c ; nu se 'Oede aici o armă,
pozitie
desi foarte probabil ţinea în această
m ână o lance, - întru cât călăreţul e re­
prezentat într'o scenă de 'Vânătoare, ­
dar aceasta poate \?a fi fost i n d i cată
prin coloare, lucru destul de obicinuit
la rel iefari le antice. In d reapta reliefului,
jos, un altar C'ircalar, ca focul aprins
şi pom ul pe care se încolăceşte şarpele.
Supt cal aleargă an câine, probabil an
molos 1), atacând ca furie an m istreţ,
d in care se 'Oede numai partea anteri­
oară a corpului ieşind dintre altar şi
pom , ca picioarele d i nai nte întinse la
pământ, făcând faţă câinelui.
1 ) După descriedle scriitorilor antici, extrase d e Coug n y ,
în articolul Ca nis din Dic ţionarul l u i Daremberg e t Saglio,
p. 88 1, t. 1 , Il-eme partie.
inp.org.ro
TOl'li 13
34. Relief de marmoră d e d i mens in�
Fig. 4 1 .
C ă lăreţu l spre d reapta, c a mantia că­
zând l i n iş tit pe spate, ţine frâu! cn a mân�
două mâini le. O femeie, 'Văzută din faţă ,
îmbrăcată în hitonul lung încins la brâu
si resfrânt în dreptul coapselor, ţine ca
�lreapta frâo l , iar în stânga, ce cade J i ...
beră în jos de ... alnngul corpului, pare a
a'Oea un obiect ce nu se poate desluşi,
atât d in canza nai\?ităţii execuţiei, cât şi
mai ales a relei conser'Oă ri a m onum en­
tului. Seure 1 ) crede că figura femenină
ce apare pe monumentele trace alături
de zeităţi superi oare, nu este n i c i odată
donatoarea monumentulu i , ci o zeitate,
probabil o nimfă. Deş i această regulă
nu mi se pare cu totul absolută 2) , fi­
gura din monumentul de faţă , este fără
îndoială o di'Oin itate, Intru cât în aceeaş
situaţie, pe un alt monument ce 'OOm
descrie sub nr. 37 ne apare în chip
neîndoieln i c un personaj d i'Oin. fără în ...
doială este · o nimfă , dacă ţinem seamă,
pe lângă costumul ei, ş i de strânsa le-
gătură d i ntre acesti călăreti si a cele zei ....
) ) )
tăţi femen ine 3).
'l In studiul său asupra Eroilor ca�aleri din Revue des
Etudes anciens 1 9 1 2 , p. 1 4 3 - 1 5 +.
2) Cum nădăjduiesc să arăt într 'un articol special asupra
Cm•aleralni trac.
"l Seurc, Rev. Et. Grecques, p. 2 3 1 sq. ; cf. R oscher,
Lex. d. griech. u. Ră�n. Myt., art. Nymphen, Nachtrag,
1 4 BULETINUL COl'\ISIUNII l'\ONUl'\ENTELOR ISTORICE
Rel ief de marmoră, înalt d e 0.35,
.:> .::> .
lung de 0.365, gros d e 0.09 m. Che�
narul ce împrejmueşte relieful are deo ....
parte şi de alta forma de pilastri cu
capite le d orice - în i n tenţia m eşterului­
pe care se sprij ină o lungă. şi subţire
arc hitra\?ă. mărgin i tă sus de o corn işe
puţin ieşită. .în afară . Rel iefu l ne pre�
z i ntă. scena obicinu ită. a Căl ăreţului
thrac, tratată. în al tore 1 id foarte pro�
nanţat, aş& fel că mu lte părţi e deta ...
sează cu totu l d in cadru, fapt căruia se
'
d atoreste si muti larea cea mare a mo...
' '
n umentulci i .
Fig. 42.
Călăretcil, îmbrăcat într'o tuni că, res....
'
frântă. la brâ.a ş i lungă pc\nă aproape
de genu nchi, de .... asu pra căreia e aran�
cată mantaua ce fâ.lfâ.ie la spate, ţine
cu amândouă mâinile hăţurile. Cal u l
înai ntează î n pas modernt spre d reapta.
1\ci, în coltul de jos al rel iefu lui , o fi ...
gură femen l nă, \?ăzută de faţă, îmbră. ...
cată în hiton s i h imation a căru i pul ...
pană o susţin � cu braţul stâng, cu total
ascuns în cutele hai n i i , întinde mâna
pe un altar cilindric, d i n dărătu l căruia
se înalţă un pom gros pe care se în ....
colăce& şarpele. Relieful e foarte mutilat ;
l i psesc : capul ş i piciorul d rept al călă ...
reţului, botul şi picioarele d in d reapta
ale calului, capul fi garei fe menine, co ...
roana arborelui cu tot capul şarpel u i ,
d i n care nu s e mai cunoaste decât ' t ) Inscrip ţie găsită
coada în d reptul altarului.
E o l ucrare de me eriaş pri ceput şi
inp.org.ro
constiincios căruia nu ... i l ipse& preEI m u lt
'
ca să. fie un ad e\?ărat arti t : m iscarea
calu l u i în speci11l este destu l de naturală.
şi până la nn punct ch iar elegantă, iar
călăreţu l se ţine cu de tulă siguranţă.
pe cal .
De desoptal acestei reprezentă ri, pe
chenarc1l lăţit, i nscri pţia :
MAP K O C rPA<I> I K O Y K A I t:. H M O C 8 € HC
K A J t:. H M H TP I O C O I MAPK O Y H P fl l
K ATO I K A
t:. I fl l X A P I CT H P I O N
Scr ierea, destul de îngrij ită de altfe l ,
pare a fi dela sfâ.rşitol sec. I I p. C .
S e c iteşte fără nici o greotate :
� lf C!.pY. �� ]' pC!.'f lY..'.I O •t.rJ.t' u·fj
,n ' - A p 0 v r1SY·f)�
r '
.. Y.C/.l'
'
�-fJ tJ:rr cpt0� 0t �'J r.J.vi'.0o, ' H pwt 'l.a.--:0t·t.u.. ot(t)t
f.C!.pt o:·�pt0Y.
Va să z i că. a\?e m de...aface ca on mo­
nu ment \?Oti\? închinat d i\?i n ităţi 'l l pw�
Y."l -:0t'l.r.l. ot0:; de către an 1"\arcus Graphi ...
..
cus şi cei doi fi i ai ăi Demosthenes ş i
Demetrios.
Caracteristic este felll l de expri mare
ul numelor celor d o i fii pri n ară�
tarea patroni m i cll lui în geneti\? pentrG
amâ.ndoi odată, însotit însă de arti colul
0 t în nomi nati\?, r �portândo .... se la cele
cj ouă n n me . Exact expresia noastră :
« Demo t henes si Demetrios ai lai
,
1"\arcos » , l ucrll care ne mai întâm pină d e
altfel s i aiurea 1).
,
Interesant este d e \?ăzut aici procesu l
ele elenizare al unei fam i l i i latinest i .
Tatăl , 1"\arcas Graphi cus, are nllme r o...
man, expri mat însă în forma grecească,
cu patroni m icul în genet i\? ; copi i i ! lli au
nume cmat grecesti si numai patron i ...
m i cu l 7\Icl pMo le � a 1�1ai indic& origina
..
lor latină ; copi i i lor însă, cari \?Or part&
patronimi cile �'fj [J-0:if:1sv0o� şi �Yj p..·f)-cptw,
\?Or fi greci depli n i şi în pri\?inţa nu ...
melai, cam părinţii lor sunt ca l imba
si ca obiceiurile.
,
Cu total nou este epitetul zeu lu i 'l.C/....
'C0t'l.r:f.�w�, - de sigur o deformare a ca ...
\?ântalui cunoscut 'l.O.'C0tY.tot0' în legă... =
tură cu casa, clomestic, particular - con ....
cepţie care nu este nouă în caracterul
la SiliYri, cu fig. lui Dionysos in
frontispiciu : � w�6o<p '1-lh·fj�Z'�·a l Uzp:nu; xal IC . . . . o�
Il s p � • w ; (A. E. M. VIU. 2 0 5 . 1 3 ) .
 1'10 Ul'1ENTE 1 EDITE DIN T01'11 1 5

acestei d i\)i n î tăţi " 1-l pm�. supt ca.re a.\)em trunchiul călăretului
' îmbrăcat în tunica
ele înţeles, două concepţ i i numeli în a.pa.� resfrântă la. m i jloc, co ma.ntia. fâlfâind
rcnţă d eosebi te : 1 ) Insuş mort u l 1 ) , 2 ) o în \?ânt si' cu la.ncea. scurtă în m âna.
cl i\) inita.te de ca.ra.cter genera.! a.l căru i cl rea.ptă nwlt rid icată în sus. Călăreţul
nume nu se cunoaşte 2) şi ca.re nu ne
e cunoscută decât pri ntr'o infin itate
ele epi tete, în legătoră fie cu ca.ra.c�
terul e i binefăcător, fie cc1 cel ioca.l 3).
şa fiind epitetul a.cesta. pa.rticula.r ist a.l
zenlui nu a.re nimic urprinzător întru
cât îl găsim în forma. stră\)eche grea.că
''
d e H p(O� 7tp07t'J/,u.u)-; 4 ) şi a.poi e de altfel
ş i c1n atribut com(Jn ş i a ltor di\)in ităţi
Sllb forma. la.t ină domesticus 5). Fig . < 3 .

36. Fragment d i ntr'un relief d e mar� ţine busto l întors spre d reapta., a.stfel că
moră de d i m ensiuni le: 0. 1 o X 0. 1 5 X 0. 03 . figura. lui e te \)ăzută d in fa.ţă, da.r din
S e m a. i cunoaşte doa.r conturul spi� nenoroc ire e prea muti la.tă ; se co.noa.ste'
nări i şi coa.mei calul u i , spre dreapta, în sc himb foa.rte bine el e o parte şi de
1) I n inscrip ţ iile funerare adesea r�Dosatul a1·e epitetul d e
a. lta. părul ce l l u ng ce� i a.târnă pe spate
" l l p w�, i a r mormântul ·(1 pJ,ov . despărtit ' în două d in crestet.'
') Seure, Rev. des Et11des grecq 11es, 1 9 1 3 p 2 6 0 , c11
citatele. Vezi şi mai jos. 3 7 . Re lief de calca.r, găsit în com.
3) Epitetele acestea au fost sb·ânse de G. Kazarow, cu Topa.lu, jad. Consta.nţa., d e di mensiunile :
acest fel in Bu le ­
ocazia publicăt·ii unui n o u monument de
0 . 4 5 X o . 7 4 X 0 . 2 5.
fi11111 societăfii arc /ieolo.f:. ice b1111:,··are ( i n bulgăt·eşte)
1 9 1 2 , p. 1 2 5 sqq . lată-le : 1 ) 'll p t•H B;:�;:�rc�w, 2) "Hpw
�op-t.'tl lri�''- ( eure, în Rev. Arc/1. 1 � 0 8 ' , p. 5 + sq . ct·ede
că mai de grab ar fi d e citit .l � p 'l. . . . ) , 3) " U . M •J.Yli<ă(wt,
4) l\: op�wc "T-1. �OOC'i:OO).-�vun, 5) "R. n �o p o . . . , 6) K op; w
ITu p wp.·�pooA�a], 7 ) "1 1 . :l:'l.orc ·� t . . . , 8) " I I . Svm . . .
9) Kop"-�'·v·�, 1 o ) Ehw ·'i rwt �·r . . . ·��h., 1 1 ) ·u. :Eu.), -
,
BfJr.z:/,"'' vw, 1 2) e � w 2rr-� r.6w v�·rtvtOJ .:\ iJ).. rJ.px·rjYâJ t
(= Heros 1\olonites), 1 3 ) Heroni lthiostlae, 1 4) Heros Rri­
ganitius ( recte : Deus Sanctus �!eros Briganitius , C. l . L. Vl-
2 8 0 7 , altar· ridleat Ja Roma de pretorieni originari din satul
ilcatapara, strategia Usdikisikil ş i in sfârşit 1 5 ) " I I . Ob·C'J.Cirr� w ;
I a care listă trebue însă s ă mai adăogam : 1 6 ) Kopiw lh <j>
Err[n(it)to (sic. p. Z: !f-�7tn:ttp) : Cagnilt, 11 5 t J , p, 1 n. 1 40 7 . Fig. 44.
cu111 imagi11e heronis, 1 7) Deo sancto Hct·oni C . J.
L. VI, 2 8 0 3 : la Roma, ridicat de u n /ll [arcus A�treliitS Călăreţul spre d reapta., îm brăcat în...
F/ac[ws 11 1 il. coli./ pradoriae 7 Seomdi [tra n s - tr'un costu m la.rg ce fa.ce multe cote,
1atus ex leg iojne prillla lta/ica . . . . Cu rc pt·ezentarea •
t' ine cu a.mândouă mâinile frâol . Ha.ra.�
călăre ţ ului în frontispiciu ; eL ş i nr. 2 8 0 6 ; 1 9 ) He rjou i
Don11w : C. I. L !Il, 7 5 3 0 : Besi u l , j ud. Constan ţ a, co re­
sa.mentul calului este ind icat cu toa.tă
prezentare, 20) 1-ieroni invicto, 111, 7 5 9 2 şi 1 2 + 6 3 ; 2 1 ) p recizia.; se d isti ng bine : frâu !, sea.ua,
'
Deo Her·oni, III 8 1 4 7 ; 2 2 1 Er·o ct D [ omno ] , 111 7 ::i 3 1 ; z .:; ) a.! cărui \)a.ltra.p cu chena.r este fixa.t
'' flpwt '·u""·f:zllo·,�wc], Ill. 1 � 2 1 -1- " ; 24) Her(oni) Dive­ cu curele pe supt burta. ş i peste coa.p...
s an t o ? III, 1 H 2 + ; 2 5 1 " U pq1 apxu·rhq. şi 6;:<j> apxu·rf·q.:
ale a.n ima.lnlu i : decl esuptul calului a ...
Arch.-epigr. Mit!. VIII, 2 0 8 , 2 4 , 2 5 ; 26) " I I . !�[s n] ăz w ?
loid. : 2 1 \ ".EI . Tapoo��s[t� l : Rev . Areli. 1 9 1 3 , !V-eme sede ,
lea.rgă spre dreapta. un câine. Un aco l i t
p . 6 9, 28) 01]. rrp o";u ), ,,_ ( w : lb id., p. 7 2 sq., cel de fa ţă : îmbrăcat într'o tunică cartă înci nsă l a
2 9\ "' I::l r.rJ.'tCJ!.'l.a. � t w !., 3 0 ) B�oU p r,.� D. 1-1. p. 3 3 3 nr. 3 3 a. brâu, peste ca.re e t e aruncată un fel el e
(= t. c ::; u p w; r Seare, Re v . arc/1 . , 1 9 0 7 ' , p. 5 5 , n. 1) mantie c e... i acoperă numa.i pa.r�ea. tângă
• ) Cf . 1\eschyJ, Ag·amemnon, 8 8 sq . . . hswv liopa.�wv . =
a. corpului şi el in ca.re ... i a.târnă pe coa.psă
Oafp.ovz:; &v't·f1 ).tot ( liezyschius) oî rr p h ntlv n'J'i� tÎ>Y i� po ·
=
ca. un fel de coa.dă (fără îndoială ne ...
flhot. Cf. ş i inscrip ţi a dela Pcrint ( C agnat, /. c., l, 8 0 ) :
-r.h·; 1r ph n6)�at<; " 1-T pooa.1 -rbv ăJ�xLp.ov Z.v "Cpt60ot:jLY.
brida. = p ie lea. de panteră caracteristică
') In special Sl\>an"s V. C . l . L. I I I, lndices). lui Dionysos şi acoliţilor ăi), ţine cu

inp.org.ro
16 BULETINUL C0!1.ISIUNII l1.0NU!1.ENTELOR ISTORICE
stânga frâu! calului, pe care are aierul
de�a' l conduce spre d reapta. I med iat în
stânga acestui personaj , chiar lângă pi ...
cioarele lui, pe o m i că estradă se \Jede
o trapeză scund ă 1 ) , cu trei picioare
prelucrate în chip de p i c i oare de leu,
pe care se află dou ă \)ase 2). De partea
cealaltă a trapeze i , un acolit, în pro ....
porţii m a i reduse, încins la brân cu
sorta! scurt, obicinuit acol it ilor secun ....
d ar i ai lui . Dionysos, pri\)it d i n faţă, în�
tinde spre masi'î un \)C\S ce-l ţine în
mâna dreaptă.
In partea dreaptă a rel iefului, pe o
estradă ce\)a. m a i ri d icată decât cealaltă,
două personag i i fem enine, din care, cea
d i n primul plan) îmbrăcată în hiton ş i
într'un himation pe s u b cutele căruia se
desem nează forma matnu stângi, pare
a sta. pe o cathedră cu speteaza foarte
înaltă ; cealaltă fignră femenină stă în pi­
cioare ce\)a. mai în fu nd şi l a spatele
celei el intâiu, cu m âini le 1 ăsate în jos, cu
.capul putin aplecat înai nte şi spre d reapta.
E îm brăcată într'un . h iton cu mâneci ,
încins la !ll ijloc. Reprezen laţia aceasta
com plicată n'am m a i întaln it-o niciodută
până acum în cuprinsul ţerii noastre ş i ,
pe cât am putut urmări, . n ic i în penin�
suia balcanică şi sudul Rusiei 3).
Interpretarea e i stă în strânsă legătură
cu a m onu mentului de sub nr. următor.
' ) Vezi o trapeză analoagă l a Dumont, 1J11flang es, r t . XV.
2) Pare..se că \1asul cel mare ar fi o oinochoe, iar cel
mic o cupă fără picior = G"I�U<po<;.
3) O reprezentare analoagă pare a fi relieful descris, dar
din ne[et"icire nefigurat de G. Seur·e în studiul său iVico­
'
po!is ad J-trum din Rev. Areli. t 9 0 8 2, p. 1 s sq.
Din descrier·ea destul de confuză - ,,Le dieu, qui semble
coiffe d 'un bonnet, che\)auche a u pas ,�ers Ia droite. Il est
rC\leta d 'une tunique et son manteau ''ole derdere lui, son
·
bras dr·oit, le\H! , brandit J'epieu. DerriC:re le cbeual,
persohnage, sous l e che\�al , un animal : toas deux egow
lement indistincts. De\,Ont l e che\,al sont superposes les bus ..
tes, seuls \lisibles, de deux figures humaines, placees de face
de rriere des tables chargees de fruits ; la table infCdem·e
est â trois piedsu - nu putem şti dacă este \,o,·ba de o
scenă analoagă cu cea dela Topalu, sau dacă cum\,â a\lem
de-a!ace pur şi simplu cu cele d o uă scene atât de !requente
pe monumentele funerare al regiunei : Eroul călăreţ şi Os ..
păţnl funebru, săpate una lângă alta, aşa !el că prin muti­
larea monumentalui a dispărut semnul de despărţire între
ele, care va fi fost un chenar ingust, a�a
cum mai ne în ...
lâmpină şi pe alte monumente. (rlonumentul a rost găsit la
Biela Cerc\,a-Bulgaria).
inp.org.ro
3 8 . Rel ief de marmoră de d im ensiu ....
n ile : 0 . 2 4 X 0 . 3 5 X 0 . 45 .
Fig. 45 .
In cepând dela stânga spre dreapta,
Căl ăreţul , îmbrăcat în tu nica scurtă şi
cu hlam ida fâlfâind, înaintează , ţinând
cu amândouă mâin ile frâu! , spre dreapta,
unde se \)ede o fi gură bărbătească , Dio�
nysos în picioare şi d e faţă, î mbrăcat
într'o tonică scurtă , încinsă la brâu. E l
ţine c u stânga t irsu l , iar ca d reapta un
cantharos, d in care toar nă l ic hidul peste
( 111 altar c ilindric cu focul aprins. O
panteră întinde capul spre \)as. In fund
între cele două cl i\) inităţi, pomul obicinuit
pe care se încolă ceşte un şarpe ce în�
tinde capul spre călăreţ.
In acest d in urmă - m onument a\Jem
o aprop iere e\)i clenta �ntre D ionysos şi
d i\)in itatea atât de răspând ită în p ărţ ile
thrace, a călăreţului, al cărn i nume nu J ....
cunoastem decât sub forma generi că d e
'1-fpm<;; : sinQoră o r i însoţ ită de ep itete 1) ;
clar dacă ţ inem seamă că asemenea apro�
pieri ale călăreţului ne mai întâm p i n ă
şi cu alte di\)inităţi 2), (Jtunci această r e....
prezentare nu a'r a\)eet n i m ica surprin­
un
zător.
1 ) V. mai sus, p. 15 n. .3 .
2) Vezi la Sem·e in Revue des Etudes Grecq�tes
1 9 13, p. 23 9 notele 1 -S , citatele cu asemenea reprezen­
tări ale Călăreţului. Pentr·u caracterul de dit�in itate indepeo ..
dentă a acestui Călăreţ, in rând cu ceilalţi zei ai pantheo ...
oului greco-roman, \,ezi interesantul stâlp quadranghiular,
găsit aproape de Totis (''estul Ungariei), unde călăreţul fi­
gurează printre zeităţile (aşezate fiecare in nişe speciale) :
lano , l'line 1·ua, Victoda, l\pol lo, l\t.ys, Diana, Luna, J-ler·cule,
Venus, f'\a 1·s şi alte câte\,ă, ce nu se pot identifică din pri...
cina relei conser\'lări a momumentulai.
 l'\ONUI'\ENTE I NEDITE DIN TOI'\!
Ca tota l altă greutate are însă. relieful
de sub nr. 3 7 . 1"\ai întâiu de toate aici
a\)em cu toată. prec izia ind icat carac�
tera! d ionisiac al Intregi i reprez intă.ri,
prin acoli tu l acoperit cu nebrida, de
sigur c m satir, prin cellalt acolit, îm�
bră.cat numai cu şorţol scurt, obicinuit
personag i ilor de acest fel d in cortegiul
d ion isiac 1 ) , ş i prin faptu l că. at8t pe
m asă, cât ş i în mâna acestni acolit se
găsesc nnmai \)ase pentru turnat ş i pentru
băut. Grentatea interpretării aici stă. în
identifi carea că.lă.reţaloi. In 1i1 itologia
greacă. nu a\'>em cunoştinţă. ca figuri d in
anturajul lui D ionysos să. fie în legături
de acestea de subordonanţă. cer personagii
călări.
D im potri'Oă. pe an rel ief d i n Roma 2) ,
'
a\'>em reprezentat chipnl unui călăreţ
tânăr, îm preu nă. ca o d i\)initate portă.­
toan: de fulger, ş i are i nscrip ţie ded i ....
catorie pentru 8scp Z�s)Ato6pam ;vxt 'Ia. tJ.-
6a.oo6kf) . Ori, zeul cu fu lgerul fiind
Zbel thurdos, Iambadule ner poate fi decât
Călăreţul. Pe acesta d in nrmă Seure îl
i d entifică « Wa ise m blablement » ca D io­
nysos 3). !\It « D ionysos » călare ne mai
întâmpină pe an monument găsit la
1"\elni k 4 ) ca dedicaţia f1s{p ' A cao6),TI ·
1\.propi ind aceste d ouă monu mente de
al nostru , analogia este e'Oi dentă , cu
simpla deosebire, că, ceeace este i n­
scripţia pentru i dentifi carea celor două
d ivinităţi de pe monu mentele c itate, este,
pentru i denti ficarea călăreţu lui de pe
monumental dela Topal a , atât cortegiul
cât ş i ustensilele de care este Inconjurat
zeu l . Şi atu n c i i nterpretarea ar fi aceasta :
D ionysos sub forma eroului călăreţ, îna....
i ntează spre m asa ca băuturi ser'Oită de
an sela\) d ionisiac, an satyr cond u când
11 V . chiar I n monument ele publioate aici cele d e s u b nr.
31, a şi b.
e., 7,
2) G. Seure, /. p . 2 3 6 sqq., fig. care zice, in pri­
\linţa prO\,enienţîi monumentului : "c 'est un e.'\·Volo consen'e
au t\usee Capitolin a Rome. TrOU\le jadis sur 1 'Esquilin,
il prot�ient des ruines d 'une caserne oU des soldats etran ..
gers, par·mi lesquets beaucoup de Thraces , possfdaient une
chapelle consacree â l eurs dieux. nationaux 11 •
3) V. argumentarea lui Seu re in această pri\1inţă, /.
p. 2 3 7 - 2 4- 0 �l 2 5 5 - 2 3 8 .
4.) Rev. areh., 1 9 0 4- 1 pl. 1 . Cf. Seure, l. c.,
2 3 5 - 25 6 ,
Buletinul Comisiunil 1"\onume.ntelor Istorice .
calul de dârlog i , în prezenţa onor d i ­
'Vini tăţi secundare femeni ne, probab i l
n im fe 1 ) .
Cum însă Dionysos pe cal este I aera
neobic inuit, trebuie să \)edem în acest
fel de reprezentare nu pe zeul de con­
cepţie greacă, ci o i postază. a l a i de
carncter exotic, saa mai b ine z is o sin�
creti zare a lai cn d i'Oin itatea călare a
Tra cilor, pe care în mod ca total s igur
o mai a\)em astfel sincretizată ş i ca
alte d i \) inităţi, cam de pildă : ca Bs�'
p.. sro.� Sarapis 2) dela Odessos, cu Zi bel�
=
soordos 3) , ca Zeus 4) .
Un irea aceasta i ntimă între cele d ouă
d i \)i n ităţi, contopite într'una s ingură atât
de pregnant în relieful dela Topala îsi
găseste ' o preţioasă confi rmare si ' în d � �
cumentele epigrafice. 1\.stfel : Epitetul l a i
Dionysos A o),mvs6� 5) este pu rtat şi d e
călăreţul thrac pe o i nscri pţie d i n 1\.b­
dera : " H pwt A o ),mvstrg 6) . 1\.poi epitetul
cunoscut al călăreţului "Hpm.; Nlo.YttJ.o.(o, 7 )
expli cat d e Tomaschek ca «frumos şi
mare» 8) îl găsim aplicat ş i l a i Dionysos
pe un rel ief d i n Nicopolis ad Istru m ca
reprezentaţia acestu i zeu (ti pu l ca pan�
tera) In to'Vărăsia ·
l a i Heracle, cu i n...
scripţia Zw6pa., 6 'l.aJ.6 , 9) .
Ko./,6' aplicat lui D ionysos, na e altce\)a
decât o part� d i n epitetul Ma.V[ tJ.o.(o� 10) .
Ceeace e ş i m ai caracteristic, chiar nu�
mele zeului D ionysos de pe m onumental
dela N icopol is a. I., ZtG6po.,, care, precum
obser\'>ă Seure e tot ana ca B tc6po.�,
(prin echi'Oalenţa l a i Z ca � şi ca B în
Thracia) 1 1 ) , este an epitet cunoscut ş i
pentru " H pm� 1 2) .
'J Cf. Seurc, /. e. , p. 2 3 1 sq.
') Pick, Thrakisehe Miinzbilder, în ]ahrbuch des
Kaiserl. Deut>eh. Areli. lnst. XIII, 1 8 9 8 , p. 1 55 sqq.
") Seure, /. C., p. 260 şi n . 6 .
' 1 c. 1. L. m, 7 5 3 4 : I(ovi) O( t>timo) M(aximo)
Hero i (Torni).
•) c. 1 . 1\ , m, 1 9 3 , 1\thena.
6) <:;. 1. L. I l l , 7 3 7 8 .
xv, 1 0 1 , 5 8.
7 J Arc!t. -epigr. Mit!.,
B) Die a/ten Thraller, li, p. s 8.
"1 Sem·e, în Rev. Areli. , 1 90 8 2 p. 5 6 - 5 7 .
c., 10) Tomaschek, /. c. : "phryg, p.&:vw�· 'l.ahâ�, J.. ap.7i:pfJ;
fJ,,.op.ac-t6� .•. "
p. 238 şi ") Rev. Arc It., 1 908 2, p. s 1 şi n. 1.
12) V . mai sus, p. 15, n. 3.
s
inp.org.ro
18 BULETINUL COl'\iSIUNii l'\ONUl'\cNTcLOR I S TORICE.
Dacă la acestea m ai adăogăm exclamaţia
fjpm ât6vooE ! 1), cred că afinitatea a cestor
d ouă d i\?inităti este îndeajuns d o\Jed ită si in­
terpretarea r � ! iefalai dela Topalu sigat: ă 2).
Si atunci poate că n'ar fi prea t e�
me ;·ar dacă şi în D ionysos ca şarpele,
de pe monedele oraşului Tomi 3), am
wdea zeitatea sincretistă Dionysos "Hpro�.
sub forma unei ti nere cu atri butele celor
d ouă zeităţi prim ordiale.
3 9 . fragment d i ntr' un rel ief de mar�
m oră, de d i mens ion i le 0 . 2 4 X 0. 2 3 X
0.035 m . l\ fă cut parte d i n tr ' un rel ie
Fig. 4 6 .
m ithriac. Se mai \Jăd : I n registrnl de
sas : Zeul este îm brăcat într'o tunică fără
mâneci, înci nsă la mijloc şi resfrântă la
brâu , ca poalel e largi şi d rapate. Se m o i
cunoaşte ş i partea d i n faţă a chlam idei,
restul fiind rupt îm preună cu capol
zeului. Zeu l apasă cu genunchiu l stâng
pe spinarea unui taur trântit la pământ ;
ca stânga ţine animalul de bot ş i�i trage
ca putere capul, pentru ca să i se în ....
tinză bine gatu l , iar cu d reapta î i înfi ge
pumnalal în dreptul încheieturii grama....
jului ca um ărul drept. Un câine se re�
pede d inspre dreapta spre rană ; cm
sarpe se \Jede în partea d reaptă a tau....
;-ula i, ca capul rid icat spre aceiaş ţ intă .
11 Plutarch : QuaPSf. g1'. 3 67 , apud Tomaschek, t. c . •
p. s 8. Cf. inscripţia d e la T o rn i 1. O. M. !-!eroi.
21 Un CU\lânt mai mult, pentru această afinitate ar fi şi
faptul ( menţionat şi la pag. 4. 4 - 4 5 ) că pe unele din aceste
reliefuri şi pe monede îmbrăcămintea lui Dionysos este iden ..
ti că cu a lui "Ici pw�.
3) Şi relieful dela Dewna. Vezi mai s u s , p.
In dreptul testicolelor animalului se \Jed e
o formă nedesluşită, d e sigur scorpionul,
care pe alte monu mente, atacă tocmai
această parte a \1ictimei.
In partea d reaptă a reliefului , Cau�
topates, î mbrăcat la fel r o zeu l , dar
tratat mai sumar şi în proporţ i i mai re....
dose, \Jăznt d i n faţă, ţine d reapta ridi�
cată în sos 4), iar în stânga, o raclă în�
toarsă în jos.
In regi strul de jos, (care a fost îm ...
părţit printr'un arbore, obicinuit pe re ...
l i efe le m ithriace, în donă scene, în prima,
se mai \Jede capul şi u mărul stâng al u nei
figuri tinere - văzută d in faţă (Sot?)
în d reapt a pe un car cu două roate, t ras
de patra cai în galop, o figură nudă
care conduce caii cu stânga, atraoe lângă.
sine cu d reapta un personaj îm bră cat în
tunică scurtă încinsă şi răsfrântă , peste
care la spate fâlfâie chlam ida, şi pur�
tând pe cap boneta fri giană: scenă d i n
m itul l u i 1"\i thras, când zeul este luat
de Sol în carul său de foc. .1"\.argi nea
d in d reapta a com partimentului este o ....
cupată de o figură bărboasă , cu părul
mare , îmbrăcată într'o mantie ce... i aco ....
peră numai partea inferioară a corpului;
ea stă pe tron şi întind e m âna d reaptă
spre scena precedentă. Acesta este o...
keanos, o bicinuit tocmai în această parte
a monomentelor de acest fel .
Pe chenarul d e jos inscri pţia:
V O TVM PVSVIT
Votum pusuit. (P. rău făcut, ca un
S) 5 ). Coltal acest n i zeu or iental ern foarte
răspândit în .1"\.oesia inferioară G) şi prin
pri ma jum ătate a secolului I V p. C. c ă ...
pătase chiar un caracter oare cum ofi ....
eia!, graţie l uptei întreprinsă d e Lici ....
nius împotri\Ja creşti n ismnlai 7), căru ia
voia să .... i opună tocmai cultul acestu i zeu 8) .
41
Lipseşte tocmai mâna cum şi jumătate din capul acolitul oi.
nr.
' ) Pentru forma pus u if,
[e.1} vota pusuif
cf.
( di n Pautalia\.
d. p. CIL t + 2 0 7 31
61 V. lista localităţilor din Dobrogea in care s 'au găsit
urme mithriace la V. Pân>an, Descoperi1'i nmtii în Scy·
1/iia 111i1101', pag. 5 0 9 .
7 ) v . Pânmn. Salsovia.
8) ilsupr·a acestei di,>inităţi ''· Cumont, Texte:; el 11101111·
ments figures relatifs au culte de Mitlwas, z ,,oi . ,
4.6 şi 4. 8 . Bruxelles 1 8 9 6 şi 1 8 9 9 , lucrare capitală in această priuinţă.
inp.org.ro
 MONUMENTE INEDITE DIN TOMI 19

4 0 . Statuetă de marmoră, de d i men... ..J. l . Statuetă d e marmoră de d i m en­

siunile 0 . 1 1 X 0 . 0 6 5 . f igură femenină siunile 0 . 1 6 X 0 . 1 9 X 0. 1 o. figură feme­

stâ.nd pe tron, îmbrăcată într'un h iton în-. n ină îm b răcată în hiton şi himation, stân d
c i ns, peste care \?ine un h imation, ce�i aco-. pe un jeţ ca speteaza înaltă. In faţa ei
pcră numai spatele ş i partea inferioară un i m ens şarpe incolăcit de cinci ori în
a corpului, lăsând l iberă toată partea jarul unui trunchiu. Lipsesc : bustul în­
d i n faţă . 1'1âin i le-i sant aduse pe poală treg al femei i , şi capul şarpelai. 1'1ona­
unel e ţin e cm m ic animal, de sigur un mentul e aşa de rău păstrat că nu se
pai ele leu, ca în cele mai m ulte monu ... mai d isti ng mâinile femei i , necum ce
ţinea în ele. fig. 47.
4 2 . Trunchiu l unei m i c i statu i ele
marmoră înaltă de 0.56 m . fi Qură ju­
\.Jenilă ca greutatea corpu l u i pe p ic iorul
d rept, cel stâng fiind scos p uţin înainte.

/
Fig. 47 .

mente el e acest gen. E reprezentarea

Cybelei tronând , ele felul celei publi cate
ele Tocil esca în Monumente epigrafice
şi sculpturale (pag. 5 1 4 sqq). şi d i n cari
s'au mai găsit încă câ.te\?a la Constanţa, până
acuma i ned ite. Pe lângă aceste mon umente,
cultul zeitei ne mai este documentat la
'

Fig. +9.

E îm brăcată într'un hi mation ce ..i desem�

nează foarte bine formele, d ar e aşa de
Fig . 48. roasă de apă, că abia se mai d i stinge
poziţia mâin ilor. Li psesc : Capul şi pi­
T o m i s i p r i n inscr ipti i, cari ne \.JOrbesc
cioarele dela g enu nchi în jos. Lu crare
şi de t h iare ale ei 2) , � am şi de m onecle ').
d estul de înde mânatkă.
�) Arch.-epigr. Mitt. VI, 2 2 ,45 : • . . cepacu.flt·r� v fl'f]�pc
� t w v . . . .. ·;.a l Z'i!�'l.oop.·�oa.ca v 'I"�V BsOv
&vrJJJ·(HJ.aCit'l XPO-:i�'Jl!; ;
lbid. XIV . 2 2 , 5 0 : Interesanta! dec•·et cu măsurile de apă­
rare luate de Tornitani într 'un moment de nesigarantă alegând
doi +n sp.tU ve<; , cari a a mai dat dela ei peste ce � ' ce li se
dăduse de că tre stat ca să sacrifice fl·�-rpl �zwv .,_,,. l d t 0 CY.-i•
p 'J t ; , brd:p �-�; ':00 8-�f.LOO OWL"tj p ia�. Dioscur-ii sunt aici în
legătură .cu Cybe.le printr 'an fel de sin cretism cu Cabyrii din
5amotrake IArch.-epigr . Mitt. VI, s, 1 4 , Cf. Regling, o . c . ,
p. 62 6 ) ; CIL , ITI. 7 532 : matrem Roma11on tm subscrip­
tontm.
2) Colegii de dend•·ofori : Arclz.-ejig 1•. Mitt. XI , 4 4 sqq .
"o 5 7 : � a va� 8 zcl. o wvo� fl'��·�p ozvopo'f'u>pw v . . . 'Axti,.
Fig . s o .
J.. s·l� ' ...\xtA.� 0: , 7:a.-r�� p . . . )_..� )\S.ţav�po� )'B Oz� şi �...\ J� . "_•\J�s�U. ..
. ;
-
� O po u -: uvxtOev� po q:; opot împreună cu alţii ca b:p�U:;,
a p x_ tpa�o ou x.Ic u. sau simpli covp.uc6cu. flonument din an. 43. Fragment de marmoră de d imen­
200 - 2 0 1 . s iunile 0 . 1 9 X 0 . 3 2 X 0 . 1 6 . J\lătar i de an
3) Cf. Reglin g , o. c. , p. 6 2 6 şi în special monedu figurată pe
planşa XVII, 1 0 , care reda tocmai reprezentarea de pe monu­ tranchiu rotund staa pe bartă dela stânget
ment al nostr a. la d reapta: an mistret, na berl:>ec si
' , an

inp.org.ro
20 BULETINUL CO!'\JS!UNH 1'\0NU!'\ENTELOR ISTORICE
viţel , (pe un p iedestal înalt de 0.07). In
partea stfingă a p iedestalulai se vă d d ouă
copite, pe capul mistretulai altă copilă ,
'
pe corpul 'V iţelului alte două. Lncrarea
e în ronde... bosse.
4 4 . Trunchiul und statuete de m ar­
moră gălbie foarte fină, de d i m e nsiun ile
Fig. 5 1,
0 . 2 .5 X 0. 1 o m . Poziţia încordată a cor...
pulni, ca capul d at pe spate, cu mfina
stfingă întinsă în faţă ca cea d reaptă în ...
tinsă în sas, cu p iciorul d rept înti ns în
jos iar cel stfing înainte, exprimă o luptă
d isperată împotri\Ja unui inam i c , din
care nu se m a i cunoaste nimic. Formele
'
Fig. 5 z.
sunt d e copil însă pline d e vigoare.
Poate că e 'VOrba de Hercule copil omo....
rfind şarpele.
inp.org.ro
4.5. Frag ment d intr'un bust bărbă­
tesc de marmoră, înalt de 0 , 40 m. L i p-.
seşte capul şi partea d reaptă a pieptului.
Bustul este acoperit ca an himation d i spus
astfel că să acopere corpul numai d ela
piept în jos, pulpana resfrfingfinda�se pe
nmărul d rept şi căzfin d în faţă 1). In treg
bnstal ie e d i ntr'un caliciu format d i n
foi de aca nthus ce s e sprijină p e an su­
port circular. Poate Zeas. Lucrare înde-.
mânatecă de meşteşugar.
-1-6. Cap de marm oră, înalt de 0.38 m .
Părul, destul d e rău păstrat d e altfel, pare
a fi împodobit cu o coroană de foi d e
'V iţă, aşa. c a m a m mai remarcat la câte\Jet
d in reprezentăr ile lui D ionysos 2); barba
Fig. 53.
ş i m astăţi le destul de pronunţat tratate,
pupilele i n d i cate îm prennă cu irisal, ovalul
feţei prea lunguieţ. Intreaga înfăţişare
are un aier de ma iestoasă bunătate. Pro­
bab i l dela we-o statae a lai D ionysos.
Lucrare mediocră.
D. <\1 . T E O D O R ES C
1 ) De obiceiu himationul se îmbracă aşă fel ca să acopere
«mândoi umerii iar pulpana lai este aruncată la spate
peste umărul stâng. 1\şă cum este aici se întrebuinţează
mai mult pentru figurile divine, in special Zeus. V. (ca să
alegem câteva exemple numai din părtile thrace) figura
lui Zeus de pe relieful dela Bosnachioi ( l â ngă Silivril, pu·
blicat de G. Seure in Rev. nl·ch . 1 9 1 3 p. Z 2 7 , Kalinka :
Ant. Denk111. n . 1 3 0 (Filipopol), 1 3 1 ( Va roa ) 1 3 4 (Eu­
xinograd) şi 1 35 .
2) V. m a i s u s nr. 2 9 sq.
 C ELE t\ f\ I V E C H I C R U C I D E M Â N Ă D l N BU COVINA *)
--- 0 ---

Vech i le cruci de mană de pnn secolul I n lemn. In a n u l r 887 acea tă b i sericuţă

al r s- lea, cari se mai aflau in b isericile şi de lemn a fos t dăruită satu lui Ciumarna,
mânăstiri le din Bucovi na, parte au fost ni­ unde se află ş i azi .
m ic i te nu de mult de oameni fără price­ Ambele feţe ale cruc i i sunt im paqite l n
pere, parte n 'au fost conserva te destul de campuri c e cupri nd scene d i n Noul Tes­
b i n e, din care causă au şi fost cu totu l de­ tament; asemenea ş i părţi.le lateral e ale bra­
teriorate. tu lui celui lung cuprind, j os, câte o figură
Cruci le de mană de prin bi eri c i le şi ele sfânt. Crucea e făcută din lemn ele san­
mânăstirjle Bucovi n e i au fost făcute, mai da!.
ales după tipicul .; coalei dela Athos, de Braţul orizontal a l crucii are 1 8 cm. lung. ,
către călugări i . i meşterii ţări lor n oastre, iar bratu l vertical 24 cm. ; l ă t imea aman­
a căror călău z ă a fost, cu s i guran tă, Co· durora este 7·5 cm, iar grosi m e a lor de
dicele Panselinos. Sculpturile de pe cru­ +5 cm. La î n crucişarea ambelor braţe se
cile acestea sunt fă cute, după cum cere află, pe o faţă şi pe alta, campul cel m a i
ritul biser i c i i noastre, numai î n bas-relief i n t i n s , care-i sprij i n it de câte două colonete.
sau în tai/le. Scenele b i b li ce vor fi descrise de sus in
Cele c i n c i cruci ele m â nă, despre can jos, începând cu braţul cel ertical al crucii .
vom vorbl în acest articol ş i cari au fos t V o r urma a p o i sclupturile din dreapta ş i
fotogrc:�.fiate ) pentru « Co m is i w1ea centrală d i n stânga braţu l u i celui oriwntal şi l a urma
a monumentelor istorice di n Au tria», unt, singuraticele figuri de pe laturile braţului
poate, cele m a i vech i exemplare de acest vertica l - î ntâi cele din dreapta, apoi cele
fel în Bucovina ş i , de si gur, d i n cele m a i elin stânga. Dăm aici u n model schiţat al
vech i probe de veche scul ptură românească. câmpurilor în ordinea î n care vor fi des­
crise; aceasta p e ntru m a i b ună orientare a
ce t i torul u i .
Pri m a cruce
{Fig. I Şi 2)
A fost aflată I n b iserica Sf. i colae din
l
Câmpulung, z i d i tă de Domnul Moldovei
Ioan Teodor Cal l i m ach s:1u Cal măşu l. Tâm­
pla acestei b iserici are frum oase culpturi 1
*) Păstrez de mai multi ani la mine un articol
a-l d-lui Ilie Veslovschi, directorul Scoalei pentru
lucrarea lemnului din Câmpu!ungul Bucovinei, arti­
col cris de d-sa în limba germană �i pe care mi-I
dăduse să-1 traduc pentru " Buletinul Comisiunii
L 2

3
6

Monumentelor Istorice", dar abia acum mi-a fost

1
cu putinţă să - mi împlinesc promisiunea dată d-lui
Veslovschi, făcând o traducere l i beră a acelui
articol, mentinând insă cu toate aceste părerile si \
datele d-sale� E păcat că d-sa n'a încercat să tra � ­ 7 <! 8
scrie I n original putinele i nscriptii de pe aceste

1/ \
cruci, căci, după fotografii, unele sunt aproape im­
posibil de citit.
DR. 1. G R Ă M A D Ă

inp.org.ro
22 BULETINUL C0/'1ISIUNII /'10 'Ui'1ENTELOR ISTORICE
Câmpul No. I de pe Fz'g. I reprezintă
chipuri le evangheliştilor Marcu ) Luca. Ei
şed pe lav i ţe. In mână au câte w1 perga­
ment. Planul al doilea reprezintă, probabil,
interiorul unei case de rugăciune.
Pe câmpul No. 2 se vede 1\faşterea luz'
Isus Hristos. Cadrele acestei fi guri sunt în
forma unui baldachin sprij init pe două co·
Ioane. Figura cuprinde două cene. I ntâia,
cea din fund reprezintă Naşterea Domnului .
S e vede o iesle, un cap d e bou şi unul
de măgar, iar dinaintea acestora se află,
într'o scobitură, leagănul cu micul Isus.
La m ij loc zace înh·\m pat, ce seamănă cu
un sarcofag, Maica Domnului. La dreapta
acestui tablou în m i n iatură se văd numai
doi magi, în loc de trei. A doua scenă pe
planul întâiu, ne arată pe Maica Domnului
cu prun eul în braţe.
Fig.
Dinaintea ei e o masă, asemenea unei
cristelni ţe, lângă care stă marele arhiereu,
care are să facă tăierea împrej ur. La stânga,
inp.org.ro
răzimat în toiag, stă bătrânul Zaharia, p lecat
) cu faţa spre sf. Iosif, care şeade pe o laiţă.
No 3 este câmpul care reprezintă Buna
Vestire. Pe p lanul al doilea e văd n işte
clădiri , probabi l templul în care ş i·a petre­
cut sfânta Fecioară copilăria. Maica Domnu·
lui şeade pe o laiţă având nimb în jurul ca­
pului. Inaintea ei stă un înger, care-i întinde
o ramură de finic. Toată figura aceasta e
încadrată ca u n medalion. Arta bisericească
din Orient reprezintă, în această epocă, pe
Maria stând î n picioare; probabi l că artistul,
care a executat această cruce s'a abătut dela
tipicul bisericii sale, reprezentând-o pe sfânta
Fecioară şezând, ca să-i dea mai multă dem­
n itate.
Cimpul No . 4 înfăţişează Adormirea J]ifai­
cii Domnului. Pe p lanul al doilea sunt n işte
clădiri, iar la m ij loc, pe un catafalc, se află
I.
întinsă Maica Domnului, cu capul spre
dreapta. La capul şi la picioarele ei se văd
apostolii. La m ij loc, între apostoli, e vede,
 CELE l'll\I VECHI CRUCI DE 1'11\NI\ DIN BUCOVI N 1\

în conj urat d e raze, c h i pu l l u i H r i · to coborit sfânt, dar a,<]. de deteri orate, i ncat nu e pot
din cer, căci la ' dorm i rea m a i ci i a l e Isu iden tifica.
n u m a i era p e pă mânt. Figura 2 corespunde păqi i opuse a celei

Fig. 2.

P e câmpul No. 5 e · te î n fă�işată lnb a rea - cl i n tâ i fi guri şi es te cleei l m p ă q i ta in tot

in Biserică. I n fun d se văd c l ă d i r i cu tu rnuri. atâtea câm puri ca şi prima.
La dreapta e marele preot. I n a i n tea l u i e Sus, i n capătul bratu l u i vertical a l cruci i , pe
o scară, scara v i rtu�i l o r. I ndărătu l preotul u i campul No. I , se află ch ipuri l e evangh e l iş­
sunt păr i n ţ i i Mariei cu oam e n i d i n popor. I n t i lor Mateiu ş i Ioan, executate în acelaş fel
vârfu l scării s e pare c ă - i D-zeu, i a r j os, lângă ca şi ch i pu ri l e l u i Marcu şi Luca.
p r i m u l fuste! al scă r i i , se pare a fi Maria Câm p u l No. 2 repre zi n tă , la m ij loc, j os,
la vâr ta de trei ani. Ea e î n făti ;ată foarte pe Isu H ri stos, iar us, î n j urul ace tuia,
n ec l ar. unt cei 40 de mucenici. Lip ·e c pe ambele
Capătu l tâng al bratu l u i î nsemnat în laturi a l e i l ustra�ei cele două coloane m i c i ,
schema n o asb·ă cu No . 6, î n c h i p ueş te Bo­ cari sprij i n ă baldachi n u J .
tezul Domnului. I n dreapta, deasupra u n o r No. J î n făţişează scena c u !nmormântarea
trepte şeade sf. l oan Botezătorul cu mâi n i l e Domnului, in cadrată ca un meda l i o n . Dea­
î nti nse deasupra cap u l u i l u i Hristos. care e curmez i şul se vede un arcofag şi i n tr'î nsul
desbrăcat. I n stânga stau î n ş i raţi ingeri i . tru p u l lui Hristos. Pe p l an u l al d o i lea e un
Râu l Iordan ş i porumbelul d i n cer s u n t i nger cu o cruce.
foarte slab schi ta�i. Câmpul No. 4 ne arată Răstignirea. I n
fun d se vede Ierusa l i m u l . L a m ij l o c Hristos
Pe ambele părţi ale câm p u l u i No. -+ ŞI pe cruce. La p i cioare l e lui Hristos este
anume o. 7 ;t 8. se află câte o figură ele pusă, deacurmez i şu l cru c i i , o scândură. D ure-

inp.org.ro
24 BULETINUL COtll S IUNII l'\ONUl'\ENTELOR I S TORICE

rile lui Isus sunt destul de plastic redate, tru­
pul îi este sucit într' o parte. In dreapta crucii
e Maica Domnului, iar la stânga Maria
Magdalena şi apo toiul Ioan. Pe ambele
părti ale acestei ilu tratii, o . 7 ) 8, se
află câte un ch ip, probab i l I osif şi ico­
dem din Ari mateia. Ch ipurile lor, împreună
cu ilustratia dela mij l oc, formează un triptic.
No. 5 contine lnvz'erea. Chipul lui Bris­
tos e înconjurat de raze ln forma tlllei e­
lipse. Celelalte chipuri de pe ilustratie sunt
A doua cruce 1 )
1F i g. 3 �i 41
Aceasta e luată din bisericuta Adormirii
Ma idi Domnului din Câmpulung, Bucovina,
clădită î n anul r823. Mai ele mult s'au aflat
in tr'însa cărti paleoslavone din sec. XV şi
XVI precum şi câteva fragmente dintr'un
iconostas vechiu, o dovadă că pe l ocul a­
cestei bisericuţe sau în apropierea ei va fi
existat mai înainte vreme o biserică mai
veche. In sprijinul acestei păreri s'ar putea.

F ig 3·

aşa de deteriorate, încât nu se pot identi­
fica. Vor fi, poate, apostoli şt soldaţi ro­
mal1 1 .
L a No. 6 , pe celălalt braţ a l crucii, se
vede lnvt'erea lui Lazăr. In fund e turnul
unui templu. La clr eapta-i H ri tos cu apos ­
tolii, iar la stânga Lazăr, stân ci în picioare
şi fiind înfăşurat în giulgiu. lnclărătul lui
Lazăr se văd mai multe persoane .
La capetele braţului scurt al crucii se află,
la dreapta, chipul sf. Grigore, iar la stânga,
cel al sf. Ioan, ambi i îmbrăcaţi ca episcopi.
aduce şi tracli�ia locală, care vorbeşte ele o
biserică ce ar fi fost în acel loc.
Ambel e cruci se cleosibesc în privinţa
formei, a aranj ărei scenelor biblice şi a exe­
cuti i technice. Ele fac parte din cele mai
vechi cruci din Bucovina şi Moldova, ele­
sigur cioplite ele călugării elin Vatra Mol­
clovitei sau din Voroneţ. Prima cruce e, cu
cel puţi n so de ani , mai veche decât a doua
') Păstrăm aceiaşi ordi ne i n de crierea ilustra­
ţ i ilor ca şi in fig. 1 �i 2. De aceia. să se aibă me­
reu in vedere schema numerotată. Nota Trad.

inp.org.ro
 CELE l'U\I VECHI CRUCI DE l'\1\NI\ DIN BUCOVINI\ 25

şi are forma une1 crux z"mmissa vei capi­
tata.
Crucea a doua are forma crucii lui
Petru, deoarece partea d e sus a braţului
vertical e te cu mult mai l ungă decât cea
de jos, de lângă mânerul crucii. Ca ,i cea
dintâi, crucea a doua are deasupra scenelor
biblice inscripţii cu litere slavone şi uneori
greceşti, cari însă, din cau a vremii şi a
întrebuinţării, s'au ros aproape în întregime.
sf Gheorghe, iar la tânga din nou pe pro­
rocul Ieremia. I nscripţ\a e destul ele clară
în această privinţă.
Pe câmpul No. 5 se vede Inălţarea la
Cer. Dea upra e zăre, te partea de sus a
trupului lui Hristos, ridicat de doi îngeri.
Jos unt cinci persoane cari nu pot fi iden­
tificate.
o. 6 ne arată Inmorm.ântarea Dom11ului.
Hristos e întins pe un pat. La căpătâi

Fzgura ; Prima scenă biblică (No. I)

. şeade pe un scaun Născătoarea de Dumne­
din capătul de sus al braţului vertical repre­
zintă pe prorocii Moise (în dreapta) şi lere­
nu·a (în stânga).
Decle ubtul lui Moise se află, la No. 2,
probabil Iov sau Iona (inscripţia e deterio­
rată). In stânga l u i e alt chip, c'o inscripţie
ştear ă.
No. J ne înfătisază Intrarea luz' Hrz'stos
, ,
în Ierusalim (Florii le). In fund unt zidurile
oraşului. 1 us e călare pe asin, w-mat de
mulţime. I se aştern covoare î n cale.
Scena dela No. 4 ne arată, la dreapta, pe
Buletinul Comisiuoii 1'\ooumentelor Istorice.
zeu. La p icioarele l u i Isu e altă persoană
femenină, probabi l Maria Magdalena. Pe
planul al doilea se zăresc trei apostoli.
Figura 4 · Aici i lustraţii l e unt deosebit
de bine pă trate.
Scena No. I din capătul de sus al bra­
ţul u i vertical ne arată, în dreapta, pe pro­
rocul Elisei şi, in stânga, pe Ilie. Dedesub­
tul lui Elisei , în scena o. 2, este prorocul
Daniil , i ar la stânga acestuia un Simon sau
Sim·ion.
4

inp.org.ro
 26 BULETINUL COt\ISIUNII t\ONUt\ENTELOR ISTORICE

Scena dela No. J, ne reprez i n tă mar­ episcop şi cu mâna ridicată pentru bine­
tiriul lui Hristos. Trupul lui Isus este târît cuvântare ; a doua e a sf. Ioan, executată
pe stradă, spre o z idire conică, probabi l în acelaş fel .
casa l u i Pilat. P e planul al doi lea se văd A treia figură reprezintă pe sf. Hipe­
o mulţime de oameni. tius în ornate de episcop. D i n ai ntea l u i
La No. 4 sunt doi sfinţi: cel din dreapta-i este o măsuţă , pe care se află sf. scriptură.
sf. Gheorghe, iar cel d i n stânga sf. Ana E l arată cu mâna spre sf. scriptură. Ultima
sau sf. Ioan ( inscripţia nu e clară . figură e cu sf. Anton, care seamănă cu a
No. 5 ne înfăţişează Schz'm.barea la Faţă. sf. Hipetius.
Isus, înconjurat de o aureolă de raze, seade Aceste două cruci - dacă le j u decăm
pe un dea l . In dreapta şi în stânga l u i sunt după vechi mea lemnului, după teh nica şi
execuţia lor ş i l e comparăm cu alte cruci
de felul acesta - le putem data pe la mij­
locul secolului ai X V -lea. Sunt, jH'tn '/Jtr­
mare, diu cele 11tai vech i probe dP sculp­
tură ronzânească.

A tre i a cruce
• Fig. 5 ş i 6

Crucile de mână d i n mănăstirea Putnei

au n u numai o valoare artistică, ci şi una
istorică. Ele seamănă, înh·u câtva, cu unele
cruci din b isericile Ţării-Româneşti , el. ex.
cu una a lui Matei Basarab din anul r 65 1
si cu alta dela Cotrocen i , el i n r 68o, cari
;u fost expuse la Ex poziţia jubi lară din
1906 în " Cula lui Ţepeş" .
·
D intre crucile ele mână, de o valoare is­
torică şi cari conţin dedicaţi i , cea mai veche
este, ele sigur, cea dărui tă î n 1 503 (?OI I )
de Ştefan-\ odă cel Mare mănăstirii Putna
( fig. 5 şi 6). Această cruce e el i n lemn
ele cedru şi ferecată cu argint aurit. Sce­
nele gravate p e clânsa reprezintă, î n mare
parte, viaţa şi suferinţele Mântuitorului.
Ferecătura ele argi nt cuprinde o i nscripţie
slavonă cu maj uscule cirilice vechi , a l cărei
t ext în româneşte este următorul : "!o Şte­
fan Voevod, cu 111 ila lui Dumnezeu Domn
ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod,
Fig. s. făcut-am. şi ferecat-am. această cruce pentru
bt'serica mea, m.ânăstirea Putna, cu hram.ul
profeţii M o i se ŞI I l ie. La poalele dealului Adormirei Maiciz' D01•nnului a prea sfintei
zac, cu faţa l a pământ, doi aposto l i . Născătoa1·e de D�t�nnezeu, în 6 Octomvrz'e
Scena dela No. 6 reprez i n tă ceremonia ?OII (=I50J), în al 46-lea an al Domm"ei
tăierei î mprej ur. Fondul e un templu. La m.ele " .
dreapta e Iosif şi Maica Domnului. La Braţul vertical al acestei cruci, l a un loc
m ij lo c masa, iar la stânga marele preot cu mânerul, are o lLmgime ele -t-5 cm. şi
care-1 ţine pe Isus în brate. h·ei b raţe orizontale, dintre cari cel mij lociu
Laturile cruci i şi capet ele b raţului ori­ e de r 6,2 cm., i ar celelalte două ele câte
zontal conţin încă patru figuri de sfinţi, ro cm. ele lung.
-
cari însă n'au fost fotografiate. Una e a Braţul orizontal, de jos, este pus pieziş.
sj. Vaszle cel l'vlare, îmbrăcat in ornate de Tustrele b raţele orizontale sunt ele câte 5

inp.org.ro
 CELE l'U\I VECHI CRUCI DE .1'11\NA DIN BUCOVINI\ 27

cm. de late ş i 2.5 cm. de groase. I n tere­ figuri si nguratice ; acestea reprezintă pe
santă este aranjarea i nscriptiei de închinare cei patru evanghelişti. Deasupra fiecărei
a crucii. Inşirată în mod ornamental, cu scene se vede câte o inscripţie în limba
i n tervale proportionate cu formele slovelor, paleoslavă. Din causa vechi mei şt a ne­
inscripţia se prezi n tă ca un întreg plin de contenite! întrebuinţări a cruc i i s'au ros
armonie. Partea ferecăturii de argint, care reliefurile scenelor.
trece peste margini le crucii , este lucrată
cu arabescuri fine, asemenea filigramei.
Scenele sunt încadrate în formă de meda­
A patra cruce
l i oane.
(Fi g . 7 şi 8)
Ordin ea în care sunt aranjate scenele

Crucea aceasta se deosebeşte de cele

pe care le-am descris până acuma, prin
execuţia tehnică, de oarece ea constă din
două plăci de lemn ·- cari n u sunt sco­
b ite î n chip egal-şi are pentru fiecare sce­
nă u n fon d arhitectonic, care reprezintă

F ig. 6 .

d i n v iaţa Şl martiriul l ui Hristos n u este

făcută în mod cronologic. Cu toate că s'a
avut, drept model, codicele Panseli nos, to­
tuşi copi i l e au oarecare l i b ertate în exe­
cuţia lor, iar gravurile sunt oable. Se ob­
servă l a diferitele figuri ş i o m işcare mult
m ai l iberă î n raport cu celelalte două cruci ;
I<'ig . 7·
pricina poate să fie şi o împărţire m a i po­
trivită a suprafeţelor. forme de temple, cari dau scenelor o înfă­
Cele două feţe principale ale crucii (fig. ţişare deosebi t de frumoasă, cu atât mai
5 şi 6) conţin câte nouă scen e şi câte patru mult că b oltiturile şt coloanele tem p lelor

inp.org.ro
28 BULETINUL C01"1JSIUNII 1"10HUI"1ENTELOR ISTORICE

ies, din causa umbrei, şi mai mult în re­ ale celui orizontal, sunt pe ambele feţe
lief. Crucea aceasta posedă u n postament câte 4 ametiste.
obl i c d i n argint aurit. Basa acestui posta­ Judecând după textul scris cu l itere ci­
ment este împodobită cu încloituri făcute cu rilice şi gravat cu mâna pe dungil e mâ­
m âna. Crucea-i cioplită î n lemn de tisă, nerului, crucea e din anul 1698 (7206 ) ,
iar dungile l aterale sunt ferecate cu totul dăruită mânăstirei Putna d e I erotei, mai
în argin t aurit. O rn amen taţi i le din faţă sunt târziu episcop la Huşi. Crucea acea ta,
în forma lanţului. de-o formă romana-catol ică, este mică. Braţul
In cele patru ungh_iuri d e î ntâlnire a bra­ vertical e de r o cm. de lung, iar cel ori­
ţelor se află patru frunze, egal stilizate, cu zontal numai de 7 cm.
vârful î n lăuntru şi cu cocliţa in afa ră. Sus. Pe ambele feţe ale crucii sunt câte cinci
în capătul braţului vertica l , se află un semn scene. Pe o faţă, l a m ij loc (fig. 7), se
a l giuvaergi ului, adecă o coroană ş i două vede Botezul Don'lnului, iar i n cele patru
ciocane legate la un loc cu o panglică. Şi colţuri sunt cei patru evanghelişti. Pe cea­
într'un capăt al braţu l u i orizontal se află o laltă faţă (fig. 8) vedem l a m ijloc Răstt"g·
frunză asemenea cu celelal te, dar care-i nirea şi la colţuri de asemenea pe cei
vârâtă m ai a fu n d . La capătul opus al bra- patru evangheli şti.

A cincea cruce
(Fig. 9 şi 1 o)
Şi aceasta e el i n seco l u l al q-lea. La
inceput a aparţinut b isericii parohiale d i n
Rădăuţi ş i n u m a i m a i târziu a fost dăruită
mânăstirii Putna. Crucea- i ferecată î n ar­
gint aurit, p e care se c i teşte, jos, pe m ân er,
u rmătoarea inscripţiune : "Această cruce a
fâcut-o 1-latmanul Gavriil cu soj?"a sa L i­
lia11a pentru vlâdz"ca din Rădăuţ, Anastasz·e,
în anul I6J8/9 f7r47) 1).
Crucea are forma celor romana- catolice.
Braţul vertical are o lungime ele ro c m . ,
c e l orizontal e de 7·5 cm. de lung, i a r
grosimea amândurora e de 2 c m . Mănun­
chiul cel de r 1 .5 cm. de lung şi în opt
dungi, se term ină sub cruce î n tr'o bombă
împărţi tă, de-alungul , în 8 părţi. Partea ele
jos a bombei e sprij in i tă pe trei i nele, tă­
iete în lem n u l mânerului.
Mărgi n i le ambelor feţe ale crucii sunt
de sârmă de argi n t, aurită ş i î m p letită ca
coada unei fete. I n ungh iu l de in tersecţie
al acestor cozi împletite sunt puse rozete
în pah·u frunze, în mij l ocul cărora vor fi
fost, pe vremuri, pietre scumpe, cari acum
însă l ipsesc cu totul.
Ca ş i l a crucea precedentă aflăm ace­
leaşi i l ustraţii ; a ici lipseşte însă fondul ar­
Fig. 8. h i tectonic şi străpungerea acestuia până
pe partea cealaltă. Deasupra scenelor prin­
ţul u i orizonta l l i pseşte perechea acestei cipale dela m ij l o c : Botezul (fig. 9) şi Răs-
frunze ; se va fi p ierdut in decursul vremi i .
') Autorul nu spune în care li mbă e făcută
La cele patru puncte, unde se încruci­ inscripţia, prin urmare trac!ucerea e arbi trară.
ş ează margi nele bra ţu lui vertical cu c e le Nota Traci.

inp.org.ro
 CELE .1'11\I V ECHI CRUCI DE f1ÂJ'IĂ. DIN BUCOVINA 29

tignz·rea (ng. r o), se află eate o inscripţie Sava Balaci (r695) etc., dar, neavând foto­
cu ciril ice, care explică ilustraţia. grafiile lor, nu le putem publica descrierea.
Poate e va ocupa mai târziu altcineva

Fig. 9
Fig. ro.

Afară de aceste cruci, cari sunt din cele

mai vechi din câte le are Bucovina, se mai cu aceste obiecte de artă, rămase dela
află unele de mare preţ în mânăstirea strămoşii noştri , păstrându-le măcar chipul
Putna : d. p. a pârcălabului Bainski din Or­ pentru posteritate.
heiu ( r 566), a mi tropolitului din Suceava 1. VESLOVSC H I

R E S U1'1E

L'auteur decrit dans cet article u n nombre
de cinq croL'{ portatives conservees dans
les eglises roumaines de Bucov ine. Ce sont
des exemplaires des p lus anciennes croix
de cette categorie dans le pays, taillees
d'apres le typique de l 'ecole el' A thos, par
des maîh·es et par des moines moldaves,
ayant pour guide le cocie de Panselinos.
I . La premiere de ces croi x (fig. r et 2)
provient de l'eglise de St. icolas de
Câmpulung (Bucovine), construite en q68,
par Jean Theodore Callimachi, pnnce

inp.org.ro
30 BULETINUL COJ'USIUNII !'10 Gl'\ENTELOR ISTORICE
de Moldav1e. Les deux taces de la croix
sont distribuees en plusieurs registres repre­
sentant des scenes biblique , que nous allon
enumerer dan l'qrdre indique par le schema
de la page 2 r .
Fig. r .
r . Les evangeli te Mare et Luc.
2. La naissance ele J esu -Christ.
3· L' Annonciation.
4 L' Assomption.
.)· La Presentation ele la \ icrge.
6. Le Bapteme ele Jesus .
Sur le cleux cote du reo-i o. 4·
inclique dans l e chema par le -o 7 et ,
on trouve ele representation totalement
cleteriorees.
Fig. 2 (le revers ele la premiere).
r . Les evangeli tes Mathieu et .T ean.
2. J e u -Chri t a\ ee les quarante mar-
tyr .
3· Laclescente au tombeau cle J esus-Christ.
4· La Mise en croix.
5· La R e urrection.
6. La re urrection ele Lazare.
II. La cleuxieme crOL\: (fig. 3 et +l pro
vient de l'eglise ele l'A somption ele Câm­
pulung (Bucovine), bâtie en r 823. D es
v i etL'\: l ivres liturgiques datant du XV -eme
et du X I-eme siecle, ainsi que les restes
d'une i conosta e, trouve ur l'emplacement
de cette eglise, nous revelent l'existence
cl'un temple anterieur, cl'ou paraît provenir
cette croix. La forme, ain i qu'on le voit,
est celle ele croix clites ele St. Pierre, et
elie cloit etre de cinquante ans au moins
posterieure a la croix o. 2.
Les repre entations qui figurent sur se
faces, en garclant l'orclre du chema de la
premiere croix (voy. page 2 r), sont :
Fig. 3·
r . Le prophete Mo·i e et J eremie .
2. Probablement J ob ou J ona .
3- Le Dimanche des Rameaux.
4 · A clroite, St. Georges ; a gauche, St.
J eremie.
5· L'A cen ion.
6. La clescente au tombeau de J esus-Christ.
Fig. 4·
r. Les prophetes E l isee et E l i e.
inp.org.ro
2. Le prophete Damel et un personnage
du nom de Simon.
3· La Pa sion ele ] esus-Chri t.
4· Deux saints : St. Georges et St. J ean
ou Ste Anne.
5. La Transfiguration.
6. La Circonci ion.
I II. La troisieme croix (fig. 5 et 6) date
ele 1 503; elle provient du monastere ele Putna,
auquel elle a ete clonnee, ainsi que l'inclique
son i nscription slave, tre bien consen·ee
.
,
par Etienne-le-Grancl. Elle e t en bois ele
cedre recouvert cl'argent ci ele et accuse
des re emblances frappantes a vec une croix
de l 65 r faite par 1 orclre du prin ce ele \ alachie
Mathieu Basarab et avec une autre de r 68o,
du monastere ele Cotroceni (Bucarest). On re­
marque une certaine liberte clan le traitement
d figure culptee dont elle e t recouverte
Le cleux faces principales ont i llustrees
par neuf cenes et par quatre figure i olee
repre entant, ces derni ere , les quatre evan­
geliste .
I \ . La quatrieme croL\:: (fig. 7 et 8) date
ele r �8 ; elle provient touj our du monas­
tere de Putna, auquel elle a ete cleeliee, ain i
que l'inclique l'inscription grayee sur son
manche, par Hierothee, qu' on trouve plus
tarel comme eveque a 'Ruşi. Elle e t en bois
cl'i f ; le bord sont recouyert d'argent
cisele au marteau.
Sur l'une des face de la croix e t re­
presentee, dans le registre du milieu, le bap­
teme de J esus ; ur les autres quatre champs
ont repre entes les quatre evangeliste .
Sur le revers on a le memes cenes,
avec la eule eliff'erence qu'au m ilieu on
voit la Mise en croix au lieu du Bapteme.
. La cinquieme croix (fig-. 9 et r o)
date du XVII-eme iecle. Elle a appartenu
cl'aborcl a l'egli e parois ienne de Răclăuţi,
d' ou elle a pa e a Putna.
La forme en accuse une influence occi­
dentale. L'inscription, passablement conser­
vee, nous indique qu'elle a ete elonnee a
l'eveque Anastase de Răclăuţi , en r 639,
par le Hetman Gabriel et par on epouse,
Liliane.
Les scenes repre entee ne clifferent pa
e entiellement ele celle ele la croix o. IV.
 PLCll"\ B U R l DE
---
In colecţia antiquarică a secţi e i d in
Con tanta ' a 1'1 uzea lai Nat' ional d e l\n­
tichităti se află - pro\?en i n cl d intr'<ma
d i n d � scoperi rile fă cute întâ mplător la
T o m i - un i n teresant plumb d e marcă
antic, ined it.
Fig. 1 a şi b .
D e-o înfăţişare de sigiliu (\1. fot. fig.
nr. 1 a şi b), plum bul are în d iam etru
ca. 24 m m . ş i prezintă şi pe o faţă şi pe
cealaltă an spaţiu ca de 1 8 m m . , « câm ...
pul » in cri pţiei. Işi păstrează încă destul de
bine şi unul din cele două orifi c i i (fig.
nr. 1 a) dela u n capăt al perforării
prelungi te trans\,ersal prin plum b şi per�
foratia însăşi , prin care se petrecea
sfoara ca ajutorul căreia plumbul era
prins d e l egături le cu m arfă, spre a le
i n d ica oarecum i ntegri tatea în trecere
pri n d i\?ersele statianes până la locul
de d estinaţie.
Intrebaintarea comercială a acestui
'
plumb de m arcă 1 ) este \?ăd ită. Pentru
antichitate ş i , la noi în ţară anum e c h iar
pentru Tom i , ne este documentat - cam
\?Om \?edea numai decât mai jo - ş i
prin alte câte\?a p l u m buri i ned ite, ana...
11 V. 1'1 . Rostowzew, Etude snr les ptombs antiques,
în Retnle Numismatique, rv .. eme serie, tome I ! 1 8 9 7 , Paris ) ,
pag. 4 6 2 - + 9 3 , unde sânt studiate p e larg monumentele de
acest fel ; Daremberg•Saglio, Dictionnaire etc. , tome !V-eme,
articolul plumbmn. pag. 5 1 + , cu bibliografia general�.
inp.org.ro
1"\f\RCA D E L A T O t"\1
0---
loage ca form ă , cari au fost găsite tot
la Con tania 2).
Ceeace ne întâm pină în chip mai
deose b i t la acest plumb i ne d i t dela Tomi)
este inscripţia ce-o poartă ş i pe�o parte
şi pe cealaltă, constând d i n acelaş nume
propr iu, â\?ând l iterele, de ca. 4 m m .
proe m inente.- Textul e te următoru l. Pe
una el i n feţe (fig. 1 a) a\)Cm : CYRJi LLO.
E ele obser\?at ro aci ere a. a. reu lG i el e sus a
l i ter i i p r i m e el i n rân cl u l întâi şi a l itcr i i
pri me î n întregi me d i n rân d n l a l d o i...
lea ; apoi forma l i terei Y caracteris­
tică prin prel ungi rea. \? i z i bi l ă a ramu­
ri lor super ioare, care îi cl a.u în fă ţ işa.rea
unui V. 1ai com plet a.\>em cu\>ântul pe
faţa cealaltă ( fig. 1 b): CYR/ILLO. !\ici
e de o bser\?at caracterul pron unţat el e
l i n i e frântă a l l i ter i i L.
Lectura este Cyrillo. Se poate \?edea
lesne că a\?em un cognomen C) r i l l us
reda.t astfel d i n grecescu l R. vf?tĂ),o� 3) . O
e\?entuală cel i re a acelui Y de formă
particu lară, ca V n'ar îi de fel i m posi ...
bilă întru cât constatăm în monumen­
tele epigrafi ce frequent obiceiul el e a se
înlocui y prin u ·'') ; ele fapt însă nu în�
tâl nim n i căeri we.... o formă Cu rillus c i
1\st�zi în rluzwl Naţional de 1\ntichităţi, Sala Tr o ·
paeunz, dulapul Vl, ulanşa 5 şi 8 . 1\u f o t găsite in săpă­
turile intJ·eprinse in port, prin anii 1 898 - 99, sub direc...
ţiunea prof. Gr. G. Tocilescu . - Pcntru plumb3ri comerciale
de altă for·mă, cf. lllsr:rij>tiones graecae �oi , XIV { 1 8 9 0 l ,
pag. 6 2 7 sqq. (din Sidlia) şi C. 1. L . VIII ' , pag. 9 2 0 ! din
/\frica de Nord] - (unde se reproduc şi grafic câte�a din
cle • . - Despre acestea din urmă cf. R . Cagnat, Etude sur
les i111j6!s iJI.direct ·, Paris 1 882, pag, 7 1 - 7 2.
3) 1\1,
Pape, l-f/ărterbucli der ,griecliisclien Ei,genna-
11/e/l (111 ed.).
1) V. C. 1. L. III. Suj>pt. 2, pag. 25 7 3, de unde transcriu
spre exemplificare numai câte\,a nu m e : Dionusius, Euradice,
E.utuchia ; apoi, Durrachium , liJarucam, Palmura, etc. Cf.,
pentru cazul i n\,ers (Y pentru u � , ibidem, /. c.-Deasemenea
C. 1. L. II ' (H ispania ), p. 7 7 8 ; C, 1, L . X l i ( Gallia Narb. ) ,
p. 9 5 6 ; C. l. L. IX. !Ital ia ) , p. 8 0 3.
32 BULETINUL COt\ISIUNII t\ONUt\ENTELOR ISTORICE

numai Cyrillus 1) şi \?arian ta Quirillus 2) . cnlai de origină. în d reptul fiecărui nume,

E de adăogat că. aceleaşi sant de spus
şi despre forma de femenin Cyrilla 3 ) ,
care se găseşte foarte des în inscripţii.
Din punct de t>edere gramatical, inscripţia
are numele pas Ia cazul cerut d e senzul
ei p ractic, cazul dati\?, pentru a arăta
anume că. obiectul însoţit de acest p lmn b
d e marcă., fie î n tranzit fie importat sau
exportat, aparţine acestu i Cyrillus.
Elemente mai precise de jndecată. nn
ne oferă însă. expri marea numelui sub
forma aceasta pe scurt, precu m nici din
mulţimea de Cyri llas şi K up�)J,'J� 4 ) con­
stataţi în i nscripţii nu se poate stabili
care este însemnătat ea specială ş i co ....
mercială. a personagi nlai nostru, unde a
trăit şi, prin urmare, de unde ne .... a sosit
plumbul. Dar mu lţum ită plambalui putem
cunoaşte an noa negustor în legături ca
comercial \?echialai Tom i .
D espre comercial întins exerc itat I a
Torni at>em câte\?a ştiri foarte i m por....
tante. l\ic:i îşi are sediul o corporaţie
de proprietari de nă\Ji comerciale 5).
l\Ită. corporaţie află.toare aici e aceea a
negustorilor l\Iexandrini 6). Numele a
\Jre .... o zece oriental i, probabil tot ne ...
gastori 7), ne sant păstrate într'o ins...
cripţie Iatinească 8) ca specificarea Jo ....
1 ) C. 1. L. Il!. 4 + 4 7 ( Pannonia Sap.) ; Prosopograp ' ia
Imperii Roma11t· Il, p. 6 7 ; C. 1. L. VI
XV t Roma', 7 6 5 7 ; cf. şi XI Italia' , 1 00 5 .
2) C. 1. L. Il!. 7 + 8 4 1 cf. Suppl. 2,
III. (Dacia , Suppl. 8 0 8 0 B. ;; , III ' 7 5 6 9 Torni. Pentru compa­
v.
raţia cu aceast� variant�. C. I. L. III. Suppl. 2, pag. 2 5 7 0
( q u pentru c ) ş i p. 2572 i pentr1 Y ) .
" ) C . I . L . lll. 7 5 0 3 (Troesmis ; 7 5 2 1
1 rlehadia ; 1 08 iSYria1 ; şi Quirilla
(Salonal 142 1� • ( ildamclissi . V. şi nota 4,-Indicele voi. III
din C 1. L . înregistrează şi forma • Carilla, dar, precum
se \1ede, e numai o lecţie greşită.
4) V . de ex. Arch.-Epig1•. Mittheil. XIX, p. 2 2 6 nr. 9 2
1 Constanţa' ; LX, p . 1 2 0 nr . 8 1 t !\ncyral ; VII, p . 1 8 0 nr. 3 8
( !\sia mică : Sivribissar). Inscriptiones graecae X I V (Italia\
E. ' 8 2 6 25, 1 0 2 6 , 1 4 4 5 , 1 7 9 6 , 2 2 9 6 .- Corpus Inscr.
g 1•aec. 111. 5 0 1 3 (Nubia ; IV. 98 7 2 l rlediolanum\ etc. , v. ş i
notele de mai sas ... Cf. C. 1. L. !II. 7 5 03 \Troesmis1 piatră
funerar� pasă unei Cyl'illa "domo Bithyna" .
5) Cagnat, lnscriptiones ţ: 1•aecae ad 1·es 1'0man.as
pertinentes I, 6 1 0 , 6 4 5 , de naţionalitate gre ci, cf. V. Pâr­
van, Die Nationalitiit der Kaujleufe im rămischen
Kaiserreiche (Breslaa 1 90 9 , p. 8 6 .
ceeace e i nteresant pentru cazul de
faţă., căci ne arată. nn număr de pro­
\Jinciali, în mare parte de origină. asia...
tic:ă., romanizaţi 9) şi tot ca pe an atare
orienta l trebue să..... J consideră m şi pe
personagi u l a căru i marcă. o a\Jem pe
plum bul de faţă.
De altm interi plumbul acesta - ca si '
cele am intite m a i înainte - ner e ce\? a
întâmplător Ia Tomi. Cunoscutul m o�
nament 10} al lai I a l ins Capito d i n a.
1 2 1 - 129 d. Chr., ne docamentează.
pentru întâi a oară, la acea dată., că
portul si ' orasul
' Tomi constituia Ia tă.r�'
moi Po ntnlui an punct \?amal - una d i n
acele stationes a l e t>ămilor I l lyri calni si
ripae Thraciae. Despre fiinţarea staţian � i
\Jamale dela To m i , ne dă. d e ştire 1 1 ) ş i
plumbul de marcă, căruia însă. na�i
putem fixa, numai după. caracterele epi ....
grafice, o dată. m ai precisă. decât c:. sec:.
II-III d . Chr. , în lunga perioadă. de
înflorire comercială. a oraşului Tomi , pe
t>remea i m periului.
Inai nte de a trece acnm Ia d escrierea
celorlalte plamburi dela Tomi trebue să.
spunem d e la început că. ele datează. d in
sec:. V�VII, din wemea i m periului roman
d e răsărit, ca a lte C:U\)inte din pri mele
timpuri ale i m periul u i byzanti n. l\u toate
\ Roma): 1 6 7 0 9 :
o formă. ci rculară şi sant pre\Jă.zute cn
1 2 4 6 1 (1\damklissi). un canal interior, în senzal lungimei
d iametrului, prin care se petrecea sfoara
cn care ace ste p l a m bari de epocă. târzie
erau prinse în special d e acte şi doca....
! Niculiţel ) ; 1 8 6 1
C . 1. L . III. 87 1 9 mente fie oficiale, fie parti culare, spre
a le autentifi ca şi asigura integritatea şi
secretat 12) . Din acest punct d e \)edere
întrebuinţă.m d enum irea, adoptată. curent,
de sigiliu .
D i n toate timpurile i mperiului roman
de răsărit sant sigiliile num ite imperiale,
9) V . Pân•an, ibidem, l . c .
)
1 0 C . l. L . III. Suppl. I, 7 4 2 9 ; il . '' · Domasze\uski, in
Arc!t.-ep. Jl1ittl1. XIII. p. 1 3 5 .
1 1 1 Cf. pentru alte staţiuni vamal e : R. Cagnat, Elude,
pag. 6 7 - 6 8 cu notel e ; idem ibidem p. 1 1 - 7 2. u. Do­
masze\\lSki, in A e.
.. M. X I Il, p. 1 S9 - 1 40 Ii

") Cagnat, op. cz't. , I, 6 0 4. Cf. V . Pân•an, op. c i!., '2) In deosebire de plamburile antice romane de felul celui
pag. l o o . descris mai sus şi cari serueau să asigure şi să autentifice
' l V . Pârvao, op. cit., p. 7 3. numai mărfuri de �omerţ. V. citatul studia d e Rostowzew,
8 ) C . 1. L. IU . Suppl I, 7 5 3 2 . pag. 4 6 8 , nota 1 .

inp.org.ro
 PLU1'1BURI DE 1'1A.RC1\ DELA. T01'1I

cu înfătisarea ' pur monetiformă, cu ca .... R) Victoria, în pi Cioare spre cl reap\.a,

radere ic specifice a\?ersulu i şi re\?ersal a i
anei m onete. Sant sigi lii c a l egendele
de pe fată si re\?ers în caractere latine,
saa nam � i p e o faţi'\ astfel, iar pe ceala ltă
în caractere greceşti . Foarte n u meroase
si comune sunt sigi l ii le care prezintă pe
fiecare d in feţe câte o monogramă de
obi cei foarte greu de descifrat. Tot aşa
de numeroase sunt cele cari aa pe faţă
an chip de sfânt sau chipul 1"\aicii Dom�
nului, din bogata i conografie byzantină,
iar pe re\?ers o monogramă, care ascunde
numele posesorului sigiliulai. Na ştim să
se fi găsit la Tom i , până acu m , sigilii­
foarte numeroase în a lte părţi d in ţinu ...
tari le imperiului de răsarit - d i n plină
epocă byzantină ; acestea sant şi cele
mai copr · zătoare de informaţiuni isto....
rice s' i topografice, a\?ând legendele C{[
mult m a i ampl ifi cate decât ale celorlal te
sigi l i i 1).
Rândainda�le cronologi c, noi a\?em
ţi nân d o coroană ; jos, în dreapta, la
pi cioarel e figurei centrale, altă figură
mi că.
Caracte rul oficial al acestui sigil iu , cu
numele împăratulaij\nastasia 1 (49 1 ·- 5 1 8 ) ,
· ne este indicat tocmai de înfătisar ea lui
, ,
m onetiîormă 1), ca mici modificări în re�
prezentarea efigiei îm păratului 2 ) .
2 . Interesftnt si nou e si un a l doi ...
' '
lea sigiliu. Pe faţă, l iterele, el e <:aracter
l atin , ce compun numele posesorului sunt
aşezate aşa fel , încât împreună cu o
cruce m i că , formează dela sine o mono....
gramă în chip de cru ce.
Fig. 3, a şi b .

următoarele sigilii, ca el ia m . între 2 0 - 2 4 Pe re\)ers a\)e m , sus, iarăşi o cruce

mm. m i că , clapă care urmează, dedesupt, în
1 . Sigiliu i !ll perial. două rânduri , titu latura personagiului po....
menit pe faţă.
Citim : l\) t FOTH
R) t Pl\TRICII.
Un personagiu cu numele fotius, ca
demnitatea d e patricia 3) , nu ne este cu�
noseut deadreptul el i n iz\?oare, ci numai
Fig. 2, a şi b . din Gibbon 4), care n i�! arată a îi fost,
el in cauza credintei , sale profund deose ....
11) Legenda c irculară de pe a\?ers ne bită de religia creştină, o \?icti mă a per�
e păstrată med iocru numai în parte, sec:uţiun ilor rel i g ioase pornite de Iusti ....
până la creştetul efigiei, restul e deterio� n ian. Cronicarul contim poran al epocii
rat. Se poate reconstitui : D. N. l\NJ1S .... însă, Pro copius, mc1 când po\?esteşte
T[ l\SIVS P. f. l\VG J . B ustul , d i n faţă, cruz i m ile acestui îm părat, nici într'altă
al împăratului ca diademă ş i d rapat. parte, na ne dă o ştire la fel ; iar d intre
numeroşii '7ta.-rpt'l.t')t, din tim pul lui las�
') Pentru a ceste generalităţi istorice, ca şi pentru altele ,
t;ari nu pri\,esc plumbarile noastre expuse aici, spre a nu t} V. Rosto\\'!zew, o. c., p. 468, n. 1.

te repetă inutil de mai multe ori în cursul descrierii de mai ' 1 Cf. J. Sabatier, Descripti07< generale des mon­
la vale a se ''edeâ consideratiunile generale introdacth,e la naies b 11zantines, pag . 1 5 2 şi arm. şi planşeie V l l l - IX . ­
�
opera f ndamentată : Sigdlog :aphie de t'Empire byzan · Pentru � l te sigilii imperiale, �f. J . Ebersolt, Scea11.>:: byzan­
tin de G. Schlumberger, Paris 1 8 8 3 . - Pe cale particulară lins du JV!usee de Constantinople, i n Reuae Namisma­
sântem informaţ i că d, 1"\. Sutzu, membru al 1\cademiei Ro­ tiqae, !V-eme serie, t. XVIII p 9 1 4), pag . 2 1 0, pl. Vrt, 1 ,

mâne, posedă t're .. o sută de plumburi1 inedite încă ; de ase­ sigiliul uneia din �ele două împărătese, ro numele comun,
menea d. \\1'. Knechtel, ,,re-o cinci .. zeci - printre cari şi Eadoxia, anterioare lui i\nastasias !. Pentr3 Jastinian, S igil ·
câte1•a te se1'ae - asupra �ărora d·sa prepară de mai multă lographie, pag. 417 şi 420.

1,reme an stadiu. Fără îndoială că publi carea acestor două a 1 Era o demnitate onorifică, ''· Daremberg-Saglie, D1c·
colecţtuoi bogate \'a aduce informaţii pre ţioase, atât cu pri .. twnnaire, t. IV, p . 3 4 9 , S . ''· • articol de Ch. Lecrivain ;
vire Ia plambarile de mar�ă din părţile noastt·e, cât �i Cu Sigillographie, p . 5 6 3 .
pri"ire Ia oraşul Torni în epoca byzantină. ·'! Gibbon, H . R . , tr. franc., 1 837, voi 11, p. 284.

Bul. Com. ll'lon. Ist. 6

inp.org.ro
:) 4 BULETINUL CO.l'iiSIUNII l'iONUt1.ENTELOR I STORICE

tinian, pomen iţi ele el 1 ) , nici anal nn cla.lion . In câm p, la. d reapta, o cruce.
poate fi i denti ficat ca personagial el e pe R) O monogra.mă nedescifra.bilă.
monumentul nostru, ca toate că elemen... Execuţie în l in i i sumare, simple. Sec.
tele exterioare ale sigil ial o i \)Orbesc el e vr .... v n 4 ) .
epoca aceasta. 5 . Sigiliulunu i oarectlre Theodul.
1\t&t caracterul latin al l iterelor ş i 1\ . Bustul unui sfânt între două cro...
clactul l o r îngrij it, c&t şi t itnlatnra sin� cict l iţe.
guratică , simplă, cum şi construcţia plam ...
bata i : centrol mai gros, mtlrginile sub...
ţ iate, toate acestea i n d i că pentru sigi l iul
el e faţă cel m erit sec. VI 2).
3. Sigi l i u ca monogrtlme cruciforme.

Fig. 6 1 a şi b .

R. Numele posesorului în monogrtlmă

crnciform ă; caractere greceşti : 8 EO��A�.
Persona.gi u l ne este necunoscut. Numele
Fig. 4, u ş i b. d e pe re\?ers ne îndeamnă să i dentificăm
sfântul reprezentat pe emers cu Sf. Theo�
Numel e şi titnlatura posesorului sta<t
dul 5). 1\ceea.şi epocă.
tăinuite în câte o monogramă-- untl pe faţă,
6 . Sigil iul unni oarecare Gheorghe.
tl cloutl pe re\?ers - , a.mânclouă. înjg he....
bate sumar şi într'un chip el e neînţeles.
Ftlce parte d intr'o ser ie d e plumburi by�
ztlnti ne d in sec. vr .... Vlf, cu caracteristi Ctl
\)ă.zută la. cel de ftlţă. Unele pot fi d es....
cifrtlte 3) .
4. 1\lt sigiliu d i n seria. \?eche byzan .... Fig. 1, « şi b.
t ină ( Pe raţă a\?e m însă un chip d e
sfântă , pe re\?ers o m onogrtlmă). 1\) Faţa e d eteriora.tă jos, d i n cauza
ca.na.lnlai , stricat la extrem itatea aceasta..
Efigia. e, în general , sletlrsă ; ceeace a
'

mai rămas d i n contur pare a. i n d i ca o

figură că lare spre stânga. - probabil Sf.
Gheorghe. O atare reprezentare nn e
Fig. 5, a şi b.
frequentă 6).
R. In m onogra.ma. craciformă, cu ca....
1\) Sfânta Fecioară - Pantlgh itl - bust, ractere greceşt i , citi m numele rEQP fl�.
cu capul în\?elit şi n i m bat ; poMtă strâns 1\cest plumb se află în colecţia. t\u ....
ia. p iept chipul lui Isus copil , în me .... zeului d i n Consta.nţa.
H. M E T A X A

1 ) Proc:opias, ed. Haury ! Teubner, Leipzig 19 1 .3 \ \10 1 . IU, 4) C I . Sigillographie, pag. 8 6 (şi figura\ ,

2. pag. 29 2 ; cf. ş i pag. 326 : ştirile despre <P<uno�, fiul 5 ) Ghenadie al Ri\mnicului , iconografia etc. ( Bucureşti
\'itreg al lai Belisada. 1 891 ), pafl . 5 5 .
2) Sig·itlographie, p. 7 3 , 8 21 8 8 1 90 şi nota ; Diverşi G) V . Sigillogl'apliie, pag. 1 1 ; d . şi pag. 7 5 , 7 9
potricii, ibide m . pag, 5 6 3 leu nota) şi următoa,·ele. \Pe o /esserrr} / p. 502: •f. Gheorghe călare , ornorind
" ) C f . Sigillog l'aPiiie, pag. 8 5 sq . , cu fig. balaurul,

inp.org.ro
 PL01'1BOR1 DE 1'11\R CĂ D E U\ T01'1I

R E S U 1'1 E
-- 0--

PLO.I"\BS DE .1"\l\RQUE D E TO.I"\1

Plomb (< eommereiCJ.l » en forme de 1\) + FOTII e n monogramme erueiforme.

sceaa (fi g. 1 ) , d ' an particalier, dont le
nom au datif, Cyrrtllo, figare sar eha�
qae face. Le personnage, i n eonna, peat
etre consi dere co m me un negoeiant d'ori�
gine orientale en relations a\/ee Tom i ,
dont l ' i m portance eommerciale nous est
attestee par Ies monuments epigraphiqaes
troa\/es a Constanta, ' m entionnant d e
nombreux k ommen; an ts grees e t orien�
taax. De meme, Tom i a ete ane im por­
tante station douaniere a l ' epoque im-.
periale. D'apres l e caractere des lettres,
le plom b est du u e ou nr�e s iecle : i l
...
appartient a u .1"\usee de Constanţa.
Seeaux d u Vl�e-VII-e siecle, trou\/es
a Constanţa :
1 . Sceau i m perial ( fi g . 2 ) . Legende
c ireulaire, a droite : D . N. l\Nl\ST[l\SIOS P. F.
l\OG. I Buste de face de l'em pereur 1\nas�
tase 1 D ikoros, d ia d e m e .
R) Vietoire, a droite, tenant u n e eou�
ronne ; en bas, dans le e ha m p , a dr.,
crne petite figure.
2. Seeau de Photius, patriee (fig. 3).
R) + Pl\TRJCII. Nous ne pou\/ons retro a�
\/er, d'apres les sourees qae noas at>ons
a notre d isposit ion, le personnage in ...
d i que par ee nom. D'apres ses ea�
raeteres exteriears, ee seeau est du Vl.... e
siecle, en tout eas.
3. Seeau a\/ee an monogram m e era�
e iforme d ifferent su r ehaque face (fig.
4), i ndee hiffrable.
4. Seeau, a dro ite, le buste, flanque
d'ane croix, de la Vierge, a\/ee le medail ...
lon d u Christ sar l a poitrine. R). l"lon .
erue if. i n d eehiffrable (fig. 5).
5 . Seeau d'un e ertain Theodule (fig. 6).
A d roite le baste de face de St. Theo�
dale, probablement. R) 8E0.1� \.� en
monogr. eru e i f.
6 . Seeau d ' u n eertain Georges (fig. 7).
Type d u d roit presque eîfaee ; St. Geor­
ges (a ehe\/al ?) R) I'EQ P fl� en m onogr.
eruc if.
Les cinq premiers s eeaax appartien ...
nent au 1''\.asee des 1\ntiqaites de Bacurest ;
l e dern ier au l"lusee d e Constanta. J

inp.org.ro
 T O/''\ l�O E S C U S
- O I N SCRIPŢ I E INEDITĂ

La Constanţa în curtea p ropr ietăţ ii de acest monument, d J I .Ghi bănescu, D i....

....

Constantini de, str. G ri\Jiţa 1 4 , se gă .... rectorul sectiei locale a 1"\uzeului Na-
'

seşie o i nscripţie necunoscută până acum , ţional de Antichităţi, a înştii nţat pe d J ...

prof. V. Pâr\?an, iar D sa m'a însărcinat ....

să�! stud iez şi să J public.

...

i"\onam entul e a n frag ment el e co...

loană el e calcar, înalt ele 0 , 5 1 m . , cu
d ia m etru! de 0,30 m. Din întreaga ins­
cripţie s'au păstrat numai 7 rânduri,
care form ează partea c\ela m ijloc a �11 0 ....

nom entu lui.

Literile înalte d e c. 0,05 m . - 0,055 m.
sunt d estul de regulate şi prezintă ca ...
racteru l scrierii d in a doua jumătate a
\leaculo i al III�Iea. Rândul 3 are pri�
mele două l itere .10 stricate, în r. 6 e
l igatura lai N ca E , iar u ltimele c\ ooă li�
tere AC sunt pe jumătate m a i m ici. D i n
r. 7 , care cuprindea probabi l 8 litere e
păstrată jumătatea el e sus a l iterilor o ....

ICK, rupte în partea d e jos, el in l iterele

OY se cunoaşte numai bara d in d reapta
a J o i Y; urmează Kl\I, cu literele AI mai
m i c i . Inscripţia e roptă mai departe.
Distanta d intre rânduri e c\_e c. 0)02-
0,035 m .

Fig. 1 .

s i pe care actnalul ei posesor a a dus-o

�l i n Cicracci 1 ) acum câţi\?fi ani. Z:Hlând
1 ) Centru greco·-roman cunoscat, din teritoriul rur·ul ul ce­
tă l ii Tomi, pe drumul dela T01111." l a Ca1,.Sitt1111 prin sta..
ţi unite Cic1·acci, CaNu-gic, Chirişlic, Uhnetunt, Terzichioi.
cr. V. l'iin'un , Cetatea Ulmetwn 1, 1 9 1 2 , p. 86 şi n. 5 :

« L a Cicracci s 'a găsit �i o inscdptie în dialectul doric, pusă

de senatul şi poporuJ oraşului Hen1cleia pentn1 guve1·natorul . . . . . ),q(s<iw0�) rsp.7:'i:"IJ � Nl u.'l.slâo]wz.i]�

\oesiei in ferioare, T . fl m,ius Longinus Q. lan:ius Turbo prin 0ou.vap �%"7] �, ')l.l)),wvs[u.<; ora"t.[oo l ud .. - - -­

«nul 1 5 5 p. Chr. • lnscr. e publicat� i n A·rch.-epigr 111itth .

VIII, p. 2 0 , nr. co şi R. Cagnat, lnscr. Gr. ad r. R. per­
Este \?Orba deci de un m onument
tinen tes l, 6 2 2 , aici greşit indicat� co pro\lenind din Torni.
\?Oti\? sau fanerar nu se poate pre ....
-

inp.org.ro
 TOI'\1- 0ESCOS 37

c i z a l i psind ş i începutul şi sfârş itu l i ns� praefectus leg. V Macedonicae, - d e

cripţiei - d in care ni s'a păstrat numai
numele legiunei V Macedonica ş i nu�
mele colon;ei Oescus d i n tloesia infe�
rioară. E întrebarea acu m în ce legă�
iară stă legiunea aceasta cu Oescas în
inscri pţia noastră .
Incă d in sec. I p. Chr. leg. V ['\a ....
cedonica se găsea în 1''\ oesia, a\Jânclu-şi
hiberna l a Oescas 1 ) . Dela Traian înai nte
e mutată la Troesm is, iar asezarea '
Oescus capătă titlul de colon ia VIpia �) .
Incă îna inte d e 1 70 3) tlarcus 1\are­
l ius o m ută în Dacia si '
anume la Po-
taissa (Turcia), de unele odată cu pără-
sirea acestei pro\Jincii de către !\urc....
J ian este retrasă ş i ea ş i aşezată el in
noa Ia Oe cos 4) , d upă mărtur i ile Itine­
rariului Antonin ş i Notitiei Digni....
tatum, confi rmate de cărăm i z i găsite la
D robeta 5) , Sucicla\Ja G) (Celei de astăz i)
ş i la Beş li ') lângă Oescus. Doaă el in
ele 8) ş i ana d e pro\,enienţă nesigură :J )
poartă stam p i la :
L · V · l'\ O E S
care m u l tă weme a fost i 'll terpretată
legio V Moes(iaca) 10 ) . Inte me iat pe iden ....
tificarea Celeialai ca Sucidava 1 1), unde
Notitia Dignitatum Or. 12 ) pomeneşte un
asemenea î n Variniana (Not. Dign . Or.
XLII, 3 1 ) şi Cebrus (Not. Dign. XLI I ,
32) - Tocilesca cit-eşte mai exact leg.
V Mac. Oes(ci) , clapă numele lagă rului
principal al ei de d upă 2 7 0. Prin ar ....
mare în i nscripţia noastră , care e cm
pen dant Ia cărămizile cu L. V 1"\0ES, se
poate pune foarte bine în legătură leg.
V Mac. cu colonia Oescus, care ar
din i nd ica locul de staţionare al legiune i.
Nu poate fi \JOrba însă ele prima sla­
ţ ionare a leg ianei la Oescus, întru cât
d reptul de colonie îl capătă Oescas abia
sub Traian, după mutarea ei d e acolo.
Rămâne deci să fie datată, sprij initi' si '
pe caracterul târziu al 1 iterelor, la sfâr-
şitul \). III�Iea, când leg. V 1""\ac. staţiona
el in noa Ia Oescus.
Ce rost poate a\Jea în ă în teritoriul
Tomitan o i nscripţie pr i\J itoare Ia le­
giunea V 1'1acecloni ca, nu se poate afi rma
ca s iguranţă . Poate fi an detaşam ent
d i n acea tă leg i une ? Nu e probabil, c i
crede m că a\Jem cle-aface numai c u un
singur m il itar al e i , ş i anume d acă el
\Ja f i rezidat chiar în Tom i , atunci ar
fi patut să fie an centurio 1 ) sau an
imaginifer �) , an cornicularius ") saa an

1 ) Vezi isto•·icul leg. V rlacedonicu l a Bogdan Filo w : Uie

L eg ionen der Provi11z Moesia, p. 6 � sq q . c r . �i R . Cag­ l! L<J To m i s u n t p o m �niţ i i n i n s LT. nnnătorii ccntorio n i :
nat, ap. Daremberg e t Saglio : Dict. d'.-l11tiq., p. 1 0 8 2 . c. 1. L, ' " , 7 7 1 : . . . Il!. Uu111ili11S Caj>etJ !iiiiiS (cen­
�) C. 1. L. 7 -+ 2 9 1 1 4- 4 1 6 , 6 1 Z 7 1 7 4 3 0 , 7 4 3 1 i C. 1. L. \' 1 1
lll, lttrio) le,:;{io11is) X! C!(tlltdiae) Niae) j(idelis) ;
31 J 46, Cf. şi K o rnem a n n , ap. Pauty-\1/isso wa : R e a J .. Ency cl . 7 5 3-J. : . . Q. Trebellenus Q. f(ilius) Fau(ia), Jl!Ja.t.·,.

s. V. IV. n. 2 3 2. 11/us, Roma, (celllttrio) /e.g(io11is) V !llac(erlollicae)

3) Vezi i\.. u. Premerstein, Die Dreiteilttllg der Pro­ trecel/ari11s co/; (ortis) lll praetoria11aeJ· J.:. a u n a l :
VÎJlZ Dacia, in f;Viener Era11os, lv ien, 1 9 0 9 , p. � 6 1 lnscr. Cr. ad. res Nom. j>ert., 1 , n. 6 2 7 : ' Io Mro; 'l'"Jrlv­
sqq. � i 2 6 8 . -ron · ltf!ttp orutl.<i(!m; şi D. fi. T c o :lorcscu , Jl1ollltl/tente ille­

") ]tin. Anton., e d . d 'Urbain, p. 6 5 : Oesco leg. V dite diu To11ti, in această r e ,• i s tă , 1 9 1 .J., f«sc. 2 s, p. 1 8 5 : e11s
iWac. _- Not. Dig·n. Or., X LII, 3 3 : Praej. le:.;·. V .liac. (centurio) leg(ionis) . . . 110 (un/urio) leg(ionis) . . . ;
Oesco_- el. Filow, a. c., p. 8 2 . c
iar intr 'o i ns ripţie inedită d e l a Laz-"\ahale (te,·i t o du l tomita n ) ,

') C . 1 . L . 111, 8 0 66 " pc care o u a p l l b l i că. c o l e g u l mcn :s

f11• N i c o n: cu t o t i n a<"eastâ

6) C. I. L. '" , 8 0 6 6 b � � r şi 8068 "­ ,.e,•istă : L (ttcius) Sextilius Fusct</s/ (cen/u rio)! coh(ar­
') C. 1. L . m, 1 25 2 3 . lis) I TItra (cum) .
") C. 1. L. 111. 8 0 6 6 b d i n Celei ş i 1 2 3 2 3 din Beşli. �) C . 1. L. 1 1 1 , 1 2 + 9 8 d i n T o m i : . . . T. Valeriu;; 1 .
9) C. 1. L . '"• 8 0 6 8 " = 6241. f(ilius) Collina Germanus Pessemtlllo. imma:.; i­
10) Filow, op . cit . , p . rlommscn : Eph. Epi!]r.
8 2 . n. 6 . ui(fer) leg(ionis) Vli Cl(audiae) p(iae) j(idelis).
11, n . .J. 6 2 . C. 1. L. m,
la 6 2 4 1 , 8 0 6 8 (indice l e , l a Suppl. "' C. l. L . '"· 7 5 � 2 din i\.nadalchioi : T. Flavio Loll­
112, p. 24 Î s). Domaszewski, C. r. L. 1 2 5 23. l:lir·schfeld : Sitz.
lll� f;ÎIIO, Q. Marcio Tur!Joui, leg(ato) Aug{llsli) pr(o)­
Ber. der vVien.er A/;;ad. t 8 7 � , p. 4 1 1 sq. pr(aetore), Titius Cn:spu s conuctti(ari!ls) eius. Vezi
1 1 ) G1'. Toci/eseu, Momtm. epigr. şi swlpt. i\dd. c t pent•·u wrnicularii, flarquard t : Rom. Staatsverwaltung
c o r r i g . , p . 6 .3 6 ş i 6 4 6 . Cf. insă ş i F i l o w , o. c., p . 8 2. Il, p. 5 2 8 şi D o m aszewski : Die RaJtgordlltmg des rom .
•�) Aot. Dig·n. Or. X L I I H . 1-leeres, p . 3 8 .

inp.org.ro
 38 BULETINUL C01'1ISIUNII 1'10NUl'1ENTELOR I STORICE
beneficiarzits 1 ), un librarius, 2) sau mai
curând un frumentarius 3) în tmswne
aici. Se poate însă să fie şi an simpla
m iles 4 ) saa , aproape sigur, un vetera�
nus 5) aşezat aic i pe teritoria l rural al
o raşului Tomi, după l iberare.
1) c. 1. L . m, 7 5 5 0 :
P. Valerius Pacatus mi·
. . •
l(itavit) in leg'(ione) V Mac(edonica) b(ene)j(iciarius)
co(n)s(ularis) dup!icarius şi 1 4 2 1 4 30 : fb(ene)­
((iciarius)j co(n)s(ularis) leg'(ionis) Xill gem(i­
nae) .... leg(ionis) 1. Ital(icae), ambele din Torni. Vezi
\arquardt, op. cit. , li, p. 5 3 1 şi Domasz\\leski,
p. 3 2 .
' l C. 1. L. n f . 7 5 44 Teritoriul Tomitan (Haziduluk) : Ae­
milius libr(arius) leg'(ah) ?.. . şi 1 5 1 z , T o rn i . . . librarii
jilii... Vezi p. librarii larquardt, op . cit., II, p. 5 3 2 şi
Domaszewski, op. cit., p. 3 9 şi 7 1 . Librarii sunt po­
meniţi şi într'o inscr. din Romula (Dacia t\al\>en•is) ap. V.
Pân•an :Areli. Funde im Jahre I9I2, în "}ahrb. d.
kais . Deutscli. Areli. Insi." 1 9 1 3, p. 3 8 2. n. 2 4 .
"1 Frumenta rii aceştia erau luaţi d i n diferite legiuni , în
spe-cial din cele dela Rin ş i Dun�re, şi îndeplineau pe lângă
rolul de sapr-a\,eghetori ai apr0\1ÎZionării trupelor şi pe acela
ai
de agenţi spioni împăr-atului saa de curieri militari cu mi­
siuni speciale pe lângă comandanţii altor legiuni sau chiar
pe lâng� gm•ernatorii Ci\•ili. Vezi R. Cagnat, ap. Dao·e m­
berg et Saglio, S. V. p. 1 3 48 şi n. 4 şi
Oj. cit., Il, P. 447 şi Domaszewski, op. cit. s. V. la in­
dice. <Jn jnmzentarius al leg. V JWac. tot din Oescus
gasim la Roma pe lângă persoana impăratulai : C. 1 . L.
3 3 4 2 : D(is) M(auibus). T. F/(avius) Pap(iria)
Valer ianus Oesco mil(es) jr(umentarius) leg·(1onis)
V J11/ac(ed011icae) ...., iar un altul în misiune la Lambaesis
in /\frica : C. 1. L. ,... ,, 2 8 6 i : ... Al{. Flavi(us) Caecilius.
Telesphorianus ((r)u111(e11larius) leg(ionis) V Ma­
cedonic(ae).
4) Exemple la Torni : C. 1 L. '"• 7 5 + 7 : , ... Ft(aviusl.
Ursus jil(ius) Q. Mestri, amt(o} X Vi provitus
miles ....; 7 3 48 : . . . . Jl!!arius Ce/sus, miles c(o)h(o)r­
(tis) VII Gall(orum); 7 5 5 6 1llnadolchioi : . . . m it(itavit)
a11(nis) XIX. . . ; 7 5 5 7 : . .. . fmitesj ateu 1 Fl(aviae) ;
1 5 5 8 .. . . AuH(l(ius)j .... !ianus . . . . fleg(ionis) Xl-
C/(audiae) . .. . Şi 1 + 2 1 + 29 : Lupus din fala/ I l Ara­
fvacorumj; iar fn inscripţia din Laz-1'\ahale, citat� mai
sas : i'l, umerius Val(ms ?) mi(les) leg(ionis) XI
Clfaudiae)....
5) Exemple la Torni : C. 1. L. 1 11 , 7 5 45 , inscr. bilingaa
. . . . C. Antonius Fronto, vet(eranus) leg(ionis) XIII:
Gem(inae) ex b (ene)((iciario) co(n)s(ielari) .... ; 1 5 5 2 ,
. . . Val(erius) Valens vet(et'anus) fcl(assis)j Fl(a ;
viae) JI!Ioesi(cae) . . . ; 7 5 5 3 : . . . . feei/ stipeudia XXIII!. .
7 5 5 4 : . . . . veteranus !egioues ( ic) (Xj l Claudie pia
fideli. . . . ; 1 5 5 5 : .. . . vet(eranus) fleg(ionis) Ij It a·
(l(icae)/ ; 1 2 4 9 7 (Hazidulak) :.. . Q. Baebius Proculus
vet(era11us) leg{ionis) XIII g{eminae). . . ; 1 42 1 4 • � ,
Ft(avius) Ursiniafnusj, mil(es) oif(icii) prefsidis/
ve(teranus) ex q(uaestionario ?) . .. ; 1 + 45 3 , . . . . T. Fla­
vius Capita, dec(urio), vet(eranus) alae Pannonio ­
ru111;.... 1 44 5 4 : . . .. Rujus v(etermlils) fleg(ionis) V
Mjac(edonicae) prob(atus) 11l(iles) . . . . ; R. Cagnat :
1"\ai departe cercetând inscripţia, găsim
în acord ca leg. V /VIacedonica adiec�
ti\?al fem inin cJvccvO'f?tX� în caza ! geni ti\.),
care pare a fi un epitet necunoscut al
legianei 1). 1\m a\?ea în latineşte legio V
/VIacedonica bis fortis,deşl pentru fortis
corespond ental obişna it în ep igrafia greacă
este laxvf?6f; 2) . Epitetul acesta era ca ...
noscut numai la leg. Il Traiana 3 ) (Tro�
• • •
fana), iar anal înrud it, firm a , la leg.
X VI Flavia 4 ) .
Iteraţia epitetelor este în ă freqaentă 5),
op. cit.,
mai cu seamă pe monetele im periale d i n
\.) . III s ) .
S'ar mai putea i nterpreta însă ca ...
t>ântuJ OOU.VOptY.;fJ J_a ând a.... J d rept epitet
al coloniei Oescus şi fnsem nâncl duum ....
viralis 7) , însă cum toate coloniile a\.)eaa
duum viri ·- cu rari excepţi i - şi cam ni ...
căicri nu se mai pomeneşte o colonie
care să se i nt ituleze duum viralis) epi­
tetul pare că se potri'Jeşte mai bine le­
g iunei în înţelesul pe care îl 'Jăzarăm .
I n ceeace prit>eşte 'JOrbele «l{o}.wnia;
5 ; t\arquards, 0ta%ov » , nu se pome şti s igur - inscripţia
fiind prea ciantită - dacă se referă la
m i litara! din l egiune, indicând local l u i
''' ,
lnsrr. Gr. a . r . Rom. pert. 1, n.-. 6 2 6 ş i Arch.-epig-r.
Jl!J.itth. VIII, p. 1 7 , n. 49 : . . . . IIoi.itrJ.w; Kof! lllţ).w; jVJa:;t,uo
{3(tUf!•ivo;} .. ; V. Pân•an : Arch. Fu ,tde im Jahre 1913
.
în Jahrb. d. kais. D. Arch . Ins/. pe 1 9 1 4 . p. 4 3 8 : Ti.
Claudius Arrenti f. Quir. Saturnintts duplic(arius)
vet(eranus) alae Astur(mu) . . . ; <Jrlukioi (vicus Amlai­
dina), c. 1. L. w, 1 3 7 + 3 : ... Aure.'ius Da/enus q(uon­
dam) praetorianorum . . ; IV. Knechtel, O iuscripjie
inedită. extras din " Revista Catolică" pe 1 9 1 3 : iW. lu­
lius TertullltS vet(eranus ) coh(ortis) I Comtnag(e­
norum ). Mitridates mil( es ) co l1(ortis eiusdem ....
1) L e g . V lace1onica poartă epitetele pia fide!is şi mai
rar constans ( "- ind. la C. 1. L. III Sl ?;>l �. p. 2 + 7 8 .
') R. Cagnat : lnscr. Gr. a . 1'. R. p . l . 1 � 1 2 şi 1 2 1 6.
J.tytWV (3' Tf!CCWV� frJ).;Vf!U, 1 1 + 7 şi In 6 1 5 . Coo·;>us lnscr.
Gr. 4 7 6 6 şi add. 4 7 6 8 .
3 ) Vezi n. 2 ş i C. f. L . lll, Suppl. 2 . Indicele p. 2 + 7 6 .
Jde111, ibidem, V , Vlll , IX, X, XIV .
4) ldem, Ibidem, III, V, Vlll şi VI passim .
5 C. r . L. lll, + 3 0 0 : leg. 1 Adiutri:.r. bis pia fldelis ,
collsiallS ; C. !. L. III, 35 2 1 : leg. I[ Adittlrix V1 p ia
VI jidelis constans Claudiana ; c . 1. L. Il!, 8 7 5 ; leg.
V Mac. 111 pia fldelis; c. r. L. VIII, 2 4 8 2 = 1 7 9 7 6 :
leg. III A�tgusla II pia Il vindex.
6) Cohen : Descr. !tist. des morm. frapp. sous
l'Empire, "oi. 4, 5 şi 6 passim.
7 1 Vezi p . acest înţeles, Cagnat : 1. Gr. a. r. R. p. III ,
4 1 Z, 4 1 3, 4 1 4 : Lluavof!E> ntv·ma'l'!'"ot; + 1 1 : B' &llof!tY.ol
trt'VUUT'f](!IY.O( Şi n. 2 9 91 + 1 0, 1 0 + 7 ; Lfuc<VOf!tY.O;. . (. 1.
Gr. 8 0 , 1 1 8 6 = Inscr. Gr. IV, 1 95 .
inp.org.ro
 TOtU-OESCUS
de origină - domo colonia Gesei - saa
preci zează staţionarea legianii însăşi la
Oescas, unde am \)ăzat că--şi a\)ea hi­
berna în \?remea i nscripţiei noastre.
!\supra oraşul u i Oescas, pe care Pto­
Lemaios 1) îl pomeneşte în ţ inutul Tri ba�
lilor, stirile
' sant foarte sărace ca cât
înaintăm în a doua. jumătate a \), I I I ;
material u l ep igrafic mai ca seamă e
aproape neexistent. O inscripţie care
da pă caracterul l iterelor t) se \)ede a fi
d i n \). I II-JV.... Iea, do\?edeşte încă pre....
zenţa elementului traco�ro man necreş ...
tinat l a D u năre, în timp ce altă ins ....
cripţie 3) de pe la sfârşitul \?. I V saa
începutul celu i de al V� lea, din Nico­
polis ad lstru m , arată existenţa creşti ...
n ismalui latin aici la Oescas, de unde
ISI ia sotie Turranius Leontius, an
praesbiter' din Nicopolis. l\ceastă in...
scri ptie prezintă i nteres s' i d in punctu l
'
d e \?edere a l legăturilor continui care
trebuie să fi existat între populaţia
acestor centre romane d ela Dunăre şi
cetăţil e eleno.... thrace şi în wemea aceasta,
cum e Nicopolis ad Istrum şi To m i , lo ....
calitatea unde s'a găs it inscripţia noastră.
In pri\?inţa acestor relaţi i putem tot aici
cita inscripţia \)eche latină, c . a. "l oo,
pusă de un duovir municipii Gesei,
pe drumul dintre Phili ppopolis şi Nico­
polis 4 ) , într'o localitate de prin părţile
pasul u i Şipca. Relaţii le Tomitanilor cu
populaţia traco�romană dela Dunăre
m erg până în fundal Scythiei minor l a
1) Ptolemaios, ed. tliiller, III, 1 0 ,5 Oluxo<; T(!t{3aV.iiw.
' ) C. 1. L. III, 8 0 � 3 : J(OVI) o(ptiltlO) 1/ t(ax i N to) . /11 .
Disius Oeminus, azeg(ustalis) col(oniae} Oi(s)ci
botun ( sic) p(osuit).
") c. 1. L. 111, 7 5 5 add . : /3ouae 1/te//tot i'Je ..- lu re ­
liae Marcellinae Oesc(ensis), p ie ntissim ae f(emi·
n ae) habms ius liberorum, ji.liae q(uon)d(am) Jll[a r­
cellini ex praej(ecto} leg(ionis) III G a /licae Da­
navae Damasc o, qua e vixit a n n (os)L / Tu rranius
Leontius, praesbyter, coniugi benae 11teritae memo­
riarn et sibi v(t:vus) f(ec it) . Vezi comentarial la V,
Pân>an : Co nt ribuţii ep igrajic e la istoria c reştin is -
1·nului daca-roman, p. 6 1 �i n. 2 8 5 .
• ) C. 1 . L . III, 7 4 1 1 şi Dumont·Homolle, p . 3 4 8 . Inscripţia
a fost restaurat� cu destală probabilitate de Hirschfeld şi Do·
masze\uski, deşi trebne să recunoaştem că lectura dtto v ir
mtmiâpii e pupn cam for fată.
inp.org.ro
39
Troesm is 1), de unde \?ine l a Tomi un
duumviralis et augur municipii Troes­
mensis, iar spre !\ pas până l a Ratiaria 2) ,
locul de origină a l soţie i unui Roman
d in Tomi, Sempronius. Lucrarile se pe­
treceau însă s i în sens in\Jers. Găsi m de
p i l d ă an trac : civis Tomitanus, ajuns
magister viei în regiunea Şam l e i de
astăz i 3) .
Dela sfârsitul \Jeaculai a l III-lea a m
pomenit sti �ea Itinerariului Antonin 4 )
ca pri\?ire l a Oescas, ca staţia ne a el ru­
mului pe Danăre si ' anume între Vale-
riana şi Utus. Tabula Peutingeriana 5 )
numeste ' Oescus ca statie ' a aceluiasi'
drum şi capăt de d ru m spre Anchialos 6 ) ,
prin Nicopolis ad !strum şi Marcia­
nopolis.
Dela sfârsitul \J. IV a\Jem stirea c i ...
' '
tată a Notitiei D ignitaturn i ) , care do-
cn mentează i m portanţa m il i tară · pe care
şi.... o păstrează m ereu Oescus, chiar până
în wemea l u i Justinian, de când Pro­
copius 8) ne spune că « au fost întărite
ca z iduri puterni ce Castra Martis, Zet-
' ) c. !. L. Ill, 7 5 6 0 din Tomi : C. rlrrius Qttiflliaii/IS
b is jduu m viralis el attgur llt tt ll (ic ip ii) i TroeS/Itelt­
s (is) vet(eran i) ji.l(1:u s) et Clau / dia Servata tt.�·or
se vivis 11tej moriam sibi (ece run t cnra n :t ib u s Ariis
Qtt[ijntimw ji.lio et Iajmtario libe [rjto .
") C. I. L. I l f , 6 1 5 6 din T o rni : D(is) J11(mtilms) Ca­
tiliae Resp e jctae, domo Ra tia , ria ou memoriam 1
S emp ron ia e Ruji.nae 1 ji.liae eius el Allidi Se1 cJtlt·
dini nepotis eius j matri et fratr i du l/c issim is per
Allidium R.u lfu m patrem Sltltllt fac i end�t m cura­
v j eru n t. Pentru altele ''ezi 11/eiss : Dobrudsc!ta Îllt �l­
tertum , P. 6 1 .
") c. 1. L. 111, 7 4 6 6 şi Kalinka : 1 nt ilie lJelllmtâler i11
Bulgarien, n. 1 28 din Şumla : !(o vi) o (pt im o) 11t(a:x:imo)
jet] fwtani re[gin(ae)j pro s(a lu te) Imp(era io ris )
T(iti) Afel(i) Anjton{ljll{zj Pii Ait[g(usti) et
M(arci) A[ur(eli) Veri Ca[es(a ris) et prjo s(alnle)
viei et [sua et s�tor(um)j pos(u it) Bufrjtij1lltS ci/ v is
To m ita[mts majgis(ter) vic( i} de s (uo el Dejm e-
1 r iu(s) ji.liufs Rujin /o el Presmi[e co(n)s(ulibus) ,
etc., a . 1 5 3,
4) Itinerariul i\nton. datează în altlma sa redactiane dela
sfârşitul '' · !Il. Vezi V. Pârvan : Sa ls o v ia . p. 1 9. ]tin.
Ant. ed. d 'Urbain, p, 6 5 .
5 ) Tabu/a Peut ing. ed. d 'Urbain, p , 2 4 7 .
6 ) Ibid em, p . 2 5 1 . Vezi ş i Geo,gr . R a v e J tna t . p . 1 8 9 .
1 6 ; Oaecon.
7) Notitia Dign. 01'. XLII 3 3 : praef. leg. V Mac.
Oesco şi 2 6 : Au:x:iliwn Jl,!fariensium Oesco.
8) Procopius, De a edJj. , ed. Haury, IV-6 , 3 2 - 3 3. Veli şi
Iordanes : Get. , 5 0 .
40 BULETINUL COtuSIGNH t\ONGt\ENTELOR I STORICE
nocortum şi !scos » . La. Hierocles 1 )
e pomenit ca. centru crestin ' l a. Dunăre
tot sub forma. 'Iox6�.
I n \lremea. bună a. i mperiului Oescus
a. a.\lat o \l ia.ţă m un icipală foarte intensă ,
documentată de m onumentele epigra.fi ce
găsite acolo 2) şi de ruinele desc9perite
pe locul cetăţii de lângă satul Ghighen :
« In partea. despre l\pus se \lăd resturi
m onumentale, baze de coloane ş i capi...
tel ur i , a.rchitra.\le si plăci de coperis, pe
' '
') HieTocles, ed. d 'Urbain, p. 4�4.
' ) C. 1 . L. lli Indice, p. 269+ s.
Le m onument cl ont nous nous occu ...
pons, est un fragment el e colonne en
pierre ca.l ca.ire, ha.ut de 0 , 5 1 m. et d'un
clia.metre ele 0,30. r n . , pro\lenant ele C i ...
cra.cc i , d istrict ele Constantza .
L' inscr iption, clont le co m m encement
et la. fin ma.nquent, parte seulement
les noms ele la. v eme kgion ma.cecloni ...
...
que et ele l a. \l ille ci 'Oescas.
!\pres un prem ier sejour en 1'1oesie,
a Oescas, clura.nt le I-er s iecle ap. J . C. ,
l a. v eme leg. mac. y re\lînt, tors ele
...
r'abanclon ele l a. Dacie par l\ur e lien.
Par conseqaent la presence du nom
ele cette Iegion a câte de celui ele la
\lille d' Oescus est parfa.itement explicable.
Seale ment il ne peut pas y etre q aestion
ela prem ier sejoar de la l egion a Oescus,
pa.rce que, Oescas n'obtint le t itre de
col onie, mentionne dans notre inscription,
que sous Traja.n, apres le transfert de
la legion a Troes m is.
On peat rapporter cette inscription,
soit a un m i l i taire de la legion, en mis ...
sion a Tomi, ou m ieux encore a. un \le·
teran eta.bli sar le territoi re rural de
lângă mulţime de gropi făcute pef!tru
extragerea. pietrei şi cărămidei \lechi lor
construcţiu n i » 1 ) .
Ca. înche iere, inscr ipţia. noastră ne dă
încă un docu ment pentru rela.ţiunile ce...
tăţilor greceşti cu centrele curat romane
cum ertl Oescus, şi pentru influenţa. ca ...
\lârşitoa.re a. elenizmului asupra. elemen ...
tului tre.co-roma.n, i nfluenţă care se pre�
cizea.ză aici prin l i m ba. greacă în care
m i li ta.rul roman scrie inscripţia..
G. M ATEE S C U
V. Gigen. '\ Gr. Tocilescu, Monmn. epig-r. şi sculpt., p . 245 şi note.
R E S U I'\ E
-- 0--
cette \li lle. L'adjectit fem i n in C3oo.vop�Y:fj
pa.ra.ît etre une epithete inconnue de l a le­
gion, en latin bis fortis, b ien que pour for­
lis l'eqai\lalent asite en grec soit tox:)p6�.
On pourrait aassi l ' interpreter comme
ane intitalation speciale de l a colo n ie
Oesc:us - en la. tin duunzvi1�"alis, - sau f
l'absenc:e d'an exemple analogue et le
pleona.sme q u i en ressort.
Quant a la \l i l le ci' Oescas, les renseigne ...
ments litteraires et e p igraphi qaes qai nous
sont par\lenas de l'antiquite l a. issent en'"'
tre\loir qa'elle a\lait une i m porta.nce m ili­
taire d e prem ier ra ng, i mportance qu'elle
a sa garder jasqa'au temps de Jast i n ien.
Durant l ' epoqae de splendeur de I'Empire,
ainsi qa'en temoignent les raines tres im ...
portantes cl ecoa\lertes a Gaiguen, \l i l lage
sitae sar l ' e m placement de l ' a n c ien Oes...
cos, cette colonie romaine a dâ joair el' a ne
\l ie municipale intense. '
Ces noa\lelles donnees c:oncernant les
relations sui\lies entre les centres romains
ela Danube et les c:olonies grecques d u
l ittoral do.nnent a notre i nscription a n
i nteret notable.
inp.org.ro
 L I B E R-D I O 1 Y S O S
DOUA INEDITE
- -- 0 --

Prin adresa No. 58 din 7 Ianuarie a. c., chinat lui Lz"ber pa te r de către Ma rcu s
d-1 Coatu, învăţător în comuna Cerna, jud. Antistius Caecina. Inscripţia noastră este
Tulcea, a făcut cunoscut Muzeului raţional o contribuţie preţioasă pentru istoria fami­
de Antichităţi, că "de nişte locuitori din liei Antz"stia la Troesmis. Intr'adevăr această
Cerna, s'y găsit o piatră cu inscripţie lati· familie mai este constatată aici prin trei in­
nească, la poalele muntelui Pfiopcea, în a­ scripţii : C. I. L. I I I, 6 1 84, 6207, 7504.
p ropiere de şoseaua Cerna-Măcin" . Cel dintâi - probabil cel din inscripţia
D-1 prof. V. Pârvan, Directorul Muzeului ,
mi-a dat p lăcuta însărcinare de a publica
inscripţia după schiţa alăturată de d-1 Coatu
la adresa mai sus pomenită.
Monumentul este un altar votiv de piatră,
inalt de c. 1 . 50 m. Partea de jos, sub soclul
profilat pe o înălţime de c. 0.50 m . , este
nelucrată, fiind destinată a fi îngropată în
pământ. Lăţimea este de 0.35 m . , la mij loc,
iar la n ivelul p rofilelor de sus şi de j os ele
o.42 m. Literile înalte de c. o,o5o-o,o52
m . , iar în ultimul rând c. o,o38 -o,o4o m . ,
sunt lucrate c u îngrij ire î n stilul sec. I I-II I .
Distanţa în tre rânduri este el e c . o,o r 5 1 ) .
Transcrierea inscripţiei este aceasta :
Nuwzini Lz.ben·s (sic) p atr is , M(a?'cus)
Anft"stius Caecina, eq(ues) alae l Darda­
n(orum) Antoninianae, ex viso posuit.
La rândul 2 este de observat o greşală
gramaticală : se pune Liber la gene ti vu 1 de­
clinărei a I II-a în loc de a Il-a (Liberis în
loc ele Uber z) cum ar fi corect. Scăpări ele
acestea din vedere se întâmplă însă destul
de des, mai ales in inscripţii provinciale.
Poate că aci lapicidul a adăogat un s în plus,
având în minte cuvântul următor - patrz·s,
care se termină tocmai în această literă 2).
Monumentul - o ara votivă - este în- 6r84 - se arată a fi din Ancyra 3). El este
') Decalcul după care am făcut fotografia mi-a ") C(ams) Antistius . . . , Ancyr(a), Vale[ns vet­
fost pus l a dispozi ţ ie de d-1 C. Moisil. r eranus)j leg(ionis) V JI!Iac(edonicae) vifx(it) postj­
2 ) O greşală l a fel se găseşte - după cât am missioni an(nos) X . . . [menjses XI, dies X V,
putut cerceta - numai intr'o inscripţie d i n Prae­ f(ilius) . . . . Antistius Zotifcus! patri b enemF[renti/
neste : Fortunae primig[eniaej signum Liberis pa­ et Atitia Fortbmajta, pio conht[gi etj sibi f(aci­
[trisj Pantei. . . . (C. I. L. XIV, 2865). endtt m) [c(uraverunt).j
Bul. Corn. 1\fon. Ist.

inp.org.ro
 42 BULETINUL C01'1ISIONIJ 1'10NU/'1ENTELOR ISTORICE

l egionar al legiw1ei a V -a Macedonica, re ­ Marcus Antz'stz'us Caecina, cel el i n i n ­

crutat p o ate in timpul când vex ilaţii elin scripţia noastră i n edită, este eques alae I
această l egiune luptau î n Orient, în războiul Darda norum, ca şi cel el i n inscripţia pre·
cu Partii şi Evre i i , prin anii r q- r n 1). ceden tă, Marcus U!pius Ma1'Cianus.
Term inându-şi serviciul el este colonizat Ala I Dm-danorum este constatată el i n
p e teri toriul legiunei ş i trăeşte încă după a n u l 9 9 p. Chr. şi până în 241 la A rru­
liberare, mai b i ne de ro ani. După moarte b ium 6), u n ele p robab i l că şi-a avu t in per­
,
sotia , fiul
sa Atitia si său Antistz'us Zo- manenţă garn i zoana.
ticus 2), îi ridică un monument funerar. An­ In diploma elin 14 Aug. a. 99 p. C h r.
tistz'us Zotz'cus moare la rândul lui destul ea este n u mită Vespasiana, ceia-ce arată că
ele tânăr, în vârstă n umai ele 36 ani, după a fost creată ele Vespasian. A ci ea având
cum reese elin inscripţia fun erară ce i-a fost cognumele de Antoniniana şi l iteri le fiind
, sa
ridicată ele sotia Autz'stia Anton.z'ua si
. ele î n că foarte b i n e lucrate, rezultă că inscripţia
m amă-sa Atitia Fortunata 3). Unui Marcus este cel mai târzi u din timpul lui Cara­
U/p·ius Mardanus îi r i d i că p l i n i ele recu­ calla, ele când este ob iceiul ca u nităţile de
n oştin ţă, fraţii Mm·cus Antistz'us Rufus trupă să i a numele împăratului care dom­
şi Marcus Antistz"us Domz'tius, un monu­ n eşte 7).
ment onorific, desigur pentru bunavoin ta I n tre A rrubium şi dealul Priopcea, la
ce le-a arătat in cal i tate ele magi strat su­ poalele căruia s'a găsit monumentul nostru,
prem al m w1 ic ipiului şi ele coleg in pon­ este Troesmis. E posibi l ca fam ilia An­
tificat al unuia, ca s i ele colea· de mao-is- tistia, care a dat mai mulţi m i l i tari, după
• b b
tratură al celuilal t frate 4).
Ul- Marcus cum am văzut, să-şi fi avut proprietatea
pius Marâanus, după ce term inase serviciul rurală undeva pe teritoriul Troesmz's-ului,
m ilitar ca singu la r is consularis tot în ala poate tocmai aci ! 8). Mai este posi b i l ca lui
I Dardanorurn, ca şi Caecz'na al n ostru , M. Anft'stius Caecina să i se fi părut "ex
ocupă in municip i u l Troesmis clemnitătile viso11 , după cum ne spune el, că trebue să
cele mai înalte : puntzfex ş i duu11'tvz'r qu ·n­ � pună altarul tocmai în acel loc, unele ele a ltfel
quennalis. I nscri ptia este după 1 70 p. Chr., se poate să fi fost u n sanctuar al Zeu lui
dată apro x i m ativă la care legiunea V -a ll!Ja ­ Lz'be1'.
cedonz'ca a fost cli sl ocată el i n Moesia inferior, I n orice caz, pe aici trecea dru mul dela
dela Troesmis, in Dacia, care fusese î n că Arrubium ş i Troesmis la Cerna şi A kbunar,
d i n ai n te ridicată la rangul ele provincie con­ aşa cum a fost stab i l it ele cl-1 V . Pârvan
sulară 5). in Cetatea Ulmeht111, vol. I, p. 87 sqq. şi
h arta, şi precum prin noua noastră inscriptie,
se confirmă î n că odată pe lângă ştirile ce
aveam până acum.
1) Vez i C. 1. L. III, 14155' ş i Bogdan Filow, Die
Cultul lui Lz'ber, analogizat î n totul lui
Legionen der Provinz N!oesia von Augustus bis
auf Diocletian, Leipzig 1906, p. 68 şi urm . D io nysos şi păstrânclu-şi numai numele vechiu
') Toate numele în fam i l ia Anltsliilor sunt curat 6) C a termini a quo şi ad quem, între cari con­
latine, afară de Zotictts, care este grecesc ; cf. W. statăm ala 1 Dardanormn în Jl!loesitl iuferior
P ap e , Worterbuch der griecliischen Eigennm1'ten, avem diplomele :
ed. din 187 5 , la cuvântul Zc.O•iTl.o;, voL I, p. 450. C. I . L. I l i : XXX (XXI d i n 1 4 A ugust a. 99 şi
3) C. I. L . I I I , 6207 : A11tistius Zoticus vix(it} an­ XL V I I I din 2 Aprilie a 24 1 . Pentru istoricul
n(ns) XXX VI. H(ic) s (itus) e(st). Antistia Anto­ acestei ala vezi C ichoriua, în Pauly- W i s sova ,
niua marita ejus et Stelea (sic) A[tjilia Fortmzata Realencyclopădie, sub cuvântul respectiv, coL 1240,
mat( er) !t eredes primi. unde e.;te dată ş i l iteratura, la care treb•J-" să
4) C. I. L, l l l , 7504 : M(arco) Ulp(io) fll!arciano adăogăm şi inscripţia C. L L. VI, 3 1 , 1 64 ( Dessau,
=

vet(erano) ex s(i11gulari) c(ousularis) a(lae) 1 D(ar­ Jnscriptiones latinae selectae, I, 2 1 89) ; cfr. şi V.
drmorum) pont(i)j(ici) Il vi1·o q(ui�-t)q(uennali) Pârvan, Descoperiri nouă în Scytln:a minor, i n
m (unicipii) T?'(oes�nensimn) Marefi]A1·1tistius Rufus An. Acad. Rom. tom . XXX V, JV!em. sectiunei •

pont(t)j(ex) et Antistius D0111itius ed(ilt's) q(uaestor) , istorice, p. 486.

(ratres o(ptimo) v(iro).
5) Vezi Anton v. Premerstein, Die Dreiteilung
der Provi11Z Dacia, i n J-Yiener Eranos, W i e n 1 909,
p. 256, Cf. şi i nscripţia din C. I . L. I I I , 7505, şi i n­
terpretarea ei la F ilow, op. cit., p. 74·
7) I. Marquard t, Roemische Staatsverwaltung,
vol. I I , p. 44 r .
s) Pentru teritoriul rural a l Troesmensi lor, e l .
V. Pârvan, Descoperiri nouă în Scythia minor, An­
Acad. Ro1n. t. XXX V, Mem . secfiei istorice, p. 4 99·

inp.org.ro
 LIBER-DIOHYSOS 43

i talie, este destul de răspândit î n ţinuturile b licat m a i jos. I n Tropae um Traz·anz· el este
thraco-il lyrice 1). D i n tre i n scri pţ ii l e închi­ adorat în legătură cu ]up der Optimtts J11axi­
nate lui Liber, cu noscute până acu m , cele mus cu Hercules z'nvictus şi cu Oereso), in
mai num eroase sunt din Dalmaţia 2), Pan­ Histrz'a un Lucius Pom.peius Valens, originar.
n o n i a 3 ) , Dacia 4) ş i Moesia cu Thracia 5 i . ca şi A n tisti i , d i n Ancyra, ocupă " sace rdott' u m
Faptul că cultul lui Liber-Dz'on_;,sos este at Liberu;n" 1 0). I n legătură cu Liber pater
răspândit mai ales în aceste părţi , ne în­ este în părti le thrace cultul l u i S ilvanus,
dreptăţeşte să credem că n eamuri l e thraco­ adorat de p i ldă cu deosebi re l a Ubnetum,
i l lyrice 1-au i dentificat cu zeii l or n aţional i unde săpăturile d i n urmă au dat la iveală
cei mai răspând i ţ i , şi anume în regiunea o inscripţie prin care se constată aci un
thracă cu Sabazios care avea atribuţii ana­ în treg collegium, consacranorvmz Sz'lvani sa­
loage 6) . I n tendinţa lor de S_)mcretizare a toris 1 1 ). I n fine chiar dela Troesmis mai
zeilor Thra c i i au confundat p e Sabazios şi avem un mic altar înch i n at lui Jupiter o p t imus
cu jup z'te r Optimus Max im us i). maximus şt lui Liber pater 1 2) .
In Scyth i a m inor, ţinutu l care ne i nte­
IL
resează d i n punct de vedere al i nscripţiei
noastre, cultul lui Liber este deasemenea In coleqia Muzeului National d e Anti­

destul de ăspân d i t . La Tom i s'au găsit c h i tă ţ i se găseşte un frumos cap de Dz'o-

şapte rel i efuri cu reprezentări ele ale lui
Dionysos 8) şi un cap de statuetă pu-

') Pe reliefele din a ce ste r e g i u n i care însoţesc

m ulte din inscri pţ i i le înch i nate l ui Liber, Zeul este
reprezentat cu toate atributele l u i Di o n y s os , ceeace
at-ată c l ar, că vechiul Liber italie - rămas doar
cu numele - este înlocuit cu t o t u l de Dionysos
grec. Asupra lui Liber, vezi vVt:ssowa, în Roscher,
Lexicon der griechischen und rom. Nfythologie, sub
cuvântul respectiv, col. 202 1 şi Touta in, în Darem­
b e r g & S a g l i o , Dictionnaire des rzntiquites, sub cu­
vântul respectiv, p . 1 1 89 .
") c. r. L I II , 1 784, q85, 1786. 1 787. q9 o , 1 95 1 ,
2730, 28 15 , 2903. 3046, 3093· 3094. 8338, 8365. 8430,
84 s4 , 8485, 8528. 8674, 9572 , *9812, 9934, 1 0 1 33,
1 2 7 ! 7 · 12718, 1424'- 1 4672 1 , 1 4673, 150+6. ş i 15044,
') C. I. L I I I , 3234· 3267, 3295 . 3298, 3+64, 3466,
3956. 3957· 4 297 · 1 0275· 1 0326, 1 0327, 10343. 1 0346,
I0359• 1 0377 , 1 0432, 10433, 1 0904, 1 09 1 0, I I 079,
1 43408, 1 43409, 1 434010• L43565b Şi 1 43565"·
') C. I . L. III, 792. 896, 930. r o 65, 1 09 1 , 1 092,
1 0931 1094 , 126 1 , 1 303 , 1 355 . 1 4 I I , 1548 , 768 1 , 7682, llysos tânăr, i n e d i t , găsi t la Constanţa.
7683. 7684 , 7765, 7826, 7 9 1 6, 12566 şi 12572 . Capul î nalt ele c. o,zo m . , este u n frag­
5) C 1 L . I II , 633, 703, 704, 1 494, 12+89 ş i
men t al u n e i statuete de marmură. Partea
! {2 1 4 ' ·
s ) Macrobius, I , 1 8 : " Item in Thracia eundem ele sub gat, ceva mai albă in fotografie,
lwberi Solem atqur Liberum accipimus, qmnn illi i - a fost adăugat m a i târzi u pentru a-i servi
Sabadium 111t11nepautes, mag11ijica religione cele­ ca postament.
bra11 t, zel Alexander scribit : eique deo in cotle Zil­
Părul lw1g ş i o n dulat, î n faţă este piep­
misso aedes dedicata est specie rotunda _- c1�jus in
tănat în sus; o cărare la mij loc îl desparte
medi1t1n i11terpatet tectmn .,. C f. Fragm. hist. graec.,
ed. Carol Miiller, P ari s r 883, voi. I II, p. 244 . Cf.
şi Tocilescu, Mon. ep igr. şi sculpturali, p. 22 , u nde 9) c. I. L. I I I , ! {2 I 4 ' ·
citatul e fâcut gre ş i t . I . L. I I I , 12489.
'") C .

7) J. O. Jll[. Sabadio fcjouservatori honori aqui­
lae leg(ionis) XXll. . . . , C. I. L. VI , 3 1 , 1 6+ s au
lnsc1'. lat. set. 1. 229 4.
8) Sunt publicate ş i studiate de d . D. M. Teodo­
rescu în 111onumente i11edite din To mi, c h i ar în acest
număr al B 'tletimtltti, s u b . No. 82 s q q .
") Vezi V. Pârvan, " Cetatea Ulmetum" II, î n .Ail.
Acad. Rom., lltfem . secţ. istorice, tom. XXXVI,
P · 359 s qq
1 2) C . I.
L. I l l , 7 498. Cf şi T oci l escu , în Arch.
epigr. Mitth., V I, p. 44, n. 89 şi in Rev. p. ist. arc it.
şi jil., voi. I ( 1 883), p. 293.

inp.org.ro
44 BULETINUL COl'USIU NII l'\ONUI'1ENTELOR ISTORJCE
in două in aşa fel în cât, căzând ele .o parte
şi ele alta a capului, se răsfrânge apoi
deasupra tâmplelor şi a urechilor în sus, fiind
ţinut în această poziţie ele o cunună în care
sunt împletite în mod amplu struguri, frunze
de viţă şi frw1ze şi fructe ele ecleră. In
partea dinapoi a capului o parte elin păr
cade pe sub cunună pe grumaz ; această
parte cât şi capetele cununei sunt cleterio­
rate. De o p arte şi ele alta deasupra ure­
chi lor cade din cunună câte un bogat cior­
chine ele struguri peste care se lasă alipin ­
du - se " mouillee" câte o frumoasă frunză
de viţă. Partea ele jos a ambelor ciorchine
şi frunze, iar î n dreapta şi partea de sus,
inp.org.ro
sunt deteriorate. M ai sus, deasupra acestor
ciorchine şi frunze, ies din cw1ună într'un
mod aproape si metric frunze de ederă : se
pare că au fost câte trei de o parte şi de
alta; păstrată este în partea dreaptă una
întreagă în faţă şi o parte din cea care
venea spre laturea capului, iar în partea
stângă este păstrată cea care venea spre
laturea capului, fărâmată fiind cea care
venea spre faţă. Incă câte una, care se pare
că veneau spre partea dinapoi a capului,
lipsesc. In partea de sus a capului, în vârful
nmunei, erau două fructe de ederă, din cari
se mai păstrează cel din stânga. Partea
dinapoi a capului este tratată sumar, ceeace
ne arată că statueta era făcută pentru a fi
privită d i n faţă, aşezată fiind de sigur într' o
nişă.
Faţa este bine păstrată; doar vârful na­
sului bărbia şi obrazul drept sunt puţin
deteriorate.
Lipsa muşchi lor şi n etezimea feţei dau
figurei o expresie de· moliciune femininină.
Este Lm Dionysos în extaz, cu o nuanţă
erotică, după concepţia artistică din epoca
târzie hellenistică.
Avem a face aci cu o lucrare foarte
bună de artă provincială, care după tech­
nică şi mai cu seamă după tratarea ochilor.
cari au pupilcle indi cate, trebue pusă în
sec. I sau cel mult î n jumătatea I-a a sec.
II p . Chr.
P. N I CO R E S C U
 LTBER DIONYSOS
...
R E S U 1'1 E
---
I rubium, entre 99 et 241 . Nous la connais­
On vient de decouvrir sur le versant S- 0
d u mont Priopcea, pres d e Troesmis, une
ara votiv e consacree au dieu L z ber pater
'
par un Ma rcus Antistius Caecina, eques
alae l Dardanormn Antoniuianae. L'in­
scription apporte de precieux renseigne­
ment pour l'histoire de la familie Antisha,
constatee a Trcesmts par les inscriptions
du C. I. L/IIL No. 6r84 , 62o7 et 7504.
C'etait u ne familie de militaires, fondee ici,
probablement, par Gaius Aniz'stius Valens.
Celui-ci originaire d' Ancyra, veteran de la
V -eme Iegion macedonique, fut recrute , peut­
etre, pendant que des vexillations de cette
1 egion luttaient en Orient contre les Par­
thes et les Juifs, a u cours des annees
r I 4- I I 7 (6 r 84). Son fils, Zoticus, mourut
a l 'age de 36 ans (62 J7). Les freres Mar­
cus Anhstius Rufus et Marcus Antistz'us
Donult'us, les neveux peut-etre du premier
Antistius, occuperent les plus hautes charges
du municipe de Troesmis, a savoir : le pre­
mier fut ponftjex, l'autre aedih:s quaesfor
( 7504).
On peut ajouter â present le renseigne­
meot fouroi par notre i nscription : un Mar­
ws Antistius Caeâua, peut-etre un fils de
l'un des deux freres cites, est eques alae I
Dardanorum A ntoninianae.
Cette ala nous est connue comme resi­
dant en permanence dans cette contree de
la ScJ'fhr'a mz'n o7', tres p robablement â A1'·
inp.org.ro
45
10---
sions sous le oom de Vespasiana seule­
ment, ce qui montrerait qu'elle a ete creee
par Vespasien. Dans cette inscription elle
porte le surnom d'Anfo11iuiana. Du carac­
tere epigraphique de l'inscription et du
surnom, il resuite qu'on peut la dater a u
p l u s tard de I 'e po que de Caracalla. L e
!ieu de l a decou verte, au pied du mont
Priopcea, p rouve une fois de plus que c'est
par la que passait une semda, a insi q ue M.
V. Parvan l'a etabli dans sa " Cetatea U/.
1netum" (voi. 1, p. 87 sqq. et la ca rte).
II
Dans la collection d u Musee National
d'Antiquites se trouve une belle tete ine­
dite , decouverte a Constanţa ( Torni). La
tete, bien conservee, haute de 0.20 m. , repre­
sente un Dion ysos jeune, amplement oroe
de feui lles de vigne et de raisins, ainsi que
de fe uilles et de fruits de l ierre. Les traits
du visage, peu accuses, l a peau lisse, lui
p retent une certaine expression de mollesse
et de grâce feminine.
C'est un Dionysos en ex tase, a vec une
nuance erotique, selon Ia conception chere
aux maîtres de l'cpoque tardive de l'hel­
lenisme.
La technique et l 'execution des yeux
surtout, a vec le urs prunelles accusees, nous
conduisent a placer cette ceuvre a u premier
siecle de notre ere ou a u plus tard dans
la premiere moitie du deuxieme siecle.
 CRONICA
--- 0---
UN PICTOR ROZ'\ÂN lN 1\ RDEA.L
In ms. Hevenessi L X X I I I dela Biblioteca
U niversităţii din Pesta se află cercetarea
făcută cu privire la icoana din satul Sf.
Nicolae, lângă Gherla, care vărsase lacrimi,
întâia oară, la r 699.
Preotul Mihail declară că a fost zugră­
vită "de Luca p ictorul din I clod, nu de­
parte de Sf. Nicolae : "Fuit picta a Luca
pictore in lclod, non procul a S. N icolao " .
RAPORT 1\L LUI FREYWA.LD ŞI I . SCHL1\TTER
126 Iulie 1 848). "Ministru Instrucţii publice
şi alu Cred in ţii 1 . Eliade" . N. Creţulescu
către egumen. Se dau ordin e a se ajuta
lucrul la Bistriţa şi Tismana. "Desrobiţi
ţigani ce să luai:1 în lucru clădiri acei
mănăstiri, pe viitor să-şi p lătească ei capi­
taţiia şi la lucru să fiie întrebuinţaţi cu bună
tocmeală" . Către " cuviosul director al
clădiri mănăstiri Bistriţa " . "Salutare şi fră­
ţie" . La 27 Aug. cere socoteală dela început
"după regula controlaricească" , pentru "a se
da în urmă şi 111 vederea generalii AdLmări
ce curând este a i se face deschiderea" .
SCULPTORUL LUI DUC1\�VODA
Când Turcii luară Cameniţa la r 6 72 , e i
cerură l u i D uca-Vodă să li dea înfăţişarea
ei : " chipul şi starea cetăţii". Duca· \ odă au
trimis pe un nemiş elin Ţinutul Hotinului,
pre anume Grzgorie Cornescul, ce e 1'a
foarte m(!şter de scrisol'i şi de săpături la
Pt"etre şi la alte lucruri, de au făcut chip
cetăţz"i Cameniţez· de ceară1 cu toate tocme­
lile ei din lăuntru şi din afară" (Neculce,
în Letopz·seţe, I I, p. 1 98).
inp.org.ro
UN ZUGRA.V LA. 1 7 4 2
L a I J ..J.2 u n " M ihalach i ele l a târgui Tro­
tuşului " , "zugrav" e cal i ficat ele "om strein"
( Iorga, Studz"i şi Dowmente, V I , p. 40 r ,
N o r so2).
N. I O R G .-\
INSCRIPŢII DELA. NEGOEŞTI , PREA.JB1\,
OLTEN!, B ENGEŞTI, OSTROV, PJETRA.RII�DE...
JOS, BORDEŞTI ŞI GUGEŞTI
ti-REi\ NEGOEŞTI - ILFOV
P!Si\NL'\. :
t Gm 'I HCTHh.Îu u &iKcTR f H h.J U X'll<l'''' c :z.
K1.CU� ldiKf WHf WI>ItTft\ l((i, C1. 3 A<\ C-91 WT OC­
H C K <I H I H l>t\rO'IC.IKOI{) KliAWI I H UO rdimAf((i fi\II­
H O ((i 1 c l:l n p l:l m H H LI,f((i KfM! Ktll'O H l>tlfC4CTHRM'
rc•iAP•' Iw tlildTt=ui JidCdiJd &:Z.Î KNROA:Z.Î R&Cf-91
3Ei\\i\19\ l:l rpWRi\d\"ÎHCKCii\, R& Ci\t\KCC•\I.)RÎft\� mp­
KOHd4di\Ht\rC Tjl H Ct\ H ,\rC H fC1.3A<\Hdl'O CR--k•r•d.
ll(r.) 'l f C T �Kf H t\\01\&l.l H nOXRMfHÎfl\� RO Tjli. Î>;-
3ft,<I H H h. ÎX CK-kTOK, I·IX 'I I I H � Hd'ldi\ H H I\
11 tliJ\"IiCTpd­
THr\'1 iRIJXdH M H l'ti RiJ Î H i\d diJX'<trr-ki\OR i C f &--k.
)Kf 11 CROI H1\>\ •1 R 1. Wk'IHOf K1.W C,\·\HHdH ÎE•\•\
&1. ;t'kTo ,.. s pHS. H c n pd R H i K dl:l <j;ocT tll<I UT<I
uocT. ncnd. l 'eopre dl.l c r< p l l c .
= Acest cinstit şi dumnezee c hram cu
toate cele ale mănăstirii , zielitu-s'a elin temelie
ele bine cinsti toarea principesă Doamna
Elina, soţia marelui şi bine cinstitorului
Domn Io M atei Basarab V oevoel a toată
ţara Ungrovlahiei, întru mărirea celei dintru
'in ceput în trei puteri (feţe) neziditei lumi n i
şi întru cinstea şi ruga şi lauda conducă­
torilor întru treime a luminilor, M ihail şi
Gavril arhangh eli, şi întru veşnică pome·

nir e sieşi şi alor săi, la anul 1 648. Ispravnic
au fost Manta post ; Popa Gheorghe au
sens.
(D·l Stoica icolaescu a binevoit a ne revedea
traducerea în câteva locuri).
BISERICi\ PREi\JBi\ - DOLJ
iNSCRIPŢI E :
..L ACASTĂ SF (Â\NTĂ ŞI DUMNEZĂ!ASCĂ BI­
SERICĂ CE SĂ PRÂZNUEŞTE HRAMU SF( Â \N­
TULUI A POSTOLU ŞI Î NTÂIUL MUCENIC ARHI­
DIACONO ŞTEFANU Şf MARELE JIIU CEN!CU GHEOR­
GHE F ĂCĂTORIULU DE MINUNI, CARELE s'AU ZI­
D !TU DINU TEME LI A El ŞI s'AU ÎNFRUMUSĂ ŢA TU
CU TOATĂ PODOABA, DUPRE CUl\IU SĂ VEDE, CU
TOATĂ CHELTUIALA ŞI OSTEN!ALA DUMN!A LU!
JUPANO HAGI STANO ]IIANU VELO PAHAR N!CO.
ÎN ZILELif Rlf ÎNĂ LŢATULUl ŞI LUMINATULU!
MĂRII SA LE DOMNU LUI 1 0 ALEXA NDRU !OANU
YPSILANTU VOIVOD, CU BLAGOSLOVEN!A PR�
SFINŢII SALE PĂRINTELUI CH!RIU CHIR C HESARIE,
EPISCOPU RlMNICULUI, LA ANU DE L A ZIDIRE
7 286, IARĂ DE L A HS. 1 7 78, LUNA LUI SEPT0 25.
P E OŞI :
ACASTA UŞĂ !ASTE A SFI NTEI BISEAR II ) CI DJNO
PR EAJBA, HRAMU SFÂNTULUI ARCH!DÂ IACONU ŞTE­
FAN -. ŞI MARELUI MUCENICU GHEOR GHIE, I 78o.
a:trtov 'tOV &y[ov EOa:yyEÂtav 'tfjt;; &y[at;; b.­
-xJ,Ecrto.:t;; &.yoxoprf.ou 7tpt6.�7to.:t;; f.LV�f.Ll) 'tov &y[ou
7tpo'tof.Lrl.p'tupot;; xo.:1 &pxtoto.:x6vou xa1 &7tocr't6),ou
:E'te<prf.vou xo.:1 'toti &y[ou f.Leydof.Lrl.p'ttpou K o.
poutou (?) 'tou 't(07tata<p6pou, &.<ptepo6zv 7tap!X 'tov
X'tt'topot;; oou),ot;; 6eou :E'trf.V �:o.:v p.eydot;; 7tOO'tE),­
VtXOt;; 1 798. LltXEf.LOptou 2.).
PE ON POTIR :
TOYTO TIOTIPI(O)N E(K) TII: E K A I CIA I:
A<I>IEPOMA TOY KTITOPAI: LTANO ZIANO
AANHK1 1 793.
P E CLOPOT :
ACESTO CLOPOT0 !ASTE ALU SFINTE! BlSEA­
lUCI DELA PREAJBA, HRAMUL SFÂNTULUI MUCE­
N !CO ŞI ARHIDIACON ŞTEFAN ŞI ARH!DAIACONU
(?) MUCENIC G HEORGHE, FACUT DE DUMNEALUI
CTITOR JUPAN HAGI STAN J!IAN VEL POSTEL­
NIC, I 778.
PE O Ci\RTE :
Pentru d1'esu sf biser ici· Preajba, adica
al coperi/ului de i .noavă cu crucil e şi cu
t en w iala din afară şi cibocu (sic) acoperişului
şi celealte, după parNda cheltuelilor, au cos­
tisit lez" 6r82, par. 34 C onst. Theodor.
·
CROI·uci\ 47
lNSCR!PŢli\ ZOG RII.viTi\. :
Constautin Theodm' Prazbeanos. Aceşti
de fa tă doi (raft: Constantin si Tlzeodor
> > >
Cl t lnf ă rat -au m oşz·a Preajba, anul I8JJ, cu
toate în1}reju1'imile şi aca1'eturile şi ca
nz"şte tdori multor ce au fdcut de isnoavă
f.lcestei sfznte bz"sen"ci, spre a lor pomem"re
s'au zugrăvit.
CTITORII :
Peretele din dreapta :
Hagi Stan Jz"ianu vel post. ctitor; Hagica
Ma11da Jâian veL post. ; -- fii : Maria si
Dumitrana, Za m.fz.ra şi iJ;Ja n·a; - Ihn;a
.
/iz an ve/ şătrar, nora dumnealui post. ;
Za mfir Jâzan vel şătrar săn ego dun1-. post.
Peretele sudic :
Gheor§;he Jâz-�n vel medelnicer s/u pos­
telnic, Zoifa Jâi(!nu vel medeln. , JW1'a d-lui
postelm·c ; - fii : ll!Jan·a, Zoifa, Tudora; ­
Stmt Jâiffn s in du m. postetnic.
Peretele din stânga :
Hagi Voiw JifJnlt tatăl d-lui, Hagica
lvana, muma dumnealu/. - · Nz"colae Vlad
vel pit. zet ( gin e?'e) ; - fii lui Voz"cu :
Radu ; a lui !van: Voz"ch iţa ,· a lm· Niculae:
Ba rbu , Scarlat, Stanca .
POt\ELNICOL DUtl. Hi\GI STi\N Ji\11\N BIV. VEL .
POST :
V i i : Stan, lvana, Gh eo rgh ie , Stan, llinca,
Zoiţa, Nicola e , Rusan da, Ioa n, Zoifa, Ba rbu .
Morţi : Vo ico , Zamfir, Manda, Stanca,
Sta n a , Petco, Marz·a, Dumitra, Zamfira, Ma­
r/a, Zo1ja , Theodor, Stamt, Vera (?), Theodor.
CTITORII CEl NOI, PE PERETELE NORDIC :
Ioan, Theodor, Zâncn , sofiea, - copii,
ni'EznAI:1 Elena, Ion, Theodor Gh. Ion, Constandin
TIOI:TE· Ion, Ştefa n Ion Constantz"n Theodor,
, �
Prazbeanos, Agafa dz"n Ela da, sotia dum­
nea lui Prezbeanu, I834 Sept. 20.
f1EŞTERI :
Gheorghe tâ mpla r, Stanciul meşter de
lemn, Danciu l, Radu , Barbu, Nz.chda, Mate.
PE O Ci\RTE :
Să s(e) ştie când s'au c1tiremurat pământu,
la leat I 7 90 Martie 27, în săptămâna lu­
minată.
BISERICI. OLTENI - Vi\LCEi\
lljHCTtiRHCf A!:it\<\HTpd hpull�''• Nkr ...-3 cÎR
(= i 70-1). OM\. I'H. hvH Î Ki f ...-3 Cl}R. (= 1 754).
inp.org.ro
48 BULETINUL C0/'1ISIUNll /'10HU1'1EHTELOR ISTORICE
In mmze!e tatăluz· şz" al fiului şi al sfân·
tutui duh amin, ziddu-s' au această sfântă
biserz"că, unde se p răznu ieşte hramul sf.
arhiereu Nicolae de ctitori părinte Eftim.ie
V!ădt"ca şi Mtlzail ep. la anul If62 SPpt.
If,· î nsă fiiud această bis. neîncăpătorwe şi
aproape căzută în ruină s'au repm-at, lc­
gându-să cu fier, s'au inădd incăjJe?'ea dela
femei, s'au făcut tudele şi s'au zugrăvit
din nou, după CJ,ttn se vede.
GR/\FIT :
Când au luati/. Neamţii fa ra : 722j
(= I 7 I 7l· -- Leat 7306 (= r 7 98) Dam l In-o-
11wnah.
BISERICi\ DIN BENGEŞTI - GORJ
P E O PITTR!I. :
SUPTO ACASTĂ PIATRĂ SĂ ODI H NEAŞTE ROABA
LUI DUMNEZEU BĂ L AŞA B E N G. 724 ? (= 1 739).
BISERJC,'\ DIN OSTROV - ROrli\Ni\ŢI
INSCRIPŢIE :
ACASTĂ SFÂNTĂ ŞI DUMXEZEIASCĂ BISER(I)CA
S1AU SĂVÂRŞIT ÎN ZILELE PREA LUMI 'ATULUI
DOMN !O PETRU MA VR OGHENI VO.t:: V OD1 E PISCOP
FUND C H I R FILAR E T . I s'AU FĂCUT C U CHEL­
TUIALA ŞI CU TOATĂ OSÂR DIA DUMNEALUI VEL
CLUCERUL NICOLAE GRECEANU, LA A NUL DE LA
ZIDIREA LUMU 7296 ( = I 7 88)
CTITOR! :
11el duce?' Nicolae Greceanu, wcoana llt/a­
nja Greceamt. - Cucon ii 1\ iwhja, lonifâ,
Costticlnfă, Di111 itrie Ru.randra, Ileana.
PERETELE SUDIC :
F ilaret Ep iscopul, Cucoana Marifa Gre­
ceanu, CucoJl lja Casan dra.
PERE TELE NUR DIC :
]updmasa lV/aria Grereanu, Dim Gre­
ceanu vei duce?', Du111itra71a ŞI Lasw Sco­
reiu (soţ), Diuu ve! şâtrm'.
SCHITUL PIETR/\RII-DE-JOS
P ISi\NIE :
ACAsTA SFÂNTĂ 1 D( u)MNEZEI):SCĂ BESEA-
R I C Ă ÎNTRU CAREA SĂ CINSTEAŞTE ŞI SÂ PRĂZ­
NUJi:ŞTE B L AGOVEŞTENil LE PREA SF(n')TEI DE
DUMNEZEU NĂSCĂTOARE! SI PURUREA FECOAREI
MAR I EI, CAR E A DEN !'EM� LIA El !ASTE ZlDIT(A)
DIN BUN GĂNDUL Şl C U TOATĂ CHELTUIALA
PĂRI NTELUI CHIR CLIMENTI E, E PISCOPUL RIM­
N ICULUI NOUL SEVERINO, IN ZILELE PREA LU·
i\nNATULUI DOMNO IO MIHAI RACOV!ŢA VOEVOD1
LA CURGEREA A NILOR 7 250 (= I 742) LA LUNA
LUI AG. 26, ISPRAVXIC FIIND CHIR ILARION, PROIN
VISTJAR.
inp.org.ro
PE o Pli\TRI\. :
SUPT ACASTĂ Pţ:TRĂ ODIHNESCU OASELE
R ĂPOSA TULUI ROBULUI LUI DUMNEZEU POPEI
MIHUL DOSOT EI 1?), FRATELE SFI N ŢII SALE EPIS­
COP) CHIR CL!MENT, E PISCOP R IMNICULUI, CARE
LA FÂRŞ!TUL VIEŢE! SALE LUÂND SCH!M,\ CĂ·
LUGĂREASCĂ1 s'AU NUMIT MACARIE IEROMONAH,
CAR E L(E ) Şl AlCEA EREA .SFI NTEI BISERICI ACEŞTIA
DINO PAJIŞTE, !SPRĂVIND·I) DE ZITIT ŞI DE TÂR·
NOSIT, MULTĂ OSÂRDIE AU AR.i'Î.TAT ŞI OSTENEALĂ
A DAT, ŞI DUPĂ CE AU ISPRĂVIT s'AU PRESTĂ·
VIT ÎN ZIL ELE LUMINATULU! DOMN IO MIHAI
RACOV!ŢA VOIVOD, LUNA LUI MARTIE 23, LEAT
7zs r (= r 743l .
C TI TOR! :
CLIMENT EPISCOPUL, MACARI E CU DINUL SIN
EGO, IOAN BRAT EGO NICULI NA.
rli\N!I.STIRE/\ BORDEŞT! - R . "S!I.RiH
PE UN Ci\PITEL DE COLO.'\.N!I. :
1\t\ ' bH 'bHi\ W h n H .
1\i\. HPfl.
e faimosul căpitan al Brâncoveanului.
Mănăilă de Buzău .
Mira trebue a fi numele m eşterului.
C TI TOR! :
]upân Mânăzl lonifă, ]upan1ja !lina ?
copii : Chez11a, Marie, Răducanu, Ştefan,
Şe1'ban, Ioan; în stânga : Co11stantin , Marit',
]upanifa Tudora, Ion Şe1'ban· Voevod.
PRoscorumE :
Pârvu Mutul zugravul, Radu zugrav.
PE aş!\ :
Mscli lan. If dni, It 7207 (=r6gg).
IN t 'lliR i\.SURi\ OŞU, PICTi\ŢI :
Pârvul Mutul zugrav şi Radu! zugrav.
GR.'\F!T :
Sen/e ieromo11arh 7230 (= r 722).
PE O Ci\RTE :
Să-s ştie de cănd a riiposat ptirintele Gr/­
gorie egmnenul dela mănâstirea Bordeşti,
{III. I 798.
GUGEŞTI�PUTNi\
PE o Pli\TRI\ :
SUBT ACESTĂ PIATRĂ ODIH NEŞTF. ADORMIŢI
ROBII LUI DUMNEZEU DIMITRIE VIDRAŞCU ŞI
FIUL SAU CONSTANTIN, SĂVÂRŞ!T DIN VI EAŢĂ
ÎN ANUL I839 SI 1 856.
PE O Ci\RTE :
Acest ohtoih s'au cumf;ărat în zece le i ş1:
s'au dat bisenâi dela G ugeşti, unde se prâs­
mteşte hramul lmpărafilor şi î11tocmai w
Apostolii : Co!lstantin şi maică-sa Eleua,
794, lan. 4·
V I R G. D R Ă G H I C E A NU
 R E D A CŢIA:
SECRETARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Administratia Casei Bisericii, Bucureşti, str. Lueger 26.

Buletinul se găseşte de vânzare la principalele

LIBRĂRII D I N BUCUREŞTI
prin cari se fac abonamente şi se pot procura colectii complecte din
anii precedenfi (afară de anii 1 908 şi 1 909).

ABONAMENTUL IN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE :

P REŢUL A PATRU F A S C IC O L E PLUS P O R TUL

inp.org.ro
P R E T U L L E I 2,50

inp.org.ro
 ANUL VIII. FASC. 30.

B wLiOTECA

_Al& �
B U L ETI N U L
j , . ţ,! ,

Ca tu ___ _,

/
. , r/...r:;x:
(' .t'.
\o\ .
�y \ \ CO/t\ISIU N I I

1"\0NU A ENTELOR ISTORICE

/
'PUBLICATIUHS TRI.MSSTRIALA

· '(

BU CUREŞTI
lnst. d e Arte Grafice CAROL G O B L S•r 1 . St. Rasl4escu
S6, STJII' A DA I"AIUS (FOSTA DOAJI\NE!I)1 16

1915 789

inp.org.ro
 COMITETUL DE REDACŢIE
-
.::- nr. G� · f; I-S- T R A T I, D. O N C I U L, N. I O R G A, G. B A L Ş, G. M U R N U-· Şr V.- - P-Â RY A-N·
R edactor
ALE X. L Ă P ED A T U
Secre tarul Comisiunii

C U PRINS G L

T EXT Pag .

Portretele lui Constantin Brâr.coveanu şî ale familiei s �le, d e N. IoRG A. 49

Tâmpla şi tronul arhieresc (origini şi caractere), de AL. M. ZAGORJTZ 55
Vechile cetăti româneşti după Contele de Langeron, de A L. 70
Monumente inedite din Tomi, de D . M. TEODORESCU . • . 74
Mănăstirea Hurezi în 1 731 , de V I R G . 0RĂGHICEANU . . 88
Cronică : Ştiri mai vechi despre ruinele Cur�ii domneşti din Târgovişte, Bisericile din Gura­
Sărătei�Buzău, Piatră mormântală din biserica fostului schit Drăgăneşti, de A. L.- Semne
lapidare la bis . din Păpăuţi, Dela palatul lui Ştefan�cel�Mare din Vaslui, Podeala stra·
delor vtchiului !aşi, Poarta de sud a cetăţii Târgovişte, InscrÎp\ii dela bis. din Căli­
m:şti�Prahova şi dela bis. Doamna Bă!aşa-Bucureşti, de VmG. DRĂGHICEANU 91
Erată, de AL. M. Z. . . . . . . . • . 96

I LUSTRA Ţ II
Portretele lui Constanli1·t Brâncoveame
ş·i ale familiei sale Pag. Pag.

1 . Fami!ia lui Constantin-Vodă Brâncoveaou, după 56. Bustul lui Telesphoros . • • 74

portretul mural din bis. fostei mănăstiri Mamul 50 5 7-58. Baze de statuete • • • o 74-75
2. Familia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu,după 59. Fragment de relief . . • • • 75
portretul mural din bis. dela Mogoşoaia . • SI 60. Suport de masă În chip de panteră 75
3. Familia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, după 61. Suport În chip d e barză • • . • . 75
portretul mural din bis. fostei m-tiri Surpatele 52 62-63. Reliefe creştine găsite într'un mormânt 76
4. Familia lui Constantin-Vodă Brăncoveanu, după 64. Statuetă a zeiţei Aphrodite . • 77
portretul mural din bis. dela Doiceşti . 53 65. Statuetă a zeiţei Epona • 77
Tâmpla ş i tronul arhieresc
66. Figurină de terracotă • • 77
67-68. jucării de copii În chip de copil cu
1. Ruina bisericii SI. Nicolae vechiu-Plo.,şti • 55 gâscă . • 77-78
2. Tâmpla bisericii din jupureşti-Prahova 56 69. Sigillaria în chip de cal • 78
3. Ruina bisericii SI. Nicolae vechiu-Ploeşti 57 70. Sigillaria În chip de câine 78
4. Tâmpla bis. Sf. Nicolae vechiu-Ploeşti : par· 71. Tipar de lut pentru statuete 79
tea de sus �i mijloc • • • . . • • • 58 72. Fundul unei străchini de lut cu repre­
5. Ruina bis. SI. Nicolae vechiu-Pioeşti : vede- zentarea unui hermafrodit călare pe o
rea altarului cu spatele tâmplei . • . . . 59 leoaică. - • • . • • . • . • • • • 7'}
6. Aceiaş : medalion din rândnl de sus al sfinţilor 59 73. Tipar de lut pentru statuete • . • . • 80
7. Aceiaş : ornament de pe brâul mijlociu . . • 59 74. Chip de calcar cu inscripţie votivă pentru
8. Biserica din Jercă!ăi : vederea pronaosului . 60 M. Aureliu . • . . • • . • • • . 80
9. Tâmpla bis. din Vârâţi şi detaliu dintr'o troiţă 60 75. Partea posterioară a aceluiaş chip • . • 8
1 O, Tâmpla vechei Mitropo!ii din Târgovişte: stâl- 76. Relief funerar, cu reprezentarea Dioscu­
pişori Între icoane . . • . • • . • 61 rilor În frontispiciu . . . . � . . . . 83
1 l . Fragment din aceiaşi tâmplă. • . . • . 61 77. Relief de mam;oră ; torso bărbătesc • • 86
1 2. Fragment d e tâmplă : Mirceşti-Răuceşti; jud. 78. Fragment din inscripţia unui monument
Neamţu . . • • . • . • • : • • • 61 creştin . . . . 87
1 3. Fragmente de tâmplă : Brăneşti-llfov • • 62
1 4. Ravenna : Muzău : fragment În lemn aurit ; • 62 Mă11ăstirea Hure.zi în I7JI
1 5. Tâmplă din Cipru, în Muzeul Victoria-Albert 1. Planuri şi perspective de Weiss, lnginer-Obrist . 89
din Londra . . . • • . • • • • - . . • • 63
1 6. Ceptura-Prahova : partea de jos a uşii altarului 64 Cronică
1 7. Pistoia ; St. Domenico : podoabă sprijinind i-
coana unui altar lateral • 64 1. Biserica Porumbitei din Gura-Sărăţei -Buzău. 92
18. Tronul din Valea Petrii • • 65 2. Biserica din Val�a Botei, com. Gura-Sărăţei
1 9. Tron arhieresc din Bucovina 65 Buzău 92
20. Tronul dela Stavropoleos . . . • . 66 3. Piatră mormântaiă din bis. fostului schit Dră-
2 1 . Ornament de pe uşa bisericii Colţea . 67 găneşti-Teleorman . 93
22. Stâlp de pălimar : Muzeul Correr : Veneţia 67 4. Capitel sculptat găsit în ruinele palatului lui
23. Tron din insula Cipru . . • . • • • . • 68 Ştefan-cel-Mare din Vaslui . 94
5. Piatră mormântală dela bis. din Călineşti-
Vechile cetăţi româneşti Prahova . . 94
1. Planul cetăţii lsmail . . . . • . • 71 Erată
Jlfonutn ente inedite din Tomi
1. Vederea din fată a uneia dintre bisericile mici
53. Cap bărbos • . . , • . • • • . 74 din Co !ofeni�Dolj • . • . . . , . 96
54-55. Capete de marmoră . • . . . • . • 74 2. Swlptură dela bis. din Brădeşti-Dolj , • • . 96

inp.org.ro
 PO R T R ET E L E LUI CONSTANT IN B R Â N C O V E F\ N U
F l\ 1'1 1 L I·E 1 S l\ L E
Cu prilejul comemorării morţii lui Con ...
stantin B rânco\Îea.nu am găsit potri\Îit a
d a ş i ic /n'ografia lui ş i a fam iliei sale.
Cel mai \Îechiu t i p , cu o c iudată co ..
roană, de catifea ş i stofă de aur, care
nu se întâmpină aiurea (dar l i terele sunt
cele obişnuite pentru secolu l XVII�Iea ş i
i nscripţia e î n bună stare) e cel dela
1"\amul. Domnul are mustăţi le supţiri ca...
racteristice, o barbă m i că neagră ş i pă...
r o l încă neras. Tânără apare ş i Doamna.
Cei patra bă ieţi, cele şase fete sunt încă
în fragedă \Îârstă.
La 1"\ogoşoaia, biseri că ispră\Îită de
Brânco\Îeanu ca p roprietar, înainte de
Domnie, p ictura a fost de sigur refăcută ,
de u n foarte bun m eşter. Chipu l Dom ....
nului e ţz'nut în curent cu o \Îârstă mai
înaintată : mastăţile l ungi cad în jos, barba
e bogată, chipurile fiilor săi sant expre ....
si\Îe, deşi se aseamănă prea mult între
ele. Pe Iangă figura, şi ea refăcată , a
Doam nei, ca faţa rotundă, grasă , apar
Domniţele în portrete ca acelea ale fe ...
telor lui Duca....Vodă dela Cetăţaia1), par...
tând pe cap căciali (afară d e 1"\aria, care
e Doamnă a 1"\oldo\Îei, ca soţie a tână...
rulai Daca). 1\ ici coroanele sunt de m e ..
tai , d ar tot închise, na ca obisnuitele ra-
'
" -
m u ri eli n trecu t .
' ) Reprodus in acest Buletin, a. VI (1913
Buletinul Comisiooii J'lonumentelor Istorice.
ŞI /\LE
- o-
L'a Sarpatele « banal şi înţeleptul şi
prea Iăudata!U Dom n » e în deplină bărbă�
ţie, cu barba p lină, dar neagră. Băieţii ,
fetele sînt mai de \Îârstă ; doi d i n e i ,
trei din e l e rpatru sant cele m ic i ; nu ....
mai la 1"\amal sînt, d e toate, şease) au
aceiaşi înnălţi me ca părinţii . Poartă co...
roane a fleurons.
Ce\Îa. maz' înaz'nte punem chipurile de
Ia Ha rezi (biserică şi paraclis) 1 ) d i ntr' o
si mai z dra\Îănă bărbătie.
' , Doamna are
încă mu ltă tinereţe, în faţa foarte b ine
redată. Copiii sant încă m a i măranţi în
cea d'intâia pictură, care dă numai pe
băieţi . In cealaltă, l'î.aria e Doamnă, Il inca
s, i Stanca sînt mărisoare, dar Constantin,
'
cel mai mare d i n fi i, e doar an copi ....
landra.
Bătrâneţea apare la Doiceşti (aceleaşi
coroane înc hise şi D o mniţele ca căciali
ca I a l'î.ogoşoaia) . fetele sînt toate 7 de
aceiaşi mărime ca şi a Doam nei , \Îădit
î mbătrân ită ; numai aici Constanti n si ,
Ştefan au m ustăţi ; între tipurile lor este
o oarecare deosebire.
Să adăagim că mai cunoaşte m pe Brân­
CO\Îeana şi prin m edalia lai « jabila.ră » ,
pe care a stadiat... o d . C. I'î.oisil în « Ba ...
Ietinal societăţii nam ismatice » pe 1 9 1 4,
arălând ş i n'otabilele deosebiri a le tipa�
-
, p. 171. ' ) Re produse i n acest Buletin, a. I ( r 90 8) , p p . 5 9 şi 157.
inp.org.ro
50 BULETINUL COhi SIUNII .MO Gl'\ENTELOR I STORICE

iai în deosebitele forme ale aceleias me� ,

Si, în sfâ.rsit, a\?em p i cturi d atorite anor
, ,

Familia lui Constantin�Vodil Brâncol]eanu , după. portretul mural d i n bis. �ostei m�tiri Mamnl.

da.!i i . meşteri apuseni. Sant nam a i două. : una,

inp.org.ro
 PORTRETELE LUI BRÂNCOVEF\ U ŞI fl\l'îlLlEl SI\LE .5 1

itografiată de un sculptor \)enetian, Ale� ţ ia, · plălită ele brânco\Jeanu, a Lexico-

:andra Del!ia (a Via), împodobeşte edi" nulai lui Vatina . Domnul e înfătisat.
' '
u

inp.org.ro
 BULETJ. U L COtliSJ U N i l t10NUI'lE TELOR I STORICE

2.
n
o
::>
'fi

o;-
::>

::>
1
<
o
o.
p>c

cv
.,
""
:l
n
o
"'
n
O>
:l

3
b.

inp.org.ro
 PORTRETELE LUf BRI\1'\COVEJ\NU ŞI fl\fULIET Sl\LE.

hlamida peste o ha ină

de brocard de Ve-.
netia ca brâa ; pe
,

cap poartă an cal­

pac ungare c, îm ro­
do bit ca o copcă de
pietre scu mpe pur­
tând trei pene d e
struţ. Jo u n t ar­
m ele ţării : iniţialele
. E . arată pe pic­
torul necunoscut.
De! Chiaro îm po­
dobeşte şi 5} cartea
lui de pre « Re\?ola­
tiile Tării Român esti »
, ,

cu an chip a l lai
Brân co\?eana băt.r ân .
Nu greşim, d e sigur,
afirmând că e o i m­
plă copie a cel u i d i n
Lexicon, afară de a...
grafele ce ţin sa r­
gucial şi hla m i da,
până la tema mun­
teană C ( I foi le de pal­
mier care o încon .... ""'
"
jură . Nouă sunt însă , o
>
1
c::
c hipurile beizadele...
c::
lor, păstrate (Şte­ <O
Vi
c::
fan şi Rada graş i, c
u
Con tantin şi l'î.alei
slabi). La toţi e exact
acelaş costum , şi ne
lntrebăm dacă de­
semnatorul 1z'a re­
prottus c/npurzle di1t
cutare biserz'că . l\r
fi un caz interesant
de utili are pentru
pi ctura occidentală a
zagră\?elii noastre.
N. IORGA

inp.org.ro
 ..,
54 BULETINUL C0/'1TSIUNII 1"10l'!Ul'1ENTELOR ISTORICE
""'

R E S U 1'1 E
-- 0 --

PORTRF\ITS D U PRINCE CONSTl\NTIN BR AN COVEl\NU ET D E Sl\ Fl\l'îiLLE

On a conser\?e des portraits du prince Un portrait de Br&nco\Jeanu , gra\Je

de Vala chie Constantin Brânco\Jeana, sap ...
p l i ci e a. Constantinople e n 1 7 1 4, et de
sa fam i lle, dans l es eglises de l'îamal,
1"\ogoşoaia, Sarpate le et Harezi . Ils cor�
responclent a. cl ifîerentes epoqaes ela regne
el e Con tantin. L'i ilastration de ce nu...
mero presente ces peintures certaine....
ment i nteressantes .
par l\lexanclre D e\Jia (a Via) ele Ven i e,
orne l'ed ition pabl iee sous les aaspices
el e ce prince da Di ctionnaire de Varinus.
.
Il est reproduit dans les Rivoluzz onz·
della Valachz·a de De! C h iaro. On y a
ajoate Ies portra.its de ses q uatre fils,
copies, waisemblablement, sur les aqaa....
relles d 'ane eglise \?alaqae.

inp.org.ro
 /
Fotog rafie d i n 1 YO .J- ,

1. Ruina \?echei biserici Sf. Nicolae Vechiu

din Ploeşti.

T A f\ P L H SI
'
T R O N U L H R H l E R ES C

O RIGI T J ŞI CAR A CTERE

--- 10 ---

T Â. l"\ P L A

Lă murind orig inea şi caracteru l sfeş .. tregime, nu sunt o creaţiune a ţări i şi

ni celor d i n bisericile noastre-o creaţiane
românească. des\?oltată. mai a les sub înrâu­
rirea italienească -ne rămâne, pentru a
împlini stadiul mobilierului nostru biseri ...
cesc, să facem acelaş lucru cu pri\?ire la
t&m plă şi tron ul arhieresc.
Desi toate fac parte din acelaş mo�
b i l ier, cercetarea acestora d in urmă ne
\?a duce ca totu l pe altă cale decât
aceia aBată în cercetarea celor d ' i ntâi.
Tâmp lele, aşa cum le cunoaştem în plină
epocă. brâneo\?eneaseă, s ea lptate în lemn
cu o neasemă.nată fi neţe şi aarite în în-
nici măcar o formă trăină. adusă ş.i de ...
\?Oltată eu încetul pe pământal ei, e i un
împrumut, luat d intr'o dată, pedean tre­
gul, dela străini.
Dar această formă de tâmplă nu e
s ingura p e care o aflăm în b isericile ro ...
mânesti,,
ci ne staa în fată )
două m odele
de tâmple, deosebite între ele ca stil, ca
origin i , ca m aterial e : anal e popular, ro ...
mânesc, de zid ; altul e stră in, sculptat în
l emn, numai floritari.
Asem ănarea între unele şi altele stă
numai în forma generală , în nu mărul şi
rân cluiala icoanelor cerute ele canoane.

inp.org.ro
56 BULETI NUL COt\ISIUNII t\ONUt\ENTELOR ISTORICE
l-
I
2.
Ti'impla bisericii din Jupureşti�Praho'Ja.
l'iODELUL R01'1ANESC, cel popular,
e făcut în întregi me de z i d . El are, potri ...
vit datinei, în partea de jos trei deschi�
deri: aşa îm părătească în m ijloc şi cele
două aşi ale arhanghel ilor în lături, câte
trele încheiate în partea lor de sas în
formă de accoladă (simplă ori îndoită),
în trilob saa în simpla arc de cerc. Intre
asi
, i coanele împărătesti
, , iar d'asupra
acestui ordin de arcade alternate ca i coane,
an b râa împodobit ca viţe, apoi d ouă rân­
duri de fir ide, puţin adâncite , ca i coane :
profeţii ş i evanghelişti i , iar sas de tot,
în m ijlocul tâm plei, crucea răstign irei,
făcută de asemenea d in z i d .
I coanele sant lu crate al]resco, iar în
Jocul rămas gol împrejurul lor, pe brâe
ca ş i în latul uşilor, până pe poalel e
tâm plei, sant zagrăvite, tot al fresca,
ornam ente s imple, rasti ce, în colorile
obisnuite
' ornamentării românesti: ' albas...
tru, galben, roşu , negru .
Când b iserica e mai mare si ' mai bo-
gată, în locul p icturi i ori alături d e ea,
inp.org.ro
sant ornamente mode late cu rel ief usor,
'
înt r'un ameste c de var şi ipsos.
Modele
Tâmpla bis. din ]upureştzi· Prahovei ,
(fig. 2) pe valea Cri cova lui�sărat-locas,
căzut în ru ină - are ca podoabe numai
zugrăveala pe forma firidelor ş i brâelor,
cu i n trături şi eşituri scoase din plin în
tencuială. Arcurile celor trei usi, ' în tri...
lob scu n d , sunt zagrăvite în colori mai
înch ise; ti mpanele d intre ele, d in potrivă ,
în forme si ' colori mai usoare.
'
Partea de deasupra celui de al doilea
rând de firide, drepte, e năraită, ca şi
tencuiala şi zagrăveal a crucei Răstigniri i.
Bz.serica din]ercălai (fig. 8), interesantă
prin fel u l în care naosul e despărţit de
pronaos, are o tâmplă asemenea celeia
din Juparest ' i , de care nu e departe, si '
e, tot ca ş i ea, aproape o ruină.
1 n pronaos se vede i conostasu 1 cu bal...
dachin ţinut pe doai stâlpişori ră suciţi.
Tâtnp!a biserzâi din Vâ 1,.â ţi, judeţul
 TÂ.tlPLl\ ŞI TRONUL l\RHIERESC
Q· 1
Rui nâ \Jechei biserici Sf. Nicolâe Vechiu, Ploeşti .
Praho\?a (fig . 9), de zid, are arc:al c:elor
trei uşi în trilob, dar « !oba l> > d in mijloc:
e ascuţit, nu rotund.
Tâmpla bz"serzâi sj. Nicolae d i n Ta ....
baâz. Ploeştilor-o p itorească ruină în
marginea de răsărit a oraşalai· - e mai
interesantă dec:ât toate.
I n ea sant alăturate, suprapuse c:a în
filele anei istorii, c:ele trei feluri de îm ....
podob ire ale tâm plelor româneşti ; model
d ispărat odată c:a uitarea meşteşugului
pi cturii al fresca.
1\c:este tre i stări prin c:are a trec:ut
tâ mpla se \?ăd bine în loc:al însemnat c:u
li tera 1\ pe figura 2.
Intâia oară. tâm pla a fost d reaptă: an
perete zugr3\?it, fără c:iubac:e esite, fă ră
fi ri de intrate. 1\lături de ic:oane se des ....
B�1lctiuul Com isianii I'\onumentclor Jsto dcc.
57
..!..- h
1 oLbO-G<
::P)
'. -'JUh
3.
(Desen făcnt in anal 1 90 2 )
\?Oltă ornamentul din ramuri înc:o lăc:ite,
\J inete, pe an fund cenuşiu.
f\ai târziu zugră\?eala aceasta fu ac:o...
perită c:a o alta făc:ată pe un strat de
tenc:aială, din c:are ac:um se sc:oate ro...
tanzitura brâelor şi relieful stâl pişoril or
d intre i c:oane.
Detalia! d i n p agina următoare (fig. 4)
reprezintă, în mijloc:al lui, a ceasta a doua
zugră\? ire. Pe brâu l d intre c:ele două
rânduri de sfinţi sant frunze \?erde... în ... ·
c:his. Pe cel d e jos ornamente c:a firul
uşor al flori lor de c:âm p.
La a tre ia ş i c:ea d in armă zugră\?ire
stâl pişori i d intre ic:oane ş i brâe le fu ră
îm brăcate c:u frunze în relief, asa c:um ,
,
se \)ede în d reapta fig. 4 şi pe desenul
mai amănunţit d i n fig. 6 şi 7 .
inp.org.ro
58 BULETINUL C0.1'1ISJUHII .1'10NU.l'1ENTELOR I STORICE
4.
Tâmpla bis. Sf. Nicolae,
Ploeşti.
Partea de sas şi mijloc.
Ornamentarea în acest fel de amestec
de t>ar şi i psos, modelat proa păt pe loc,
nu e cet>a neobişnu it în arhitectura noa�
stră. Când p iatra era greu de găsit ş i de
lucrat, sistemul acesta, cu toată fragi litatea
l u i , fa intrebuintat chiar si pe d i n afara
' '
bisericii. Stavropoleos, înâi nte d e restau�
rare, avea brâul şi alte înfloritur i astfel
lucrate.
B iserica sf. Gheorghe nou d in Craiot>a
păstrează, în parte, asemenea ornamente
pe brâul e i d e afară .
inp.org.ro
Si mple prin felu l constructiei si al îm ...
' '
podobirei ; atât de s trâns legate d e arta
populară , în cât, fără. îndoială, multe d i ntre
aceste tâmple de z i d au fost lucrate de
meşteri ţăran i , ele se alătară. împrea...
nând a�se cu i nteriorul si decorarea lai
'
mai firesc decât tâmplele d e lemn.
Spatele spre a l tar, care la cele de lemn
ră mâne ca o goală. legătură de bârne şi
pervazuri , la tâmpla de zid el e an
perete drept potrivit pentru icoane, asa '
cam se vede în privirea d in altar a
tâm plei !Jis. Sf. N ic:olae d i n Ploesti , în fig. 5 .
 TÂ.l'1PU\ ŞI TRONUL l\RHIERESC 59

1'1 inanata ruină a acestei

tâm ple, bătută de \) iscoJal
şi plo ile a 60 de ani - de
când b iseri�a ei a căzut -
a cam abia se mai 1 ine. Bol ....
ţ ile na o mai apără de ploi,
cari îi slăbesc temelia, şi ea
se încl ină înt r'una.
Culorile ft·escei îs, i aa însă
li mpezimea întreagă.
Restaurarea, care \)a păstra
răm ăşiţa acestu i altar, i .... ar
întări temelia slăb ită şi ar
reface bolta care acoperea
na\)a în faţa tâmplei, păs...
trând .... o \Jremelnic pentru o ....
rasul
,
care na are alt Iaera
mai \Jechiu ca ea, decât b ise­
rica D om nească , ctitoria lai
1'1atei Vod ă , pierd ută prin
nenum ărate p refaceri .
Inţelegerea pentru lucra ...
riie frumoase d i n trecut \)a
fa ce întâia! în ceput pentr([
păstrarea lor într' un judeţ
care, bogat în arta \)eche,
s'a silit până astăzi să o ri­
sipeaseă ; se \)a trezi în a ....
ceiaş weme pietatea ce s'a
sfi it să dărâme altaru l bise....
5. Ruina bis. Sf. Nicolae Vechiu d i n Ploeşti. - Vederea ricii pierite, dar e atât de
altat·alui ca spatele tâmplei . slabă că îl lasă, părăsit, drept
adăpost animalelor.

DETALII DIN TA 1'1PLA B IS. SF. NICOLAE

- ===...

6. l'1edalion din rândctl ele 7. Ornamentul ele pe bnlul mijloci o .

scts al ' sfi n tilor.
� ,

inp.org.ro
 60 BULETINUL COtl!SIUNII t10NUt1ENTELOR I STORICE

1-

Vederea pronaosaloi.

TâJinpte populare din lemn nu cu�

noaştem, cu toate eă în l ucrarea acestui
m aterial arta noastră ţărănească e de o
·r
1 neîntrecată iscusintă.'
C hia1· bisericile de

1' . 1
bâ.rne, pe care le ştim, bogate în ciopl ituri
- � ( .______,,.._ - şi forme, au tâ.mplele lor tot d i n lemn ,
dar simple, prea simple pentra a găsi în
ele urma anei arh itecturi : Un pere le pe
care sunt însirui
'
te i coane. t\ai mult lucru
de zugrav, decâ.t de cioplitor în lemn.
11 1
'1 D i n asemenea începuturi amorfe nu e
1
1 nimeni îndreptăţit a crede că aa urmat
?,
. ,
•:J
complicatele tâ.mple brâ.nco\Je neşti .
1 Deci l a t ipul tâ. mplelor de zid se o�

1
prese formele pămâ.ntene ale tâ.mplei,

OLIJ)
strâ.ns legate d e arta noastră bisericească
ca şi de arta populară , prin formele go�
lurilor, prin spiritul împodobirii.
Unii meşteri pricepuţi în crestături
i mitară în mod destu l de stâ.nga c iu tâ.m�
piele cele bogate : dar de aci nu se născu
un gen organic şi deci trai nic.
9. Tâmpla bis. din Vârâţi. l\11:\tori , jos. Do\Jadă tâ.mple ca cea din Tâ.rgo\Jişte ,
detaliu! di ntr'o troiţă. fig. 11.

inp.org.ro
 TA1'1PLA. ŞI
i
i
\
�
1 o. 1 â m plil -.:echei 1'1itropolii din Târgovişte.
Stâlpişod înh·e icoaDe.
1'\0DELUL STRAIN, de o 'Vechime pe
pământal rom ânesc ce na trece, cred , de
300 de ani, alcătuit şi el după aceleaşi ca�
noane, are toate eleiTientele d i n care e
clăd it- stâlpi, stâlpişor i , brâa ri , chenare
si tim pane - acoperite cu o sculptură
fără de seamăn de compl icată , lucrată ca
o chinu itoare răbdare.
l\u ritara care îm bracă acest fel ele
tâmple le d ă o înfăţişare ca total orien�
tală.
I n tre tipa! tâm plelor ţărăneşti, de z i d ,
şi acesta el e l e m n sculptat ; între n e b a...
n ia de forme si flori tari a acestora si
, ,
formele c u mpătate ale arte i populare, na
stă n i c i o legătură, n i ci o formă de lre...
inp.org.ro
fROl'lUL A. RHIERESC 6 1
1 1. fragment de tâmplă, Tâq.JOVi�te.
\Imitaţie rudimentară după modelul de tflmple străine\.
12. F1·a!1ment , 1'1irceşti�Rănceşti,
jad. l'leamţu.
cere, care să mărturisească originea lo­
cală si nici măcar eles-voltarea în hota...
'
rele ţări i a tâmplelor celor bogate . Ori.-
gi nea şi des-vol tarea lor na o putem afla
decât la stră i n i . Căc i , negreş it, dela sim ....
plitatea firească oricărei is'Vodiri la înce....
pata! e i ş i până la această formă ultimă, în
praga! el ecadenţe i , a fost un dram l ung
şi noi nu a\?em do'.?adă că JT\ăcar o parte
el i n el să fi trecut prin tara noastră . '
Stilul acesta, ajuns la l i psa de măsCJră.
în împodobire ca si la moli cianea for...
'
melor florale, cond u ce căutarea origini lor
l u i către Oriental bizantin.
Găsirea în formele sale a m CJ ltor ele­
mente din Renaştere, na ne poate înd repta
62 BULETINUL COl'liSTUNIT l'\ONUI'\ENTELOR ISTORlCE
1 3.
Fragmente de tâmpiă ,
Brline�ti�mo\J.
a) S tâlp între b ) ldem.
uşile împărăteşti.
spre I talia. Na numai u l timele eflores-­
cenţe b izantine, dar chiar arta decora...
ti\?ă turcească aa împrumutat flora Renaş...
terii, aa incrastat�o în masa lor s i , astfe l
încărcată, aa adas ... o si la noi, două \?ea...
'
cari după ce ea se \)estejise, pierind în
'
decadenţă, pe pământal de unde răsărise.
De a l tm in trelea b iserica română , nă ...
scată şi des\?o ltată sab ocrotirea Orien ...
lalai, are toate elementele caltala i : cânta ...
rea ş i odăjdii le, icoanele, până la o vreme,
şi l i m ba slujbei, îm prumutate dela Orien ...
ta! bizantin.
Aşa şi tâmplele cele bogate de lemn.
Tâm pla luată d in i nsula C ipru s i dusă
în muzeul Victoria�l\lbert d i n Londra,
prin simpla ei alăturare de ana d intre
tâmplele româneşti , d es leagă întrebarea
şi înlătură orice înd oială asupra origi nei
acestora d in urmă. Fig. 1 :s.
La s feşn ice a\?em altoirea anei înrâuriri
străi ne pe forme româneşti. Ca tâmplele
scumpe na e aşa. Şi e probabil că nu a\?em
c) Timpan
între icoane •
1 4. Ra\Jenna : Fragment în lemn ,
l'\uzeu. ··)
aurit.
m ăcar de a face cu an împrumut trecut
d in B izant, ori mai de aproape, î n m â...
'
nile mesterilor român i, ci ca l ucrari fă...
'
'
eate de mesteri străini, poate răbdătorii
'
călugări greci, cari au adus ş i celelalte
elemente ale cultului ortodox la noi şi
aiurea, - căutaţi fiind mai ca :;eamă
pentru îramosal m eşteşug al zagră\?eli i
a l fresco.
Tâmplele aflate în unele b iserici bul.­
găreşti l a fel ca ale noastre, sunt, negreşit,
de aceiaşi origi ne greacă. Căci dacă
aceste în florite podoabe ale cred i nţei
ortodoxe nu au patut să se nască în mij ...
'
local stră laciri lor brânco\lenesti , ca a tât
'
mai puţin !aerul acesta se putea petrece
pe pământul bulgar, care na ccmosca
n iciodată o asemenea strălucire. Iar tâm....
piele de o formă degen erată cu total , ase ..
menea decadenţei mobilieral u i nostru, sunt
o do\?adă a strânselor legături d intre bi ...
serica noastră şi b iserica balgară.
inp.org.ro
 TÂ.t\PLl\ ŞI TROr'UL l\RHIERESC 63

1 5 . Tâmplă din Cipru. adasă î n 1'\azeal Victoria�A.Ibert d i n Londra.

Din : Griechische Sitten and Gebrăa �he aas Cypem (ta fel 7 8) von 1'\agda H. Ohnefalsch-Richter.
Dietrich Reimer Ernst Vohsen, Berlin 1 9 1 3 .

inp.org.ro
64 BULETINUL COl'11SlUNJI f\ONUf\ENTELOR ISTORIC E
Podoabă spriji n i n d icoana u n ui a l tat· lateral.
TRONUL
Potr i\,it datinelor, ori ce b iserică are
o strană destinată episcopului. R i d i cată
pe o treaptă saa două mai sus decât
celelalte, ea capătfi înfăţişarea unui tron ,
acoperit uneori ca un bal u achin ţ inut pe
an spatar înalt.
Forma rămânând pretutindeni aceiaşi ,
bogăţia amănuntelor ş i podoabelor l u i
sunt, după priceperea meşterilor, foar;·e
deosebite dela o b iserică la alta.
I n chip natural \)Om a\Jea : d e o parte,
modele populare, neati nse de înrâuriri
străi ne; de elta, scaune episcopale lucrate
sub aceste înrâuriri şi de m u lte ori chiar
de mesteri străini.
'
lYlodelul pop ular, pornind dela tro�
nuri cari nu reprezi ntă n i c i an i n teres
pentru artă, ajunge adeseori, cu m ijloa....
cele foarte simple ale anei construcţi i
l ogice s i împodobită c u ornamente tăiate
'
d i n plin, până la forme şi proporţiuni
ce le fac să aibă tot atâta preţ cât cele
mai pretioase tronuri arh ieresti.
'
'
T7-onul dz"n Valea Petn"i, Praho\Ja,
e an bun model popular. Stâl pi i înalţi
ce .... i ţin spătarul ca ş i cei scurţi , pe cari
inp.org.ro
1 7 . Pistoi a . St. D om enicJ.
se sprijină brăţarele, se o d ihnesc, câte
doi, pe trupul unui d elfin încolăcit, ca
faţa în sas.
Chipul acestui animal a m inteste scorpia, '
care formează braţu l sfeşnicului d in J'lo ...
ceşti .... Praho\Ja ( 1). 1'lâna se rează m ă de ase ....
menea pe spinarea unui delfin ca botu l
aşezat pe stâlpal cel scurt, iar ca coada
în fi ptă , d rept îmbinătură, în stâlpul spă....
taralai.
Poliţa pe care se şade e ţin ută în
l ături pe scân dari scobite în arc de �ere,
ca creştetul crestat uşor, iar între ele
si delfinii brăţarelor sant prinse 2 sc&n ...
d ari pătrate mai usoare, în care sant '
tăiate, pătruns, patru rozete înc hise fie�
care în câte an cerc.
Tronul e simpla şi are m ult caracter
în forme şi podoabe.
*
l'lodelal d i n Baco\Jina, care se afla
în pa'Vi l ional acestei ţări româneşti la
expoziţia d i n 1 9 06 , poate fi socotit ca
an t i p m ijlociu, între cel popular ş i cel
nobil:
{ ' ) i\cest Buletin, a n u l VII, pag. 23.
 fA "\PU\ ŞI TRONU L 1\ R H I Er�ESC

1
1
1

1 '

1
1

j
1
1
1

1 8. Tronu l din Valea Petrii. 19. Tron arhieresc din Bucol)ina.

Căc:i d e multe ... ori se poate c:a. un sc:a.un
· u c:a.ra.c:ter popular sE\ fi fost luc:ra.t de
1n m ester c:are \Jă zuse modele străi ne;
'
la.c:ă însă el nu merge c:a i m itarea ptmă
El formele ornamentale, pe c:a.ri, c:u ins ...
rumentele si ed ac:a.tia lui, nu le putea
nterpreta. clec:ât greşit, c:i se opreşte la.
orma. generală, pe c:are o \Jăzuse, dec:o ...
eşit din mâneJe lui poartă pecetea. ori­
g inalităţi i a cestei a. rte.
Astfel e a c:est tron buc:o\Jinean, ase ....
m enea c:u c:are se găsesc: ş i prin ţară
tronuri. El are, prin im itare, c:omun c:u
c:ele bogate, forma rotundă în c:are e
înc:heia.t spătarul, mărgelele c:e o înc:on ...
J· ară, c:a s i stâl p isorii, m i c: i c:a n iste mo�
' ' '

·â.nd ... o c:u simplele şi sigure le m ijloace soraşe, c:are împodobesc:, în trei rândur i
tle artei sale populare, - atunc:i tronul d e c:âte · nouă, ac:est spătar.
Buletinul Comisiunii t\onumentelor Istorice. 9

inp.org.ro
66 BU LETINUL COtliSIU I I tlONOtlENTELOR ISTORJCE

2 0 . Tronal dela Sta"ropoleos.

inp.org.ro
 TA1'1PU\ ŞI TRONUL ARHIERESC 67

JV!odele de tronuri ar!nere�tz". fJi'"e"'

fz'oase prin forme şi sculptor i fi ne, se
găsesc acolo unde bogătia ' ctitorilor si'
d ibăcia meşterilor au Impodobit -biser i ...
cile noastre ca târnple, numai o floritară
d e sas ş i până jos ; cu uşi bătute în
împletituri usoare ; cu am\Jonuri şi te ...
trapoade tot asemenea lucrate în această
culptară a lntregei noastre arte b iseri­
ceşti dela 1'1atei ...Vodă încoace- în care
florile Renaşterii sant îm binate de mâni
ori entale - unică, dela per\?azal de piatră
al n nei uşi până la argintăria candelelor
ş i cărţilor sfinte.
Tronuri / ca acelea dela Harezi , pa­
raclisul 1'1 itropol iei d in Bucureşti şi cel
dela Stawopol eos sunt o mândrie a tre ...
cutu lui nostru artistic. S' i d acă nu dau
acestui trecut preţu l anei or iginalită.ţi
depl ine, ele m ăresc, prin frum usetea ' lor,
stră lucirea anei arte decorati\?e ce în ....
flori, weme de d ouă \Jeacnri, pe pă ...
mântGI românesc.
.
Tronul dz'n biserica StaV7'"0poleos
reprezintă epoca celui m a i sănătos echi­
2 1. 2 2.
l i bm în des'Voltarea ei. Niciodată. o
Ornament de pe aşa Stâlp de pălimar. 1'1 azeal
artă. decorati\Jă-luân d G....Ş i lemnul drept bisericii Colţea. Correr : Veneţia (1).
material s' i apl i când a... si
, iscusinţa la an
lucm aşa de simplu, cGm e un scaGn
ca acesta - n'a ajuns la o creatiune '
mai nobilă.. Construcţia e tot aşa ele h iereşti aa, e d rept, ca şi tâmplele de
_
simplă. ca si origine orientală. bine hotărîtă. , ma lte ele...
' a tronului tă.rănesc,
' i ar o r...
namental - fără. să-i ceară. cel mai m i c mente decorati\?e d i n Renaştere. Dar fap ...
sacri ficiu - desenează, c a reli eful să.a tai că. în Veneţia se găsesc elemente d e­
uşor legat d e natura şi fibre le lemnului, corati\?e asemănătoare cu anele părti,
formele e i curate. E l nu aşteaptă. n ici d in mobilierul de care ne ocupă m , nu
străluci rea poleirei ş i n i ci a ccentele co ... e îndestul ător, nici de natură a ne
loarei . face să. eă.ută.m originea tronurilor spre
Punem, fără sfială, ca\?ântal monu ... Ital ia.
111ental lângă. a cest frumos scaun.
( ' ) Guida ilustrata del 111useo âvico Correr arată,
* la pag. 3 0 : parapetti in Iegno che or·na\,ano giâ la scala
delia lamiglia I\gnella o I\gnello a Snnta fla1 ia \ater Do-
I ntrebărei ce stă. asapra originei tro� mini. Sono di stile gotico (?) del sec. XV.
norilor n oastre îi aflăm răspunsul cer� E u n stâlp înalt de aceieaş grosime cu stâlpii tronurilor

cetând tot spr� răsărit. noastre ; ornamenta. lui, asemănător· ca al l or, e mai reliefat
şi prin întorsături aproape � i d e cele de pc unele uşi biseri•
1'1odelele cele preţ ioase de tronuri ar ... ceşti dela noi. Foto Naya 3 2 4 1 , Vene ţia.

inp.org.ro
 BULETINLIL COtiiSIU NIÎ t10NUt1ENTELOR ISTORiCE
23. Tron din i nsula Cipra ,
(din aceiaşi poblicaţie ca şi tămpla dela p.
Capul de pălimar (fig. 2 2) , aflat în ma ...
zeul Correr d in Veneţ ia, e identic ca
stâlpal ce ţ ine brăţara! trenurilor noas-
tre episcopale. Tot în Veneţia se găsesc
icoane încad rate în cal ptari asemenea
celor de pe tâmplele româneşti .
fragmenta! aflat în b is. St. Domen ico
el in Pistoia, ca podoabă a ana i mic al�
tar (fig. 1 7), e asem ănător ca ornamen ....
tele cari coronează tâm plele româneşti .
Dar aceasta si orice alte asemănări ca
'
ea, destul de grea d e găsit în I tal ia, nll
clO\)eclesc înra d i r i mai strânse între două
arte cari 'aa des\)oltat la dollă \)eacuri
departe ana de alta.
Ele do\)edesc legătura d i ntre arta \)e ...
neţiană s i cea orientală, în\)ăţătoarea
noastră . Iar formele de flori , de \)iţe,
caracteristice scul ptur i i Renaşter i i , pe care
le găsim la tromirile episcopale româ...
neşti, ca şi la tâmplele ş i uşile biseri­
ci lor noastre, sant elemente împrumutate
de arta b izantină ca s i de cea turcească
curată şi aduse de ele la noi .
l\stfel se înţelege cam, multă \)reme
du pă căderea în baroca! grosolan şi în
decadenţă a artei decorath:>e a Renaşterii,
la noi se ornamenta - mobil iere si argin ...
'
tărie-ca florile fin e d in epoca sănătoasă a
Renaşterii . formele, cari aa e\)olaat ş i au
ajuns fireşte la decad enţă în mânile crea...
tarilor lor, - aceleasi forme aa rămas
'
ca şi împietrite în mânile m esteri lor din
Orient.
Tot în muzeul Vi ctor ia... l\lbert din Lan ...
dra e află an tron adus d in insula C i ...
pralai. forma l a i desleagă, ca Şi pentru
63). tâ.m ple, ori g inea tronarilor noastre celor
bogate.
Bolgaria a dobândit, din aceleaşi ori ...
g i n i , aceleaşi forme ca şi noi, şi aceiaşi
decadenţă a lor o găsi m d i ncoace ş i
d i ncolo de Dunăre.
A L . M . ZAGO R ITZ
inp.org.ro
 TÂ1'1PLI\ ŞI
R E S U 1'1 E
--
Poar com pleter l'etade des orig ines
el des caracteres du mobilier des egli�
ses roumaines, i l faut encore exa m iner
le fronton de l'autel et le trone.
Les recherches sar le fronton nou
montrent deux types bien d ifferents :
a) U n 10dele, popu laire, en brique,
commun aax pet i tes egl ises de campagne,
qai porte l'empreinte d'un tra\?a i l paysan.
D' habitude ce mar separe la nef
de l'autel ; i l est cou-oert d'un enduit
sur lequel sont pei ntes al fresco des
« icones » et des ornements.
Quelques frontons en brique ont de
larges profils horizontaux et des n iches
de faible profondeur, pour les " i cones" :
fig. 2 .
Les plus riches d es frontons popa�
laires sont ornees de colonnettes, de
feui lles et de rinceaux mode les sur place,
dans un melange d e chaux et p lâtre :
fig. 1 3 6 ' 7 .
' '
Ce modele a d ispara a'Oec l a d i s...
parition de la peinture al fresco.
b) Un modele de fronton en bois
scu lpte et dore, d'origine etrangere et de
caractere oriental. l\ncien de tro is sie....
cles, i l Se trOU\?e dans les riches egli ....
ses du pays. Sa scu lpture finement tra ....
'Oaillee - a jour sur les grands profi ls
horizontaux - porte la flore de la Renais�
inp.org.ro
TROHUL 1\ R H I ER E S C 69
0--
sance i talienne, caracteristiqae de la
scul pture decorati'Oe de l'epo que de Brân ....
co\?eanu, mais a ffinee par !' Orient byzantin,
d'ou ce modele de fronton a ete apporte.
Toate d iscussion sur son origine est
superflue q uand on compare tel fronton
de l ' île de Chypre (fig. 1 5) a\?ec cel les
de nos eglise .
Le trone, siege destine a l'e'Oeque oa
au Voe'Oo de, nous presente, dans l a meme
composition generale, une \'ariation q u i
\? a de la simplicite rustique (fig. 1 8) em�
preinte de noblesse jusqa'a l a richesse
d'ornamentation des frontons d ' origine
orientale.
Ce trone de Chy pre (fig. 2 3), d 'une d("....
coration un peu decadente, nous i n d i ....
que precisement la pro\?enance de cette
partie de notre mobil ier.
Des artistes popul aires ont que lquefois
cree des trones comme celui qu i eta it
dans le pa'Oil lon de la Buco'Oine a l ' Ex�
position generale roamaine de 1 906 :
fig. 1 2 .
En somme notre mob i l ier religieux,
dans ses exemplai res simples, a des for ...
mes populaire et originales ; tan d i s que
les frontons et les trones charges d'or ....
nementations et de dorures sont d'or i ....
gine orienta le byzantine.
 VECHILE C E T ATI R 0 1'1 A N E S T I
DUPA CONTELE D E LflNGERON
--o-
Nici unul din streinii pe cari Î mprejurările
i-au adus a cunoaşte în chip direct şi mai te­
meinic Ţările Române, nu ne-a lăsat asupra
vechilor noastre cetăţi relaţii de total atât de
amănunţite şi interesante ca Contele de Lan­
geron, general francez, emigrat În serviciul Im­
periului rusesc. Intr'adevăr, În memoriile sale
asupra campaniilor Întreprinse de Ruşi Împotriva
Turcilor la 1 806- 1 2 ( e d . În Documentele H ur­
rnuzaki, sup. 1 , voi. III, pp. 70-390), campa­
nii În care personal a avut un Însemnat rol mi­
litar, Langeron descrie - în legătură cu iuptele
date pentru scoaterea din mânile Turcilor a fos ­
telor cetăţi româneşti nistriene şi dunărene -
Însăşi aceste cetăţi : Hotinul, Benderul, Cetatea
Albă, Chilia, Ismailul, Brăila, Giurgiu) şi Tur­
nul. Aşa fiind, e bine, credem, să se pună În
evidenţă, În chip mai deosebit, aceste descrieri
şi În paginele publicaţiei de faţă .
In genere, observă dela Început generalul fran­
cez (lbid . , p. 83), cele mai multe din cetăţile
turceşti (ale Ţărilor Române) - cari, de obi­
ceiu, nu sunt decât nişte castele simple cu pa­
tru laturi- nu se pot compara, ca valoare, nici
măcar cu cetăţile timpului său de a patra mână,
fiind construite tct după sistemul vechiu - "cu
turnuri şi turnuleţe din sec. XIV " . Căci, ex­
plică el, când întâmplările războinice sau cursul
vremii strică aceste turnuri şi turnuleţe, Turcii
au grije a le reface Întocmai. Mărturie preţioasă
din punct de vedere arheologic, Întru cât con­
firmă părerea că zidurile de azi ale Cetăţii Albe
şi Hotinului - singurele ce ne-au mai rămas,
Benderul fiind zidit numai sub Turei (după
1 538) - sunt acele ale lui Stefan cel Mare
(la Cetatea Albă) şi Petru Rareş (la Hotin).
Trecând la cetăţi în parte, Langeron nu are,
din nefericire, decât numai câteva cuvinte pen-
inp.org.ro
' '
tru cea mai importantă din ele, pentru Hotin,
cu care se Încep relaţiile sale (lbid. , p. 95).
Această cetate, zice el, e aşezată pe malul drept
al Nistrului şi e întărită dela natură, mai cu
seamă În partea de către uscat. Tot aşa d e la­
conic e de altfel şi pentru cetatea polonă din
potrivă, a Cameniţei " şi mai Întărită dela na­
tură ca Hotinul". In schimb însă, de îndată ce
ajunge la cetăţile pe cari le-a cunoscut bine de­
vine mai amănunţit şi mai interesant.
Aşa clespre Bender spune (Ibid. , p. 93) că
a fost zidit de Turei, spre a fi, ca şi Hotinul,
Brăila şi Giurgiu, de Încercuire Moldovei (sic),
să nu poată scutura jugul păgân ; e aşezat pe
malul drept al Nistrului, pe o înălţime În pantă
repede, care domină fluviul şi şesul Înconjură­
tor ; e un pătrat lung, fortificat în chip modern
şi având În lăuntru un vechiu castel cu patru
turnuri ; cucerindu-L la 1 789, Potemkin i-a arun ­
cat în aer o parte din fortificaţii, lăsând pe sol­
daţi să-i distrugă casele, aşa că nu rămase nici
o singură locuinţă nedărâmată, cel puţin pe ju­
metate ; recucerindu-1, la 1 79 1 , Turcii I-au re­
făcu t ; pe o l nălţime, în apropiere, un şanţ şi
câteva pietre indică locul casei )n care Carol
XII susţinu, Împotriva aliaţilor şi amicilor săi,
acel asediu extraordinar, a cărui povestire pare
o poveste ; la 80 de stânjeni de oraş, era un
suburbiu, necuprins în fortificaţii ; în sfârşit, În
jurul Întăriturilor, se văd urmele caselor Ş I gra­
dinilor ce alcătuiau acest suburbiu.
Iar despre Cetatea Albă (lbid., p. 1 1 2). Aşe­
zată pe o stâncă foarte înaltă, a fost construită
de Genovezi, cari, odinioară, stăpâni pe ca­
comerţul Mării Negre, înălţară pe ţărmurii ei, o
mulţime de cetăţi. Fortificaţiile ii sunt gotice.
Genovezii au grămădit aci ziduri peste ziduri,
toate straşnic de înalte. Şanţul, tăiat În stâncă,
 VECHILE CETĂŢI ROl'\ANEŞTI 71

are noua stânjeni in adâncime şi e foarte în­
gust. Zidurile s'ar putea fosă lesne dărâma prin
baterii ce s'ar aşeza foarte repede şi foarte aproape,
căci suburbiul se intinde până la marginea Întări­
turilor externe ale cetăţii. Chiar de i s'ar da foc,
ar rămânea destule dărâmături spre a adăposti pe
apărători, şi uliţele ar servi ca tranşee. Cu asalt
e peste putinţă de cucerit. Cetatea e mult mai
puternică de către liman , de cât de către uscat.
Aceasta pentru că limanul Îngheaţă uneori. ?re­
cauţiunea era deci necesară. lmprejurimele cetă­
ţii sunt înfrumuseţate de grădini cu arbori ro­
ditori şi de vii foarte abundente. I n castel nu
sunt decât două sau trei case locuibile, dar În
suburbiu e un mare număr de frumoase case
turceşti bine zidite, Împodobite cu picturi şi Îm­
prejmuite cu grădini.
/
Mai amănunţită şi mai interesantă decât toate,
e Însă descrierea pe care Contele de Langeron o
face cetăţii dela Ismail, care, ca şi Benderul, e
o cetate turcească, Întemeiată de foştii noştri
suzerani, pentru necesită ţi strategice de apărare
a Imperiului la Dunăre. lată cum ne-o înfăţi­
şează generalul francez (lbid . , pp. 96-97).
Ismailul e aşezat pe malul stâng al Dunării,
la vreo 70 verste de mare. A şezarea sa e de
aşa natură că Ruşii nu pot risca o trecere În
Bulgaria (Dobrogea) , fără să pună mai Întâiu
mâna pe această cetate. In ultimul războiu ruso·
turc ( 1 769-7±), nu era Întărit decât cu un zid
simplu, rămas dela Genovezi (! ?). Dar, după
pacea dela 1 7 74, Turcii, văzându·i Însemnă­
tatea, au încredinţat fortificarea sa la ingineri
europem, între alţii unui german Richter. Aceşti

1 = Dunărea.
2 = Suburbiul moldovenesc.
3 = Bastionul de piatră.
4 = Partea dreaptă a ora�ului.
5 şi 6 = Moschee.
7 = Caste l u l cel vechiu.
8 = Castelul cel nou.
9 = Pârâul dintre suburbiu şi oraş.
1 O = Vechi a incintă.
I l = Loc viran, pentru trupe.
12 = Insula Ceata!.

Planul cetătii lsmail.

Despre Chilia (lbid . , p. 94). E aşezată pe ingineri l · au Înconjurat c'un retranşament de

malul stâng al braţului de miază-noapte al Du­ 1 800 stânjeni, Întocmit după configuraţia tere­
nării, numit Gârla, la vre-o 40 verste de mare. nului. In retranşament s'a cuprins şi un subur _

E un oraş vechiu, zidit de Genovezi, când
aceştia obţinură, sub lmpăraţii greci, comerciul
exclusiv pe Marea Neagră şi Dunăre, ceeace-i
-
obliga să-şi construiască cetăţi, pentru a pune
comptuoarele şi magazinele lor la adăpostul nă­
vălirilor barbarilor din imprejurimi. E foarte mică :
n'are decât vreo sută cincizeci de case proaste ,
Închise Într'un zid (incintă) stricat, foarte vechiu,
cu patru turnuri la colţuri, unele pătrate, altele
rotunde. In interior e un castel mic, tot cu patru
turnuri. De către Dunăre n'are decât un zid sim­
plu. Are Însă o bună poziţie pentru apărare. E
situată, În sfârşit, pe o înălţime care domină cât
cuprinzi cu ochii câmpia Întinsă şi pustie dim ­
preJur.
biu moldovenesc, situat la stânga oraşului, pe o
înălţime ce-l domină. Lucrarea a fost terminată
de un grec, intrat după aceia în serviciul Ru­
Siei. Spre a da o idee de talentul acestui ingi­
ner, e suficient să arătăm că a aşezat palisa­
dele, pe cari Richter n'a avut timp să le con­
struiască, perpendicular pe parapete, aşa că fa ­
vorisau pe asediatori şi paralisau pe asediaţi.
Zidul, d e pământ, e peste măsură de ridicat,
din causa imensei adâncimi a şanţului. Terenul
dinnainte e Însă liber, fără Întărituri. Un bas­
tion de piatră, terminat printr' o deschidere foarte
Îngustă, dar cu ziduri foarte groase, adăposteşte
o baterie acoperită (în casemată) şi o alta des­
coperită (pe platformă), menită să apere malul

inp.org.ro
72 BULETINUL C01'1!SIUNI! l'l O NUI'\ENTELOR I STORICE
Dunării. Pe partea dreaptă a oraşului e un turn
(cavalier) nalt de 40 picioare, cu 22 tunuri, pen�
tru apărarea părţii d in stânga. Din spre tluviu,
oraşul e absolut deschis. Căci Turcii nu cre�
deau că vor trebui să�! apere şi de partea a�
ceasta, neînchipuindu�şi că Ruşii vor avea vreo
dată o flotilă pe Dunăre. Partea dreaptă a ora�
şului este mai bine zidită . . . Prin.cipalele ei clă "
diri sunt : două moschee şi două castele : unul
vechiu, destul de mare, dar pe jumătate distrus,
altul mai nou, foarte mare, În partea de 'sus a
oraşului, În care locue şte Seraskierul. Suburbiu
mold ovenesc, compus d in căsuţe (colibe) izo�
late, se ridică drept În sus, pe malul stâng al
fluviului şi al unui pârâu ce curge într'o vale
perpendiculară pe fluviu, pârâu care desparte
suburbiul d e oraş. Din acest sub u rbiu se poate
face o minunată cetăţue, despărţit fiind cu to�
tu! de oraş şi mult mai Înalt ca el. Oraşul se
întinde de�alungul fluviului , ridicându��e În amfi­
teatru, până la vechea incintă. Intre această in�
cmta şi zidul de Înconjur e un spaţiu mai mare,
unde stau trupele turceşti. Pe ţărmul fluviului
nu e nici dig nici port, ci numai o mulţime de
clădiri militare şi comerciale. Dunărea, care curge
în semicerc, e mult mai îngustă În faţa bastio­
nului de piatră ( 1 80 stânjeni), decât în faţa su�
burbiului moldovenesc (240 stânjeni). Insula
Ceata! desparte cele două braţe ale fluviului.
La această descriere L angeron adaugă un
plan, care, pentru mai bună lămurire, se repro�
duce şi aci, cu indicaţiile necesare.
In 1 807, generalul francez revine asupra Is�
mailului, dând o a doua descriere (Ibid . , pp.
1 2 7 -8), din care mai aflăm că după 1 790,
Turcii Închiseră oraşul şi de către Dunăre cu
zid de piatră, care, cu toate că nu avea Întă�
riri avansate, nu putea fi luat cu asalt. Acest
zid se continua pe valea ce am văzut că des·
parte oraşul de suburbiul moldovenesc, înlocu·
ind zidul anterior de pământ, pe jumătate d ă­
râmat. Oraşul era deci mai bine fortifica! la
1 807 decât la 1 790.
Mai puţin bogate, dar tot aşa d e interesante
sunt relaţiiile lui Langeron asupra cetăţii dela
Brăila, fondată tot de Turei. Brăila, zice el,
(lbid . , pp. 1 65- 6), e situată pe malul stâng
al Dunării, ma l foarte înnalt, aşa că oraşul do�
mină În totul fluviul ş i ostroavele lui, ceeace,
În tot cursul Dunării, nu se Întâlneşte decât
aci. De către Galaţi e o cetăţue foarte puter�
nică, cu două rânduri de ziduri şi trei şanţun.
inp.org.ro
Zidul i nterior e de piatră, cu patru bastioane
puternice. Vine apoi un zid de pămint, cu cinci
bastioane, un val şi al treilea şanţ (celelalte două
fiind , probabil, intâiul Între zidul de piatră şi
cel de pământ, al doilea Între acesta şi val).
De altfel cetatea e aşa de mică, că nu poate
susţine mai îndelung timp un asediu regulat . Ea
nu poate servi decât spre a reţine o parte din
garnizoană până la capitulare. Oraşul se întinde
la stânga cetăţii. E mare şi mai bine zidit ca
celelalte oraşe turceşti (din Ţările Române) ,
Are o mare câtime de case spaţioase şi plă­
cute la vedere. Un enorm zid de pământ, de
4 verste, Î nconjură oraşul şi cetăţuia . Acest zid
nu e prea Înalt, dar şanţul său e foarte adânc
şi tăiat În pantă repede (aproape drept). Zidul
acesta de Înconjur e armat cu vre�o 200 tunmi,
aşezate În baterii construite după modul turcesc,
formând un fel de bastioane cari nu se flan­
chează recipro c . De către cetăţue sunt două
curtine enorme. Tunurile, aşezate la Întâmplare,
unul de 24 lângă unul de 6, unul de 8 lângă
o mortieră, sunt acoperite cu mari gabioane, după
sistemul fortificaţiilor turceşti . . . Nazirul, pentru a
Înmulţi mijloacele de apărare În caz de asalt, a
pus să se construiască " traverse" În tranşee.
Aceste traverse, făcute din scânduri fixate în
pământ, depărtate la bază şi reunile la vârf,
erau crenelate şi aveau la mijloc o deschidere
mai mare , pentru un tun mic. Din oraş se ajun­
gea aci prin o cale săpată sub zidul de pământ.
In jurul Brăilei, până l a Siret şi Buzău, e un
şes întins, pe care poate manevra fără nici un
obstacol (natural) aproape o sută de mii de oa�
meni. Nu se găsesc pe el decât câteva văgăuni.
Aproape de Siret, În deosebi de către Galaţi,
acest şes e deodată tăiat perpendicular, aşa că
se poate zice că Brăila e aşezată pe un mare
platou, care formează ceeace se numeşte ra­
iaua Brăilei, ce aparţine Turcilor şi face bo­
găţia Paşei comandant al cetăţii. Are prea
f rumoase şi prea bogate sate. Nazirul, băr­
bat uman şi inteligent, nu asupreşte şi nici nu
tiranizează pe locuitori. De altfel, În general,
locuitorii aparţinând raialelor cetăţilor turceşti
sunt mai bine trataţi şi mai mulţumiţi decât acei
lăsaţi pradă V alachilor şi Moldovenilor.
Despre Giurgiu, cetatea lui Mircea V odă cel
Bătrân, ni se spune (Ibid. , pp. 1 58- 9 şi 284) :
E situat la 5-6 verste de Rusciuc, puţin mai
sus, spre Est, l a 4 verste de Dunărea mare, pe un
braţ al fluviului, care uneori, foarte rar, seacă În
 V ECHILE CETĂ.Tl ROtlÂJiE STI 73
' '

luna Septemvrie. Acest braţ s e Împarte Î n mai 500 de paşi de JUrimpreJur, e foarte înalt şi
multe ramuri şi formează două mari ostroave, domină cetatea. In oraş sunt cazarme proaste
Coşora şi Nazirul, despărţite printr'un canal ce pentru trupe şi câteva case pentru ofiţeri. lm·
curge din Dunăre perpendicular (dela Sud spre prejurul cetăţii, după obiceiul turcesc, e un
Nord) pe cetăţuia Giurgiului, situată ea însăşi mare suburbiu, bine zidit, bine populat, care se
pe un mic ostrov. Cetatea e foarte mică : n'are Întinde până sub zona Întărită. Acest suburbiu
o mie de paşi În circumferinţă, dar e regulat e Închis într'un zid de pământ, care are mat
întocmită. Bas tioanele sunt construite în . chip bine de 6 versle lungime.
modern şi zidul de apărare căptuşit. Are un bun
"chemin couvert" şi Întăriturile externe ale ce� In sfârşit, relaţiile lui Langeron asupra cetă�
tăţii sunt Înconjurate de un al doilea şanţ (în­
ţilor româneşti de pe malul stâng al Dunării, se
tâiul e al zidului de apărare) foarte adânc. Dea�
Încheie cu câteva cuvinte despre T urnu, de care
lungul Dunării oraşul era deschis şi numai în spune (Ibid . , p. I l 7) că e o mică cetăţue si·
urmă Turcii au ridicat şi de astă parte un zid tuată faţă 'n faţă cu Nicopole, la vărsarea 01-
de piatră. In bratul fluviului ce udă oraşul e tului În D unăre - o puternică redută cu cinci
un mic ostrov pe care e un mic fort (cetăţue) , bastioane, construite în palisade, cu neputinţă
zidit după modelul anti c , cum Genovezii au de cuprins prin asalt.
construit asemenea forturi În Crimeia, în Basa�
/
rabia, acum 4 1 J0 de ani. Acest fort , care n'are A. L.

R E S U 1'1 E
- o-

Le comte de Langeron , general franc;ais, emigre forteresse turque la plus recente elevee en
au service de la R ussie, nous donne , dans ses terre roumaine, a lsma"il. Il sont a remarquer aussi
memoires sur les campagnes entreprises ·par les les details qu'il nous fournit sur les vieilles for­
Russes contre les T urcs entre 1 806- 1 8 1 2 teresses de Giurgevo (bâtie par Mircea le
(ed . des Doc. Hurmuzaki, supplem. 1 , voi. II, pag. Vieux), de T urnu ( « NicopoEs Minor » ) et de
70-390), des relations precieuses au sujet des Hotin, bien que sur ces deux dernieres il ne
anciennes forteresses roumaines situees le long du dise que quelques mots.
Dniester et d u Danube: Hotin, Bender, Ceta ­ Enfin, nous devons relever le temoignage d u ge­
tea-Albă (Akkerman), Kilia, lsma"il, Bra"ila, neral franc;ais relativement a la facture de nos an�
Giurgevo �t T urnu. ciennes cites qui se sont conservees, telles qu'elles
Les relations d u comte de Langeron different etaient aux epoques de leur fondation. Les tours
de toutes les autres, anterieures et posterieures et les tourelles de ces forteresses gardent la
aux siennes, en ce qu 'elles nous fournissent de forme d u XIV-eme siecl_e , dit·il. Ce fait doit etre
nombreux details provenant d 'une personne com­ explique par l'habitude que les T urcs avaient de
petente en matiere. refaire sur place ·Ies fortifications, comme elles
Langeron releve le caractere genois des l'etaicnt auparavant, toutes les fois qu'elles avaient
forts de Cetatea Albă (Akkerman) et de Kilia. besoin de reparation. C'est la un temoignage
Il fait ressortir la situation strategique et l ' im­ precieux, confirmant 1' opinion des archeologues
portance des forteresses de Bender et de Bra"ila et des historiens qui ont soutenu que les ruines
bâties par les T urcs (l'une en 1 538 et l'autre des murs de la forteresse de Cetatea Albă (Ak­
en 1 546), apres l'occupation de ces contrees kerman), par exemple , datent de l'epoque d 'Eti­
par les armees ottomanes. Il nous donne en enne·le- Grand et celles des murs de Hotin
meme temps une description detaillee de la de l'epoque de Pierre Rareş

l:iulclinul C o m isiunii i'\onumcnte lor· l sloricc. 10

inp.org.ro
 I''\ Q N (J f\E TE INEDITE DIN T O t\1
---
47. Capul anei stataete ele marmoră ,
înalt el e 0 . 0 8 m .
O figură distinsă încadrată ele o barbă
stu foasă ; părul, d ispus în bucle egale ce
Fig. 5 3.
cad pe frunte la. acelaş n i\lel, iar pe
creştet se desfac în două, e încins cu o
panglică legată la spate.
Lucrare bună însă destul de rău păstrată .
4 8 . Cap de copil ce probabil a făcut
parte d intr'o stataetă l i pită de an suport,
cam tot la Constanţa au mai fost găsite şi
altele.
Fig. ' 5 4 ,
1"\apn oră, inalt 0 . 0 7 m .
49 . Cap bărbătesc de marmoră , r a ..
Fig . 55.
d imentar ş i pe deasupra CG total ros de
ape. Inalt d e 0. 1 2 , lat d e 0. 1 o.
inp.org.ro
0> ---
50. Cap ele m armoră, înalt de c. 0. 1 7,
lat la umeri d e c. 0 . 1 7 , în dreptul ochilor
de 0 . 1 1 . F i gură de copil cu o glugă ce aco...
peră capul şi umerii ş i peste care, în dre p�
Fig. 56,
tai gru maj i lor, trece o corclea. Se \lede pă�
r a i d ispus în breton ieşind d e subt \lăl pe
frunte. Creştetul este teşit ş i pre\1ăzut
cu o scob itură adâ.ncă in care se \1ed e
o scoabă d e fier.
Infăţişarea genera lă a bust.ului am in�
teşte felul obicinuit de reprezentar e al
di\l inităţii de origină thracă Telesp!wros,
al cărui cult e în legătură cu l\s klepios
ş i Hygiea, ca cari se - găseşte uneori f i�
gurat pe monum entele \lOti\le, într'o s i�
t aaţie infer ioară, ca un acolit. Este figurat
sub chipul unui tâ.năr îmbrăcat mtr'un
costum gros, ca o glugă ţagui ată, strâ.nsă
cu o co rclea în dreptu l gramazilor 1 ) ,
5 1 . 1"\arm oră. Pe o plintă groasă el e
0.02 m . ş i cu suprafaţa ele 0 . 0 8 X 0 . 0 8 m . ,
Fig . 57.
d oGă picioare ale unei sta!Gete, ln crate
cu destu l ă îngriji re.
1) Bibliogrofia acestei di\•inităţ i o dă Se<.re. Rev. Arclt . ,
913 p , 5 0 , n . 3 , c u prilejul publicării unei statoctc a acestui
,
z e u . de provcni C n ţ ă necunoscută, din Thrati a .
 BULETINUL COtUSIUNII l'lON Ul'lENT ELOR I S TORICE 75

5 2 . Cal car. P e o plintă înaltă de 0 . 1 2 Lucrarea se \?ecle a fi fost d estul ele

m . , două picioare ale unei stataete, la îngriji tă.
54. Fragment dintr'un suport el e mar�
moră împodobit ca moti\?ul obicinuit al
capului ele lea (în cazul ele faţă leoo.ică).
N'a mai ră mas clecâ.t capul animalului

fig. 5 8 .
.....,.- ...:.� ... .:.. �- �- -� ...._ � _l�
spatele cărora se mai \?ede un!suport patrat.

fig. 59 .

..J -=> . Fragment dintr'nn relief ele mar .­

m oră ele d imensiun ile 0 . 1 7 X 0 . 1 6 X 0 . 5 5 .

fig. 6 1 .

ca gura căscată ş i limba atâ.rnâ.ncl î n

j os printre cei eloi canini ş i gâ.tul tratat
astfe l ca să perm ită îmbinarea lui ca ao
m oti\? \?egetal , un cal iciu, frunze ele acant
sau a ltce\?a, saa ca un moti\? animal, el e
obiceiu an p ic ior ele leu. Inălţimea trag·
mentulai 1 ) 0 . 3 2 m .
fig . 6 0 . 1 ) Tot dela Constanta avem in f'\.uzeal National din Bu­
cureşti câtet1a S{lportu ;·i ca acest m o th,, din �ari unele pu­
Se mai \)ecle antebraţul stâ.ng, gol , a l blicate d e d. Păn>an in jahresbericht d. lwis. Dwtsch.
u n e i figuri bărbăteşti, ce ţine o lance Areli. lns t., I 9 r . Pent,·a mobilele antice ca picioarele tratate
i n felul acesta. ''ezi J. Dann : l-Iandb�tc!t der 1rc!t ifecfur ,
în poziţie ele atac. 2 Ba �d. p. s sq . şi fig. 5 8 + , 5 3 5 , 5 9 1 .

inp.org.ro
 76
.5 5 . Suport patrat de marmoră, c:e se
ispră\?eşte sas c:a an fel de pl intă rotundă,
pre\?ăzată c:a o gaură pentru îmbinat la
\?re�o mobilă. Lipită de ac:est suport c:u
spatele, o barză în pozitie linistită, c:are '
ţine în c: ioc: an şarpe c:e se S\?ârc:oleşte
pe p ieptul e i . Picioarele îi sant tratate
grosolan, aproape prismatic: şi nu se ştie
c:am se \?Or fi terminat, monumental
fiind rupt în partea inferioară.
Inălţi mea totală 0 .58 m., l ăţimea stâl­
. frac:tă. ll supra c:arac:tera lai creştin al
pulai 0 . 0 7 m. De sigur fragmenta! a făc:at
parte d in \?re- o mobilă, probabi l o masă,
conform obic:eiala i c:elor an tic:i de a îm�
podobl p icioarele d iferi te lor mobile c:u
m oti\?e d in l u m ea \?egetală sau animală 1 ) .
Barza se mai găseşte ş i a iurea 2) . Barza
c:u şarpele în c:ioc: n .... am mai întâi�
n it�o până ac:am la fragmentele de mo­
bi le antic:e găsite la Constanţa. O găsim
însă într'o formă aproape analoagă pe
anul din c:ele două reliefuri, aflate în�
tr'un mormânt la Constanta, alături de
alte resturi c:res tine . D e s i mai de m u l t
' '
d escoperite, e l e sunt înc:ă nepabli c:ate ş i
s e găsesc: î n 1"\aieul National d in B ac:u ....'
reşti. Pentr u analogia anaia d in ele c:u
monumental c:e stud iem, profit de oc:azie
spre a le pabl ic:a aic:i :
a) Plac:ă d e c:al c:ar ruptă în mai m u l te ba--.
c:ăţi, de d imensiunile 0 . 7 5 X o. 7 5 X 0 . 1 5m . .
Fig. 6 2 .
Un c: henar lat de . . împrejmueste
' c:âm pul
reliefulu i , împărţit în două r ărţi egale
1 ) V. nota precedentă.
:! ) Vezi în special frumosul sfe ş nic
1;') Durm, o . c., p. 5 2 3 , fig . 5 94- .
l'\ONUl'\ENTE I N EDITE D I N TOM!
printr'un alt c:henar \?ertic:al, tras d rept
prin m ijloc:. I n prima! registru, în c:olţal
de jos d in stânga, o barză mergând spre
stânga, ţine în c:ioc: an şarpe, c:e atârnă
'
întins dealungu l pasării. Resta! registru lui
e oc:upat de an pom a c:ăra i natură nu
se poate stabili, pe c:răngi le c:ăru ia se:
\?ăd c:âte\?a păsărele. In al doi lea registru,
sub an pom, c:e pare a fi smochin, an
om gol, ţine în a m be l e mâini c:âte o
am belor registre nu înc:ape n ic:i o îndo....
ială. Pomu l roditor în c:are se joac:ă
păsărelele este an simbol foarte obi c:i�
nait în arta creştină, iar personaju l mas ...
c:ulin este fără îndo ială !\da m , ţinând în
mână merele c:e le aducătoare de păc:ate,
sub smoc:hina l ale c:ărai fru nze a\?eaa
să... i acopere de aic:i înai nte gol ici unea.
Deşi neobicinuit sub forma aceasta, totuşi
si mbolul este creştin 1 ) .
b) l\ 1 doilea relief completează pe
'
ac:esta. De acel easi d imensiuni si
'
' la fel
împărţit, ac:esta are în plus c:ele două
Fig. 63.
registre îm părţite în c:âte alte două, c:ele
de sas fiind mai mic:i c:a o trei me dec:ât
c:ele de jos, si sant rezer\?ate unor per...
'
sonagii sec:andare, pe c:ari ane\?o ie l e
putem i dentifica : î n stânga o figură b ă r....
băteasc:ă , nadă, c:a ari p i , c:a c:orpul de faţă ,
iar c:apul de profi l spre d reapta (în spre
stânga rel iefului), ţine mâna d reaptă pe
. .
din N eapol, figura 1) Pentn1 i\dam şi E\,a i n plastica creştină, \', Kauf1�1ann,
p. ;; ;; o sq.
inp.org.ro
 i3CJLETINUL CO!'\ISIUNil MOHUI'iENTELOR ISTORICE
sol d , i ar stânga p e pântece ; în dreapta
� ltă figură. bă rbătească , nudă, ţinând în
stânga, întin:;ă, cm arc, iar în dreapta < 1 11
obiect nedeslusit.'
In registrul de jos : I n stânga o figură.
fe menină, îm bră cată într' u n Kr;),r:/. o�pt;
(hitonul caracteristic al Isi d ei ) , ţine în
am bele mâini câte o oglindă. ; în dreapta
sub o arcadă rezem ată pe d o i pilaştri
cu profite la bază., o femeie cu total
goală, ascunzându-şi ca amândouă m & i...
n i le părţile sexuale. Cred că. n'ar fi prea
temerar dacă a m \?edea în această figură
pan danlnl celei d i n rel ieful precedent,
E \Ja.
Caracterul creştin al acestor două mo�
nn m ente fiind e\Jident, nu e de loc exclus
ca şi picioJ?U l de m asă de aici să fie ş i
el crestin . Caracterul târziu si ' neîngrij it
a l m �n umenta l u i , ar putea înt r'o m ăsură
oarecare întări această bănuială.
Fig. 64.
56. Stataetă de l a t înaltă d e 0.20 m . :
Zeiţa Venus, cu părul buclat ş i despărţit
în două , căzând pe umeri, este d ra pată
Fig . 65.
inp.org.ro
71
într'cm \Jestmânt ce-i acoperă numai partea
i nferioară a corpului şi pe care J ţine ...
de oparte cu stânga în dreptul şol d u l u i ,
i a r de alta c u dreapta în dreptu l p i e p ...
tului , aşa fel ca să nu ... i acopere tran ...
chiui în faţă.
5 7 . F igură de lut, înaltă de 0 . 1 1 m . ,
lungă d e 0 . 1 o m . F i gură femenină, cer
m antia lăsată. pe spate, cu un fel de co�
roană. pe cap, călare pe crn cal ce merge
în galop spre dreapta. Picioarele calului
sunt rupte. Poate Epona, deşi nu cunos c
a ltă reprezentare cu totu l la f e l 1 ).
5 8 . Stataetă d e lut, înaltă de 0 . 1 7 şi
lată de 0.065 m . Pe un jeţ cn speteaza
Fig. 66.
înaltă., două busturi femen ine, l i p i te, c u
\)ă.l pe c a p , aşezate pe câte un su port.
59 . F igură de l ut, înaltă de 0. 1 3 m :
.
Un cop il şezând pe an piedestal rotcrnd ,
Fig. 67.
cu o tmca chlamidă pe umer i , ţ i n e mân a
stângă. la piept, par'că ar wea să apuce
• \ Vezi articolul Epona a l lui Lafaye d i n Dicţionarul l ui
Daremberg et Saglio, în special nltimele două aliniate.-Cf. şi
Pau:y-lvisso"'a, Real Lexikon, s. �.
78 I'IONUfîENTE INEDITE DIN TOfîl

anul d i n amaletele ce .... i formează colan Un cal l ucrat schemat ic, cu picioarele
în jura! gâtal a i peste chlami dă , iar cu d inainte tratate ca o singură bucată ş i
d reapta ţ ine d e gât o gâscă. Intreaga înti nse, cu cele d i n apoi tratate astfel c ă
f igură a copilului este spartă . ani malul stă înti ns pe pântece într'o po-
Un obiect identic, l ucrat ca acelaş
tipar, găsit tot la Constanţa în săpături le
portulu i , se află în f\uzeu l Naţ ional
d in Bucureşti. Acesta este perfect con ..

Fig. 6 9 .

z iţie obici nuită câini lor, d a r cu totul ne­

naturală la · cai . Coama, foarte pronun­
ţată , face un fel de nod pe creştet între
urech i , cam în felul cum este reprezentat
Bucefal ; urechile şi ochii numai i n di caţi ,
gara uşor întred eschisă. Obiectul este
găurit peste cei d o i umeri ş i pe p ic ioa....
rele d inainte. A fost, ca mai toate obiec....
Fig. 6 8 .
tele d e acest gen, tu rnat în două bucăţi ,
cari apoi au fost l ipite : Se cunoaşte
se r\?at ş i are în interior o p ietr i c i că d estul de c lar l inia d e l i p ire de.... alungul
pentru sunat, iar la spate, pe piedestal obiectului.
i nscri pţi a : 6 1 . F i gurină de lut, înaltă d e 0. 1 5,
lungă d e 0.07, groasă de 0.04 m . Căţel
M A =: I M D. I

Face parte d i n genul monumentelor

anti ce nu mi te Sigillaria : cadonri d e tot
felul, dar mai ales figurine de lat, ce .... şi
făceau anti c i i \ cu ocazia Saturnalelor 2)
şi a\?eau, precum se \?ede la început, un
caracter sacru, care cu \?remea s'a pier ...
d at, rămânând în special partea d a ama ...
zament copilăresc.
60. S i gillaria d e lut, înaltă d e 0 . 1 O Fig . i O .

l ungă d e 0. 1 4 ş i g roasă d e c. 0.04 m

c u gâtui acope r it d e un p ă r d e s ş i lung,
1) Spartianus, Cm-acalla 1 : Quae a parentibus gra· cu coada încowigată pe spate, sezând pe ,
tia s ig·i/tarionum acceperat, ea vel clientibus ve!
111ag·istris sţonte donavit.>· Vopiscus Aurelianns xux : an piedestal. Are o pietr icică în i n terior
Uxori et fitie anulwm sig·illal'icium quasi priva tus pentru ca să sune.
instituit.
2) rlac.r·obius, Saturnalia 1, 1 1 . vel nunc Sigilla1'Îa,
. .
Câte trele aceste d i n urmă monumente,
quae lusum reptandi ad huc injanb:ae oscillis jic­ sunt d in gena! aşa z iselor sigillaria şi des­
tilibus praebe�lt, tentat officio religionis adscribere.
Şi 1a sfârşitul capitolulcri : t inate copi ilor, ca jucării.
Ex illo traditum, ut cerei Satun�alibus missita· După toate aparenţele ele se fabricaa
rentur, et sigitla arte jictili fingerentur, ac venalia
pararentur>· quae honunes pro se atque suis piaculum
chiar în Tomi , und e s'au găsit p e \?re ...
pro Dite Saturno (acerent. mari, două t ipare d e astfel de lucrari ,
La R o m a erii a n cadie:- întreg care
Gellicrs V. 4 : Apttd Sigillaria forte in libraria
ilrrlcrs
purtă. acest nume ;
anal reprezentând pe zeiţa Demeter, altul
eg-o et Iul1ts Pa1tlus poda . . . consideram�ts. pe Afrod ite (fig. 7 1 ş i 73).

inp.org.ro
 BULETINUL C0t1.ISTUNII t1.0NC1t1.ENTELOR ISTORICE
6 2 . fundul u n u i 'Vas (patera) ele lut,
gă lbui, pe d i năuntru smăl tat în \?ercl e-ol i \),
iar în exterior î m po d o b i t c u următoarel e
m ot i 'Ve în relief :
Corpol \ asulni , pe lărgimea care se
Fig. 7 1 .
mai păstrează, este î m părţit în trei zone :
prima ocupată de sgârietur i în formă d e un­
g hiuri îmbucate unol într'altul, a doCIG d e
acanţi sti l i zaţi , iar a treia d e un rân d el e
perle.
Fig_ i 2 .
fundul e ocupat el e reprezentarea unui
hermafrocl it foarte obez, cu toate atri­
butele celor d ouă sexe ale sale, cu aripi,
si tinâncl în stânga o l iră, ale cărei
� oa1: de le lo\?eşte ca degetele m ânii d repte;
stă că lare pe o leoaică ce aleargă spre
inp.org.ro
79
d reapta , cu capol întors, cn l i m ba scoasă ,
spre călă reţ. Leoaica pare a purta o
sgarclă, ind i cată prin trei sgârietur i.
Desigur o fantezie ele meşteşugar, fă t-ă
'Vre-o se mn ificape m i tologică.
Diametral fund a l a i este ele 0. 1 0 5 m .
Axele fragmentului măsoară 0. 1 3 5 ş i
0. 1 42 m .
Afară el e acestea s e m a i găsesc răs....
pân cl ite în oraş, afară d e altele cl esco ....
perite în ti mpul el in urmă ş i m e n ite toate
să intre în colecţiuni le acestei Secţiun i ,
următoarele i n e d i te :
63. Cip ele calcar . Inălţ imea totală el e
c. 1 . 5 0 , lăţimea şi grosimea feţei scrise
ele 0 . 4 0 , a bazei el e sas 0 . 6 2 , i ar a cel e i
d e jos el e 0 , 7 0 m . I nscr i pţia :
AnO fiiHl. N 1 A l 'r' E I t'( A
TA X Pl M O N Y n E P Ţ J-1 [
10 YAY T OKPAT o Po e
K Fi l C AP O C f"\ A. ? A Y P HAf
o,Y AN To \'Il N oy A P M E
N I A KOY nAP 0 1 t< o y rv
L\ 1 1\. OY [ fl.T H f'IIH: T E K E N
� H C I<Al Y r H T K: Yf 1 A [
T E K f [.n T H'I A t T K E
E Y E. TP l A C T H ( M H T P
o
n o fl E .Q t TO M E' S2. C:
80 i·\ONU/'\ENTE îNEC ITE DT TOt\!

Deşi de tai de neîngrijită ca execuţ ie n ire ; n'are decât o singură pre CCJ rtare t n

Fig. 73.

Fig. 74,

cal igrafi că , inscripţia se citeşte ca înles- p. 4 � ! 6.p(·x!ZJ) , iar ligaturi prea pa�

inp.org.ro
 BULETINUL COtuSIUNII t10NU/'1ENTEL01"{ ISTORICE 81

ţine s i d in cele obicinui te : n ca 1:-, I I ca are o aparenţă cu totul barbară. Pe

I si ii cu P . Pe alocur i , din cauza spăr ... lâ.ngă aceasta m a i şi lipseşte d in ea
ta ; ilor ce prezintă p iatra, pentru a le partea de sus, d in stâ.nga. l\ceastă l ipsă
e\1ita, lapic i d al a fost ne\1oit să d i stanţeze însă nu împied i că întru n im i c citirea :
mai m ult ori mai puţin literele acela iaş I 'A ya.B [·ijt -c6z·� tl ; [ ' .A 7t6j)J,mvt ' A rutsr
CU\1â.nt. Y.a.-c6.x_p�o!J-0V, o1ta.. -c �6 0vro<; Ka-cov[vo Ootv­
Ci tim: 'A 7t6)J.,om 'A yost Y.a. ':a:zptp.ov, o[Y.oo, .J7ta..
f px_('ij oa.Yt'J;.) -;;·�� l1(sv�a.1t6),c(1):;).
o7tsp ':·71� 1 'tOO A C:rwx.p6.copo<; 1 Ka.[oa.po:; (l)),(a.oo[oo) EJso[oj6poo o[u7'JVI [ ':U.pf.VO j . . .
:\1 cl.p(1.oo) A Gp"fJHioo 'Avcov[voo 'A pp.slvtcl.­ Lectura părti' i dela sfâ.rsit a r . .s na e
·t. o'J n a.p�['l.OIJ M [-�J io[y.oo <J(J)':'fjp[a.. � ':S'Y.S sigură ; nu găsesc în ă �alt � ens expresiei
v[ [ IIY.Yj:; ·w t tmsp 't'lj<; uy[a.-; 1 't�Y.s omc·�­
p[a.� "CS'Y.E 1 sos-:p[a.:; -:·�<; )l -�:p0lr6f.. s u)<;
1'61-J.S(J):;.
1'1onumentul a fost deci r i d i cat între
anii 1 66 - 1 7 2 , câ.nd Marca l\ureli as
poartă epitetul d e Medz'cus ş i n n poartă
încă pe cel de Germanz'cus, căpătat în
1 7 2 1 ).
Cu deosebire i n teresant este epitetul
l u i l\pollo &.yos6� ( = ayots6:;), pe care
în epigrafica părţilor noastre nu-l mai
găsim decâ.t o s ingură dată, la Callatis 2).
!\ici la Tom i îl găsim de două ori pe
monumentul ce comentăm acu m , pe a
cărui faţă posterioară a fost scrisă m a i
tâ.rziu următoarea i nscripţie:
HI � TYXH I
0/\A.D. I AfYIEI
K ATAXP II:MO YITATEY
O NTOL K AT O N I O Y O Y
I N .6. I K O Y Y ITAPXEL 1 IT
<PA G E 0 .6. 0 P O Y .6.1L ITO

L iterele au fost scrise pe faţa foarte

sumar slefuită
' si
' ' că,
pl ină de găuri , t�sa
deşi relati\1 ca îngrijire săpate, i nscripţia

') L a Liebena m : Fasti Consnlares, p. 108 , găsim i n·

dica p a c� l'l. 1\nreliu nu mai poartă titlul de fledicus dap�
1 6 9, laânda-se de sigur după pasagiul din Historia A u· Fig. 75,

gusta V. f\arci XII. 9 , care spune că dap� moartea lai Ve•

rus ( Febr. 1 6 9 \, flarcas 1\arelius a lăsat pe seama defunctului
titlurile pe care a�esta ş i l e meritase slngar, el mulţuminda-se
ca acelea proprii lui. In inscripţii ins� întâlnim titlurile acelea
l.
atribuite lui 1\arelia şi dapă anal 16 9 .
D·l Pârvan : M. Aw elius Verus Cae ar şi L. Azere­
lius Commodus, p. 1 3 3 , n. s , cu pri�ire la inscripţia dela
Bag ai (Nu midia) din l 7 5, unde ne întâmpină titlurile lui Ve ras,
atribuite încă lui flarcas, explică faptul prin ign oranţa celui ce•a
pas inscripţia. 03că se pateau întâmpla lucruri de acestea, a tunci,
din panc.t de vedere al datlirii inscripţiilor , pasagiul din fi istoria
1\agasta na poate fi ţinut în seamă şi de aceia a m pus ca termen
ultim până când a patut fi scrisă i nscripţia noastră anal 1 7 2,
când î mpărdt al are titlul de Germanicus.
2j Cagnat, 1. g. r. r. p. 1 6 · 6 1 unde preotul acestui zen
ne apare ca eponim al oraşului .
Buletinul Comisianii l'lonumentelor Istorice .
Y IT A PXELj lL . care se citeşte destul de
desluşit pe piatră. Dacă lectura mea e
justă, atunci am a\1ea an caracteristic s i ,
cred, unic exem plu de relatiile ' a c e tea
d e subordonare între gu\1ernatorul pro ....
\1inc1e1 ş i preşed i ntele asoc iaţiei , prin
întrebui nţarea \1erbalui o7ta.pzsm care
tocmai aceasta însemneaz ă, conducere e ....
candară, subordona tă altei conduceri sa ...
perioare.
După felul cum se prezintă faţa pietrei
la sfârşital i nscripţiei , nu patern preciza
dacă mai arma \1re... un râ.nd, si ' în ca ...
11

inp.org.ro
82 MONUI'lE 'TE INEDITE DIN T01'11
zai acesta să com pletăm ca I "YJ� " Eţu.
7.6),sm� ! 1), sem d acă inscripţia e sfâ.rşia.
a i c i . Ori cam ar fi, interesul monamen ....
talai ca ambele sal e inscripţii stă în a ltă
parte. 1"\ai întâ.i ele toate dedi caţia făcută
acestu i zeu 'Aymzor;, protector a.l d ru�
mori l or, d espre al cărui cult de tol ele
răspâ.ndit în părţ i le greceşti \1ezi la. Wi ....
so\?a R. E. s. v . , şi care în părţil e
noastre nu se cunoaşte d ecâ.t d in aceste
trei in c ripţii, ne-ar duce ca gâ.ndal l a
\lre-o îm prejurare î n legătură c a înles­
ni rea circulaţiei, la we.... o restaurare d e
d rumuri spre pildă.
I nscripţia a cl oaa a fost săpată, după
ce monumenta l închinat d i\l inităţii pentru
sănătatea împăratul u i ./"\. l\areliu, fusese
închinat si trecuse chiar câ.ti\la ani peste
'
e l , oe w � m ea ga\lernatoral a i Catom·us
l z'ndex, care a stat în frn ntea pro\?i nciei
Moesz a iujerz'or între a n i i 1 7 5 - 1 7 9 2).
' t icalaritatea d e a fi scrisă d e a ltă mâ.nă
Cu ocazia acestei a d oua inscripţii se
m entionează numai închinarea. monu-
'
m entului (acele iaş cl i \lin ităp ca d ata-
rea. după numele gu\Jerna.torulai şi a.
pontarchu l u i FI. Theodoros) ; na se ma.i
spune însă cauza rid icării monamen....
tului, pentru sănătatea cni, !aerul înţe·
legâ.nd u-se dela sine, 1'1. l\nrel ia fi ind
încă în \lia.ţă : e l moare în 1 80 p. C . ,
câ.nd Vindex n u m a. i este ga\?ernator.
De ce acea.stă a doua i nscripţie şi încă.
în forma a.ceasta? Poate că. trebue să
\?edem în acest fapt o întâ.rziere în con�
sacrarea monamentului, cine ştie d in ce
canze, la. care consa.crare să fi luat pa.rte
ponta.rehul , cnm era şi natural în caJ i ....
1\ IT ovrupx·IJ� �'i]� ' E�u.rr6l,2w�, "· la Cagnat. l.g. r. r. p.
1, 6 3 2 , 6 3 4 , la Tomi. In afară de To111i inscripţiile ne
dau numai indicaţia Pentapolei. 1\stfel la Odessus ( Varoa)
(ibid 6 5 B ) unul ' l i pocooov <Pupvr.l.yoo il.p;o.vta t'IJ� r-6i,ew�
zu.� lip�a.vta -roO r.otvoU t·�c; I J z:vtu.ttOAzulc; Y.rJ.l 't�tp.·I)Bfvrra.
brrb toii Y.oc Yoil t'{l<; Ih vra;:6),Ew; şi la Histria
nasu f : Jahres/;efte des Oe terreichischen arc!.ăolog·i·
scliell lnstitutes XIV, Beibl. p. 150 sqq . ) : Il o o 2towvc
'E),cY.UJYL<Jl Ti:o<; A D,co� 1 c v[ooxt,Lvi;�] ;wvrupy_·lj<; ·d·,�
flz:Yt(.f,;:6)�zwc; ?J.�(., , . .
') t\. l'\acrinius 1\'Jitus ti. f. Claud. Catonius Viodex, gu·
\,ernator· al 1"\oesiei inferioare intre 1 7 3 - 1 7 9 , după ce mai
inainte fusese gu\lernator al t\oesiei superioare (Stout, Tiu
Governors of llfo esia, nr. +3 şi 8 7 1 mai ales comentaral
dela nr. + 3 ) este cunoscut nomai din inscripţ ia CIL. VI, 1 4 4 9 :
epitaful care n e d ă tot cursus honartl1'n a l său. Inscripţia
de faţă ar fi al doilea docament antic relati" la acest per•
sonagia.
tate de preot al caltalai i m perial şi la·
care Tomitanii să fi in\?itat şi pe ga\?er�
nator, care în cazul ace ta, a prezidat
ceremonia şi a făcut chiar e l dedi caţia,
şi atunci s'a scris pe monument şi a ceastă
îm prejurare. S'ar putea însă si d impotri\?ă,
'
ca monumenta l să fi fost făcut si con ...
acrat în regulă d e Tomitani fărtt stirea
'
şi fără să fi in\?i tat pe respectiiJi i pon ...
tarch şi gu\?ernator, cari într'o bonă z i,
obser\?â.nd aceasta, aa împl in it în chi p
maliţios lacuna, ca o l ecţie d e bună cu ...
\?i inţă admin istrată autorităţilor locale.
Dimpotri\?ă, n u ne putem gâ.n d i l a faptul
ca a doua inscripţie ă fi e o sim plă
continuare a celei d i ntâ.i, cont inuare care
ad ică să prec izeze şi mai bine d ata ri ...
d i cări i monamentalai, întru câ.t cea d e... a
doua, pe lâ.ngă caracteru l ei d e in cripţie
ele sine stătătoare, mai prezi ntă şi par...
şi într'o caligrafie mai tâ.rzie. l\stfel că
nu ne rămâ.ne să ne gâ.nd i m decâ.t la una
d in cele două ipoteze d e mC\i sus. La care
elin ele să ne opri m , e te greu d e hotărît.
Relaţiile el intre d iferiţii ga\?ernatori a i
1"\oesie i i n ferioare şi cetăţile greceşti d i n
această parte a i mperiului n e sant prea
puţi n ccrnoscute. In inscripţii to�Jărăşie
între autorităţile locale şi gu\Jernator
pentru onoarea \?re ... anui împărat nu gă...
sim decâ.t în tim pa! l u i Hadrian (an.
1 2 0), câ.nd an ga\?ernator, a l cărui nume
d i n nefericire nu e întreg păstrat: . . .
RIO = PTQ P [OI 1), împreună ca resp­
(ublz'ca) Tomz'ta [norumj = ·ij 000) -� (}�!J-0'
To!J-2t:(oY, r i d i că an m onument în ci nstea.
l ai H adrian. 1"\ai găsim si pe C. Pras­
tz'na Messalz"nus, ga\?ernator cam pela
1 4 7 p. C . , închinâ.nd un altar pentru Ce ...
nius !oâ, ingar, fără concursul To mi ....
tan ilor. Ce \?a fi făcut pentru Tom ita n i
(Cara­ cellalt P1�astz'na Messalz'nus, care a ga ....
\Jernat I'î.oesia inferioară pe la. 244 - 2 4 9 ,
n a patem ş t i d i n fragmenta! ce n i s'a
păstra.t ş i care e încă ined it. D escope....
rirea. lai a fost semnalată printr'o notiţă
sumară în Rev. p. Istorie , A rcheolngie
şi filolog/e, \?Ol. VIII, p. 2 8 3 .
1 ) CIL. TIT, 7 5 3 9 (= 1 2 4 9 3 ) : Inscripţie bilingaă. Nume!�
e completat şi aici ca şi la Stout : The Governors, p.
4 6 . nr. 6 7 : Artolrio = 'AJr•wpto�.
inp.org.ro
 BULETINUL COl'l!SJU il l'lONUl'lENTELOR ISTORICE

Relaţii m ai a m icale între o parte ş i bine păstrat, este îm bră cat într'o tunică
a n u n e întâmpină la Tom i , cam n e scurtă , în cinsă la mijloc şi căzând pe
:âmpină la D iony opol is ( 1) şi Odessas ( 2) coapse în eate dese. O hlamidă, l a fel
n ici o com em orare a gu\?ernatori lor cu a eroi lor călăreţi, îi flutură pe spate.
actele publice ca l a i\ z"copoHs ad De sigur că şi cellalt că lăreţ 'Va fi rost
1rum ( 3) şi il1arâa nopohs ( J ) . îm brăcat Ia fel, deşi d in pric ina relei stări
De asem enea şi caracterul acestui gu .... a monamentulai, nu se mai cunoaşte ni ...
rnator ne este c a total necunoscut, m ic. D e obser'Vat în special m area d i s ...
ntra a a\?ea şi d in a cea tă parte un proporţie d intre lungimea p ic i oa relor ş i a
1 iciu cât de m ic în chestia care ne trunchialui călăreţilor. Cai i el e aseme ...
eocapă. nea au niste capete enorme rată de m ă ...
' '

6 4 . Placă de cal car de d i mensiun ile : rimea corpului lor ; e i înaintează la pas
5 5 m . înă lţimea, 0 . 6 2 lăţimea, 0. 1 7 lăţi ... una! îm potri\?a celui lalt ; dârlogii sunt
�a. 1"\onum entul destul de rău păstrat, e foarte a ccentaat i . '

El de ros ; încât pe alocuri i nscripţia nu In registrul ele jos este săpată i nscrip ....
m a i cunoaşte de loc şi e rupt în partea tia, ca l itere de c. 0.04 m . lnălţime. Deşi
de jos, a t fel că l i pseşte cel puţin an foarte rău ştearsă , aşa că pe ici pe c o lo
nd din in criptie ' . n u e mai păstrează n ic i arma l i terelor,
./
ea se citeste, si se com pletează ca iga-
'

rantă :
'

D M
C O CC '�"-"- ANVA
R I O "-�"-� C O FI L I S
QY I V I X I T A IS XV
M A R CVS A N I S I "-
! :J C C M A R C I N

I n r. 1 începutul de nume în Core. . .

nu poate pri m i altă întregire d ecât Coc­
cez"o, nume destu l de răspân d i t prin păr­
ţile noastr e ('V. mai jos); urmează apoi
1[amt}art"o. Dnpă aceia a\?e m în r. 2 o
l acună, după care citi m l iteri le ... CO. Din
restu l inscripţiei (r. 3) se \?ede că a i c i
trebue să f i e 'VOrba de a l doi lea r i u m ort,
Marws, şi atunci completarea sigură ,
Fig. 7 6. [et Mar·jco .
Lectura :
E îm părţit în două registre. I n regis .... D(z"s) M(anibus), Cocce[io ljanuario
Jl d e su , se \?ăd d o i căl ăreţi anal î n [et Jllla rjco ji.li(z)s, quz· vixzi an(n)z"s X V,
ţa altuia. Călăreţul d i n dreapta, m a i JV!arcus annis ! . . [Cojcc(eius ?) Mar­
cia n[us pater posuit . . .j (saa ce\?a în felul
) Cagnat, lg1•rp. l, 663; Dionysopolitanii (3ou),·� B·�p.o<; acesta),
il cinstesc pe Vitrasius Pollio, ga�emato•· înt•·• Neregulele gramati cale, fil/s pentru fi...
)/ 1 5 t , ca ebsv( �T'fj<; al lor .
) CIL. l l l , 7 6 2. i\celaş Vitrasius Pollio ingr·ieşte ca
liis, vz"xzt, la singular raportându-se nu ...
se const.-uiască pentru Odesitani u n noa conduct de apă.
mai la p r i m u l subiect al său Coccâus
) Cagnat. lgrrp . I, 5 7 0 , 5 7 .31 5 7 5 , 5 7 6 , 5 8 0 , 5 8 1 , 5 82, lanuarz·us, desi prin local său în frază
'

�� 5 9 1 : exdusi\'1 în inscripţ iile puse în cinstea diferiţ ilor ar trebui să se raporte şi l a cellalt sa ...
'ăraţ i dela J'\. i\urelius Caesar inainte. De asemenea ş i pe mo­
biect Marcus, i n consequenţa ortografi c ă
e numele QU\lernatorilor apar regulat dela. începutul sec. II .
) Numai pe monede, Pi ck•Regling, o. c. De al tfel epigra-
a nis şi a nnis sant p rea obicinuite în
acestei l ocalită ţi este prea săracă pentru a insista mai epigrafia a ceasta pro'Vincială. pentru a n e
It. opr i a apra lor.

inp.org.ro
 .M.ONUJ'\ENTE INEDITE DIN TOt\!
Interesantă este onomastica c.e ne pre ....
zintă acest monument. Jntr'ade\7ăr, \?edem
că pe tatăl celor doi morţi îl chema
Cocceius pe num ele său bun ; tot aşa îl
chema si pe fini său mai m are. J\cest
nume pro\7enit e\7ident d i n gentilicul îm�
păratu lCl i Ner\7a ne întâm pină destu l de
des în i nscr ipţi ile din centrul Scythiei
m i C I . l\stfel în teYrdon1m1 Capida ve nse
d ouă inscripţii 1) ne dau o întreagă fa�
m i lie d e Coccei si amm-.e : Coccâus vz ­
lales, cn sotia s� Cocce/a lu b a s i cu
copiii lor C �ccâus C!emens şi Co;câus
He!x"u s. La Ulmetum găsi m un Coccetus
Elius 2) . Tot aci, una d in fetele unui C.
lui. Se1'"g 1·s, se numeşte Coccet·ana 3)
De reţinut e faptul că toţi aceşti lo­
C(J i tori ai ţinut(]Jui Capi da\7ens aa pe Coc­
câus r. Cocceia şi Coccei'ma, ca nume
comun, an fel d e gentilicia, a\7ând ca
nume personal pe cel de .... al doilea. l\ceasta
reiese şi mai clar d i n numele unui [ma·
/!Jister)vi}â Hz. . . d intr'o inscripţie gă�
sită Ia Dorobanţu : M(arcus) Coc(ceius)
Hdu s 4). Tot aşa şi Ia Coccei i d i n in­
scr i pţia de faţă. D i m potri\7ă, o i nscrip�
ţie 5) găsită în apropiere de Constanţa,
ne dă o fami lie al căror nume comun e
luhus, r. !uha : Numele tatălui li pseşte,
inscri pţia fi i n d ruptă sas, pe mamă o
chiamă lujl(Jâ) Cocceia, iar pe copii lu­
hus Antonz.u s, lulza Puplia ş i lu lius
Cocceius. !\i ci Cocceius apare numai ca
cognomen personal al mame i, dela care
a trecut si Ia unul din fi i, si n'ar fi de
m irat ca � ceastă Coccâa del � Constanţa
să fie tot d i n fam i l ia Cocceilor dela Ca­
pida\7a şi Ulmetam şi prin i ntrarea ei în
fami lia acestor Jul i i , a adoptat gentilicu l
lor, păstrânda-şi pe al său originar ca
cognume. Si iarăsi n'ar fi im posibil ca
acea Coccei� luNa', soţia lai Coccez14 s Vi­
/a les d ela Capida\7a, să fie d i n familia
acestor luNi dela Constanta, , schimbân-
d u�şi numele în acelaş fel 6) şi deci să
'! CJL, 1 1 1, 1 3 7 3 7 şi H 2 1 43o. C f . şi V . Pân•an, Cela-
t en Ul111ef1tlll l, p. 5 5 sqq.
2) V . Pân,an, /. c.
" 1 CIL. III, 1 2 1 90.
4 ) CJL, IJJ, 1 249+.
5) C IL ,. lll, 7 33 6 .
6 ) Nu putem spune ins� acelaş lucru despre acea COC·
ceia Iulia, soţia unui loci princeps, A1. Atius T. f.
inp.org.ro
a\7em de....aface cu o întinsă fam ilie de
Coccei proprietari rurali în teritoriul Ca­
pida\7ei '), în legătură cel puţin de rude ...
nie pri n alianţă ca o altă familie a Ju ....
l i ilor dela Tom i . Un membru al acelor
fam i l i i , sta bi lit la Tom i , a pas pe mor....
mântui celor d o i fii a i săi monumentul
ce studi e m . C a ce se îndeletnicea acest
Cocceius la Tom i , de a părăsit teri to­
rial de colonizare al familiei sale, cred
că putem presupune cu oarecare proba...
bilitate din stad iul reprezentării din fron­
tispiciu.
Fără îndoială a\7em în fata noastră re .... '
prezentarea celor d o i D ioscuri , însă în-
tr'o formă care d i feră întra cât\7a de cele
cunoscute până acuma. !\colo unde aceste
d i\7inităţi sant reprezentate singure, n ic i
odată nu ne apar c a aici călări ş i îna­
intând unul împotri\7a celnilalt 8) . l\cest
Fir mus, dintr ' o inscripţie găsită 1 a Techirghiol (CI L. III, 7 7 2 ) ,
care este e\,ident dl.ntr ' o familie d e Coccei, ş i nu-şi schimbi\
numele prin căsătorie.
1) Cf. V. Pârvan, l. c. Pentru faptul că a\•em de-aface cu
una şi acelaşi familie. ar mai militâ şi faptul că in tot ţinu ...
tul mc:r:so ..trac , Coccei nu ne întâmpină decât in aceste două
teritorii dobrogene, dacă lăsăm la o parte pe Cocceia Dorinn,
soţia unui militar din leg. V t\acedonica, de pe o inscripţie
găsită Ia Tulcea, crL. IIr, 144 4 3 , pe cei doi fraţi V .A.tp <ţJ'fJ
l\: o'l. 2t Ot> şi 'hrrt'J.� K o'l.ztlot>] din ţinutul grecizat al Philip­
popolei (ln•cr. găsit� la Kozarsko în districtul Tatar-Bazargic ,
Bulgaria, publ . în A1·ch. epigr. Mitt. XVIII, 1 1 3, 2 2) şi
pe soldaţii ce-i găsim la Almus (= Lom ) în două liste :
un Cocceius Lon,g(us ?1 din coh. V a unei vexilaţii din
le,g. X1 el. p. f. ldin anul 1 5 5 ; C I L, Ul , 7 4 4 9 ) şi un Coc­
(ceius) Urbicus cor111icm) al leg. 1 ltalica lîntr 'o listă
fragmentată de principales ai acestei legiuni ; C I L. l l l ,
1 4 4 0 9 1 ) , şi cum şi pe acel Cocceius SltP(e'r, membru al
unui colegiu bacchic , din interesanta inscr·ipţie din an. 2 2: 7
p. c. dela Nicopoli, publ. în CIL. I l l , 7 4 3 7 (=6 1 5 o) . Toţi
aceştia sunt cu totul izolaţi in regiunile unde�i găsim şi nu
sunt grupaţi in familii cu legături aşâ de strânse ca cei din
Capidava- Tomi.
ln resta! lllyri cului se mai găsesc Coccei în Dacia ( CI LI
li, 8 0 6 , 1 3 6 5 , 1 3 4 6 , 6 2 6 5 , 1 44 7 9), Ma!sia superior,
( 8 2 5 3 , 1 45 0 4, 1 45 0 7 ), Pa1monia superior ( 3 5 4 6 , + 3 8 2 ,
1 O B 8 8 , 1 0 5 6 5 , 1 4 3 5 9' , Pm1n. ht(erior ( 1 0 3 6 91 , Dat­
mafia ( 2 8 6 6 , 1 4 9 9 1 \, JVoricum ( 4 8 7 3 , 4 8 9 8 , � 8 9 9 .
5 5 4; ) , Raetia (5 9 0 3 ).
8) Dioscurii singuri şi in legătură cu caii sunt reprezentaţi
sau c�Iărind împreună amâ_ndoi alăturea spre dr·eapta ori spre
stânga (v. Cohen, Descriptt:on generale des medail/es
consulaires, planşe pass im şi Pick- Regling, n. c., p. 6 2 7).
s a u pe ios ţinând caii de dârlogi , (Co hen, /. c., pl. XXVll
Nr. 1 Memmia).
Pentru acestea c f . şi studiul tlonseniorulai Ra)'rn. Netzhammer
din Br.t /etinul Societăţii numismatice 1·omâne, anal x ,
N o . 2 0 , p. 29 sqq.), sau alergând i n direcţii opuse ca pe
 BULETINUL C0t11SIUNII t10NQf1 ENTELOR ISTORICE
fel de reprezentare este obicinuit m a i ales
în culta! cabirilor şi anume în scenele
când cei doi Cabiri calcă în p icioarele
cailor corpul m utilat al lai Attys 1) . Dacă
tinem seama de sincretizarea celor două
� a lte al Dioscurilor si a l Cabirilor si la
' '
Tom i 2) c a ş i î n alte părţi 3) , atunci tre ...
bae să adm item în reprezentarea Dio ...
scurilor de pe monumental nostru, o in ...
fluenţă a reprezentări lor cabi ri ce, infla ...
enţă de ordin artistic, şi nu sincretizare,
întru cât aici l i psesc cu desă\lârşire ac­
cesoriile de rigoare de pe monumentele
cabirice.
Caracterul acestor d i\J in ităţi d e pro­
tectori si sal\)atori al m arinarilor este în
'
deajuns cunoscut �) ş i ca atare avem a
înţe lege cult\}t deosebit d e care se ba­
cură ele în cetăţile greceşti din părţil e
noastre, ş i mai ales la Tom i , a căror exis....
tenţă în părţ ile a cestea m ultă weme bar­
bare, atârna tocma i de elementul lichid,
\la să zică de calea cea mai lesnic i oasă
pentru 'Valorifi carea bogăţi i lor brute ce
le oferea pământal acesta strei n .
Prezenţa lor pe an monument funera r ,
d acă ţinem seama de fapta! că î n tim pul
i m periului ei Gpar destul de des pe astfel
d e monumente 5) , n'ar a\lea la prima
'Vedere ni mica deosebit s i mai ales d acă '
ţinem seama ş i de fapt u l că . lucrul nu
e izolat. Tot în Scythz·a minor, l a Ca­
lachioi ( Capidava), s'a găsit an mo ...
= A trebuit ca să i nte r\lie împrejarări ex ...
nament funerar, a cărui inscripţie a fost
publicată in CIL. III, 1 3 7 3 8 , ca o des ...
criere mai puţin decât sumară şi ne-.
exactă a reprezentării d i n frontispiciu.
Iată descrierea exactă :
O trapeza ca merinde în centru; în
d reapta ş i in stânga e i , câte an personaj
îm brăcat în tunică scurtă şi largă, în-
moneda familiei Servi/ia, 1Cohen, o. c . , pl. XXXVll, o. 3 ) ,
Pentrn toate acestea c f . ş i articolele respecti t e d i n R o ­
scber. Aus (. Lexicon der Griec!t. u . R o m . Mytlwlo­
g-ie, P. \Visso,•a, R. Encyc!opedie şi Darcmberg-Saglio,
Dictionnaire.
1 ) V. Tocilescu, Monumente epigrajice şi sculpturali,
p. 5 1 91 5 99.
, in special monumentul de sub No. 1 0, p. 5 2 1 .
!! r V. mai sus No.
3) V. art. lui Furbuănglcr, Dioskuren, in Roscher, o. c ..
p. 1 1 6 3 , cap. III.
4) V. studiile citate mai sus relatiue la Dioscuri.
5) Cf. i\rticolul lui fi. 1\ibert, in Dicţionarul lui Darem­
berg-Saglio, p. 264.
inp.org.ro
85
cinsă şi resfrântă l a m ij loc, ca capetele
goale, ţin de dârlogi câte an cal înşăaat
complet pentru că lărie. De... asapra acestei
reprezentăr i se d isti ug armele unui pat.
Este fără indoială aici an amestec a l
celor două reprezentări a cinei funerare
si
' a Dioscurilor.
Se naste însă întrebar ea. De ce acesti
cetăţeni d in regiunea Capida\lo ...tom ita � ă
pun p e mormintele lor imaginile celor
doi zei, p e cari centrel e de cultură sub
a căror i n fluenţă d irectă stăteau, în spe...
cial Torni, î i adora ca pe nişte di'Vini ...
tăţi lum inoase şi protectoare ale \Jieţei
pământeşti ş i nici de cam ale celei d e
d incolo? Si iarăsi de c e i n tot ţinutu l,
numai în � egiane � Capida\lei şi d i n această
regiune sant adoraţi D ioscarii în această
formă?
l�ăspansal e\Jident na-1 putem găsi d e­
cât în .faptul constatat al ane i romani ...
zări destul de intensi\Je al a cestei re...
giuni, ca elemente romane saa romani­
zale \)en ite d i n regiuni ca total ferite de
influenţa culturală grecească 6). De acolo
au adus ca ei, obiceiul roman de a pune
aceste d i\Jinităţi pe monu mentele funerare,
obi ce ia de care însă n'au abuzat; căci
mai de grabă îi 'Vedem adoptând ş i în ...
trebainţând până la saturaţie d i\linităţile
locale protectoare ale \Jieţei sabpământene,
în special aşa de răspând ital Erou trac.
cepţionale pentru ca e i să ...şi aducă aminte
de monu mentele funerare ce 'Văzuseră în
ţăr i le lor de origine. Ş i re\Jenind acuma
l a Cocceias al nostru dela Tom i , poate
că n'ar fi prea temerar dacă am pre­
supune că spectacolul adorării Dioscurilor
în a ceastă cetate, ca d i\Jin ităţi protectoare
a l e marinarilor, pe cari el însuşi le \Ja
fi i n\locat de m ulte ori pentru ne\?oi le
lui, să ... l fi îndemnat a încredi nţa şi 'Viaţa
cealaltă a fii lor săi tot lor, ca unor d i ....
\?inităţi ce J \?Or fi fa\?orizat şi al căror
...
caracter în concepţia sa romană nu se
opunea de loc la aceasta. Dar cine era
m a i in d icat pentru a ceast ă fer\lentă a d o­
rare a D ioscurilor la Tom i, ca un ne ...
gustor a l e cărui bogăţii erau încred inţate
mărei celei atât de capri cioase?
ţ
6) V. Considera iile d-lui V. Pâruan, Cetatea Ulmelum.
1 p . 7 0 1 asc1pra romanizării acestei regi mi.
86
Ş i atunci, dacă acest Cocceias dela
Torni era negustor şi dacă constatăm
atâtea legături între Cocce i i Capida\/ei ş i
romani d i n regiunea aceasta, cred că
ipoteza că a\/em de.... aface ca an întins
s istem . d e exploatare agricolă a ţinutului
fertil d intre Dunăre ş i 1"\are în Dobrogea
de m ijloc, exploatare ce se găsia în
mâna câtor\/a fam i l i i mari de colonişti,
între cari figura de sigur cu m ultă stră ....
luc ire si aceia a Cocceilor, exploatare
care-şi desfăcea produsele prin propriile
sale m ijloace, a\/ând la Tomi re prezen...
tanţi de ai ei, aşa cam \/a fi fost Coc­
ceias d in inscripţia noastră ş i scăpând
astfel de specula ele care ar fi suferit
fără îndoială elin partea intermed iari lor
greci, se poate susţine cu oarecare sorţi
de izbândă.
6 .5 . Stâl p miliar el e ca l car înalt ele
1 .6 5 si ' cu diametral de 0.45 m .
I nscripţia:
PE RTC � C
AVRELI O
O V ". .��
"""""""
T "-' "-"-"-
D D NN FL C O N S TANTI
M A X V I CTSE NPAVGVST
F L CL C O N STANTI N O ET
FL IVL CO STA
O B I S CAESS
B
ss
M P
I I I I
Primele 5 rânduri, foarte rău păstrate
fac parte d intr'o i nscriptie anterioară a
\/reunai îm părat ca genti l i c i u l d e AuH
reli as, \/a să zică dela sf. sec. II saa
începutul celui de-al treilea, peste care
cu ocazia weanei îmbunătăţiri aduse
d rumului care trece prin Tom i ( ' ) în
t i mpul lai Constantin cel 1"\are s'a săpat
a doua inscripţie ca numele ac estuia şi
al celor eloi fii ai săi mai mari.
Această a două i nscriptie se citeste ca
în lesnire . . . D(omz"nis) N(o �tris) Fl(avz"o)
Constantz"n[o] max(imo) v/ct(ore) sem­
p(er) august[o etj F!(a v z"o) Cl(a u dz.o)
1) i\ u p ra re �elei de d1·omari in Scythta minor \�. V . Pân,an,
Cetatea Ul111etum 1, p . 70 sqq.
1'1 0 Ul'îENTE INEDITE DIN TOl'îl
Constantz"no e t Fl(avz·a ) Iul(io J Ca ns­
tante nobi(lz"s)s(/mis) Caes(aribus) . . . . .
m (ilia) p(assuum) !!li.
I nscri pţia a fost deci scrisă clapă 1
1"\ artie 3 1 7 , când a fost proc lamat Caesar
fiul cel m a i mare al împăratului, Cons­
tan!z"mts z·unior, s i înainte de 8. 0\1. 3 2 4 ,
când a fost rieli �at l a rangul d e Caesar
ş i Constantzus, care în inscripţia de faţă
nu figurează.
6 8 . Calcar. Cap de leu, l at de c.
0 . 2 6 , înalt de c. 0 , 2 .5 m .
Animalul e r a reprezentat cu gura căs­
cată; acum lipseşte falca inferioară. Coama,
bogată, e tratată în şm1iţe groase, ba ....
clate, aşa cum se tratează de obiceia
această podoabă a leilor nu numai l a Torn i,
dar ş i în celelalte părţi ale reg ianei unde
s' au mai găsit astfel de sculpturi ( ' ).
1"\onamental este destul de rău păstrat,
botul si ' ceafa sunt c:a totul m uti l ate . A
fost găsit în dărâmăturile turnului anti c:
desgropat ca ocazianea săpătari lor pentru
construcţia anei case pe locul de lângă
Grand Hotel, în Bale\/. Ferd inand , colţ
c:u str. Dorobanţilor, întrebuinţat c:a ma ...
terial de construcţie.
67. Fragment d intr'un rel ief de mar....
moră, înalt ele 0 . 2 0, lat d e 0 .-J. O , gros în
dreptul reliefului d e 0. 1 8 , iar pe câmp
TI de 0. 1 3 m.
Fig. 7 7 .
Se m ai \/eele partea el ela brâa a unui
tranc:hia bărbătesc:, nud, c:u mâna stângă
adusă trans\/ersal peste tranchia. Pozitia
'
11 Vezi la G. t\umu, Jlfolli/1118/tte de piatră di11. co ­
/ecfia de Antichilăfi a !lfuzeului dela ..-ldamaclisi,
În acest Buletin, i'l.o. VI, fasc. 2 3 , Nr. 7 1 ş i următoarele.
inp.org.ro
 BQLETr ·aL COtliSI UNII t10NUI'lENTELOR I STORICE 87

pic ioarelor, pre cât se poate cunoaşte d i n
puţinul c e s e m a i distinge din e l e este
car acteristică . Deşi trunc hiul este pri\J it
exact d in raţă , totuş i membrele inferioare
par a se m işca spre stânga personajului.
E greu de precizat natura acestui relief,
executat de altfel cu o deosebită acura....
08[ = 6 &s6�, G Q = -&stp, cum şi o serie
de l igatur i cari nu prezintă n i m i ca deo ...
sebit. Citirea în ă prezintă g reutăţi se...
rioase prin faptul că l i pseşte prea m u lt
din partea dreaptă a inscr ipţie i , aşa că
nu putem încerca o reconstituire a ei.
In r. 1 la srârsit a\Jem l i terele E l E că ...
)

teţă . A. fost găsit în d ărâmăturile ace� rora nu l e dau de rost.

luiaş i turn ca şi nr. precedent. I n r . 2 la sfârşit ot·;.s [(J)Y . . .
A. cuma în 1"\uzeu. R. 3 , începutul nu e de loc clar, de
66. 1\rchitra\Jă de calcar, lungă de asemenea şi începutul r. 4 . Din partea
1 . 3 5 , înal tă de 0 . 3 6 , groasă de 0.076 m. care n i 'a păstrat însă , ne putem .face
Inălţimea l iteri i 0 . 0 2 5 . Deasupra se \Jăd o i cleie asupra conţinutului întreg al in...
găuri le scoabelor ca care fragmentul seri pţiei , care pre cât se păstrează se
nostru era prins în monumental d in care c i teste:
'
a făcut parte, probabil o criptă deasupra t 0( c0)o za.pt �, xsps:ns 'ltiJ.pvoEts• SY-
,
unui mormânt. Lip seste o respectabilă
) (j (J.OE
. ... , . . . . . l r-"'fj, <J (J. GIJ. J S'tY)
'l.tl.'tCJ."'.l'tE ElEV "
bucată din artea d reaptă a monumen ... ,
'i"SY'tl"'.OY':U. "
EYIJ.. \ YU.'ltiJ.IJGl r;.O
' ..:-.1.. , ., 'tYjY
, 0� vs0c;
Q '

ta lui. f-LSta. t(ov ot 1-.s[ (J)Y . . . . . . . K ! u.n·fJ (ir7t·fJ (?)

Un profil foarte pronunţat mărgi neşte ow),t;o spu.::; (?)· 'A [J.·r1v. t ' Ky <b 'Evno),t)o�
de toate părţile faţa cu inscripţie : l 'fJIXps wc; rsvc/.p.sv [ o.:;. . . . . . . j (J)Y -:::e; o -&( s cb
' , �, ' ;:-- - '
O Cipt p. o.-rCJ Y . 61-."W J (}. tCJY Ol%0Y 'tOO't0Y 't:Ci
' ...

CJ.(J)Yl0Y Ot . . .
E \Jorba de mo rmânta l unei femei,
căreia soţu l ăa îi constraeşte an mor...
mânt.
Caracteristic este numele acestuia
Ev -(o),t0c; lhazps0')c;. 'Ev :co),t0::;, foarte
clar pe piatră, nu e mai întâmpină până
Fig . 7 8. acuma.
Patroni m icul se mai găseşte sub forma
A.\Jem mai întâia d e remarcat pre ... K srxpwc; ( 1 ) .
scurtările, de altfel obic inuite: e r = ihoo, D. M. TEODO RESCU

inp.org.ro
 tl Ă N Ă S T I R E F\ H U R E Z I Î N
DUPĂ PU\NORI CONTI!'\PORRN E
---
Dela acelaş W eiss, lngem·e ur Obrist, care
a dat, în I 7 3 1 , pe timpul ocupaţiei austriace ,
p lanul · curţii din Brâncoveni, despre care
am vorbi t în această publicaţie, n e-a rămas
şi planul şi p erspectiva alăturată cu privire
la cea 111ai fru moasă mănăst?.re din Vala­
chi"a ausl1-iacă: 0 1 ez u l, cum autorul o de­
- duce la incinta interioară la care se intră
numeşte în legendele ce însoţesc p lanuril e.
· Comparate cu fotografiile mănăstirii d i n­
nainte de actuala restaurare şi cu desemnul
lui Freiwald, ce oglindeşte starea mănăs­
tirii după restaurări le lui Hrisant egumenul,
de asemeni reprodus în această publicaţie­
p lânurile lui ·weiss, deşi l ipsite de geome­
trica exactitate a p lanurilor de azi, stint do- ·
cumente n econtestabile asupra stărei î n care
se afla mănăstirea la 16 ani după moartea
lui Brâncoveanu. Eie n e dau bună indrep­
tare asupra problemelor ce-şi aşteaptă re­
zolvare dela actuala restaurare.
Atât din p lan cât şi din perspectiva lui
W eiss, se vede că mănăstirea avea două
incinte (astă-zi are trei) : una exterioară, cu
un turn ce încă se păstrează şi cu ziduri
înconjurătoare străbătute de me�wt1-ie?'e (ce­
şi aşteaptă şi ele consolidarea) ; alta inscri­
indu-se în i ncinta exterioară, formată din
clădirile propriu zise ale mănăstirii, î n ale
căror calcaue sunt de asemenea meurtriere,
iar nu ferestre (unele se păstrează şi azi ; vezi
şi desenul lui Freiwald). Mănăstirea făcea,
deci, impresia unei puternici cetăţi, cu un
turn - clopotniţă (identic restaurat azi, dar
care era cu mult mai simplu, fără ocniţele
ce i s'au adaos), a cărei siluetă rigidă nu
e î nviorată decât de turnurile bisericii ce
întrec înălţimea zidurilor ŞI de fnmmseţea
inp.org.ro
1 73 1
•0 ---
paradisului, ridicat la 8 metri deasupra văii
Hurezului.
Examinând p lanul de distribuţie al clădi­
rilor putem să ne dăm seama b i ne de dis­
p oziţia lor : G este zidul incintei exterioare.
F poarta de jos a acestei i ncinte. Un drum
prin marele turn clopotniţă. B sunt chi­
l iile călugărilor, cari mconjură i ncinta i n­
terioară, C cişmeaua, A biserica mare.
Locuinţele E. D, din afara incintei i nterioare,
sunt: bolniţa, cu faimosul foişor şi pivniţa
dedesuptul lui.
După cum se vede deci, comparativ cu de­
senul lui Freiwald, î ntreagă locuinţă adausă
de Ştirbey pentru palatul său, la colţul
sud-vestic, nu exista. De asemenea faimo·
sul foişor al lui Dionisie şi cel mai urît, a
lui Ioanichie, pe latura vestică a chiliilor,
nu existau. Foarte interesantă e de aseme­
nea pentru restaurare felul cum erau cons­
truite scările la foişoarele chi i lilor de nord
şi sud.
Şi ca descriere - întru cât se aminteşte de
felul cum b iserica era acoperită -W eiss e
cât se poate de interesant, întru cât se înM
depărtează orice dubiu, cel puţin p entru
Muntenia, asupra modului cu care biseri­
cile se invăliau.
Sollet das schonste vallachische Caludier
Kloster, i n der Oesterreichischen Wallachey,
Orez genanndt, zwei Stund von Bistriza
l iegend vor. D ieses Kloster ist von dem
wallachischen Fursten Constantino Bran­
covan erbauet worden, und hat eine sehr
schone Kirch, mit Bley und Kupfer' gedeckt,
 1'\Ă. N Ă.STI RE;.I\ HGRf,ZI JN 1 73 1

Buletinul Comisiunii tlonumentelor Istorice. 12

inp.org.ro
90 BOLETJNOL C0!'1IS!ONII l'10N0!'1ENTELOR I STORICE
i ngleichem eine schone Haus-Capelle und
eine U eber-Kirch im anderen Hof. Alhier
ist tempore belli ein Obrist-Lieutenant mit
6oo Maon gestanden (ştirea e confirmată de
o notă pusă pe Foletul Novel al lui Ion Ro-
R E S U I'\ E
--
Grâce â l'ingenieur Weiss de l 'etat·major
autrichien, qui dans u n but d'ordre stra­
tegique, a leve.. entre 1 689- 1 705, le p lan du
monastere de Hurezi, bati par Brâncovanu,
nous pouvons nous rendre suffisamment
compte de toutes les transformations ulte­
rieures, subies par le monument.
On n'y trouve â !'origine que deux en­
ceintes : l 'une interieure, qui constituait le
' ) Să tot fie l a două ore d e Bistri�a, cea ma i fru ­
moasă măn ăstire de căl ugă r i d i n V a lachia austriacă,
numită O rezul. Această mănăstire a fost z i d i tă de
Domnul român Constanti n Brâncoveanu. Ea are o in viitor această mănăstire poate să fie oc u pată şi
roar t e fr u moasă b is e r i că , acoperită cu p l u mb şi a-
inp.org.ro
manul), dass also dieses Kloster ebenm­
massig im Kunftig besetzt, und eine Pro­
v ision von Vivres darinen verwahret wer­
den kann 1).
V I R G , D R Ă G H I CE A N U
0--
monastere proprement dit, avec des cellules,
disposees en rectangle, pour les moines, une
chapelle situee â gauche et l'eglise au mi­
lieu, le tout bâti selon les regles de l 'art
byzantin ; l'nutre enceinte, exterieure, com­
prenant le j ardin et le cimitiere.
Le mur de cette derniere enceinte, perce
de meurtrieres, faisait du monastere une
forteresse redoutable.
ramă, d e asemenea o c a p e l ă ş i o altă biserica in cea­
la l tă curte ( dela Bolniţăj. Aci a stat in t i m p de răz­
boiu un locotenent colonel cu 6oo oameni , aşa că şi
o provizie de a l i mente să fie păstrată aci .
 CRONICA
---
ŞTIRI !'11\I VECHI DESPRE RUINELE CURŢII
D0l'1NEŞTI DIN TÂRGOVIŞTE
In fasc. prim al acestei publicaţii am tipărit
o scrisoare a lui Vasile- Vodă Lupul din r 635
către Constantin Racoviţă Logofătul, isprav­
l surpături de ziduri nu sunt de nici o tre­
nicul să la zidirea bisericii Sf. Gheorghe Zo­
graful de lângă Vaslui, prin care Domnul
răspundea boerului său, care-i ceruse voe
se ia, pentru noua ctitorie domnească, piatră
dela ruinatele Curţii domneşti din Vaslui,
" că acest lucru nu se cade să facem, că nu
iaste cu cinste" .
Intâmplător dau acum, în Istoria Româ­
ni lor a răposatului V. A. Urechia (voi. X- r ,
207-8) peste reversul, mai puţin frumos,
al medaliei : două documente din r 8 r 3 · - o
carte domnească şi o anafora a veliţilor
boeri - prin care se recomandă şi aprobă
nu conservarea, cum ne-am aştepta, ci, din
potrivă, distrugerea ruinelor Curţii domneşti
din Târgovişte.
Intr'adevăr, la 23 August r8r3, Isaac R alet
vel Vornic, arătand Domnului său " că în
oraşul Targovişte sunt nişte surpături de
ziduri ce au fost odinioară Curte domnească '
făcută de răposaţii întru fericire Domni ai
ţării, surpături de ziduri cu totul netrebuin­
cioase, care nici odinioară nu au fost de tre­
buinţă, n ici pentru prea luminaţii Domni ce
au stătut după vremi, nici pentru vre-o tre­
buinţă a locului, fiind de toţi derepănate şi
de n ici o trebă, ca un lucru netrebuincios,
care n ici a adus nici poate aduce vre-un
folos",- cu "plecată îndrăzneală" cere "să
i se hărăzească aceste surpături de ziduri
cu locul lor" , care "poate să fie de oareş
ce trebuinţă, î nsă nu fără grea cheltuială,
spre a se curăţi mai întaiu şi apoi să se
facă vre-o zidărie din nou " .
Veliţii boeri - Constantin Fi lipescu vel
Vistier, Radu;Golescu vei Ban, Barbu Vă-
inp.org.ro
0 ---
cărescu vel Vornic şi Grigorie Băleanu vel
Logofăt - cărora le-a fost dată spre cer­
cetare cererea lui Isaac Ralet "următori
fiind luminatei ponmci" s'au adunat şi
" făcând chibzuiri" , arată Domnului, prin
anaforaua lor dela 26 August, " că acele
buinţă nici domn iei n ici ţăr i i " . In consecinţă,
"ca un Domn al ţării, după pilda altor trecuţi
luminaţi Domni, ce au dat şi au afierosit elin
lucrurile domnesti .
ori la cine au voit si
,
au
rămas bune date" - zic ei mai departe lui
Ioan-Vodă Ca ragea-"ai toată volnicia de a
hărăzi dumisale aceste surpături de z iduri
cu locul lor, unele să-şi poată face şi dum­
nealui vre-un lăcaş pentru trebuinţa familiei,
la întâmplări de vremi ca aceste . . . . " .
Domnul, cu cartea sa din 3 Septemvrie
r 8 r 3, aprobă recomandarea sfetnicilor săi.
Căci, z ice el, de vreme ce " orânduiţii boeri
veliţi . . . . ne dau p liroforie că acele surpături
de ziduri ot Târgovişte î mpreună cu locul
lor nu sunt ele nici o trebuinţă, n ici domniei,
nici ţării, ca n işte lucruri domneşti şi slobode
ce sunt, domnia mea le hărăzim împreună
cu locul lor dumnealui vel Vornicului Isaac
Ralet, ca să-i fie moşie stătătoare şi ohabnică
dumnealui şi clironomilor dumnealui în veci,
iar biserica domnească cu loc de patru stăn­
jeni î n lat de jur împrejur are a rămânea
slobodă . . . "
BISERICILE DIN GURI\>-<SĂRĂ.ŢEI-BUZĂU
Sunt două :
Intâia, z isă, pe numele fondatoarei, a Po­
rumbiţei , situată pe un pisc acoperit de vii
şi păduri, a fost construită din început, în
lemn, de jupâneasa eacşa Porumbiţa, iar
la r833 a fost reconstruită în zid, aşa cum
se vede astăzi, de Dimitrie Clucerul şi so·
ţia sa Mărgărita.
92 BULETINUL COtliSIUNII tlONUtlENTELOR I STORICE

INSCRIPŢIA : de Nică Musceleanu biv treti Logofăt cu

ACASTA SFÂNTĂ BISERICĂ s'AU ZIDIT DIN
TEMELIE PE CH ELTUlAL A D(U)MNEALUI DIMITRIE
CLUCER SIN CONSTANDIN SĂRĂ ŢEANU 2 VÎSTE R
I SOŢIA SA MĂRGĂRITA I s(N)I E GOD!MlTRIE1
ECATI R l ( N)A CU SOŢUT. ET DIMITRIE VERNESCU
I (sNI) E GO DIMITRIE, GHEORGI-IE, MARIA. I A R
M A l NAINTE AU FOSTU BISERICĂ DE L E MNU FA­
CUTĂ DE JUPĂNEASA NEACŞA PORUMBIŢA. I AR
fiii săi şi de Constantin Sărăţeanu biv vtori
Vistier cu fiii săi.
I�SCRIPŢIA :
I N NUM),;LE TATĂ LUI ŞI A L FI IULUI ŞI A L
SF(A)NTULUI DUH, AMIN. F ĂCUTu-s' AU ACAST Ă
SF(A) NTĂ BESERICÂ IN ZILELE PREA LU�fl�ATU­
L UI DOMNULUI NOSTRU IOAN GEORGIE CARAGEA

Biser ica Porumbitei din Gura-Sărăţe i - B uzău.

Biserica d i n Valea Botei , corn. Gura Sarăţei-Buzău.

ACUM LA ZIDIRE AU .FĂCOTU AJUTOR ŞI FRATELE
D( U)MNEALUI MATEI BAŞ BULBAŞ CU SOŢIA SA
MARIA ŞI TOŢI POPOR ANII, LA LEAT 18331 IU­
L(I)E1 DELA HRISTOS.
A d o ua, din Valea Botei, e zidită la; r 8 r 3
VOEVOD, CU BLAGOSLOVENTIA PREA SF( I)NŢII
SALE PĂRINTELUI E PISCOPUL BUZĂULUI CH t R I U
C H I R COSTAND!E1 PRIN OSTENEALA DUMNEALUI
BIV 3 LOGOFĂT NICA MU:;'CELEAN I SNI EGO
SA:>IDU L I MATE I U I PRIN OSTE N E ALA DUM­
NEALUI BlV 2 VIST(IER) COSTANDIN SIN ENE

inp.org.ro
 CRONICĂ 93

CAPICHEH AIA I SNI EGO M ATEIU I DUMITRACHE. fra gmen t culptural (fig., p. 94) decorat ele
I AU LUATU SFÂRŞITU ACASTA BESERICĂ ÎNTRU pe gu tu 1 gotic, cu o floare ele crin, i care •

CAREA SĂ PRĂZNUEŞTE ŞI SĂ CINSTE TE H R A·

MUL PREA SFINTEI ŞI NEDESPĂRŢIT EI TROI Ţ E
LA LEATD 1 8 1 3 AVGUST I ( SAU 30). DRĂGHICU.
ANNA. ENE. NEACŞU. GH EUCA. SAJ\"DA. ISTODOR­
JOANA. \'ASILE. AVIANA. D MITRU. AVIANA.

Iani Capicheh aia, tatăl lui Costandin biv

ytori Vistier, menţionat în i nscripţie, e fiul
lui Neagoe Sărăţea n u Părcălabul. Aşa dar
. această biserică e o fondatie
si . a familiei
ărăţeanu.

PIA. TRI-\ 1'10Rl'1ÂNTA.LI-\ DIN BISERICA.

FOSTULUI SCHIT DRI-\GA.NEŞTI

zi in uină, la marginea cătunului Ţi ·

gănia, com. Drăgăneşti, jud. Teleor·man
(3 km. de Alexandria).
SUPTO ACASTĂ PIATRA ODIH NESCU-SE OASELE
ROBILOR LUI DUMNEZEU STOICA SPĂTAR SĂRĂ·
ŢEAN ŞI CU JUPĂ EASA LUI MARICA ŞI FIU·SĂU
TOICA COJIIISUL ŞI FI-SA JUPĂNEASA ILINCA,
MUMA LUI MATEI U UNGURE LUL 2 CLUCER. ŞI AL·
TOR RODEN!l ALE D( UMNEA) LOR AICE s 'AU t N ­
GROPATU 725 1 (= 1 7-1-3).
A. L.

SEl'lNE LA.PIDA.RE LA. BIS . DIN PĂPĂUŢI

enumărate lucruri i n tere ante pentru mo­
numentele noastre ar reeşi , dacă re taurările
ce se fac ar pă tra ) da atenţiunea cuve­
nită la ori şi ce se o-ăseşte cu prilejul re­
construirilor. Re taurarea bis. Păpăuţi a lui
tefan-cel-Mare a dat de emne lapidare
pe unel e fragmente de toruri, inclicând or­
dinea succesiunilor , cum şi unele prescmtări
de cuvinte. S'au păstrat, m ulţumită dascălului,
trei fragmente, indicâncl numerile (latine): 78,
4, 84 şi prescurtările î n caracter polon : ZPT.
ATE.-M e ,teri poloni au lucrat, deci, la mi­
nunatele sculpturi gotice din b isericile lui
Ştefan-\ odă. I i cunoa . tem numai pe acea tă
cale.

DELA. PA. LA.TUL LUJ ŞTEFA.N-CEL-1'11\RE

D IN VA.SLUI
Prin fondapun i le palatului lui Ştefan-cel­
Mare din Vaslui, aflate pe proprietatea d-lui
George Mavrocordat, s'a găsit un delicat
Piatră mormântal ă din bis. fostului schit
Drăgăneşti- Teleorman.
probabil servia pentru vărsarea apelor elin
proscomidia capelei palatu l u i.

inp.org.ro
94 BULETINUL COl'liSIUHH 1'10HUl'\EHTELOR fSTORICE

Pe lângă pi ania pal atului dela Hârlău,
pă trată în Muzeul Naţional, ace t fragment
cepeau pe diferite circum cripţii, in aceia'?
zi, tax e de trecere.
POARTA DE SUD A CETĂŢII TARGOVIŞTE
I n Târgovişte, la bariera Sârbilor, pe
trada Domnească, aproape de ultimul bas­
tion udic, s'au găsit bazele turnului del a
poartă sudică a cetăţii, cu acelaş plan ca
cel ce e păstrează lângă b is. Sf. Vineri.

IHSCRIPŢil :
DE LA BIS. DIN CĂLI EŞTI-PRAHOVA.
a) f l p-kCTdKH CH. �<IRd f&IK Î � /K�OJII:Z. T:Z.­
�IdCÎE H IK�OdHH LI,<\ er� T�A�Il" KK A H I I Iw
t\1\.dTE� li �HR�Ah, t\\�. � H ! E A H Î S , Et\'kT. ,...3 pHA.

Capitel sculptat găsit in ruinele palatului lui

Ştefan- cel-Mare din Vaslui.

e al doilea rest cunoscut dela palatel e mare­

lui Ştefan.
tăzi se află încorporat în colecţiile
palatului Mogoşoaia.

PODEAU\ STRADELOR VECHIULUI IAŞI

Lucrările de canalizare ce se fac în toate
oraşele ţării unt bune prilejmi pentru des­
coperirea rămăşiţelor vechilor înfăţişări ale
aşezări lor noastre oră , eneşti.
D i n cau a însă a lip ei unei organizări,
care să emnaleze tot ceia ce se găseşte,
m ulte lucruri aflate e pi erd fără mmă,­
in majoritatea cazurilor.
Astfel în strada Gh. Mărzescu din Iaşi
s'a dat, la 50 centim tri adâncime, de
vechea podea a stradei : grinzi colosal de
groase, de stejar, patrate, în dimensii de
.)Ocm. X .)0 cm., erviau pentru podeala tră­
z i lor, aştemute fiind fie d irect pe pământ,
fie pe scurţi p iloţi.
e �tie că pentru întreţinerea lor, chiar în
veacul al X \ III-lea, oamenii oraşului per- Piatră mormântală dela bîs. di n Călineşti-Prahova.

inp.org.ro

E m ormăntul cti torul u b iserc ii, a căre1 In ·
seri pţie s'a dat ele el. I orga, lnc:.rripfit. H ,
p. 265.
b) PE O Ci\RTE..
Să se ştz'e de cându au intnrt Turâi î11
Bucureşti la r854 lu i. 20, ca să bată w
Mu calul. ·- -I8J4 lu !ie r8, de când au plecat
Musca/ii din B ucu1'eşh, cu cuvânt că vin
Turcii în loc.
c) Această carle fiz'ndu rău stricată şi
desLegată din pricina ploz'lor, când ploua în
biserică,-s' au pus de s'au legat cu lei . de
cel ce se va vedea z'scăft't şi să rămâie sj. bz's.
din Căhneşti, spre veşnica- (Jome11.z'H, r85o.
el) Această . . au cumpărat-o dum. Const.
.
Filzjescu biv. vei. Log·. , i au dat la sfânta
bz'scrică �de la Roşiom-a, ce să prăznueşte
Buna- Vestire, ci s'au fârnosit le leat I 7 9I
Dich. 20.
BIS. DELA DOl\1'11'!1\ BĂLl\Şl\>-<BUCUREŞTI
Pe o piatră î n curte :
ACEST SFÂN T ŞI DUMNEZEESC L t\CAŞ, Î N CAR E•
SĂ PRĂZNUEŞTE CEA ÎNTRU MĂRIR E fNĂLŢAR E
DELA PĂ�IÂNT LA CERURI A MÂNTU I TORULUl
NOSTRU, s'AU RĂD!CAT DIN TEMELIE L A ANUL
I 7.) I 1 DE R ÂPOSATA DOMNIŢA BĂLA A1 F I ICA
LUI CONSTANDINO v(OE)v(o)D BASARABA BRÂN·
COVE ANUL, CU TOATE I NCĂPERILE DUP1 Î l\PRE·
JUR, ORĂNDUINDU - L E SPRE L ĂCUINŢA SĂRACI­
LOR CF.LOR FĂR <\ ADĂPOST!RE, LA CARE AU Î c ­
CHINAT TOAT Ă STAREA SA ŞI A SOŢULur SĂU,
BANUL MANOLA\HE LAMBRINO.-DAR VRE MEA CE
TOATE L E Î NVECHEŞTE, ADUCÂND LA DĂRĂPĂ·
NARE TOATE Î NCĂPERILE, STRĂ N EPOTU·SĂU1 BA­
NUL GR IGOR!E BASARABA BRÂNCOVEANU1 ODRA·
SLA CEA D I N URMA, tN CARE S1AU ŞFARŞIT A·
CEST SLĂVIT ŞI VECH IU NEA:\1 AL BASARABILOR
ŞI A L BR ÂNCOVENILOR, LE-AU PRENOIT, ADĂO­
GÂNDU-LE, LA ANUL 1 83 1 . IAR LA ANUL 1838
G H E NARIE, ÎNTAMPLÂNDU· S.<\ Î 'FRICOŞAT CUTRE-
inp.org.ro
CRONICĂ 95
MUR , CARE DĂRĂPĂNÂND ŞI SFÂNTA BISERICĂ,
DUMNEAEI BĂNEASA SAFTA BRÂNCOVEA 'CA, N Ă S­
CUTĂ BALŞ, SOŢIA RAPOSATULUI BAN CE AU
ZIDIT SPITALUL BRÂNCOVENESC ŞI L1AU îN­
ZESTRAT DIN CASA SOŢULUI DUMISALE , CA O
STĂPÂNĂ ŞI EFORĂ ICON0111ISIND D I N VENITU­
RILE ACESTEI SFINTE BISERI CI ŞI jERTFIND ŞI
DIN ALE DUMNEAEI, AU RĂDICAT·O DIN TEME­
LIE ÎN LOCUL CEL VF.CHI, MĂRIND-O ŞI Î NFRU·
MUSEŢÂND · O SPRE POMENIRE VECNICĂ, CARE
s'Au SĂ\'ÂRŞIT PRI N OSÂRDNECA STĂRUIRE A
EPITROPILOR NUMTTULUI SPITAL CE SANT ŞI A
. . SFINTEI BISER I CI, CĂMf NARUL MAJ\"UIL SERGHIADf
ŞI STOLNICUL IOAN N Ă DĂ!A1 U1 LA ANUL MÂN­
TUIRE! 1 842.
Pe o piatră :
RIDICAT LA I 833, PE LOCUL SÂN TULUI PRE­
TOL, A L PARACLISULUI ZIDIT D E DO�IN!ŢA BA"
LAŞA.
Pe o piatră de monnâ11t :
DOMNIŢA c'A RĂPOSAT
SUPT P!ATR A CEASTĂ s'AU ÎNG ROPAT.
BĂLAŞA AU FOST NUMITĂ
CU NEAll! MARE ' NPODOBITĂ,
BĂSĂRĂBE ASCĂ CHEMATĂ
ŞI DIN CEPUT LU111INAT Ă.
FOST,AU SOŢIE Cf NSTlTĂ
LUI !11A NOLACHE GĂTITĂ,
L Ailf BRINO CE s'AU NUMIT
ŞI'N RANG DE BAN AU MURIT,
LA AC ASTĂ MĂNĂSTIRE
O AU Z IDIT CU DORIRE,
ÂN CARE SE PR ĂZNUEŞTE
N E Â NCETAT S E CINSTEŞTE
A DOMNULUI IN ĂL ŢARE
Î NTRU POME NrRE MARE.
DUMNEZEU s'o ODlHNEASCA
CU DREPŢli SĂ L ĂCUE ASCĂ.
LEAT 7 260 (= 1 ] .)2) 1\IAIU 2.
VI R G , D R Ă G H I C E A NU
COŢO FENI- DOLJ Vederea din îaţ1i a a-
neia dintre bisericile mici.

E R A T A
•,

LI\ 1\RTICOLOL : SCULPTORI I N Pli\TR !\ DELI\ BISERICILE t'IONTENEŞTI,

de Al. M. Zagoritz, publ. in fasc. 22, Aprilie-Iulie I9IJ, a Buletinului.

La pag. jo, .::oi. r -ia, rândul 6, de jos, s'a a paj urei Cantacuzineşti, aflată pe peretele
zis : Biserica (din Brădeşti) e /ămtă târziu, de m iazăzi al bisericii din Brădeşti, (fig. j os).
la r827. La 1 827, adecă abia acum 90 de ani ,
In realitate pe inscripţia al cărui corona­ meşte, ugul bunelor sculpturi pierise, dar tot
ment e desenat pe foaia VI a suplementului se mai lucrau bisericuţe cu tinde frumoase,
care însoţeşte . acest articol , este .foarte ci­ ca aceia din Coţofeni, desenată aci.
teaţă dată de · 1 752. La r 827 a "fost zi­ Cu patru ani mai târziu, la r83 r , e zi­
elită una dintre bisericil e elin Coţofeni, cu dită cealaltă b isericuţă din Coţofeni, aşe­
care Brădestii , sunt ve­ zată, ca un paraclis al
cini, ambele sate fi ind în ei, aproape ele casa boe­
tăpânirea a două familii, rească, mai veche poate
a Brăelestilor si , a Coto­ cu mult decât ea. Toate
fen ilor, l egate prin În­ - b isericutele si casa ­
rudiri neme de două au tindă cu ar2uri trilo­
veacun. bate, pe stâlpi de cără­
Rectificarea trebue fă­ m i dă. Casa are bolţi bo­
cută astfel : gate în pivniţă ca şi în
n B z'serica e făcută tâ1'­ odăi ; ea are încă şi sobe
ziu, la r752" . vechi interesante.
I n acea vreme, u n sfert
AL. M. Z.
ele veac după Stavropo­
l eos, se lucra încă sculp­
tură bună, cum e şi aceia
Scalptor1i dela l:>is. Br1i­
ueşti-Dolj.

inp.org.ro
 R E D A C ŢI A:
SECRETARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Administratia Casei Bisericii, Bucureşti, sir. Lueger 26.

Buletinul se găseşte de vânzare la principalele

LI BRĂRII DIN BUCUREŞTI
prin cari se fac abonamente şi se pot procura colecţii complecte din
anii pre�edenfi (afară de anii 1 908 şi 1 909).

ABONAMENTUL IN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE :

P REŢUL A PATRU F A S C I C O L E P L U S P O R TU L

inp.org.ro
P R E T U L L E I 2,50

inp.org.ro
.A NuL v m . rA se. 31.

U LETI N L Ceta ____111111

,./
... .v
. " C O JV\I S I U N II
\j i\
"

M ON UM ENTELOR ISTORI C E

PU BLI CAŢIUNE TRI.MESTRJALÂ

BUCUREŞTI
lnst. de Arte Grafi c e C A R O L G OBL S•r J , St. Rasldescu

1 6 , STRADA I"ARIS (FOSTĂ DOAJi\HEI), 16

1915 1529.

inp.org.ro
 -- COMITETUL DE REDACŢIE
Dr. C. 1. 1 S T R A T 1, D. O N C 1 U L, N. 1 O H G A, G. B A L Ş, G. M U R N U şi V. P Â R V A N
Redactor
A L E X. LĂPEDATU
Secretarul Comisiunii

C U P R I NSUL

TEXT Pag.

Cetătuia dm laşi, d e G u . Gu. LuPU . . . . . . . 97

O inscriptie pierdută şi vechi men�uni despre m onumentele noastre la Vaillant, de N. IoRGA 1 22
Biserica de lem n din Pâroşi, de G. B A LŞ . . . . . . 1 24
Stăre�a mănăstirii Hurezi, de IoN O. TRAJANESCU . . . . . . 1 26
Stema Moldovei pe clopotnita bis. Todireni (Burdujeni) , de N. IoRGA . 1 39
Cronică : Raport înaintat Academiei R omâne cu privire la biserica Domnească dela Curtea
de Argeş, de_ D_. 0NCI UL, l. B oGDAN şi N. IoRGA. - Inscriptii : Pe o cruce din cer­
dacul muntelm Rusu, m·rea Neam ţul, la bis. Lespezi-Prahova şi la bis. din Roznov·Neamţ,
de V l lw. 0RĂGH!CEANU . . . . . . . . . .
. , . . . . . . . . . . ,
. . 141
Erată, de D. M . T. şi V. D . . . . . 1 44

I LUST R A. T' I I
Cetăft�ia din laşi. Pag. Pag.

Biserica : 4. Poiata aceleiaş biserici (schită de d-1 Ştefan

1. Pl anul orizontal • . 97 Popescu) • . . . . . . . . . . 1 25
2. Vederea laterală . 93
3. Secţiune longitudinală 99 Stărefia mănăstirii Hure.:si.
4. Vederea principală • 1 00
5. Ve d erea spre altar . 1 00 1. Stăreţia : vedere exterioară . . . • . • 1 26
6. Secţiune transversală 101 2. Vederea clopotniţei şi chiliilor de Su d, spre
7. Fereastră (detaliu) 1 02 c urtea mănăstir ii . . • . • • . • . 127
8. Fareastră . . . . . 1 03 3. Secţi une prin foişorul din dreapta . . , . . 1 28
9. Profil ul .soclului• . 1 03 4. Stâlpul de jos dela parapetul scării principale 1 28
1 0. Peretele dintre tindă şi pronaos • 1 03 5. Capul stâlpului dela fig. 4 . . . . . • • • 1 28
1 1. Stâlpi i dintre pronaos şi naos 1 04 6. Stâlp ul lui Joanichie dela parap etul scării
1 2. Catapiteazma . . , . . . . . 1 04 principale • , . • • • • 1 28
1 3. Brâul bi.ericii (detaliu) 1 05 7. Stâlpul dela fig. 6 . . . 1 29
.1 4. Inscri pt i a dela clop<>tnita mănăstitii 1 05 8. Secţiune prin foişorul de pe pivnttă 1 29
1 5. L<>cuinţa d<>mnească : . 1 05 9. Fereastră ajurată dela pivnita . . • 1 29
1 6. Planul pivni ţel o r de sus 1 07 1 0. Planul etajului . • • . • . . . • 1 30
1 7. Plan ul parterului . • 1 07 1 1 . Planul pivni1ei . . • - . . . • • 1 30
1 8. Planul pivniţelor de j<>s 1 08 1 2. Coloană din "sala de piatră •' a stăreţiei 131
1 9. Planul tami telor • 1 08 1 3. Coloana dela fig. 1 2 . • • . . . • . 131
20. Secţiunea longitudinală A B 1 09 1 4. Por1ile dela intrarea m -rii . . . . . . • . 1 32
21. Sec ti unea transversală D C I lO 1 5. Detaliu dela poarta ro- t irii (fe re căt ura , ghi n-
22. Secţiunea transversală E F . I lO turile şi inscriplia) . . . . · 1 32
23. Secţiunea transversal& H G 1 10 1 6. Detaliu dela aceiaş poartă (retezele) • . 1 33
24. Secţiunea transversală K l . 1 1 1 1 7. Aceiaş poartă, văzută d in curtea m-rii . 1 33
25 " B ai a Domnească" : 1 12 1 8. Coloană del a foi şo r ul st ăre ţie i 1 34
26. Planul orizontal 1 12 1 9. Coloana dela fig. 1 8 . . . . . . 1 34
27. Secţiune A B (vedere perspectivă) 1 13 20. Capitel de coloană dela foişorul stăreţiei 1 35
28. Sectiune C D . 1 14 2 1 . Bază de coioană din "sala de piatră" a
29. Clopotnita : . . 1 15 arhondăriei . , . . . 1 35
30 Secţiunea A B . 1 16 22. Coloană dela foişorul arhondăriei . • . . 1 36
31. Secţiunea C D . 1 17 23. Coloana dela lig. 22 . • . . - . .
• . 1 36
32. Planul parterului i 18 24. Capitel de coloană dela foişorul arhondăriei 1 37
33. P lanul etajului 1 (camera tunuri lo r) 1 18 25. Capul stâlpului dela scara arhondăriei • • . 1 37
34. Planul etaj ului Il (camera clopotelor) 1 18 26. Acelaş cap de stâlp dela fig. 25 , 1 37
35. Clădirea cu sala gotică (restaurată) . 1 19 27. Capul stâlpului dela scara chiliilor de Nord 1 38
36. Sala gotică (�estaurată) . , . . . . 1 20 28. Galeria stăreţiei . . , . • , 1 38

Biserica de lemn din Pâroşi. Stema Moldovei pe clopotnita his. din Todireni
(Burdujen�).
1 . Biserica din Pâroşi • .
, , 1 24
2. Aceiaş biserică dinspre altar 1 24 1. Ste ma Moldovei pe clopotnita b i s. dela To-
3 . Intrarea bisericii din Pâroşi 1 25 direni (Burdujeni) . . . . . . . . [ 39

inp.org.ro
 CETĂTUIA DIN I A S I *).
' '

--- o ---

5. B i s e ri ca. brâie \?erticale, îm pletite, de piatră , sasţi�

nând la partea superioară , prin ajutorul
Este situată cam în m ijlocul curţ i i m ă�
năstirii. Ea aminteşte, ca sti l, biseri ca
Trei�Erarhi din Iaşi , fără a o ajunge
însă în bogăţia ornamentaţiei exterioare.
D istribuţia este în genul biseri ci lor
moldo\?eneşti : ca tindă, pronaos, naos
cu două sânuri m ici şi altar, formând un
tot bine legat.
Tz'nda. E dreptunghiulară, cu două i n�
trări laterale, ogi\?e în exterior, d i n care
cea despre ord e astupată. Prin z i d u l
d inspre Apas lum ina străbate prin două
fere tre mari, ogi\?e, d e corate la partea
superioară în piatră "5 jour" . In zidul
-�IUttt-
Ce desparte tinda de pronaos este o uşă,
deasupra căreia se află pajura ţării, inca...
drată de un profil goti c og i\?al. Profi lul e ,
la rândal său, încadrat d e două colonete
ce susţin o cornişă la partea superioară ,
S(lb care se găseşte \?echia inscripţie, za ...
gră\?i tă, în greceşte (\?. fig. 1 O).
Această tindă, foarte înaltă, este aco...
perită el e două bolti sferice, aşezate fie...
care pe câte patru pen denti\?e, rezemate,
la rân dnl lor, pe arcuri de p iatră în formă
de brâie î mpletite, cari se s p r ij ină pe şase
console frumos decorate.
Pronaosul. De formă patrată , este la�
m inat prin patra ferestre, m ult e\?azate
către i nterior. Zidul despărţitor d inspre
naos este aşezat pe t rei arcade, cari se
reazămă, la rândal lor, pe doi stâlp i octa ...
gonali de piatră şi pe el o i p ilaştri alipiţi
la zidurile exterioare.
In c ele patru colţari, pe p ied estale pă ...
.
trate, se înalţă, al ipite la zidari, patra 1 . Plana! orizontaL

•) 1\ se \.ledeâ partea întâia a acestui articol, în rase. 24 a Buletinului nostru.

Buletinul Comisiunii f\onumentelor Istorice. 13

inp.org.ro
98 BULETlHUL C0./'1JSJUNJI f10NU./'1E NTEL OR ISTORIC E

onor capitele, cunoscutul sistem d e bolţi asezate în d iagonal , pe m ici console, se

'

m o ldo'Veneşti cu două rânduri d e tran� trece iar l a forma pătratâ. Cu aceste d e

ziţii dela forma pătrată la cea rotundă, şi p e urmă patru arcuri , aşezate î n d i ago�
anume : dela forma pă trată a celor patru nal prin pendenti\)e, se re-vine iar la

J
:1:> ��,,-�_,

,•

·.

arcuri descrise mai sus, prin pendenti'Ve,
se trece la formă rotundă, decorată <;:a
un profi l în formă de comisă, si dela
' '
oceasta, prin ajutorul altor patru arcuri,
forma rotundă de un diametru astfel mult
redus. Pe această formă rotund ă , deco�
rată cu an brâu de p iatră întretăi at d e
o serie de rozete, s e înalţă turla c i l i nM

inp.org.ro
 C ETAŢUII\ DIN ll\ŞI 99

d r ică, lumi nată de patru ferestre m ic i . care se găsesc morm i n tele lai Duca�Vo dă
lî.ceasta"'"
L I
se termină la partea superioară si al uneia d i n fii cele sale.
'

printr'o boltă sferică. 1Vaosul. E de formă d reptunghi alară.

/
._
__
.,..,.
.. ...
__ ____...,
_

---- ·\

.·

( \1

COl
( 11
\,:

r·.� o:o-:-:-::!"""=::�·.:#·•· - .../;•

�--_./..� '•

La n i-velul pardoseli i , a cl în pronaos, Lateral are alipite cele două m i c i s&nuri ,

în z id urile exterioare, sub ferestre, se află rotunde în i nterior şi poligonale în ex�
două n işe, decorate cu brâie îm pletite, sub terior, iar în fund este altarul, d e aceiaş

inp.org.ro
1 00 BULETINUL COf'llSJUNJl f'lONUf'lENTELOR ISTORICE

formă, dar de d imensi u n i mai mari . la partea superioară, pri n ajutorul a

l\tât sânarile cflt ş i altarul san t !a m i� două arcuri d a bloari, unul mai lat spre
nate prin câte tre i ferestre la fel ca cele pronaos şi alta! mai îngust spre altar,

1 •

d in-- pronaos şi sant acoperite ca sferturi se reduce d reptnnghial la forma pătrată.

d e sferă . Siste m u l de bolţi ce acoperă naosal
Dela form a d reptangh ial ară a naosalai, este la fel ca acel d escris la pronaos,

inp.org.ro
 CETA.ŢUII\ D I N 11\Şl 101

ca singura d eosebire că brâ.kle \?erti .... în grosimea zidului şi luminate prin m ic i

cale, împlet ite şi l i pite pe păreţi , cari snsţin ferestrui. D ed esu btu l pardoselei, acl, în
întregnl sistem d e bolţi, acl , nu se rea .... altar, se află o tain iţă , unde se poate pă ....
zămă pe piedestale, ci pe nişte conso le trcrnde ca ane\?oe, pe sab o lespede a
de piatră. Deasemenea şi d i mensiunile pardoselci de d indosul sfinte i m ese, şi

o o � o o

6. Secţiune trancllersală .

tarlei pantocratoru lui sunt ce\Ja m a i mari care desigur ser\?ia pentru ascunderea
decât ale pronaosu lai. odoarelor în t impuri de pri m ej d ie.
Altarul spre naos e ş i el decorat cu *
* *
an brâ.u împletit. Proscom i d ia s i \?est....
'

m â.ntarul , d e d im ensiun i m ici, sunt tă iate E xteriorul biserici i are o proporţie

inp.org.ro
1 02 BULETINUL COI'\ISIUHII l'\OHUI'\ENTELOR I STORICE

demnă de remarcat. Corpul principal e supra brâ.alai e frum os decorată ca două

întărit prin sapte contraforti , s i anume : doi
' ' '
aşezaţi , în dia.gonal , la tindă, patra l a. sâ.�
n uri şi anal, mai mic, su b fereastra. aJ ...
tara lai. Soclul, framo profila.t, d ă o în-
râ.ndari d e fi r ide în cără m idă. Sub brâ.a
ferestrele sa nt decora.te ca chenare de
p iatră frumos profilate în gena! uşilor
dela sala gotică. Chenarele uşilor dela

7. Fereastră ( detalia).

fă.ţişare solidă bisericii. Un brâ.u Je piatră tindă sant d ecora.te, în exter ior, cu un
îm pletit, cuprins între două ornamente, în ... profil gotic de formă ogi'Oă la. partea. su ...
cinge z id urile b isericii, ce\?& mai us de perioa.ră şi închise în ra.me d reptunghia ...
jumătatea înă l ţ i m i i lor. Partea. ele dea..... la.re formate d i n brâ.ie împletite.

inp.org.ro
 CETĂ TGll\ DIN H\Sl
' '
1 03

9. Profila! soelaloi.

8. Fereastră.

1 o. Peretele dintre tindă �i vronaos.

inp.org.ro
1 04 BULETINUL COtUSIUNll l'iONUl'iENTELOR ISTORJCE

..!:!?.

inp.org.ro
 CETAŢOIFl DIN IFlŞI 1 05

Turlele oclogonale sant bine propor� bele tarie sant aşezate pe baze stelate ,
ţionate şi decorate. La partea superi­ cari, la rândal lor, se sprijină pe tam ...
oară sant înc inse ca câte an orâu îm · bari pătraţi , decoraţ.i ca firide.
pletit, deasupra căruia se· înşiră o serie In ceiaC'e pri\/eşte zagră\/eala actuală
de firide sub al tă serie de m ici arcacle elin ·interioru l bisericii, se 'Vede că este

--
� - ...... ,• -'*--/ ,..- ..-
� / ,

."- ____, ) . .J "'·

-
...

'

13. Bt·âal bisericii (detalia).

pe console, iar la cornişă se afl ă an re\?en ită peste cea 'Veche, păstrân da-se
mic c iabac decorat ca rozete. Sub brâu însă compoziţia 'Vech i lor frescari , cari ar
se însiră
'
dease
. menea o serie ele arcade putea fi pase în acle\?ărata lor 'Valoare
pe console, iar sub e l e ferestrele a l ter- printr'o pricepută spălare a a<;taalei za­
nează ca contraforţi pe fiecare faţă. 1\m .... gră\?eli , lacrată a tem pera.

1 4 . Inscriptia dela clopotnita mănăstiri i .

Baletinal Comisianii J'lonarnentelor Istorice.

inp.org.ro
1 06 BOLETJNUL COM.ISJONJI M.ONOM.ENTELOR ISTORJCE
6. Lo c u i nţa D o m nească.
Este situată în partea. d e Nord-Est, a.lă ...
tarea. d e zidol î:nprej mu itor, lăsând o
carte m ică la. spate.
Ca. primă înfăţisa.re, a.cea.stă clădire,
după exterior, e d e formă foarte simplă :
o serie de ferestre l a. a.cela.s ni\Jel si
' '
câte\Ja porţi şi ferestrui l a. partea de jos.
Nu se poate spune a.cela.ş l ucru de d istri ...
buţia. inter ioară. I n a.d e\Jăr, încăperile
sunt d ispuse l a. ma.i m u l te n i\Jele şi re­
parti zate în diferite grupări cu intrări
15. Locuinţa domnească.
separate. Une l e d in aceste încăperi sant,
d upă cam \Jom \Jedea, înta neco:Jse, consli ....
taind a.de\Jăra.te ta.i niţe.
Parterul. Ur când trepte le exterioare
d i n fa.ţada principală, ajungem într'un
prid\Jor, sub care s e află intrarea. în
p i\Jn iţa. de j os. Din ace st prid\Jor, prin
o uşă a (\Jezi planul parteralu i), d ă m
într' o sală trans\Jersa.lă, îngustă ş i boltită.
l\ ici găsim trei asi : b si c, la stânga si
' ' '
l a. d reapta., prin care pătrundem în două
grupari de încăperi d iferite, si d, în '
fun d , căpătată prin transformarea. ane i
inp.org.ro
ferestre, care d ă acces la. o pr i\Ja.tă con ...
stru ită I n armă.
Prin asa. b dăm într'o sală mare de
'
peste zece metri lungime ş i lată aproape
de şase, l u m i nată de şeapte ferestre , d i n
·
care tre i î n spre carte şi patra spre
oraş. D i n această încăpere, prin aşa e,
dăm într'o cameră ma.i m i că , l u m i nată
de cinci ferestre.
D in a.ceia.s sală de intrare, prin asa c ,
' '
d ă m într'o sală de sea.pte m etri lungime
pe aproape sase lăti m e, l u m i nată de
' '
c inci ferestre, d in care două spre carte .
P e păretele d i n fu nd găsim o uşă j, a.şe ....
za.tă i ntre două n işe.
l\ceste trei încăperi descrise m ai sas,
a ltădată boltite, astăzi sunt a coper ite ca
tavane simple pe grinzi de lemn.
Prin aşa. j, dăm într'o cameră l u m i­
nată de patra ferestre ş i frumos bol tită
cilindric ca penetra.ţiani. In păretele d i n
spre carte, pri ntr'o uşă m i că , joasă, g ,
care poate f i uşor tăinaită, d ă m într 'un
spaţiu mic l u m inat prin o ferestru i că ro­
tundă, si de a.ci, pe o scară îngustă , tă-
'
iată în grosi mea. zidului ş i boltit în
 CETR ŢUF\ DIN Il\ ŞI 1 07

::;)

;�;:�,
l:�
����: 3.....
� u <O
��:•}=�-:-= ::::� �- - -' - - - - P-
'• J �
':;
Lb�:s��; .;.
":'
::;)
c:::
"'
o:
'
,... - - -- J .-.:
1

1
..! - - - -� �

·- : - ,- · - - - -�
- - - - - - -�
·-
- - J.
..., - -

=�-:.� ��
; . ,
- - -
- r - - - -,
'
- l- - -- ...
- -Î - - - ,
'
-1

- =-���:�

' ; 1 -=r::: 1

1 j< - - - - - - - - - - - - .: - .,. .• - - - - - - - - - - - "'!

r<

inp.org.ro
 1 08 BULETINUL C01'11SIUHTI 1'10l'IU1'1EHTELOR ISTORICE

formă de gârl ici, coborîm într'o altă ca-­ din faţada prineipală (\?ez i planul pi\?ni­
meră prin asa h, dedesubtul celeilalte
,
telor de sus), dăm într'o încă pere aproape
(\?ezi planul tain iţelor şi secţia E F) patrată, lumi nată sau mai bine z is \Jen-

K 1]
r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ;o � - - - - --- - - - - - _ _ _ _!_: _ _ _ _ _ _ _ _ --- -- i - - - - . -\
•,
1
' - - -- - - - - - - - - - - - - - � - -- - - - - - - - --- - i -- - - - - - _;

'C
1 8, Planat pi\?ni ţ elor de jos,

Acea tă cameră zisă şi " letacal Doam nei '', tilată in fund, prin o ferestraie rotundă .
egală în suprafaţă cu cea de deasupra, pin această încă pere, prin deschiderea
e foarte joasă, a\?ând abia 2 m. 2 0 înăl-­ k, d ă m într'o a l ta, lum inată prin o fe­
time, si e l u m i nată prin trei fe restre m ici.
, ,
reastră spre curte. Ambele aceste for�
Aici se găseşte şi o \?atră \?eche. Cu mează pri mul grup de pi'Jniţe_.

1 9. Plana! taini ţelor .

această cameră se termină primul grup I ntrând pri n deschiderea j d i n d reapta

de încăperi, care sen,iau de locuinti . ,
prid\."loralai, la ni\?elal terenului (\?ezi pla­
Pz'vniţele de sus. Prin de chiderea x· nul pi'Jn iţelor de sas ş i ecţia G H) şi

inp.org.ro
 CETĂ.ŢU!l\ DIN Il\ ŞI 1 09

'
'
'

/
(

�
�

3o

o
""

'
\
\
\
\

'
'

inp.org.ro
1 1o B(JLETINUL COl'\ISIUHII 1'\0NUl'\E NTELO R ISTORICE

intrările l şi m , comcrnică ca două

--
încă peri , aproape de aceias mă- ,

rime ca sapra fată, boltite la fel şi

luminate prin câte o fereastră spre
carte. Din încăperea d in stânga, prin
o săl iţă longitud inală n o , d ăm' într'o
alta, înaltă , boltită şi luminată prin
o ferestruie spre carte (t>ez i sectia '

I K). 1\ceste încăperi formează al

2 1. Secţiunea transl)ersală D C.
coborînd câtet>a trepte, d ă m într'o sală
transt>ersală , îngustă, bolt ită) care, prin
doilea grup de pit>niţe, în d reptul
n it>el ulai terenul u i .
Pivniţele de fos. Intrând prin
deschiderea de sub pridt>or şi co­
borînd m a i multe trepte sub o boltă
în formă de gârl i c i (t>ezi pl anul
pit>niţelor d e jos ş i secţia C D),
dăm într'un spaţiu d reptanghiCi lar,
în care o bser\.'lă m , pe păretele d i n
fund o m i că aşă , p e păretele d in
dreapta o d eschidere boltită·, care
răspu nde sub o încăpere d i n pit> ...
n iţele d e sas (\'>ezi secţia 1\ B),
iar pe păretele din stânga deschi­
derea r , prin care intrăm în o pit>niţă
boltită şi !Cim inată prin doaă ferestra i

,'

22. Secţiu nea trans"ersala E F. 2 3. Secţiunea trans"ersală H G.

inp.org.ro
 CETĂŢUII\ DI N I f\Ş I
� el· 1!
2 4. Secţiunea trans\1ersală K l .
(-vezi secţia 1 K), astăzi astupate, fii nd
sub n i-velul terenului înă lţat în urmă.
I n afară d e aceste grupuri de încă�
peri la parter, la pi-vn iţele de sas şi la
cele de jos, care toate au i ntrările în fa�
ţada princi pală, spre carle, se m a i gă�
seşte an grup ca tota l m i sterios şi în�
tunecos, de ade-vărate ta inite, la ni\1el ca
,
camera zisă "letacal Doamnei" (-vezi pla�
nul tainiţelor şi secţia l\ B).
In acest grup d e încăperi pătrundem
prin o desch idere s de dindosal clădirei
(-vezi secţia C D). Intrân d dăm în o sală
îngustă , boltită şi joasă . In fund are o
fereastră în formă de gură de cuptor,
care, răspunzând sub pardoseala prid-vo�
rului, nu poate aduce lumină în săliţă .
Din această săliţă, prin o uşa m ică şi
inp.org.ro
111
j oasă t, tăiată în zidnl d in stânga, i ntră m
într'o sal ă complet întunecoasă, d i n care,
trecând pe brânci, printr'o d eschi dere
joasă de tot, i ntrăm într'o altă încăpere
deasemenea întunecoasă.
Toate aceste în<;:ăperi, formau d e sigur,
tainiţele palatului, care, la anum i te m o...
m ente d e pri mejdie, se puteau pune în
legătură ca camere l e superioare, prin
spargerea unui zid saa a anei bolţi .
Clă d i rea în exterior, ca arhitectură, e
foarte simplă : ferestrele d reptanghialare,
ca c henare de p iatră , profilate si m pla,
sunt aşezate în nişte nişe, în faţad ă . Uşile
asemenea au chenare de p iatră pro�
filate.
Ca construcţie, e solid zid ită în piatră,
d upă aceleaşi princi pii ca şi c lăd irea ca
sala golică.
7 . .. Baia d o m n eas câ " .
l\ceasUi clădi re este situată aproape
de zidul înconjurător, de Răsărit, al mă�
năstiri i. Ea se compune din o cameră
pătrată , de aproape şapte metri latura,
închisă de z id ari de piatră.. !\coperişul
e i e format d in o serie de bolţi, cari se
reazămă unele peste altele prin d i ferite
tranziţii, şi anume : dela forma patrată
a ca merei , prin ajutoru l a patra arcuri
puterni ce, alipite la ziduri , ce se reazăm ă
p e patra console de piatră înfipte în
colţurile camerii ş i a patra pendenti-ve,
se trece la forma rotunda ; d ela a ceastă.
formă rotundă., decorată frum os printr'un
brâa din două rând nri d e cărămizi în
formă de z i mţi, se trece la o altă formă
· rotundă, de an diametru mai m ic, prin
ajutoru l unei bolţi sferice trunchiate.
Pe această d i n armă formă rotundă
mi cşorată se înalţă o m ică turlă cilin ...
d rică, joas� • . pre\Jăzută. cu o pt ferestre,
iar deasupra acoperită ca o calotă sfe�
 BULETINUL COI'\ISIUNII l'\ONUI'\ENTELOR ISTORICE

l1111lt! 111
o 1 "

25. ·., Baia domnească " .

A
1

C- - - -
· - - -j)

2 6. Plana! orizontal.

inp.org.ro
 CETRŢUll\ DI Il\ ŞI 113

rică ca o gaură c irculară la partea ei I n zi dul ce desparte aceste două ca­

superio ară. mere nu se găseşte n ic iun soia de des­
Zidurile camere i, d i n spate ş i d in ch idere : deci camera m ică a\/ea esire '

dreapta, sant pre\/i:izate ca câte două fe... separată, în afară.

restre înalte şi înguste, e\/azate spre i n­
terior, iar la partea d e jos ca câte trei
firi de, tăiate în grosi m ea z idului.
I n z id o l d i n faţă se află i ntrarea prin--
l\ceastă clădire, cu an aspect foarte
p itoresc în exterior, este sol id construită,
a\/ând păreţi i în p iatră de nn m etru gro ....
sime, iar boltile în cără midă.
'

2 7. Secţinnea l\ B (1Jedet·e perspecti1J1i).

c i pală, joasă, si o fereastră de formă

'
pătrată , aşezată aproape de n i\Jelul te ....
renalui.
In partea zidului d in stânga, în exter ior,
s'a găsit, al ipite de el, fondaţi i le anei
alte camere mai m ic i . Ea era boltită
cilindric, după cam e poate \Jedea d i n
naşterea bolţii , care a rămas p e pă­
rete.
Buletinul Comisiunii flonumentelor Istorice.
Deşl trad iţi.a \Joeşte ţ� atribui acestei
clădiri destinaţia de baie dom nească,
totuşi, \Jolum ul prea m are al camerei,
grea de încă lzit, pentru un feredea tur­
cesc, număra!, forma, d imensiunile prea
mari ale ferestrelor, precum şi ale i n­
trărei, l i psa d e conducte în z idărie pentru
apă sau aburi , l ipsa de dependi nţi ne­
cesare pentru desbrăcare, încă lzitul apei
15

inp.org.ro
i i4 BULETINUL C01'1lSIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE.
etc . , mă fa c să cred că nu numai în
timpul \?izitei l u i 1\l ecu Russo ( 1 8 4 2 ) ,
d ar chiar încă dela început, această
clăd ire a sen,it de cuhne dom nea că .
Dealtmintrelea, construcţi i s im i lare cu
d estinaţ i i cunoscute de cuhne, e pot \?edea
la m ul te alle mănăstiri şi palate dom�
neşti, d i ntre cari cel mai tipic exem p l u
î l ofe ră m ă năstirea Plum buita.
2 8.
8. C l o p otn iţa.
E situată în partea de ScJcJ Est a mă ...
...
năstiri i, ser\?ind totodată şi el e intrare
p r incipală în i n ci ntă.
1\re trei catur i , ş i anun-;e :
Catul de jos, format d i n gangul ce
5er\?este de i ntrare în mănăstire, are
oboltă ci lindri că , întărită cu arcu r i d a ...
inp.org.ro
blouri puternice, a\?âncl ele susţinut d ea­
supra pardoseala camerei tunurilor. In
d reapta şi în stânga, păreţii sunt deco ....
raţi cu câte două n işe mari cari pătrund,
la partea superioară , în bolta c il indrică
a gangulni, i ar la partea el e jos sunt
pre\?ăzute ca bănci de p iatră. In exterior
i ntrăr ile sunt încad rate ca câte doi con...
traforti, cari susţ i n câte o corn isă la partea
' '
Secţiunea C D.
superioară, iar bolţarii de p iatră ai
arcari lor sunt decora ţ i c u rozete sca lp ....
tate p e e i , asemănânda... se mult astfel cu
intrăr ile clopotn iţei mănăsti r i i Golia din
orasul Iasi.
, '
Deasu pra i ntrări i , d inspre exteriorul
mănăstirii, se află pajura 1"\oldo\?ei (fig .
1 4), ciopl ită frumos în p iatră.
Catul de mzjloc ( camera tunarilor) .
Pentru a aju nge la ea trebue să te urei
 CETÂ ŢUIA. DIN IA.Şl 1 j .5

pe o scară mobilă d e lemn, alipită zi�
dulai împrej m u i tor în dreptul i ntrărei a ,
p e unde pătrundem în lăantra. Această
cameră e boltită c i l indric. In z i u u l opa
celni prin care am i ntrat, e găseş te o
altă intrare b (astăzi transformată în fe�
reaslră), stabilinda�se astfel comuni caţia
între chemz'n de rond-urile d in o parte
seşte o uşă mică c, care d ă acces la o
scară îngustă , tăiată în grosimea z i dului ,
care conduce l a catul de sus.
Tot lângă deschiderea a, însă în e x....
terior, mai găsim o d eschidere îngustă
d, de unde porneşte o altă scară, tot în
grosimea z i dulu i , pre acelaş cat su�
perior.

2 9. C!opotniţa.

şi cealaltă a tarnulai prin aceaslă cameră. Catul de sus (camera clopotelor). E

I n zidul din afară se gă esc două
găuri e\lazate tare spre i nterior, pentru
gurile de tun, iar în. spre cu rte două
ferestru i cu chenare ' de piatră p rofilate .
Lângă i ntrarea a , în interior, se gă�
boltită de asemenea cilinclric. Ea are
patru ferestre mari în cele patru ziduri ,
lă.sâ.nd su netul clopotelor ă. e audă la
m ari depă.rtări .
Pr in uşa e, scoborînd treptele d i n

inp.org.ro
1 16 BULETINUL COI"\ISIUNII 1"\0NU/"\ENTELOR ISTORICE

grosimea zidului, ajungem la uşa e d i n rată punctat în secţiuni) e din zidărie

catu l de m ijloc, iar prin a ş a f ajungem, mai nouă.
scoborînd la aşa d , în afară. Ca constni cţir, cloptoniţa mănăstiri i

30. Secţi ane_a l\ B.

1\rhitectura exterioară e simplă, inspi� ce era destinată a ser"i si ca fortăreată ,

' '

rată după clopotn iţa bisericii Gol ia. Par � a fost solid z id i tă în pi atră, ca păreţi
tea superioară de sub straş ină ( haşu- de an m etru ş i jumătate gros ime.

inp.org.ro
 CETĂŢUII\ DIH H\ŞI 1 17

ca şase ferestre mici, ser\Jind ca ob­

9. Pirgu rile ( Bastioanele).
ser\Jator.
Pirgul tlt"nspre No rd Este a l i p i t în
. I ntrarea în catal de sas se făcea prin
exteriorul z i d a !ar îm prej maitor. Are doaă o aşă ce d ă dea în clzemin de rond�al

31. Secţiunea C D.

catari : ce l el e jos, la n i\lelal lerenulai, pre'=' respecti\).

\'lăzat ca tre i gari de tan, iar cel ele sas, Pz.rgul dz.nspre Sud·Est. Este ali pit

inp.org.ro
1 18 BU LETINUL COI'\1SIU li I'\01 UI'\ENTELOR I STORlCE

32. Planul parterului. 33. Planul etajului !'(camera tunori lor).

34. Planul etajului fi (camera clopotelor).

în exteriorul colţului celor două cortine si altele. Intre acestea se mai \Jăd si
' '

respecti\Je. l\re si el două. caturi ce azi, pe partea interioară a zidarilor

comunică între ele printr'o scară de îm prej muitoare, urme de bolţi , ce apar�
piatră în sp irală, z i d i tă într'un colţ al ti neau chilii lor alipite acestora. Se mai
'

camere i . pune că în partea de Vest a mănăstirii

* mai exi ta an corp întreg d e clădiri,
* *
care 'a surpat odată ca malai pe care
In afară d e toate aceste corpu ri d e era asezat.
'

clăd i ri descrise mai a s , a u m a i fost încă 1\rh. G H . G t l w ru .

inp.org.ro
 C ET!\ŢUI/\ DIN 1/\ŞI l 19

RE s u tl E.

5 . - L 'eghse. Sous le rapport d u style, systeme de \/Oâtes q a i recou\/re le pro­

l ' egl ise rappe l le cel le des Trois Hierarques
de Jassy, mais a\Jec une ornementation
beau coup plus si mple.
Le 11a rthex (tinda) a ane for me rec ....
tangu laire. I l est recoa\/ert d e \/oâtes
spheri ques, appayees sar des pendentits
decores de ner\/ares en pierre et sar
naos et soulient la tour, est celui que
l'on trou\/e en general dans les egl ises d e
type mol da\/e ; i l s e com pose d ' u n p re�
m i e r syste me d'arcs doubleaux sur le�
quel s' ele\/e an tam bour cylindriqae, pa r
l ' intermedia ire de quatre pendentifs ; sur
ce tambour cylind riqae repose un se-

35. Clădirea ca sala gotică (restaurată).

des consoles sculptees. Il a deux portes
laterales en pierre, dont la forme est
ogi\/ale. L:J. lumier e y penetre par deux
fenetres en ogi\/e, cul ptees a joar, ou­
\/ertes dans la paroi occidentale. La
porte donnant a cces dans le pronaos
est egaleme-nt decoree d 'arcs en ogi'Je, en ....
cadrant Ces armes du pays.
Le pronaos, ele forme carree, est
eclaire par quatre fenetres lat erales. Le
cond syste ;ne d'arcs, q u i cette fois sont
places en d ia�onale et qni, par le meme
procede, aboutiSSent a an nOa\Jeau tan� ....
bour cylinclrique, de d imensions plas
restreintes, sar l eqael s'ele'Ve la tour.
Le naos est separe clu pronaos par
un mur que soutiennen t trois arcad es,
appayees a leur tour sar deux colonnes
octogonal es et deux pi lastres engages
dans les parois de l'eglise. Sur les cc>tes

inp.org.ro
1 20 BULETINUL COt\ISIUHIJ t\OHUt\EHTELOR ISTORICE
se troa\Jent ks abside laterales de forme
sem icircalaire. f\a-dessas, s'ele\Je l a coa�
pole d a « Pantocrator» eclai ree par q{l(l�
tre petites fenetres.
L'autel de forme semici rcalaire re�
<;oi t la lamiere par trois fenetres. L'of�
fertoire (pros komid ia) et l e \Jestiaire
(d iacon i kon), tai l les dans l 'epais ear de
la m oraille, sont ec:la irees c:hacan par
ane petite fenetre.
36. Sala gotic1i (restaurat1i).
F\ c:6te de la s�te Table se trOU\Je l'en­
tree d'lrne cachette amenagee dans le
sous .... sol . On y enîou issait c:ertainement
le tresor de l 'eglise en cas de danger.
L'exterieur de l 'eglise a des propor­
tions remarquables. Les mars sont sou�
tenus aux angles, dans les parties late­
rales et a l'aatel, par des contre-forts
en pi erre. Le socle, robuste, est profile
a\Jec: e leganc:e. Une cei ntare de pierre,
en forme de torsacle, entoure l'eglise,
un peu au dessus du m i liea. f\u dessous
inp.org.ro
de la c:ornic he, ane rangee de ni ches
for m e la frise. Les p ierres en genera l ,
a insi que l ' encad rement des portes e t
des fenetres, sont tailles e n style g othi­
qae. Les toa rs, de for.ne cylinclrique a
l ' interiear, octogonale a l 'exteriear, son l
tres bien proport ionnees.
La pei ntare actuelle est de dale re­
cente ; elle est appl i qaee sar l'an cienne,
qui est as ez bien conser\?ee et qai
pourrait etre m ise a joGr par un la\Jage.
6. -· L'habtlahon princiere est s i­
taee dans la partie N. E . de la coa r ;
ce bâti ment d it « Palais da Prin ce » ,
c:ac:he, soas un exterieur sim ple et
ma s if, an interiear c:om plique. Il a
un parterre sensible ment ele\?( sous le­
q uel sont rangees deax series de ca\?es,
ayant chacane son entree speciale, com ...
muniqac :nt toatdois entre elles, de sorte
qa'elles îorment an \Jeritable labyrinthe,
a\Jec des galeries tenebreases et des
 C ETĂ ŢUIF\ DIH If\ŞI
cham bres \)outees, qai ser\?aient de ca ...
chette aax m om ents de peri i.
1\ remarqaer au partcrre, la piece d ite
«la c ham bre a coacher de la Pri n cesse » ,
ane cham bre basse e t isolee, d 'acces d iffi­
cile, ser\?ie par an escalier cac he dans
l'epaissear de la m arai lle.
7.- Le Bâtz"ment connu sous le
JWm de « Ba in du Prince » , assis a
prox im iie d a mar Est da m onastere,
accase ane forme carree, m assi\?e. Il est
recoa\?ert par ane \?Oute spheriqae sar
des pendent ifs. La \?Oâle soatient a son
toar ane toarelle basse, cylindriqae, de
d i mensions redaites, a\?eC sept fene tres.
Les d nn ensions assez \?astes de l'in ....
terieur, le manqae complet de toat \?estige
rappelant la djsposition d'un bai n, les
\) ides cons iderab les de la c ham bre et de
la toar qai rendant le chauffage de la
p iece excess i\?em ent d iffic ile, noas obli....
gent a ne pas poa\?oi r admettre la desti ...
nation d e bain, que la tradition attribue
a cette constracti on. Il est plus proba ble
qa'elle ser\)ai t platât de caisine, ainsi
qu'on l e \10it dans d 'aatres palais et m o­
nasteres, par mi lesqaels celui de Plam ba ita
noas offre an exemple typiqae.
Buletinul Comisiunii !'l onamentclor Istorice
inp.org.ro
1 21
8. - L e docher. - Sitae da câte
S. E. da m onastere, il s'ele\?e aa .... clessus de
la porte d'entree.
Il a trois etages. En bas, on trOU\)e
la \JOâte cyl inclriqae recouwant le pas­
sage q a i sert cl'entree au mona tere. 1\u
m i lieu se troa'Ve « la chambre des ca­
nons » , rel iee au sol par an escalier m o­
bile. Dans ses parois laterales s'ou\)rent
des portes donnant sur u n chemin ele
ronde, qai longe le mar. La partie
saperieure, s'ache\?ant en \?oute , sert de
docher. Q uatre grancles baie fac i l i tent
la d iffusion du son dans le lointain.
9. - Les bastions, au nom bre de
deax, s i Lues !'un du câte N. et l'autre
dans la partie S. E . , com prenaient cha­
cun un parterre, pom·'Va de m eartrieres
poar les canons, et un e tage en dessas,
ser\?ant d'obser\?atoire.
L'entree a. l'etage superiear se fais�it
par ane porte clonnant sar le che m in
d e ronde.
En d e hors des constraction qcte noas
a\?ons si gnalees, des \)estiges de \?oei tes
et de marailles noas indi qaent l'ex istence,
dans le passe, d 'aatres bâti ments, mai n ­
tenant clisparas .
 O INSCRIPTIE PIERDUTĂ •
ŞI VECHI MENŢIUNI DESPRE MONUMENTELE NOASTRE LA VAILLANT.
-- 0- -
Răsfoind cartea lui Vaillant, La Romam·e,
apărută la Paris în 1 844, găsesc la pp.
3 19-20 din volumul I I I, reproducerea ur­
mătoarei inscripţii dela biserica catolică din
Târgovişte :
" D. O. M. Cette pierre recouvre les res­
tes de l'illustre seigneur de Fontanes, d e
Constanti nople,"' q u i , d'abord e loquent i n­
terprete, envoye et ministre du roi de
France aupres de Ia Porte Ottomane, fut ,
ensuite, battu par la mauvaise fortune, pour­
suivi par l'envie et trouva â a meliorer son
sort au pres de Charles IV (ceteşte : VI),
empereur des Romains. Admin istrateur de
l a Societe orientale et du commerce, il ren­
dit pieusement son âme â Dieu, le 18 aout
1 727, le ss-e annee de son âge, laissant
dans le deuil et dans la plus p rofonde af­
fliction son epouse, Franc;:oise de Dandrea".
Fiind vorba, cum ceteşte Vaillant, de un
ministru şi trimes a l regelui Franciei, ar
fi adus cineva să-1 identifice c u acel Fon­
tenu, consul la Smirna, detaşat pe lângă
ministrul d' Andrezel, în timpul bolii acestuia,
propus pentru succesiunea lui, şi refuzat
pentru lipsa lui de suprafaţă (Hammer,
Geschichte des os111an·ischen Re/ches, ed. din
Pesta, I V, pp. 246-7). Se opune însă fap­
tul că gestiunea lui Fontenu ţine din No­
emvrie 1 727 până departe în anul 1 728
( Hurmuzaki, Sup l. I, p. 464 şi urm. ).
E altceva de admis însă. Pe piatră n'a
putut fi scris : " eloquent interp rete, e n voye
et ministre " , între altele şi pentrucă mi­
niştrii nu se făceau din acei profesionişti
cari erau interpreţi, ci : 11eloquent inter­
p rete de l'envoye et ministre " . Astfel s'ar
înţelege cum bietul om a putut fi aşâ de
rău prigonit, cum a p utut trece la Impăratul
german Carol al V I-lea şi cum s'a putut
inp.org.ro
mulţămi cu modestul rol de administrator
al societăţii o ficiale de comerţ în Orient.
Un m inistru n'ar fi luat apoi pe o Le va n­
tină ca această Franc isca d' Andrea, nu d e
11 Dandrea" .
Familia Fontanes e cunoscută : a dat pu­
ţin mai târziu în Franţa un i nspector al
manufacturilor, Marcellin, poate fiul aces­
tuia, şi pe un scriitor, fiu al lui Marcellin.
Pentru noi e i mportantă şi moartea la Târ­
govişte, supt Nicolae-Vodă Ma vrocordat,
a lui Fontanes. Ea arată relaţiile strânse
ale Societăţii de comerţ orientale conduse
de dânsul cu 'fara-Românească.
De altminterea pe la r 84o, când călăto­
ria el, Vaillant a mai văzut la Câmpulung
în mânăstire chipul lui " Radu Negru" , « în
lungă haină brodată în aur şi cu argint, iar
pe deasupra o blană ungurească, în cap
cu o diadem ă • , « numele lui Io Basarab şi
al soţie i sale şi mormântul lui Nicolae 1-iu,
fiul lui Basarab• (III, p. 331).
La mănăstirea din Argeş el vede " pictu­
rile în frescă, de coloare clară (jraîches de
coloris), dar fără desem n " , stranele femeilor,
11arcada" prin care se întră în «cor», unde
stau bărbaţii şi călugării, catapeteazma, pe
care o află orbitoare» (eblouissant) : « c'est
un vaste lambris richement sculpte et cou­
vert d'or- . Trei porţi o străbat, cea din
mijloc, fireşte, mai mare : " la dreapta şi la
stânga icoanele lui H ristos şi ale Precistei" .
" Pretutindeni bielşug de icoane îmbrăcate
cu argint" (adauge : "ou de vermeil " ). Tre i
policandre atârnă. "La dreapta e j eţul epis­
copului, la stânga amvonul" . Călătorul ved e
mormântul l u i Neagoe şi, pe păreţi, " a u
portail " , chipul său : "judecând după aceste
picturi, Neagoe erâ nalt şi bine făcut ; a veâ
 O I HSCR!PŢI E PIERDUT i\
faţa marţială, plete bălane, care - i cădeau pe
umeri. Are aici un costum unguresc brodat
cu aur şi o coroană îmbogăţiti cu pietre
scumpe" .
Pe dinafară biserica-i apare "ca o fru­
moasă navă de marmură albă pe care zone
de arabescuri o incunjură orizon tai dela soclu
până la cornice ; nu e o piatră care să nu
fie sculptată cu toată bogăţia , toată fineţa,
toată delicateţa artei ; nu e o zonă care s ă
samene cu alta. Biserica poartă c u o graţie
nesfârşită cele două turn uri de deasupra ei,
şi aceste turnuri, în perfectă proporţie cu res­
tul clădirii, uşoare, bine aşezate, de un de­
semn elegant, sunt tăiate î n spirale, ca să
te facă a crede că stau să cadă unul asupra
celuilalt, i luzie care durează dela 1 5 t 6,
vremea fundaţiei sale, care e ş i vreme:1
Renaşterii, a cării singură mărturie în aceste
ţeri este. E un giuvaier cu care Italia s'ar
mândri ; e un mărgăritar, un vas ales (vase
d'election), o madonă. De trei ori o încunju­
răm fără a ni putea sătura ochi i . "
La mănăstirea dintr'un L e m n ( p . 348) , niaturi ale tuturor sfinţilor" ( III, pp. 359-62).
autorul culege legenda că icoana a fo3t
ridicată neatinsă dintr'un stejar trăsnit şi că
s'a făcut b iserica veche întreagă din altul.
La Arnota, "o mică m ănăstire în ruină"
(dilabre), în care se observă numai piatra
lui Matei (IH, pag. 353).
Hurezul e " mănăstirea cea mai frumoasă,
mai bogată, mai splendidă din toată Ţara­
Românească" . Dar egumenul a făcut înain­
tea i n trării, pentru cheful său, " un pavilion
pătrat c u obloane verzi, lucru neauzit într'o
R E S U t1. E .
] . A . Vaillant, professeur a u College de
Bucarest vers r 840, publie la pierre tom­
bale decouverte par lui a Târgovişte, dans
l 'eglise catholique, de Fontanes, ancien in­
terprete de l'ambassacle de France a Cons­
tantinople, devenu ensuite "administrateur
de la Societe Orientale et du Commerce" ,
inp.org.ro
1 23
mănăstire " . Curtea, mai mică, numai decât
cea dela Căldăruşani , pătrată, e încunjurată
de graj duri, de şuri, de o velniţă, de o clo­
gărie, de coşare de grâu şi de porumb. A
doua, tot aşa ele mare, e în formă de pa ­
ralelogram. Biserica e la mijloc şi mănăs­
tirea cu pridvor pe stâlpi , incunjurând î n ·
tâiul cat. " Piatra e m a i larg reprezentată
şi mai b ine lucrată decât în orice alt loc
al Ţării-Româneşti. O vezi mai p retutindeni :
u şorii, scările, balcoanele, stâlpii galeriei,
totul e în piatră, totul e cu lespezi ; şi la
cele două peroane care fac foişorul de
vară sunt coloane în torsadă de 15 picioare
înălţime şi dintr'un singur bloc".
La biserică, asupra căreia " se înclină cu
respect doi copaci bătrâni", "uşa e curioasă
prin sculptura fină şi delicată " . Inlăuntru
mai află "bogatele broderii pe catifea de
Veneţia atribuite Doamnei Brâncoyeanului,
mâna sfintei Margarete" şi "o icoană ru­
sească dela Ecaterîna a I I-a infăţişând Raiul" .
Mai vorbeşte şi de " foarte frumoasele mi­
" C'est le Fontainebleau valaque, dont il
serait peut-etre moins difficile de faire un
palais, que de Fontainebleau un couvent"
(z'bid., p. 363). Curioasă profeţie !
La Tismana, "isprăvită de Radu în 1 366" ,
"numai posiţia e i nteresantă" (p. 36 S). Se
făcuse ,, reparaţie" . La Cernica, pe altă cale,
menţiunea p icturilor "datorite polcovnicului
Nicolae, care n'a primit nici odată lecţii dela
mc1 un dascăl " (p. 371). Snagovul, Căldă­
ruşanu sunt descrise numai " pitoresc" .
N. IORGA.
au se rvice de l'empereur Charles VI.
L'article releve aussi les descriptions
dues a Vaillant du monastere d'Argeş, avec
les anciens ele ments, disparus ensuite, de
ceux "dintr'un Lemn" , d'Arnota, de Hu­
rezi, " le Fontaine bleau valaque " , de Tis­
mana et de Cernica.
 BlSER fCA D E L E J"\ N D I N P}\ ROŞL
--- o---

Bi ericile ele lemn, care,

într'o vreme, au fost ele si­
gur foarte numeroa e la
noi, au aj uns să fi rare ş i
in curând nu Yor m a i fi
decât o am intire. Printre
cele puţine rămase, biseri­
cuta elin Paro,i (jud. Olt)
este un frumo exemplar
ele me,teşug ţărăne c.
E aşezată pe un oclu ele
zid. Atât biserica propriu
zisă cat şi tinda sunt tăvă­
nite cu grinzi ap:rente în
formă ele boltă. Vrednice ele
luare aminte sunt capetele
grinzilor l ucrate în chip ele 1. Bisedca din Pâro�i.
cap ele cal.
Stalp i i pricl,·oru lui unt frumos lucraţi; tivul cunoscut al frangh i e i e podoaba lui cea
chenarul uşei ele intra re ăpat ., i el ; mo- mai ele seamă. Un brau, tot în formă ele
frângh ie, încinge b iserica.
Originalitatea clădirei con­
stă într'o poiată întinsă, care
prelungeşte tinda i aco­
peră o scară prin care te
urei pre biserică.
Acea tă cară, ca şi tinda,
e închisă printr'un parapet.
In partea ele jo unt înfipte
mai multe cruci ele lemn.
In mai multe locuri se
găseşte săpat numele: "Stan
M eşteru l " . In stânga uşei
ele i n trare, ele două ori, ce­
t i m : " Ilie, Mari n " , iar pe
peretele dela intrare, la
dreapta, în afară, e seri lea­
tu\: 7279, adică r n r .
2. I\ceia� b iserică, dinspre altar. Iată cleei o bisericută de

inp.org.ro
 BISERICI\ DE LE/'1 Dl P ÂROŞI 1 25

3 . [ntrarea !Ji>ericii din PJ.roşi .

lemn, a cărei dată ele construcţie o cunoaş­

tem ; ştim şi numele meşterului şi probab i l
ş i acel a l ctitori lor.
Acest exemplar rar făcea ca clădi rea să
fie semnalată, i n afară de interes u l elin
punctul de vedere al artei ţărăneşti şi al
p i torescul u i ei ele netăgăduit.
G. B A L Ş .

R E s u t1 E.

L'eglise de boi ele Paroşi (district d'Olt)

4. Poiata aceleiaş biserici (schiţă de est un i nteres ant exemple d'art paysan.
d�l Stetdn Popescu). Une i nscription en fixe la date : 1 77 1 .

inp.org.ro
 S T l\ R EŢ I H l"\ Ă N AST I R II H U R E Z I .
Sirul d e clădiri a l stă.retiei se reaz imă.
' '
pe calcanul ce e înalţă. pe toată. l ungim ea
faţadei din spre intrare, înc hizâ.n d , spre
m iazăz i, curtea princi pală o mănăsti rii
Harezi.
1\cl se află stăreţia cu arhondăria,
clopotn iţa cu \'>istieria, câte\Ja c h i l i i , iar
1. Stăreţia : -.edere exterioară.
în capătul d i n spre apus \)echea. m a.n�
gapie (brutărie).
Cu o cazia. lucrărilor de restaurare ,
executate treptat d ela. 1 90 7 în coace, s'a
luat cu d eamă nuntul în cercetare fie�ca.re
parte a acestu i corp de clăd ire, conso­
lid&nda�se l ucrările \Jech i rămase ne ...
schim bate, reconstita inda... se acoperişu l
în \'>echea lai poziţie, iar modificări le,
inp.org.ro
adăog irile şi zidăr i ile d intre arcade, făcute
în timpul d in urmă ( 1 8 5 0) , s'au îndreptat
şi readus în \Jec hea lor alcătuire, aşa d u pă.
cam se Matfi în articolul d e faţă .
Văzută pe d in afară , faţada. spre intrare
a. acestei a.ri pe se prezintă. ca an calca.n
drept, găurit d e câ.te\)a ferestre , d e formă
aproape pătrată, ce răspund l a. camere.
I n dreptul podului se \J ă d an şir de
ferestrai c i înguste , pentru l u m inata! ş i
\Jenti latal podului, neexistând alte ră.su ....
fl ători saa lum inători (fig. 1 ) .
Aceste ferestrai c i , înguste în afară, se
lărgesc spre inter ior ş i sunt la fel ca
acelea. ce se \J ă d şi pe zidul ce închide
curtea pre Răsărit, ser\1i nd şi ca m ete...
 STR REŢ!t\ t\?. A.STIRTI HOREZI 1 27

reze de apărnre în wemea atacurilor reia bo lta clopotnitei era spartă pre a

\1răsm ase sufer ite o�

' '

din ioară si d e această

'

mănăstire.
I n timpa! l\rhi�
n� cmdritulai Hrisant
( 1 8 3 3-50), vechea
înfăţişare a acestui
calcan a suferit oare...
cari prefaceri , căci a�
cest stareţ avea m ultă
râvnă să îm bunătă ....
ţească starea sfânta�
lui lăcaş şi a făcut
multe adăogiri pe
lângă întreaga mă .... '1
năstire; păcat însă E
că lucrările fă cute în
t i m pul lui sa nt stre ....
i n e de vechiul stil al
mă năsti rii, asa că se
deosebesc la prima
vedere, prin aspec .... ...
o
tnl lor nepotri'Jit. D in
feri cire, 1:-I risant ner
a dărâmat n i m ic, ci 'V)..

numai a Cldaos, iar

acum, făcând a�se res­
tau rarea Hurezu lai,
s'au patat in d repti!
aceste prefaceri, în ....
cepânda� e cu clo�
potniţa, căreia Hri�
sant pusese să i se
mai adaoge încă an
etaj 1) cu balcon de
fier d e jcrr.... îm prejur.
Clopotele au fost lă ....
sate tot pe local de
m ai înainte, iar la
balconul etaj alai se
suia printr'o scară
mobilă, la capătul că-

'} llustr. in acest Buletin, a.

1 9 0 8 , p, 1 76,

inp.org.ro
1 28 BULETINUL COt\IS!UNII 1'\ 0NUt\ENTELOR I STORICE

se pate5 sai la etaj . Arhitectura etaj alcr i

adăogat er5 într'an st i l e l a ic decadent,
cu frontoane si pilastrii, iar ten cu iala er5
' '

vopsită ca galben ş i cu rostuiri d e p iatră.

Desfăcându-se tencuiala, s'au găsit ar­
mele vechei zidării, cum şi z idă.ria adăo ...
gată la etaj, fi ind o însemnată deose­
bire de material şi tecn ică între a ceste
două zidări i , iar în locul vechei cornişe d e
s a b streas ină. s'au găsit cozile cărăm i­
3. Secţiune pri n Yoi�orul din dreapta. zilor vechi si asa s'au stabilit adevăra ...
'

.1

.,,�
4. Stâlpul d jos dela parapetul scării pri nci pale.

6. Stâlpal lai Ioanichie dela parapetul scării

principale.

tele proporţ iani ale vechei clopotniţe.

Restacrrarea s'a făcut d u pă aceste date
şi după. normele aflate la biserica mare ,
în ce iace priveste detali ile dela corn işe
şi ciabacări i , d upă. ce s'a dă.râmat com­
plet etajul adăogat în urmă. 1 ) .
T o t î n ti mpa! stareţa lui H risant s'a fă.cnt

5. Capul stâlpului dela Yig . 4. 1 l l 3struţiu in acest Baletin , a. 1 9 0 8 1 p. 1 7 7 .

inp.org.ro
 STĂ.REŢJl\ /'1 Ă. Ă STIRII HUREZI
actualul salon al stăreţ iei, cam şi galeria
de lemn s i r:�eamlîc d intre salon s i clo�
' '
potniţă, cărora de asemenea urmează să
le \J ie rândal la restaarare.
Dar desi acest calcan de care \JOrbim
'
se arată pe d i n afară ca an sim pla şi masi\J
zid ele cetate, în interiornl curţ i i , şirul
7. Stâlpol dela fig.
de clăd i ri ce se reaz imă pe el , prez intă
m CI Ită \Jarietate si bogătie în întregCI I săCI
' '
(fig. 2 ) 1 ) .
ll stîel, aripa SLăreţiei e mai înaltă, iar
o d i hnele scărilor sunt adăpost i te de două
l ) Cf. �i ilustraţia d i n a�est Buletin, a.
J3,ulctinul (omisiunii M.onumenlclor Istorice .
1 29
foisoare <:: CI stâl pi de piatră, !aerată în
'
'
chip d i ferit 2). Parapetele ac�stor scări
sunt iarăşi d in lespezi ele piatră. Sub
fo isorCil din stânga este i ntrart>a în p iv...
'
8. Sec\i one prin Yoişorol de pe phmiţă.
n ită, a\Jând ramă sem i c irculară de piatră ,
iar sub cel d i n d rea pta local este l i ber,
servi nd de adăpost şi permiţând lumi ...
narea pi\Jni ţei printr'o fereastră c:a gratii
el e lem n. Cu ocazia l ucrărilor de res ...
tau rare s'a desfăcut zi d ă ria c:e înch iden
arcadele de sub foisoare; de asem enea
'
s'a deschis ş i restul arcadelor dela chil i i le
de jos, de fă când u-, e zidăria ce închidea
în grosimea ei \Jec:hile coloane d e piatră
ale galeri ilor de jos. Coloanele, c:apitelele
6.
9 . Fereas tră ajm·dt.i dela piuniţă.
şi bazele acestor galeri i , ce eraCI prea
deteriorate, s'au înlocuit cu altele nouă.
1 9 0 9, p. 1 8 5. ' ) llustraţiile in �cest Buletin, a. 1 90 9 , p, 184.
17
inp.org.ro
1 30 BULETINUL COl'\ISIUNII l'\ONUl'\ENTELOR JS TORJCE

Scara princ ipală a stăreţiei ce era d e peretele plin al foişorului d i n d reapta ,

alipită de arcadele galeriei de jos 1), s'a aşa după cum s'a găsit \)echea temel ie a

G
'::l

readas în \Jechea ei poziţie alătarând-o

acestei scări (fig. 2 şi 3). l\rhimandrilal
1 J llustr. ;u-ătată , din acest Buletin, u. 1 9 0 9, p. 1 8 4 . I oanichie ( 1 8 5 4) a pus să se mute scara

inp.org.ro
 STĂ REŢH\ 1'\ ĂHĂSTIRII HUREZI
d in local \lechia, adăpost ind .... o sub stra­
sină , când a făcut si cei doi stâlpi de
' ,
piatră dela parapet , săpând pe stâlpal
de sus al parapetc!lui (fig. 4-7) anul 1 854
lângă numele săd.
La capătul d i n d reapta al şirului de
ch i l i i , se află 'Vechea brutărie, boltită C G
1 2 . Coloană din «sala de piatră>> a stăreţiei.
o serie de bolţi în formă de trom pe, ce
se su prapun în trei rând uri, din ce în ce
m ai m i c i , până ce se pierd în coşul oc­
togonal ce apare d easupra acoperişului.
l\ceastă încăpere fusese, pe tim pul când
era acl spital, despărţ ită în două etage ;
a cu m s'a res taurat în \lechea ei stare.
Sub aripa stăreţiei sunt p i'Vniţele cele
inp.org.ro
1 31
mari ale m ănăstirii, boltite în cupole şi
arcuri susţinute de puternici stâlpi de
p iatră ( fig . 8). La m ina şi aerul pă...
trund prin fer estrele de piatră ajarate
ce se 'Văd în social faţadei (fig. 9).
1 -
-
- • - --
� -
-_ -
1 3. Coloana dela fig. 1 2 .
Dealangol pi'Vniţei se m a i odi hnesc încă
tă lpi le cele groase de gorun peste car i
se rân d(_Jiau buti ile mănăstirii pe ti m p u l
când isi chi\lernisia singură înlinsele e i
domenii.
Suind la etaj, găsi m arhondăria, care
1 32 BULETI NUL COI"'J S!UN! l I"'O NUI"'ENTELOR I STORICE

cupri nde jumătate din sala cea m are, recă păta iarăş i \'lechea proporţe, după
boltită cu şase cupole sferice, pe penden� cum se poate \)edea l a « salu de piatră »
ti\)i şi arcuri dublouri (fig. 1 1 ) , susţi nute d i n rân d cu ea, care are patru bolti în
loc de şase, prijinite pe coloana de
piatră dela mijloc (planul, fi g. 1 1 ) .

Restul încăperilor wchi dela etaj sunt

toate boltite cu bolţi « d e cloître JJ , l a fel
cu cele dela foisoare, afară de salonul
'

udăogat î n urmă, care are ta\'lan d rept

ten cu it.
I n câte\'la camere de locuit s'a asezat '

u l terior, sub bolţile d e zidărie, tm,ane de

lemn, cu scopul de a se m i cşora \)O�
lumal de ner greu de încălzit în t i m po l
i ernei.
Lâ.ngă salon, se află u n i etac, mobilat
cu vat cu polog şi cu mobilier d i n tim­
p u l domn iei lui Ştirbey, cure obişnnifl să
şadă şi la aceas tă mănăstire.

1 4 . Porţile dela intrarea m -rii.

de două colonne de piatră, l ucrate la fe l

cu aceia ce e \'lede în « Sala de piatr ă »
(fig. 1 2- 1 3).
1\ct, în acea tă sală , se ţineau poate
sfătu irile d omnesti si bi sericesti In we ...
' ' '

IT uri de grea cumpănă, căci numai aşa

se poate explica rostu l acestei încă per i
n eobisnuite.
'

Az i , cei doi fru moşi ş i puternici stâlpi

de piatră stau ascunşi în zidăria făcută
în urm ă , care îm parte, în lung, \Îechea sală
în două părţi, din care u na e trapeza ac�
Lua tă, iar cealaltă jumătate e despă rţi tă în
trei camere pentru m a afirii m ănăstirii
(plannl, fig. 1 1 ) . � u b d uşumeaua d e scâ.n ....
duri a acestei săli se află, l a 40 cm. 1 5 . Detalicii dela poarta m-rii .

adâ.ncime, \'lechea pardoseală de cără ... (fet·ecătara , ghintorile ş i inscl"ipţia).

mizi exagonale, aşezate peste zi dăria

bolţilor dela pi\'lni(e. Din această epocă ( 1 8 43--56) aa ră­
1\ tfel, câ.nd se \la restam·a şi această mas la mănăstirea Hurezi malte mobile:
�ală, ea \la câştiga în înălţi m e şi îşi \la scaune, m ese, paturi, oglinzi, canapele,

inp.org.ro
 S T Ă.R EŢIA. l'1 R N I\S riRll H UREZI
cari mobi laa palatul d o m nesc al lai
Barbu Ştirbey, instalat în aripa nouă,
adăogată, la z i d u l mănăsti rii di nspre
A. pas, iar mai târz iu ocupat d e spi talul
judeţean .
Parte d i n această mobi lă e află în
salonul, ietacal şi stă reţia mă năsti rii Ha�
rezi, iar cea mai mare parte s'a înstre�
inat ca ocazia m u tării spitalului în târgu i
Harezi; însă, î n urma cercetărilor recente,
s'au mai patat găsl o parte din ele la
spita l şi s'au rea dus i arăşi l a mă năstire ,
spre a îi reparate ş i aşezate d i n noa în
încăperile fostu lui palat al lai Ştirbey ,
re taura,t.
Sub încăperea clopotniţei se află \/e­
chea \/istierie, unde se găsesc pre păs�
trare odăjdi i şi odoare ce au sluj i t la
târnosirea biseri c ii ş i cari şi acum, la
zile mari , împodobesc biserica ca stră ...
1 6. Detaliu dela aceiaş poartă (retezele) .
lucirea lor. Lângă clopotniţă este o ca ...
meră boltită care pe \?rcmuri ser\?ia
de bibliotecă; aceasta ne-o pune o in-
inp.org.ro
1 33
cripţie zog ră\Jită a: fresca ce e află
d easupra uşei , spre galerie, ş i care s'a
descoperi t cu ocazia lucrări lor ele res--
1 7. l\ceiaş poartă, 11ăzută din curtea m�rii.
taurare d i n armă. I nscripţia e greceas că.
Lângă această cameră se află scara
ce duce la clopote; trepte le acestei scări
unt făcute elin lemn masi\/ el e gorun,
\/echiu ca � i z idurile Hurezilor.
'
I n clopotn iţă sant adăpostite c:ele patra
clopote ale mănăstiri i , d i n care două
sunt tu rnate în ţură de către i ero m onahul
Teofil << vărsătora l » , iar celelalte două
sunt turnate, unul la Viena, alL<I l la
Braso\?, către sfârsitu l sec:. XVI I.
' ,
Clopotniţa este boltită, ceiace îac:e c:a
armonia desă\?ârşită a celor patra c lo ...
f;Ote să \? i breze şi mai puterni c , re\/ă r...
sân clc. ... �e prin cele patru ferestre larg i
şi umplând \?ăile cu sunetul lor du ios,
ca o rugăciune.
I n trarea în curtea pri ncipală a mă­
năstirii e păzită de o bătrână poartă ,
ferecată şi ghintu i ti'i d e Ioan f\rhi r andri-
1 34 BULETIHUL C0l'1ISIUHII !'10 U1'\E TELOR ISTORICE

tu! (fig. 1 4 - 1 5), după cam ne spune o i n�

cripţie ciocă n ită pe ferecătura d i n afară:
" l\ceastă poartă şi cu portiţa unt fere�
eate de smeri tu! Ioan , leat 7 2 0 8 ( 1 7 0 0 ) ''
(fi g . 1 5) .

1 8. Coloana dela !oişoru 1 sUl reţi ei.

Cele două aripi ale po ţei abia e mai

ţ i n în ţâţânele l o r de piatră ş i fier şi
numai când curiozitatea te îndeamnă să
le închizi, poarta e arată în \lechea ei
înfăţişare (fig. 1 7) , e\locând t i m purile cân d
ţinea piept la nă\lălirile din afară. 19. Coloana dela !ig. 1 8.

inp.org.ro
 ST R REŢII\ .1'1 1\ N I\STIRII HUREZI
Urme de îm puşcături şi lo\'lituri grele
se 'Jăd în că pe trupul ei ferecat ş i ghin�
tu it.
Cele două foişoare ce adăpostesc o�
d i hnele scărilor ce urcă la etaj s'au
restaurat şi ele, şi anume : fo işoru l din
dreapta , fiind crăpat şi înclinat, amenin­
ţând să se dărâme, s'a refăcut din te ...
mel ie, pe acelaş loc, I n fel cu cel \'le-
20. Capitel de coloană dela foişorol stăreţiei.
chiu, întrebu inţânda... se aceleaş i coloane
de p iatră, iar cel d in stânga a rămas
neschimbat. Coloanele de piatră ale foi ...
şora lai d i n dreapta (fig. 1 8 , 1 9 ş i 2 0)
sunt lucrate cu caneluri şi capitele cu
frunze de acantă stil izate, iar cele de
la foişorul d i n stânga sunt simple, a\'lând
capitelele la fel cn celelalte, cu o uşoară
\lariaţiune (fig. 2 2 , 23 şi 2 4 ) .
La capetele parapeta lu i ele piatră ele
inp.org.ro
1 35
la scara foisorului stâng, e câte un
stâlp de piatră term inat la partea su�
perioară. ca g hemari (fi g . 2 5 - 2 6 ) , for...
mate d i n fel ii im preunate la partea de
jos ;; rintr'an colac. O \'lariaţie a aces­
tor capete de stâ.lpi o găs i m la para­
petu l foişorului chiliilor de nord (fig . 2 7),
formal din perechi ele foi de acantă, ce
lm bracă, pe patra feţe, un sâm bure al
21. Baz11 de coloană din "sala de piatră" a arhon dăriei .
cărui capă t apare în formă de canelu r i
dispuse î n spirală.
Un farmec deosebit are galeria stă ...
reţiei ce duce spre clopotniţ.ă (fig. 28),
mărginită de o parte de zidurile groase
ale chi l iilor, iar de alta de şiru l de co­
loane ele piatră, sprijinind laolaltă bot ...
tile cu penetratiuni, pe sub cari păsesc
' ' '
agate cuce:rnicele maici.
1 0 :-; D . T R A .I A N ES C U .
1 3b

R E s u !'\ E.
-- 0--

La sene de bâti ments q u i composent

l'appartement de la Mere Superieure (Sta...
reţia) s'appaie sur le mar de la fa<;ade
d 'entree. Elle est formee par 1 ' « arc han ....
dari kon » (appartement specialement af ....
fecte aux hâtes d e d istin ction), par le
t resar et par qae lqaes cellu les.
Vue du dehors, la fa<;ade exterieure
de ce corps de bâtiments apparaît comme

:
1
f:
,\:1
1
,

1
. .

· '
. 1 1

i iJ
' .

t
! • ,;
1 -e

i·
o
•1 �

·i
' 1 l) j .-:

)! 1.r 1i
•
· .
'

1,
:1 i
1•
• 1

22. Coloană dela foişorul arhondăriei .

an m a r d roit, perce de qaelques fene.-.

tres, presq ue carrees.
11. l'e poque de l'archimand rite Chry ....
_
santhe ( 1 8 3 3/ 1 8 50), !'aspect de cette ta<;ade
a sabi des n,o d ifi cations, par suite des
constructions qu'il a troa\)e necessaire
d'ajoater. Les constructions, cbn<;aes
dans un style d ifferent, ne s'harmoni ....
sent pas a\)ec les aneiens edifi ces. Hea� 23. Coloana dela fi!]. 22.

inp.org.ro
 ST I\R EŢ!l\ t\ i\ N I\ STI R 1 l HU REZl
reusement que Chrysanthe n'a rien detroit,
il n'a fait gu'ajouter, de sorte g a'on n'a
pas rencontre de grand es d iffi caltes a
retablir, lors de l a restaaration, !'an ...
cien etat de choses. Les pieces ajoutees
ont : le salon actoei da logement de la
Saperieure et une galerie en bois, \?itree,
allant da salon aa clocher, aaqael on a
ajoute , en plus, an noa'Vel etage.
2 4. Capitel de coloană dela foişorul arhondăriei.
B ien qa'a I'exteriear !'aspect de la
fa�ade oit sim ple e t monotone ; 'Va de
l ' interiear, le corps des batîments oftre
de la \)ariete et une grande ri chesse de
l ignes.
L'aile da logement de la SCi perieurc
est plus haate. Les escaliers en sont
abrites par deax pa'Villons, soatenas par
des colon nes en pierre, cl ifferem ment
tra'Vaill ees. Les balustrades de ces esca ...
liers sont egalement en pierre.
A l'extremite cl ro ite des cel l a le, , o n
tialetinal Com isianii 1'\onamentelor Istorice.
inp.org.ro
1 37
troa'Ve l 'ancienne boalangerie, \?O(ttee par
une serie de trom pes, en trois rangees,
SGperposees, se rapelissan t \)ers le haat,
jasga'a ce qa'el les se perclent dans la
che m inee octogonale qai s'ou'Vre au m i�
liea da plafond .
25. Capal stâlpolui dela scara arhondăriei.
l\G�dessoas de ce logement sont les
ca'Ves, \)O(ttees en coupoles, soatenaes
par des arcades appayees sar de pais�
santes colonnes en pierre. Des fenetres
en pierre ajoaree, oa'Vertes dans le socle
2 6 . Capul stâlpol<Ji dela 1ig 2 5.
du bâtiment, y Iaissent pene trer l'air el
Ia Iam iere.
A l'etage sa periear, se trou\)e un \)aste
salon, partage actaellement en deax par...
! ies, d ont l'une sert « d'archondari ko n » el
18
1 38 BULETINUL C0t1JSJU I l 1"\0 Uf'\ EHTELOR I STORICE

l'aulre de salle fi m anger. Le plafond d u alon est cou\Jert de six coupole ,

appuyees sur des pendenti fs et des arcs�
doubleaux, soutenus par de colonnes en
pierre.
Le reste des anciens appartements de
J'etage su perieur sont tou \Jou tes, en
\JOdtes d i tes de cloître.
f\u dessous du cl ocher, se trou\Je
l'anc ien tre or, o u l'on conser\Jait les
objet les plus precieux du culte.
L'entree du monastere est manie
d'une \Jiei lle porte en fer, forgee en
1 7 00, par l'archimand rite Jean, dont
on lit le nom sur l ' inscription q u ' i l a
2 7. Capul stalpulai dela scara chiliilor de Nord . grm·ee.

28. Galeria stăreţiei .

inp.org.ro
 S T Ef\ F\ J"'\O L D O V E I
P E CLOPOTNIŢA BIS. DIN TODIRENI (B URDUJENI) .
- o --

Despre mănăstirea lui Toader Movilă, văduvă) e vorba şi i n memoriul ce am

fratele după tată a l Domni lor I eremia şi publicat ( ,,Unele documente privitoare la

Stema Moldovei pe clopotnita bis. dela Todireni (Burdujeni).

Simion şi al Mitropol itului Gheorghe (mama vechiul nostru negot " l în ,, Analele Acade­
sa era însă Greaca, întâia sotie a Logofă­ m i ei Romane".
tul u i Ioan Movil ă, nu Maria, care rămase In aceleaşi ., Anale" s'au dat chipuri le.

inp.org.ro
1 40 13ULETI NUL CO!'\ISIUNil 1'\0NUI'\ENTELOR ISTORICE

refăcute in veacul al XVIII-lea de Grecii reproducerea alăturată, se deosebeşte de

dela m-rea Sf. Pavel din Athos, căreia Is­
trate-Vodă Dabija îi închiriase m-rea, ale cti­
torilor, dintre cari cel bătrân nu e M iron
Costin, cum credea Marian, ci acest Toader
Movi lă Cârnul, cellalt fiind nepotul său, pre­
tendentul Ioan Movilă, fiul lui Simion Vodă.
Solida biserică n 'a fost încă descrisă a­
mănuntit. Parohul de acolo, părintele Ioan
Popovici, i m i comunică însă o fotografie a
intrării supt clopotniţă. i ntt:'resantă prin ro­
setele ce fac, sus, o tivitură î nflorită porţii
(ca la Caşinul, mai tarziu cu cincizeci de
ani. al lui Gheorghe Ştefan) şi prin stema
Moldovei.
Această stemă, care se poate vedea în
bourul cu gâtui întreg între soarele stili­
zat cu faţă omenească şi luna de pe discu­
rile de smalt ale lui Ştefan-cel-:\Iare şi de
pe inscripţia dela Pobrata lui Petru Rareş.
A i c i bourul are coroana în tre coarne, fi­
gura omenească din soare abia se vede ;
mai jos sunt arme ca în stema Moldovei
supt Fanarioţi. Se vede, la dreapta j os, şi
un B, care ar i ntra şi el în datina de a se
pune î n cele patru colţuri in iţialele nume­
l u i domnesc şi BB pentru Voevod.
Să fie un adaos ornamental din veacul
al XVI I I- lea? lncă n'ar fi fără i nteres. Să
fie un cas mult mni vechiu? Ar fi şt mat
interesant.
N. IORGA.

1 1

R E S U t\ E.

Reproduction d e l 'ecusson moldave, d'une dans le couvent de Todireni (pres de Bur­

forme particuliere, qui n 'est peut- etre pas duj eni), bâti vers la fin du X V I - e siecle.
du X V IIl- e siecle, ornant la parte d'entree

inp.org.ro
 C R O N 1 C Ă.
--
RAPORT I Hl\IHTl\ T 1\Cl\DE.I'\IEI
ROl'\AHE CU PRIVIRE Ll\ BISERICI\ 001'\­
HEl\SC� DELA CURTE!\ DE 1\RGEŞ * )
(9 OCTOI'\ VRIE 1 9 1 5 )
DomniiM C alegi,
In urma fnsărcinării ce ne-ati , dat 1 sub-
scrişii am fost, în ziua de 8 octomv rie, Ia
Curtea-de-Argeş, spre a vizita biserica Dom­
nească de acolo şi a ne da părerea asupra
datei comunicate de d-1 Tafrali : noemvrie
677 1 (= 1 262), care s'ar afla intr'o inscripţie
veche el i n acea biserică .
Am constatat că inscripţia i n chestiune
se găseşte in proscomidie, şi anume pe
marginile veşmintelor (la gât şi la poale)
celor trei sfinţi zugrăviţi a fresca pe pă­
reţii proscomidiei. Ea a fost scoasă la i veală
prin spălăturile făcute de d-1 Norocea, în·
sărcinat de Comisia Monumentelor Istorice
cu lucrările de pictură la restaurarea ce se
face acestei biserici. Prin spălăturile făcute
cu multă grije şi d ibăcie, s'a descoperit
p rima pictură a bisericii, frescuri de o deo­
sebită frumuseţă, cu inscripţiun i greceşti,
peste care era un strat de pictură ulterioară,
cu inscripţiuni sloveneşti, şi un strat mai
nou , cu inscripţiuni româneşti.
Inscripţia semnalată de d-1 Tafrali se
află pe primul strat, care are inscripţiuni
•) In urma u nei comu nicări, făcută î n scris Aca·
demiei Române de d 1 O. Tafral i , profesor uni­
versitar, cu privire la inscripţia descoperită de d-sa
în biserica Domnească dela C urtea-de-Ar()"es pre­
� �
supusă d i n anul 1262, Academia a însăr i � t pe
d-nii I. B ogd a n N . Iorga şi pe subscri5ul să cer­
, dreapta ferestrei), cuprinzând acest an, scris,
ceteze i n scri pţia şi să-ş i dea părerea a supra con­
statărilor ce vor face la faţa locu l u i . Raportul î n
chestiune privind l u crările Comisiunii Monumen­
telor Istorice, g ăs i m ind icat a-1 comunica aci.
D. Ol"C I U L
inp.org.ro
0--
greceşti. După d-1 orocea, ea este con­
temporană cu vechea pictură, iar nu scrisă
ulterior, deoarece coloarea ei neagră a pă�
.._ truns, ca şi frescurile, i n tencuială. Totuşi,
după cum am constatat, ea se deosebeste
cu desăvâr , ire, şi ca formă şi după crit ;rii
paleografice. ne celelalte inscripţiuni ce in·
soţesc vechile frescuri. Pe când inscripţiu­
nile frescurilor sunt făcute în litere u nciale
foarte ingrij i te, i nscripţia în chestiune are
î nfăţişarea neîngrijită , fiind scrisă repede, cu
litere combinate şi nelămuri te ; dela prima
vedere, ea face mai mult i mpresia unui
ornament pe margini le veşmintelor, decât
a unei inscripţiuni. Deşi am putut distinge
for mele u nor litere greceşti, unele mai mult
sau mai p uţin deteriorate, totuşi n'am putut
citi n iciun cuvânt întreg, doar unele litere
care ar putea să fie în c uvinte ca ' rUE;av­
opo�, -cSI.o�, ÎEpo� SaU ÎEpo\1.
Ce priveşte data conjecturată de d-1
Tafrali (,... �t)ioa = 677 1 ) , nu am putut con­
stata nimic ce ar confirma părerea d-sale.
Din pretinsa dată nu se văd decât literele
tjJ şi o, şi anume o sub tjl, adecă o vocală
cu consoană suprapusă (t), cum se întâl­
neşte foarte des in paleografie, dar numai
la scrierea cuvintelor, n.u şi a numerelor.
In niciun caz nu putem recunoaşte aci o dată.
In tot cazul însă, vechile frescuri cu in­
scripţiuni greceşti din această biserică sunt
cea mai veche pictură i ndigenă ce ni s'a
păstrat.
In altar, unde este proscomidia, vechea
pictură s'a păstrat neacoperită de stratul
ulterior până după anul 1 623. Aceasta reiese
dintr'o inscri pţie ce am găsit peste vechea
pictură, pe păretele dinspre răsărit (la
cu coloare neagră, i ri litere greceşti (...- axxy)
şi în cifre { r 623), luna martie 2 1 {fiap-c�tp
·w). Deci la acea dată, când istoriografia
ţării pe care se inte tr.eiază cronicarii ulte-
1 42 BULETINUL CO.i'îiSIUNII .i'îONU.l'îENTELOR I STORICE
riori era începută, vechea pi ctură, cu in­
scripţiunile ei, era încă la suprafaţă.
Dacă inscripţia din proscomidie ar a vea
data 1 262, cum crede d-1 Tafrali, această
dată nu ar fi rămas necunoscută cronica­
rilor ţării din secolul X V I I, cari dau anul
1 290 pentru descălecatul lui " Radu! Negru" ,
căruia e i atribue zidi rea acestei biserici.
Acest fapt întăreşte constatarea noastră în
ce pri\ eşte pretinsa dată.
Dacă rezultatul cercetarii noastre cu pri­
vire la dată este negati v, avem deosebita
bucurie de a vă putea aduce la cunoştinţă
o constatare foarte i mportantă cu privire
la p ictură.
Prin spălăturile făcute de d-1 Norocea,
s'a descoperit-putem zice-o comoaT:"ă de
artă i ndigenă de neaşteptată importanţă.
Din luna lui maiu trecut, când, cu prilejul
omagiului Acade miei l a mormântul Re­
gel u i Carol, am vizitat biserica, spălă­
turilc au făcut un progres insemnat. S'au
scos la iveală mai muite frescuri de o fru­
museţă surpri nzătoare, cari negreşit înfa­
ţi�ează o epocă de i n florire a picturei b i­
zantine. După toate i ndiciile, aceste frescuri
a paqi n ultimei perioade de înflorire a pic­
turei bizantine, care i ncepe i n secolul XII
şi ţine până î n prima jumătate a secolului
X I V. După afirmaţiunea d-lui Norocea, ele
se aseamănă foarte mult, ca stil şi com­
poziţie, cu mozaicurile din moscheea Kahrii
djami, foasta mânăstire Clzora, d i n C on ·
stantinopole. Dacă această părere se con­
firmă, ele ar u rma deci să fie sau din aceiaş
epocă, sau -dacă mai tâ rzii -dintr'un timp
apropiat, când influenţa stilului respectiv pu­
tea încă să determine stilul frescuri lor
noastre.
După d-1 Diehl ( JI;Januel d'art by �antin) ,
mozaicurile din Kahrie djami intre cari se
află chipul l u i Teodor Metochites, marele
logothet al împăratului Andronic II ( r282 -
1 328), ca ctitor, sunt din epoca dela r 3 r o -
1 320. Părerea altora că ele ar fi mai vechi
se întemeiază pe u nele resturi dela o · pic­
tură anterioară ; dar partea cea mai ma re
a mozaicurilor este negreşit din timpul
marelui logothet al lui Andronic I l, înfă­
ţişat ca ctitor.
Aşa fiind, vechile frescuri din biserica
Domnească dela Curtea- de-Argeş, la cari
s'ar cunoaşte influenţa stilu lui mozaicurilor
inp.org.ro
din Kahrie djami, a r u rma să fie, dacă nu
contemporane cu acestea, totuşi nu mult
mai în urmă, adică din ultimii ani ai acelei
perioade de î n florire a picturei bizantine.
Această concluzie concordă şi cu tradiţia
noastră, care atribue zidirea acestei biserici
legendarului descălecător Tegru Vodă, adecă
unui domn d i n epoca intemeierii Statului.
Ca adevăratul înte meietor al Statului,
cuprinzând mai mult sau mai putin toată
Ţara-Românească, e cunoscut Basarab I,
constatat, prin documente, î nai nte de 1 324
şi pe Ia 1 330, ca primul domn singur
stăpânitor al Ţării- Româneşti. Dar acest
domn era pe la 1 323 in ostilităţi cu i m­
periul biz::tntin, ajutând pe Bulgari in l up·
tele lor cu Bizantimi. I n asem�nea îm­
prejurări, e greu de admis ca el să fi adus
pe atunci zugravi dela Const anti nopole,
pentru bi serica Dorr.nească dela Curtea-de­
Argeş. Şi că pictura ei este opera u :1ui
artist bizantin, aceasta arată atât stilul cât
şi inscri pţiunile greceşti. Deci rămâne mai
probabil că biserica a fost zugrăvită, dacă
nu şi zidită, sub fiul şi succesorul lui Ba­
sarab, Alexandru I (sau "Nicola Alexand ru " ,
cum îl numeşte inscripţia de p e mormântul
său la Câmpulung), fundatorul mitropoliei
de Argeş ( 1 359), supusă patriarhiei de
Constanti nopole, dela care el a cerut şi
primtt pe primul mitropolit a l ţării.
Chipul ctitorului se a flă intre vechile
frescu ri ale bisericti, deasupra uşii d i n tindă ,
pe păretele dinspre răsărit. E l este infăţi şat
în genunchi, cu mânile întinse spre Cristos,
la dreapta căruia este Sf. Maria, la stânga
Sf. N icolae, patron.Jl bisericii ; pe cap are
dia de mă si e îmbrăcat ca Mircea, zugrăvit
ca ctitor h Cozia, numai cevâ mai simplu.
Domnul are figura tânără, cam între 30 şi
40 de ani (mai aproape de 30), ceea ce ar in­
dica mai mult pe Alexandru decât pe Ba­
sarab , care pe la 1 330 era bătrân.
I n i nteriorul bisericii, pe stâlpul stâng
(nord) din faţa altarului, se află un alt chip de
domn, îmbrăcat în zale, cu lance, coif şi scut
alăturea, dar din nenorocire capul lipseşte .
Acest chip, care - i n ce priveşte îmbrăcă·
m intea - se ase amănă cu cel de pe u nele
monete ale lui Radul I (fiul lui A lexandru
şi tatăl lui Mi rcea) din colecţia Academiei,
este probabil altul decât cel al ctitorului.
Poate să fie chiar Radu!, fundatorul mănăs-
 CRONICĂ.
t i rilor dela Tismam, Cozia şi Cotmeana, în
a cărui domnie (în tre [ 374 şi 1 385) s'ar fi
adăogat sau să vârşit ceva la această bise­
ridl (ar fi de presupus sfârşi rea picturei).
ceea ce va fi contribuit ca şi el să fie
considerat c a ctitor şi confundat apoi cu
legendarul Negru Vod3, cu numele " Radu!
Negru".
A mbele chipuri , cum şi i nscripţia cu pre­
tinsa dat: , au fost fotografiate de d-1 No­
rocea, care a dat un exemplar pentru Aca­
demie.
e-am înapoia t dela Curtea-de-Argeş cu
un sentiment de înaltă mulţumire că acest
monument istoric atât de preţios - care un
moment e ra amen inţat să fie dărâmat spre
a fi reconstruit, ca al tele la fel - a rămas
scutit, dm �eticire, de asemenea restaurare.
Datorim o deosebită recunoştinţă d -lui a r­
hit�ct Gr. Cerkez, care, c u o a devărată
pietate pentru a ceastă comoară a trecutului
nostru, conduce lucrările de restaurare şi
sub a cărui atenti vă supra veghiere s'au
făcut lucrările de până acum. Recunoştinţă
se cuvine şi d-lui Norocea, ca re cu atâta
grije şi iscusinţă a scos la i veală vechea
pictură, cu mult superioară straturilor su­
prapuse, ca şi celorlalte picturi vechi ce
ni s'au păstrat în monumentele noastre
istorice.
Să sperăm că, prin silinţele dumnealor,
restaurarea începută aşa de fericit va fi
dusă la bun sfârşit, ca o restaurare model,
rea lizată prin a rhitecţii şi a rtiştii noştri
propnt.
D. O i\C I U L 1 1. BOGDA N.
Ca unul ce a m făcut şi eu cercetări la
faţa locului, m'a m convins că n 'avem a
face cu o inscripţie d i n veacul al XIII-lea
şt mă unesc la constatările din acest raport.
N. I O R G A .
I H SCRIPŢII :
PE O CRUCE DIH CERDA.CUL 1'\UHTELUI
RUSU, /'\�REI\ H EA./'\ŢUL.
ACASTA CRUCE S1AU nĂDICAT AICEA SPRE
SEMNUL ŞI A DUCEREA A MINTE A ANULUI 182 1 ,
CA 0 1 V!I N D TURCII Î N MOL DOVA Ş I Î N ŢARA
ROMÂNEASCĂ ASUPRA GRECI LOR CE SE R EVOL­
TASE ŞI MULTE RĂUTĂŢI FĂCAN D BISERICILOR
ŞI CR EŞTINI LOR, FIE TECA R E SE MA NTUE PR E·
inp.org.ro
1 43
CUM PUTE. DECI Î N ACEL T I M P, L A AC ASTĂ
SFÂNTA MONAST!RE STĂ R I ŢIND FINŢ!A SA PĂ­
R I NT E L E STAP. EŢUL ILARIE1 N E -AU PORUNCIT
MAI JOS ÎNSEMNAJI LOR DE AM DUS SFÂ!\TA
I COANA A MAICI! DO�J N U LU!1 CEA MARE, Dl:-i B I­
SERICA MARE1 SPR E MU T E L E R USUL ŞI AM AS­
CUNS··O Î N PĂMÂ N T, ÎNTR,UN DEAL, Î N PĂDURE,
ÎMPRC:UNĂ ŞI CU ALTE ODOAR Ă ŞI DOCUMEN fE,
L A ANUL 1821 , IUNIE 3• A DECĂ E U N EONIL
A R H I MAN DR I T, STA R E Ţ U L D E ASTĂZI, DIMPREUNĂ
CU PĂR! TELE SEVAST I A N CA�I .<\RAŞUL ŞI CU
PĂ ldNTELE FILIP D(U)HuVNICUL. IARĂ LA ANUL
1822, OCTOV I U E 28, N E- A U R A NDUIT IARĂŞI
PĂRINTE L E STAREŢUL lLARIE. D E O A M A DUS-O
ÎNAPOI. ŞI C'UPĂ R Ă N DU!ALA PRIVl tJ H E R IJ DE
TOATĂ NOA PTEA ŞI A SFINTEI LITURGH!l, A U
FŞIT PĂRL'ITE L E STAR EŢUL CU TOŢI PR EOŢI I
ŞI DIACO N I I , Î :I-I BR ĂCAŢI ÎN SFINT E L E VEST­
MINTE, I CU TOT SOBORU L , SPRE fNTAMPINARE,
ŞI Vl! N D PÂ :>� i\. L A LOCUL ACESTA, A M AJUNS ŞI
NOI CU SF(A)NTA ICOANĂ, I FĂCÂNDU-SE ACA­
TH!ST DE O BŞTE, A�I DUS ICOA NA IARĂ I Î N Bl­
!:ERICA MARE. MAI Î NSEMNĂM A ICEA ŞI MI NU­
N E A CARE s'AU FĂCUT ÎN FAŢA MAICII D(o):vr­
NULCI, CAR EA NOI CEI MAI SUS Î.'<SEMNAŢI CU
OCH!l NOŞTRI O A M VĂZUT : CĂ DIN VREME C Â N D
s'AU ÎNCEPUT D (u)MNEZEESCA LITURGH I E , ÎNDATĂ
s'AU Î N EGRIT CU TOTUL F AŢA I COA:-IEI MA!CEI
DOMNULUI ŞI S1AU Î 'TUNF.CAT 1 :-< T R U CÂT N E­
A M Î ji[FRICOŞAT1 SOCOTIND CĂ POATE s'AU STR I­
CAT ÎN PĂMÂNT UNOE AU FOST ASCUNSĂ, IARA
CÂND AU EŞIT PĂRINTELE STAR EŢUL CU SOBO­
R U L SPRE Î NTÂMPINAR E , ATUNCF:A Î N DATĂ AU
ÎNCEPUT A SE LUMiNA, MAl ÎNTÂIU LA OBRA­
ZUL DIN D R E A PTA, APOI TOATĂ FAŢA s'AU RU­
MEN!T . I ::;'AU FĂCUT MAI LUMINOASĂ DECAT
CUM ERA MAI lXAlNTE. ACESTEA s 'AU Î NSEM­
NAT SPRE MARIREA LUI D U MNEZEU ŞI A MAICEI
D(o) MNULUI ŞI SPRE ADUCEREA AMINTE A UR­
MAŞ!L::>R. A NUL 1839 SEPTE MBRIE 6.
Este vorba de fai m oasa icoană, dăruită
de Ion Paleologul, I mpăratul Bizantin, cu
pri lejul restabi lirii legăturilor dintre Mitropo­
lia Moldovei şi Patriarhia Constantinopolei.
Descrierea acestei icoane o vom face
cu altă ocazie .
LA. BIS. SCHITULUI LESPEZI�PRA.HOVA..
ACEASTA SFA TĂ BISERICĂ ESTE ZI DITĂ Dl:-1
TEMELIA El DE JUPÂNUL PÂRVU L CANTACUZINO
VEL LOGOFĂT, TATAL SĂU DRĂGI-IICl VE L SPA­
TAR1 LA ANll D E L A HRISTOS 1 66 1 .
1 44 BULETINUL CO,''\ISJUNII 1'\0NU/'\ENTELOR ISTORICE

C T I T OR ! Z U G RĂVIŢI . Pe alta :
Dreapta : ]upâneasa Jvlaria, w mahrămă SUPT •\CEA�TĂ PIATRĂ SĂ O m H :"' ES C R O B I I LU
pe cap, mărgele la gât, cajtan Cit flori. D U M N E Z E U : ARESTA R H H R ISOSC U L E U VE L VIST.
Stânga : jupân Nica Ca11tacuzino ve/ Că· CE S'AU SĂ V Ă R Ş I T LA A N U L 7266 ; MARELE LO­
pitan. GOFAT AL M O L D O V E I NICOLAI ROSET RO Z N O VAN O ,

Peretele nordic : Pârvul Cantacuziuo, cu SĂVARŞ I T DIN VI A Ţ Ă LA A N U L 18o6 l A N . 7 : SO­

Ţ I E SA S M A R A N D A , NĂSC U TĂ HRISOSCCJLEO, SĂ ·
Elena ; ]upân. Drăghici Cautawziuo vel
V A R Ş I TĂ DIN VIAŢĂ LA ANUL 1 789 : FirUL LOR
Spătar, cu Păuna.
DEJSTV!TELNĂI ST A Ţ CH I S O V E T NIC A L i M PĂ R Ă ­
ŢIEI ROS IEI ŞI MARELE LEGOF Ă T A L M O LDOVEI
U\ B!S. DIN ROZNO if�NE.'\1'\Ţ. IORDACHI ROSET RO Z N OVA N O, SĂ VA R Ş I T DIN V I A ŢĂ
I N SC R I P Ţ I E . LA A l\ UL 1 836 F EBR. 1 6 : S O Ţ I A SA PULHERIEA,
N ĂSCUTĂ BALŞ, SAVÂRŞIT Ă DIN VI AŢĂ L A A NUL
Al' ASTĂ SFÂNTA 131SERICĂ, C A R E F.STE H R A M U L
1 799 IULIE 25 : Fl!UL LOR HA"l MAN A L ECSA:-IDRU
SFA� TUL M A RE L E IE R ARH N I C O LA E , S ' A U Z I D I T Dl :--1
R OS E1' R OS N O V A N O , :>I Ă SCUT L A 30 NOEMJ:lRE 1 798
TEMELIE, C TOAT Ă C H E LT U I A L A ŞI O STE :'< IALA
ŞI R APOSAT LA 20 AUGUS r 1 853, ŞI FIJUL LOR
DUMNISALE. N IC O L A E RUSĂ T U PAH A R NICU L Ş I
VIST. NICOL A E ROSET ROZ :-IOVANO, N ĂSCUT L A
JU P ANE A SĂI S A LE Z M Ă R A N DI I , LET 7268 ( q59)
6 F E B R . 1 795, R E P O S A T LA 1 3 1 R58, L A V I E NA ,
o( CT.] 10.
DE LTNlJE, T R A N SP OR T A N DU-S E, S - A U Î N M O R M A N­
Pe un clopot : T A T LA 2 3 MAI U ; RUCSANDRA ROSET ROZNOVANO,
NĂSC TĂ C A LI M A C H I , R Ă POSAT,\ LA A � U L 1 892
C H EL T U I A L A D U � I N I S A L E M A R E L U I V I S T I E R N I C U L
M A I U 3·
I O R D A K I RO SET ROZ :>I OV A N U L . s'A AFIER::JSIT SFII\­
TEI BIS ER ICI D E L A R Ă Z NOV L A A N U L 1 829. Pe alta :
SUP f A CEAS T Ă PIATRĂ O D I H N E SC ROABELE LUI
Pe o z'coană :
I J U M N F. Z E U : V I S T F. R N ICEASA M A R I A R O S E T R O Z ·
Ioan Câmpineanu, născut ia Io Octom­ KOV A N U , N Ă SCUTĂ G H IC A CO ;J Ă NEŞ TI, LA A N U L

brie I84I, Miercuri, noapte, la I2 G(asun), 1 80 5 , R Ă POSAT A L A 5 D EC E M B R I E, Î N I A Ş I , Î N A N UL

botezat la . . . . lanurie I842, de Grigorie
Cantacuzt.uo. Zugrav : loanichic.
Pe alta :
ANcsaudra Câmpineanu, năswtă la 26
Sept. I84o, ]m·, la 4 d. , botezată la 6 A­
pn lie I84I, de Elena Cantawzt.no.
Pe o pz'atră :
D10A)MNE C A PE C EL DE A L N P RĂ Z E C I L E A cAS
CE L - A I P R I M I T U ÎN V I E TA, P R I M E Ş T I Ş I PRE MINE
ROBU L TĂU ARISTARHO HRISOSCULEU VEL VIST.
CE M'AM S Ă V Â R Ş I TU LEAT 7266 ( I 7S8) :M A l 25.
1887 ; ANA C A T A RG! , N�CUTà ROZ:\':::l V ANU, LA
A N U L 1 8 3 7 S E P T E M B R I E 2, R Ă PO S A T Ă LA 23 !A­
NUARIF., Î N CE R N Ă U ŢI , D U C A T U L B U CO V f N A .
Pe o carte :
A c mstă sj. carte t s te a d-lui cinstit boer Vis!.
Iordache Roset Roznovame dda biserica d-lui din
Roznov, unde se prăznueşte /;rnmul sj. Ierarh
Niculr.u şi s'au legat prin vechiului ris. - Păcum
să se ştie când s'a,t acoperit biserica din Roznov
cu cheltuiala marelui boier d-lui Vis!. lordac he
Roznovanu, stăpânul veşnic prin mine v echi!ul rf·ltti,
Macovei Pârjolea Polc . la anul 18]2 Aug•tst 20.
V m G . D R Ă G H I C EA N U .

E R A T Ă.

Din causă că i mprimarea ultimelor trei numere Toate acestea vor fi îndreptate în extrasul a parte,
ale acestui B uletin s'a făcut în timpu l când sub­ iar la sfârşitul studiului le voi arăta c h i ar în
semnatul era ocupat in Dobrogea l a săpăturile această revistă î n tr'o erată. D . M. T.

arheologice î ntreprinse de Direcţiunea Muzeului
Naţional de A ntichităti şi deci fară răgazul ne­
cesar, corectura articolului meu Monum ente ine­
dite din Tomi s'a făcut cam în pri pă .
D i n această pricină s'au strecurat o seamă d e
greşeli, m a i ales î n textele greceşt i , şi câteva
cl işee a u fost i n versate.
Printr'o i n vers i u n e t ipografică s'a zis în rezuma­
tul francez al articolul u i meu Mănăstirea Hurezi
î1z I7JI (fasc. 30), că i n s i nerul \iVeiss "a leve, entre
r689 - 1 705, 1� plm du M. de Hurezi, bâti par
Brancovan " , l n loc de .a leve le plan du M. de
Hurez i, bâti par Brancovan entre 1 689 -1 705 " .
Y. D.

inp.org.ro
 R E DA CŢIA:
SECRETARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Administratia Casei Biserieii, Bucureşti, str. Lueger 26.

Buletinul se găseşte de vânzare la principalele

LIBRĂR II DIN BUCUREŞTI
prin cari se fac abonamente - şi se pot procura colecţii complecte din
anii precedenti (afară de anii 1 908 şi 1 90J).

ABONAMENTUL IN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE :

P R E ŢUL A P ATR U F A S C I C O L E PLUS P O R T U L

inp.org.ro
P R E Ţ U L L E I 2, 50

inp.org.ro
ANUL VIII. FASC. 32.

BULETINUL

C O /t\ISIU N II

Jv\ONU.fv\ ENTE LOR ISTORI CE

/
PUBLICATIUHE TRIMESTRIA LĂ

BUCUREŞTI
l n s t. de Arte Grafice CAROL GOBL S•r 1. St. Rasldescu
16, STKADA t-AKIS (FOSTA DOAAKEI}, 16
1529.
t9t.5

inp.org.ro
 COMITETUL DE REDACŢIE
Dr. C. 1. 1 S T R A T 1, D .. O N C 1 U L, N. 1 O R G A, G. B A L Ş, G. M U R N U şi V. P Â R V A N
Redactor
A L E X. LĂ P ED A TU

Secretarul Comisiunii

C U PR I NS O L

TEXT Pag.

T apiţeriile Doamnei T udosca a lui Vasile Lupu, de N. IoRGA . 1 45

Asupra epocei de bronz în România, de AN DRIEŞESCU IoA;�� 1 54
Morminte Domneşti : Matei Basarab, Doamna Elena şi fiul lor Mateiaş, de VrRG. D R Ă-
G HICEANU . . . . 1 70
Bisericile din Olăneşti şi Muiereasca de sus (Jud. Râmnicul- Vâlcei), de EN. IoNESCU 1 77
Pietre părăsite, de AL. M. ZAGORITZ . . 1 82
Monumente inedite din T omi, de D. M. TEODORESCU . r 86
Cronică : O inscripţie a palatului episcopal din Buzău dela începutul secolului al XVIII-lea.
Poate fi vorba de o nouă pictură a m-rii Râşca În sec. al XVl·lea ? (CoNST. Bo­
BULEscu ) - Biserica Sf. Dimitrie�Craiova. - Pisania bis. Sf. Gheorghe-nou din Cra-
iova (VmG . DRĂGHICEANU) - O inscrip�e romană dela T.-Severin (AL. B ĂRCĂCILĂ). 1 90

ILUSTRI\ Ţ IUN I
Tapiteriile Doamnei Tudosca a lui
•
Pag. Pag .
Vasile Lujlt.
4. Mormântul lui Matei Basarab dela mănăstirea
1 . Maria de Mangop, Doamna lui Ştefan-cel-Mare 1 46 Arnota • . • . • • • 1 74
2. Simeon Movilă . • . • . • . 1 48
3. leremie M ovilă . 1 49 Bisericile din 0/ăn eşti şi Muiereasca de sus.
4. Tudosca Doamna lui Vasile Lupu . 1 50
5. Ion-Vodă, fiul lui Vasile Lupu • 1 51 1. .Sf. Paraschiva: fresc În bis. din Muiereasca
de sus . . .
. • • • • 1 78
As�epra epocei de bronz în Ro mânia .
2. SI. Arh. Mihail: fresc În aceeaş biserică 1 78
1 -2. Topoare dela Sinaia. ca '/, • 1 58 3. Uşa bis. "SI. Nicolae" din Olăneşti . 1 78
3. Topc.r din Ungaria, ca 1/, . 1 58 4. Biserica "Sf. Voivozi" din Olăneşti 1 79
4. Topor dela Kwieciszewo, Posen, ca '/z . 1 59 5. Bise1ica "SI. Nicolae" din Olăneşti 1 80
5 - 9. Coliere dela Predeal, ca 1/2 . • • • 1 60
1 O. Colier dela Tinsdahl, Holstein, ca 1/3 1 60 Pietre Părăsite.
1 1 - 1 4. Obiecte dela Piltsch, Silesia, ca '/z 161
1 5- 1 8. Obiecte dela Oberklee, Austria • 161 1 . Bază de coloană, la Bărătie - C,-Lung . 1 82
1 9. Colier din Zivaljevic, Bosnia, '/3 1 62 2-3. Pietre dela uşa Bărăţii, C.-Lung 1 83
20. Colier din Pomerania, ca '/4 1 62 4. Fragment din coronamentul dela uşa bisericii
2 1 . Cuţit dela Predeal, 3/4 • • • 1 62 mănăstirii R.-Sărat . • • • . . • 1 83
22. Toporaş dela Predeal, ca 3/4 1 63 5. Capitel, la Biserica Domnească din C.-Lung . 1 84
23. Sabie dela Predeal, '/3 • • 1 64 6. Bază pentru o jumătate de coloană, la Biserica
24-26. Săbii din Ungaria, 1/5 ca 1/3 1 65 Domnească din C.-Lung . , . . • . . • 1 84
7. Bază de coloană întreagă, la Biserica Domnească
1'vlorminte Domneşti. C.-Lung . • . • . .. .. . . • • 1 84
8. Fus de coloană, la Bis. Domnească, C.-Lung 1 85
1 . Mormântul lui Mateiaş Basarab din Biserica 9 - 1 O. Pietre mici sculptate dela aceeaş biserică
Domnească, Târgovişte . • . 171
2. Mormântul Doamnei Elena din Biserica Dom- Monumente inedite din Tomi.
nească, Târgovişte . . • • • • . 1 72
3. Mormântul Doamnei Elena: vedere de detaliu l . Fragment de otelă funerară . • • 1 86
a capacului . . . • • • • • • • • • • 1 73

inp.org.ro
 TAPIŢERIILE DOAMNEI TUDOSCA
A LUI VASILE LUPU.
--0-
Perdelele de mormânt, l ucrate în mă�
tăsari si , fir, consti tuie anal din cele mai
preţioase documente de artă d i n trec_a ...
ta i nostru, si,, prin figurile pe care le pre...
sintă, si, an pretios, document de istorie.
Lucrate după deosebite norme, X>enite din
tări
, deoseb ite, aceste lucrări de o m igă...
leală fină, făcând parte din aceiaşi fam i ...
l ie cu ep itafurile, pe care le�am stud iat
aiurea, în desX>oltarea lor 1), şi cu X>eş m in ...
tele arhiereşti , ca patrah irele, pe care le
aX>em încă dela l\lexand ru�tei ... San, cel
d intâiu d in ele dând si ' cele di ntâia por�
trete domneşti autentice 2 ) , au aspecte
care se pot deosebi şi defini după epoce.
La Putna se mai păstrează perdeaua
care acopere& mormântal t\.arie i d in t\.an�
gap, a doua doamnă a l u i Ştefan ... c_ei ... J'lare
(fig. 1 ). Operă pur b izantină, pentru această
Comnenă d i n Crimeia, ea o înfătisează ' ,
într'o atitu dine ieratică : supt coroana
împărătească dela care atârnă siruri , de
mărgăritare, o figură fină în l i n ii con ...
X>enţionale, ca ochii închişi în moarte ;
părul e desfăcut în două pe frunte ca
în icoanele l'laicei Domnului. 1"\ânile, m ici,
se acopăr pe piept, iesind , dintr'o stră ...
lucită rochie, lungă, largă, de brocard
ca flori mari. Ciudate monograme si , X>ul ...
tori î m părătesti , d e aur figurează, în
') Aua/ele A cademiei Române, mem. sec. ist. , t•ol .
XXXIV, p . 4 5 5 · 6 .
') i\celeaşi Analf, t•ol. XXXV, p. 3 46 .
"l V. Revista pentru istorie, arheologie ş i fi/o -
Buletinul Comisianii i"lonumecteJor Istorice .
inp.org.ro
cele patru colţuri, pri ntre ornamente 3 ) .
Episcopul t\.elh isedec a dat inscripţia
din prejur : Cl&Jt ECTh. n�li Jl ORh. rpot;,, JldGh.t
ca>i'd GMI'�'t�C t'URQU 11 XJliiCT�I\�GIIf:Qtt rQc.::
noa>,A.U Iw GTE t$ dHd .G.:omo,A.J.J ill dJllll , ua>EH
np·kc·t'dGHCh. �-� G h'-IHJ.J,\\ \\lGIIT'hi\Et\\ & Nk 1'
,...S U,IIE, 1\\CLI,d j\mE&pi'E ,O,i', G� l lh.T 'tdC E ,A.IU
("l\cesta e coperemântul mormântulai
roabei lui Dum nezeu blagocestiX>ei şi de
Hristos iubitoarei Doamne a lui I o Ste ' ...
fan Voe\>od , t\.aria, care s'a strămutat
Ia X>eşnic i le lăcaşuri în anul 6 9 8 5 , luna
lui DechemX>rie 1 9 , Vineri, la ceasul al
5 ... 1ea d i n zi").
Sti l i zarea e ca totul alta, nease mănat
mai s implă, dar în linii mai larg i , mai
l ibere, pentru perdeaua mai nouă, care
na era. însă men ită să acopere Iespedea
frumoasei t\.ari i, fi ica Radulai ... Vodă, c i
numai întrarea l a altar. Pe lângă e h i....
pul Domnului, al Doamnei e făcut pe
"'-...._
trei şferturi. Supt coroana dom nească ,
aX>ând numai tre i flori, faţa roiundă, gra�
să, e delineată cu o graţie d eosebită ,
pentrn a f i wednică d e ti nereţa m o d e...
!ului ; în locul şiruri lor de m ă rgăritare
sînt X>ăluri care cad pe umeri. Haina d e
purpură, C(I mânecile foarte larg i , e
străbătută de două ori în lung d e o
bordu ră de aor ; o a treia tiX>eşte poala;
log'ie, 1 1 planşa ! , l a p . 4 8 4 .reprodusă in N. Iorg a , Femeile
în viaţa neamului nostru ; �i în forma d ' î n tâi a a l u ­
crării : Viaţa fem eilor i n trecutul românesc, Vălenii·
de•I'\unte, 1910).
19
1 46 BULETINUL C01'1ISIUNIT 1'10 UI'\E TELOR ISTORICE

1. /'\aria de 1'1angnp, Doamna Joi Ştefan�cel�1'1are.

- După perdeaua de pe mormântul său dela Putna -

inp.org.ro
 TA.PIŢERIILE DOA.1'1NEI TUDOSCJ\
mânile ies ca. întinse pentru rugăciune 1 ) .
Se \lede încercare a. de a. reda, în oposi...
ţ ie cu l iniştea. morţii d incolo, dincoace
\l ioiciunea. \liet i i care si mte si se m iscă.
' ' '
Pe o asemenea. d\leră este, d in acelaşi
ti mp, şi portretul lui Bogdan, fi ul lor,
fără to\la.răşă lângă dânsul 2).
Cât pri\leşte a.coperemi ntele de mor ...
mânt ale l u i Stefan , '
si 1"\a.riei, ele sânt
simple stofe roşi i ca inscripţii împrejur,
dar fără portrete 3) .
Intre fotogra fi i le ed itate de l i b răria.
Şara.ga este una. care, după o asemenea
d\?eră dă, pe A lexandra, fiul lui Ştefan ...
ceJ ... ./'î.are, ş i am \lăzut însu m i pe un pa�
trah ir de a mânăstirea moldo\?enea.scă
Slatina c hipuri le, cam nediba.du cusute,
dar totusi d 8re, ale ! Ci i Alexandru Lă�
'
puşnea.nu şi Doamnei Ruxan da..
Putem cunoaşte c hi pul lai Simion 1"\o...
\lilă nCima.i după portretu l ce se \lede pe p er ...
deaua mormântalui săCI d i n mânăsti rea. SCI ...
ce\liţa. 4) (fig. 2 ) , ş i n i s'a. păstrat, l a. Suce\liţa
chiar, o a ltă perdea de mormânt, care înfă ...
ţişează pe Ieremia. 1"\o\lilă (fig. 3). ReprodCI �
când�o p e aceasta. la. începutul documente ...
lor polone pe care le... a. pu bl icat ca. su pli ment
din colecţia. Hurmuzaki, d-1 I . Bogdan nu
ni�a dat si l ămCi riri ajutătoare. Vedem însă
'
pe Domn ca căciula pe care, pe an a.Jt....
fel ele cap, o punea 1"\i hai ViteazG l : faţa
e deose bit de expres i\>ă . O greoaie dG ...
lamă de Voe\?ocl , cu splendide flori, îl
ocopere ; la. brâu se \lede ha.ngeru l , pe
care mâna. stângă se spriji ne. De .. o parte
şi de alta. câte un chiparos şi Hori de crin,
iar, deasupra., st�ma. 1"\o\lileşti lor cu ini ...
ţiale latine, supt coroana d ucală, stă în
faţa represintări i ctitoriei sale Sace\? iţa,
pe care se deosebesc bine chipurile de
sfinţi ale p icturii exteri oare, Qloria ei.
Inscripţia are, în traducere, acest cu­
prins : "Biagocesti\lul si de Hristos iubito ...
'
1) După reuista citată, dată şi în cartea noastră : Fe111eile
în viafa neamului nostnt, p , 10 .
inp.org.ro
1 -J. l
rul Io Ierem ia 1"\o\lilă Voe\lod , cu m i la
lai Dumnezeu Domn al ţării f\ol d o\lei,
zece ani şi zece luni şi z ile patrusprezece cu
frica lui DGmnezeu a. domnit. si tării sale din
' '
toate părţi le i-a făcut bună pace ; a\lând
această făptură si înfătisare, către Dom ...
' ' '
nul în pace din Domnie ş i d i n \liaţă s'a
matat, la leatul 7 1 1 4 , luna lui Iunie în
30 de z i le " . Şi în jurul chipului l u i Simion,
cu ochii închişi , asemenea cu \lechile
clatine, -purtând coroana pe frunte-aşa
cum \?a fi d at instrucţii, clopă normele
bizantine, fiul său, m a.r� le M itropolit de
C h ie\l, Petru- , s'a cusut o inscripţie.
E o mare deosebire însă între o perdea
ş i a lta : a l u i Simion, mai nouă, fâr�
şeşte epoca arhaică ; mai \?eche cu câţi\la
ani a lai Iere m ia, prin \)ioic iunea o ...
chilor desch iş i , prin mişcarea spre luptă
a mân i i , represintă schim barea : portre...
tul de 'O iaţă din d'Oere a trecut pe acope...
remântul trupului mort.
Intre acest portret şi acela. al Doam ...
nei l a i Vasile Lupa (fig. 4), al fiulu i ei
(fig. 5), nG e nici o deo ebire. 1'\ult ti mp
păstrate la. Trei Ierarhi, unde se od ihnimr
ră măş iţele lor, ele au fost r isipite într'o
reparaţie aşb de \?a.nda.lică, încât p ietrele
- fără inscripţii - zac şi astăz i , sfărâ...
mate, în grămez ile de ruine d in curte ,
i a r inelele de p e trupuri au fost cules e
în moluzurile aruncate, a.jungând , d i n
fericire, a z i la Academia. Română. Per�
delele se află şi ele acum în bună păstrare,
în Palatul metropol itan d in Iaşi.
Feme ia. este fără îndoială Doamna
Tudosca Bucioc, şi nu Ecaterina., Cerchesa ,
fiindcă. nCimai cea d ' i ntâiu, s, i nu si cea- '
l a ltă, a marit în 1"\old o\la.. Si , aceasta
fără a mai \lOrbl de o mărturie pe care
o \lom reproduce şi comenta mai jos.
De olmi nterea. această figură expresi\?ă nu
arată frumuseţa prin care E cater ina
•) Reuista citată, p. 26 1 .
3) Ibid., p 263.
1 48 BULETINUL COI1.ISTUHIT I1.0NUI1.EHTELOR ISTORICE

erfi \Jestită, şi nici tinereţa ; în sch i m b 1"\ariei, sotia lai Ianus Radziwill, care

2. Si meon Movilă.
- După perdeaua depe mormântul său dela Socet•iţa -

este o asămănare între acest chip ş i al aceasta a rost fi ica Tudoscăi, ca si sora
'

inp.org.ro
 TAPIŢERIJLE DOAl'iNEl TUDOSCA 1 49

sa Raxanda. Dintr'o grea roc hie de bro­ lanarî ascuţite. Doi mari trandafiri în
card , ca a lai Ierem ia, se desface o haină păr şi) pe păreri complect acoperit, o că-

3. Ieremia l'io\Jilă.
- După perdeaua depe mormântul său dela Suceviţa -

de desupt, tot d i n brocard ; galoane trec c ial iţă ca margenile de blană si fundal
,

peste amâ.ndoaă şi mâ.necile u nt ca \?O- de flori mari.

inp.org.ro
1 50 6QLETINCH.. CQI'\ISIUNTI 1'1QNQI'\�NTEI)JR ISTORICE

4. Tadosca Doamna lui Vasile Lapu .

� După perdeaua depe mormâotal săp dela Tr�i Ierarhi

inp.org.ro
Tl\PITERIILE DOI\!'\ El TODOSCA 1 .5 1

5 . Ion Vodă, Hal lai Vasile Lapa.

Dap� perdeaua depe mormântul s�u dela Trei Ierarhi

inp.org.ro
 1 52 BULI;TINUL COZ'HSIUNII l'l0NU /'1 EN TELOR ISTORICE
Tot asa de delicat lucrat, în aceleasi
' '
puncte de tapiserie, fă ră \Jec h ile auri-
tari grel.e , e c hipul tânărulu i Dom n . SB
fie Ştefan, al Ecaterinei, mort rn dom­
nie mai târziu? N'aş crede. l\parţinând
aceleas i epoce, pe la 1 6 50, a doua perdea
'
trebuie să reprezinte pe slăbănogul tâ-
năr Ioan, fiul Tudoscă i, mort la băi în
Brusa si adus de acolo 1). De altfel, al
'
doilea d in inelele aflate e al său.
Se pare însă că a fost şi perdeaua
l a i Vasile, mort în Constantinopol, dar
astracat poate de Ştefan, Dom n atunci, tot
la Trei Ierarhi 2). 1\\?em numai o co­
p ie pe m uşam a (în palatul m etropolitan
din Iaşi), dar în ce pri\?eşte existenţa
originalului şi îm prejurările d ispariţiei
sale, an că lător, l\natol Dem ido\?, ne dă,
în cunoscuta sa călătorie, această pag i­
nă, în care se coprinde şi încă an oma ....
gia competent adus \?ec h i i noastre arte :
"Yassy n'est point, comme Bu kharest,
riche en eglises ; soit qae les boyards
molda\?es des temps passes eussent moins
de m e faits a expier qae ceux dela va ....
lach ie, soit qae la croyan<;:e ait manque ,
la capitale dela 1"\.ol da\?ie ne compte pas
an grand nom bre d'ed ifi ces religieax ;
mais encore, parmi ceux qai existent,
faat.... iJ remarqaer ane elegante eglise, .
monument trop carieax poar qa'un \?O­
yagear paisse oablier d 'en faire mention .
Elle est entoaree, selon l'asage da pays,
d 'a n monast<:re spacieux, autrefois for-.
ti fie et consacre a trois sai nts : saint
Basile, saint Jean Chrysostome, ce Bos....
suet oriental, et saint Gregoi re le Theo­
sophe, y sont a. la fois re\?eres. L'eglise
est constru ite en bel les pierres, deax
toars e!ancees Ia sarmontent. La surface
11 ,,Săptămâna trecută", scrie u n Olandez la
bre 1640, "a murit aici fiul Domnului
st�pAnirea în Ţara Românească, �i a fost trimis îmbălsămat,
�u pom p ă mare1 la taţ�l său, pentru a
· entiere de l'edifice est recou\?erte d'ara­
besg aes d'une adm irable \?ariete, scalp­
tees en relief, sur chaque assise, de
pierres ; ses fenetres etroi tes ne laissent
penetrer a l' interiear ga'ane fai ble l u m i­
ere q u i l atte a peine a\?ec cel le des
lam pes religieases, allamees joar et nait
sous ses trois nefs. Des fresqaes d ' une
nai\Jete remarqaable recouwent les som....
bres mars d a sanctuaire. Fondee par le
Voe\?ode Basile \?ers !'an 1 6 2 2 , cette
riche chapelle fut d 'abord toate doree a
l'interieur, mais trois fois l'incendie et
le pil lage \?inrent la ra\?ager au temps
des courses des Tatars ; sans compter
qu'en 1 8 02, un trem blement de terre
faillit la ru iner enti erem ent. L'egl ise des
trois saints, Tresphetitili, tel est le nom
qa'on lai donne a Yassy, a possede au....
trefois un lresor precieax, dont g aelq aes
Mbris sabsistent encore. L'an de ces
plus carieax Mbris est, sans contredit,
la collection de tableaax broMs par la
princesse T h eodocee, femme de Basile,
le pieax fond atear. Les oawages J d 'ane
rare perfection, representent en grandear
natarelle la princesse elle- m eme, habile
artiste, qai a sa donner an air de \?ie a
ces portraits d 'or, d e soie et de \?eloars ;
\?ient ensai te son fils, l'aîne de sa race,
et d e ses \?ingt-sept enfants. Le cos ....
tame de boyard , qa'on retroa\?e dans
cette nal\?e representation, t ient beaucoap
plus d a \?etement hongrois qae de l ' habit
oriental. On conser\?ait aassi dans cette
ri che basiliqne le portrait d a Voe\?ode
lui-meme ; mais cette image, derobee
par ane main inconnae, fat enle\?ee du
sanctaaire il y a \? ingt ans. Toat d 'abord
le clerge, qai a\?ait la garde du tresor,
fat accase d e cette fraude, qae justifiai t
IO No\'lem• mânăstire din ţara lui (N. Iorga, Studii şi doc. , I V, p. 226 ,
Moldovei, care cereâ no. LXIII). Cf. ibid., pp, CXCVI-Vll,
') De îngroparea lai Ş tefan însuşi la mânăstire �orbeşte
f! lo ş ropat !ntr '9 Cronica (/'\iron Costin, p, 3 7 3 )! d<; a lui Vasile însă {cf,
ib fţi. , p. � 7 1 ) , qq,
inp.org.ro
 TAPIŢERIILE DOAl'\NEI TUDOSCA.
en qaelqae sorte la grande quantite de
perles dant Ia roya le brodease avait
parseme la robe et le bonnet de son
noble epoax. 1"\ais, si le portrait da
princ:e Basile .a expie par an larc:in in�
fâme la richesse de son \Jetement, i l est
heareasement demenre intact sur une
fresque qai permet de c:ontem pler les
traits d u Voe\Jode dans le plus p ieux de
ses triom phes, a l ' instant meme 00, l'e�
glise etant achevee, i l la parte tout en�
tiere dans lo main gaache pour la c:onsa�
c:rer a ses trois patrons, qu i le benissent
da haat da c:iel. Ce n'est pas tout ; une
fois ce tem ple erige, Basile, dans son
ardeur c retienne, resolut de le sancti�
fier encore. Depuis longtemps les reli�
OUVRl\GES DE Tl\PJSSERIE DE Ll\ PRINCESSE TH E ODOSI E , fEJ"\1"\ E
D E Bl\SILE LUPU.
Un des d omaines de l'art roamai n est
constitae par les c:oavertares brodees q a i
rec:oavrent l e s tom beaax des princ:es. I l
faat les rapproc her d es e pitrac:hiles por....
tant des figares (com me ce11e d ' l\lexandre­
le�Bon, prince de 1"\.oldavie) et des repre�
sentations de la Passion, des " epitaphes" .
O n conser\Je aa m onastere d e Putna ,
en Baco\Jine, la COG\Jertare, a portrait, da
tom beaa de 1"\ari e de 1"\angoap, fem m e
d a prince molda\Je - E tienne�le�Grand. L e
portrait d 'une autre 1"\a.rie, e pousee en�
suite par le meme, se troa-ve sar un
rid eau d 'autel, conser\Je au meme mo�
nastere, ainsi qu'an aatre, qai nous pre....
sente les traits de Bogdan, fils d' E tienne.
Par d es broderies parei11es, on a les p01·....
tra.its d' l\lexa.nd re, frere d e Bogdan,
d ' l\lexa.ndre Lăpuşneana et de sa femme
Roxane (XVJ.... e s iecle).
Deax coa\Jertares de tom bea.a au ma ....
nastere de Saceviţa (Bacovine) sant or�
Buletinul Comisiunii r\onumentclor Istorice.
inp.org.ro
1 53
qaes de Sainte Venerande, profanees,
etaient au pouvoir d es Tarc:s : Basile sut
les rac:hc:ter d es mains des Infide les ; c:es
restes venerables furent apportes en
triomphe sur la terre c:hretienne, et le
Saltan lai .... meme ne dedaigna pas de
les acc:o m pagner jusqa'aax confins de
son em pire. Telle est da moins la sainte
legende expliquee par deax c:om part i mens
de peintare qai sarmontent la c:hâsse
d 'ane ric:hesse rernarqaable, ou sant ex�
posees les rel i qaes, objets de la venera...
tion des fideles " .
Noi n'am putea spune m a i m ult şi
mai b ine aceste isprăvi ale mânilor mă�
iestre de pe vremuri.
N. I O R G A.
nees de la. represen tation des figares de
Jere m ie et de Simeon i''i. o vilă, deax freres,
qai se sacce derent comme princ:es de
1"\ol davie au com menc:ement da XVII-e
s iecle. Un grand changement s'est deja
pradu i t dans les t ypes : si le portrait
de Simeon est l ' i mage d'an mort, celui
de Jerem i e le represente les yeux oa\Jerts,
dans l'attitude d'an c:om battant.
L'article est consacre sartoat aux belles
c oavertares de tombeaa, de la m o itie d u
m e m e siecle, qui deva.ient conserver les
traits de la princ:esse Theodosie, femme
du p rinc:e d e 1"\.olda\Jie Basile Lupa, et
de son fils, mort tres jeane, Jean. Con�
servees au monastere des Trois.... H ierar­
qaes a Ja.ssy, elles avaient ete deja de ...
c:rites, il y a. presque cent ans, par le va ....
yageur rasse Demidoff, d ant les lignes son t
reprodu ites. l\ajoard'hai, c:es belles oeuwes
d'a.rt sant exposees dans le Palais me ....
tropol itai n de la meme \Jille.
�o
 ASUPRA EPOCEI DE BRONZ IN ROMANIA .
-o-
1. UN DEPOU DE BRONZ LA SINAIA. 2. OBIECTELE
DE BRONZ DELA PREDEAL.
Insărcinat de Onor. D i recţiane a 1"\a�
zeu lui Naţional de l\ntichităţi a pune în
nouă rândaială şi a . pablidi colecţi ile
aflate în Secţiunea sa preistorică, cari
\?or apare astfel rând pe rând în acest
B u letin, încep, d i n bogatul material ce
oferă, cu a ceste pri me consi derări asa ...
pra epocei de bronz în Romănia ş i exem ...
plicarea lor ca obiectele aflate la Slăn i c
ş i Predeal , d i n moti\?e c e s e \?Or \?edea
d in rezultatele aceste i cercetări .
I nnainte însă de a i ntra în tratarea ma ...
terialal a i ce m i ... am propus, fie... m i îngă...
dait a începe ca câte\?a ca\?inte premer...
gătoare, ce socot necesare.
faţă de înfloritoarea m iş care a sta...
d i ilor istorice I a noi, sta d iu l timpuri lor
înnainte de istorie ca şi acelora cari,
deşi i stor ice, tac aproape complet saa
\?orbesc rar şi d isparat asupra oamenilor
şi \?ieţe i ce se \?a fi desfăşurat pe aceste
locuri ale străbunilor nostri ' , asa
' încât
aceştia apar şi d ispar capric ios după \?re...
rea is\?oarelor literare ce ... i constată , - a
rămas, d upă începuturi destu l de bune,
într'o aproape completă pă răsire, care
e \?remea să înceteze.
Peste tot cuprinsul ţărei noastre, la
munte ş i în şes, până la D unăre ş i 1"\area,
fiecare z i aduce Ia lumină l ucrari cari,
aparţinând onor \?remari îndepărtate, nu
sant nici romane n i ci greceşti, ci ca
total altfel, într'o \?ari etate si ' ca o o r i...
g inal itate a lor specifică de pri m a ordine.
1) Fragmente d e »ase c u ceramică pictată s 'au găsit i ns ă
ş i a Candidiaoa (Dobrogea nouă. Săpăturile M.uzeului d e 1\n­
tichităţi) şi se află prin îngrijirea D-lui Prefect Cămărăşescu
în colecţia de pe lângă Prefectura din Silistra. V. raport u l
meu asupra colecţiei, adresat Direcţiunei M.uzeului d e 1\ntichităţi
şi care va apărea in Buletinul Oficial al J11im"sterului
inp.org.ro
Sant solii de \?estire cari ne însti ' intează
'
că acolo în pământ, alăturea de armele
ca ltarilor, cari staa Ia baza patrimoniului
nostru sufletesc, se află. armele acelora,
cari, mai înnainte, mai d in \?echi, au fost
muncitori i şi stăpân i i p ă mântari lor aces ...
tora până Ia Greci ş i Roman i . Sate de
localităţi au dat Ia i\?eal ă asemenea la ...
erori, sate prenameră mo\?ili ; peşte rile
muntilor
' ascnnd fără îndo ială si
' ele arme
şi lucrari şi m ai \?echi ; o sumă de loca ...
l ităţi, faţă de cercetări le de până acu m,
ca deosebire moldo-vene 1), re\?elează o
ceram ică neo- şi eneolitică de o pater...
nică originalitate, al cărei studia e menit
de s igur a cond u ce la clarifi carea mal...
tor probleme de proto... istorie şi istorie
\?eche greacă ş i sad- est- europeană.
Dar nu numai aceia ce stiinta
' num este
'
epoca paleol itică, epoca neolitică, epoca
de b ronz şi fer, însem nând m ai multe
m i lenii de \?iaţă până la Hristos, sant
reprezentate Ia noi ca an cuprins şi o
înfăţişare asupra căreia stă atentă ştiinţa
europeană, m a i ca deosebire, când , jar...
împrejur \?ecinii noştri au pornit mai
de timpuriu a arăta interes ş i iubire
pentru anti chităţile lor naţionale 2). Tot
m ileniul următor, d e la H ristos - res...
pecti\? dela părăsirea Daciei - până la în ...
temeierea Princ ipate lor, problemă încă
pentru multă -vreme nedezlegată a şti inţei
noastre istorice, se \Ja putea rezol-vi nu ...
m a i atunci când sufic iente date arheo...
de Instrucţie .
2) Ungurii întăi, următori exemplelor cercetărilor germane ,
apoi Grecii, sub influenţa şcolilor ap"sene de arheologie, află•
toare l a ei şi cari şi .. au extins din ce in ce mai mult dome ..
niul lor de preocupare ; Sârbii şi Bulgarii, după pilda metodi­
celor cercetări austriace dln Bosnia şi HerţegO\lina .
 l\SGPRI\ EPOCEI DE BRONZ IN ROI'\ÂNIF\
logice, ră măşiţele acelora cari, pe dea...
supra strămoşi lor noştri, an trecut ş i
ma i îndelungat saa m a i wemelnic au
t>ieţait lângă dânşi i saa ca dânşi i împre ....
ană, t>or com pleta cât mai bine ca putinţă
şti rile scrise, cari i gnoraa aşa de adesea
regiunile noastre, totuşi , ca o t>iaţă a lor, de...
osebită, întreagă, ca elementele ei com plexe,
di ntre cari multe au intrat apoi in alcă ....
tairea făptarei noastre naţionale ca t>iaţă
de stat.
In asemenea cond iţii începătoare ale
sta d i ilor de arheologie pre l storică şi proto ....
istorică la noi, o pab�icaţie d e material
-- fie n�enţionat în trea căt - nu poate
at>ea, deocamdată , înfăţişarea publicaţii lor
sim ilare de material de arheologie clasică
saa prcr ria z is istorică . Explicări ş i
unele dest>oltări t>or fi d e c i necesare,
oricât ele nu t>or putea poate răspunde
la tot aceia ce ar rămâne încă nelămarit
saa proectat necomplet în mediul res­
pecti\?. 1\ceasta în ce pri-Jeşte publica�
rea în deobşte în acest Buletin a mate ....
rialalai ce mi .... a fost incred intat.
'
*
* *
Epoca de bronz este aproape ca total
necunoscută la noi si, , fie si
, numai prin
obiecte si ngalare, foarte puţin şi inegal ex...
emplifi cată. Când Gr. Tocilesca studia în
1 8 8 0 « monumentele antice » ale Daciei
innainte de Romani, prima întrebare ce
şi-o punea era aceia dacă, în ade'Jăr, se
constată ş i pentru Dacia cele trei perioade
preistorice : a pietrei , a bronzului şi a fe....
rulai, r chiar ex punea pe larg părerea
1) Dacia î111zainte de Romani, p. 7 7 6 ca p. 7 8 7 - 7 8 8 .
2) O daltă de aramă curată dela Vodastra ( Trompeta
Carpaţilor, 1 0 1 0 , 1 2 5 5 ) , alte obiecte dela Cetatea Lati­
nilor ( Excursizmea arheologică din mml I869, p. 5 7 ) ,
Nedaţi « u n fier d e plug d e bronz ş i o secere., ( Tr01np.
Carp., No. 8 4 6 ) , la Cetatea de la Slonu o brăţară ( Tromp .
Carp., No. 9 3 9 ) , la Islaz (Trom . Carp., No. 1 0 95 ) ş i
Crasani (ib.1 No. 8 6 0 ) cf. Tocilescu, o. c., p. 4 + 5 şi 4 8 0
c a nota 1 5 7 .
3 ) I n " Arheologia preistorică: anne şi 1melte de
peatră şi de os din epocile preistorice aflate în Ro­
mâ1·tia" din " Revista Ştiinţifică" 1 8 7 2 , retipărit in
op. compl. tlinen,a, III. Odobescu citează CU\lintele sate spase
.5 ani in urmă cu ocazia anei scurte notiţe despre antichită..
ţ ile patriei : « Este o epocă ce in teresează astăzi in cel mai
inalt grad pe învăţaţi. Voim a vorbi despre epoca ante-isto­
rică a "Orâstelor de piatră şi de bro11z. Nici un studiu n 'a fost
intreprins până acum in România asupra acestui subiect ; dar
inp.org.ro
1 5 .5
s ceptică a în'Jăţatalai cunoscător al anti ....
c hităţilor angareşti ş i transil'Jane, Goos 1 ) .
Ceeace Toci lesca c itează c a ilastrând
epoca de bronz daci că e aproape numai
d i n Transil-Jania ş i Ungaria. Puţinele lo ...
calităţi din Romănia ce menţionează se
sprijină pe datele ce putuse culege Cezar
Boliac în anii, 70 2). 1\cesta însuşi, « fă ...
cat luător am inte la obiectele şi mana�
mentele preistorice» de către Alexandra
Odobesca (care, cel dintâia 3 ), dec i , a
a'Jat concepţia c lară a acestui noa tă�
râm de cercetare a trecutului naţional)
d i n experienţa câtă , îndemnat de Odo ....
besca, o putuse câştiga prin cercetările
si călătorii le sale, ajunge la concluzia
� ă : « la noi se găsesc mai mu lte ob iecte
de peatră decât de bronz, pot zice că
bronzul se găseşte foarte rar în corn...
paraţie ca obiectele de peatră » , iar în
alt loc, insistă asupra caracterului con ...
ser-Jati'J al epocei de peatră la noi ').
Părerile de atunci au rămas până în
z iua de astăzi .
După săpătarile şi cercetările concor....
dante ale în'Jăţatalai german H abert
Schmidt la Cacateni, mai înnainte, ale lai
\:Ion Stern la Petreni (Basarabia) 5), ca
ş i ale acelora transi l'Jane 6), România
este so cotită , cam si '
e de fapt, d rept o
regiune înfloritoare a caltarei neo... şi
eneolitice, anume a aceleia ca ceram ică
num ită spiralo ....meandrică şi a aceleia
ca cerami c ă p ictată. Deşi li psesc d ea...
cam dată o sumă d e lămuriri ca pri'Jire,
d e pildă, la mai 'Jechea des'Joltare a cal ...
turei neolitice, înnainte�mergătoare splen ...
este l ucru inuederat că, precum în paleontologie s 'au desco ..
perit spedmene rare şi însemnate in tărâmurile basinu_lui
Dunărei, tot astfel se \>or găsl ascunse in poalele orientale
ale Carpaţilor, şi urme interesante ale istoriei omului şi ale
primelor sale industrii , urme care uor destăinui o epocă n e ­
cunoscută chiar şi celui mai \�e chiu istoric a l Sciţiei, l a i insuş
Erodot. Ca in toate ţ ările Europei, noi credem că se vor
află şi in România arme de sili ce şi de bronz , cu care s 'au
servit pe rând \'echii locuitori ai acestui Continent. B�nuim
chiar că unele locuri din lăuntru ţărei vor destăinui despre
acele antice locuinţe lacustre, cari s 'au \,ăzut sub apele lacu...
rilor din Elueţia şi din alte ţări europene » .
4 ) Tromp. Carp., t 8 7 0, N o . 8 4 6 � i 1 8 7 3 , No. 1 0 5 9 .
') Fost un timp profesor de istorie antică la Universitatea
din Odessa, astăzi in aceiaşi calitate la lfalle.
6) Cele mai noui sunt acelea din Comitatai Trei.. Scaune ;
framoasele lor rezultate sant e xpuse în /'luzeul din Sân-Georgiu
(Szepszi Sz. Gyorgy)
1 56 BULETINUL CO!'\LSIUNH t\ONU!'\ENTELOR I STORICE
didelor culturi menţionate cari se înfă­
ţişează aşa de reprezentabil şi prin foarte
numeroase exem ple concludente 1 ) , a�
ceastă cultură însăsi . , neo� si eneolitică, '
se poate urmări la noi cu toată e\Joluţia
e i în cercul sud-est eu ro pean căruia a­
parţine ş i este relati\J destul d e bine cu­
noscută ca atare. Despre chipul însă în
care se prezintă România în epoca de
bronz, epoca de glorie a culturei scan...
d ina\Jo-german ice ca ş i , în imediata noa­
stră \?ecinătate, a aceleia ungaro-transil­
\Jane, - pentru a menţiona numai pe
acele recunoscute aşa 2), cunoaşterea se
m ărg ineşte la cele mai \Jagi presupuneri.
Imbrăţişind ce\Ja din m ileniul al I II-lea
şi în întregime pe cel de al I l-lea a.
Hr., între 1 8 0 0 - 75 0 (după m arele în­
\?ăţat suedez 1'\ontelius) sau 2 t 0 0 - 8 00
( Cronolog ia 1"\ontelius modificată d e în­
\Jăţatul german Gustat Kossi nna), epoca
de bronz e totuşi, în ce ne pri\Jeşte, epoca
d i rect premergătoare epocei celor d i ntâia
' preţioase şi conchi d e , după analiza mai
trad iţi i l i terare herodotei ce. I m preană ca
regiunile înconjurătoare, aflată în caprin....
sul de d es\Joltare a unui însemnat tip
ceramic - aşa numita ceramică de ti­
pul Lausitz, care aici, în regiunea car ...
pato... balcanică, îşi are cea m ai \Jeche
fază şi în deaproape legătură ca chi pul
în care ea se înfăţişează ulterior către
apas până la jumătatea acestei epoc i ,
când ajunge la formele ei cele m a i pure
(total însă în com pletă un itate carpatico ...
d unăreană 3), -România rămâne în con­
trastantă izolare când e \Jorba de epoca
de bronz, d in pricina chipulu i ca to...
tai sporadic ş i aparent înnapoiat în care
1) Cele mai noui dela Ostro\,ul Corbo\,ei , la Turnu-Se\,erin :
vase şi fragmente de \'ase spiralo - meandrice de u n deosebit
interes şi frumusel�· Comunicarea d-lui i\1 . Bărcăcilă, pro­
fesor, adresată Comisionii J'\onumentelor Istorice �i M.uzeolui
Naţional de i\ntichit�ţi.
2) Problema epocei de bronz italiote o îndrumeaz� hotă­
râtor încă Pigorini in anii şapte zecl ai "eacalui trecut. In
Italia arheologia a auut astfel uo deosebit de repede
i\stăzi cercetările cele mai freC\'ente, al ăturea de
clasice, au de obiect neoliticul i taHan. In Franţa
se pune tot în această ureme şi incepe a fi harnic cercetată,
îndată după scepticismul lui 1\lexandru Bert rand, de numeroşi
�i foarte însemnaţi cercetlitori1 in frunte ca marele Gabrlel d e
l'\ortillet.
3) In lucrarea mea din 1 9 1 2 : Contribuţie la
î1·mainte de Romani• , p. 6 9 - 7 3, următor postulata•
se înfăţişează cultura ei în această epocă,
comparabilă numai ca aceia a reg i­
unilor bulgăreşti ş i macedonene. Tra...
dacand această i d e e etnologi ceşte,
c ine\Ja are i m presia că, o r i cultura
spiraJo.... meandrică şi cu deoseb ire a ...
ceia cu ceram1ca p ictată reprezintă,
cu toate multiplele lor fire ele legătură
locale respecti\Je, un episod trecător de
înflorire, căruia îi urmează o rc\Jenire
la stări ase menea acel ora d i n cari pur­
ced fiecare, ori , ca deosebire pentru cea
d i n armă caltm-ă - acea ca cera m i că
pictată ,-popalaţ i i trecătoare \JOr fi adus' o
într'un media tră itor al m i nteri în d es tu l
de reduse îm prejurări de \Jiaţă . Fireşte, ori
cât e încă destu l de departe \Jremea când
se \Ja putea d iscuta ca date suficiente
ana saa alta d i ntre posibilităţi , fapt e că
atunci când d-1 dr. Ing. C. Ni culesca­
Otin în insemnata si uti la sa cercetare
'
asupra m etalurgiei antice a cupralai la
noi aduce ca anal i zele sale chi m i ce date
multor ob iecte d i n România şi 1\rdeal,
că tehn ica l ucrului a cestui metal în epoca
de bronz nu este inferioară aceleia ro...
mane de lucra al metalalai, precizând
şi două centre m e talurgice, anal la Baia
da 1\ramă şi altul în Transil\Jan ia, ca
probe e\Ji dente ale l ucrului în ţară a a ...
cestai metal 4 ),-cercetarea sa apare com ...
plet i zolată , fi indcă o întrebare foarte jas ...
tificată se ridică. Cam se prezintă ar ...
heolog iceşte acest material şi cam ca­
drează tipologie şi cronologic în epoca
de bronz a sad .... estalai european? Sant
Carpaţii, ca nic iodată înnainte şi nici o ...
lui formulat pentru Europa sud-estică întâi de Hubert Schmidt
intr 'un capitol din scrierea colecti�ă scoasă de Dorpfeld, Troja
ttnd !/io n, llthen 1 902 şi tot al s�u studiu însemnat " Troja
1'\Ykene-Ungarn •> din Zeitsch1jt fiir Etl;onologie, 1 9 0 4 ,
am urm�rit pentru intăia oară în mal te muzee şi colecpi sad ..
est europene în făţişarea acestui tip ceramic. l\m conttnuat ne­
intrerupt a mă ocupa c' aceasta problemă la Berlin în l egă­
curs. tură şi ca părer;le pt·ofesorului Kossinna asupra a cestei ches­
acele tiuni, precum şi stadiul altor colecţii referitoare, aastriace şi
problema germanice de răsărit. Studiului ce am pr·egătit şi în parte re•
dactat : t< Răspândirea apusană a Trijcilor şi Ceramica de tipul
Lausitzll îl lipsesc pentru a putea apare încă anume date, fo­
tografii şi s�hi ţ e completătoare, astăzi cu neputin l ă de căpătat.
�) Contribuţiuni la metalurgia antică a cuprului
« Dacia în ţările locuite azi de R01nâni, Ed. 1\cademiei, Bucu­
reşti, 1 9 1 3 .
inp.org.ro
 1\SUPRJ\ EPOCEI DE B RONZ I N ROl'lANIJ\ 1 51

dată după, o sta\.Jilă, care ne desparte de După cercetările făcute de autorităţi, d e

splendida cultură de bronz angaro�tran ... faţă f i i n d ş i Gr. Toe ileseu, care p ro\Jo�
s i l\.Jană bine cunoscută ? - Este în ade... case anchetă pentru a căpăta date p re�
\.Jăr de m irare s. i ana d i n cariositătile
, e ise asupra lucrurilor şi îm prejurările
e\.Jolaţiei noastre ştiinţifice, cam această în care ele fusese găsite, săpând el în ...
problemă n'a atras atenţianea n imănui snşi in acel loc, a mai găsit în că 3 to ...
până acum, atu n c i când în Ungaria poare. Din toate două zeci ş i şease numai
de pildă ea are o \.Jechime ega lă ca anal a fost dăruit propietarolai locului,
preocupări le similare din apas, dato.... celelalte sant proprietatea l'lazeu l u i 3) .
r ită ca deosebire m eritelor marel ui arhe� f\rheologiceşte topoarele nu au fost
olog Joseph Hampel a căru i operă re\Je� cercetate de n i meni, afară de o singură
Iează o lume nouă, ce cu nici an chip n u menţiune a lor a D ... lui C. l'loisil în acest
ne poate f i străină 1 ). Cercetarea d e faţă B u letin. 4 ) In sch i m b, ele au fost anaJ i ...
\.Ja încerca să pornească rezoi\J irea acestei zate c h i m i eeşte de d�I Dr. Ing. C. N i ...
chestiun i. euleseu... Qtin, după ce unul d intre ele
fusese mai înnai nte analizat de Dr. Koh ­
1 . DEPOUL DE B RONZ DELA SINJ\ll\. ler d i n Gronningen. Spre deosebire d e
anali za doctorului Kohler, care constată
.r
Intre obiectele de metal ale l'luzeului an procent mai mare de Sn 3 , 3 1 °/0 Ia
Naţional de f\ntichităţi se află înscrise 9 6 , 4 3 0fo Ca, anal i za D ... Jai Nieuleseu .... Otin
su b No. I -XXV - 2 5 topoare de bronz găseşte la toporaşele analizate un pro�
" eu gaura m ânerului trans\'lersală, în ... cent mai m i e de Stani u 2 , 4 3 4 faţă d e
tocmai ea cele d in zilele noastre" z i ce 9 7 , 1 0 C a , ea m ie i proporţi i de Plumb
Catalogul 2) . D i n procesu l-\?erbal anexat ş i N i c kel, la o l ipsă completă d e 1\rgi nt.
Ia dosarul de achiziţie a acestor obiecte Această l i psă, preenm arată d ... l Nieules�
pe anul 1 8 90, se constată că la 1 3 eu ... Qtin, are o semn i fi care deoseb ită. Lu ....
Apri lie a acelui an, mai mulţi lucrători erate d i n m aterial adus d i n p reaj m ă ,
d in Sinaia au găsit, pe când săpau să scoată d i n două centre d e d es\Joltare metalur...
glii (brazde eu i arbă) pe locul unui a... gică, o sursă d e cupru, aceia dela B aia
nume Verişanu din Str. Poiana Florilor, de !\ramă se caracterizează prin li psa
mai m u lte ( 1 8 - 1 9) toporaşe, la o adân.... completă a 1\rgintalui, alta d in Tran ...
eime, precnm reiese d i n m ă rturia lor, s i l\'lania tocri1 ai prin prezenţa lui. Cupru!
d e 1 o em. Stăpâniţi de gândul d e a fi acestor topoare a fost deci procurat
dat peste urmele unei comori , lucrătorii, dela Baia de !\ramă. 5) Topoarele sunt
mai adacân d ş i pe alţi curioşi ş i dornici acoperite eu o groasă patină \Jerde \Je­
de câştig, au săpat d i n nou, a doua z i , getală explicabilă e h i m i eeşte prin pro ...
la surpătwa e e s e făcuse în locul unde cesul de descompunere a l\taeam itei
găsise topoarele, - de astă dată până Ia d in care e formată patina, sub i n fiu�
o adâncime d e un metru şi o lărg i me d e enţa aetiunei apei sărate, aerului si a
' '

d o u i metri , dar n'au mai aflat decât 2 Bioxi dului d e carbon.

topoare, la o adâncime de 40 c m . (măr­ Topoarele toate, de aproape aceiasi
turia altuia dă însă numai 1 5 - 2 0 c m.). mărime ( lung. \Jat· iază între o , 1 2 0 - O , 1 30
ţ

1 ) Hampel a murit în tlart 1 9 1 3. O schiţ ă biografică şi după ace laş tipar ; în a doua un pamnal, mai multe brăţări
o bibliografie a întinsei şi \lariatei sa.1e actl\1ităţi în Maunus, şi fragmente de obiecte de bronz » .
Zeitschriftfiir Vol'gesch ichte, V, 1 9 1 3, p. 1 s s - 1 9 0 5) Niculescu-Otin, o . c., p. 1 3 . Ciit de departe suntem de
şi 3 4 7 - 3 5 2 . \lremea când se credea că aducerea bronzului se datoreşte nu­
') Catalogu l Muzeului Nafiona/ de Autichilăfi mai decât unor noui popoare, că descoperirea lui trebuie
din Bucuref}li, publicat de Gr. G. Tocilescu, Bucureşti căutată in orient, şi toată celtomania şi fenicianismul care au
1 906 p. 4 3 . stăpânit atâta timp ! Cea mai nouă expunere, succintă şi \1Îoaie,
3) Dosantl Jl1uzeulu i de Antichiliiţi pe 1 8 9 0 , p . a trecerei prin toate aceste faze o dă Gustaf Kossinna în a sa
55- 60 . Die dettlsche Vorgesc!ticlite ei?te hervon'a_!;;-ende
4) Pe anal 1 9 1 O, p. 1 21 : «La Sinaia şi Ia Predeal s 'au nationale vVissensrhajt, Wilrzbarg. ed. 11, 1 9 1 4, p. 4 4
găsit in mod incidental mai ales obiecte de bronz : in prima şi urm.
localitate, o serie de toporaşe foarte frumos lucrate şi toate

inp.org.ro
1 58 BULETINUL COl'\ISIUNii 1'\0N(.JJ'iEHTELOR. I STORiCE
m m . la o lăţi me a cOl·pului unde se îm�
bacă coada de 0,050 m . , aceia a tăiu ....
şului mai drept sau ce\?a mai con\?ex de
0 ,035-0,040 m.; grosi mea manşonulai
d e 0, 005; greutatea de 298 gr.) se pot
reduce la două t ipuri deoseb ite, pornind
d in ace las tip comun amândarora. (fig.
1 şi 2). 1,) 1\a fost deci turnate în cel
Fig. 1 - 2 . Sinaia. ca I/�·
puţin două ti paruri. In timp ce la una!
d in ele manşonul are un contur mai pro ....
nunţat, celalt îl are mai simplu, la o a.ce­
' for mă însă ca si intrebui ntare.
asi
La cea d i ntâi \?ed ere, topo � rele fac,
as& în masă precum s'au găsit si după
, ,
înd o ita! lor tip de înfăţişnre, ca manşeta
lor grosolană care primia coada şi o
strângea cu putern ica masă de metal d e
o grosi me i negală,-o impresie de deo�
sebită primiti\? itate. Asemănarea cu to ....
poarele noastre o respingem îndată la
o mai d eaproape a lor obser\?are, ca
muc hea ascuţită şi modâlca ei proe­
m i nentă în jos, necunoscută nici topoa�
relor noastre n i ci a acelora ale epocei
de fer. -Un punct de orientare îl oferă
atunc i analiza chimică care constată un
amestec de Sn asa d e m ic, de 2 , 434
- (nici 3 °/0 ) faţă de Cu 9 7 , 1 O. To....
poarele \?Or f i fi ind cleei, după cum
e xperienţa arheolog ică a putut cons....
tata în chip repetat şi în d i feri te locuri ,
d i n t im purile în cari nu se cunoştea
1) Obsen1area a scăpat Domnului C. f'\oisil, v.
nota, ca şi D·lui Niculescu-Otin : «aceste toporaşe au toate
aceiaşi formă şi aproape aceleaşi dimensiuni ,, �i
/
ce dă sunt ale unuia şi acel aş tip, . c. , p, 16 şi fig. J 1
încă a\Jantajele creşterei procentul u i d e
S n . Intre obiectele d in epoca de bronz
anali zate chimiceşte de D-1 N iculescu .... Qtin
topoarele acestea sunt acelea care chimic
coprind aproape cel mai mic procent
de Sn. Cu d rept cu\?ânt d-sa citează
părerea unora cari consideră obiectele
ce cuprind Sn între 1 şi 3 °/0 ca
făcând parte din epoca de tranziţie
dela Cupru la Bronz. 2 ) Că respinge
această părere a face, după m ine, ca toată
d reptatea, oricât tranziţia treptată şi in ...
timă dela Cn pra până la Bronz, cu m i n­
mum procent d e Sn şi apoi, treptat, ca pro ...
centa l de Sn d i n ce în ce mai mare, e fapt
stabilit. I mpresia de si m plitate şi grosolănie
tehnică la o înfăţişare care totuşi na e J ip ....
s ită de însuşiri d e contur, concordă deci
c hi m i ceşte în chipul cel mai complet.
Cam însă între obiectele s i m ilare în şi ...
ru t e\?oluţii tipologice a toporu lui în epoca
d e bronz, topoarele noastre apar cu to­
tal altfel dar, pe de altă parte, nici o
apropiere de obiecte cu o întrebuinţare
i dentică d i n epoca de peatră , către care
am fi în clinaţi , potri\?it anal izei c h i m i ce,
să le ri d icăm în timp, nu se poate docu ....
menta, determi narea lor cronologică pare a
intimpina o greutate înse m nată. Iată însă
că cercetările ar hologice ungureşti cons ....
tată acest fel d e topoare ca fiind ca ...
1, '2 •
Fig. 3. U ngaria. ca.
rac leristice unei anume epoci, aceia a
Cupralui, ba c hiar într'un număr însem­
nat. lmJăţatul arheolog franz \?On Puls­
ky c i tează la 1'1azenl Naţional d in Bn ....
dapesta 2 3 de topogre de acestea de
cnprn 3) . Reprod uc pe ncel mai carac....
teristic între cele 6 ce Pulsky reprez intă
în serie ti pologică (fig. 3) 4 ) . Asemănarea
cn topoarele dela Sinaia este e\?i d entă, in ...
d iferent cnm ele snnt rân dn ite tipologi-
mai sus 2 ) l. c., p. 1 5 .
3 ) Die Kupferzeit in Uu,s··an/, Budapest 1 8 8 4 , p . 7 3.
fotografiile ') 1 b ., p. 7 J fig. 1 , la i'\uzeul din Budapesta. Cum arat�
şi 1 2 . Pulsky, pare mai curând turnat decât lucrat cu docanul . E
inp.org.ro
 ASUPRI\ EPOCEI DE BRONZ IN RO/'iANil\
ceşte C:e Pulsky şi altfel de Hampel în
seria lor locală. Unui altuia, c e pot c ita,
dela Kiec iszewo din Caja\?ia în Pro�
\?incia Poseo , i s'a făcut şi analiza ehi ....
111 1 ca, care constată completa paritate
a cu pralui d in care e alcătuit (fig. 4). 1 )
1'\ontel ias d i n care împrumut aceste date
îl numeşte, deşi , precum se \?ede, ca m ult
Fig. 4 . KwiecisZe\llO, Posen. ca . 1/�.
mai comun faţă de topoarele noastre, « de
formă a n'g ară » ş i c i tează un altul aseme ....
nea, aflat la 1'\uzeul Naţional d i n Stock�
holm pro\?enind d i n L ituania 2) . l\cesta
concordă deplin cu Pulsky care constată
topoarele de acest fel drept caracteris...
tice unei epoci de capra ungare, ori
cât l ipsa mormintelor si asezărilor res ....
' '
pecti\?e cu o cultură exclusi\? de ca�
pra nu o pot do\?edl la el cu unitatea
autonomă cerută. Epoca de cupru ră ....
mâne aceiace de fapt după părerea ce�
lor mai mulţi cercetători înseamnă: o
parte a epoce i neol it ice mai noai, când
marea masă a i nstrum entelor si arme....
'
1or atunci folosite erau încă de peatră
dar care, pe de altă parte, uşor poate fi
adusă în legătură ca cea mai \?eche e...
pocă d e bronz, cam o ş i face d e pildă
1'\ontelius în lucrarea sa c itată . Depou!
dela Sinaia întăreşte încă odată faptu l, ce f i...
l iaţi e strânsă există, într'u n răsti m p
care nu poate f i prea mare, între epoca
în care locuitori i regiuni lor acestora se
c u puţin mai l u n g decât topoa1 ele noastl·e : 0 , 1 4 8 . Publicat
din nou de Hampel in a sa. A bronzkor emlekei mngyrr r·
hmtba1'1, Budapest 1 89 2 şi 1 8 9 6 , II, p. 5 1 .
' ) Verhandhm.[1 W der BerliJte1' Antlzropologi­
schen Gesel/sc/w(t, 1 8 9 5 , p . 5 7 0 şi 1 8 9 6 , p. 3 8 0 . i\na­
liza a dat : Cu 99, 2 8 , Nichel şi Cobalt 0 , 20, Plumb 0 , 1 3 ,
Fer 0 . 0 8 etc., Fosfor, urme d e Zink şi i\ntimon.
' ) Die C lzronologie der dltesten Bronzezeit in
Nord·Deutsch/and und Scandinavie11, Braunschweig,
1 90 0 , p. 12 şi nota 1.
' ) Stabilirea unei cronologii a epocei d e bronz se poate
număra printre cuceri dle ştiinţifice cele mai însemnate dela
sfâr�ituJ l.leacului trecut şi începutol acestuia de faţă. Des-
inp.org.ro
1 .5 9
foloseau de capra carat pentru făurirea
unel telor şi armelor lor şi acela când
ei deprinseră încetul pe încetul a întări
cupral prin adaosari de stan iu, lucrân ...
da�l c a o apli care \?redn i că d e preţuire
ş i care ne face să deducem asupra în ....
susirilor lor de oameni atunci ca s i ori ....
câ� d în \?ec inică luptă ca natura, p entru
cucerirea a cât mai mult d i n tainele ei.
Dacă, potri\?it cronologiei î n de comun
primite şi repetat probate timp d e două
decen i i 3), se adm ite că în a doua perioadă
a epocei de bronz nu se mai întâlnesc în
n ic i un caz obiecte de cupru curat ci nu ...
numai de acelea ce au un bogat adaos
de staniu în alcătuirea aliajolai lor, pe
de altă parte însă, cum am \?ăzat m n i
sas, Hliaţia ce stabilesc între depou! d e
la Sinaia ş i topoarele similare d e cupru
carat d in Ungaria este asigurată, datarea
acestu i depou însemnat în caprinsul d e
t i m p al perioade i 1 d e bronz îmbrăţi ....
şând an restâmp de 300 --350 ani, d upă
1'\ontelius între 1 8 0 0 - 1 5 00, iar d upă
Kossinna între ca. 2 1 00- 1 7 50 a. Hr. este
si ngura posibilă. Precum se pare, c hiar fără
a \?Orbi deocamdată despre răspân d irea a ...
cestai t i p de topoare în însuşi cuprinsul
ţărei noastre 4), acest tip de topoare este
cel mai frec\?ent în aceste wem i, pe loca ...
riie noastre ş i se menţine ca d iferite
\?ariante, d in epoca de capra până în a doua
perioadă a e pocei de bronz ; până la
descoperirea mai multor d epouri , chimi ....
ceşte este singura cale (prin stabilirea
procentului de Sn) a se sti si cât de a...
dânc în această perioadă .'- Este \?remea
care corespunde în ce pri\?este cultarile
'
istorice sud ice ş i orientale, egipteană,
mesopotamică, a l\siei m i ci si a Greciei
cu i nsulele, - cu sfârşitul i � perialui de
m ij loc egiptean ş i ridicarea puterei asi ...
chizător de cale a fost r\ontelius cu a sa epocală. " On1 tids­
b esfămning inom bronsa!dern", Stokholm 1 8 8 5 . f\o·
dificări şi adaosuri de natură mai mult locală i·au adus apo i
Sophus 1'\iiller, 1'\oritz Hoernes (pentru i\ustria) , P. Re .
necke (pentru Germania de sud şi Ongaria), R. Beltz (pentru
1'\ecklemburg), Hubert Schmidt şi Dechelette. Deasemeni Gus­
taf Kossinna dela Berlin, ale cărui determinări au meritul
de a fi intr 'o largă măsură, în funcţiune şi de o cunoaştere
e xactă şi coprinzătoare a arheologiei preistorice sud .. est europene,
4) Oltenia oferă, de pildă. concludente exemple de cea mai mare
însemnate. Culese intr 'o recentă călătorie, vor forma obi�c ..
tai aoor cercetări ulterioare,
1 60 B(ILJ:::T INUL COI'\ISIUNII f\ONUf\ENTELOR IS TORiCE

riene ; în l\sia m ică, H ititii păsesc spre

' '
nele d i n ele pe deasupra pământului ş i
întemeierea paternicalai lor i m periu , la� anele m a i acoperite de pă mânt' ' (fig.
mea egeică a caltarei cretane spre epoca 5 -9 C).
m iceniană. Daci a splendidei culturi neo� Că aceste coliere masive nu sant n i c i
ş i eneol itice, despre care ceramica s p i� "brăţări inelare ca că pătâi le tartite ş i
raJo.... meandrică şi ceramico p i c....
tată d i n cupri nsa! e i sant o
\?ie dovadă, învaţă ca sârgainţă
Jacral metalulai în care va
realiza însemnate progrese, cari,
!'

d
�
mai puţin formele su perioare
de caltară de cari aa avut
parte a se împărtăşi mai de tim ...
pari a lamiie istorice, îi cuceresc
cm loc de frunte între regi ...
anile vecine ale Europei pre is�
tor ice, - e o semni ficati\?ă în ...
semnare a vieţ i i ce se \?CI f i
t ră i t a i c i , a însaşirilor loca ito ....
rilor ei.

2 . OBIECTELE DE BRONZ
DELl\ F'REDEl\L. Fig. 5 - 9. Predeal. ca . 1,'3.

l'î.azeal Naţional de l\nti chităţi posedă
dela Predeal arm ătoarele obiecte de bronz:
cinci coliere masi\?e (Catalog, No. 4 8 2 -
487) cm cuţit (zd. , No. 3 6 1 ), an t o....
por aş ca gura îm bacătoare (zd. , No. 1 9),
precum ş i o sabie (Nr. 63). In afară de
mentianea d�lai C. l'î.oisil si analiza ehi...
' ,
m i că a toporaşalai datorită d�Iai C. N i�
ca lesca... Oti n, n ici anal d i n aceste obiecte
nu s'au bucurat de o cercetare mai d e
aproape. Ş i totaşi prin varietatea între�
buinţări i lor, ca şi prin proble mele de
cronolog ie ce pun fiecare d i n ele, o merită
ca prisosinţă.
Din neferic ire numai ca pri\?ire Ia co....
lierele mas ive se cunosc date ce\?a mai
malte a împrejarărilor în care s'au găsit;
ca prh)ire Ia celelalte acestea l i psesc ca
desă\?&rşire, ştiinda .... se namai pro\?enienţa.
Cele cinci col iere mas ive num ite de
Catalog « brăţări mari inelare, ca căpă ....
tâi le tartite ş i înco\?oiate » (p. 4 7) au fost
găsite în anal 1 8 8 0 de doai băieţi pe
vârful locului n u m it Vâlcelu Gârli c ialui
d ela Predeal - cu m descrie ad resa Pri....
maru lai către Sabprefe ctara Teleajen " a...
încovoiate", fi indcă pentru aceasta sant
ca mult prea mari ş i deschise, precu m
nu sunt nici "toarte", este mai presus
de înd oială. Ele erau desigar podoabe
cu cari femeile is' i împodobiau gâtui,
câte anul, cam s'a găs it în d iferite părţi,
saa chiar câte mai multe şi legate într('
ele prin câte o \?ărgaţă introdusă prin
găur ile lor, tip d e pod oabă a gâtu lui ce
se întâl neşte des în Italia, Germania de
sad ca ş i Germania de nord . Reproduc
anul dela Tinsdahl din Holstein (Fig. 1 O).
F i g . t o . Tinsdah l, Holstein. ca. Jj, .
I n spre răsărit aceste coliere par a fi fost
întrebuinţate numai C'âte anul.
Colierele mas i\?e d e la Predeal sant
toate d e ace iaşi mărime (lungimea ar....
eului 0 , 3 2 3 , d iametra O , 1 30, deschiză ....

1 ) O copie după adresa Primarului fu trimisă de Primul sarai pe 1 8 8 0 , p. 8 8 . .'\.dresa Primarolai ca �i aceia a Pri"
Procuror al Tribunalului Prahoua Direcţiunei t\uzeulu.iJ oo .. ma.lui Procuror le numesc : ,,toarte de bronz 11 •

inp.org.ro
 RSUPR.I\ EPOCEI DE BRONZ iN R0t1 Â NI.I\ 1 6i

tara 0 , 0 7 7), toate puternic o x i date cer o
groasă patină \)erde \'egetal ă , unnl d i n
e l e pare a f i suferi t î n deosebi, c ă c i p a...
t ina puţintel zgranţaroasă a l uat o cu ...
! oare negrie. La a n a l singur tortiţa de
legătură s'a păstrat complet ; la toate
se poate In să lesne recunoaşte .
!\şa cum se prezi ntă aceste coliere ma ...
si\)e, d e o destul de deasă frec\lenţă
Fig. 1 1 - 1 4 . Piltsch, Si lesia. ca. I/4 .
în toată Europa carpato.... danăreană 1 ) , a...
parţin recunoscut perioad ei a n .... a a epocei
de bronz, databi le prin tot>ă ră.şia ca o...
biecte bine cunoscute t i pologiceşte ca
cari s'au găsit în diferite d epoari. Citez
două d i n aceste depouri m a i principale
din însăş i cercul care ne interesează
com paratit> în chip deosebit :
Austria ş i Silesia.
Ca si la Predeal , obiec ....
'
toartă şi capac ; bronzarile n'au stat
însă în ornă, căci erau acoperite ca pă ....
mânt negru 2). In aproape complet ace ...
iaş to\lărăşie s'a găsit şi depou! dela
Ober klee în Austria (fig. 1 5 -- 1 8): îm ....
preană ca colierele mas i\)e de tipa! alor
noastre de la Predeal , s'au găsit topo­
raşe ca margin ile ridicate, ba c hiar unele
ca ace iaş mache pătrunzătoare, scob ită.
(Cp. fig. 1 4 ca fig. 1 5), ală­
turi de brăţare de tipul aceleia
d in fig. 1 6 3). La Piltsch s'a
obsert>at c h iar chipul în care
s'au găsit rândaite : jos t>eneaa
colierele, peste ele spiralele de
mana , câte două, ca capete
anal în altu l , iar toporaşel e
d e j a r îm prejur ca tă işul în­
fipt în pă mânt .tJ. Col iere ma...
si\le întru tota l asemenea a­
lor noastre s'au găsit repetat
şi în U ngaria 5) , ca şi la Bo­
ro\)sko, în anal d i n tamalii
dela Glasinac c;. Unul , splen ....
d i d , s'a g ăsit ş i la Z i\)alje\)i6 în Bosnia
de sad , iarăş într'un tomul, la an s chelet
or ientat de la sad la nord (fig. 1 9) ') .
Fără să putem deocamdată i n tra în d iscuţie
pe baza paţinalu i material refe rent ce n i
stă l a d ispoziţie şi fără s ă. cunoaşte m
mai de aproape îm prejurările d espre e h i ...

tele d e bronz d ela Piltsch

în Silesia, (fig. 1 1 - 1 4) în
num ă r de 4 4 , s'au găsit (în
1 8 8 4) pe când se ara, la
suprafaţa pă.mântalai . Dede ....
supt la o adâncime de we ... o
0 , 5 0 m . s'a dat de o pătură
de cenusă albă de oase ca
'
fig. 1 5- 1 8 . Oberklee, Austria. I/4 .
r esturile unui t>as d e lut ca

' ) Boe111ia : RichlY, Die 8?·onzezeit i n Bo/mzen, ' ) tlontelius, C hronolo.gie der d/testen Bronzezeit,
1-'ien 1 8 9 4_. Tabela V, VliL XXlii, XXXIV-XXXVI, N/01 avia: p. 3 9 - 4 0 .
Depou! dela Gliding. cam 150 de coliere de aceslea ; nici un '} Br�ţare s ' a găsit {7 ) ş i la Piltsch, t\ont,lius, ib. p �O.

alt obiect de bronz 1 fluze ol I mperial din Viena1 • Ung·aria: "l fb. i\naliza unuia d i n toporaşe a constatat : Cu 9 6 , 96"
Hampel, Bronz. in Ungarn, Tabela i\CXVI ; i\ceiaş, A Sn 2 , 8 0 şi urme de Pb.
bronzlwr ernlekei magyarhonban, T. CXXXI, CLXIII, 5) La Szolnok, Herezeghalmi {Comit. Pest}, Kurdi { C omit.
C LXXXVIII, CCIX. CCXll, CCXXII. In apropiere de i\Itenburgu l Tolna) etc. Hampel, o. c. , pl. C L XXXVlll fig. 1. CCLX
unguresc s 'au descoperit mai mult de o mie, dar intru câtvă fig. 33, CCXll fig. 1 8.

diferite, Hampel, Nmere Studien iiber die Kupferzei/, 6) M-ilteilungen aus Bosnien und H ercegovi11a
Zj.j.Eth11o!ogie, 1 8 9 6 , p. 7 9, fig . 4 5 . Cf. l'lontelius, o. c, III, 1 8 9 5 , p. 29 şi fig. 7 1 .
p. 97 şi nota 3 . 7 } Mitteil., VI, 1 8 9 9 , p. 4 6 .

Buletinul (omisiunii i'\onumentelo1· Istorice. 21

inp.org.ro
1 62 BULETINUL COMISIUNII MONUi'lENTELOR ISTORICE

pal şi to\Jărăşia ca care aa stat în Cuţitul de bronz d ela Predeal (fig. 2 1 )

pământ col ierele dela Pred eal, întra cât este d e o formă căreia ca ane\?o ie i se
toporaşel e ce înto\Jărăşesc col ierele sim i� pot găsi sim i lare întocmai.
Iare d i n d e poarile c i tate sant t i polog i e De o lungim e d e 0,200 (frag mentul
complet stabil ite în împrejurări cari O , 1 33) ş i cea mai mare lăţi me a lamei

Rg. 1 9. Zi"alje"ic, Bosnia. 1/! ·

0 , 0 1 5 , se \?a fi ru pt d i n \?echi , ruptura
nu Fnşală şi fixate cronologiceşte pe... arătân d s i ea început d e oxi dare. l\ceias
r ioade i I I�a a epocei de bronz 1 ) , pa ... patină \? �rza ie \Jegetală a ce lorlalte obiect �
tem ded uce ca încred in tare ,
că s, i ale stnd iate îl acopere. Lucrat d intr'o bucată ,
noastre aparţin acelaiaş timp, între 1 5 0 0 - e\Jident d in ciocan , a căru i urrne se re�
1 2 0 0 (1"\ontel ias) saa 1 7 5 0 - 1 40 0 (Kos... cunosc, cuţitul \Ja fi fost îndemănati c
s inna). a. Hr. Rămâne ca d escoperiri şi d e întrebui nţat. cc1 mânerol sas m a i
obser\?ări t ipo log ice mai mu lte la noi să subţire apoi m a i a m p l u , b u n d e cuprins
confirme, precum sper, apropierile ş i de... între degete, ca capătul mâneralu i mai
term inările m e le. lat pentru a da un sprij i n mânei care�!
Cân d Gustaf Kossinna, cunoscător pro� cuprindea. După conformaţia lamei \?a
fGnd al materialului arheologi c de aşe... fi fost întrebui nţat la tă iat lucruri mai
zări d in Europa de m ijloc ş i răsărit, con� rez istente de jos în sus si ,
din afară
stată si,
do\?edeste
,
la sfârsitul
,
epocei I I de în l ăuntru.
bronz răspândirea a n e i noui popu laţi i Cuţitul este, fără în doială, unul d i ntre
d i n Ungaria de apos ş i l\astria de nord cele mai \Jechi instrumente si ,
arme ale o ...
spre Germania de răsărit, n elocuită la malai. Lucrat îndelungată weme şi cu ma re
înce putul a c estei perioade, - populaţii s ârgu inţă d i n p iatră , era e\lident să s e
Pe care el le m1 meste ,
i l iriene - d e fapt, si
,
lucreze într'o ş i mai mare \1arietate d e

Fig. 2 1 . Predeal . 3/4.

mai sigur, carpato ... dană rene,-între ex ... forme, pe cât mai potri\lite folosinţei ş i
emplele ce aduce e si an frumos s i gustului ales - când s ' a găsit metalul
greu colier masi\? d in P � merania (fig. 2 0) , şi s'a răspândit meşteşugul lucru lu i lai.
ce acolo apare exoti c în tim p ce e asa ,
Cele mai simple cuţite de bronz s'au găsit,
de frec\Jent în regiuni le sud i ce 2) . precum se ş t ie, în al doi lea oraş al Trojei 3) :
1 ) Faptul că Ia Kahun s 'a găsi t un colier mash, similar 110/ogie, p. 1 + 5 , fig. 3 5 7 ) este an indiciu cronologic de ca­
acestora din Europa Centrală şi de Nord (zice flontelius. noi racteristică însemnătate.
adliogăm şi Europa sadesticli. mai ales aceasta) din timpul •) 0. c., p . 6 4 1 XV, f . 1 0 9 .
dinastieia XII saa a Xlii- a egiptene ( Flinders Petrie , l!lalum, 3 ) Schiemann, 1/ios, p. 63 8 , No. 1 o o o ; Oorpfeld, Troja
Kalnm and Curob, p. 1 2 ,pi. Xlll fi g . 1 8 . CU\ontelias, Ch ro· mul llion. i\then 1 90 2 , I , p 3 4 7 , fig. 2 6 8 .

inp.org.ro
 1\ S U PRI\ EPOCEI DE. BRONZ IN ROI'\ĂNJ.I\
lamă m a i simplă saa m a i S'Veltă ea a n
'Vârf care s e introducea în mâneral d e
lemn. l\s& , sant s, i eatitele
, celei m a i 'Vechi
epoci de bronz, a palafi telor el\'>eţiene,
care dau curând s, i cutite , de ras. 1"'\.a i
noai sant eatitele în care lemnul mâne ....
'
ralai se îmbucă în ele, cuţitele turnate
ea lamă ea tot fiind cele mai noai 1) .
Relati'V destul de repede însă eaţital în ...
cepe a fi lucrat în formele cele mai \'la...
riate ale lamei ea şi ale mâneralai, până
la fru moasele cuţite de bronz nord i ce
e a lama ornamentată ş i mânerol lcrera t
în spirale SBa f igurine ornBmentale 2) .
fBţă de BeeBstă eXJolaţie a eaţitalcr i în
epoca de bronz, cerţi tele iau în părţile noas....
tre, după cat anose, o înfăţişare m er it m a i
simplă ş i fără ornamente. l\ş& sant cuţitele
reprezintate de Hampel, d ela Somogym
d i n B i hor, din VBs s i de aiareB ; turnat
d i ntr'o bucată, mân � rul Bre adesea o
Fig. 2 2 . Predeal. ca. a;� .
•) !\şa stal>ile�te şi Dechetetle , 1l1mmel d'Archeologie
celtique el ga!o-ro mnine, 11- 1 , 1 9 1 o, p 2 6 0 .
2 ) Forrer, Urgescltichte des Europaers, Stuttgart
1 90 8 , planşa 1 0 5 , 1 0 9 , 1 1 5 : 1 2 0 şi fig. 2 5 0 - 2 5 4 ,
• > A bronzkor em!ekei magyarhonban, pl. ccxv,
CCXXVf i Cflţite CU Un mâner CU gaură S 'al găsit Şi aiurea:
Bavcria, Pfalz, Danemarca (in loc de gaură, o rotiţă, bună
d e petrecut un fir de care cu f ital să poată fi legat ). Forrer,
o. c., pl. 1 0 9 , fig. 2 - 4 .
4 ) !\ici o rectifica1·e : In împrejurări necunoscute, d - 1 Ni­
culescu-Otin face greşala a schimba toporaşul dela Predeal cu
un anal dintre cele două ce s 'au găsit la 1'\o�na (Fălcia), �i se
altă şi aceste tot intre cotecfiile 1'\�zeulai \ Cat., No. 20 şi
21) . Socotind însă toporaşul din Predeal ca fiind din t\oşna, d-sa
inp.org.ro
1 6 :5
gaură, eBre \'la fi serXJit spre a ţinea eu ...
ţ itul legBt 3).
Nu greşesc, deci, eu mult, cân d , con ...
sid erâ.nd mediul arheolopie în care au fost
găsite cuţ itele eitBte de Hampel, socotesc
cuţitul nostru dela Predeal aparţ inând e....
poeei II-III d e bronz. foarte probabil
eă la noi eiJoluţia cuţitului de bronz
a aiJut a n curs mult mai în cet, anumite
forme menţinânda.... se îndelung fără a fi
înlocui te.
Cu mult mai lesnicioasă ş i sigură e
delerminarea toporaşnlui cu gara îmbu ....
cătoare şi tortiţă , d i n aceiaş local itate
(îig. 2 2). Lung. de 0 , 1 0 8 , cu d ia metru !
gurei d e 0 , 0 3 5 X 0 , 0 2 5 , are un tă ios, de
0 , 0 4 5 , aproape d rept.
Spre deosebire de multe altele similare,
toporaşul dela Predeal doXJedeşte o teh ....
n i că bună la o formă îngrij ită, na fără
anume efect ornamental ; lângă gură apar
în relief d ouă brâusoare, , as&
, precum
corpul îi e î m prejmuit de a n alt brâ.uşor
d i n care pornesc perpendicular altele tre i.
Patina subţire ce îl acopere este negri­
cioasă şi cu pete 'Verzi.
D-1 N iculescu.... Otin, care i�a făcut ana­
l iza c h i m i că, constată marele procent de
Sn 3 , 8 5 3 ce doiJedeşte la Cu 9 4 , 9 7 ,
Ni 0 , 6 1 3 , P b . 0 , 42 1 , Z n o , 1 1 8 dar o
totală lipsă de argint. Precum am IJăzut
eu depou! de bronz de la Sinaia , tratat
mai sas, această l ipsă a arg intulCii în ...
seamnă o origină a capralui d in care
a fost turnat toporaşal dela Baia. .... de ..
!\ramă. Este după cât se pare centra l
metalnrgic cel mai utilizat aici, ori cât
n i c i acel transi!XJan nu l ipseşte de a fi
exploatat 4 ).
Toporaşul de bronz dela Pred eal face
este silit, p e de altă parte, să tragă şi concluziile analizei suie chi­
mice, care, constatând complecta lipsă a arglnblui, conclude că
materialul de Iaera va fi fost adus in t\oldot•a din Oltenia,
printr 'an schimb comercial. Socotita! toporaş din 1'\oşna este
însă de fapt din Predeâl ; aşa se află şi in 1'\azeu şi aşa a
trecut şi in desen urile din 1 9 1 O ale Muzeului, sub numărul
Catalogului din 1 90 6 . Legături de acest fel intre 1'\oldova şi
Oltenia nu sunt deloc excluse, dar nu se pot, fireşte, do cu ..
menta ca acest exemplu. i\liajal unui alt toporaş dela Predeal
(Col. Istrati-Capşa, Nicalescu- Otin, o. c., p. 1 7 f . 1 :> ) ca•
prinde şi argint. Este evident că şi la Predeal ea şi in Oltenia
se I aera ca metal din amândoaă centrele metalurgice cunos­
cute - şi cel dela Baia-de-1\ramă şi acel transilvan.
1 64 BULETlNUL COl'USJUNI! .1'\0NU./'\ENTELOR ISTORICE

parte d in bogata serie a toporaşelor d e impresia unui împrumut a�

acest fel răspând ite î n toată. Europa 1 ) , colo d in părţile noastre ; an
deşi, şi acesta are o deoseb ită. însemnătate, netăgăd u it caracter tehn ic
lucrate în d iferite părţi în legătură. ca si ornamental mai consec...
'

central m etalurgic c.e l mai apropiat 2) . vent d eosebesc aceste topo ....
Dechelette, după. m ulţi alţi i 3) , f ixează. raşe sad .... est europene. E
toporaşele tipologie şi cronologic în : 1 ) aşa num itul tip « unguresc » ,
toporaşe plate (Perioada 1); 2) toporaşe care, urmând aceiaş cale
ca margin i : a) puţin rid icate (Perioad a ş i într' un restimp de weme
II); b) rid icate (Perioada III) ; 3) Topo� care n u poate fi prea deo ...
raşe ca mac he proeminentă. (Perioada lll); seb it de apas, menţine în
4 ) Toporaşe ca labii: a) lab i i med iane (Pe ... ornamentarea sa armele for...
rioada III): b) labii terminale (Perioada melor lai anterioare: - foa­
I V); 5) Toporaşe ca gară îmbacă.toare (Pe� stele labii de\?in ornament,
rioada I V) 4 ) . Indiferent de faptul că. care apoi \?ariază capnc10s
Dechelette concentrează. cele 5 epoc i sta� ca în acela al toporaşalui
b ilite de .1'\ontela is în ale sale 4, nu mai nostru d ela Predeal saa alt­
puţin documentate, d upă. o întreagă. serie fel 5) ; -- pe de altă. parte
d e observaţi i t i pologico ... cronologice corn ... insă , ia chiar o formă. ca
parative, concentrare ce na-i descreşte total nouă, spec ifică. numai
practicitatea, ba d inpotrivă. , şi prezintă. acestor reg ian i,-într'o ex­
puţine d iferenţe în timp, topoarele noas.... tind ere care, fireşte, numai
tre de felul exem plaralai dela Predeal ­ o hartă. tipolog i că. ar po�
si sant m ulte de acest fel - docamen ... tea�o preciza. E forma de
tează. caracterul ca total apasan al cro ... toporaş ca gara adânc con­
nologiei sale. Fără. a fi vorba de a \?exă., posterioară. de sigur
stabill acum, pornind dela toporaşal dela toporaşelor de felu l acesta
Predeal , evoluţia toporaşelor ca î m ba ... dela Predeal. Foarte ră.spân­
cătară. î n Europa ră.să.riteană. ş i d e sud d ite în Ungaria şi l\rdeal
- o lucrare tipologică aparte-an fapt alături ca acele cu g(tra
sigur pot să. constat şi care aruncă. o vie d reaptă. 6) , arheologal an ...
lum ină. asupra caracterului variat, deşl gur Dr. Rosea .1'\arton dela
paralel similar în evoluţia tipologică. a Cluj, care mi .... a atras cel
epocei d e bronz sud ... est europene. I n ce d intâiu atenţiunea asupra lor,
priveşte toporaşal nostru, spre deose bire le socoate dacice, ale Da­
de apas, unde e\)Olaţia schiţată. de Deche­ c ilor, părere căreia tipologie
lette e complet adevărată. - în răsărit nu i se opune n im ic. l\m
si sad nu numai formele se păstrează. întâlnit însu m i apoi acest fe l
�1ai bine cu d iferitele lor elemente evo­ d e to porase
) în .1'\uzeal Dzie ...
lutive, care ... i dovedesc d esvoltarea re­ duszychi din Lem berg 7).
gională. autonomă., pe când în apas fac Putem aşa dar fixa to ...

' ) 1. Schlemm, TIVorterbu!:h zur Vorgescliichte. Berlin în Revue d'An!/; ropolog ie, 1 8 8 1 , p.
Fig. 2 3 . 6 1 - 7 2.
1\rt. Diillenăxte.
Predeal. 1/3•
1 90 8 1

•) Lu crul la noi îl dO\•edeşte în chip definiti� găsirea tiparelor •) O. c., u, p. 2 4 z j 3 .

de un m are interes dela Logreşti-Birnici (Judeţ ul Gorj), aflate 5) Toporaşe de t l p « u nguresc � , un adel.' ăratdepou, s 'au gă ..
în posesiunea d·lui Prof. Dr, C. Istrati şi publicate de d·l Dr, sit şi in săpăturile lui Fiala dela Debelo brdo lângă Saraje�o :
Ing. Niculescu-Otin, O. c., p. 7 6 , pl. V fig . ;;, pl. VI fig, 1 şi 2, fiala, « Prăhistorische i\nsiedelung aaf Debelo brdo bei Saraje�o "
ca şi acelora ( 4 ) , nepublicate, dela Pleniţa (Jud. Dol j ), aflate între in Mit!. mts Bosnien zmd Herceg·ovina, I V, 1 8 96,
colecţiile 1'\uzeului regional de i\ntichit· fi şi Etnografie de pe p, 5 8 - 5 9 ,
lângă Prefectura din Craio�a, condus de d·l Stefan Ciuceanu, 6) Hampel, A bronzkor e1nlekei magyarh.onban w, pl
profesor de istorie al Liceului local. . CXClii, CXCV, fig. 1 , 4 , 5 , pl. CXCIX L 1 o, CC, CCIV. CC VI,
') In frunte cu Gabriel de t\ortillet, care încă din 1 88 1 CCXVII. CCXVW, CCXXVI fig. 1 -6 , CCXXIX, fig. 2 2 - 3 4 et�.
ajunsese la rezultate tipologico .. cronologice similare. V. a sa 7) In număr de 6 - dela 1'\elna, Kalomyzski şi Sam­
co m unicare : « Classification et chronologie des haches en bJ·onze )) . borskie. Dulapul mic 48. illte 7 din alte păr·ţi (Dulap 3 8 )

inp.org.ro
 A S U PRA EPOCEJ DE BRONZ IN R0/'\1\NJA
poraşcrl nostru dela Predeal ca aparţi�
nând sfârşitnlu i epocei de bronz, d u p ă
1/3 •
Fig. 2 4 - 2 6 . Ungaria.
1'1ontel ius ca ş i Kossinna în preajma
ani lor 1 00 0 a. Hr.
;>a gura dreaptă. Câte\•a toporaşe odacice » de origină anga­
rească posedă şi f\azeal de Etnologie din Berlin : de la \Veis-
senburg şi Tovisfal\>a (Papitrul ;; z ) .
') Precizate încă de f\ontelias c a ş i de invătatul arheolog nor­
l>egian, emul al său , Ing\•ald Undset, in cercetarea acestuia " Etude
1 65
Către aceleaşi t impuri ne aduce, în
sfârşit, şi sabia de la Pred eal ( fig. 23).
Ca ş i toporaşul cu gură îmbucătoare
de mai sus, sab ia dela Predeal reprezintă
una d in formele spec i fice ale aceste i arme
în sadestu l carpato�dunărean . Frec1.1enţa
lor ungaro� transil�Jană, constatată de în�
�Jăţaţ i unguri , le .... a dat supranumele de
săb i i de tip « unguresc » , cu care aer ră�
mas �Jest ite, prin desă�Jârsi rea tehn i c e i ca
'
ş i prin 1.1arietatea formelor lor, până la
unele de o fra museţă comparabilă cu cele
mai frumoase ale regiunilor nord ice ş i
apusene.
Ruptă în tre i , sab ia dela Predeal va
fi avut o lungime de ca. 0 , 5 5 0 ; vâr fal
îi l ipseşte. Oxidată paternic, patina destul
de groasă şi de acelaş verzu i ve getal al
ob iectelor de mai sas, are pe alocarea
pete negre�zgrunţuroase.
-Aşa cam se prezintă, sabia d ela Pre....
deal , deşi ca mult mai simplă, corespunde
întra total car11cterelor cari deosebesc
tipul aşa nu m it « crngaresc » 1) : mâneral
turnat ca ale lui trei înguste benzi
în relief şi adaptat pe lama pe care o
cuprinde cu d oaă l o b i ; de11supra�i rozeta
cu butonul terminal ; lama ca o trăsătură
mediană, întâi îngastând a .... se, apoi iar lă ....
ţ inda ....se, pentra a se term ina nu fă ră
eleganţă. E ceia... ce Undset subsumează în
tipurile sale A, B ş i C, deşi acestea sant
ca merit mai compl icate ş i pornesc d ela un
prototip el însaşi mai înnai ntat decât sa....
b ia noastră dela Predeal (fig. 2 4 - 2 6 ) 2).
Prin aceasta însă ea capătă, în afară
de faptu l de a fi de aici, o însemnătate
documentară de natară t ipologi că care
trebuie ca deosebire menţionată.
Se pare, în adevăr, că răspândirea cea
mai mare o aa în Ungaria t i pari le numite
d e Undset B ş i C (fig. 2 5 şi 2 6 ). A�
ceasta se confirmă s' i cu Hampel 3).
Precum însă e evident, sabia dela Predeal
reprezintă o formă anterioară c hiar ti ....
1/5• ca .
putu i A Undset (fig. 2 4). - fără a îneerc&
să restabilim t ipologia săbielor d e
t i p unguresc d upă sabia noastră , ea
sur l'âg e de bronze de la 1-!ong rie", Christiane 1880.
' ) Undset, o. c . , pl. XIII, 2 , X I V 3 , XIV J .
3 ) A bronzkor, III, pl, CXCIV, CXCV, fig. 1 2 - 1 4,
cxcvii, cxcvm, xc, etc.
inp.org.ro
1 66 BULETINUL COt\ISIUNII t\ONUt\ENTELOR I STORICE
înfăţişează, fără îndo ială, un tip premer ....
gător săbiilor d e tipul 1\ Undset - ca
m âneral ş i a l a i i ntreită bandă subţire
care, de fapt, reprezintă ornamental faza
când mânerul era de lemn sau de corn
şi se adapta la l i m ba de metal legân.-.
du ....se, - cu butonul său final , care m a i
înnainte era prelungirea term inală care
se înfigea în mâner 1), în sfârşit, cu l o b i i
c e prind lama tăioasă, d a r n u o ţin încă
prin n itur i ci prin sim pla strângere cu
ajutorul c iocanului a spaţiulu i d intre e i .
I n asemenea împrejurări, faţă d e s a...
perba e\?olaţie a săbi i l or « ungare » , e\?i­
dent posterioare, determ inarea cronolo ....
g ică a săbiei dela Predeal, t ipologiceşte
i me di at anterioară aceleia de tipul 1\
Un dset, este singura logică. Cum însă e de
netăgă d u it şi impresia de semnificati\?ă
trăsătură de un ire ca formele mai \?echi,
din care purcede t ipul sabiei noastre,
nu greşesc cu m u lt când o fixez cro ....
nologiceşte în fruntea seriei tipologice a
săb iilor cari au, în săbiile ca mânerul
ornamentat în antene, ultimul lor ter m i n
t ipologie ş i cronologic a l epocei de bronz
tărzii.
D i n cele ce prece d , cred că, in afară de
însem nătatea lor de materia l nou, studiJl
depoalai dela Sinaia ş i al obiectelor dela
Predeal, mai sus prezentate, i l ustrează
con\?ingător următoarele două concluzii.
Depou ! de bronz dela S inaia ş i obiec...
"8) La acele săbii numite de inuăţaţii germani (< Griffzun ..
genschwertero. Cronologia absolută a acestui tip de săbii in
�o p rinsu} perjoadej a treia de bronz Q �tabileşte cu com re•
inp.org.ro
tele d ela Predeal pun pentru întâia
oară la noi, în c h ip definit, problema, \?ec he
a iurea, a epocei de bronz, e pocă care ,
cuprinzând tot m i leniul al n leu a. Hr. ....
ne re\?elează o l u me nouă in cea mai
aprop iată \?ecinătate d e aceia a stră mo­
s ilor nostri istoriceste do\?ed iti.
� , ' '
1\ceste sunt şi primele do\?ezi că, de...
parte de a d espărţi preistoriceşte Romă ....
n ia acestei \?remi de reg iunile apuse, ca
una ce ar reprezenta stă r i relat i\? înna...
po iate ş i încete pe calea progresului -
ş i Ia acest punct de \?edere se află ştiinţa
astăz i-splend ida cultură d e bronz car ...
pato .... dunăreană e departe de a fi "ungară " ,
de a s e m ărgini adecă î n cuprinsul de
astă z i al coroanei politice a \?ecinilor
noştri. Carpaţ i i na sant o sta\? ilă n i c i
în aceste îndepărtate tim puri ş i nu des.-.
part o l u me de alta. F ă ră a înnainta ş i
anticipa pe calea deducaţiilor etnologice,
cari cată să urmeze numai unor lungi şi
\?ariate cercetări Ia cari să se angajeze cu
cred inţă pleiade de cercetători, generaţie
d upă generaţie , an fapt e mai presus d e
îndo ială. Do\?ezile le a\?em a i c i la noi ,
multe, ş i fiecare z i aduce altele la Ju ....
m ină.-Namai prin cercetarea meto d i că
ş i de\?otată a acestor autentice urme
ale înnaintaşilor noştri, ne \?Om apropi a
d i n c e î n c e m a i m u lt de deslegarea
tainei ce l i acopere acum \?iaţa lor stră­
\?eche şi începuturile noastre.
I O A N A N DR I EŞ E S C U
Doctor in litere
Şeful Secţiunei de A rheologie preistorică
a Muzeuh•i Naţional de Antichităţi
tinţă netăgăduită, deşi c u un spirit polemic care n u mi se pare
încă definiti\, cel in\,ingător, prof�sor·t{l Gustaf 1\ossinna O,
c., p. l 2 4 şi urm,
 SUR L'ĂGE DU BRONZE EN ROUMANIE
La Roamanie est consideree au point de \We
prehistoriqae comme le pays d'ane florissante
caltare neo et eneolithiqae, ayant one cerami­
qae spiralo-meandriqae et peinte, et, comme telle,
assez bien connae, bien que pas encore par les re­
cherches speciales necessaires. Stimule par les re­
cherches transyll?aines de l 'habile colectionneur
et inl?estigateur Julius Teutsch, da professear I?On
Stern (jadis a Odessa, maintenant a J 'Unil?er­
site de Halle) a Petrenii de Bessarabie, ainsi
quc par les l?aes Jarges et riches en perspectil?es
sur le neolithiqae sud-est-earopeen des sal?ants
allemands, les professeurs Gusta! Kossinna et
H abert Schmidt, j'ai essaye moi-meme dans mon
oa\?rage " Contribuhon a la " Dacie avant les
Romaz·ns" (Jassy 1 9 1 2) d'apres ane etade plus
appro!ondie des plm remarqaables collections
sad- est europeennes, qai m'etaient accessibles, de
proul?er plus amplement, pour la premiere fois,
combien et sous quel rapport ces assertions con­
cordaient al?eC les materiaax actaels dant la
plupart sont inedits.
Cependant, jasqu ' a nos joars, aucane recherche
et aucan expose n 'ont ete faits sm- la mamere
dant se presente Ia Roamanie a l ' epoqae da bronze,
a J'epoqae de la briliante cultare germanique, de
meme qae , dans son I?OisiPage immediat, de Ia soi­
disant culta re de bronze ,, hongroise" ,-excepte
fJOelqaes soap�on � et hypotheses isoles et sans
conseqoences.
Les coartes recherches interrnittentes des in­
l?estigateurs bien i ntentionnes, Cesar Bol liac, Ni­
colas Beldiceanu, Gr. Baţureana et de qoelqaes
autt-es, uers les 70 et 80 du dernier siecle, ne
Hrent qoe multiplier le materiei neolithique de la
Valachie ainsi qoe de la l'1.oldal?ie, par des donnees
assez appreciables, bien qa'elles ne soient, a wai
dire, au point de \?Ue scientifiqoe, q ae des in­
dications poar de noul?elles rechez-ches systema­
tiques, qui �eraient a !aire dorenal?ant. Cesar
1 ) Je mentionne iei prO\lisoirement les s plendides fibules
en spira!e de Rafaila (district de Jassy ) . Toate la collection
de Beldlceanu et de Baţareanu, propriete du dernier , corn ..
prenant un materie! "aste et vari� de differentes lo�alites
prehistoriques, toutes de la flo!dal'ie et parmi elles quel·
ques ..anes inconnues jasqu 'ă present, fut acquise au com­
mencement de cette annee, par le r\usee National d '1\ntiquites ,
dont la Section prehistorique fat de la sorte considerab!e­
ment eorichie.
Je troatte opportun d e mentionner encore que le l'\usee
fit en meme temps I 'acquisition d 'un manuscrit, que Buţu­
reanu pensait pab!ier sous le titre : " L es temps prehis­
tm·iques en Roumanie·', Jassy, 1 8 9 8 ; une partie de ce
manuscdt. fut renouuelee jusqu 'â 1 90 1 et completfe par
plus de 4 0 0 fi�ares. Ce manas�dt e�t int�re��qnţ eQ�ore toaţ
inp.org.ro
Bolliac pensait meme de\?Oir conclure de la
rarete des objets de bronze rencontres dans
ses recherches, a toute une theorie sur le carac­
tere conser\?atif de la cultcu-e neolithique en
Roumaine.
Ce furent seulement les recherchescen l'1.oldal?ie,
faites par Neculai Beldiceanu, qui de\?aient mettre
au jour, un peu plus tard, des objet; de bronze.
l'1.alheareasement, ceux-ci ne !urent pas toatefois
dâment apprecies 1 ).
Cela explique pourquoi Gr. Tocilescu, dans son
premier ouwage, d'ane portee plus considerable,
" La Daâe a vant les Ro111az·ns" , Bacarest, 1 8 8 0 ,
en traitant l ' epoque da bro!lze, poul?ait citer un
materiei si infime pour la Roamanie; la plus grande
partie appartient a la Transyll?anie. Tocilescu
posait meme la q uestion de sal?oir s'il a existe ane
epoque du bronze en Roamanie et commentalt
minatieusement l 'opi nion sceptique, a cet egard,
du sa\?ant connaissem- des antiqaites hongroises
et transyll?aines, Goos.
l\insi, I 'opinion du premier grand archeologue
roamain, l\lexandra Odobesca, qui temoi gnn al?ec
un sens dil?inatoire, a la prehistoire, un grand
inter et; opinion sar l'existence de toutes les pe­
z-iodes prehistoriques en Roamanie, q u'il expri­
mait des 1 8 6 9 au ConQres International d'l\ntbro­
pologie et d'l\rcheologie prehi3torique de Copen�
hagae, est restee jasq a'ă nos joars un postulat
tt·es promettant, mais non-demontre.
C'est comn1C si nous noas troul?ions tout-a­
coup, apres le bz-il lant del?eloppement des cultu­
res n eolithiques �). en presence d'un grand hiatus,
lorsqae toute foz-me de culture independante dis­
paraît completement, hiatos q ui ne cesset·ait
qu'al?ec les temps hez-odotiques respectil?ement
greco-romains.
La situation est el?idemment contre nature et
suscite beaucoup de control?erses et d� pro­
blemes.
spt!ciakment par cela qu ' il est l e premier maouel d 'antiquitt.::s
prt!hfstoriqaes en Ro a manie et paraîtracette annt!e par l es soins
du f'\usl!e soas les aaspices de 1 'Rcadl!mie Roumaine.
2) J 'eus 1 'occasion de constater aassi des fragments de
cframique peinte, \'CrS la fin de 1 'anni!e de1·nif:re, dans la
Nont>elle Dobroudja. Ce sont de la Candidiana et ils so nt ex­
poses dans 1 'inte,·essante collection d 'antiquitl!s prehistoriques
et greco-romaincs de la Prefecture de Darostor.-Une be!le
cl!ramiqae d 'un pregnant caractere spiraJo.. meandrique sud ..
est-europl!en fut trOU\lt!e, ces dernH:res , annees a OstrO\lUl Cor­
bO\leÎ - la premiere ile plus importante du Danube roumain ;
elle se trOu\,e maintenant au f'lusee districtael de Turnu .. se­
\lerin .-U ne autre, du rnCme caractere, prO\lenant de Coţofenii
din Dos, du district d� Qo!jl e�t exposee au flusee re,
giona! <!e c;,·aio"i!,
1 68 BULETINUL COtlJSJU NII 1'\0NUtlEN f ELOR I STORICE
Dans ce qai precede et comme introdactior. a
l'etade da materiei de brJnze de la Section pre­
historique du tlnsee National d'I\ ntiqnites que je
!os charge de n�organiser·, j'ai essaye de prou"er,
conformement au postulat formule par Odo�
bescu, dont il s 'agit plus haut, que la Roamanie
eut une epoque de bronze florissante, et que l'e­
poqoe connue sous le nom de l'epoque de bronze
hongroise-transyl"aine ne s'arrete nul lement aax
Carpathes , mais q a'elle peat etre poarsai"ie ici
dans toate l'extension de son e"olution. Je ne
cite a cet eHet, poar le moment, qae q aelqaes exem­
ples, qai m 'ont parcr plus conclaants.
Les exemples que nocrs a"ons consideres comme
documentaires, a"ant les autres dont la publication
scri"ra, sont : un depât de bronze a Sinai"a, cinq
collier·s, un cooteaa, ane hache a douille, de
meme q o'une e�ee, de Predeal. Le fait qae
ces deux localites se trou"ent sur le l)ersant Est
des Carpathes separaP.t en deux l'ancienne
Dacie, constitue pour noos, a la fois, la premiere
preu"e que l ' epoque de bronze hon groise-tran­
syl"aine se prolonge plus loin a I'Est qa'on ne
I 'eCrt cru jusqa'a present.
Le depât de Sinai"a consiste en 26 haches de
bronze a douilJe tranSI)ersaJe deCOUI)ertes en 1 8 90
par plusieurs laboureurs a une profondeur q ai
"arie de 1 o a 40 centimetres.
Les haches a douil:e trans"ersale pea"ent etre
di\?isees en deux types (fig. 1 et 2). Lear analyse
chimique constate 9 7 . 1 o Ca et 2.434 Sn, des
traces de Pb et de Ni ct point d'I\g .
tlonsiear le Dr·. Ing. Nicalescu-Otin, dans son ou­
"rage " Contribuit"on a ta lldetatlurgz'e antz'que
du cuivre dans les pays habdes ajourd'huipar
les Roumaz'ns" , 1) arri"e apres l'analyse de di"ers
objets de prOI)enance di!ferente appartenant nean­
moins a la meme region, a la conclasion de deax
centres metallurgiques distincts : !'un dans la
Transyl"anie, caracter·ise par la presence de l'ar­
gent ; l'aatre, de Baia de 1\ramă, au contraire,
par son Mfaut.
Rien ne nous empeche de croire qne le ma­
teriei utilise a la confection de ces haches soit
originaire de Baia de 1\rama.
1\\?ec de tres petites "ar·iations de dimensions
(0. 1 2 0-0. 1 3 0 mm. de long, 0 . 5 0 de large; le
tranchant, 0.035-0. 040) les haches de Sinaia
oppartiennent el?idemment a celles reconnaes de­
pais Jongtemps comme haches de type «hongrois».
Lecrr analyse chimiqae constatant un poarcentage
si redait de Sn, de meme qae le type e"ident
aaquel elles appartiennent rend lear determination
chronologiqae assez certaine.
Il s' agit en l'espece des similaires des haches
publiees par franz \)Qn Palsky dans son ou"rage
(en allemand) de 1 8 8 4 sar I' Â. ge de bronze de
la Hongrie et qai se troa\?ent au tlasee National
d 'I\ntiquites de Budnpest, repabliecs a"ec de
petites modifications typologiqaes par· Joseph Ham pe 1
' ) Editlon de 1 '1\cadtmie Rou maine, Bacarr;st
dans son ou"rage hongrois bien connu sur la
meme que>tion (fig. 3).
Les haches de Badapest, ai nsi qu 'une aatre
de Posen, qae je cite d'apres tlontelius, (Fig. 4)
sont en cail?re por. Ce fait, comme celui qcre
l'analyse chimique constate an poarcentage �i petit
de Sn dans n:�s haches de Sinai"a, corrobore par
le fait, chronologiquement r·econna, qu'a la deuxieme
periode de l'epoque du bronze il est tout a fait
exclus de r·encontrer des objets en Cui"re pur,
precise la determination chronologique des haches
de Sinai"a pendant les premieres periodes de l ' e­
poqae do bronze en Roumanie.
Le grand dispersement de ce type de haches
en Roumanie fera l'objet d'one etude alterieure.
De Pr-edeal, le tlusee d'I\ntiquite> possede 5
colliers, un coateaa, une petite hache a doaille,
ainsi qa'une epee.
Sau! ane com·te mention de l 'analyse chi­
mique de la hache, aucan de ces objet> ne fut
soumis a ane recherche Mtaillee.
Les colliers fat decoul?erts en 1 8 80, par deox
gar<;ons sor une colline, Vâ.lcelul Gâ.rliciului,
a Predeal, « les uns a la sarface, les autres
sous une cer·taine coache de terre » (fig. 5 - 9).
Ce SJnt certes des colliers. La fig. 1 o montre
leur maniere d'emploi dans !'Occident (r·eunis).
D11ns les contrees est-eoropeennes i ls s'employaient
isoles.
De par·eils colliers, presqae toas de la meme
dimension, sont repandus abondamment dans toate
I' Earooe orientale. Lear chronologie, constatant
q a'ils font partie de la deuxieme periode de l'e­
poqae do bronze, est certaine, d'apres les con­
clasions offertes par les Mpots de Piltsch (Silesie)
(f!g. 1 1 - 1 4) et Oberklee (I\utriche) (Fig.
1 5 - 1 8) - poor ne citer q ae les principaux exem­
ples des r·egions "oisines. Tandis qu'a Predeal
ils sont simples, le tlnsee de Turna· Sel)erin en
possede d'ornes.
Pios au Sud, ils ont un aspect tres ornemental,
(fi g . 1 9) .
Lorsque le sa"ant profes>eur Gosta! Kossinna
constate, a la fin de la deuxieme periode da
bronze, la dispersion d'one popalation q a'il de­
signe comme Illyrienne-plas "raisemblablement
Carpatho-danabienne - de la Hongrie occidentale
et de 1'1\atriche septentrionale "ers ! ' Est de I'I\1-
lemagne, parmi les nombreux exemples q a 'il
praduit, il y a an beau collier de Pomeranie
( fig. 2 0). Ce collier apparaît la-bas exotiqae, tan­
disqa'il est si freqaent dans l es regions da Sud�
Est. I\u point de "ae chronologiqoe, il ne !aot pas
perdre de "ae non plus le fait enregistre par tlon­
telias, q o'on ait trO<II)e a Kahun an collier massif
identiqae a ceux de !'Europe centrale et septen�
trionale (nous ajoatons aassi a ceux de l 'Eorope
du Sud-Est et s urtout de cel le-ci) de l 'epoque de
la 1 2 -eme ou 1 3-eme dynastie egyptienne.
Le couteaa de bronze de Predeal (fig. 2 1 )
a ane forme dont i l est difficile d e troal?er les
similaires d&ns notre miii ea. D' a ne longueur de
1 9 1 3,
inp.org.ro
 l\SUPRl\ EPOCEI DE BRONZ I N R01'1 ÂJ'!Il\
0.200 (le fragment 0 . 1 33), il est îorge au
marteau, on en reconnaît les traces.
Vu que les plu > simples couteaux de bronze ont
ete trou"es dans la II"e Tt-oie, et considerant de
meme l'e"olution plus t·apide des couteaux dans
!'Europe centrale et du Nord, les couteaux de
nos regions ont un aspect plus si mple. Sui"ant
le milieu dans lequel torent tt·ouPes les couteaux
en Hongrie, je ne me trompe pas beaucoup en
attribuant les couteaux de Predeal il l'ancienne
epoque du bronze (II�Jll) . l\ ce q u'il pat·aît, l'e�
"olution des couteaux de bronze eut chez nous
un cours beaucoup plus lent.
La determination cht·onologique de la hache
a douille, ainsi que de l ' epee de Predeal se
presente comme plus facile.
La hache a douille de Predeal (Fig. 2 2 ) (long.
0. 1 0 8 ; diametre de la douille 0.03 S X 0. 02 5 ; le
tranchant presque rectiligne) contient chimiquement
94,9 7 Cu, 3 , 8 5 3 Sn , 0.6 1 3 Ni, 0 . 42 1 Pb, o, 1 1 8
Zn et point d;J\ g. Comme nous l 'aPons "u dans le
cas du nepot de Sinaia, traite plus baut, le man�
que de l'l\g signifie, d'apres 1'1. le Dr. Ing. Ni­
culescu�Otin, !'origine de Baia de l\ramli du
cui\Jre qui a serPi a la confection de la hache.
De la meme serie q ue les haches de Sinaia, la
hache a douille de Predeal a une forme spec i M
fique a qui sa frequence e n Hongrie Paiut
l"'appellation de hache " hongroise" . Ces haches
appartiennent a la fin de l'epoque du bronze (la
periode V 1'1ontelius-Kossinna ou IV Dechelette),
et ont une pro\Jeoance certainement locale. La
preu\Je en est dans les formes de fonte troaPees a
Logreşti-Birnici (district. de Gorj) al nsi qa'a
Pleniţa (district. de Dolj).
Je \Jois dans l es haches a douille con"exe une
forme posterieare de ces haches de la fi n de
l ' epoqae du bronze. L'archeologae hongrois 1'1.
le Cr. Roka- 1'1arton de Cluj (KolozsPar), qui
appela mon attention sur cette espece de
BuletinuJ Comislunii flonumentelur lsturice.
inp.org.ro
1 69
haches, croit qu'elles sont daces. l\u point
de "ue typologique, ces haches a doaille con ­
Pexe representeraient ainsi Ja derniere etape GJ e
l' e\Jolation des haches dans !'Europe da Sud-Est.
J'ai constate de pareil!es haches au 1'1asee Dzie­
dU3zychi de Lemberg ; d'aatres, a Berlin, sont de
prO\Jenance hongroise.
Enfin, l'epee de Predeal est ane nom,elle preu\Je
de la liaison etroite qae nous de\Jons considerer
· a la base de l'epoque du bronze de l'ancienne Dacie.
Brisee en trois parties, elle aura ea une lonM
gueur de 0.55 O ; la pointe fait detaut .
Deja 1'1ontelius et Undzet consideraient cette
espece d'epees co mme hongroises : la poignee fon­
due separement, aPec ses trois cordons saillants
en relief et adaptee a la lame qu'elle saisit au
moyen de ses Iabes ; au dessus, un pommeau
a bouton terminal, mais non perfore ; la lame a
un trait moyen et se termine a"ec une certaine ele­
gance. Parmi les epees q ue Undzet enamere
soas les types l\, B et C (fig. 24 -26), meme
l e type l\ est b eaacoap plus complique et pro ­
Pient d'un prototype beaucoup plus apance
que le nâtre. Notre epee pourrait etre un
exemple de plus d e la freqaence da type l\ .
Ceci est d'autant plus importan t que, selon l e
fait remarque encore par Undzet e t ·Perifie
pleinement par les materiaux pablies par Ham­
pe!, q ae je pourrais mettre a contribution, ce sont
les types B et C qui apparaissent le plus freqaem M
ment en Hongrie.
Sans tenter d'etablir la typologie des epees de
tj'pe soi-disant " hongt·ois" , en partant de notre
epee de Predeal, nous nous bornons il constater
qu'elle represente sans doute an type Poisin et
anterieur au type l\ Undzet et se trou\Je au preM
mier rang de la serie qui a dans les epees an­
tennes lem· "terminus ad quem" pendant la der­
niere periode de l'âge de bronze.
22
 l'l O R l'l fNTE DOl'lNESTI.
!"\. .F\ T E 1 B A S A R A B, D O A !"\.
SI fIUL L O R
'
- OLTI/"\E Z I LE, l'\EŞTERI ŞI STIL -
--
.Ec:l ipsele, lăcustele, c:ometele c:e apă-.
rară în ult imii ani ai domniei lui l'î.atei ....
Vodă, pare c:ă a-Jeau să. prezică. cum�
pl itele nă.pă.şti c:e umbriră zilele din
urmă. ale piosuluz· şi eroiculuz" 1) Domn,
cum îl n u mesc: cronicarii unguri şi moJ ...
do-Jen i .
I n c:ă d i n 1 6 5 2 , Febr. 2 0 , s e raporta
Veneţiei, pentru a se desm inţi apoi, c:ă
Principele Vala hiei ar îi murit 2) şi c:ă
1"\oldo\la ar fi trebuit să ră.mâ.nă. fiului
să.u. Se poate c:a 'ntr'a.c:ea.stă ştire confuză.
să. fie \lorba nu de moartea tatălui, c:i
a fiului l'î.a.te ia.ş , un bă.eţel, care prin 1 6 4 5 ,
când fu zugră\lit pe pereţii m ăn ăstirii
Strehaiei, nu a-Jea mai mult de 7 ani şi
al cărui mic: mormânt se a.îlă. si '
azi în
B iserica Dom nească d i n Târgo\lişte, c:u�
pri nzând următoarea inscripţie pe c:ar­
tuşul susţinut de cei doi lei laterali 3) :
i\JCE,'\ Zi\C EU tli\THEI 1\N CEST pJ\t\Î\NT REi\Cc,
PEN fR(J CE CU VOI CEl VII NO POC i\ PETREi\CE.
CELi\ CE i\tl FOST Oi\RECi\ND DE TOŢI PREi\ LJI.ODi\T1
i\Cutl Zi\C Fl\.RI\ SUFLET CU LUT ÎtlPRESURi\T.
NUt\i\J vl\. ROG G REŞITU TOŢI SR-t\I ERTi\Ţl
CE;ST t\ORt\i\NT Î\NHlNECi\T PORUREi\ CE;RCETi\Ţl.
In anul următor 1 6 5 3 , l'î.ai , l'î.atei ...
Vodă a\lu să sufere de nă\lala. lai va....
sile Lupa peste hotarele ţării. Pentru
oprirea wăjrnaşului c:e se apropiase la
30 km. de Scaunul domnesc: al Tâ.rgo\liş�
' ) Kraus, Siebenbiirg iscile C hronic, Vien 1 8 6 z, 2 1 9 ;
Chrom'cou Fucsio-Lupino· Oltardinulll, ed. T raasch, 5 1 .
2 ) Hurmazaki, Docum ente, IX- 1 , 8.
a) N . Iorga, l11.scrip!ii 1 , 1 0 .5 - 6 . -Existenţa monnânta­
Jui e confirmată şi de Paul de i\lep. Vezi mai departe.
inp.org.ro
'
NA ELENA
!"\. A T E 1 F\ S.
,
0 --
tei, bătrânul Domn , de 6 5 de ani, se -Jede
ne-Joit « Să încalece» însuş i, c:u toată.
cartea. La 1 5 l'î.a.i osi în Fi nta, an sat
pe Ialom iţa, unde�şi « tocmi tabăra, fă.­
c:ându .... si
'
santuri
, '
» , spre a opri accesul
\)ăei Ialomiţa c:e d ucea Ia Târgo\lişte. In
capul a 7 . 0 0 0 de oameni, o zi întreagă
cearcă a ţine p iept d Gşma.nului, tare
de 2 0 . 000 de sol d aţi. « l\lergâ.nd în toate
părţile » , pentru a îmbărbăta oştile, el
pierd u trei cai morţi sub dânsa l 1). Jm ...
puşc:at apoi în piciorul stâng, d in j o...
sul genunchiului, el continuă. a se bate
până seara pe c:âmpul de bătae c:e era
prins în reţeaua de ape ale Ia.lomiţei ,
Cric:o\lalai, Cri-Jăţului, V iroage i, marcat
si
, azi prin m o'Vile si , întăriri pol i gonale
în satele Finta... Postârna.c: ... coa.da Iz-Joru ...
lui-l'î.ăneştii Praho-Jei. .E o regiune joasă. ,
pe care regulat ş i azi o ploae repede o
transformă, prin re'Vă.rsarea păraelor, în ...
tr' o baltă i mensă.. O astfel de ploae c:ă ...
zată, în seara z ilei de 1 7 l'î.ai, aduse
prăpădul oştilor lai Vasile Lu pu în no ...
molul d ela Finta.
Greu bolna\J, dar -Jictorios, se întor�
cea Domnul, a doua z i , la Carte. Rana
căpătată însă i se c:angrenase. « Carnea
îi putrezeşte în juml glontelui» 2), c:a.u ­
zâ.nda ... i dureri mari. Prietenul Rak6 c:zy,
Principele l\rdealulai, care era c:u tabăra
prin apropierea hotarului, pentru a-.i \leni
în ajGtor, la momentul oportun, îi tri ...
m ile de îndată. d in S i b i iu a n abil bă.rbier
1 ) Kraas, o . c., �06.- Cronica ţării, tlaQar.ina lsto ricu 1
IV, .3 2 +-5 .
'1 Kraus , o . ţ . , z o a .
 l''\ O RtlT TE DOJ'l EŞTI 171

(ba!bier) , spre a... i curăţa rana. Insă un
bărbier polonez, aflat în sluj ba lui 1'\atei,
dar cumpărat de Lupul , după ce în�e�
ninase rana cu un bandaj otră� it 1 ) , care
cauzase umflarea întregul u i corp al Voe....
�od u lu i , --acest polonez conced iă pe băr�
b ierul sas, ca din partea lui 1'\atei, spu�
n&nd că Domnul mulţumeşte prietenu lu i,
dar acum nu are ne\)oie ele ajutoare
Vă rzarul 1 ) , se răscul ară, pătrunseră chiar
în camera Domnului bolna\), în urmărirea
acelor eloi boieri, pe cari îi şi pedepsesC'
cu moartea.
*
In aceste cnmplite \">remi se stingea
de supărare, în A ugust, acelaş an 1 6 .5 3 ,
sotia Voe\">ocl u la i , Doamna Elena, d in fai­
m � sul neam al Herăstilor 2), la 5 4 ani de '

111eclicale. Curtea. însă , îngrijorată ele sta... \>et r stă şi clapă o con\"> ieţu ire ele 4 0 ele an i .
rea ! n i 1'\atei, scrie d i n nou lui Rak6czy, « fa îngropată ca c inste ş i c a mare
care tr imite un nou bărbier, pe Iacob el in pon1pă » 3) în Bi erica Domnească el in Târ�

l'lormântul lui l'lateiaş Ba arab din Bisedca Domnească, Târgollişte.

Făg�raş, care şi el, în sch i n1bal a 80 flo­
rini, e momit a se întoarce, fără a fi \)ăzut
pe Domn, clar care reuşeşte totuş a pă ...
tt·unde la Curte, a în'Jedera, experimen ....
go\) işte , lângă fiul 1'\ate iaş, în pronaosu l
biser icii, în dreapta, acolo unde ocl ini ...
oară se r i d i ca scara pe care Doamna
si
, suita sa obisnuia a se urca în cafa-
'

t&nd pe an c&ne, că ban daj a! era otră­ sul b iseri cii, l a slujbă.
�it şi a calma d urerile Voe\>oclalui prin ...
tr' un noa plas t ure 2 ) . ' ) N. Iorga, Răscoala Seimenilor, i n ilnalele ilcademiei,
Dar succesul dela finta mărise aro .. f
9 r o 9 r r.- Vezi şi V . D.-ăg hiceanu,
Curfile boiereşt i: Go­
leştii , 1 9 13, i 28.
ganta ostilor sale : Dorobanti i s i Seime ....
' ' ' '
i n Con\lorbid Litera!�e ,

t\ormântul lui Soco! din Cornăţeni (mâna dreaptă a l u i

nii, cari, exc itaţi ş i de extorsiunile fis ... J'\ atei ,) şi el o m o r î t , l - a m g ă s i t lângă Târgovişte. V e z i N. Iorga,
cale ale lui Ghi nea Vistieral si Radu inscripţii Il, 95 .
�� Piatra mormântuJa a mamei sale, Despina, e azi incor·

1 ) Jb. d., 208. porată i n colec ţ lile eplgrafice ş i de maluri ale Con1isluQii.

2 ) lbid., �09, a) Cronica ţă•·ii, ibid., 3� .

inp.org.ro
1 72 BULETINUL COJ"\ISIU HII t\OliUl'lEHTELOR I STORICE

O l angă inscripţie ami nteşte toată ja� r upttccjCi\cti:: III\Ît;>. c-l;pttctti'. 1 1 peGIIIITEI\IIt\A Ilo:>�
lea aceluia ce rămânea 1). copmtu,tt, •tttCTb.i "'' xl:"" ci\ro•tcnt "i c�c:r
�

f\dW Ht\A ,l,o:>GpC,A.iTEMHILJ,j tt j H ctC'Ji �- • • •

j CI\11 llt\1\\ENI\ ECTI\ np·tCE:ET j i\�t;\ rZn;.t:AI\Î ll.:>t\\t\r,\Tfi\tlllll,t\ npEC E i\lll>ttA 11 CGCHX CII 1-1
EI\EIII\Î, t>NAriiiii\Î ��'"f\Ei\HIIYl:IIWft;\ dup . �
'1' 'iK,A.b.Î C�GtTOf\t\Tfi\tllllJ,t\ . . . CC npe&Ei\11�
•

j '" jlllllJ,II npECid�TMrlV 11 t:i\r O'ICTIIRiaUUi\ . . . �.;�:�,\\ nM•tE,\1 11 p�>.i,A.Mtie,\1 ccottx ;.Ke H c�·
[3ttlli\ ]tUIHC !>Ît;\ llct'lt\MIIII>d 11 CCEE:C>f\1\Î 11 A'L>� d:x� ri\IH:CT CINti CI>OII'It\ NI:T$ npEXOf\t;\LIJ�
,A.Oimttr\.V rctiptt, Îtlrt:E f\Rt\ÎIIJH f\Gt\ f\t\Ct;\ c�3ptt [ c jT,, cr.oerw ii,!,. 11 c�iTict '"ipct ,...3 p
LI,ii\1\ÎX F:� CttH'l: C � npS"'HC1\I IICrli\�tmCWI-I
1\'JiT�, t\IHCrll U,pt:;cw Ge>rct,A.t\TC,A.t\Ht\;;\, C�3�
,A.t\TEi\HIIlJ,t\ i\\CH<lCTII j p j . . Ci\
. • • [cTjC
. • • • . Homo natus ele mu lierc

l'lormâ.ntal Doamnei Elena din Biserica Domnea că, Tâ.rgo\Jişte.

Gt\A c�[:'lj,A.GH3t\TEi\HIHJ,d HIILIJ IIX 'IKIHt\ . • , . Bre\Ji \1i \Jens t empore repleta r
1"\ultis m iseri is, qui q uasi flos
') Datli Ia . Iorga, lllSCripfii 1, 1 0 7 , unde se găseşe ş i
traducerea :
Egred itur et conteritur
1\cesta e mormântul prea l u minate, Elena Doamna, stă.. Fag it \Je lat am bra.
pâna, prea pohtită soţie a prea I uminatului, blogocestivalui
Iob. cap. 1 4.
muntenesc stăpân şi Voevod şi moştenitor Domn, care de
_
două ori douăzeci de ani implinind in urednicia de soţie a
dat multor biserici danii bogate, care a zidit mlinăstiri... Dar cle�abia \1inclecat, în apropi erea
a ridicat săracilor, a apărat cu credinţă şi râună biserici ; Paştilor d in anul 1 6 5 4 , la 20 Martie, se
drept credincioasă, a făcut bine totdeauna dese l ucruri blago­ întâmplă o nouă 1) răscoală a Seimenilor,
cistive şi a prijinit foarte multe toate... şi a fost prea cari închid Voe\Joclalai ce eşise la pre.-.
mare dătătoare de sfaturi Ia ai săi şi la alţi. Cu prea mare
plângerea şi tânguirea alor săi şi a tutulor, şi-a inchinat
um blare porţile cetăţii. Aceasta acluse
lliaţa, implinind ani ai uârstei sale 5 .J. şi anul dela facerea
sfârsitul
'
lui. « Cu mare necaz, petrecând
lumii 7 16 1 , iar dela Intruparea lui Damnezeu - Cu\,ântul
1 652 - 1 65 3 . J) Cronica ţbrii1 ibid. 1 3:! 8 şi Kraus, 1. c . . 219

inp.org.ro
 .M.OR1'1IHTE DO.M.HEŞTI 1 73

1"\.a.tei Vod ă d in zi în z i » , se sfâ.rşl în a. tea.n , după o d o m n ie de 2 1 a. n i fără 5

doua. Dumin ică a. Pa.şt ilor, cl apă o bol ire luni ş i 1 1 zile, l a. 6 6 de a. n i .
ele câte\?a. zile. Il întinseră p e o ma.să d in s a. l a Di\?a.�
1"\.ari la. 9 Apr i l i e d i mineaţa., <' şezâ.nd nulu i : « zăcefi ca fa.ţa. descoperi tă, după

.M.ormântnl Doamnei Elena. V edere de detalia a capacalni.

pe jeţ » 2) în loggia palatul u i tâ r go\)iş ....

2) Chro11ico11 Fucsio-Lupino· Oltardinu1tt, H . ­
Cro11ica fării, 3 3 0. - Pa o l de .'\ le p, Călătoriile Patriar­
hullli 111acarie, ed. Ciorano, Bucureşti 1 9 0 0 , 1 0 9 .
« obicei. Era. îmbră cat c u ha.ine regale
« de scu m p broca.rcl, blănite cu sa.111 a r
« de mare pret si C ( l nastur i de a.ur si
« d e arg int po l e it . !1\?efi pe ca.p an pr�M

inp.org.ro
1 74 BULETINUL C0/'1ISIU li 1'10NU1'1ENTELOR I STORICE

«ţios c:alpac de samur. Il acoperia peste « rnânări si

' toate bo ieroaicele, cari plân ­
« tot dela cap până la pi cioare un fel de « geoa şi se boceau » 3).

1'1ormântal lai 1'1atei Basarab de la mănăstirea 1\mota.

« giulgiu de atin alb, pe ea re era d e� Rogă d u n île m ort uare fu ră citite d e

« ernnat o c ruce de au r. I n jur erau la- 3) Paul de i\lep, o . c., 1 1 4.

inp.org.ro
 1"\ 0RI"\Il'HE DOI"\N E ŞTI 1 75

Pat6arhul 1\ntiohiei, 1"\acarie, atlător în \V1'110K.t1'E.\ 11 \V1'NORN1'M, H H I\01\ I I ii\E n o�

ţară .-11 transportară apoi subt un um .... &'hii>,A.EN, fiO&'h,A.tt H K 11 A\ttOrH ii\E \Vf\OI\'f>H Î H
brar în curte. După îm părţirea l umână­ fiO&ii,A.OHOCEU,. rt p EC M E $ n. h t Epdr\VE C1'pdw�
rilor şi sfârş irea slujbelor, se î nconjură
H h. Î H , ,A.p8rtVtl\ .1 ,\CT�fl lnil>, 3 E1\\I\Ii CEOEH
Biserica Dom nească de întreg cortegiul
L>Ord1'N1'EI\, l l ;.t;E C'l. EEI\ 1 1 1-\ H COrtt1'CTROt\\ �1
în cap u l căruia se aflau patriarhul, noul
Dom n , ep iscopii, preoţi i , boer i i , eloi câte f�'l. &'?·t.x'l. \Vr : I I I\ I E,\\ , Tll XM\UpN\\1, f'CĂ ROE:t\
doi. I l duseră apoi în na\/a biser ici i şi îl ,A.Ed,A.ECt-:\ 1 1 Tptt 1\'hT, $ C i t E \\1 f'C,A. 1; K'l. 1'1\$�
înmormântară într'un cosciug regesc, «ală� CO LJ,'l; Il 1\\dCTIIT 1; CT.tpOCTI I , &'hNf>T� r CĂttE
turi d e groapa ră posate i Doamnei ş i a
..-''Xt'.A.·
f iul o i lor» , cum ne spune ş i d iacono l Pa...
*
triarhnlni 1"\acarie, Paul de ?dep 1 ) . * *

*
Dar în răscoala Seimeni lor el in 1 6 5 5
toate morm intele B i seri c i i Dom nesti fură
profanate 2). « Desbrăcară tru puri ! � şi le
arun cară. a inele şi le purtară astfe l
prin oraş » . Oasel e steteră mult timp
« afară în b iserică » . In urma l u i Con..,
stantin Cârnal , ele fură aşezate la loc,
desigur, d e nepotul lui 1"\ate i, Preda
Brânco\/eanul , care însă luă osemi ntele
Voe\/odului si ' le d use la mănăstirea J\r...
nota, zid ită. d e 1"\atei Basarab, şi unde
el se afla noa ctitor.
Realiză astfel dorinta ' lai 1"\atei .... Vodă
el e a fi îngropat lângă. tată l săa Dancia l ,
î n această mănăstire, « în lătnri, departe
d e răutăţi » 3) .
Sub îngrijirea nepotul u i se făc(r de
mesterul
' fa\/orit al lui 1"\atei Basarab o
fru moasă marmură., cu o d uioasă. in�
scr ipţie 4 ) :
.1 "1.e 1Uii\ I I T 1\\d,O,UI rMcdp,u:d
i\<11'1� ldii-\OI'f\d U t\'lt\t\ 1 1 1 1 1 -\
1\R\ �rpo &M X ÎII Cr>Ît-:\, 1\\�il-\ 1\dr\p-.& I J U,A.p·h i i W H 1 1
-
1"\orm intele fam i l iei lui 1"\atei Basarab
sunt unele d i n cele mai fru m oase ce
a\/em . Ele sunt l ucrate în stilul fa\/orit
Dom nu lui, un baroque polonez, în care
stil se lucrează mai toată a sa argi ntărie .
Toate morm intele sunt l ucrate cu ace ...
iaş factură, d e c i d e acelaş m eş t e r.
I n iţialele numelui l a i sant g ra\/ate pe
mormântul dela l\ rn ota :
M_. il . P. E.
Duetul l iterelor inscripţiei e polon.
1\\/em d e aface deci cu un m eşter scuJp..,
tor polon, care \/a fi condus scal ptarea
bisericii Stelei d i n Târgo\/işte, rid icată,
precum se ştie, în 1 6 � 6 , d e Vasile Lupu,
în stil gotic bizantin, d e pe moda moJ ....
do\Jenească.
l\celaş m eşter, d esigur, face el in spi�
rit de pietate ş i un modest m ormânt în
bis. Sf. Dimitrie elin Târgo\/ işte unui că­
pitan nemţesc, m ort în 1 6 5 4\ scris cu
r.:ildu� r:,\r•o acelaş kl de l i teră ş i pe acelaş gran it
11 GOH:O,tl.tt ."l f,\\- roşu lcrcios, italienesc; ca care e lucrat
' mor mântnl Doam nei Elena.
si

1\\UI\O&d'I'E1\ , i\\INI'I I •rpr>rm r 1 1 ,\\OIIdCTUP\\It\\ V: RG. DRĂGHICEANU.

1 ) l'«ul de i\Jep. o. C. , 1 6 1 . 1\i..:i za�e f"\atd Basarab c u mila lui Dumneze:r odinioar i
o) N . lorgn, n . c . , 1 0 6 . Paul de illep , o . c., 2 2 9 .
Ş i actul lui stăpân şi Domn al Ţării Româneşti, bărbat înţelept, îndură�
Duca Vod ă : o J au îngt·opat in tinda Bisericii Domneşti, iar apoi
.. tor· şi milosth', intemeetor- şi înoitor a m:.rlte biserici şi mă ..
fiind multe răutăţi şi robii in ţară de limbă păg§nă, j .. au scos năstit"t, nidodată biruit ci bit·;.r itor, şi a multe inl.linged in ..
oasele afor·ă. Şi au stat cătă\la \11·eme afară în biserică. In vingător, prea slăvit, duşmanilor înfricoşat, prietenilor de
urma lui Constantin .. Vodă, fiind oasele lui tot desgropate, folos, imbogăţitor al ţării sale, cel ce cu multă b :J găţie şi
l e-au trimis cu cinste tocmai la l\r·nota » : Condica rn .. rii J\r.. intru toate îndestulat in lină pace a domnit 23 de ani, a
notn, 2 0 9 . adormit întru Uomnul la cinstea bătr·âne�ii, în nnul 1 6 5 + .
;J ) Condica m-rii .'\ r·nota. 5) Inscripţia la N . Iorga, o. c . , 9 0 ,
4) Vezi N. Iorga, o. c . , 204, unde se dă traducerea :

inp.org.ro
 LES PIERRES TOtlBl\LES D E tlf\THIEU Bl\SSf\Rl\B,
DE SA FEtltlE H E L E NE ET DE SON FILS tll\TEif\SH.

Les pierres to mbales d e tlathiea Bas... c:n 1 6 5 3 , apres q crarante ems de ma ­

sarab pr ince de Valachie ( 1 6 3 2 - 1 6 5 4),
de sa femme Helene, de la lignee celebre
d es boi"ars Heresca, et de son fils f'la ...
teiash, sont parmi les plus beaax exem ...
plaires de monaments funeraires venant
de nos \J ieux princes.
D'apres leur facture et d ' apres le
trace des caracteres des inscri ptions,
e lles sem bleraient etre l'oeawe d'an sculp....
teur polonais, qui paraît a'll o ir d irige les
tra\laux de constru ction du monastere de
"Stelea" , bâti en style molda'll e (me ...
lange de byzan tin et de gothique) a Târ­
QO'Jishte. On en 'JOit les initiales, tl. L .
R. B . , sur l'une d es pierres to ;nbales
dont il est question.
tlathiea Bassarab mourat en 1 6 5 4 , le
d erni.e r d e sa familie, apres a'Jo ir ea a.
deplorer la perte de son fils tlateiash,
sar\Jenae, tres probablement, en 1 6 5 2 ,
ainsi q a e celle d e son eponse, MceMe
riage.
Ces malheurs de familie, joints au x
soaHrances d ues il l<1 blessure qu'il a\la 1
rec;ae pend ant la guerre a\lec Basile Lap u ,
prince d e tlol da'Jie, a la batai lle d e Fi nta
( 1 5 - 1 7 mai 1 6 53), OU il a'Jait e Le atteint
par ane balle, ainsi qu'a la doalear qae
lai causa la re\Jolte des "sdmens" (troupes
m ercenaires composees snrto crt de Serbes),
hâterent la fin de sa 'Jie.
l is ont e ie ense'Jelis tous dans l'eglise
" Biserica Dom nească" de Târgo'Jishte,
q a i ser'Jait ele chapelle au palais prin ...
cier.
Par S J ite d'cme nOU\lel le rebellion des
"selmens" , pendant laquel le les to mbeacrx
princiers farent profanes, u n ne\lea d a
prince, Preda Brânco'll e anu, t i t transpor...
ter et inhamer a. nou'll e aa les restes d e
tlathieu Bassarab a u monastere d ' l\rnota,
bâti par le pere de ce d ernier.

inp.org.ro
 BISERICILE
DIN
OLĂNEŞTI ŞI MUIEREASC A DE SUS
(JUDEŢUL RAMNICUL vALCEI).
--
Multe din satele noastre nu s'au oprit, î n
desvoltarea ..for artistică -plastică, numai l a
cele câteva elemente de a rtă decorativă,
ca podoabele corporale ori alesăturile ţe­
săturilor şi scrijelatul instrumentelor de lu­
cru. Când norocul le-a adus î n apropiere
vreo mare "ctitorie" domnească sau boie­
rească, ori ele au fost aşezate în preajma
unor a stfel de cuiburi de bogăţie artistică,
atunci, ceva din măestria l iniilor acestor
mari modele s'a impus şi unei i ntuiţii ceva
mai grosolane de rustic zidar ; ceva din
coloritul vioiu al frescurilor lor, ceva din
rotunzimea şi expresivitatea figurilor de
sfinţi şi sfinte, pri n se cu mai multă artă pe
pereţii lor, a rămas întipărit şi pe retina
mai puţin deprinsă cu delicate nuanţări a
zugra v ului de sat.
Opera de artă, se ştie, i mpune, stimu­
l ează şi emulează -- caşi organismul viu-cu
cât este mai desăvârşită ; ea cucereşte şi
aţâţă nu numai pe aceia ce trăiesc din meş ·
teşugul ei, ci şi pe cei ce o privesc mai
dela distanţă, ca o lucrare a altora. Popo­
renii, moşnenii, boierinaşii şi preoţii u nor
asemenea sate , având astfel de modele in
faţă, nu se vor mai m u lţumi cu ori şi ce ,
când va fi vorba, de pildă, să-şi ridice şi
ei locaşul lor d-zeesc. Şi atunci , din mis­
tria şi penelul celor dintâi şi din cheltuiala
celor din urmă, dar mai ales din marea
râvnă a tuturora, zidar, zugrav şi poporean­
râvnă nu de a întrece, dar de a se întrece,
nu de a egala, ci de a se apropia de mo­
d elul dinaintea ochilor-v or răsări lucrări
cu mult mai presus de nevoiaşul ŞL sără­
căciosul utd.
Buletinul Comisiuoii M.onumentelor lstori..:e.
inp.org.ro
..
0--
In modul acesta s'au ridicat, c red, cele
mai multe din acele biserici şi bisericuţe
de sat, care, cu toată modestia proporţiilor
lor, totuş, p ri n armonia şi si metria liniilor
lor, prin pitorescul întregei lor înfăţişări,
te poftesc să te abaţi din drum şi să le
dai câteva clipite de desinteresată contem·
plare.
Satele Olăneşti şi Muiereasca de sus sunt
cele mai tipice exemple in această pri­
vinţă. Aşezate cam la j umătatea d rumului
între m-rea Cozia, l a nord, Bistriţa şi Hu­
rezul, la miazăzi-cale de o j umătate de zi
pentru sprintenul picior al muntenilor noş ­
tri-şi fiind la o palmă de loc depărtare ,
spre răsă rit, atât de schitul harnicului epis­
cop Ştefan-Sărăcineştii - cât şi de cate­
d rala episcopală d i n Râmnic, influenţele de
care vorbiam s'au putut exercita aici într'o
măsură mare ; intr 'o măsură mai mare
decât în satele vecine şi d i n pricina unei
mai bune stări materiale a moşneni lor din
aceste localităţi.
* *
B iserica cea veche din Muiereasca stă
tupilată lângă biserica cea nouă-nouţă, cu
trufaşe proporţii, dar urît zugră vită. Este
aproape ruinată ; cu n iţică bunăvoinţă însă
s'ar putea totuş îndrepta şi păstra trupul
principal al clădirei ; dar nu se vede această
tragere de inimă nici la enoriaşii, n ici la
preotul de astăzi.
Tinda boltită aită da tă, cu intrarea prin
faţă, dar mai târziu închisă, are o urîtă
intrare laterală şi stă gata să cadă ; din
ea nu s'ar mai putea nimic salva şi nici
n'a r prezenta cine ştie ce mare însemnătate
23
1 Î8 BULETINUL C01'1ISIUNii 1'10NUI'1ENTEL01:{ iSTORiCE
Pe dinafară, înfăţişarea de total a aces­
tei b isericute este umilă şi săracă : şi, pare
mai umilă prin dărăpănarea în care a fost
l . S f. Parasc hiva, fresc î n b i s . din Muiereasca d e sus.
lăsată. Dar pe cât de urit ii este exterio­
rul, pe a tâta te uimeşte frumuseţea zugră-
2 Sf. Al'11. M i h a i l, fresc în aceeaş b i serică.
velei din lăuntru. Este o zugrăveală care
nu şi·ar putea ave a modelul decât în fru­
moasele frescuri dela Hurez. Chipul cuvi-
inp.org.ro
oasei Paraschiva, cu caracteristica aureolă
reliefată î n gips striat - la stânga uşei de
intrare în pronaos-ori acela al Sf. A rhan­
ghel Mihail, cu acelaş fel de aureolă - la
dreapta aceleeaş uşi- dovedesc cu p nso­
sinţă aceasta (v. fig. 1 şi 2).
In pronaos, pe peret e le dela intrare şi
la d reapta uşei, se găsesc chipurile ctitori-
3· U � a bis. • Sf. 1\ icolac» d i n Olăneşti.
lor : boeri n aşul A n drei Drăgoescu şi soţia
sa Maria. Cel dintâi, cu ciubote ardeleneşti
şi cioareci strâmţi, olteneşti, în picioare,
poartă, aruncat ca valcreşte peste umeri,
un dolman tivit pe margeni cu blană şi
împodobit cu găitanuri, iar pri virea-i se
îndreaptă îndrăsneţ înainte-ochiu de pan­
dur i n floarea vârstei ; cea de a doua,
 BISERICILE DIN O U'\ N EŞTl ŞI 1'1UJEREA SCA DE SOS
in portul obişnuit al japâneselor oltence,
priv eşte mai spăsit în jos.
Biserica a fo >t zidită în 1 744, în zi lele
"credinciosului Io. Mihai l Racovită voevod
şi episcop Râmnicului Grigori e " .
Cu ceva inzistentă d i n partea Comisiu­
nii Monumentelor I storice şi inte rvenţia
Casei Bisericii s'ar putea, cred, convinge
comuna-destul de bogată de altfe l-să facă
sacrificiul a o mie - două de lei cu care
s'ar putea opri ruinarea şt adăposti ele
ploi frumoasa pictură.
..
*
*
Dintre cele patru biserici din Olăneşti­
toate monumente istorice după vechi me-
4· Bis. • Sf. Voivozi • din Olăneşti.
două prezintă mai mult interes artistic.
Una, cea mai nouă dintre toate, p rezintă
numai o foarte pitorească înfăţişare şi linii
arhitectonice hine p roporţ ionale (fig. 4) ;
cealaltă, de altfe l cea mai veche, mai oferă,
pe lângă înfăţişarea ei arhitectonică fru­
moasă, şi o bogată sculptură în lemn la
tâmplă şi mai ales la uşa de i ntrare, pre­
cum şi o frumoasă zugrăveală (fig. s).
Cea dintâi poartă h ramul Sf. Ingeri sau
Voevozi, iar p isania ei în întregime sună
astfel : " Cu ajutorul lui D · zeu, din te­
melie s'au zidit această sf. biserică întru
slava sfinţilor mari lor Voevozi M[iha i l] şi
Gavrilie de robul lui D-zeu p rotopop Ion
Armăceanu ş i D umitrie Logotet Alexan­
dru Olănescu, in zilele bine credinciosului
inp.org.ro
1 Î9
domn Io. Alexandru Nicolae Şutu Voevod;
leat r 8z:::> , Iulie z8" .
Cea de a doua este zidită la 1 7 r8 şi
poartă hramul Sf. Nicolae, iar p isania ei a
mai fost odată publicată- v. Rev. p. Ist ..
Arh. şi Filolog., X IV, 1 913, p. 76 -dar a
fost necomplet citită, deşi este de o foarte
citeată literă şi n 'a re ştersă tu ri aŞa de gra­
ve, încât să n u poată fi uşor interpretată
de un deprins paleograf. Intreg redată
pisania aceasta spune :
Cu vrearea Tatălui şi cu ajutorul Fiului
şi cu săvârşi rea Sfântului Duh, amin. Zidi­
tu-s'au această sfântă besearică întru cinstea
şi l aGda sfântului arhiereu Nicolae, elen te­
melie, cu toată cheltuiala robului ( lui) D u m -
nezeu jupân Drăghici Căpitan Olănescu
şi a jupânesei lui Ecaterini i de Oteteliş, în
zilele (in sia voneşte : vă dni) lui Io. Ion
Voevod şi episcop Râm. kir Damaschi n .
Isora v n i c popa Ghinea. l u i . zo. Leat, 7 226
(= q r8). Pis. Popa Teodosie.
Partea cea mai artistică este uşa de in­
trare (fig. 3). In dreptunghiul de sub aco­
lada de sus se vede scu lptat vulturul cu
două capete, închis într'un cerc sustinut
de cei doi lei o l teneşti. Să fie acesta vul­
turul cantacuzi nesc sau cel nou al stăpâ­
nirei au.striace de atunci, când uşa - a fost
aşezată ? 'aş putea spune.
In partea de jos a dreptunghiului stă
inscripţia : Această uşe a sfintez" bisearici
este făcută, leat 7237 ( = I J29). iar în mij-
 i 8o BULI�Tll'IUL COI'l!SIUNII 1'10HU1'1ENTELOR i STORICE

Ul

inp.org.ro
 BISERICILE D I N OLI\NEŞTI ŞI 1'\UIEREI\SCI\ DE SOS
loc, i n partea de jos a uşei, este săpat des­
tul de clar numele : Drăgoz'. Este numele
meşterului, care a cioplit cu atâta m ăies­
trie şi răbdare uşa aceasta şi probabil şi
tâmpla din lăuntru : încă un n ume deci la
şirul meşterilor din trecutul nostru.
Celelalte biserici din Olăneşti nu pre­
zintă prea mare interes a rtistic. Cea mai
veche din acestea este u n fost metoh al
Episcopiei Râmnicului şi este aşezată în
valea cătunului Comanca-Petriş. A f0st
zidită de dvornicul Bujoreanul -călugărit
cu numele de Pahomie-ajutat de căpitanul
Drăghici Olănescul, ctitorul bisericei Sf.
Nicolae din sat -si ieromonahul Teodor
( Teodosie?J Olă nesc� l, p robabil pisarul, popa
Teodosie, de pe inscripţia dată mai sus.
Pisania a căzut şi nu se mai găseşte, dar
data n u poate fi decât I ?-J-6 sau 1 748, după
LES E GLISES D'OLĂ.NEŞTI ET DE 1'\UIEREA.SCA.�DE�SUS.
L'architecture religieuse avec ses anne­
xes : la sculpture sur bois e t la peinture
murale de quel ques-uns de nos villages
a ete considerablement influencee par l'art
des grandes fondations religieuses avoisi­
nantes, dt:tes a nos vo·i vodes et boyards.
Sous ce rapport, les eglises des villages
d'Olăneşti et Muiereasca-de-Sus (dep. Râm­
nicu-Vâlcea), nous en fournissent un carac­
teristiq ue exemple.
Situees dans le voisinage de nos v ieux
et celebres monasteres, les egl ises de ces r i­
ches villages de « moşneni >> (paysans libres),
depassent de beaucoup en beaute les con­
structions similaires d)autres villages, qui
n'ont en vue que l'utilite.
L'eglise de Muiereasca-de-Sus, b â tie en
1 744, et qui tom be p resque en ruines, est
peu remarquable par sun exterieur, mais
elle brille par les fres q ues de I'interieur,
inp.org.ro
181
cum reese din inscripţia zugrăvită l a stân­
ga uşei de i ntrare în naos şi din po mel­
nicul scris pe firida unei ferestre din altar.
Cealal tă biserică poartă hra mul Sf. Ion
Botezătorul şi este ridicată de boerinaşii
din cătuna Brăneştilor, Gheorghe Brănes­
cul, Barbu Bratu şi arhima ndritul Iosif Să·
răcinescul, la 1 810, în timpul ocupaţiei
ruseşti.
* *
Şi acum, inainte de a incheia, ţin să aduc
aci mulţumirile mele celui mai talentat şi
zelos tovarăş de escursii, fostului meu e lev,
Catul Bogdan, actual student la arhitectură.
Lui se datoresc aceste schiţe şi mai ales
de dragul lor a m scris aceste rânduri. Cu
aj utorul talentului lui, poate, voi mai a vea
ocazia să dau la lumină şi alte colţuri,
ascunse încă, de frumuseţi artistice din ţară .
E N . I O NESCU
Profesor la Lic. M i hai-Viteazul
dignes de toute autre grande fondation
religieuse (Fig. 1 et z).
Des quatre eglises d'Olăneşti, deux se
distinguent des autres par leur beaute a r­
chitecturale; ce sant celle des archanges
SS. Michel et Gabriel, bâtie en 18zo
(Fig. 4) et ce lle de S-t Nicolas, Ia plus an·
c ienne et la plus belle, construite en I ] I8
( Fig. 5 ).
La partie la plus artistigue de cette der­
niere est le narthex et surtout Ia parte
d'entree en bo :s de chene, sculptee par le
maître D răgoi, qui, conscient de son talent,
ne Iaissa pas son oeuvre a nonyme, comme
tant d'autres de son epogue, mais grava
son nom a u bas de la porte, parmi des
fleurs sculptees (Fig. 3). Cette parte fut
terminee en 1 729, comme le temoigne l'in ·
scription gravee au-dessous de !'embleme
sculpte a la partie superieure.
 PIETR E PĂRĂSITE.
--
, ,
' •i
'Z-o '
1
1 . Bază de col oană, la Barăţie - C.-Lung.
Risipi rea multor biserici româneşti a lăsat,
drept mărturie a frumuseţii lor, pietre uitate
in preajma locului unde ele fuseseră ridicate.
Cără midd zidurilor lor desfăcute a servit
ades la întemeeri profane, pe când pietrele,
cu înflorituri pe ele, fură ţinute "de fru­
m useţe" sau împlinind o slujbă nedemnă
de frumuseţea lor şi de trecutul de care
sunt legate.
Deasemenea prin prejurul bisericilor p re­
făcute, se află uneori trunchiuri din coloa­
nele tindei lor distruse ori din chenarele
ferestrelor, cari au fost lărgite.
Rămăşiţele acestea spun, celui ce le cerce­
tează, cum a fost biserica de odinioară , aju ­
tându- 1 s ă reconsti.tuească i maginea monu­
mentului disparut sau mutilat.
- Acestor pietre şi reconstituirei pe te­
meiul lor) li se cuvine un capitol anume
în isţori;:ţ arhitecturei româneşt i .
inp.org.ro
0--
CÂ M P U L- L U NG.
1. La Bărăţie.
a) Două baze de coloane (fig. r ).
I n tinda de geamlâc, aşezată inaintea ră­
măşiţei vechiului locaş gotic, care azi ser­
veşte drept biserică, se află două b a ze de
coloane bogat scul ptate în piatră.
Faţa lor inferioară e un pătrat de o m,4I5,
înconjurat de ove; faţa superioară un cerc
cu diametru\ de o m, l g; înălţi mea - distanţa
între cele două feţe - o m ,28.
Compoziţia scul pturală e alcătuită din
patru foi de acantă, cari, răsărind din col­
ţurile feţii inferioare, se îndreaptă în sus
spre mij loc şi se resfrâng inapoi, când a­
jung aproape de cercul feţii superioare. Din
rădăcina fiecărei foi pornesc, î n sus şi în
laturi, câte două cordele împodobite cu perle.
Ele se întâlnesc şi sunt pri nse în brăţări
câte două-două, la jumătatea laturelor pă­
tratului, a poi fie- care se termină în câte o
buclă, de sub care l u necă, spre foile din
colţuri, o frunză uşoară.
Deasupra acestei îmbinări de foi şi cor­
deie e aşezată o coroană de frunze pre­
lungi, care înconjură faţa de sus, rotundă, a
bazei.
Bogăţia acestei scul pturi pare demn3. mai
mult de coronamentul unei coloane şi uşor
pietrele acestea pot fi luate drept capite luri.
Dar adusătura foi lor din colţuri, cari cresc
firesc în sus şi îşi încovoae vârful în jos,
înlătu ră o asemenea p resupunere. Nici şirul
de ove nu-şi a re rostul deasupra u nui capitel :
el ar constitui u n abac, pe care arhitectura
românească, .spre deosebire de cea romană
şi bizantină, nu 1-a cunoscut.
Amândouă bazele au una din laturi nes­
culptată, ci numai tăiată din gros, lucru care
dovedeşte că coloana, sus ţ inută de această
 PIETRE PĂR ĂSITE
bază, era alăturată de un zid, latura nelu­
erată a bazei fiind ascunsă vederii.
De obiceiu însă colonadele arhitecturii
româneşti se leagă cu zidurile, nu prin co­
loane întregi, ci prin jumătăţi de coloane
alipite de zid.
Ca un lucru rar în această arhitectură,
portalul paradisului A ntim din Bucureşti
e format d intr'o arcadă tinută pe două co­
loane întregi, aşezate intr'un unghiu deschis
anume în grosimea zidului.
Ar fi putut îndeplini acelaş rol coloanele
ale căror baze se păstrează azi la Bă răţie?
După fel ul ornamentării lor bogate şi largi
şi p ri n asemănarea între ele şi ornamentul
bazei coloanelor din lăuntrul bisericii Col­
ţei ( r), sculpturile de la B:trăţie pot fi so­
cotite ca făcând parte din epoca cantacu­
zinească a arh i tecturii române.
In j urul Bărăţiei se află de a l tmintrelea
un şirag de chilii frumos boltite (2). La
capătul de m iazăzi al lor e turnul clopote­
lor : o zidire ce nu pare mai veche de 200
ani (3). E probabil dar că cele două pietre
sculptate nu sunt aduse de aiurea, ci că au
impodobit şi e le o parte din aceste acareturi,
\- -
V •
. 1 �
� /��;:::::.-�-------�-=�::_-
}� c c
Pietrele dela uşa Bărăţiei, C.-Lung.
2 Vedere d i n laturi . 3· Vedere de faţă.
( 1 ) La Colţea se găseşte aceea� compoziţi � de
foi, pornind din colţuri, desvoltată însă în J Urul
unui octogon.
l2) F oisorul scărei ce sue la ele are partea de sus
şi înveli t oarea refăcută greşit, în urma u r.ui i n­
cendiu. O fotografie păstrată de preot îl arată în
forma lui anterioară, bună.
inp.org.ro
1 83
ridicate acum 2oo de ani în jurul bisericii
gotice.
b) Alte două pietre sunt la uşa biseric i i
Bărăţiei (fig. 2 şi 3).
Ele au o for mă neobişnuită i n arhitectura
românească , deşi linia ornamentului ce le în­
făşură nu e străină acestei arhitecturi. Forme
similare se află la mănăstirea dela Râmnicul­
Sărat, la coronamentul uşei bisericii (fig. 4).
Tiei una din feţele lor orizontale nu e
regulată şi pietrele acestea par a fi fost
infipte undeva, servind drept suport. Fac­
tura ornamentului e grosolană.
II. La biserica Domnească .
a) Rămăşiţele unei colonade.
Trei capiteluri şi trei baze (fig. 5 şi 7).
it:
+· Fragment din coro!lamentul dela uşa bi­
sericii mănăstirii R .-Sărat.
\
( 3) Acest turn li: fost �ăr t peste linia de zimţi
_
ce susţinea streaşma, p n nt un adaos unt pentru
orologiu ; el, ca şi clădirea de peste d rum _ de e l2
formau un colţ pitoresc al Câmpu-L ung � lm .. Fura
păstrate în forma dintâiu în stampe ; ăspa � d t t � pe
vremuri. Grigores ciJ. �nsuş· le-a ptctat 1nţr unl\
d i n tablourile sale..
1 84 BULETINUL COtliSIGNII tlONUtlENTELOR ISTORICE
Două perechi sunt aşezate pe stâlpii por­
ţilor i mprejmuirei, la i ntrarea principală în
mănăstire.
5· Capitel la bisL'rica Domnească
din C.-Lung.
Un al treilea capitel şi o bază, amândouă
corespunzătoare unei jumătăţi de coloane,
sunt puse, cu ornamentele şi profilele i n
pământ, l a intrarea chiliilor d e apus ale
bisericii.
Piatra calcară moale.
Capitelele : faţa inferioară, un cerc cu
raza de om,zo ; faţa superioară, un pătrat
cu laturea de o m,525 ; î nă lţimea om,34·
Bazele : faţa inferioară, un pătrat de
o,s8 ; cea superioară, un pătrat cu om,44
laturea ; înălţimea om,22.
Baza jumătăţii de coloană (fig. 6) are pro·
filul astfel tăiat, în cât pare a fi fost al unei
coloane întregi, la piciorul căreia se alipia
o lespede ce ar fi servit drept pălemar, de
pildă. Piatra asta a fost î nsă greşit l ucrată.
Cel ce a c ioplit-o, i-a l ucrat profilul pe trei
laturi, ca pentru o coloană întreagă, şl
6. Bază pentru o j u mătate d e coloană.
Biserica Domnească-C.- L ung.
numai pe a patra lature a oprit profilul la
j umătatea l ungimei ei, cum trebuia făcut
şi pe laturea opusă acesteia. Cu atât mai
mult nu se cuvenia să profileze laturea ce
sta în zid.
Forma generală a acestor capitele ' casi .
amănuntele ornamentului ce le î npodobeste , '
le aseamănă cu capitelele lucrate în tara
noastră după qoo şi în deosebi cu c �pi­
telele dela Văcăreşti.
Dacă se poate spune, fă ră a greşi, că
coloanele dela cari au rămas aceste pietre
împodobiau cândva biserica Domnească, azi
cu totul transformată, - e mai greu de a
arăta anume locul unde ele au stat : a u
susţinut e l e arcadele dintre naosul ş i pro­
nasul bisericii sau pe acelea ale tindei
sale ?
De s'ar afla altundeva rămăşiţele une1 a
treia coloane libere, s'ar şti că au fost la
tindă. Numărul lor de acum însă poate
sprijini presupunerea că ele au susţinut
cele trei arcuri dintre naos şi pronaos.
b) Fusul u nei coloane (fig. 8).
Piatra calcară, moale de tot. Inaltă de
r m ,555 ; diametru! i nferior om ,3 3 ; cel su-
perior om ,29.
El nu are nimic a face cu colonada an­
terioară, căci n u a putut susţine pe d ia me­
tru! său de om,29 un capitel de diametru
0111,40, care îl întrece deci cu r r c.m.
O diferenţă între diametru! superior al
fusului coloanei si d iametru! fetei inferioare
a capitelului exi� tă, e drept, � neori în a r­
hitectura română. O asemenea deosebire
uşoară o au coloanele paradisului Văcăreşti ;
iar o deosebire mai pronunţată, constituind
7 · Bază de coloană întreagă.
inp.org.ro
Bi serica Domnească - C.-Lung.
 PIETRE PĂ RĂSI T E 1 85

defect al lor, o are colonada tindei bis. Antim. Dar ea e încă departe de diferenţa
1tre 29 şi 40, ce ar fi avut-o o colonadă formată din fusul dela biserica Dom nească
1 Căm pulung şi un capitel dintre cele aflate aci.
Aşa dar la această mănăsti re veche a existat o a doua colonadă, infrumuseţand
>enea sau vreun foişor al chiliilor.
c) Două piel1'e mici ( fig . 9 şi 10) la uşa bisericii.
Piatra calcară, moale. Feţele verticale de om,34 pe om, 30;
înălţimea om,38 .
Sculptate pe trei laturi (a patra lature tăiată d rept), cu un
ornament de aceeaş factură cu ornamentul fusului de mai sus,
lucrat însă mai mărunt.
Ornamentul nu e străin sculpturei române; forma generală a
pietrelor e însă neobicinuită în această arhitectură.
Nu se poate deduce destinaţia Jur.
Probabil că au servit drept suporturi.
Pe la spatele foi lor ce cuprind muchiile verticale sculptura
e pătrunsă : o gaură trece dintr'o faţă într'alta.
Ornamentarea lor arată, odată mai mult, cum sculptura
noastră veche putea să aplice ornamentele sa le pe once
formă, cu o vădită fineţe.
AL. M. Z A G O R I TZ.

PIERRES l\Bl\NDONNEES .
1.
"·· L 'auteur se propose d'ouvrir, sous ce titre , une rubrique
coosacree aux nombreux fragments d'architecture restes a
la place des monuments, auj ourd'hui disparus, ou bien aux
alentours des monuments actuels si souvents rebâtis.
Les pierres dont il est question dans le present article
proviennent de Câmpu-Lung, et a sa voir :
r ) De l'eglise " Baratzia" :
Deux bases de colon ne (Fig. r ) ; deux autres pierres (Fig. 2 et 3)·
z) De l'eglise ., Biserica Domnească" :
Les restes d 'une colonne (Fig. 5 et 7), le fuseau d 'une colonne
(Fig. 8), deux pierres sculptees (Fig. 9 et r o).

u s de coloană dela Biserica

Domnească, C .-Lu ng. 9.- 1 0 . Pietre mici sculptate dela aceea� biserică.

l�tinu l Co!Disiunii t\opum�ntelor lsţoric�.

inp.org.ro
 i'1 0 N U 1"\E N T E I N E D I T E D I N T O J"\1.
--
Până să se ti păreasc<i cele p recedente,
ca cari \JOiam să încheia acest catalog,
s'au mai găsit în Constanţa câ.te\Ja mo�
namente din cari am crezut necesar să
descria aic i pe <;el care ur mează, întra
<;&t este în legătură ca monumentele de
sub no. 3 2 .... 3 6 .
6 7 . Fragmentu l anei stele de calcar
lat de 0 . 8 0 , înal t de 0 . 5 3 , gros de 0 . 1 75
m . Partea de deasupra este tratată des�
tai de sumar în trei colţari cari ar putea
închipui ca oarecare ba nă\Joinţă an an�
tefix flancat de două acroteri i. I n ă ltimea,
antefixalai este cam de 0 . 1 6 5 m . Restul
frag mentului e ocupat de o n işă rotundă
a cărei cea mai m are adâncim e este de
0 . 0 8 m . ş i care e m ărgi ni tă pe câ.mpal
plan al stelei de an fel de c henar : o
simplă dungă în adânc. In interiorul
acestei n işe se reprezintă următoarea
scenă : în pri ma! plan, Călăreţul trac
t10NUr\ ENTS INEDITS DE TOr\I.
( Fasc. 28, 29, 3 0 e t
Les m onaments publh�s dans cet ar�
ticle font partie d e la collection joarnel­
lement agrand ie de la Section de Cons­
tantza da tlasee National d'antiq a ites.
I ls etaient jasq a'a present inedits, saaî
qaelques fragments d' inscription (les n�os
2, 4, 7, 8, 9, 1 o, 1 1 , 1 4) pablies par
Tocilesca dans les Arch. epzgr. Mz'tt. ,
...
et qae j'ai reedites, en les acco m pagnant
de photographies, poar faire connaître
la collection en son e ntier,
inp.org.ro
0---
înaintân d spre d reapta către an grup
format din două personagi i îemenine; la
Fig. 34.
spatele călăreţalai, an acol it. Deşi în eli ...
ferite poziţi i , cele patra personag i i ţin
capetele întoarse spre pri\Jitor. Execuţia
este ca total neîn d e mă natecă , băţoasă şi
deşi monu mental este relati\J destu l de bine
conser\Jat, na se d isting multe din de�
tal i i le principale.
D. M. T E O D O RE S C U .
32).
No. 1 . Fragment d 'i nscription qae je
com plete : ['A1u.. �t; -c6zT / o1tsp -·fj� -cr:.o 1
A 6-cr:.Y.pci.-cr:.pr:.�] K [ IJ.[au.pr:.� 1 M . Aup ]·fJ dr:.u
'A [v-cowsbr:.o ! Y."l.. t A0-r. I l . �s'it-ctp.[r:.o
l,stu..
, -
\ 'l.IJ.t -c·'i�
, "'
_s le - , 1
r:.u.at·rj [ � 'I c.o ),tiJ.�
.Mp.vu.. � p:fJtp0� Y.t:l. :;-:pc.ov, 1 amnjp[u.� Y.u.. t
-rox·'l� 'l.u.t v[Y.·rj� Y.u.. � u.�c.ov[r:.� 0tu.p.r:. l v·1j�,
-� or;.u).-(j 'l. IJ.t 6 0 ilp.r:.� 1 ::·fj � tJ.'f)tpc.7e6 -
),sm� T6p.sm� ... [ , et qae je date entre le
4 Fe\Jr. 2 1 1 , et le 2 6 fevr. 2 1 2 p . c.
 1'\0NO/'\ ENTE
N o . 3. Fragment d' i nscription pour lequel
je propose cette lecture . . . . J.pt/.[r;,v . . . . . . Ms-
vsJ-x.pcl.tooc; [�tat±pr;. rJo.cnr;,�6ptov J u!.>v . . .. ]
"'(OVU.f'l.a os a.. J�:r:. 0 , l]spr;,va0tw U.v[op[a-:n'? J
S"/. '!:tOV [o[ tov [ s·dp.-f) 'Z/.Y J, 7tp0•:na-cr;,0Vt0�
['' btoo� 'Ap�:iJtipzoo ' 1 . . . Tres i nteressante,
l ' i nscription qui nous renseigne su r l'exis�
tence, a Torn i , d 'une assoc iation isiaqae
a-oec sa h ierarchie corn piele des �tpr:. :itcl.rcu
'it1J.o-c6'fr;,pr:.t, et des tspr;,vw);;w ( d. JoY�
vaJjT.o.t de l'inscription de Gallipo!i: ca...
gnat lgrrp. I , nr. 8 1 7 , et ses �ta...
T.sps� respectifs, par conseqaent sar l'e ....
xistence-en ces parages-des fetes d e la
c eesse egyptienne .
No. 6 . 1\utel en pierre calcaire a-oec
l'inscriptio lati ne : 1 (ovi) O(ptt·ma) M(a­
ximo) M(a)rci(a)n(us) pro se posuit
columneam. V(otum) l(ibens) s(olvit) .
No. 1 2 . Bloc en pierre calcaire, por­
tant quelques lettres d'ane inscription
monu mentale, pro-oenant peut.... etre d'un
monument fa neraire erige pour des soJ....
detts tombes en com battant dans ces re ...
gions. On y ! it: . . . no . (centurz'o) leg(z'o­
nz's) . . . . .ens (centurzo) leg(z'ons) . . . . . in­
comp[arabz"lz' vz"1,.tute ? . . ] .
No. 1 6 . Plaque funeraire chretienne
en marbre, portant cette inscription :
o ' "' %11. 1 'W.'X.l'tS ' f i p'l.'X.J,t/ff)�
,E YuUfJS ' . ,, , O.VO.jY<.OG....
. '
1 ' ' 1 ' [J • 1 ).YjGVJ..c; .
' No. 2 1 .... 24. Inscriptions sor lampes en
1'C"fJc; n1c; IJ.'"'(W J 'X.U.t "I.WJ0M%"�� S%1%
-
.� '
No. 1 7. Frag ment d' inscription, orne
d'une branche de palmier et du pen ....
tagramme magique, bien connu corn ....
m e signe m ystique des Pythagoriciens,
d es Gnostiques et des Neoplaton ic iens. Le
texte : . . . 'it]tr:.c; LSit�tr:.vr;,� otYS!J.7t0poc; , A ),s­
ţo.voptw;, nous atteste, une fois de plus,
les relations commerciales assez sui-oies
entre Torni et Ia m etropole de I' Egypte,
des Ia fin du quatrieme siecle apres J. C.
Pour cette fois, nous nous trou-oons
en presence d'un negociant en -oins dont
la nationalite nous reste inconnue.
No. 1 8 . Beau monument funeraire en
m arbre, a-oe c, en frontispice, Ia croix a
base ornementee et le chrisme dans un
cercle. L' inscri ption - le caractere des
Iettres en est assez curieu x - ('V. Ia fig.
2 5 p . 1 80), est con�ue en ces termes: In
inp.org.ro
INEDITE DIN TO.I"\1 1 87
lzuc tum.uhmz est posdus Terentius fi­
lz"us Gaz'one, annor(um) vigz"n!z' ânque
militans inter sagittar(zo)s iuniores.
D'apres le caractere de ses lettres
nous datons le monu ment da sixieme
siecle apres J. Ch., et, en le rappro ....
chant de l'inscription troa-oee dans Ies
rai nes d ' Ul m etam , q a i presente les lmz ....
ciarit. iunz'ores, comme restaarateurs d a
camp soas Jasti nien, (V. Pâr'll a n, Ce­
tatea Ulmetum. II� , p. 3 8 0 s q . ) , noas
ad m ettons aossi les sagitariz z"um·a res,
q ue commande le meme magister m.zli­
tum que Ies lanâarii z'un., c o m m e
restaurateurs da camp de To m i , q a i f i ...
gare d 'aillears dans la l iste des fonda �
t ions de Justinien.
No 1 9 . E clat de m arbre de la crete
d'un c oa\)erc:le de sarcophage. Sur la
face i nforme de la cassure, sans
polissage prealable, furent gra-oes ces
rr.ots: z(/.sr;,.; 1 aovo. 1 . . . , puis, e ntre les
bras d' ane cro i x : 6 cov. L'inscri ption
suit : 'Ev9ri�s -x.o.-clci:t.�'C[ s 'A),<).>z;(r;.)vop-;,�
vs6mtr:.�.
No. 20. Tim bre en creax sar le col
d'ane am phore : E0Y.),s[tov la m assue
-
d ' H ercale - s'itt ·�--\v�p... Proda i t d 'une
poterie de Callatis, ou l'objet fut trou-oe.
terre cui te.
No. 2 6 . fragment d ' ane p laque fane�
rai re en marbre a-oec la representation
du banq uet funebre et, en frontispice,
l'inscription: Av6Y.tr:.c; Eou..p [atr:.o . . .
No. 2 8 .... 3 1 b. Representations de Dio ....
nysos a-oec le thyrse, le cantharos et la
panthere, accom pagne ca non d'un a�
colyte, type assez frequent a Torni , o<J
noas le trou-oons aassi sur les monna�
ies de la -vi i le et, ce qui est tres i nte....
ressant, meme comme i m age d e culte
dans un tem ple tetrastyle.
No. 32 .... 3 6 . Representations d a Ca-va�
lier thrace, dont le nr. 3.5 porte la d e d i ....
cace: Mrip-x.r;,� r'pu.�(Y.CJ0 Y.IJ.t �-fjp.r:.�Bb·f):; i
-x.at Ll·f)p:�tptr:.c; c.t M ci.pY.r:.u, llpw� Y.a..T. r;,t-x.u..-
1 o[tot xo.pw:·�ptr;,v, q a i noas donne ane
nou-oelle epi thete da d i e a : -x.o.T.r:.tY.cl.otr:.�,
1 88 BOLETINUL CO/"\\ S IUNII t10NUtiENTELOR ISTORICE
analogae a -r.p�J7t 0 ), rz � 'J � deja conna, et a.
domestz"c us de qaelqoes autres d i\? inites.
No. 37. l'lonament en p ierre calcai re
roo\?e a Topala , d istr. de Constantza. Re�
presentation tres coriease : Un che\?alier
en\?eloppe d'an ample \?etement a p l is
symetriqaes est condoit, la bride en
main, par un acolyte d ionysiaqae \?eta
ele la nebride, \?ers ane table sar la�
qaelle on cl istingoe deox \?ases a. boire
et q a i semble etre ser\?ie par an aa ...
tre ocolyte de plus petites d i mmensions.
Sar le bord oppose do relief sar ane
estrad e sont scalptees, face au dieu ,
deax figores fetn i nines, dont l'ane assise sar
ane grande c ha ise. J'ai i nterprete ce mono...
ment com m e etant ane representation syn ...
cretiqae de Heros... Dionysos, me basant :
1 ) sar le monamentNo. 3 8 , q a i noos montre
les deax d i\?inites reanies : 2 ) Sar ane
monnaie d e Torni (Pi c k... Regling : Die
a ntz ken Mii n zen von Daâen u. Moe...
sz'e n, Taf. XVI, 3 0 - 3 1 . ) , dont le re\?ers
porte le type de Dyonysos dans l'attitade
d' Apolion, mais m1ec la grappe ele rais...
sin et le serpent, dont le caractere chto�
n i q ae con\?ient si bien aa Heros dans
les representations daqoel, it est pres...
que de rigueur�· 3 ) Sur l ' i d entite de
qaelqaes epi thetes : D ionysos A u/,mv s6 �
- 'l fpm.; Ao),mn[t·'i.; ; Z to6 pa..; 6 'l.a.Î-6.;
(pour D ionysos) -- B�a6f'a .; (Heros) -
.
''!Ipm; (J.U..V t!J.U.. , 'J.; (cette epitheLe expJi ...
qaee par Tomaschek comme « beau et
gran d » ) . l\jootons auss i l'exdamation
�pw ��6v o as l
No. 3 9 . fragment d'an relief m ithria�
qae o\?ec an reste de dedica ce : . . . votum
pusuz"t (sz'c).
No. 40 ... 5 8 . Fragments d e stataettes
en marbre et en pierre calcaire, Cybele,
femme, pres d'an immense serpent, torse
jm1enile, suovetaurzlia (?) , Hercule enfant,
boste de Jupiter, l'emperear Marcus
Auretz"us en D ionysos, Telesphor os (No.
5 0 ) etc.
No. 5 4... 5 5 . Supports de tab le en mar ...
bre dont le prem ier represen te one ! ion ...
ne, et le second one cigogne dans le bec:
ele laqaelle se tord an serpent, motif
ehretien que j'ai compare a deux pla...
inp.org.ro
ques calcai res aux re liefs a\?ec sujeis
bibliqaes et ornements specifiques chre...
tiens : l'arbre (figa ier) d ans leqael jouen t
de petits o iseaax, la cigogne chassant le
serpent, etc . (fig. 6 2-63 ) et q a i ont ete
troa\?es egale ment a Constantza dans d es
tombeaox chretiens.
No. � 6 6 1 . Figuri nes en terre cai te :
...
l\phrod ite, Epona (?), deux bustes jem.t··
nins sur U11B chaz'se, enfant a l'oie (joa...
et), che\?al, c hien. Ces objets, a coap sâr,
sont de fabrication locale : on y a troo\?e
encore deux mooles (fig. 7 1 et 73 ) , poar
des stataettes de Venos.
No. 62. Le fond d'anepatera a\?ec, dans
l'inieriear, d es ornements en relief :
U n hennaphrod ite o i le, jouant el e la
lyre, a c he\?al sar ane lionne.
Les objets q a i S(i i\?ent furent troa\?es
oa acqais pendant l ' i mpression des ·pre...
cedents.
No. 63. C i ppe en p ierre calcaire a\?ec
deux i nscri ptions : I. 'AT.6)J,mvt ' A j?Jsf 'I.'J.­
tâ. XV'i tJ.[a j0v, 0-r.sp -r·r1 .; -r�Jo A o-:�Jxpu.-rr,plj.;
K a.ba.po.; Mu.p(Y.'Jo ) Aop-rJ I.t(w) 'A vt�Jv{v�Jo,
'App.svta.. l'. vo, fl a..p Bt'l.oo, !\1(·r;)0et.'J5 am-:·r1-
p�r;.-; .-rs Y.s v ! qx·IJ .; ,._ �( � 7tsp -r·�� ur[a.. .;
-cs 'l.S a m : r1 pw.� -:: s Y.S sos-rpw.;
·
. -:·'1� l\I·'i ...
i:pv-r.6hm� T6tJ.smc;:. H . [ ' Aro.& J-1Jt -r6x-r1 � .
['A7t6] 1J..mvt ' Ar o st 'l.CJ.:&.. ZVIJ O!J.OV, ( ma. ­
-cso'JV't'J� Ka.. -r �Jvt'Jo Olnv0t'l.W, or.IJ.pyJ� a xv­
t'J;) -c·i6 11( sna.r.6),sm�) <l>i,(u.oo[�Jo) 8s'J­
[0]6poo ota7tov [:cl.pz�Jo . . -J (lectare qui toa....
.
tefo is dans sa partie finale est sujette a caa...
tion). Entre les deox inscriptions, i l y a
an laps d e temps de quelqaes annees
aa plus tard, 1 7 2 p. C. pour la premi ere,
1 7 5 - 1 7 9 poor la derniere), qa'on ne
saarait expliquer qae par one anomal ie
des relations entre les d i\?erses aotorites
c i\?iles et religieases.
No. 64. Plaqae en p ierre calcaire o\?ec,
en frontisp i ce, les deax D ioscures af...
frontes et l' inscription : D(is) M(anibus,
Cocce/z"o ljanuario (et JVlm'")co jitz'(z)s�
qui vt'xit a n(n)z's XV� Marws ruzm:s; . . .
(Cojcc(et'us?) JV!arcia n(us pater posuit ..)
Les Coccei sont tres repandas dans la
region ele la moyenne Dobroadja, spe ....
c ialement d ans le territorium Capida­
vense. D'apres l'etade des i nscriptions
 fi.ONUtl ENTE I NEDITE DIN TOtli 1 89

qui les concernent, on est arrive fi la Ho. 6 6 . Tete d e !ion e n p ierre cal ...
conclusion qu'ils formaient une grande caire, troa\Jee d ans les ruines d ' une toar
fami l i e d e proprietai res ruraux. Il se d e Mknse d e l ' ancienne Tom i .
peut que ceux de Tom i en fussent ane
H o . 6 7 . Frag ment d ' o n re l ief e n m a r...
branche q u i y faisait le commerce d es
bre, troo-ve a l a m e me p lace. Torse jn�
prodaits agrico les de leurs parents d e la
ve nile nu.
cam pagne. La culte d es D ioscares qa'ils
affectionnent pretera an fort appai a Ho. 6 8 . A.rchi tra-ve en pierre cal cai re ,
cette hypothese. a\Jec l ' inscr iption : t 8(s'J)o y .1.pt;,, ._f zs-
." ,
• .
A
.,. _

p s a: s �u.p�'Jt :s· zy J r.J. 'J S Y./J.tr.J.'l.ttc. c. t s Y . . . .

Ho. 6 5 . Borne m i ll iaire en pierre cal�
caire. L' inscription : D(omim.s ) N(ostris)
Ft(avz"a) Constanhn(o) max(z·m.o) · u c­
t(ore) semprer) a ugust(o et ) Ft( a vio)
O(audz.o) Constantz.no et Ft(avzo) !u­
t(io) Constante nob/(tis)s(z.llu.s) Caes­
(arz'b us). .. m.(ziia ) p(assuum) 111!, est
grm1ee sut' une aatre anterieare d o n t i l
n e reste que quelque vestiges, qai ne
permettent une lecture precise que pour
le m ot Auretio, qai nous transporte a la
fin d u d euxieme ou au commence ment
do troisieme siecle p. C .
[ţ-� :Jr.J.Ga.] s: ·f) �sn[ 'l.'JYtiJ. SYU.. ' A Yr.J.7tWJ G t
u. ·) d;v 6 9s0;, p.s:U. �<oY ot'l. s [ cov . . . . .,.] uJ.-
1.-ri<lm·fJ ('?) a�J•JI,ty s rJ.;, (?). ' A p:f)v . t 'Erc.o
Encl:Jj,tc.o;, lh( (zps�J�;, ·r sv i:Ev i �J ; . . . . . ] (t) Y
t'J'J Brs)<o
' o�J •-;,[u
1
.rJ. :�Jv, 2-xr� :::; :z :�v �J['l. 'JY
�0 0 t'J Y ;;':, IJ.�<oY�'JY oc. . . . . .
Ho. 6 9 . l'î.ona ment e n pierre ca l caire
a\Jec la rep resentat ion d u Heros Cava�
l ier, SUt\Jt d'an aco lyte s'a\Janc;ant a
d roite \Jers an groape forme par deax fi ...
gares fe n inines. Execution barbare. Ce
no. est a rattacher a la serie prece�
d ente : no. 3 2 < > 6 .

INDREPTARI SI
'
1\Dl\OSURI .

1\n. VII I, fasc. zs, pag. 1 8 8 . Discuţia asupra semnului din că indi\1id:rl ar puteâ fi creştin nu mai are nki o ,,alo are.
partea de jos a monumentalui trebue înlăturată. ln realitate La aceeaş pag" col II, n. + aparţine paginei următoar..-,
e \'orba de rentagrama magică, destul de cunoscută ca semn unde indicele celor două note trebuesc inlJ cuite prin 1 ş i 2_

mistic al pythagoricienilor, al gnosticilor şi al neoplatonicienilor·. l\n. VIII, fasc. 29, p. 2 0 , col. II, ultimele trei rân:J.uri
El nu pro,,inc din suprapuner·ea a do!.lă triunghiuri ca semnal trebuesc înlocuite prin : lntreaga înfăţişare ure un aier de

e \'reiesc, ci e format dinti· 'o singur� linie, astfel: maiestuoasă bunătate şi se amănă perfect cu ti?ul lui tlar�u
i\.ureliu (\lCZ i bustul colosal din Lu,,ru al acestui împărat la
J. J. Bernoulli, Romisr/.e 1/wnographie n, Taf. XLIX a
şi b,) Probabil dela \>re•o statue a acestui împărat rept·e­
zr ntat ca Dionysos.
i\celaş an, fasc. 3 0 , p. 8 1 r c o l , l. ln transcrierea inscripţie i
greceşti s 'au strecurut o sumă de greşeli. Le...am îndreptat pe
toate în reti părirea d in rezuma�ul francez.
De remarcat diferenţa intre cele două inscripţi i : i'. r:.t:rU
i'.P'IJP.D'I şi 'l.cmz zp ·r( ;p.ov. Pag . 8 7 , col. Il, la sfârşitul ins·
Fireşte că in cazul acesta supJziţia de pe pag, ur·mătoar·e, cripţiei greceşti, în l o c de aWvto Y, citeşte u.� W v � o ·;

D. M. T.

inp.org.ro
 C R O N I C Ă.
O I NSCRIPŢIE. 1\ PI\LI\ TU LUI EPISCOPI\L
ill H BUZEU DELI\ ÎHCEPUTUL SECOLULUI A L
XVIII-LEI\.
Intr'un popas de 24 ore pe care l-am
făcut cu dorinta de a vedea si a ceti eu
însumi epitaful atât de frumos: ca idei si
ca formă de limbă român�ască, al mam�i
episcopului Chesarie al Buzeului 1 ), fiind
condus de d-1 Rădulescu , secretarul reînfiin­
ţatului seminar, printr'o portită din mâna
s�â!lgă a palatului, mi-a a rJtat şi o piatră
zidită în unul din păretii de dindos ai pa­
latului actua l. După cât mi-::tduc aminte,
căci e cam mult de atunci, piatra este de
formă ovală, de o culoare vânătă, pe alo­
curea măcinată de vremuri, şi a servit la
fondatia palatului din î nceputul secolului
al X V I I I-lea. Şi dacă a scăpat multora din
vedere, cred, că se poate atribui tocmai
acestui fapt, adeca aşezărei ei la un loc
in care n'o poate vedea cineva decât în­
tâmplatJr.
N u-mi pot ex plica însă motivul aşeză rei
ei într'o asemenea parte.
Iată continutul inscri ptiei.
" C1.t ajMtat · iu luz' D[u}mn[e}zeu au luatrt
începutu/{t şi sfârşitul accaste case cu piz'-
1'1'/jaru.... erz'ţa ( ?) şz· cu mau . p . . s .. a . . n . . t. .
.
ea, în zilele preînălţatului Dom n ii !o C[on­
stantin/ Bfasarabj B[râncoveanu} Voevod
fiind [Mitropolit} ch in!. Antinul lvireanu ... ,
ea (?) al Epz'scoţn'ei înpreună si cu z'ubi­
l
ton·u de Dumnezeu du·1· Ioasa,(t , episcopul
Buzăului, la leat. . m.sţa z'z'oei [funie ?} 4 . . .
Deşi ne lipseşte anul, însă, dacă tinem
socoteală de primul an de păstorie a
lui Ioasaf, 1 4 April qo8 2), şi de ultimul
an al domniei lui Brâncoveanu, 1 5 August
rp4. de �igur că palatul episcopal a fost
ndicat în Inte rvalul acestor şase ani, cu toate
că e şi mai posibil ca să-si fi " luatl! în­
ceputull! şi sfârşitul " , dacă 'nu în anul întâi,
dar cu tc-ată siguranţa î n anul al doilea, al
păstoriei episcopului Ioasaf, adecă Dână'n
4 Iunie 1 709.
' ) Inscripţi i d i n Bisericile Româ niei , fa sc. I I , p.
364-5. de N. Iorga.
") N. Iorga, Isr. bis. rom., voi. II, p. 281 .
Trebue de mentionat cum că Pau l de
Alep, . când . călăt�reşte spre Târgov işte,
cu puţin înamte de moartea lui i\1at i Ba­
sarab, prin urnmre înainte de anul r654,
spune intre altele. că au ajuns şi "Ia un
mare târg anumit Botza( Buzeu) u nde are
=
reşedinta u n episcop, într'un pal�t episco­
p�!" 1), care nu poate fi a ltul decât cel r i ­
dic�t o�ată c u biserica_ episc? pală din r 649.
Ma� -mamte de păstona episcopu lui Che ·
sane ( r8zs- r 8.ţ6 Noem. 30), căruia i se
d�toreşte d � sigur în bună parte gospodă­
na de astăzi întemeiată la această Episcopie,
aflăm, d_e şi poate cam e � agerat, cum că pa­
l� tul episcop::tl- nu consista decât "dint r'o
smgură casă , invelită cu stuf si , derăpănată
până la temelie " �).
Putem însă conchide că acel căruia da­
tor!m p 1strarea acestei inscripţii, este acest
Episcop, car� , pe la.ngă că era un bun gos­
p �da ;., era ŞI un !'bărbat înţelept" �i " în­
vaţat , după cum .n place a-l caractenza in­
suş Melhisedec �).
POI\TE A VORBR DE O NOUA �CTURA 1\
t\- RII RÂ.ŞCR IH SEC. 1\L XVI-LEI\ ?
In altarul mănăstirii Râşca, î n partea
stângă, cineva, cu o lumânare aprinsi în
mană, târîndu·se pe brânci, în tr'o o-aură
făcută în zid, in forma unui cotlon, poate citi
u_rmătoa r�a inscripţie. făcută după o rugă­
ciune scnsă tot în greceşte:
�E H�I.E T O r �OL\Or T O r 0 [ E O ] r .ETA­
MATEAOl' KO.ETO XA ZOr PA<I>Ol' E K ZA­
Kl<:-101' MI.E . . . . ,...3 P. M I X [ rorA[WI.
.
= Rugăciunea robului lui Dumnezeu Sta­
matelu Costona, zugravu din Zachintu . . ..
7 I oo[ 1 592] luna Iuliu.
Cronicarul G rigore U reche ne spune in
a doua domnie a lui Petru Rareş, cum că,
după ce_ s'au intors din ţara ungurească,
" mă năstirea de Râşca s'au apucatu a o zi­
dire" . �ceasta s'a întamplat deci, după an ul
·
1542, fimd vorba bine înţeles numai de un
' ) Arhiva istorică. vol. Il, p . 87.
2) Traian, an. I, No. 48, p. 1 96,
") An. Ac. Rom., sec. Il i<>t., tom. I V, an 1 8Sr-2,
p. 12.
inp.org.ro
 CRONICi\
inceput al ei. Căci despre celelalte mănăstiri,
la care s'a lucrat în ace laş timp şi de acel aş
Domn, cronicarul ne spune: .,au săvdrfidit
măn?,stirea Pobrata", " şi Dobrovăţul au
t·stoviti't, şi la m ănăstirea Chipriana a u lu­
crat " , pe când despre Râşca zice "s' ait a·
pucat a o zidire" 1), ceeace ne duce la con­
cluzia pozitivă, cum că aceasta de pe urmă
t rebue să fi fost incepută sub Petru Rareş,
însă s'a isprăvit ceva m3 i târziu.
Si 'n adevăr, acela.; c ronicar, în alt loc,
iat ă ce ne spune : în a � ul " 7o66 [ 1 558] Sep­
tembrie, pristăvitu-s'au Macarie episcopul
de Roman, ziditorul şi începătorul mănăs­
tirei Râşca, carele a fostll l a scaunulU Ro­
manului 27 de ani şi cu ci nste l-au în gropat
în mănăstirea sea, in Râşca" ' ) . DeCI,_ după
cele ce vedem , cronicarul e clar. Atunci
cum rdmâne cu pictura făcută de zugra vul
Stamatelu Costona la anul 1 592 ? Căci e
greu de admis ca după un interval de
40-50 de ani, să mai fi fost n � voe de o
altă pictură, în 1 592, mai_ ales fimd vorba
de nişte timpuri când lucrurile de � se·
menea natură se fJceau pentru veacun.
Ca să c redem cum că pictura păreţilor
sau a unei părţi din biserică să fi rămas
neterminată, pentru ca mai apoi să fi fost
completată, e i mposibil.
Mai sigur însă poate fi faptul că bise­
rica să fi suferit vre-o stricăciune prin foc,
din cauza vreunii încălcări de duşmani, de
pe urma că reia s'a ivit nevoia une i restaurări,
pe care ne- o indică această inscripţie.
Nu trebue d upă aceea de trecut cu ve·
derea locul unde e scrisă această însemnare,
făcută cu penelul, căruia îi şi datorim poate
păstra rea ei.
CON ST. B O B U LE S C U
preot
BIS. SF. Dll'llTRIE�CRI\IOVI\,
Ca şi la Mi tropolia Targoviştei, bis. Tr� i
Ierarhi din laşi, tot aşa şi la bis. Sf. DI ­
mitrie din Craiova, restaurarea a dat jo'>, sfă­
râmând, pisania bisericii.
Am găsit n umai o jumătate din piatră,
pe care o completăm depe decalcurile fă·
cute de d. Pessiaco v, pe când era întreagă .
IN N U M E L E T A T LJ L U L ŞI AL F L U L [ U i Şi al
Sfântului D,u)hu întru Sjd( n)ta T] ROI J Ă ŞI
Î N TR U DUMNEZEIR[e nedesţărţită Vă veaci/
amint4]. CU PUTER I:: A M I L(OsTl) V U L U I D U M N EZEU
Z I DI jtu-s'au aCastă sjâ ( n ) fă besearică , aU
făcut din temelie de iz n ov} , PRE H R A M U L U I
STY. DIM I T R I E , M I R O[ to civago Creştin prea
ht7·n z·natit !o Matei Basarabil} voEvoD DOMNU
Ţ Ă R E I R U M A N E ŞT I {g-zda lgO }_'lina, pentru (că)
Craz·ova fost-au moşie de strămoşie} A MĂ-
') V. Letop., voi. 1 . p. 205.
V. Letop, voi. 1, p. 2 1 0 . V. şi Cro·1 ica Ro­
1)
man u l ui , voi. f , p. 1 93 . cum şi nota
inp.org.ro
1 91
R I E[ SALE. ŞI s'Au sAvAR Ş I T [mea. Oct. vi­
leat 7 r6o, şi a u fost sp ra vn z·c
,: Danciul
Pară(z')a nu ot Nite ?}
- PE O F RESCĂ D F. Ş T U C A T Ă -
I. A castă sfântă bisearecă este ziddă din
temeha ei de răposatul Dom n ii 11!/atei Ba�
sa1'ab V(o)evod. Si trecând in urmă multi
ani la 1nz'jlodî , �·au fosti/, stricatri învăhş;tl
şi z·idul împrejur. Deci, sculăndu · să un bo­
erz· din neamul Obedeanz'lor, z·-a u dres zidul
şi s'au şi ndr ilit. Aştjderea ş i acum, la anul
723 I (=I72J), din tâ mplarea 7'ăzm.iriţt'z· ce
au jostiî maz· nainte, zarâ s'a fost stricat
ca sz· mai înm:nte Si-au 7'ămas tara această
din. Oltft încoace . ;uptil stăpă,:;irea Neam·
ţilor şi răposândt,e dum. ne alui Pătru Obe·
deanul biv-vel Armaşi, I-au îngropat într'a­
castă b z'searz'că, 1·arâ jecioruM. du m n ealu ·i
Constandz'n Obedeanul ve/ Stoluic, au pus
ch eltm'ala dumnealui de o au dres si o au
acope1-it cu şindrilă şi aJ,t pus pietn· Şz- fie 7'li
pe la ferestrz·, imprem!ă ş/ sticle sus şt· jos,
şi înfntmuseţăndu�o cu zugriî veala , cum·
părănd şi alte odoare pentru pomenirf'a
părinţilor şi a dum nealui şi a totl'i neamul
dumnealui, în zilele p1-ea inălţatului îrnpă-
7'alil Ca roliî aM. şasălea, bz.rudor, la auul
dela zidirea lu m z.i 7 2J2 , I 724, fiind z ugrafi:
Theodosie, A11d1-ei, Preda, Gheorghe, Ma·
carie, Monah Stefan, Patraşco, Gheorghe,
Ţâ rul.
PE O A LTĂ F RESCĂ DC:ŞTUCATĂ-
Acastă bz'serz.că este zidită diui/. temelie
ei de răposatul/lea (sic) Dom.n Matez' Ba­
sa[rab} Voe[vo}d. şz· !7-ecă ndiî în u rm.a
nttulţi ani la mijlocii, s'au fost strirali/. [iu ·
vehşul şi zugrăvealaj. Deci sculăndu-să dmn·
uealui Consfandini/.
. Arginto � nu biv ve/
Clucar [au dz res .. cu s in dr i/it u l. . . .] şi au
zug1-ăvit·o, dân du- i şi alte odoare, dhnpre­
ună cu dumneaei cocoana ..... Si dz'nif tâ nt ­
plarea vremilor 7'ăZ1m·n'ţz'loril s'au str ica U! .. ,
[şt} toti:t. du m nealuz· răţosat Constandimt
Argintorn bz·v vel Clucar cu răposata co­
c[o}ana Jl,farif{ Argintoeanca, }ata dum .
pan Ncculai Slatin ţ n , a l do i/'( răndfi. a u
�indrilit-o ş i-a u injrumuseţat cu zugrâveala.
[pău lăuntru} precum şi hfre pe la fere ­
stre, cu toatii cheltur;la duJmlflor, în zdele
prf hm;iuatului Domn lo. Alixa n dru lpiisi­
lautz' Voivod, Octovrz·e I 2, leat 7 28J ( I 775 ) .
Zugrajz·: Ion of Buctwrsfi, JV/arcu zugr.
PE O P I A Ţ R Ă .
SUPTU AeASTĂ PIATRA O D : H N ESC0 O S E L E R.\·
POSAT UL ROBULUI DU MNEZĂU D I MA l\ !GOŢITO R 0
A BAGIU1 CARE A U M U R I T Î N VRÂSTA [TE] N E R E­
Ţ Ă LOR L U I , FIUL L U [ Ef; E [ N ICA, ( DE L A ?) AR·
:\ĂUTUCI·!iQ[1 DA ( N ) Ţ A R A TUR CASCĂ. ŞI S'AU PR ES·
TĂVJ T0 IN Zi l E L E PREA L U M I N A T U L U ! DOMNULUI
NOSTRU JO COSTA N D I N N I C O L A E VOE VOD. C L :-< J::
 1 92 BULETINUL CO/'\ISJUNJI t10NU/'\E NTELOR ISTORICE

VA CITI, SĂ ZICĂ: D U M N EZ E U SĂ- L ERTE. L EA T

O INSCRIPŢfE RO/'\ A N 1\ D E LE\ T-SEVERI N .
7265, DELA HS., J 757• L U .' A L UI S E PT.
In castrul roman d i n Turnu-S�verin l a
spatele_ turnului rotund c u inscri pţii f�ne ·
PIS/\Nll\ BIS. SF. GHEORGHE NOU rare �m colţul de S-V al castru lui, la o
DIN CR/\IOV/\ adânc1me de 2 metri, s'a găsit u rmă toarea
inscripţiune.
AUASTĂ ( )
SF Â N T Ă Ş I D U M N EZ E I ASCĂ BESEA­
RlCĂ1 CAR E S E P R A Z N U E Ş T E H R A M U L Î N T R A R EA
IN B E S E A R I C Ă P R EA SFI N T E I DE D U M N E Z E U N Ă S­
CĂTOA R E ŞI SFĂNTULUl M A R E L U I MUC E N I C G H E­
ORG H I E , ! A S T E Z I DI T Ă D E N U T E M E L I A El ŞI Î M PO­
DOBITĂ C U TOAT E C E A L E CE SĂ VĂ D , ( ) CU C H E L ­
T U l A L A Ş I OST E N E A L A D U M N E A L U I J U P A N MILCO
ST O EN ESC U L BIV. STAROST E, Î M P R E U N Ă CU JU­
PÂ NIŢA I L T N C A , DIN i M C E P U T PÂN L A SĂVÂRŞTT,
AV ÂN D U AJUTOR ŞI P E N E POTUL D U M , C H YR H A G I
CON ST A N D rN O STOEN ESCU L , ÎN ZIL E LE PREA
LUMINATULUI ŞI BUNULUI CR EŞTI N DOM N O ION
COSTA N D I N M I H AI RACO VIŢĂ VOEVOD, C U BLA­
GOSLOV E N I A I U BITOR U L U T D E D(u).I N EZ E U C H YR
/G R I GOR I E EPISCOPU R Â M N I C U L U I . SI
•
S'AU SĂVAR-
ŞIT LA AN. 7263-1 755.
CTITOR!.

Peretele nordz·c : JUPAK . . . . STOEN ESL..U, JU·

PAN EASA Părintii /ui:
D U M N E A L U I E L I SA P T A .
JUPAN M I L co ; Peretele de întrare : J U P A N •

M I LCO, J U P A N E A SA E L I NA, JUPAN G H EORGHE

sTot N F scu, N A NCA, Peretele nordic:
PETCO STO EN ESCU, MILCO.
P/\L/\TUL DEL/\ BRANCOVENI.
Asu p ra planului şi isto ricului acestui palat
am d at pe larg ştiri într'un studiu publicat
în acest Buletin. S'a putut vedea de acolo
toată ll!�r�ţia curţii, . care a fost leagă­
nul fam1lre1 Brâncovemlor.
Un pasagiu dintr'un document publicat
de Il. Angelescu în "Corespondenta ba­
vareză şi saxonă 1' , pag. 43, asupra ·căruia
ne atrage atenţia d-1 Lăpedatu, dă o nouă
ovadă asupra i m portanţei c urţii.
Congresul păcei din I7 I 8 dintre Nemti si
Turci, care se incheiă în Passarovitz, era� s·ă
se închee la Brâncoveni, după ce primul
loc ales., Corneţii, fu înlăturat, fiind cu
totul rumat, "astfel că delegaţii nu ar fi
putut avea acolo nici-o locumtă".
Se svonise deci că acest loc· de adunare
a l plenipotentiarilor a r fi Brâncoveni: ein
Lusthaus der· vVallachischen Fursten" . "
JOITA,
. ·. :
. · Com11� odo filt"o Zmp(eraţor·is) l.
Aelt z Hadrzant Antonini Aug(ustz") Fiz
P(atn.s) P(atrzaeJ.
. Respubhca Munz"cipii
. .
Hadnam Drobetae dec( reto) dec(urionum).
. L i terile sunt săpate regulate, de mă­
r.J me desc �escând şi anu�ne: o,o4 m . înăl­
ţn� e _rn pnmele 2 rândun; o,o35 m. î n ur­
� atoa_rele 2; o,o3 m. în următoarele 3; 0.0275
rn u l t1mul rând.
ln3cripţia este încadrată într'un chenar
frumos, pe faţa unei prisme de piatră cal­
c.aroasă tare, ?e d imensiunile: 0.92 m. înăl­
ţime, 0,57 lăttme, o,66 adâncime. Partea
_
s.upeno�ră a prismei, cu începutu l inscrip­
ţJun�l l ipseşte. Monumentul este ridicat
în c1ostea lui Lucius Verus. Datarea se
p� ate pune . într � an_ul adopţiunei lui de
catre Antonm Pml SI anul mortii acestuia
�arţie r .6r. J udecând după forrrÎă şi dimen�
sm�1, pns�a . a�easta a putut servi de baza
une1 statUt nd1cate de muncipiul D robeta
l u i Lurius Verus.

V I K G . D R Ă G H I CE A N U . A L. B Ă R C Ă C I L Ă .

inp.org.ro