Salamul de Nadlac

Miercuri, 09 Ianuarie 2008 14:50

Salamul traditional de Nadlac este cel mai consistent si mai gustos preparat din zona si
se bazeaza pe o reteta cunoscuta de fiecare locuitor al orasului.

Acesta a constituit, cu sute de ani în urma, un element de baza si, in acelasi timp, un
produs select (prin procesul de preparare în sine) in alimentatia localnicilor pe timp de vara,
cand se spune ca produsul este matur. De baza, pentru ca prepararea lui era la indemana
fiecaruia, si select pentru ca, din respect pentru propria sanatate si pentru gust, localnicii nu si-
au “ingaduit” sa se abata de la reteta si de la procesul de preparare si maturizare a salamului.

Reteta salamului, a carui existenta este atestata inca din secolul XVI in teritoriile
germane, a fost preluata si imbunatita cu pasiune si indeletnicire. Prepararea salamului de
Nadlac este una deosebita, prin condimentele care se adaugă atat pentru procesul de
conservare, cat si pentru aspectul sau. Nu trebuie sa lipseasca usturoiul, mustarul, piperul si
chimionul, sarea si zaharul, dar mai ales elementul de baza - boiaua rosie de casa. Toate
aceste condimente se adaugă carnii de porc matur de casa (care nu conţine multă apă) bine
tocata, si care se amesteca bine. Matele naturale de vita se umplu foarte bine cu această
compoziţie, deoarece, in cele patru pana la sase luni de maturizare a salamului, acesta isi
pierde cca. 40 % din cantitate. Procesul de maturizare durează atat de mult tocmai pentru a se
asigura o afumare si uscare naturala si uniforma si pentru a se pastra aroma fiecarui element.
Afumatul salamului de vara traditional de Nadlac se face natural cu rumegus de esenta tare
(prun, dud sau fag).

Spuneam ca Salamul de Nadlac este inregistrat ca produs traditional romanesc si este

produs de firma P.F.A. "Traditional" Nadlac, judetul Arad.

Persoana de contact:

 Domnul Neamt Mircea;

 Oras Nadlac, Judetul Arad;

 Strada Ion Slavici, nr 18;

 Telefon: 0724 708 302

In afara de "Salamul de Nadlac", pe raza Centrului Local de Consultanta Agricola Pecica

se mai pot realiza si alte produse traditionale precum "Carnatii de Semlac", "Telemeaua de
Seitin", "Pita de Pecica", sau "Branza de Pereg". Carnatii de Semlac sunt considerati cei mai
buni carnati din fosta regiune Banat, iar pita de Pecica, era dusa, in fiecare dimineata, cu
avionul, la Bucuresti pentru a nu lipsi de la masa fostului dictator Ceausescu.

Arad: Mircea Neamţ produce salam tradiţional (GALERIE FOTO)

 Paula Bulzan
  42 afişări
 Joi 18 iun 2009

Arad: Mircea Neamţ produce salam tradiţional (GALERIE

FOTO)
Pe timp de iarnă, Mircea Neamţ, face salam iar vara îşi prepară singur boiaua, ingredientul
necesar la prepararea salamului.

Mircea Neamţ spune că i-a plăcut măcelăria de mic. Când prietenii lui îşi doreau în
copilărie să ajungă doctori, profesori sau ingineri, el le spunea tuturor că vrea să se facă
măcelar. Acum are 24 de ani de muncă în domeniu. „Mi-a plăcut de când mă ştiu
această meserie. Am avut şi în familie măcelari, dar am învăţat mult de la bătrânii care
preparau salam de Nădlac. De la fiecare am furat câte ceva”, a spus Neamţ.

Aşteaptă omologarea ca marcă

Măcelarul a devenit cunoscut în tot judeţul, dar şi în unele oraşe din ţară pentru salamul
de Nădlac pe care îl prepară, produs care are un gust inconfundabil.

„De doi ani, salamul este înregistrat ca produs tradiţional românesc. Este foarte
important acest lucru pentru că, astfel, produsul poate să fie mai cunoscut în
străinătate. Acum aşteptăm rezultatul de la Bruxelles ca să-l omologăm ca şi marcă”, a
declarat  măcelarul. Măcelarul din Nădlac susţine că gustul salamului este dat de reţeta
moştenită de la strămoşi şi de unele etape ale preparării de la care niciun măcelar care
se respectă nu se abate. „Reţeta o moştenim din moşi strămoşi. Secretele sunt multe.
Trebuie să fie o iarnă bună, uscată, să avem boia de Nădlac dulce şi iute. Evident,
trebuie să-ţi placă foarte mult ceea ce faci”, a mai spus Mircea Neamţ.
Salamul a ajuns şi pe masa preşedintelui
Mircea Neamţ a pus salamul de Nădlac pe masa multor oameni. Printre aceştia şi
preşedintele României, Traian Băsescu. „Cred că nu este parlamentar român care să
nu fi gustat sau auzit de salamul de Nădlac. Chiar şi preşedintelui Traian Băsescu i-am
oferit, anul trecut, la Ţebea”, a spus producătorul. Salamul de Nădlac este considerat
unul dintre cele mai consistente şi mai gustoase preparate din judeţul Arad.

Reţetă din secolul XVI

Reţeta salamului, a cărui existenţă este atestată încă din secolul al XVI-lea în teritoriile
germane, a fost preluată şi îmbunătăţită de cei din Nădlac. Din compoziţia salamului de
Nădlac nu trebuie să lipsească usturoiul, muştarul, piperul, chimionul, sarea şi zahărul,
dar mai ales elementul de bază - boiaua roşie de casă.
Toate aceste condimente se adaugă cărnii de porc matur de casă, bine tocată, şi care
se amestecă bine. Maţele naturale de vită se umplu foarte bine cu această compoziţie,
deoarece, în cele patru până la şase luni de maturizare a salamului, acesta îşi pierde
circa 40 la sută din cantitate, iar afumatul se face natural, cu rumeguş de prun, dud sau
fag.

Întrebări şi răspunsuri

Care este secretul conservării salamului de Nădlac?

Dacă iarna e bună şi salamul e bun. În 2007 a fost o iarnă ploioasă. Am aruncat în jur
de 500 de kilograme de salam uscat pentru că s-a râncezit. Ca să se conserve bine,
salamul are nevoie de o perioadă cuprinsă între o lună şi jumătate şi trei luni.

De unde procuraţi maţele?

Maţele sunt de vită, naturale. Le cumpărăm din Ungaria, unde sunt importate din
Argentina.

Ce viitor credeţi că vor avea produsele tradiţionale româneşti?

Produsele româneşti o să aibă un viitor bun, pentru că sunt sută la sută româneşti. Fără
conservanţi, fără adaosuri, fără chimicale.

Ce-i place
Mircea Neamţ nu are o listă de pasiuni. Omul este obişnuit cu munca şi nu prea are
timp liber pentru relaxare sau distracţie. „Mie numai măcelăria îmi place. Eu ştiu una şi
bună. Iarna fac salam, vara fac boia. Nu am vreme nici de televizor, nici de alte
distracţii”, a mărturisit Mircea Neamţ.

Ce nu-i place
Când vine vorba de neplăceri, măcelarul se arată deranjat de faptul că au apărut
persoane care „plagiază“ salamul de Nădlac. „Sunt mulţi care folosesc ingrediente
ieftine şi vând salamul la acelaşi preţ ca noi ca să obţină câştig“, a precizat Mircea
Neamţ. Acesta a adăugat că ar trebui o legislaţie care să protejeze produsele
tradiţionale.
Profil

Nadlac, tara slovacilor si a salamului traditional

 Recomanda pe E-mail
 Tipareste
 Y!Messenger
 Facebook
 Twitter
 Share

Cea mai mare comunitate de slovaci din Romania este la granita cu Ungaria, iar tot aici se face un salam
dupa o reteta veche, transmisa din generatie in generatie.

Nadlacul este un paradox. Aici este cea mai mare comunitate de slovaci din tara, intr-o localitate
aflata la granita Romaniei cu Ungaria.

Oamenii de aici isi pastreaza inca vii traditiile si obiceiurile din strabuni, ei isi vorbesc limba si
nu au renuntat la mandria de a fi nadlacan. Pana la Nadlac sunt 100 de kilometri, din Timisoara,
iar Aradul se afla la jumatatea drumului.

Soseaua este insa extrem de circulata, iar pana acolo se fac aproape doua ore, asta pentru ca este
plin de tiruri pe ambele sensuri. Cea mai mare inghesuiala este chiar pe soseaua de centura a
Aradului, insa daca sunteti cu o masina mica, o puteti evita.
Nadlacul este un oras curat, insa foarte circulat. Totusi, nu are niciun fel de semnalizare, asadar
ca sa ajungeti la biserica slovaca, la muzeu sau daca vreti sa gasiti locul unde se poate gusta un
salam bun, de Nadlac, trebuie sa intrebati localnicii.

Chiar daca aproape jumatate din populatie este de origine slovaca, si pe strada se aude mai ales
graiul lor, pe oricine intrebati, va raspunde intr-o limba romana fara accent.

Macelarul zice ca azi nu mai sunt meseriasi

Unul dintre cei mai cunoscuti macelari din Nadlac este un slovac, Ioan Filo. Batranul face
meserie de nu mai putin de 61 de ani, iar prima data a intrat ucenic atunci cand avea 15 ani, la un
macelar din Nadlac.

Trei ani a stat dupa el, a invatat sau a prins tot ce a putut, apoi a dat un examen la Camera
Meseriasilor. Necazul batranului este ca astazi nu mai sunt meseriasi buni, iar tinerii nu au de
unde sa invete meserie.

"Eu sunt de 14 ani in pensie, dar daca ar fi zis statul sa iau un uncenic, in fiecare an, de cand sunt
in pensie erau 14 baieti care stiau meserie. Grave greseli s-au facut, tara asta duce mare nevoie
de mesteri, de oameni calificati", crede batranul macelar. El povesteste ca a invatat de la mesterul
pe care l-a avut, nu numai meserie, ci si cum sa se poarte cu clientii.

"Pe vremea aia nu era frigider, toata marfa se vindea proaspata. Ce se taia seara, se vindea pana a
doua zi, la ora 10, nu am avut nici macar o suta de grame de carne alterata. Erau 18 macelarii in
Nadlac, si toate mergeau. La Arad erau 99", spune batranul.

El isi aminteste ca doamnele care intrau in pravalie erau intrebate "Cu ce va pot servi?", nu "Ce
doriti?", asa cum se intreaba astazi. Batranul slovac spune ca nu a vrut sa plece dincolo, in
Slovacia, asta pentru ca toata gospodaria lui este aici. Unii dintre prieteni au plecat dincolo, insa
multi au fost ca si el si au preferat sa ramana acasa.

Salamul special de Nadlac

Batranul mai face si astazi un salam special, de casa, un salam uscat ce tine si peste vara. Reteta
este veche si s-a transmis din generatie in generatie, iar secretul pastrarii si a gustului il stie
numai fiecare macelar in parte. Cu multa boia iute si dulce, cu chimen, sare, piper si numai carne
curata de porc, salamul de Nadlac se face de prin noiembrie pana in februarie si se tine un an
intreg.

El se afuma asa cum trebuie, apoi, pe timp de vara, se tine in "cenusar", unde este mai racoare.
Chiar daca e slovac, el spune ca reteta salamului de Nadlac este o combinatie.

"Bucataria maghiara e foarte rafinata, noi am asimilat-o, dar si o parte din bucataria austriaca",
spune Ioan Filo. El spune ca salamul slovac tine foarte bine, era taiat de Pasti, iar gustul optim il
prinde prin iunie. Acum, in octombrie, salamul este mai uscat, insa tot parfumat, si se tine foarte
bine.

Convietuire

Slovacii au o comunitate puternica

Slovacii s-au asezat pe actualul teritoriu al Romaniei in mai multe valuri. In zona Aradului si a
Banatului primii slovaci au sosit in anul 1747, infiintand localitatea Mocrea. In anul 1803, un
grup masiv de slovaci de rit evanghelic colonizeaza Nadlacul.

Cele doua comunitati, cea romana si cea slovaca, au trait impreuna, oamenii invatand unii de la
ceilalti. Romanii au invatat slovaca, iar slovacii au invatat romaneste. Imediat dupa Al Doilea
Razboi Mondial, o parte din populatia slovaca se intoarce in Cehoslovacia din cauza politicii
comuniste de a desfiinta comunitatile existente.

Cultura slovaca

Primii autori de manuale de limba si literatura slovaca

Totusi, la Nadlac se infiinteaza, in 1945, un liceu slovac care functioneaza pana in 1956 ca liceu
pedagogic si pregatind multi profesori si invatatori de limba slovaca. Astfel, apar si primii autori
de manuale de limba si literatura slovaca, traducatori si multe cadre didactice. Tot la Nadlac de
infiinteaza primul cenaclu literar, "Ivan Krasko".

Totusi, dupa Revolutia din decembrie, Nadlacul se dezvolta din ce in ce mai mult. Se
organizeaza un partid politic, infiintand Uniunea Democrata a Slovacilor si Cehilor din Romania,
apoi se reinfiinteaza protopopiatul evanghelic slovac si apar patru reviste in limba slovaca.

Fisa localitatii

O plimbare la biserici, in parc si la muzeu

ACCES: La Nadlac se ajunge pe soseaua Timisoara - Arad, apoi spre granita cu Ungaria. Cu
masina sunt o suta de kilometri. Cu trenul se poate merge numai cu legatura, prin Arad, iar pretul
este de sapte lei.

CAZARE: In Nadlac sunt mai multe pensiuni sau hoteluri, Hotel Jackson, Motel Aral,
Pensiunea Petrom, Pensiunea Labai Eurocenter.

MASA: Exista restaurante si fast-food-uri.

OBIECTIVE TURISTICE: Biserica evanghelica slovaca (din 1812), biserica romano-catolica

din localitate, muzeul slovacilor.