Balcicul era considerat drept unul dintre cele mai exotice coluri ale Romniei Mari Cum au transformat-o

bulgarii pe Regina Maria n brand turistic

Cea mai faimoas Regin a Romniei pare uitat n propria ar, dar genereaz venituri fabuloase n Bulgaria.
Regina Maria a Romniei a fost cea mai faimoas i cea mai iubit romnc din perioada interbelic. Popularitatea sa din epoc poate fi comparat cu cea de care s-a bucurat gimnasta Nadia Comneci la apogeul carierei sale. Nepoat a Reginei Victoria a Marii Britanii, soie a Regelui Ferdinand I cel Loial, alturi de care a realizat Romnia Mare, Regina Maria era considerat drept o adevrat eroin de poveste, graie devotamentului cu care i-a ngrijit pe rniii adui de pe fronturile primului rzboi mondial. ncet-ncet, romnii redescoper figura Reginei Maria. ns, n timp ce la nivelul oficialitilor romne interesul pentru a pune n valoare figura marii suverane rmne la cote minime, bulgarii au transformat-o pe Regina Maria ntr-un adevrat brand turistic. i asta dei bulgarii ar fi avut toate motivele s o urasc. n fond, soul Reginei Maria, care era pe atunci Principele Motenitor Ferdinand, viitorul rege, a fost comandantul armatei romne care a intervenit n cel de-al doilea rzboi balcanic i a smuls Cadrilaterul Bulgariei. ns bulgarii au transformat Castelul din Balcic al Reginei Maria ntr-un obiectiv turistic care atrage un numr considerabil de vizitatori. De la spunuri, brichete ori magnei decorativi pentru frigider, toate suvenirurile posibile poart imaginea Reginei Maria ori a castelului ctitorit de ea n Balcic, azi n Bulgaria. Intrarea n parcul imens care reprezenta odinioar domeniul Reginei Maria s-a transformat ntrun adevrat bazar. Niciunde n Romnia nu exist mai multe tarabe care s fac profit de pe urma Reginei Maria. Suvenirurile cost de la dou-trei leva pn la 50 de leva. Printre tarabe de genul celor de pe Valea Prahovei ori de pe Valea Criului exist i restaurante. Unele dintre ele au arborat tricolorul romnesc, iar osptarii accept plata n lei. Proprietarii bulgari au nvat limba romn, ca s-i fac pe numeroii turiti venii din nNord s se simt ca acas. Este un semn c afacerile conteaz mai mult dect naionalismul. Nou ne plac romnii i ei se simt oricnd binevenii la noi", spune proprietarul unui mic restaurant, Petr, care vorbete limba romn mai bine dect muli posesori de cri de identitate romneti din Harghita ori Covasna. La rndul lor, turitii romni se ndreapt buluc ctre vechiul domeniu al Reginei Maria. Printre ei, i o tnr pereche care, n costume de nunt, pozeaz n curtea castelului, un teritoriu care a fost transformat n grdin botanic, dar i n ncperile n care a trit suverana Romniei Mari. Suntem din Constana. Noi am avut nunta ieri, ns azi m-am mbrcat din nou n rochie de mireas i am venit s ne facem fotografii aici. Este vorba de cel mai frumos loc din zon. Eu sunt pasionat de istoria Reginei Maria, care a fost cea mai puternic personalitate feminin romneasc din secolul trecut", spune Roxana, ntr-o pauz de fotografiat. Suntem un ntreg autocar de romni, din Sibiu, care am venit la mare i am inut neaprat s vizitm acest castel. Poate este mai bine c acest castel a rmas la bulgari. Dac rmnea la noi, poate se gseau detepi care s-l lase n paragin i apoi s l cumpere, ca s-l transforme n restaurant ori hotel", spune Mircea, un turist care rmne mai mereu n urm ca s poat surprinde n fotografii minuniile grdinii castelului, unde leandrii, smochinii, migdalii i palmierii coexist cu stejari ori pini care, probabil, erau acolo i n vremea n care Regina Maria i invitaii si se plimbau

prin paradisul din Balcic. Turitii romni care viziteaz Balcicul pot plti biletul de intrare i n lei ori n euro, dac nu au leva, moneda bulgreasc. De exemplu, un bilet cost 10 leva ori 25 de lei sau cinci euro. Dincolo de poart, domeniul i castelul sunt ntreinute impecabil. Unele dintre colurile domeniului seamn cu bucele ale parcului Palatului Versailles, de parc Regina Maria ar fi vrut s-i creeze micul ei Trianon, aidoma nefericitei regine a Franei, Marie Antoinette. Dac imaginea Reginei Maria este omniprezent n Balcic, n foarte puine locuri turitii gsesc meniunea c ea, de fapt, a fost regina Romniei, nu a Bulgariei. Balcic (n bulgar ) este un ora la rmul Mrii Negre, n nord-estul Bulgariei, regiunea Dobrici, la o distan de 42 km de Varna. n prezent este una dintre atraciile turistice ale Bulgariei la Marea Neagr. n perioada 1913 - 1940 a aparinut de Regatul Romniei mpreun cu restul Dobrogei de Sud, n urma celui de al doilea rzboi balcanic (iunie - august 1913). n 1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redobndit de Bulgaria. Aici se afl Castelul din Balcic, reedina de var preferat a Reginei Maria, nconjurat de o la fel de celebr grdin botanic unicat n Europa central i de est, n special datorit coleciei de cactui.Datorit versanilor de calcar din perimetrul su, localitatea a fost supranumit Oraul Alb. ntreaga zon a fost numit Coasta de Argint din aceleai motive.

Castelul

"Cuibul linistit"

In 1924, Regina Maria vizita Balcicul pentru a doua oara, la insistentele pictorului Alexandru Satmari. Probabil ca acesta cunostea bine zona, deoarece Balcicul era vizitat in aceea perioada de cei mai multi si importanti pictori ai timpului. Un an mai tarziu incepea constructia domeniului de la Balcic, Regina indragostindu-se pur si simplu de oras. Arhitectii Augustino si Amerigo, din Italia, impreuna cu decoratorul de gradini Jules Jany din Elvetia, aveau sa inceapa constructia, terminandu-se in 1936. Gradina are o zona care imita celebrul labirint cretan, unde materiale de constructie au fost aduse chiar din Insula Creta. O alta zona a parcului foarte frumoasa este Gradina lui Allah, cu alei pavate cu piatra adusa din Maroc. Parcul a fost transformat in timp intr-o adevarat gradina botanica. Acum contine peste 3.000 de specii de plante, unele dintre ele rare, precum si o colectie de aproximativ 250 de cactusi, una dintre cele mai importante din Europa. In 1955, gradina a intrat sub tutela Universitatii din Sofia, pentru studiul botanicii. Pentru vizitatorii de astazi, turul prin castel si gradina sa poate reprezenta o aventura. La intrare se platesc doua bilete, de cate cinci leva fiecare, un bilet pentru vizitarea Castelului si un bilet pentru gradina botanica. De fapt, unul fara celalalt nu se poate. Cele doua bilete asigura accesul catre cel mai vizitat loc al Balcicului. Castelul, numit si Cuibul Linistit (Quiet Nest sau Tenha Juvah in limba turca) este de fapt o vila cu pereti albi si acoperisuri de tigla rosie strajuite de un minaret. Este construit de-a lungul a trei terase si combina elemente ale stilului maur, stilului mediteraneean cu cel al caselor bulgaresti. Este foarte aproape de mare, fiind despartit de aceasta doar de faleza. A fost locul preferat al Reginei Maria, in care aceasta a locuit, tocmai de aceea ramanandu-i denumirea de Castel. Interiorul Castelului este extrem de modest, pereti varuiti in alb, usi masive din lemn sculptat, pastrate din perioada Reginei. Au mai

fost pastrate din acea perioada si cateva obiecte: dulapuri sculptate si pictate, oglinzi, scaune si un semineu. Baia de marmura, cu cada ingropata in piatra, cu chiuveta si masuta de toaleta au fost pastrate intacte. Pe toate obiectele se afla explicatii care spun ca respectivul a apartinut Reginei Maria, dar nu se specifica in ce tara a fost Maria Regina... Gradina din jurul Castelului nu este o simpla gradina, ci un adevarat domeniu, intins pe un deal, domeniu pe care se mai afla alte noua cladiri, fiecare cu o destinatie bine stabilita. Parcul, amenajat la comanda Reginei de catre specialisti, a fost transformat in gradina botanica, din cauza numeroaselor plante exotice pe care le adaposteste. Pentru a reusi sa vizitati intreg domeniul, cel mai bine este sa cumparati o harta a acestuia, de la intrare si sa urmati fiecare punct indicat pe harta. In pas de plimbare aveti nevoie de aproximativ patru ore pentru a parcurge intreg domeniul. Harta castelului si a gradinii botanice 1. Vila "Ghereta santinelei" 2. Fantana de argint 3. Gradina lui Allah 4. Vila "Sageata albastra" 5. Coltul "Magnolia" 6. Templul apei 7. Capela Stella Maris 8. Izvorul sfant 9. Gradina Ghetemani 10. Aleea valului albastru 11. Digul 12. Gradina "Curtea englezeasca" 13. Cascada 14. "Puntea suspinelor" 15. Vila "Moara" 16. Vila "Salon" 17. Restaurantul "Coroana" 18. Aleea vinului

19. Tronul Reginei Maria 20. Palatul Reginei Maria - Vila "Cuibul linistit" 24. Aleea secolelor 25. Camera pentru fumat 26. Gradina "Labirint" 27. Mormantul Reginei Maria 28. Vila "Gutman" 29. Vila "Suita" 30. Gradina "Craing" 31. Vila "Izbanda" 32. Vila "Ciuperca" A. Administratia B. Vila "Cazarma" C. Gradina "Printesesa Ileana" D. Statuia Sfantului Martin

E. Cafeneaua teatrala "Palatul" F. Centrala electrica 1. Intrarea- Ghereta santinelei (The Sentry-Box) Acesta este primul obiectiv. Intrarea in Castel este reprezentata de un arc triumfal. In stanga si in dreapta intrarilor in Castel pot fi vazute niste adancituri in zidurile de piatra, care reprezinta locurile in care stateau garzile Castelului. 2. Fantana de argint (Silver well) Aflata la o distanta destul de mica de intrare, usor in stanga, Fantana de argint poate fi usor ratata in lipsa unei harti. Ar fi pacat caci aici, daca aruncati un banut si va puneti o dorinta aceasta se va implini. Cel putin asa spune legenda. 3. Gradina lui Allah (The Garden of Allah) Gradina lui Allah face legatura intre Fantana de argint si Vila Sageata albastra. Gradina nu trebuie ratata deoarece adaposteste o colectie unica de cactusi in aer liber, de fapt cea mai mare colectie din Sud-Estul Europei. Sunt cactusi plantati acum 80 de ani, transformati in copaci. Cu putin noroc ii puteti descoperi in perioada de inflorire (luna august). In aceasta gradina mai pot fi vazute vase antice, banci din piatra si chiparosi zvelti. 4. Vila "Sageata albastra" (Villa Blue arrow) 5. Coltul "Magnolia" (Nook Magnolia) 6. Templul apei (The Temple of the Water) O constructie cu arcade pictate pe interior, in caramiziu si albastru puternic, sustinute de coloane imense si avand in interior bazine in care altadata se afla apa. 7. Capela Stella Maris (The Chapel) De la templu, trecand printr-o gradina care adaposteste o colectie de trandafiri superbi si urcand cateva trepte de piatra ajungem la Capela Stella Maris. Atentie! Undeva pe peretele de piatra, care sustine treptele catre Capela, se afla unica inscriptie in limba romana pastrata pe intreg domeniul. Este o placa de marmura alba, pe care sta scris, cu litere aproape sterse, faptul ca domeniul a fost construit de Regina Maria. Placa a fost acoperita in timp de iedera. Capela este foarte mica, construita din piatra si pictata complet in interior. O curte mica, cu o fantana si pietre funerare crestine pot fi vazute chiar langa Capela. In timp ce Capela era inca in constructie, Regina Maria a Romaniei si-a exprimat dorinta ca inima sa sa fie ingropata aici. 8. Izvorul sfant (The Holy spring) 9. Gradina Ghetsemani (The Garden of Gethsemene) Se afla la Sud-Est de Capela si adaposteste o colectie de arbori pitici. 10. Aleea valului albastru (The Blue Wave Lane) 11. Digul (The Pier) 12. Gradina "Curtea englezeasca" (Garden English Court) 13. Cascada (The Waterfall) Aici este imposibil sa nu va opriti deoarece privelistea este absolut spectaculoasa. Apa involburata a unui rau cade de la o inaltime de noua metri. Nici nu mai conteaza ca apa, care trece printr-un canal si se scurge in mare este cam murdara. 14. "Puntea suspinelor" Este podul care trece peste cascada si uneste cele doua maluri ale canalului. Legenda spune ca, daca aceasta punte este trecuta cu ochii inchisi , in timp ce va puneti o dorinta, aceasta se va implini in foarte scurt timp!

15. Vila "Moara" Se afla in apropiere de cascada. Poate fi usor observata deoarece moara a fost pastrata, in timp ce langa ea a fost construita vila, un adevarat loc de odihna pentru oaspetii Reginei. 16. Vila "Salon" 17. Restaurantul "Coroana" Pentru cei care vor sa isi traga sufletul si sa bea o cafea. Foarte buna! 18. Aleea vinului (The Lane of the Wine) Impatimitii vinului, dar nu numai, vor putea degusta diverse soiuri de vinuri. Aici se afla o adevarata colectie de vinuri, multe dintre sticle fiind scoase la vanzare. 19. Tronul Reginei Maria (Queen Maries Throne) Este un fotoliu din marmura, umbrit de un copac, avand in dreptul sau o masuta din piatra. Era un loc preferat al Reginei, multe dintre fotografiile Reginei, aflate in Castel, fiind facute in acest loc. Era un spatiu preferat al Reginei, de aici putand fi vazuta marea in toata spledoarea. 20. Castelul Reginei Maria - Vila "Cuibul linistit" Este punctul culminat al aventurii si despre el am vorbit la inceput. 24. Aleea secolelor (The Lane of the Centuries) 25. Camera pentru fumat (Smoking Room) Acest loc poate fi usor ratat, aflandu-se intr-o extremitate a domeniului, in apropiere de Castel. 26. Gradina "Labirint" (The Maze) 27. Mormantul Reginei Maria (Queen Maries Grave) Este un colt retras, aflat putin mai sus de Castel. Pentru a ajunge aici trebuie sa urcati niste trepte pavate cu piatra. Merita. Privelistea este superba, marea se vede perfect. Mormantul este sapat in stanca, fiind de fapt un cavou, umbrit de un copac si dominat de o cruce, pe care se poate vedea o scurta inscriptie, reprezentand povestea vietii Reginei. Regina Maria nu se afla insa inmormantata aici, ci in biserica Manastirii Curtea de Arges. 28. Vila "Gutman" 29. Vila "Suita" Este o vila construita in stilul mauritanian, aflata intr-unul din cele mai inalte puncte ale domeniului. 30. Gradina "Craing" 31. Vila "Izbanda" 32. Vila "Ciuperca" Ionienii populau aceasta zona in secolul V inainte de Christos, iar asezarea purta numele de Kruni, provenit din limba greaca si insemnand "izvoare. Orasul a fost redenumit Dionissopolis dupa numele zeului Dionysus, al vinului si sarbatorilor, probabil patron al asezarii, imaginea zeului aparand si pe monedele batute in zona. O legenda spune ca orasul a primit numele dupa ce marea a adus la tarm o statuie a lui Dionysus. In secolul I inainte de Christos, coloniile grecesti de pe malul Marii Negre au fost ocupate de legiunile romane, insa populatia din zona s-a rasculat. In timpul luptelor pentru putere de la Roma, dintre Cezar si Pompei, orasul a fost ocupat de Burebista. In anii 29-28 inainte de Christos, generalul roman Crassus cucereste Dobrogea, iar coloniile grecesti intra sub conducerea guvernatorului provinciei Macedonia. In primii ani dupa Christos, in zona este exilat poetul Ovidiu, despre care se spune ca, fiind in drum spre Tomis, ar fi observat stancile albe ale orasului Dionisopolis: O, oras al

pietrelor albe, iti venerez frumusetea. Orasul are o stransa istorie legata de inteaga Dobroge, trecand prin crestinizare, navaliri barbare, migratii. In urma migratiilor, Dionisopolis a suferit distrugeri masive, desi o serie de imparati bizantini l-au reconstruit. Dintre toate popoarele migratoare, cel slav a avut influenta cea mai mare, deoarece s-a stabilit in zona. In anul 680, hanatul bulgar condus de Asparuh castiga razboiul cu Imperiul Bizantin si cucereste Dobrogea. Un an mai tarziu se formeaza Primul Tarat Bulgar, perioada in care orasul a decazut, asezarea vecina Varna devenind un centru important al zonei. In 971 Dobrogea reintra sub autoritatea Imperiului Bizantin, in urma unui razboi, si va ramane aici pana la inceputul sec. al XIII-lea, cand, in contextul inlocuirii Imperiului Bizantin cu cel Latin de Rasarit, va intra sub autoritatea Imperiului Vlaho-Bulgar al Asanestilor - Al Doilea Tarat Bulgar. In 1241, zona incepe sa fie populata de turci selgiucizi si tatari islamizati, ca urmare a trecerii armatei mongole - Hoarda de Aur. La 1300, zona a reintrat sub conducerea celui de al doilea Tarat Bulgar, condus de tarul Teodor Svetoslav. Cativa ani mai tarziu il regasim ca facand parte din principatul Tara Carvunei, condus de Balik, de la numele sau putandu-se considera ca si-a tras Balcicul propria denumire. In primii ani ai intemeierii noului stat este mentionat si un mitropolit, Methodius, sub autoritatea caruia se afla nucleul noului stat, si anume zona Varna Balcic - Karvuna. In 1388, incep primele atacuri ale turcilor. In acelasi an, Mircea cel Batran castiga luptele cu turcii si preia stapanirea asupra Dobrogei, insa acest lucru va dura doar pana in 1420, cand sultanul Mehmet I ocupa intreaga provincie. Balcicul a fost sub stapanire otomana 500 de ani, dezvoltandu-se ca centru de comert cu cereale. In 1878, Balcicul intra in componenta pricipatului autonom Bulgaria, principat care in 1906 isi castiga independenta. Dupa al doilea razboi balcanic din 1913, Balcicul este castigat, impreuna cu restul Cadrilaterului, de Regatul Romaniei. In 1924, Regina Maria descopera orasul si isi cumpara aici un domeniu pe care construieste Castelul, Capela Stella Maris, diverse alte cladiri precum si gradina botanica. In perioada interbelica, Balcicul a fost o adevarata Mecca a artistilor. Se pare ca descoperitorul Balcicului, ca alegere a peisajelor pentru pictura, a fost Alexandru Satmari. In aceea perioada cam toti pictorii importanti au venit aici sa picteze, in special vara: Petrascu, Tonitza, Grigorescu, Darascu, Pallady, Ressu. De fapt, aproape intreaga boema bucuresteana se reunea in Balcic vara. In 1926, se infiinteaza aici o universitate - Universitatea Libera Coasta de Argint, unde au venit sa conferentieze in anii urmatori nume mari ale intelectualitatii romane: Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Cezar Petrescu, Pamfil Seicaru, Ion Pillat, Mihail Jora, Jean Bart, Tudor Vianu, Gala Galaction, Nicolae Iorga. Universitatea va edita si revista Coasta de argint, in trei limbi: romana, bulgara si turca In Balcic se va deschide in aceea perioada si primul muzeu al Dobrogei. Si tot atunci primaria a improprietarit o serie de oameni de cultura, pentru ca acestia sa isi poata construi case in zona. Multe dintre casele construite de acestia poarta semnatura arhitectei Delavrancea Gibori, sora Cellei Delavrancea. Chiar si Lucian Blaga, in 1931, a solicitat primariei Balcic un astfel de loc pentru casa, dar nu este clar daca l-a si obtinut In 1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redobandit de Bulgaria.

Regina Maria

"Caracterul este destin"

Alteta sa principesa Maria, nascuta Marie Alexandra Victoria, s-a nascut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, in Marea Britanie, fiind fiica principelui Alfred al Marii Britanii, principe

de Saxa-Cobur-Gotha si duce de Edinburg, si a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei. De asemenea, era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii. Regina Maria s-a logodit la 16 ani cu printul Ferdinand de Hohenzollern, mostenitor al tronului Romaniei, iar casatoria a avut loc la 29 decembrie 1892. La scurt timp dupa venirea in Romania, calitatile sale o transforma intr-o figura publica binecunoscuta si iubita. A fost supranumita de popor Mama Regina, Mama ranitilor, Regina soldat, datorita actiunilor sale din perioada Primului Razboi Mondial, cand a ajutat soldatii aflati in spitalele de pe front. De asemenea si-a legat numele de viata culturala si artistica din Romania acelor ani. Maria a devenit regina in 1914, dupa care a inceput o serie de turnee internationale prin care promova interesele Romaniei, cel mai cunoscut fiind cel din Statele Unite ale Americii, din 1926. Desi rolul femeilor in politica, in acea perioada, era cel putin redus (ca sa folosim un eufemism), Regina Maria a fost sfatuitorul cel mai apropiat al Regelui Ferdinand, pana la decesul acestuia in 1927. In momentul in care fiul sau Carol a mostenit tronul, acesta a izolat-o complet de viata publica. Regina Maria fost mama a sase copii: principele Carol, principesele Elisabeta si Marioara, principele Nicolae, principesa Ileana si principele Mircea. Regina Maria a fost legata sufleteste de doua locuri: Balcic si Bran, locuri carora le-a imprimat o amprenta ce se poate vedea si astazi. "Balcicul si Branul sunt casele mele de vis, inima mea", spunea Regina Maria. Se spune ca Balcicul l-a descoperit cu ajutorul lui Alexandru Satmari, care a insistat ca Regina sa mearga in acea zona in 1924. Un an mai tarziu avea sa inceapa constructia domeniului de la Balcic. An de an domeniul a fost infrumusetat cu constructii si celebrele gradini. Datorita Reginei, in acea perioada Balcicul va cunoaste un avant urbanistic. Primaria improprietareste artistii care veneau vara si pictau aici, iar acestia incep a-si construi case. Regina era iubita in Balcic. I se spunea Sultana, vila sa aduce cu constructiile musulmane, avind un turn precum un minaret. Obisnuia sa se plimbe prin oras si sa imparta bani familiilor nevoiase. Usor-usor, poate si din cauza izolarii la care o supusese Carol, Balcicul devine locul sau de refugiu. De aceea, in 1933 cand isi intocmeste testamentul, Regina Maria cere ca dupa moartea sa inima sa ii fie depusa in micuta capela pe care o construise pe malul marii: Stella Maris, iar corpul sa ii fie ingropat la Curtea de Arges, alaturi de ceilalti membri ai Familiei Regale Trei ani mai tarziu, in 1936, Regina se imbolnaveste. Moare la Sinaia, la 18 iulie 1938, in varsta de 62 de ani. Dupa ce Bulgaria redobadeste Cadrilaterul, in 1940, inima Reginei Maria a fost luata din Balcic si dusa in Bran, celalalt loc la care Regina tinuse foarte mult. Inima se afla intr-o caseta de argint, aflata la randul ei intr-o caseta de aur incrustata cu pietre pretioase. De aducerea inimii reginei la Bran s-a ocupat printesa Ileana, mostenitoarea castelului Bran. Nici aici nu s-a putut insa odihni. In 1968, regimul comunist trece casetele si inima in patrimoniul asa-zisului tezaur al Romaniei, iar acum se afla, in cladirea Muzeului National de Istorie din Bucuresti. Corpul Reginei se afla inmormantat in biserica Manastirii Curtea de Arges, alaturi de sotul sau, Regele Ferdinand. In prezent, Ministerul Culturii din Romania spune ca inima ramane la muzeu. Regele Mihai a revendicat inima in 2006 si a cerut ca ea sa fie adusa inapoi la Bran si ingropata in firida amenajata in Magura Branului, deoarece Balcicul nu mai este teritoriu romanesc. Ministerul nu o inapoiaza, spunand ca asteapta clarificarea situatiei juridice a Castelului Bran, care a fost retrocedat, in 2007, mostenitorilor printesei Ileana. In 2008, Romfilatelia a introdus in circulatie o emisiune comemorativa de marci postale dedicata implinirii a 70 de ani de la decesul Reginei Maria. Emisiunea este formata din doua marci postale cu valoare nominala de 1 leu si 3 lei, machetate in coli de 16 timbre plus 4 vignete,

minicoli de 8 timbre plus o vignieta si un bloc colita dantelata de 2 timbre. La inceputul volumului sau autobiografic, Regina Maria a folosit ca motto un citat din Nietzsche: Caracterul este destin. Regina Maria a fost o persoana fascinanta, cu un stil propriu de viata, stil pe care l-a imprimat si domeniului de la Balcic. A colectionat si a creat lucrari artistice, si si-a decorat interioarele si exterioarele cladirilor in care a locuit, fiind unul dintre promotorii curentului Art Nouveau. A militat pentru interesele Romaniei in plan extern, fiind un adevarat ambasador al tarii. De exemplu, in perioada Conferintei de Pace de la Paris, dupa Primul razboi Mondial, a avut intrevederi cu conducatorii Antantei, militand pentru recunoasterea internationala a Romaniei Mari. Dupa incoronarea de la Alba Iulia, in 1922, a efectuat vizite externe in care a facut cunoscuta cultura poporului roman. Un popor pe care l-a iubit si despre care spunea in testamentul sau: Tarii mele si Poporului meu, cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca odata, chiar de dincolo de linistea mormantului. Abia implinisem 17 ani, cand am venit la tine; eram tanara si nestiutoare, insa foarte mandra de tara mea de bastina, si am imbratisat o noua nationalitate m-am straduit sa devin o buna Romanca. (...) Nimeni nu e judecat pe drept cat traieste: abia dupa moarte este pomenit sau dat uitarii. Poate de mine va veti aminti deoarece v-am iubit cu toata puterea inimei mele si dragostea mea a fost puternica, plina de avant: mai tarziu a devenit rabdatoare, foarte rabdatoare. (...) Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta mi-a fost ingaduit sa o vad implinita. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa.

Alte destinatii Capul Kaliakra

Kaliakra este un superb promotoriu aflat la cativa kilometri de granita romano-bulgara. Pentru a putea ajunge acolo, trebuie sa te abati circa 12 kilometri din drumul principal dintre Vama Veche si Balcic. Promotoriul Kaliakra (Capul Kaliakra) se intinde pe 2 km in Marea Neagra si are circa 60 de metri inaltime fata de nivelul marii, fiind o formatiune de stanci calcaroase. Inaccesibilitatea locului a facut in antichitate din ea o mare fortareata, fiind a doua cetate importanta dupa Tomis. In aceea perioada se numea Tirisis. Fortareata a fost succesiv folosita de traci, romani, bizantini si bulgari. Chiar si in prezent, pe promotoriu se afla o unitate militara bulgareasca. O legenda spune ca in aceasta fortareata si-a adapostit bogatiile Lyzimah, succesorul lui Alexandru cel Mare. In prezent, aici se afla un mic muzeu in care pot fi vazute piese arheologice. De asemenea, pre promotoriu se afla ruinele vechii cetati, care include poarta prin care se intra dinspre continent, ziduri ale cetatii dar si ruine ale diferitelor cladiri, biserici, bai comune romane si fantani. O alta legenda se refera la un grup de fete bulgare care s-au aruncat de pe promotoriu in marere, pentru a nu fi capturate si convertite la Islam de catre turci. Este probabil cea mai populara legenda, la intrarea in Kaliakra existrand si un monument dedicat fecioarelor care s-au aruncat in mare Poarta celor 40 de virgine. La Kaliakra a avut loc in august 1791 o importanta batalie navala, in cadrul razboiului ruso-turc din perioada 1787-1792. Dupa 1989, castigatorul bataliei, un amiral rus, a fost sanctificat de Biserica Ortodoxa. O alta legenda se refera la Sfantul Nicolae, patronul pescarilor. Pe cand acesta era urmarit de

turci, Dumnezeu a facut sa apara pamant sub picioarele sale, si astfel a putut scapa. In acest fel sar fi format Capul Kaliakra. In cele din urma Sfantul a fost insa captrurat, iar in 1983 a fost construita o mica capela pe promotoriu, simbolizand mormantul sau. De asemenea se mai spune ca o manastire dervisa a existat la Capul Kaliakra in perioada stapanirii otomane, avand osemnitele unui sfant musulman. Capul Kaliakra a fost declarat zona protejata in 1941, avand in prezent circa 687 de hectare. Intr-o vreme aici se afla chiar si o colonie de foci. De pe promotoriul Kaliakra pot fi vazute acum in apa cateva specii de delfini de Marea Neagra, precum si diverse specii de pasari: cormorani, pescarusi etc.

Nessebar
Situat la circa 120 km de Balcic, Nessebar este un orasel amplasat pe o peninsula lunga de 850 m si lata de 350 m, in care se ajunge printr-un istm. In timpul existentei sale indelungate, si-a pierdut 1/3 din teritoriu, fiind acoperit de mare. Sub apa, la 80 de metri distanta de tarm, inca se pot vedea ramasitele zidurilor fortaretei. In prezent se afla conservat doar zidul de vest cu poarta, care apara orasul de continent. Nessebar este unul dintre cele mai vechi orase din Europa, construit pe vechile ruine ale asezarii trace Mesambria. Mesambria insemna orasul lui Melsa, probabil intemeiatorul asezarii, si a fost dat de greci atunci cand au colonizat asezarea in anul 510 dupa Christos. Patronul orasului a fost ales zeul Apolo, grecii construind un templu si un teatru in onoarea sa. Din secolul III dupa Christos aici incep sa fie batute monede de aur. In anul 72 dupa Christos orasul a fost ocupat de Imperiul Roman care a instalat o garnizoana importanta, devenind o asezare foarte importanta in epoca. A inceput din nou sa joace un rol mai important in secolele III-IV. In jurul anului 680 Nessebar a devenit un centru episcopal, iar in secolele VII-VIII a devenit un important si puternic port bizantin. In anul 812, Khan Krum a cucerit orasul. Din secolul XI numele slav de Nessebar a fost folosit in locul numelui de Mesambria. Pozitia strategica a favorizat orasul si in timpul celui de al doilea Regat Bulgar. Varful dezvoltarii sale a fost in perioada domniei lui Alexandru I, cand orasul a fost unul dintre cele mai importante centre ale statului bulgar si cand s-au construit noi biserici. In 1366, orasul a fost cucerit de cruciatii condusi de Amedei de Savoia care l-au predat bizantinilor. Cronicile din Mesambria ne dau informatii despre perioada cand orasul a fost subjugat de catre turci in 1396, iar in 1453 a cazut total sub conducerea imperiuului cu capitala la Constantinopole. Orasul si-a pastrat importanta ca port de-a lungul dominatiei turce. Au fost construite nave si s-a facut comert cu grane si lemn. Dupa eliberare, Nessebar s-a transformat intr-un mic oras de pescari. In timpul existentei sale, orasul a gazduit si un episcop, fiind si centru episcopal. In 1956 orasul a fost proclamat rezervatie arhitecturala si arheologica. Ruinele antice ale zidurilor fortificate, cu porti, care dateaza din secolele III-IV, bisericile din secolele V-VI, cele pastrate din secolele X-XI, din perioada medievala si cele 60 de case din perioada renasterii dau orasului si in prezent o atmosfera cu totul speciala. Legendele spun ca in timpul existentei sale, in Nessebar au existat peste 40 de biserici. In prezent exista insa date certe doar pentru 26 dintre ele. Mostenirea culturala a vechiului oras poate fi observata de turisti in cele patru muzee existente: de arheologie, etnografic, Biserica Sf. Stefan care contine fresce din perioada secolelor 11-17 si Biserica Sf. Spas care contine fresce din secolul 17. Din 1983, Old Nessebar este inscris in patrimoniul mondial UNESCO.

Balcic - un oras alb, fascinant, ieftin si aproape

Daca vorbim despre o iesire de weekend vorbim despre timp putin. De obicei, multi dintre noi, compenseaza cu alergatura multa dar astfel nu reusim decat sa ne obosim mai mult si sa nu ramanem cu nimic altceva decat cu si mai multi nervi, mai putini bani, si cateva frustrari in plus. Turismul de weekend este practicat cu brio pe Valea Prahovei in cele patru anotimpuri si pe litoral vara. Repetabilitatea, monotonia, traficul si lipsa ineditului scad insa mult din potentiala valoare a acestei mici escapade. Multi se confrunta inca cu ideea ca ceea este este dincolo de granita e departe. Balcicul e aproape. Si e altfel. Daca vorbim despre o iesire de weekend vorbim despre timp putin. De obicei, multi dintre noi, compenseaza cu alergatura multa dar astfel nu reusim decat sa ne obosim mai mult si sa nu ramanem cu nimic altceva decat cu si mai multi nervi, mai putini bani, si cateva frustrari in plus. Turismul de weekend este practicat cu brio pe Valea Prahovei in cele patru anotimpuri si pe litoral vara. Repetabilitatea, monotonia, traficul si lipsa ineditului scad insa mult din potentiala valoare a acestei mici escapade. Multi se confrunta inca cu ideea ca ceea este este dincolo de granita e departe. Balcicul e aproape. Si e altfel.

Povestea Orasului Alb

Se pare ca titulatura de oras alb a ramas de la Ovidiu, care, exilat la tarmurile Tomisului, dar aflandu-se in trcere pe aceste meleaguri, ar fi rostit urmatoarele vorbe: O! Oras de piatra alba, te salut pentru frumusetea inimitabila!. Colonistii milenezi credeau ca in aceste locuri, din spuma si valurile marii s-a nascut zeita frumusetii, Afrodita. Trebuie mentionat ca intre anii 1913 si 1940 toata aceasta zona a apartinut Romaniei. Cel mai important obiectiv turistic, cu conotatii istorice si culturale mai recente este Castelul reginei Maria a Romaniei. Construit ca resedinta de vara, acesta este renumit mai ales datorita gradinii impresionante de 35 de hectare, a doua de gen, ca frumusete si numar de specii de plante din

Europa. Parcul a fost realizat dupa modelul faimosului labirint cretan. De altfel, fiecare piatra ce a fost folosita la construirea Bisericii a fost adusa din Creta. Balcicul in doua zile Orasul poate fi vizitat in orice perioada a anului. Desigur, primavara, vara si toamna frumusetea lui se afla la apogeu. Dar si iarna, peisajul rece si dominant devine extrordinar de interesant. Castelul Reginei Maria si Gradina Botanica reprezinta cele doua mari atractii ale orasului. Castelul, numit si Cuibul Linistit (Quiet Nest sau Tenha Juvah in limba turca) este de fapt o vila cu pereti albi si acoperisuri de tigla rosie strajuite de un minaret. Este construit de-a lungul a trei terase si combina elemente ale stilului maur, stilului mediteraneean cu cel al caselor bulgaresti. Este foarte aproape de mare, fiind despartit de aceasta doar de faleza. Gradina din jurul Castelului se intinde pe un deal intreg, pe acelasi domeniu aflandu-se alte noua cladiri, fiecare avand o destinatie bine stabilita. Parcul, amenajat la comanda Reginei de cei mai buni gradinari si arhitecti ai vremii, a fost transformat in gradina botanica, datorita numeroaselor specii de plante gasite aici. Recomandarea numarul unu este aceea de a vizita castelul utilizand o harta care poate fi achizitionata la intrarea pe domeniu. Astfel veti fi siguri ca nu veti rata nici un punct de atractie si ca nu veti irosi timpul ratacind prin labirinturile Minotaurului balcanic. In mod normal, vizita Castelului si a Gradinii Botanice dureaza in medie patru ore. Daca inca mai aveti timp, si nu vreti sa zaboviti la unul dintre restaurantele simple, ieftine si generoase, faceti un mic tur al orasului. Faleza este mult mai spectaculoasa decat cea din Romania iar orasul este populat doar de case cu tigla rosie. Efectul este deosebit, mai ales pentru cei pasionati de fotografie. De asemenea, in apropierea Balcicului se afla capul Kaliakra, un promotoriu aflat la cativa kilometri de granita romano-bulgara. Pentru a putea ajunge acolo, trebuie sa te abati circa 12 kilometri din drumul principal dintre Vama Veche si Balcic. Capul Kaliakra se intinde pe 2 km in Marea Neagra si are circa 60 de metri inaltime fata de nivelul marii, fiind o formatiune de stanci calcaroase. Inaccesibilitatea locului a modivat conducatorii antici sa construiasca aici o impresionanta fortareata - a doua cetate importanta dupa Tomis. Ieftin bulgaresc Este cunoscut faptul ca Bulgaria este o tara mai ieftina decat Romania. De asemenea serviciile sunt, se pare, mai complete si mai profesioniste. O camera dubla in Balcic, la un hotel de trei stele nu depaseste suma de 30 de euro pe noapte cu mic dejun inclus. In restaurante, baruri, magazine, produsele sunt in medie cu o treime mai ieftine decat in Romania. Intrarea pe domeniu Castelului se face cu doua bilete: unul pentru vizitarea Castelului propriu zis iar celalalt pentru vizitarea Gradinii Botanice. Fiecare bilet costa in jur de 2 euro si jumatate dar nu se poate intra pe domeniu decat cu ambele bilete. Acces Cu masina traseul este relativ simplu. Din Giurgiu sau din Vama Veche indicatoarele bulgaresti calauzesc turistul cu o precizie satisfacatoare. Orasul Balcic se afla la 36 de kilometri nord de Varna in apropierea Nisipurilor de Aur si a statiunilor Albena si Cranevo. Datorita traficului, mult mai liber decat cel de pe DN1, drumul pana acolo dureaza, pornind din Capitala, in medie in jur de patru ore, in functie de traseul ales. Iar daca ati ajuns acolo veti descoperi o altfel de Mare Neagra, un altfel de turism si alte peisaje...dar, in general, acelasi tip de abordare, acelasi stil de viata.

Balchik - in bulgara - este o statiune de litoral terasata pe un mic golf al marii Negre, la 31km nord de Varna si 37km sud-est de Dobrich. Al treilea port ca importanta pentru Bulgaria, Balchik este folosit de ambarcatiuni de talie medie. Orasul a prins viata spre sfarsitul secolului VI IHr., marele Ovidiu exclamand la vederea sa: "Oras de piatra alba, iti salut frumusetea inimitabila!" Colonistii milesiei credeau ca Balchik este locul in care s-a nascut zeita Afrodita, din spuma marii. In vremuri romane Balchik avea statut de municipiu, mai tarziu fiind atasat Bulgariei. Dupa razboiul Crimeii orasul a inflorit, transformandu-se intr-un important centru de comert cu porumb. dupa razboiul din Balcani, a fost inclus in teritoriile Romaniei. Impresionata de frumusetea naturala a locului, regina Maria a construit aici un palat si o gradina botanica, o capela si un complex de vile pentru aristocrati. dupa 1940, orasul a fost redat Bulgariei. Pe langa palat si gradina botanica - cea mai mare si cea mai diversa din Balcani, orasul atrage turistii prin atmosfera veche pastrata de secole. Balchik si-a pastrat si autenticitatea multiculturala, in acest mic oras locuind pasnic oameni ai caror stramosi sunt grecii vechi, bulgari, turci, tatari si romani. La 4 km est de Balchik se afla Touzlata, o statiune cunoscuta pentru namolurile cu proprieteti curative. Langa cele doua lacuri a fost construit un centru balnear. fundul lacurilor este acoperit cu namol sulfurat hidrogenat negru. Exista aici si un izvor de apa minerala avand apa cu temperatura de 31C. Tot in apropiere de Balchik se afla doua mari campinguri - Sandrino Camping si Belia Bryag Camping. Acestea ofera diverse facilitati pentru recreere, sporturi de apa, cluburi, baruri si restaurante. Orasul Balcic, are putin peste 10.000 de locuitori, si este situat intr-un golf, la 18 km sud de Kavarna, la 45 km de Varna, la 60 km de Vama Veche si la 150 km de Bucuresti. Casele in Balcic sunt amplasate pe terasele naturale ale podisului Dobrogei, iar tarmul marii negre, cu plaje inguste si lungi, se intinde cu peste 150 m mai jos de nivelul orasului. In Balcic se afla al treilea port ca marime din Bulgaria. Natura si oamenii deopotriva au creat aici unul dintre locurile cele mai pitoresti de pe litoralul nordic bulgaresc, cu strazi in panta abrupta care coboara pe tarm, nenumarate spatii verzi, acoperisuri rosii, stanci albe, alaturi de albastrul apelor marii negre. Confortul statiunii moderne se imbina armonios cu trecutul istoric al orasului. Istoricii considera ca regiunea ar fi fost locuita inca din epoca de piatra, din mileniul al IV-lea I.H. Printre cei mai vechi locuitori ai acestui tinut se numara tracii, lucru confirmat de descoperirile arheologice ale unor artefacte vechi de peste 2000 de ani. In timpul colonizarii grecesti, aceasta purta numele de Krunoi, iar ulterior a capatat numele Dionisopolis, dupa zeul vinului si al petrecerilor, Dionisos. Asezarea era a doua ca importanta dupa Odessos, batea monede cu chipul lui Dionisos si era inconjurata de ziduri puternice. La inceputul Evului Mediu, Balcic a devenit orasul bulgaresc Karvuna. In vecinatatea sa au fost gasite vestigii ale unei cetati medievale din secolul XI. Langa Balcic se afla satul Gurkovo, la aproximativ 10 km de tarm, ale carui locuinte au fost cumparate in majoritatea lor de englezi, germani si elvetieni. Casele cele mai vechi de aici au

fost transformate in vile pentru vacante estivale.Mai jos gasiti cele mai importante obiective turistice din Balcic

Palatul din Balcic

Este obiectivul cel mai interesant din Balcic. A fost construit la dorinta Reginei Maria a Romaniei in timpul ocupatiei romane a Cadrilaterului, cand Balcicul era o destinatie mult cautata de aristocratii care se refugiau dinaintea caldurilor toride din Bucuresti in atmosfera romantica si deosebit de placuta a statiunii. Vrajita de frumusetea locurilor pe care le-a vizitat in anul 1924, Regina Maria si-a dorit sa aiba aici o resedinta de vara. Arhitectii italieni Amerigo si Augustino au ridicat un ansamblu minunat, desprins parca din povestile Seherezadei; motivele vechii arhitecturi bulgaresti se contopesc cu elemente gotice, maure si orientale. Cladirile nu sunt mari, insa s-au incadrat perfect in peisajul natural superb si sunt risipite intr-un parc magnific. Palatul numit "Cuibul linistit" combina stilul maur si cel al unei case bulgaresti traditionale. Un minaret elegant se ridica din acoperisul sau - o idee excentrica a arhitectilor sau poate chiar a reginei. Vilele de aici au de asemenea nume romantice. Potrivit unei legende, in atmosfera de aici si in mijlocul naturii paradiziace, regina de 49 de ani a cunoscut marea idila a vietii. Ascunsa in palatul regal, accesibil numai prin intrarea de parada, pazita zi si noapte de soldati, Regina Maria s-a cufundat in reverii si pasiune; cel mai probabil, a oftat dupa iubitul ei pe Puntea Suspinelor, ascultand susurul cascadei din apropiere. Regina obisnuia sa se izoleze de asemenea in vila "Pestera" din gradina Ghetsimani sau in Gradina lui Allah. In superba capela construita din calcar de Balcic, pictorii romani au zugravit imaginea frumoasei Regine Maria, a carei ultima dorinta a fost ca inima ei sa fie adusa aici.

Gradinile castelului
Un monument al artei peisagistice, care se intind pe o suprafata de peste 30 de hectare, au fost concepute de decoratorul de gradini Jules Jany din Elvetia si abunda in arbori si tufisuri spectaculoase, nu numai bulgaresti, ci si de pe alte meleaguri: arbori de cauciuc, sequoia si magnolii cu flori imense. Colectia de cactusi uriasi este unica si minunata atunci cand cactusii infloresc. Vegetatia abundenta, cu circa 2000 de specii de plante, creeaza cadrul natural care a fost completat de tuse culturale: urne antice, bancute de piatra pentru odihna, pietre funerare, inscriptii in araba si embleme romane. Apa este abundenta si terasele, cu vedere la mare, sunt atat de multe, incat ii uluiesc pe turisti.

Capela Stella Maris

In toamna anului 1938, inima reginei, asezata intr-o superba caseta de argint decorata cu pietre pretioase, ce-i fusese daruita reginei de catre "Doamnele Romane", a fost adusa de la Cotroceni si depusa acolo unde a dorit: in bisericuta ortodoxa Stella Maris din gradina minunata a palatului de la Balcic. ...am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea sa fie adusa si asezata la Stella Maris, biserica ce am cladit-o la marginea marii. ... In decursul unei lungi vieti atatia au venit la inima mea incat moarta chiar, asi dori sa mai poata veni la ea dea lungul potecii cu

crini ce mi-a fost mandria si bucuria. (Testamentul Reginei Maria). Pe data de 8 septembrie 1940, la doar o zi dupa ce, prin semnarea Tratatului de la Craiova Cadrilaterul era redat Bulgariei, caseta cu inima Reginei Maria era scoasa din capela Stella Maris si predata aghiotantului Eugen Zwidinek, pentru a fi adusa in Romania.

Muzeul Etnografic Va pune in tema cu arhitectura si mestesugurile locale traditionale. Este

refacut interiorul unei locuinte din oras, redandu-se cu grija atmosfera din perioada Renasterii nationale.

Muzeul de Istorie Are o bogata colectie arheologica de obiecte interesante descoperite in

regiune.

Biserica Ortodoxa Sfantul Nicolae Sfantul Nicolae este protectorul pescarilor si

corabierilor, biserica a fost construita in anul 1866, cel mai probabil deasupra unei biserici mai vechi din Evul Mediu. Frescele realizate de un pictor de icoane dobrogean s-au pastrat in stare foarte buna. Orasul Balcik situat la 31 kilometri nord de Varna, Balcic este vizitat in fiecare an de turisti veniti mai ales din Europa de Est, atrasi atat de frumusetea locurilor, plajele superbe si apa curata, dar mai ales de conditiile si preturile decente. Dar Balcic nu este doar o statiune estivala apreciata in regiune, ci si un oras cu o istorie fascinanta si plina de evenimente.

Primele marturii despre existenta Balcicului dateaza din secolul V IdHr, din perioada dominatiei elene. Atunci orasul purta numele de Kmuni sau Krounoi, dupa cuvantul grecesc insemnand izvor, datorita numarului mare de izvoare din regiune. Mai tarziu numele va fi schimbat in Dionisopolis, dupa numele zeului elen al vinului. O legenda din acele vremuri spune ca numele a fost schimbat dupa ce valurile marii au adus pe plajele Balcicului o statuie a zeului. Imaginea acestuia avea sa fie folosita si pe monezile batute aici. In scurt timp, Balcic a devenit un important centru comercial si port la Marea Neagra, fiind depasit doar de Varna, care purta pe atunci numele de Odessos. Orasul s-a dezvoltat rapid, iar dupa Razboiul Crimeei era cunoscut in Europa de Est ca una dintre cele mai importante piete de cereale. Dupa terminarea Razboiului Balcanic din 1913, Balcic este anexat Romaniei. Fascinata de frumusetea salbatica a locurilor, Regina Maria va construi aici un superb palat de vara si ulterior va fi amenajata si o impresionanta gradina botanica. Complexul regal includea si o capela, dar si o vila pentru boierii romani veniti aici sa se relaxeze. In perioada interbelica Balcic era una dintre cele mai luxoase si apreciate statiuni din Europa, redevenind parte a Bulgariei in 1940.

Obiective turistice din Balcic

Balcic, asezare cu o populatie de peste 13.000 de locuitori, este un port comercial important si una dintre cele mai frumoase statiuni turistice din Bulgaria. Situat la 31 kilometri nord de Varna, Balcic este vizitat in fiecare an de turisti veniti mai ales din Europa de Est, atrasi atat de frumusetea locurilor, plajele superbe si apa curata, dar mai ales de conditiile si preturile decente. Dar Balcic nu este doar o statiune estivala apreciata in regiune, ci si un oras cu o istorie fascinanta si plina de evenimente.

Ce puteti vedea la Balcic In afara de palat si de gradina botanica, cea mai mare si mai bogata din Balcani, orasul are multe de oferit turistilor, pastrandu-si aspectul traditional, cu mici stradute pietruite si case vechi, multe din piatra. Centrul de atractie este cu siguranta complexul regal, care include un palat central cu un turn impresionant, numeroase cladiri, un parc cu terase, case realizate din piatra si sprijinite pe coloane atent sculptate, un tron aflat sub un vechi copac - de unde regina Maria admira adesea apusul soarelui - si capela, unde se pastreaza inima reginei, potrivit dorintei acesteia.

Gradina Botanica din Balcic

are peste 3000 de specii de plante, multe dintre ele foarte rare si valoroase, unde adesea studentii Universitatii Sofia vin pentru practica sau pur si simplu pentru relaxare. Intregul complex poarta numele de Tenha Yuva (Cuibul Linistit). Pentru iubitorii de arta, in Balcic se gaseste si un muzeu de arta, o alta destinatie interesanta. Colectia este variata, in principal arta bulgara, dar si lucrari surprinzatoare ale unor artisti straini. Tot in Balcic veti gasi si un impresionant Muzeu Etnografic precum si Biserica Sf Nikola. Pentru cei care doresc sa scape de aglomeratia sufocanta a oraselor o plimbare in zona de coasta, unde peisajul este pur si simplu magnific, este cea mai buna alegere. Va mai puteti plimba si prin imprejurimile portului sau pur si simplu pe stradutele din Balcic, incercand sa va obisnuiti cu ritmul incet al vietii de altadata. Nici imprejurimile nu duc lipsa de atractivitate. Regiunea

Touzlata, la patru kilometri est de Balcic, este foarte cunoscuta de turisti, in primul rand pentru ghiolurile cu namol, folosit in scopuri terapeutice. Tocmai de aceea aici s-a construit un centru balneologic foarte vizitat, situat langa cele doua lacuri. Este un complex de mari dimensiuni, cu numeroase vile, bungalow-uri, un loc pentru camping, un izvor de ape termale. In apropiere de Balcic se gasesc si alte doua locuri pentru camping - Sandrino Camping si Beliyat Bryag Camping - in permanenta pline de turisti, mai ales in timpul verii. Aici va puteti odihni, puteti face anumite sporturi, inclusiv nautice, va puteti relaxa in baruri si cluburi sau puteti manca la restaurantele din zona, cu un bogat meniu care include si peste sau fructe de mare. La 15 kilometri sud-vest de Balcic se gaseste satul Obrochishte, unde pasionatii de istorie pot vedea o fortareata din perioada otomana, foarte bine pastrata, despre care povestile spun ca rivaliza in trecut cu Bagdad ca frumusete.

La Balcic veti gasi mai multe hoteluri, cele mai populare fiind Dionlsopolis Hotel, Balcic Hotel si Elite Hotel, dar pentru cei mai romantici exista posibilitatea de a rezerva locuri de cazare la palat, la un pret pe masura. Daca hotelurile sunt ocupate sau prea scumpe, va puteti instala cortul in zonele special amenajate din imprejurimi sau sa va cazati la un particular, preturile variind in functie de conditiile oferite. In afara restaurantelor mari, cu o bogata oferta de specialitati locale si internationale, Balcic are si numeroase restaurante mici, particulare. La mici chioscuri stradale veti putea cumpara pizza, spaghetti, alte specialitati si mai ales peste si fructe de mare. Daca preferati sa va gatiti singuri, oferta de fructe, legume si carne este suficient de bogata pentru a satisface orice turist. In Balcic si in imprejurimi puteti calatori cu autobuze, cu taxiuri si microbuze particulare.

Grdina Botanic din Balcic

Situat in inima oraului Balcic, la 31 km de Varna, Grdina Botanic cuprinde o colecie impresionant de specii de cactui intins pe o suprafa de 1.000 m2, fiind a doua ca mrime din Europa dup cea din Monaco. Balcicul este un mic orel din nordul Bulgariei unde se combin romantismul strzilor abrupte cu frumuseea mrii. Pentru o lung perioad a fost cunoscut ca "Oraul Alb" datorit culorii albe a stncilor. Situat in inima oraului Balcic, la 31 km de Varna, Grdina Botanic cuprinde o colecie impresionant de specii de cactui intins pe o suprafa de 1.000 m2, fiind a doua ca mrime din Europa dup cea din Monaco. Aceast Grdin a fost construit o dat cu Palatului Balcic de ctre Regina Maria in anul 1918, atunci cnd Balcic-ul aparinea Romniei. Castelul, numit i "Cuibul Linitit" ("Quiet Nest" sau "Tenha Juvah" in limba turc) este de fapt o vil cu perei albi i acoperiuri de igl roie strjuite de un minaret. In afara palatului inalt i a grdinilor inconjurtoare, complexul include i o capel, un numr de vile rezideniale, unde erau gzduii aristrocraii romni, un izvor sfnt i un minunat tron din piatr postat sub un copac btrn, de unde Regina Maria privea apusul soarelui. Intrarea in Castel se face prin Ghereta Santinelei, reprezentat printr-un arc triumfal. Palatul combin elemente ale

stilului maur, oriental i mediteranean cu cel al caselor bulgreti. Parcul este o imitaie a faimosului labirint cretan, fiecare piatr din capel fiind adus din Insula Creta. Iniial, Balcicul sau "Coasta de Argint" a fost un sat de pescari. O dat cu venirea familiei regale, locul a inceput s infloreasc, adunnd in fiecare var pictori, scriitori i gazetari, prieteni ai familiei regale. Castelul simbolizeaz trecutul i ofer un aer misterios locului. Construcia este impresionant, la aceasta folosindu-se pietre aduse din Creta, iar grdina este amenajat dup modelul labirintului cretan. Strduele i aleile pstreaz parfumul nostalgiei pe un trm de vis. Grdina Botanic, a doua ca mrime din Europa, gzduiete o serie de plante exotice i, in luna august, cea mai impresionant colecie de cactui explodeaz in culoare

O mare varietate de specii de plante exotice

Grdina Botanic este situat pe un deal i coboar, in ase terase, spre mare. Aceasta aparine Universitii din Sofia din anul 1955. Aici se gsesc mai mult de 3.000 de plante rare i exotice, incluznd peste 200 de specii de pomi, flori fabuloase, trandafiri, arbuti i colecia unic de peste 250 de specii de cactui, aranjate printre fntni, cascade i canale ornamentale. Printre plantele exotice ce cresc aici se numr: Ginkgo biloba, Metasequoia glyptostroboides, mslini i multe altele. Exist o Grdin Stncoas i o Grdin Francez formal cu arbuti conici i paturi geometrice de flori. Grdina lui Allah cuprinde o colecie unic de cactui in aer liber, cea mai mare colecie din Sud-Estul Europei, vase de lut antice i bncue din piatr. Tot aici se gsete "Templul apei", o construcie cu arcade pictate, coloane impuntoare i bazine acvatice. Grdina Ghetsemani pare a fi o grdin sfnt datorit frumuseii arborilor pitici pe care ii gzduiete. In afara studenilor Universitii, magnificul complex este gazda a peste un million de turiti in fiecare an

Monumentele arhitecturale de la malul Mrii Negre

Castelul de la Balcic dispune de foarte multe posibiliti de relaxare i cuprinde o serie de monumente istorice celebre. In Grdina Botanic pot fi admirate multitudinea de plante unice, exotice, sau, fiind desprit de mare doar printr-o falez, se pot practica sporturi pe ap. Aici se gsesc o serie de grdini, capele, izvoare, o cascad, vile rezideniale, dar i restaurante i magazine. Capela Stella Maris, construit din piatr i pictat in interior, are in fa o curte mic, o fntn i pietre funerare cretine. Dorina Reginei Maria a fost ca inima ei s fie ingropat aici. O privelite spectaculoas o ofer cascada, care este format de un ru ce curge de la o inlime de nou metri. Cele dou maluri ale canalului sunt unite printr-o punte, Puntea suspinelor, i traverseaz cascada .Regina Maria a iubit att de mult acest loc fermecat nct a cerut prin testament ca inima s-i fie depus aici, la malul Mrii Negre. Cum Romnia a fost nevoit s cedeze Cadrilaterul, iar Balcik a devenit o localitate din Bulgaria, caseta respectiv s-a perindat ntre Castelul Bransi Muzeul Naional de Istorie. Vizitnd fermectorul castel de la Balcic i grdina botanic din jurul su, care coboar n terase pn pe plaj, nelegi de ce regina l-a ndrgit att de mult.

Spaiul cel mai mirific din domeniul de la Balcic e Grdina divin, pe care turcii o numeau Grdina lui Alah, regina nsi avnd o mare aplecare ctre ecumenism i ctre nelegerea civilizaiei marelui imperiu nvecinat. Modelul acestui petec de pmnt terminat n doar patru ani e Grdina Raiului, descris n Cartea Genezei, recunoscut ca sacr de toate cele trei monoteisme iudaism, cretinism i islam. Pentru a se potrivi descrierii biblice, a fost construit un ru artificial cu patru brae, care delimiteaz Edenul. Izvorul e o cimea cu trei guri, simbol al Sfintei Treimi, iar deasupra cimelei e o reprezentare a Maicii Domnului purtnd un vapor n brae. Fecioara e i protectoarea navigatorilor, ceea ce justific simbolul. Domeniul de la Balcic nu e dominat de un castel, sau de vreo construcie somptuoas, care s uimeasc prin grandoare. Nu megalomania a stat la baza alctuirii acestei reedine, ci dragostea pentru frumos. S-a ales aadar o scar a umanului armonizat cu natura. Pe ntinsul domeniu sunt presrate vile cu personalitate proprie, n care erau gzduii membrii casei regale sau oaspeii.

Sgeata Albastr e vila prinului Nicolae, al doilea fiu al reginei, i mezina, principesa
Ileana. E construit pe o pant, astfel nct are la vest trei etaje, iar la est doar unul. Mobila sculptat cu arabescuri i uile din lemn masiv au fost aduse de regin de la palate vechi din Orientul ndepartat. La parter se afl un tablou al unei sirene, iar regina Maria i amintete cum mama sa, Maria Alexandrovna, fiica tarului Alexei al II-lea, i spunea n copilrie povestea Mica Siren, a lui Hans Christian Andersen.

Izvorul Sfnt exista pe amplasament nainte de construcia castelului, de el fiind legate cteva
legende populare care vorbesc de capacitile lui miraculoase. Turitii zilelor noastre continu superstiia, aruncnd monezi n acest izvor. Din izvor, apa coboar n trepte spre Grdina Ghetsimani, de unde continu spre grdina Vlul Albastru. Cu ziduri i coloane acoperite de ieder, Templul apei, sau Nimfeum, e una din cele mai frumoase construcii de pe actualul domeniu de la Balcic. Nici de aici nu lipsete simbolismul biblic, pe lng numele care trimite la nimfele antice, locul e supranumit i Vitezda (Casa Milosteniei). Locul exista aievea n Ierusalim, iar la el se adunau suferinzii care ateptau ca un nger s tulbure apa din cnd n cnd. Acolo Iisus Hristos a svrit una dintre minuni, vindecnd un infirm ce nu putea ajunge la apa tmduitoare. ntre coloanele izvorului-replic de la Balcic, regina Maria i serba zilele de natere. Grdina Ghetsimani a fost proiectat i plantat ntre 1933 i 1936. Este, ca fiecare dintre grdinile botanice de la Balcic, strbtut de un pru. n ea se gsesc specii diverse de flori, lalele negre, crini i o uria magnolie. Specia cultivat n Bulgaria e de origine nord-american, cu frunze mereu verzi, un arbore care atinge 20 m nlime. Mugurii seamn cu fructele de ananas, iar florile au 30-45 cm diametru. Cascada artificial, cu terase de 14 m e printre cele mai spectaculoase obiective din grdina de la Balcic. Pe malul cascadei se afl uzina electric a palatului, transformat n magazin de suveniruri. Aici se poate vedea i un dispozitiv de extragere a uleiului din trandafiri. Deasupra vilei Cuibul Linitit, grdinarul arului Nicolae al II-lea, Jules Jannin, a construit un labirint viu colorat. Dup moartea lui Jules Jannin, opera a fost continuat de elveianul Carol Gutman, n cinstea cruia a fost ridicat o vil care i poart numele.

Vila Cuibul linitit e cel mai uor de recunoscut din tot complexul, fiind dotat cu un minaret. Acesta nu are un rol religios, fiind folosit cel mult ca turn de observaie, dar vine din respectul pe care regina l avea pentru civilizaia turc. n balconul minaretului-far se afl i o harp eolian. Turitii pot vizita acum chiar i baia regal, o invadare a intimitii capetelor ncoronate care te poate face s te simi ca un nvlitor barbar. Cei excesiv de curioi afla cu aceast ocazie c apa era nclzit printr-o ingenioas instalaie cu aburi sau c oaspeii cei mai de seam erau poftii s se relaxeze aici n stil turcesc Ghidul nu uit sa adauge maliios c salonul pentru fumat i baia au construcii acustice care i-ar fi permis reginei s trag cu urechea la discuiile invitailor. Fiind actualmente muzeu, n vila Cuibul linitit au fost aduse, pe lng obiecte de anticariat, icoanele din capela Stella Maris. Principesa Ileana a avut ideea construirii unei mnstiri la Balcic, distrus n urma unei alunecri de teren. De altfel, ca i mama sa, supranumit mama rniilor n urma vizitelor curajoase fcute pe front n primul rzboi mondial, principesa Ileana a fost susintoare activ a organizaiilor cretine de cruce roie. Principesa a construit i n Statele Unite o mnstire n care i-a petrecut sfritul zilelor, sub numele de sora Alexandra. Nscuta n Marea Britanie, la Kent (deci pe o insul), regina Maria mrturisea c Balcicul a fost ntoarcerea la mare, la prima dragoste, pe care principesa Ileana a motenit-o. Dup moartea arhitectului grdinilor de la Balcic, regina i-a aezat o piatr funerar pe care st scris: Lui Jules Janin, care a fcut ca visul meu s devin realitate n aceast grdin. Domeniul de la Balcic, numit de localnici Dvorea, e una dintre cele mai populare atracii turistice din Bulgaria, cu peste 400.000 de vizitatori pe an. Administrarea sa e chiar disputat de autoritile locale i cele centrale, fapt ce a dus la manifestaii ale localnicilor, care cer trecerea sa n grija primriei. Regina Maria in vizita la New York, 1926 Urmele lasate la Balcic de suverana Romaniei starnesc si acum admiratia vizitatorilor de pe orice continent. Despre prestigiul pe care "Queen Mary" si implicit Romania il aveau in perioada interbelica vorbesc si imaginile de arhiva din clipul de mai jos, in care putem vedea o mare de lume in Times Square venita sa o vada si sa o aclame pe regina. La doar 31 de km de Varna, n interiorul fostului Cadrilater, se ascunde Balcicul cu superba lui Grdin Botanic recunoscut n toat Europa. Parcul din curtea palatului adun laolalt peste 3.000 de specii de plante, unele dintre ele foarte rare. Grdina botanic denumit Grdina lui Allah, care se ntinde pe un versant, a fost construit la ndemnul Reginei Maria. Grdina cuprinde o zon care imit labirintul cretan, un labirint verde i care i atrage instant privirea. Un plus de culoare i parfum vine din grdina cu trandafiri bulgreti. Materialele de construcie ale grdinii au fost aduse din Creta, aa se explic asemnarea izbitoare cu micua insul Greceasc. Din fericire.. fiind pe malul mrii chiar i n ciuda cldurii te poi bucura de puin rcoare datorit brizei Parcul care nconjura Castelul a fost apoi transformat n grdin. Aceasta din urm a intrat n 1955 sub tutela Universitii din Sofia, pentru studiul botanicii. Astzi, grdina se afl sub tutela Ministerului bulgar al Culturii. Celebr rmne ns colecia de cactui

plantai n aer liber. Unii au fost plantai cu 80 de ani n urm. Palatul i grdina pot fi vizitate cu 10 leva de persoan (10 leva bulgreti = 5 euro). Separat de Marea Neagr doar printr-o falez, Grdina Botanic din staiune adpostete cea mai mare colecie de cactui n aer liber din Europa Plantele superbe i atrag privirea ta ct i a gzelor ce triesc prin grdin. n micul lac ce se gsete acolo.. triete i o mic ratuc care se plimb printre nuferi. Istorie Locul era populat de ionieni n secolul V .Hr.. La acea vreme, aezarea era numit Kmuni sau Krunoi (n grecete nsemn "izvoare"), datorit abundenei izvoarelor carstice din zon. Mai trziu a fost redenumit Dionysopolis dup numele zeului Dionysos, al vinului i srbtorilor. Dup una din cele mai rspndite legende, oraul a primit acest nume dup ce o statuie a lui Dionysos a fost adus la rm de valurile mrii. Imaginea zeului apare i pe monedele btute aici. ntemeiat n secolul VI .Hr. de coloniti venii din mai multe orae greceti, Dionysopolis era un centru important pe rmul vestic al Mrii Negre pn la nceputul erei noastre, fcnd parte din lanul de colonii greceti care ncepea la nord cu Olbia (la gurile Bugului) i mergea spre sud pn la Apollonia (astzi Sozopol, Bulgaria). n secolul I .Hr., coloniile au fost pentru prima oar ocupate de trupele Imperiului Roman, dar la scurt timp populaia zonei, format din greci, scii i gei s-a rsculat. O mrturie important a epocii este celebra "inscripie de la Dionysopolis" din anul 48 .Hr., de fapt un decret de cinstire a lui Akornion, binefctor al cetii care se remarcase ca ambasador la regele Daciei, Burebista, apoi ca sol al acestuia la Pompeius, adversarul lui Caesar. n perioada luptelor pentru putere de la Roma, oraul a fost ocupat de Burebista i integrat marelui su regat, ce includea ntregul rm vestic al Mrii Negre.

Campania generalului Crassus din 29-28 .Hr. aduce Dobrogea n sfera de influen a Romei, iar coloniile greceti sub directa stpnire a guvernatorului provinciei Macedonia.

Ora de pietre albe, te salut pentru frumuseea ta nemaivzut !". n anul 15 d.Hr, provincia Moesia a fost creat, dar Dobrogea a rmas (pn n anul 46) parte a Regatului Odriilor, client Romei, n timp ce coloniile greceti au format "Praefectura orae maritimae" - anexat Moesiei Inferior n anul 86, de ctre Domiian. Istoria oraului Dionysopolis o va mprti n continuare pe aceea a Dobrogei, integrat Imperiului Roman, reperele importante fiind apariia i rspndirea cretinismului sau nvlirile barbare, accentuate prin "Criza imperial" din secolul III. La captul acestei crize, mpratul Diocleian creeaz provincia Scythia Minor (actuala Dobrogea), care din anul 395 va aparine Imperiului Roman de Rsrit (Bizantin). Dei a fost reparat de mpraii Licinius, Iulian Apostatul i Valens, oraul va suferi distrugeri mari n timpul migraiilor din secolele V-VI (este menionat i o mare inundaie provocat de un tsunami n secolul al VI-lea) i va decdea treptat. Au trecut succesiv prin zon goii, ostrogoii, antii, slavii, bulgarii, gepizii, cutrigurii, avarii. Dintre toi, slavii au avut cea mai mare influen, stabilindu-se n numr mai mare la sud de Dunre, mai ales la nceputul secolului al VII-lea, secol n care provincia va fi reorganizat de mpratul Constantin al IV-lea n "Thema Scythia". Curnd dup aceast ns, hanatul bulgar al lui Asparuh, ajuns la nord de Dunare n urma luptelor cu khazarii, ctig n anul 680 rzboiul cu Imperiul Bizantin i cucerete Dobrogea i Moesia. Un an mai trziu hanatul este recunoscut ca stat independent (Primul arat Bulgar), dar bizantinii i-au pstrat controlul nc 3 secole asupra rmului Mrii Negre, cu intermitene i

asupra zonei vechii ceti Dionysopolis. Aceasta, dac nu dispruse, oricum nu mai avea caracter urban, decznd i datorit dezvoltrii cetii vecine Varna. Reconstrucia ei s-a fcut cu aportul din ce n ce mai mare al proto-bulgarilor, sus pe podiul ce domina vechea aezare (loc unde se mai pstreaz vestigii ale aezrii medievale din secolele IX-XIV). n anul 895, prin Dobrogea au trecut i triburile maghiare, venind din Bugeac, iar n secolul urmtor sunt menionai primii stpnitori feudali locali, probabil de origine slav ("Jupan Dimitri" n sudul Dobrogei). Cu sprijinul mpratului bizantin Nichiphor al II-lea Phokas, cneazul Sviatoslav I al Kievului atac aratul Bulgar i ocup Dobrogea n anul 968, mutnd capitala Rusiei Kievene pentru 3 ani la gurile Dunrii. n 971 ns, mpratul Ioan I Tzimiskes l invinge pe Sviatoslav i l alung din Tracia i Dobrogea, restabilind n zon autoritatea bizantin. Odat cu apogeul Primului arat Bulgar, sudul Dobrogei va fi anexat acestuia de ctre arul Samuil, care n prima faz l-a nvins pe mpratul Vasile al II-lea Bulgaroctonul; acesta revine n anul 1000 i distruge complet pn n 1018 aratul Bulgar, organiznd n Dobrogea "Strategia Dorostolon" i apoi "Thema Paristrion / Paradunavon". Stpnit de bizantini ntreg secolul al XI-lea, rmul sudic al Dobrogei va fi cunoscut i el, ca ntreaga regiune, invaziile pecenegilor, uzilor i cumanilor; n aceeai perioad sunt menionai n zon i lideri locali, precum Tatrys/Tatos, Sestlav i Satza (probabil pecenegi) sau Pudil (vlah). ncepnd cu secolul XII, dominaia cumanilor s-a accentuat, iar dup nfrngerea acestora din anii 1122-1123 de ctre mpratul Ioan al II-lea Comnenul, asimilarea lor de ctre btinaii vlahi va duce la apariia elementului etnic romnesc la Dunrea de Jos, coabitant cu cel slavobulgar. Aceste dou principale populaii autohtone, mpreun cu resturile cumanilor, au participat n 1185-1186 la rscoala Asnetilor. Dobrogea va rmne n graniele imperiale pn la nceputul secolului al XIII-lea, cnd, n contextul nlocuirii Imperiului Bizantin cu cel Latin de Rsrit, va intra sub autoritatea Imperiului Vlaho-Bulgar al Asnetilor (Al Doilea arat Bulgar). n 1241 coloana sudic a marii armate mongole, sub conducerea lui Kadan, a invadat i Dobrogea, n drumul su spre vest. Autoritatea Asnetilor a fost slbit, i drept consecin, Hoarda de Aur i-a extins stpnirea i asupra Dobrogei; de atunci a nceput colonizarea zonei cu turci selgiucizi i ttari islamizai (parte din urmaii acestora, trind printre cretini, au devenit gguzii de mai tarziu). Tot n aceast perioad, datorit vremurilor nesigure, oraul s-a mutat din nou spre mare, n locuri mai greu accesibile - nlimile aprate natural (n special dealul mare, numit Djinna Bair, unde s-au descoperit vestigii ale construciilor din secolele XIII XIV). Dup 1300, zona a trecut din nou n stpnirea celui de-al Doilea arat Bulgar, sub conducerea arului Teodor Svetoslav, pentru ca 25 de ani mai trziu s fac parte din principatul independent numit "ara Crvunei". De la numele primului conductor al acestui mic stat feudal, Balik (Balica), se consider c provine denumirea de Balcic, menionat oficial abia n documente din secolul al XVI-lea. n primii ani ai ntemeierii noului stat, este menionat i un mitropolit, Methodius, sub autoritatea cruia se afla nucleul noului stat, i anume zona Varna - Balcic Carbona/Karvuna.

Secolul al XIV-lea este deci o perioad de nflorire i pentru Balcic, dar aceasta nu dureaz mult. n 1388 au loc primele atacuri ale turcilor, sub comanda lui Yakci-bey, trimis de vizirul andarli Ali-Paa n fruntea a 5000 de clrei, pentru a ocupa cetile rii Crvunei. Turcii au numit noua ar ocupat dup ultimul ei mare despot, Dobrotici, aa cum aveau obiceiul: Dobrugi-ili (ara lui Dobrugi). n acelai an sau la nceputul lui 1389, Mircea cel Btrn, domnul Valahiei, nvinge trupele otomane i preia puterea pentru prima oar n Dobrogea. Au urmat ani grei pentru oraele de la rmul mrii, n care Mircea se va lupta cu turcii pentru a-i menine autoritatea n zon, n final reuind acest lucru n anul 1404. Stpnirea Valahiei asupra zonei Balcicului nu va dura ns dect pn n anul 1420, cnd fiul lui Mircea, Mihail I, nu va putea rezista deselor atacuri, pierzndu-i chiar viaa n luptele cu turcii. Astfel, sultanul Mehmet I ocup ntreaga Dobroge n campania din 1420, i Balcicul intr ntr-o lung perioad de stagnare economic, timp n care i va cristaliza funcia de aezare pescreasc i se va forma i celebra sa atmosfer provincial de tip oriental. Aflat ntre cetile Varna i Kavarna (vechea Karvuna), Balcic se va dezvolta n cele aproape 5 secole de stpnire otoman mai mult ca centru de comer cerealier n tranzit, datorit poziiei strategice i micului su port. A ajuns astfel s depeasc vechea capital a rii Crvunei, fiind chiar centru al unui district, ns n zorii epocii moderne avea nc un aspect rural. Liberalizarea comerului cu grne dup pacea de la Adrianopol (1827) i-a dat un impuls deosebit n dezvoltare, portul fiind favorizat de poziia adpostit fa de vnturile de nord i est. Comerciani din toat lumea cretin ocupat de otomani au nceput s se aeze n micul port (greci, armeni, evrei) i s ntemeieze chiar primele manufacturi. Mai ales dup Rzboiul Crimeei (1853-1856), oraul i-a accelerat dezvoltarea i a devenit un mare centru comercial cerealier, n special pentru porumb. De asemenea, au aprut fabrici de vin, de piele, de prelucrare a hameiului sau a tutunului, cele dou mori sistematice. Tot n prima jumatate a secolului al XIX-lea, Balcicul este i el martor al micrii de redeteptare naional a bulgarilor, n frunte cu patriotul Koicho Raichov, care a contribuit la nfiinarea primei coli bulgreti, pe lng biserica Sf. Nicolae construit n 1841. Dei distruse de turci ca represalii n timpul anului revoluionar 1848, biserica i coala au fost apoi recldite n deceniile urmtoare, contribuind la consolidarea i lrgirea comunitii de bulgari n ora. Acesta avea n 1872 peste 7000 de locuitori: turci, bulgari, ttari, greci, evrei, gguzi. Dup Rzboiul Ruso-Turc din 1878, Balcicul (eliberat la 19 ianuarie 1878 de trupele generaluluilocotenent Zimmerman) intr n componena Principatului Autonom Bulgaria, aflat de jure sub suzeranitate otoman, i care n 1906 i ctig independena. n a doua jumtate a secolului XIX se construiesc multe dintre cldirile impozante ale centrului comercial, care se mai pot observa i astzi n oraul vechi. Ele s-au adugat celor existente care purtau amprenta stilului tradiional oriental; cldirile noi (inclusiv cele dou biserici) au fost construite ns sub influena stilului eclectic i neoclasic al epocii - erau vremuri de renatere naional i religioas a bulgarilor, dei marea majoritate a locuitorilor Balcicului o formau n 1878 turco-ttrii (o gravur din 1860 arta oraul dominat de 5 minarete de geamii).

La nceputul secolului al XX-lea, Balcicul era deja un orel comercial cosmopolit, loc de trg cu strzi nguste, dar pline de cruele negustorilor de grne, geamii i biserici, cldiri nalte de piatr i magazii spaioase n port (n 1909 exista lng port i o fabric de crmid). De asemenea, oraul ncepuse s se extind tot mai sus pe terase, iar ctre vest, la gura de vrsare a prului Ac-bunar, n locul numit "Trapezata", unde mai trziu avea s se nale castelul Reginei Maria, existau deja cteva mori de ap. Revirimentul bulgarilor i al altor cretini (greci, armeni) a fcut ca deja din acea perioad populaia de credin musulman s nceap a scdea numeric - mai ales odat cu independena deplin a Bulgariei n 1906. Totui, fa de alte orae din zon, Balcicul pstra nc la data ocuprii lui de ctre Romnia un puternic aspect oriental. 1913, odat cu intrarea ntre graniele Regatului Romniei n urma celui de-al doilea rzboi balcanic, Balcicul va deveni din ce n ce mai cunoscut i frecventat, lansndu-se ca destinaie turistic pentru lumea artistic i politic romneasc. ALEEA SECOLELOR

Prin Grdina lui Alexander trece o alee format din 19 de pietre de moar. Fiecare din ele reprezint simbolul unui secol din istoria omenirii. Regina o numea Aleea Secolelor i a lsat prin testament ca la fiecare secol nou s se adauge la alee cte o piatr. La sfritul aleei, pe un postament, o piatr de moar, martor a contemporaneitii noastre, a ateptat ca secolul ei s se scurg. Pe aleea numita Terasa lui Sandro, Regina a cerut sa fie asezate nouasprezece pietre de moara, reprezentnd cele nouasprezece secole incheiate ale erei noastre. Regele Simeon si Principesa Margareta vor pune la locul ei piatra a douazecea, reprezentnd secolul XX, incheiat acum noua ani. 25 Mai Piatra Secolului XXI va fi aezat la Castelul Reginei Maria din Balcic Bucureti, 25 mai 2009 Principesa Margareta i principele Radu mpreun cu Regele Simeon II i Regina Margarita ai bulgarilor vor participa, miercuri, la o ceremonie n cadrul creia va fi aezat Piatra Secolului XXI la Castelul Reginei Maria din Balcic. Prin grdina Castelului trece o alee format din 20 de pietre de moar. Fiecare din ele reprezint simbolul unui secol din istoria omenirii. Regina o numea Aleea Secolelor i a lsat prin testament ca la fiecare nou secol la alee s se adauge cte o piatr. Principesa Margareta i principele Radu vor ajunge mari la Balcic pentru a vizita castelul i a lua parte la un dineu privat alturi de regele i regina bulgarilor.

Inainte de cina, Regele Simeon si Regina Margareta, impreuna cu Principesa si cu mine am facut o plimbare in gradina si am vizitat cteva dintre cladirile care alcatuiesc domeniul. Atmosfera locului este impregnata de personalitatea Reginei Maria si fiecare colt din parcul si din incaperile de la Balcic are o semnificatie anume. Regina a creat un spatiu al reculegerii, al confluentei culturale si religioase, al armoniei dintre traditiile locului si cele ale lumii in care se nascuse. Coloanele albe din grdin sunt cadou de la regele srb Alexander, ginere al Reginei Maria. i el era atras de flori. n Iugoslavia, n castelul su, avea o grdin de flori unde se refugia pentru a se concentra i a decide asupra hotrrilor statale. Regina Maria i Regele Alexander deseori i fceau cadouri diferite flori. Dup atentatul asupra regelui n Marsilia, Maria a ajutat-o pe fiica ei vduv i pe nepotul minor Petr care l-a urmat pe tron pe tatl su. n complexul regal de la Balcic se mai afl o grdin legat de familia regal srb. Aceasta este grdina Curii englezeti, cunoscut i sub denumirea Coltul lui Tomislav (dup numele fratelui mai mic al lui Petr). n aceast grdin, n timpul Reginei Maria, creteau crinii ei favorii. n memoriile sale, Regina povestete c pentru prima dat a descoperit aceast floare frumoas i puternic mirositoare n anii copilriei sale. A ncercat de multe ori s sdeasc i ngrijeasc crini, dar a reuit pentru prima dat numai la Balcic, pe Aleea Secolelor. Am descoperit pentru prima dat crinii albi nali. Acesta a fost nceputul unei adevrate aventuri de via. De atunci ncerc s-i sdesc peste tot unde fac cte o grdin. Cteodat reuesc, altdat dau gre. Destul de trziu au aprut i succesele. Destul de departe n Balcic, pe terasele cu vedere la Marea Neagr. Aici, spre bucuria mea, crinii au ntrecut i cele mai ndrznee ateptri ale i au nflorit extraordinar. n ciuda timpului trecut ntre crinii de pe aceast alee din deprtata Dobroge i primii lilieci pe care i-am vzut n grdina micu a tatlui meu, aroma lor m ntoarce mereu n copilria mea insula mea nsorit printre iernile vieii. ( Istoria vieii mele Maria, regina Romniei). Primii cretini mpleteau crinii n coroane, pe care le purtau ca semn al credinei lor. Gingaa floare, simbol al Fecioarei Maria, se gsete peste tot n Castel n lucrarea majolic de pe Fntna de Argint, n frescele de pe Capela Stella Maris, n tablourile pictate de Regin, precum i n grdinile ei.

DESPRE REGINA MARIA A ROMANIEi In anul 1875, pe 29 octombrie, in editia de dupa-amiaza, ziarul londonez Times anunta ca, la Eastwell Park, in Kent, la ora 10:30, in familia ducelui de Edinburgh si Coburg, fiul reginei Victoria, si a ducesei Maria Alexandrovna, fiica tarului Alexandru al II lea, sa nascut Marie Alexandra Victoria. Printesa a fost rasfatata cu numele de alint Missy si a crescut alaturi de un frate si trei surori. De fapt, Regina Victoria a fost cea care i-a gasit porecla de alint "Missy", care va deveni un adevarat prenume in cercul de apropiati ai viitoarei Regine a Romaniei si care se nascuse cu exact trei ani inaintea viitoarei sale tari! La 11 ani , cand a ajuns impreuna cu familia in Malta, Missy se va desparti de varsta inocentei si va trece gratios in adolescenta. n tot timpul domniei regelui Ferdinand, i-a fost colaboratoare de fiecare zi,

Deja frumusetea ei trecuse granitele si capetele incoronate vorbeau despre ea ca despre cea mai frumoasa printesa a Europei. In Malta a trait prima poveste de iubire cu varul ei, George, si a trecut, deziluzionata, pe langa sansa unui mariaj din dragoste, fapt rar intalnit la vremea aceea, dar si pe langa palatul Buckingham, ca resedinta permanenta si posibila regina a Angliei. Dupa ce mama ei a determinat-o sa refuze cererea printului George, a incurajat relatia fiicei sale cu printul mostenitor Ferdinand, din familia dinastica Hohenzollern. Regina Maria s-a logodit la 16 ani cu printul Ferdinand de Hohenzollern, mostenitor al tronului Romaniei, iar casatoria a avut loc la 29 decembrie 1892. Astfel, in 1893, Missy a ajuns in Romania ca mireasa a unui barbat cu 10 ani mai mare, care, la vremea aceea, suferea din dragostea pentru o alta femeie, poeta Elena Vacarescu.
Din nefericire pentru cuplul regal, casatoria cu cea mai frumoasa printesa din Europa ii va conduce spre tron si coroana, dar nu si catre iubirea impartasita in cuplu. Ferdinand va ramane devotat femeii exilate la Paris, pe care o va iubi pana la moarte, iar Maria va cunoaste gustul amar al nefericirii. Regina Maria a fost iubita de poporul la carma caruia se afla si au numit-o Mama Regina, Mama ranitilor, Regina soldat. desfasurat nenumarate actiuni caritabile, a promovat peste hotare interesele Romaniei, a fost sfatuitorul cel mai apropiat al Regelui Ferdinand cu care a avut o relatie de prietenie sincera, pana la decesul acestuia in 1927. In momentul in care fiul sau Carol a mostenit tronul, acesta a izolat-o complet de viata publica. Ferdinand i Maria au avut mpreun ase copii: Carol (1893), Elisabeta (1894), Mrioara (1900), Nicolae (1903), Ileana (1909) i Mircea (1913) care a murit la varsta de patru ani de febr tifoid. In ianuarie 1893, principesa Maria a sosit la Bucuresti, in calitate de sotie a principelui Ferdinand, mostenitorul coroanei Romaniei. In acelasi an, Maria a nascut la castelul Peles, primului copil, care a fost botezat Carol, in onoarea regelui Carol I.

In 1894, a dat nastere tot la Peles celui de-al doilea copil, o fetita botezata cu numele reginei Elisabeta. Frumoasa si inteligenta, mica printesa a devenit preferata reginei si care, in 1921, s-a casatorit George II, fiul regelui Constantin al Greciei.
In 1900, principesa mostenitoare a adus pe lume cel de-al treilea copil, printesa Marioara, alintata Mignon, la Gotha, in Germania. Ea s-a casatorit, in 1922, cu regele Alexandru I al Serbiei, cu care a avut trei copii. La trei ani dup nasterea lui Mignon, in anul inaugurrii Castelului Pelior, s-a nascut prinul Nicolae care a fost singurul dintre copiii Mariei educat in Anglia, la Eton. Principele Nicolae a fost membru al Consiliului de Regenta, intre 1927 1930 si a avut o contributie importanta la ntoarcerea fratelui su de la Paris si la ocuparea tronului de catre acesta, sub titulatura de Regele Carol II.

In 1909, s-a nascut, la Palatul Cotroceni, Principesa Ileana, care va deveni arhiducesa de Austria, prin casatoria ei cu Anton de Habsburg, cu care a avut sase copii. Ileana s-a inapoiat in Romania si a infiintat si condus in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, pe domeniul Bran, un spital, Inima Reginei Maria.
Ultimul copil al Mariei, principele Mircea, s-a nascut n 1913 si s-a stins 3 ani mai tarziu, de febra tifoida. Pasionat de art i cultur, Regina Maria a continuat opera social i cultural nceput de Regina Elisabeta (Carmen Sylva). Regina a fost un veritabil personaj istoric, deopotriva enigmatic si paradoxal, o tanara de o frumusete iesita din comun, cu parul blond carliontat si cu ochii albastrii, o inteligenta sclipitoare, o fire artistica si sensibila, cu o intuitie remarcabila, ajutata de o educatie aleasa, o femeie cu o inima mare si inzestrata cu un curaj uimitor, o mama devotata pana la sacrificiu, o personalitate sclipitoare, o femeie care se urcase pe tronul unei tari careia ii era devotata si pe care invatase sa o iubeasca mai presus pe fiinta ei si despre care spunea in testamentul sau: Tarii mele si Poporului meu, cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca odata, chiar de dincolo de linistea mormantului. Cea mai frumoas regin a Europei era preocupat nclusiv de aspectul su vestimentar. Toaletele sale erau comandate de la diferite case de mod cunoscute, Casa de moda Jean Patoufiind una dintre preferatele reginei in anii 1920. Regina purta rochii pe care le imbracau si marile actrite pariziene, Jeanne Hading, Bartet, Granier,Vanda de Bonza, Marcelle Linder si altele. In tinerete, regina obisnuia sa combine rochii cu falduri lungi din crepe-de-chine , brodate, in culori de auriu si albastru cu maneci lungi si stramte. Pe cap purta o palarioara negra in forma de tricorn. Iubea parfumurile si bijuteriile. nc de cnd era o tnr principes britanic, Maria a preferat Casa de parfumerie Houbigant din Paris. Regina Maria a fost, pentru o perioad, aleas ca imagine pentru publicitatea parfumurilor Quelques Fleurs sau Mon boudoir. Legat de bijuterii, regele Ferdinand a cumparat pentru sotia sa bijuterii extrem de valoroase cum ar fi celebrul deja safir al Reginei Maria, extrem de valoros, prin dimensiune si prin numarul de karate 478, care a fost vandut la Casa de licitatii Christiea din Geneva in 2003, cu 1,5 milioane

Regina Maria a fost cea care a decorat Pelisorul, gradina si castelul de la Balcic, fiind unul dintre promotorii curentului Art Nouveau. A fost o devotata colectionara de arta, pictorita care migalea delicate acuarele florale, creatoarea unei societati artistice, care a avut printre membrii fondatori pe Stefan Luchian si Stefan Popescu, intitulata ,,Tinerimea artistica. Aceasta societate a inclus, printre membrii sai, artisti plastici de valoare ai perioadei interbelice: Kimon Loghi, Samuel Mutzner, Elena Popea, Marius Bunescu, Costin Petrescu, A. Verona, N. Vermont, A. A. Ionescu, Ipolit Strambu.

Regina Maria a fost un talent sensibil care scria poezii si povestiri pentru copii. Creatia ei literara cuprinde povestiri, evocari, romane, volume memorialistice: Tara mea, Visatorul de vise, O legenda de la muntele Athos, Povestea unei domnite neascultatoare, Ganduri si icoane din vremea razboiului, Dor nestins, Povestea unei inimi, Regine incoronate, Pasari fantastice pe albastrul cerului, Glasul de pe munte, Masti, Povestea vietii mele

O femeie pasionala, care a fermecat pe multi dintre barbatii timpului sau si care a avut o interesanta viata amoroasa, condimentata cu amanti mai mult sau mai putin celebri. Desi nu se vorbeste foarte mult despre rolul sau in viata politica a tarii, trebuie spus ca cea mai de seama actiune a sa a fost misiunea neoficiala intreprinsa la Paris, prin care a sprijinit dificilele negocieri din timpul Conferintei de Pace care a urmat Primului Razboi Mondial. A avut intrevederi cu conducatorii Antantei si a militat pentru recunoasterea internationala a Romaniei Mari.
Gratie interventiei sale neoficiale, dar atat de pretioase, pe langa primul ministru francez Clemenceau, a ajutat la formarea Romaniei Mari. Avea un singur defect, avea picioarele groase i ncerca s mascheze acest neajuns, purtnd rochii lungi i largi. Regina Maria a fost inrudita cu mai mult de o treime din aceste familii, fie direct, dar in grade diferite de rudenie, fie indirect, prin alianta. Prin urmare, avea o mare inluenta in curtile regale europene , influenta pe care si-a exercitat-o in sprijinul si in folosul Romaniei. Toate aceste inrudiri i-au oferit Mariei un prestigiu mai mare atat fata de cel al viitorului sot, Ferdinand, mostenitorul tronului Romaniei, cat si fata de cel al regelui Carol, socrul sau. Astfel se explica refuzul Mariei de a accepta constrangerile de orice fel pe care le-a descoperit dupa mariaj la curtea regala de la Bucuresti. Cu toate astea, Maria a invatat sa priveasca cu ochi mai ingaduitori regulile casei regale, iar Carol a devenit mai maleabil si a acceptat unele lucruri, cum ar fi marea dragoste a printesei pentru echitatie. Iata cum descria relatia sa cu regele Carol I: Ca una care niciodata nu am avut placere pentru restrictii, erau zile cand o viata mai simpla s-ar fi potrivit mai bine cu gusturile mele. Cu cat inaintam insa in varsta, crestea rabdarea mea, ca si intelegerea, si astfel m-am deprins sa pretuiesc valoarea acelor lucruri care adesea ma obosisera la inceput. Am patruns mai deplin in ceea ce interesa pe batranul cuminte; atatea cunostinte puteai sa castigi de la experienta lui, si, daca judecata lui era uneori straina de felul meu mai aprins de a intelege lucrurile, multe le-am invatat din vorbele lui, si inca mai multe din pilda ce mi-a dat-o. N-a fost niciodata un om mai auster, mai simplu, mai fara gand de sine, traind pentru opera lui. Un sfant n-ar fi trait o viata de mai mare abnegatie. Nu eram intotdeauna de aceeasi parere, dar in fiecare an ne imprieteneam mai mult. In vreme ce batranul rege si-a dorit sa obtina respectul poporului sau, Maria, nora sa, a dorit sa fie iubita de supusii sai, iar romanii au fost bucurosi sa descopere o viitoare regina pe gustul lor. Ferdinand a continuat sa-si iubeasca dragostea exilata la Paris si nu era un secret faptul ca isi varsa dorul in pahare de bautura, ca sa caute apoi alinare la curtezanele (vezi exemplul curtezanei Mita Biciclista din articolul"Istoria decenta a bordelurilor romanesti") aduse la palat de chiar prefectul Politiei Capitalei

Lipsa dragostei impartasite in caminul conjugal a condus la aparitia, in revista Cosmopolitan a unui articol inedit: ,,A Queen Talks About Love in care autoarea, nimeni alta decat Regina Maria, afirma: ,,Iubirea este cea mai mare problema in viata unei femei, si, cum de la inceputul lucrurilor se pare ca ea a fost aleasa de natura sa fie purtatoarea poverii, nici legile, nici morala sau exigentele societatii n-au fost vreodata in stare sa i-o rezolve. Era o recunoastere indrazneata a unei casnicii intemeiate pe aliante si interese politice, din care dragostea nu facea parte din ecuatie. Acesta a fost motivul pentru care Maria a umplut acest gol in sufletul sau prin iubiri trecatoare, iar regele a trebuit sa isi asume, cavalereste, pretul rusinii de a nu fi tatal biologic a doi dintre cei sase copii ai cuplului. Printre iubirile reginei, doua au fost patimase: cea traita alaturi de ,,printul alb, Barbu Stirbei, si, mai tarziu, alaturi de aventurierul canadian Joe Boyle. Cel din urma a ajutat-o pe regina Maria sa recupereze bijuteriile Coroanei din mainile bolsevicilor, a obtinut ajutoare si informatii pretioase pentru o Romanie vlaguita de razboi, a facilitat eliberarea romanilor aflati prizonieri la rusi, a fost un sprijin real si constant pentru regina, pana cand a vazut-o incoronata la Alba Iulia ca regina a tuturor romanilor. I-a fost alaturi timp de 7 ani, inclusiv in perioada in care Carol al II lea a persecutat-o pe regina ramase vaduva dupa moartea sotului ei. Joe Boyle a murit la Londra, la scurt timp dupa ce a parasit Romania pe care o servise timp de 7 ani din dragoste pentru regina. Barbu Stirbei a continuat sa-i fie sprijin, in anii care au precedat moartea lui Ferdinand, ani incarcati de umilinte si durere. Istoricii inca nu s-au pus de acord asupra barbatului care a fost marea dragoste din viata reginei, dar, un lucru este cert, amandoi au avut un loc special in inima unei femei extraordinare. Barbu Stirbei a fost un barbat frumos, brunet, cu ochii caprui, care a fost tatal ultimilor ei doi copii, Nicoale si Ileana, care ii semanau izbitor. Chiar si gazetarii perioadei suspectau c doi dintre copii erau ai Prinului Barbu tirbey, iar zvonurile ajunseser i la urechile copiilor. Se zice ca, intr-una din zile, n timp ce se jucau copiii la Pele, n faa palatului a venit Barbu tirbei, moment in care Carol al II lea i-ar fi zis Ilenei: Vino s-l vezi pe tac-tu. Ceilalti copii semanau cu Ferdinand, toti aveau ochii albastri , ca ai tatalui lor. In momentul in care ajunge pe tron, Carol II il va exila pe Stirbei. Castelele dragi sufletului ei au fost Pelisorul, Branul si resedinta de vara de la Balcic, despre care scria: ,,am avut ca o simtire ca locul acesta ori ma asteptase de totdeauna pe mine, ori ca eu traisem totdeauna in asteptarea lui. Nu mi se pare ca as fi fost aici pentru intaia oara, dar, doar doua dintre ele, "Balcicul si Branul sunt casele mele de vis, inima mea", spunea Regina Maria. An de an domeniul de la Balcic a fost infrumusetat cu constructii si celebrele gradini, iar datorita Reginei, Balcicul va cunoaste un avant urbanistic extraordinar. Reginei i se zicea Sultana la Balcic si era iubita de oamenii din sat. Cand Carol a izolat-o, dupa urcarea sa pe tron, Balcicul a devinit locul sau de refugiu.

De aceea, in 1933, cand isi intocmeste testamentul, Regina Maria a cerut ca, dupa moartea sa, inima sa ii fie depusa in micuta capela pe care o construise pe malul marii: Stella Maris, iar corpul sa ii fie ingropat la Curtea de Arges, alaturi de ceilalti membri ai

Familiei Regale. In testamentul sau moral ,,Scrisoare adresat Tarii si Poporului meu Regina Maria a transmis un miscator ramas bun poporului cu care se identificase: ,,De acum inainte nu va voi mai putea trimite nici un semn; dar mai presus de toate, aminteste-ti Poporul meu ca te-am iubit si ca te binecuvantez cu ultima mea suflare. In ultima parte a vietii a avut parte de morti care-i au marcat viata si existenta si poate, sfarsitul. In 1934 ginerele sau, Alexandru de Iugoslavia, a cazut rapus de gloane la Marsilia; in 1936 a murit sora sa, Ducky; in acelasi an moare si varul sau Geroge, caruia ar fi putu sa ii fie sotie. Incepand cu 1937 sanatatea sa s-a deteriorat si in 18 iulie 1938 Carol a anunat decesul mamei sale. Pe 24 iulie 1938 au avut loc funeraliile nationale si a fost inmormantata alaturi de ceilali membri ai familiei regale la Curtea de Arges. Dupa ce Bulgaria a redobandit Cadrilaterul, in 1940, inima Reginei Maria a fost luata din Balcic si dusa in Bran.
Inima se afla intr-o caseta de argint, aflata la randul ei intr-o caseta de aur incrustata cu pietre pretioase. De aducerea inimii reginei la Bran s-a ocupat printesa Ileana, mostenitoarea castelului Bran. In 1968, regimul comunist a trecut casetele si inima in patrimoniul Romaniei, iar acum se afla in cladirea Muzeului National de Istorie din Bucuresti. Corpul Reginei se afla inmormantat in biserica Manastirii Curtea de Arges, alaturi de sotul sau, Regele Ferdinand.

Regina Maria a fost prima celebritate, dar i primul cap ncoronat, care a fost folosit ntr-o reclam publicitar n istoria publicitii mondiale. Acest fapt a avut loc n anul 1924, cnd Regina i-a folosit imaginea pentru a promova cremele Ponds. Datorit scderii vnzrilor din acea perioad, compania productoare a cremelor Pondi-a propus s foloseasc personaliti feminine renumite n aciunile de promovare a produselor sale. Regina Maria a fost prima care a rspuns solicitrii firmei, ea realiznd i primul testimonial din istoria publicitii. Cu alte cuvinte, ea a acceptat s adreseze un mesaj tuturor femeilor prin care luda calitatile si beneficiile cremei Ponds Cold,. Mesajul a fost publicat n paginile publicitare ale unor reviste dedicate sexului frumos. Imaginea personal e vital pentru succes, suna sloganul campaniei.
Nici o femeie nu e att de sus plasat, nct s-i permit s-i neglijeze aspectul. Imaginea personal este vital pentru succesul ei i nu poate ngdui ca semnele obinuite de oboseal s se vad pe chipul ei. Sunt ncredinat c frumuseea poate fi meninut prin folosirea zilnic a cremelor Ponds. Nu pot sa nu m ntreb ce impact ar fi avut asupra viitorului unei companii din Romania, dac Regina Maria ar fi promovat un produs autohton Orice intruchipare a frumusetii, fie o femeie, o floare, o casa, un cal, fie o minunata priveliste a naturii sau o zugraveala, de cate ori s-a apropiat de mine frumusetea, am simtit ca era un har daruit de Dumnezeu, un dar pe care cu tot dinadinsul il ursise ca sa mi-l insusesc, cel putin cu

ochii daca nu si cu mainile. (fragment din Texte ale Reginei Maria din filmul documentar A Passion for Beauty Queen Marie of Romania). In istoria timpului sau, n-a acceptat niciodata locul secund decat in fata lui Dumnezeu. A fost sortita sa fie iubita, respectata, sa conduca poporul cu devotament si dragoste, a schimbat hotarele Romaniei , a sfintit cu prezenta sa locuri, a construit palate, a lasat amintiri, a schimbat mentalitati si moduri de gandire si a construit destine.

Dar inainte de toate, si-a scris povestea vietii sale, o poveste despre dragoste in timp de razboi si-n vreme de pace, despre moduri in care trebuie sa inveti sa zbori, dar si sa cazi cu gratie, o poveste care vorbeste despre slabiciunile barbatesti si riscurile pe care a stiut sa si le asume:. Viata mea a fost intensa si plina, experientele mele, diverse si cu siguranta deloc serbede, chiar daca lumina si umbra s-au jucat mereu cu ea. A fost viata unei femei care n-a uitat niciodata ca era femeie, desi de multe ori a avut de jucat rol de barbat. Participnd la marile decizii, hotrtoare pentru poporul romn. nzestrat cu caliti multiple, cu o ndrzneal i energie aproape necunoscute la capetele ncoronate, Regina Maria, odat cu intrarea Romniei n razboi, s-a integrat n corpul surorilor de caritate. Dup ocuparea Capitalei de ctre inamic, a luat calea refugiului la Iai, dar a participat la toate durerile poporului cauzate de rzboi. Gata de ajutor oricnd i oriunde, cu riscul sntii sau al vieii, viziteaz raniii i bolnavii de pe front,aa cum o fcuse nc n rzboiul din 1913, prin lagrele de holerici. Prezena ei pretutindeni mrea curajul i ddea tuturor sigurana biruinei finale. Regina Maria a Romaniei scrie in Povestea vietii mele despre viata ei alaturi de Regele Ferdinand. Ce e drept, simeam o oarecare nerbdare cnd vedeam oviala altora. Cu firea mea de femeie luam, dintr-un salt, orice hotrre; mintea nu-mi era niciodat mprtiat i m simeam ager i gata s dau de rostul oricrei mprejurri. Era uor oricui s stea de vorb i s se neleag cu mine, de aceea nimeni nu m ocolea. Niciodat nu m feream de discuii; o contradicie nu m speria, o lupt mai grea mi punea la ncercare energia. n fiecare ceas al zilei simeam n mine viaa, ca o for aproape electric. Acestea le tia soul meu; tia, de asemenea, c felul meu de a discuta era decis i neovielnic, c eram totdeauna gata de lupt; astfel luase ncetul cu ncetul obiceiul s se ntoarc spre mine cnd era nedumerit. Gsea adesea n tovara lui un sfetnic chibzuit, care se arta neateptat de neprtinitor. La mine nu era niciodat nimic socotit dinainte: aveam o fire deschis i cuteztoare i nu m ddeam la o parte de la orice primejdie, nepregtindu-mi nici o porti de scpare; eram totdeauna gata s lupt sau s cad n slujba credinelor mele; n-aveam nimic din diplomatul viclean. Totdeauna am fost mboldit de un nestvilit instinct de a fi de folos fr s stau vreodat s cntresc dac hotrrile mele pripite erau nelepte sau nu, dac aveau s m expun s fiu nedrept judecat sau ru neleas. Un altruism spontan i neprecupeit e cheia firii mele; sunt nevoit s spun aceste lucruri, pentru ca astfel s lmuresc mai bine faptele mele i purtarea mea n tot timpul domniei regelui Ferdinand.

Inima reginei a fost nmormntat din ordinul ei la Balcic, reedina sa de pe malul Mrii Negre. Regina Maria a Romniei Mari a avut ca ultima dorin ca trupul s-i fie nmormntat la mnstirea Curtea de Arge, iar inima la reedina de la Balcic. Dup pierderea Cadrilaterului (1940), inima a fost adus lng castelul Bran, a doua reedin a Reginei Maria. n anul 1968, comunitii au spart cu rngile sarcofagul de marmur i au luat casetele cu inima. Casetele au fost trecute n Tezaurul Istoric al Romaniei, iar inima reginei zace pe undeva prin Muzeul Naional de Istorie. Oamenii din Bran au fcut numeroase apeluri ca inima reginei s fie readus la locul ei.

Regina Maria Inaltimea Sa, Seducatoarea

o consecinta, asa cum nici pentru regina asta nu era o scuza. Dar o regina de femeie ca ea nici n-a fost de mirare ca a trezit atatea patimi si controverse. Era frumoasa pana la taierea respiratiei, feminina pana la fiorul nestapanit al dorintei, maiestuoasa pana la sfiala, romantica pana la induiosare, inteligenta pana la intimidare, curajoasa pana la sfidare, abila pana la manipulare. Si tulburatoare pana la zadarnicirea sortilor. Nu era usor sa iubesti o astfel de femeie. A carei inima era un templu plin de statui ridicate din dragoste - copiii. Ai ei, si cei multi, romanii, adica tara. Chiar si un loc pe trepte insemna un privilegiu. Si, de dragul adevarului, trebuie spus ca treptele au fost cam aglomerate. S-a susotit si s-a scris mult despre idilele sau aventurile galante fara numar ale reginei. Despre barbati de faima si de prea subtire taina din viata politica si mondena a Bucurestilor, carora regele le-a cedat locul fara cracneala, acceptand ,,cavalereste pretul rusinii de-a nu fi tatal biologic a trei din cele sase vlastare regale pentru neputinta de-a o iubi pe mama lor. Castelele dragi sufletului ei, Pelisorul, Branul, sau minunata resedinta de vara de la Balcic au fost si locuri de romantice visari cu parfum de mar oprit. Aproape toate legaturile sentimentale ale reginei au fost sub semnul focului de paie. Mai putin doua. Care s-au chemat iubiri. Pentru doi barbati alesi, ce au iubit-o cu patima si disperare, loial si neconditionat, pana la moarte. Si-au pus inima si viata la picioarele reginei Maria ,,printul alb Barbu Stirbei si, mai tarziu, aventurierul canadian Joe Boyle, supranumit, malitios, Rasputin, dar si, pe drept, salvatorul Romaniei. Amandoi si-au slujit regina inimii, ca niste cavaleri medievali. Pentru Joe Boyle, Romania a fost la fel de frumoasa ca inima si chipul iubitei. Pentru Ea, tara ori regina, si-a pus viata in pericol in vremuri tulburi, schimbatoare si pline de capcane. A recuperat bijuteriile Coroanei din mainile bolsevicilor, a obtinut ajutoare si informatii pretioase pentru o Romanie vlaguita de razboi si cu un statut incert, a salvat ostatici romani prizonieri la rusi, a fost consilier si sprijin pana cand a vazut-o pe regina lui incoronata la Alba Iulia ca regina a tuturor romanilor. I-au fost alaturi ori de cate ori s-a simtit singura si coplesita, cu tara la ananghie. Ori cu sufletul de mama prins in capcana datoriei de regina sau indurerat de inconstienta si nerecunostinta unui fiu risipitor. Carol al II lea, un Duce de Windsor balcanic, viitorul rege-playboy al Romaniei si persecutorul reginei

ramase vaduva. Joe Boyle a murit la Londra, la scurt timp dupa ce a parasit Romania pe care o servise timp de 7 ani din dragoste pentru regina. Maria n-a intarziat sa-i viziteze mormantul, sa-l planga si sa-i lase pentru eternitate marturisirea discreta a iubirii lor. Crucea romaneasca din piatra alba de la Bran pe care, intrun colt, era sapata litera M. Barbu Stirbei a continuat sa-i fie sprijin, in anii plini de zbucium, umilinte si durere, care au urmat mortii lui Ferdinand. Dorinta de razbunare a lui Carol al II lea i-a izgonit din tara pe trei dintre membrii familiei regale ca si pe amantul si confidentul de-o viata al reginei. In 1938, Carol i-a organizat totusi mamei sale funeralii cu pompa cuvenita si i-a respectat ultima dorinta. Sa-i desparta inima de trup si sa o duca intrun loc de odihna ce semana cu raiul ceresc. La Balcic.

Balcic, inima mea

,,am avut ca o simtire ca locul acesta ori ma asteptase ... e totdeauna pe mine, ori ca eu traisem

totdeauna in asteptarea lui. Nu mi se pare ca as fi venit aici pentru intaia oara. Ce chemare misterioasa a inaltat visul reginei pe o stanca ce iese direct din mare intr-un loc in care la ceasuri de tihna se mai aud rasetele zeilor? Un castel alb cu minaret si cu loc de rugaciune crestina. O colina de pe care gradinile coboara in sase terase spre mare, revarsand culori si parfumuri in calea ei. Un colt de Eden la mii de kilometri de parcurile englezesti. Un cuib de liniste pe care si l-a dorit, cu limba de moarte, loc de odihna eterna pentru inima ei. Ca sa poata pazi hotarul sudic al Romaniei Mari cu contururile neschimbate. N-a fost sa fie asa. Si inima reginei s-a intors, nedrept, intr-o tara mai mica decat o lasase.

Epilog
Da, Regina Maria a fost altfel. A trait intens, muscand din fructele copacului vietii pana la semintele amare ale cunoasterii. Si binelui, si raului. A crezut in dragoste si i s-a supus cu intelepciunea cu care te supui nasterii sau mortii, pentru ca nu le poti schimba. N-a umblat tiptil prin istorie, n-a acceptat un loc secund decat in fata Celui de Sus. Nascuta sa conduca, cu ajutorul Lui a schimbat hotare de tara si gandire, a sfintit locuri, a construit palate, a lasat amintiri si parfum de violete ce razbate din lumea de dincolo la cate-o bataie de aripi de inger. A scris povestea vietii ei. O poveste ca un film de Oscar. Despre dragoste in vreme de razboi si pace, despre inaltari si caderi, despre slabiciuni barbatesti si curaj de femeie, despre viata si moarte, dar niciodata despre renuntare ori infrangere. Viata mea a fost intensa si plina, experientele mele, diverse si cu siguranta deloc serbede, chiar daca lumina si umbra s-au jucat mereu cu ea. A fost viata unei femei care n-a uitat niciodata ca era femeie, desi de multe ori a avut de jucat rol de barbat.Poate aventurile ei galante si copiii facuti din dragoste, in afara unei casnicii cu o fantosa, au scandalizat lumea, dar eroismul ei sigur i-a salvat tara. Atunci cand a sunat al 12-lea ceas al disperarii pentru o Romanie ajunsa cat un

timbru pe harta si Cenusareasa a Europei, Regina a devenit chipul ei si Irezistibilul ei ambasador. I-a pledat cu inima cauza si i-a adus pamanturile inapoi si toti copiii acasa. Aceasta a fost povestea unei inimi care a inceput sa bata intr-un castel din tara ceturilor dese, si-a incetat bataile intr-un castel din Carpati si s-a odihnit, o vreme, despartita de trup, intr-o caseta de argint, pe malul romanesc al Marii Negre, la Balcic. Un gand nu-mi da pace. Stiu azi ca in fiecare femeie salasluiesc ambele Marii. Si ca Dumnezeu e singurul care judeca si hotareste daca faptele celei bune pot spala in aceeasi singura viata pacatele celei rele. Cu umila speranta, vreau sa cred ca i-a ingaduit Mariei maretia pamanteana ca un semn de gratie divina. Eu am ajuns la captul drumului meu. Dar nainte de a tcea pentru venicie vreau s-mi ridic, pentru ultima dat, minile pentru o binecuvntare. Te binecuvntez, iubit Romnie, ara bucuriilor i durerilor mele, frumoas ar, care ai trit n inima mea i ale crei crri le-am cunoscut toate. Frumoas ar pe care am vzut-o ntregit, a crei soart mi-a fost ngduit s o vd mplinit. Fii tu venic mbelugat, fii tu mare i plin de cinste, s stai venic falnic printre naiuni, s fii cinstit, iubit i priceput. (...) i acum v zic rmas bun pe veci: de acum nainte nu v voi putea trimite nici un semn: dar mai presus de toate amintete-i, Poporul meu, c te-am iubit i c te binecuvntez cu ultima mea suflare".