,deDuminic&

Niciodatd linigtea nu era mai deplind in Tdrgul Bistrilei ca in diminelile de duminicd, cdnd
oraqul pdreaadormit qi pustiu. Doar cdte o quvild de fum, ce se ridica qovdielnicdin cogurile caselor,
trddagospod5riilein care seorAnduiautreburile ce nu sufereau amdnarc.
Mai tArziu, cdnd clopotele celor cinci biserici igi ingAnautdnguitoareasimfonie ce chema la
slujbd, oragul se inviora surprinzdtor. Se iveau atunci pe la porli, imbrdcali in straie de sdrbdtoare,
numeroqiordqeni,ce inundaustrdzileurbei.
Drumul spre bisericd respectaun ritual anume: familiile mergeau izolate, in frunte cu copiii,
apoi bdtrAnii,ca cei in floareavdrstei sdincheie grupul.
O familie numeroas5,ordonati gi prefios vestimentatd,se doreaetichetatdca una cu bundstare,
cemerita respectulcelorlalfi, lucru pe careil gtiaugi il r6vneaucu tojii.
Romdnii din oraqparticipaula slujbelereligioasein trei ldcaqede cult: Bisericagreco-catolicd
(Biserica din sus),Catedralaortodoxd qi Biserica romano-catolicd(Sf. Anton). Num5rul enoriagilorera
cel mai mic la ultima din ele,deoareceaici slujbaseoficia in limba latind.
De obicei, femeile tinere, ca gi coristele din stran6,purtau frumoase costume populare, cu
pdnzdturi,cdmdqigi pieptareinflorate, meqtequgitcusute,intr-o mare diversitatede culori. Cele mai in
,rl vdrstdaveaufuste largi, negre,cdmdqialbe, scurte,de bargon,basmalegi nelipsita ndfrdmuldcu ramuri
de busuioc Ai mdghiran. B[rbafii aveau o finuti sobri, doar gulerele cdmdqilor gi chimirele, uneori
cusute in mdrgele, erau pastelate,trdddnd elemente de apartenen[lla o anumitd zond folcloricd.
Crzmele,pantaloniicambrali,laibdreleqi scurtelenegre,le dddeauunaerfestiv.

Corul bisericii din anul 1905 - Kirchenchorvon1905 - TheChurchchoir in 1905

Credinciogii romdni greco-catolici,majoritari pe atunci, erau mdndri atdtde preofii Petringel,
Sdngeorzangi Tdtaru ce au oficiat la Biserica Greco-catolicS,pAndla al doilea rdzhoimondial, dar mai
ales de ldcaqulpe care romdnii il cumpdraserdde la cdlugdrii minorili, in secolul aI XIX-lea, cu mari
eforturi pecuniare.
** :?ffi ?

lt.
Biserica Greco-Catolicd este cel mai vechi monument arhitectonic al oraqului, construit in
secolul al Xlfl-lea (1210-1280), cu contraforturi in doud trepte, statuete,fresce exterioare,cu multe
elementede artdmurali qi sculpturaldrenascentistd.
Edificiul reprezentamai mult dec6t o bisericd oarecare,el era un templu al romAnilor, primul
dobindit de ei in vechea cetate slseascd a Bistrilei. Aici fuseserdbotezali gi cununali majoritatea
enoriaqilorautohtoni.De generalii, ei iqi pistrau locurile in bdncile de stejar,ce umpleau naosul.Erau
unii care, prin merite sau bani, dobflndiser[ scaunelede lAng[ iconostas, scaunece se transmiteau
ereditar.Acest lucru eraacceptattacit qi pentru celelaltelocuri. Seqtiaulocurile lui Oloiu, Cilica, Jujica,
Oni1a,Zeta, Goroiu, Mutddealuca qi a altoracu alteporecle,ce erauunanim acceptate,in spatelecdrora
eraufamilii onorabile,wednicedetotrespectul.
Dacd in venireala bisericdexistaun perceptibil iz de paraddostentativd,serviciul divin inldtura
orgoliile, generdndo mare afectivitate.Acesta se desfigura dupd ritualul binecunoscut,intr-o deplind
cucernicie gi aveaintotdeaunaun rol de aleasdprimenire sufleteasci.
Dupd sdvdrqireaslujbei, femeile qi copiii se indreptau spre case, pentru a pregdti prdnnl
agteptatgi binevenit, dupd ajunul duminical. Odatdcu plecareaacestora,in grupuri mari qi g5l6gioase,
b[rbafii seretrdgeau,, pentru apertracta",de reguld, la crAgmeleEuropa,Buraga sauPipa, la un pahar
cubere,sau ,, alagcurum".
 Biserica Si casaparohiald 1923
KircheundPfanhof 1923
TheChurchand thevicarage,I 923

Catedrala Ortodoxd, I 939

OrrhodoxeKathedrale I 939
TheOrrhodoxCathedral,1939

,ol
B iserica Romano-catolicd, I 93 6
Rtimisch-kathol.
Kirche I 936
TheRoman-Catholic church,1936

Edificatd intre anii 1370-80, Biserica Greco-Catolicd din

Bistri\a afost cumpdratd de la cdlugdrii minorifi in 1895

Errichtet in den Jahren 1370-80, wurde die sriechisch-katholische

Kirche 1895von den Minoritenbri)dern gekauft

€ The Greek-Catholic.church of Bistrila, founded betwen I 370-80,

was boughtfrom the Minorite monks in 1895
 Sonntagrnorgen
die
Im Markt Bistritz war es niemals so vollstdndig ruhig wie an den Sonntagmorgen'rye1n
ausdenRauchfiingen
Stadtausgestorbenund schlafendschien.Nur einigeRauchfahnen,die sich unstet
geordnet wurden, die keinenAufschub
der Hdusererhobenverrieten die Haushalte,in deien die Dinge
vertrugen.
Spriter,wenn die Glocken der fiinf Kirchen ihren symphonische_n Illang begannen-umzum
zihlreiche stddter in Feiertagskleidung
Gottesdienstzu rufen, belebte sich i.iberraschenddie Stadt.
tauchtendannan denTorenaufund fiillten die StraBender Stadt.
gingen ernzeln,angefiihrt
Der Weg zur Kirche unterlag einem bestimmtenRitus: die Familien
von denKindern, danndieAlten, die Eltern beschlossendie Gruppe
zeigenwollte,
Eine zahlreicheFamilie, geschmiicktund kostbargekleidet,die ihren Wohlstand
verdientedenRespektder anderen,was auchalle wuBtenund erstrebten'
teil: die griechisch-
Die Rumiinen der Stadt nahmen an drei Orten an den religiosen Feiern
Kirche (St'
orthodoxeKirche (Biserica din sus),die orthodoxeKathedraleund die romisch-katholische
hier der Gottesdienstin
Anton). Die zahlder pfarrkinder in derLetztgenanntenwar die kleinste, weil
Latein gehaltenwurde.
ihre schonen
Iru
Gewohnlich trugen die jungen Frauen wie auch die Chorsiingerinnen
mit Blumen in groBer
volkstrachten, mit Leinenzeug, Hemden und Brustlatzen, meisterhaft
schafwolleneJacken,
Farbenprachtbesticki oi. art.t"* hattenweite schwarzeRocke,weiBeHemden,
Basilikum und Majoran'
Kopftticher und dasnicht fehlen diirfende Taschentiichleinmit zweigenvon
waren Pastellfarben
in
Die Mdnner waren einfacher gekleidet, nur die Hemdkrdgen und die Gtirtel
gehaltenund manchmalmit Gi"asperlen Lestickt, was die Zuordnung zu einerbestimmtenvolksgruppe
ihnen ein festlichesAussehen'
verriet. Die Stiefel, Stiefelhosen,Leibchenund schwarzenJackengaben
sie waren auf
Die rumdnischeMehrheit stelltendamalsdie griechisch-katholischenGldubigen,
weltkrieg dieses Amt
ihre Pfarrer Petringel, Sangeozanund Tataru stoli, die bis zum zweiten
den Minoritenmonchen
innehatten.vor allem waren sie aberstolz auf denAltar, den die Rumdnenvon
imXlX.Jh.mitgroBenfinanziellenOpferngekaufthatten' . der
r -- crr^-r+
Stadt. E
Es
Die griechisch-katholischeKirche-ist das rilteste architektonischeMonument
AuBenfreskenund
wurde im XIII. Ih. (1270-12g0)erbaut,mit Strebemauerinzweistufen, Statuetten,
vielen Elementenvon Wandmalereienund SkulpturenderRenaissance'
Rumdnen, als erstes
Dieses Bauwerk ist mehr als irgendeine Kirche, es war ein Tempel der
wurde die Mehrheit der
Gebdude in der alten sachsischen S"tadtvon ihnen erworben. Hier
sie ihre Prirtze in den
einheimischenc6ubigen getauft und getraut. seit Generationenbewahrten
oder bezahlt Sitzpldtze
Eichenbiinken,die das"Kirihenschiff fii"llten. Einige hatten durch Verdienste
auch fiir die anderen
nebender Ikonostaseerhalten,die weiter vererbt wurden. Das wurde schweigend
pldtze akzeptiert.Mankanntedie PldtzedesOloiu, Cilica, Jujica, Onita, 7,eta,Goroiu, Mutadealu,aber
waren' Dahinter standen
auch die der anderen,mit anderenSpitznamen,die einstimmig akzepiert
ehrbareFamilien, alien Respekteswtirdig'
nach Hause, um das
Nach Beendigung d.. Gottesdilnstes gingen die Frauen und Kinder
Gruppenund-zogensich
N{ittagessenzu bereiten.Die Manner versaflrm.It.tt ri.h in groBen,liirmenden
mit Rum" zuriick'
in die wirtshriuserEuro pa,Buraga oderPipazueinemGlasBier oder,,Geist
 SamdayMornings
There were no other more peacefultimes than Sundaymornings in the burgh of Bistrila, when
the town seemedto be sleepingand empty. Only some smoke coming up hesitatingly from chimneys
revealedthehouseswherependantworkwasstillbeing done.
Later on, when ttre bells of the five churchesstartedtolling their sorrowful symphony calling
peopleto the religious service,the town would surprisingly cometo life. Then, crowds of townspeople,
dreJsedupintheir Sundayclothes,usedto comeup to the gatesand fill the town streets.
TLe way to the clurch respecteda certainritual: the families were walking isolated: first the
children,thentheoldpeopleandtheothersatthe end.
Anumerous famiiy, tidy andwell-dressed,tendedto be considereda wealthy one,deservingthe
othersrespect,whichwas known andwished forby everybody.
The Romaniansin town usedto go to three churches:The Greek-CatholicChurch (The Church
up town), the Orthodox Cathedral andthe Roman-Catholic Church (St. Anthony). The number of
parishionerswas smallerat the last ofthem, asthe servicewas donein Latin here.
Theyoungwomenaswell asthe choirwomeninthe lecternwereusuallywearingbeautifulfolk
rul costumes,with liien, long shirts and flowery waistcoatsmasterfully sewn in a greatvariety of colours'
The older ones had lar{e, black skirts, white short shirts made of velvet, handkerchiefs and the
handkerchiefadornedwiihbasilandmarjorambranches. Menhad sobreclothes,onlythe shirts'colla1s
and the money belts, sometimesdecorited with beads, were colourful, revealing elementsof their
belonging to a certain folk area.The boots, the tight trousers,the black waistcoatsand jackets made
them look quite solemn,festive.
The Romaniandreek-Catholic believers,which were most numerousat the time, were proud of
their priests petringel SangeorzanarrdTdtaru,who servedthe Greek-Catholic church till World War
Two,ind -or"o,r.i by their church building, which they had bought from the Minorite monks in the
19th centurywith big financial efforts.
The Greek-iatholic church is the oldest architecturalmonument of the town, built in the 13th
century (1270-12g0) with two-steppedbuttresses,statues,exterior frescoeswith many elementsof
Renaissancemural and sculpturalart.
The building representedmore than a church; it was a temple of the Romanians,the first they got
in the old Saxonfojress of Bistrila. Here most of the native parishionershadbeenbaptizedandmarried.
For generations,they had kept their seatsin oak pews which were to be inheritedby their own merits or
for rioney, had receivedthe ieats nearthe iconostasis,which were to be inheritedby their descendents.
This wasiacitly acceptedfor the other seats,too. They usedto know the seatsof Oloiu, Cilica, Jujica,
Onita, Zeta, Gororu,^Mutadealuand othersbearing specialnicknames,commonly acceptedwho had
honourablefamilies deservingconsideration'
Coming to church imptea some ostentatiousparade,but the religious service put any pride
aside,generatiig much affection. This followed the well-known ritual, in fulI devotion, with its ever-
lastingrole of spirifual cleanness.
After tlie service,women and children used to go home to preparethe long waited-for lunch,
following the Sundayfasting.After they had left, men usedto go, in noisy groups,to party at Europa,
Buragaor Pipapubswith a glassofbeer or rum drink.
 Casa*e {xttxr&
Revdzdndvechi ilustrate din urbeanoastrd,una din ele mi-a atras atenfiain mod deosebit.Ea
reptezentaCasa de culturd (Gewerbeverein).Ceea ce o deosebeade celelalie cu aceeaqitemd era
supratiparulcu urmdtorul continut:

Sictr**x Gewerbcverein

t,,

,,Bistri!a-2I aprilie 1907, Jrfulleul de 25 de ani de activitate a reuniunii meseriaqilor

Geverbeverein".
Iatd cd seimplinesc 119 ani de cAndorganiza[ii alemeseriagilor,asociafii culturale,institufii, ca
gi cetdfenii de rdnd ai oraqului, s-au implicat intr-o vastd, difiaile gi nobild operd de-emancipare
culturaldgi spiritualS.
Activitatea, aici, dup6 inceputurile timide, a primit un caracterprofesional qi entuziast.La
actiunile culturaleparticipau,in calitatede animatori,toli intelectualii urbei ginu numai.
Cu wemea,cei ceiqi petreceauo marepartedin timpul liber aici, aureuqitsd-iconqtientizezepe
concitadinicdin activitateagi spectacolelercalizateincadrul Caseide Culturds-apresdraigi opartedin
sufletul lor, a celor ce credeaucd ceeace fac nu estenumai o datorie,ci qi o onour".^C."dcd acestspirit a
fost prezentin mentalitateatuturor generafiilorcareau fost implicate in culturd pdndin ziuade uii. 1.gu
se explicd faptul cd in scurt timp a apdrut chiar qi o orchestrdsimfonicd bistrileand, care asuslinut in
1912qi spectacolulcu opereta"Liliacul" de JohannStrauss,unde aldturi de cdntdreliautohtoni au fost
Lnvltati9i doi soliqti ai Operei din Viena. De la inceputuri gi pdnd,astdziauexistat formalii de teatru in
limbile romdni, maghiardqi german5,echipe de dansuri romdnegtiqi germane,coruri, ianfare,teatru
 de pdpugigi orchestrede muzicd populardqi ugoard,toatein misur[ sd susfindconcertegi spectacolede
sinestdtbtoare.

Formaliile iqi etalau adeseori virtvozitatea qi al5turi de artigtii profesioniqti din lard qi din
rrl strdindtate, ele oferind spectacole de neuitat pe scena Casei de culturd ce astdzi poart6
numelepoetului GeorgeCogbuc.
Nu-mi sunt cunoscutedecdtpar,tial,dinpresawemii, afiqelegi invitafiile, ce int0mpldtor mi-au
parvenit, ale spectacolelor dinainte de rdzhoi. Cu ing[duinla dumneavoastrd,m-ag opri la doud
din acestea,pentru a reveni apoi la wemuri mai cunoscutegi apropiatenou[.
Iatdoprimd invitafie, criurmdtorul conlinut: ,,TEAIRU, CONCERT qi PETRECERE CU JOC
cu ocaziuneaAdundrii generalea ,,ASOCIAIiEI eENfRU LITERATURA ROMANA qi CULTURA
POPORULUI ROMAN" BISTRIT Ain2l gi 22 septembie 1907.
Lareprezerrtaliateatrald de sdmb[t[, 21 septembrie,va juca trupa domnului artist dramatic
Zaharia B0rsan.Concertulde duminicd va fi susfinut de domnigoareleVirginia Gall, Valega Papp,
domnul Nicolae Brdteanu,ConstantinPavel qi CORUL REI-INIUNII ROMANE DE CANTARI DIN
BISTRITA subconducereadomnului C.F.ROHRBECK".
Din cel de-al doilea program de sal6spicuiescurmdtoarele: ,,AZI, MIERCURI, 12 octombrie
1938,in salaGeverbevereindin Bistrifa, "DE LEMN TANASE".
-ansamblulde 120 persoane,sub direclia de scen6a lui C. T[nase , spectacolin2 actegi 52 de
tablouri, Puiu Maximilian, Stroe,Vasilachegi Cristodulo, conducereamttzicaldapafiindnddomnilor
GheraseDendrinogiV.Vasilache".
Baletul era compus din 80 balerine gi 24 boy's. Dintre interpreli ag aminti pe Nutzi Roman,
Vivette Popescu, domnii C. Tanase , Nae Roman, G. Trestian, R. Zaharescu gi mul1i, mulfi
alfii.Revenind la vremuri cunoscutemie, recunosccd nu ag fi avut motive sd iubesc activitatea de la
Casa de culturd dupd primul meu contact cu aceasta.Era pe vremea cdnd, elevi fiind, la sugestia
tdndrului de atunciAlexandru Misiuga, am acceptats[ facem figurafie in spectacolulTeatruluiNalional
din Cluj cu piesalN otazero la purtare".
Numeroaselepicioare gi pumni luafi pe scendde la actoriiZighiMunthe qiAurel Giurumia ne-
au nducit qi speram sd nu mai repetdm nesdbuinla.Explicaliile ulterioare, cd toate acesteaau fost
necesarepentru"veridicitatea spectacolului,ne-au convins ins[ cd sdvArgisemun lucru bun pentru
spectatori,qi cd succesulni sedatoragi nou6.Ah, sf6ntdnaivitate! . . . Ca urmare,o marepartea tinerefii
 Itn

#,rx,xrb*varei*

T x :
J , l
*:ir:::i:lil:lllllil

^'t,
 ampetrecut-oprin silile de repetilie ale acesteia,cunoscdndu-ioamenii gi faptele.
Nu gtiu caf dintre bistrifenii seniori iqi mai amintesc de spectacolelede teatru cu Dr. Traian
Tretiu,Dr. FelicianAnca,SzorenyMarghit, SuciuI., BragoveanuG., RomulufaAdace,Silvia Zdgrean,
derealizdrtleacestoradinpiesele : "Ultimaord","Pasacaglia","Actvenefian"sau"Maginadescris",de
spectacoleleteatrului maghiarin interpretarealui Horvath Pal gi Piroska,FarkasAttila, Szerenygi alfii.
Talentalii mdnuitori de pdpuqiNita Salvan,Misiuga, Olteanu,Toma, Olinca, au adusla Bistri{a
premiullpe tard"at"Ladacuzestre",caqi echipadedansurigeflnane,curenumituldansal cireqelor.
CAtd eleganfdgi talent la dansatorii precum Corneliu Botos, Binder, Visuian, Encean,Medi
Morar, Gellner Maria, Miiller, Weinrauchgi allii ! Vd mai amintili de renumiteleconcertede fanfarddin
Pavilionul de pe promenadS?Cine oare ar reugi astdzi sd refacd o fanfard ca aceeacu peste 50 de
instrumentiqti,cum a fost ceadin1957 subconducereaprofesoruluiDotz?

rol

Parcdrev[d spectacolulde varietili "Am indrdgit o melodie" sau"Estradafulgilor" gi orchestra

condusdde Elvira Botoq gi Corneliu Botog, dintre membrii cdreiaimi amintescde Doru David, Eugen
Petringel,Bubi Bolog, CiobucaCarol,AlexandruJulaqimul1ial1ii.
Imi amintesc de emofiile de dinaintea spectacolelorale regretafilor fotografi Victor Frich gi
Petre Roman, neintreculi prin efectele luminoase in spectacoleleformafiilor artistice, de Francisc
Paetsch,responsabilcu recuzita, saude Binder Bacsi, celebrul vdnzdtorde bilete, vestit prin modul in
care-l anunfasepe directorul Caseide culturd despresosireaactorilor clujeni ceintdrziaula spectacolul
cu piesa ,,Bdddranli" de Carlo Goldoni, care,la aparrliaactorilor clujeni, cu un fipdt de bucurie ne-
disimulat[, se frcu receptatcu promptitudine de spectatori,actori qi toli cei din Casade culturd astfel:
,,Domnul Directoru, sositbdddranii ! ", sprehazul tuturor .
Pe vremea cdnd terasa dinspre parc a Casei de culturi, neacoperitd,era un loc de taifas gi
relaxare a bbutorilor de bere, in s5lile cu oglinzi din spatelesceneise organizauqi neuitatebaluri. De
multe ori acesteaeraumascategi, ca atare,linutaeraobligatorie. Costumaficu tofii, mulli imprumut6nd
costume din recuzita Casei de culturd, dansau pdnd dimineala printre prinli gi prinfese, piraJi qi
tigdncuge, negresegi cowboy. La aceastaseaddugagi ingeniozitateavestimentafieiunora, cu privire la
carc curiozitateaerariscantd.Astfelimi amintescdepromptitudineacu careunii curioqi inchideaula loc
ugasobeide tabld cevalsaprin mullime, nevenindu-lesdcreaddcI lemneleputeaufi atAtdebu cdlate.La
acestebaluri aveaaccestoatdlumea;veneaucu tolii gi sesimfeauminunat. Era o societatefrri V.I.P.-uri
qi ifose,cdnderavorbadedistracfie.
Magnetofoaneleeraupufine, televiziunealipsea cu desdvdrgire,caselede vacanldincb nu erau
construite,veniturile eraumodeste.
Eram insi tineri, entuziagti,gi exista o coeziune sufleteascda tuturor concitadinilor, care era
marelec6gtig,al abelorvremuri.O, tempora...
 Primul spectacolal Ansamblului Sdrb dtorind succesel e ansamblului " Cununa "
Fanfara germand fu anul I95B la intoarcerea din primul turneu, I 969
"Cununa depe Someq",1969

"Act venelian" in regia Dr Tretiu intdlnirea dupii t0 ani de activitate a

membrilor fonnaliunilor artistice, I 9 66

Tbatrul german din Bistrila, 1957

Formulii artistice ale Casei de
Culturd Bistrila
Die kiinstlerischenFormqtionen des
Bistritzer Ku ltur hs uses
Formatia de dansuri din anul 1957 Art Groupsofthe
Corul sindicatului invdydmdnt,I 973
lrt

Fornalia de muzicd uSoara

in spectacol, 1962 intruniri dansante in saloanele
Casei de Culturd, 1967

Grupul vocal al Cooperaliei me$te$ugdresti

Dansul cireSelor
 fwe*ert{e cu joc, balarile
Ca evenimentemondene,balurile sau,mai precis,,,petrecerilecu joc ", cum senumeauele la
inceputul secolului, erau ocazii ce nu puteau fi ignorate, mai ales de c[tre familiile ce aveaufete de
mdrilat, saude cele ce doreausdiasi cu fetele labal,deoarecele sosisevremeaprezentdrliin societate'
Cum evenimentelede acestgen nu eraupreanumeroase,sunt lesnede infeles nerdbdareacu care erau
aqteptateqi, de cenu, speranfelece sedoreauimplinite'
Aga se frcea cidatadesf[gurbrii acestorase cunogteacu multd vreme inainte, pentru a fi timp
suficient de pregltire. Croitoresele gi coafezele erau asaltate, iar magazinelede stofe qi spileriile,
deveneau netncapatoare. Era o agitalie generald, in care erau angrenafi cu toiii. Majoritate,a
gospodarilorerarlpreocupalide amenajareatrdsurilor, de impodobirea 1orca qi a cailor cu tot felul de
ior)o*r";cdnaci, peteleqi zurgFihi,incdtsosirealor la bal s[ fie cAtmai mult remarcatd.Femeile,de la
bunici la nepolele, cutreierauhagazinele in speranlacd vor gdsi "acel ceva" ce sd o facd pe tdndra
dansatoare mai distinsdprintresuratelede labal'
Numai cei instdiili eraumai pufin preocupali de acesteaspecte,deoareceei i$i aduceaufamilia
la bal cu birj ele, iar imbrdcdminteamultora dintre odraslelelor seconfeclionala caselede mod[ din alte
pdrfi. Nu esiemai pufin adevdrat, cdmarepartedintre participanli.veneaupejos, in grupuri, pe familii.
16l Aqa seputeafaceoetalaremaipe indeleteatoaletelor,ce sedoreaurematcate.
Singura preocupareco-munda tuturor participanlilor la petrecereera pregdtireapreparatelor
qi
culinare ce urrnau sd fie servite invitafilor spre miezul nopfii, c6nd muzica frcea pauzacea mare
incepeaosp6!ul.Atunci incepeaqi vdnaieatinirilor, care,poftili la mese, erau obligali la taifas qi supugi
unoiteste iacitede c[tre cei-careinvitaser[. Cu cAt feciorii eraumai numeroqigi masamai bogat6,cu
at6t orgoliile gazdeieraumai satisf6cute.Iatd de ce nu mira pe nimeni cd meseleeraumai mult decAt
imbelgugate.
De obicei, ele serdnduiaupe marginile salii de dans,l6ngd lailele de undepdrinfii i$i urmbreau
cu admiralie qi emolii odraslele,obr.*urr, unde sebdrfeape indelete,dar se qi alegeauviitorii invitali.
De celemai multe ori, in timpul pa'szer,seaduceaugi mesesuplimentare,pe careserevdrsaubucatele,
adusein coqurimari, acoperitecu gtergareinflorate.
Petiecerile se oiganizaude reguld in Sala mare de la Gewerbeverein,la Bombardir, sau la
Cerculcultural.
Aceste baluri erau precedatede spectacoleartistice, de cele mai multe od cei din formaliile
artistice rdmdnAnddupd aceeain costumelepopulare cu
cares-aupr ezentatin sPectacol'
Iatd care eta conlinutul programului la
manifestarea din2 | -22 septembrieI 907 bun[o ard: fr0Mfr&RT
T&ATRU,
,, Invitare la Representaliateatrald, concert Sipetrecerea PUTREIfiRK,tr0fi
CIU
cu joc, ce se va dq in Bistrild, in sala cea mare de la AO.\A.dl cENL&I 1 USIXU

,,Gewerbeverein"cu ocaziunea adundrii generaledin 2l

"AiO\LAilUsll
r,r rlrn"rlrm g)il{NA $1. cill,Tina lor0RuLul

si 22 Septembren.1907a ,, Asocialiuneipentru literatura

romdnd qi cultura p op orului romdn"
Representaliateatrald va li Sdmbdtdln 21 Septembren'-
Vi iuca trupa dlui artist dramatic Zaharie Bdrsan'
inceputulsearala orele 7 ".
 Concertulvafi Duminecd in 22 Septembre.Vorconcerta;D-SoareleVirginia Gall,ValeriaPapp,
d-nii Niculae Brdteanu, ConstantinPavel Si corul,, Reuniuneiromdne de cdntdri din Bistrigd" sub
conducereadlui C.F Rohrbeck.inceputul la orele 7 I . Dupd concert urmeazdpetrecereacujoc. Prelul
de intrare; De persoandLocul I- 3 cox locul II-2 corlocul de stat I cor. Galerie 8|fileri Venitulcurat e
destinatpentru scopfilantropic Siculturale" Iatd cum ardta,laaceamanifestareinvitalia gi carnetulcu
ordineadedans.
Dupi asemeneabaluri, s[pt[mAni intregi bunicile, mameledar gi surateledansatoarecomentau
intAmpldrile vdzute, auzitesaupresupuse.Ce mai, balurile erau un prilej de a ,,sloboz7"guratdrgului
pentrumult[vreme !

lrt

Formalia artisticd condusd de invdldtorul Lungu, 1923

Ki)nstlertruppegeleitetvonLehrerLungu1923
Thearstisticgroupled by theteacherLungu,192j

Pereche de tineri logodnici, 1937

CdluSarul FriSan, 1914 Jung Verlobte1937
Calusarul Frisan l9l4
YoungJiances, l93T
FriSan performing " CdluSul "
folkdance, l9l4

Surorile Butuc - druSte, 1921

Die Schwestern Butucals Brautjungfern1921
Butucsisters- girls accompanyingthe bride, 1921
 CaluSariifucheiauintotdeaunaspectacolele,1924
Die Calusariibesthlossen
imnterdieAulrtihrungen1924
The "Cdlusarii" dancers were always the last in a

Domnisoarein linutd de bal, 1907

JungeDamenin Ballkleidung1907
*l Ball-dressed
youngladies,1907
Tineretul qcolar participa Si el la reprezentaliile artistice
Auch die Schuljugendnahm an kiinstlerischenAuffihrungen teil
students alv)dvs took Dart in artistic shows
 Elevele Gimnaziului de fete inainte de spectacol, I93l
Schiilerinnen des Mridcheng,,mnasiums
vor einer Auffiihrung 1931
The girl-students of the WomenGymnasium
before the performance, l9iI

lrt

fondurile de teatru romdn

Bistrila 7 - 8 noiembrie I 902

Tinere venite la bal, I 907

JungeBallteilnehmerinnen I 907
Youngladiesat theball, 1907

. . . , r . . . . : . . . i , : : : , . . , r

$* tl*x SamslE* den .tr, Jtnuctr igtgj tn

grossen $oale des !-everbeve:eins stollJindenden

SfuCenlenballe
lodel naJlichsl ein
das Xanilee,

Iishitz. in Jdnun tgt9.

€lrkbi d pe.ie iO X.aner" ftn/erg 3 l[h. sberls

Abhch? Catl.tle etutns.At.

'." r
gji*i;i,3slr* .

Invitalie la Balul elevilor germani, 1919

Balleinladungder deutschen Schiiler1919
die Enkelinnen am Ball 1907 Invitation to the Germanstudents' Ball. I 9I 9
Grandmother used to watch her
granddaughters at the ball, 1907
 r&weSWffis
Marlea era ziuadetdrg sdpt6mAnalin Bistrila, prilej cu careordqeniiseintdlneauin PiaJaMare
sauin Pieligor , nu neapdratcu scopurimercuriale,cit mai alespentru a privi, a seintAlni, a stala taifas,
pentru a impleti, din cele vdzute,auzitegi bdnuite,fire depovestece aveausdle deqire,pAndsdptdmdna
urmdtoare,pentru cei ce ar fi dorit sdle asculte,pdndce altele,gi altele le vor lua locul.
Pulini erau cei ce nu-qi petreceaucel pufin o parte din diminefile zilelor de marli printre
precupeli.
Cu excepfia gospodinelor gi a unor calfe, care erau implicali direct in piald, ca 9i pu{inii
cumpdrdtori qi pbtenliallvdnzdtori, ceilal1i, mareamajoritate,aveauun rol mai mult decorativ,fiind
interesalide atmosfer[ gi, in mai micd mdsurS,de marfa ce abundapestetot. Cum prezenlamultora era
drdmuitd de timp, vdnzolealaqi agitalia era mare. Dacd addugdmlatoate acestea9i eforturile, deloc
neglijabile, ale Celorce-gi fbceaureclamd mdrfii, putem rcaIiza forfota qi gdldgia, str[ind in general
bistrileanului, acceptatdinsd,pentru cdtevaore sdptdmAnalaici.
Cu totul alta era situalia la tdrgurile
de fard,ce lineau de la trei pdn6la gasezile.
De patru ori pe &L, pielele deveneau ,
neincSpdtoare,ndvilind bdrgiuanii, 193
qieu{enii,someqenii,cei de pe cdmpie,gi nu
numai ei, deoarecetdrgurile Bistrilei erau
renumite in toati !ara.Abundenla de produse
nurivaliza dec6tcu mullimea t0rgovelilor 9i
cu buna dispozilie ce se instala in acestezile
de adevdratdsdrbdtoare,
Tdrgurile anuale incepeau in luna
martie, cind in zilele de opt, noud qi zeceera
Tdrgul Mdr,tigorului, continuau cu Tdrgul
Cucului, intre 14 gi 16 mai, cu Bulgiul, intre
19-25 august gi se incheiau, intre l5-L1
noiembrie cu TdrgulCatrinei.
Acesteaerau perioadelede pestean
in care oragul deveneao scendpe care se
revirsau veseliaqi bunadispozilie, datinile qi
obiceiurile strdmogeqti.Jocul gi cAnteculnu
conteneaupe toatl perioadatdrgurilor.
Noplile, printre sutele de cdrule din
Piala Mare (astdzi Decebal), se ridicau
- . Hospitql'Street on an2arket day, 1907,
rugnri, la lumiffi%ffiotu t"lncmgeau rnvrirtitele gi bdrbuncurile indrdcite,in ritmurrle ntrgillaelor celor
deipe Valea $ieului. Abia cindicestea se potoleau, se puteau distinge, in pasul molcom sau alert 9i
jocurile celoi de pe valea Somequluisau ale celor de pe alte vii, ale bdrgduanilor,sau ale celor de pe
tampie. Abia acum,in armonia,,someqenelor", ,, de-alungului" gi ,,invArtitelot",mai apucaisd-tauzi
gi s6-ibagi in seam[ gipe muzican{ii din tarafurile asudateale lui Goghii, CarcsysauBubi'
Tdrgovelii ?mpAnzeau ziua oraqul.Printre tinerii numerogiputeai distinge,incd in numdr mate,
batrini cupletele lungi, retezatelabazaurechii,cu clopurile groasedepiele, cuboruri latgicuzale,care
 igi aprindeaupipa cu amnarulqi iasca.
Fetele,in minunatecostumepopulare,inldnfuite debrafe,
se plimbau fredondnd cdntecepopulare, specifice satelor lor qi
rareori seamestecaucu celedin altepdrli, ceeace nu seintdmpla,
insi, in prdv[liile gi spi]eriile oraqului.Aici, la toate farmaciile:
,,Lapeqti",,,Minciuna",,,Bancu" qi altele,eramarevdnzoleall,
produselecele mai solicitatefiind ,, laptele de fat[ mare" gi ,,
unsoareade musci vdduvd ", pe carele foloseaufetele pentru a-
gi albi obrazul,imbujorat apoi cu hartie creponatdrogie, peste
care se addugapomada amintitd, ce aducea strilucire fefelor,
carep[reau deporlelan subpdldriile gindfrdmile viu colorate.
In tArg se gdseau de toate: de la fructe, legume gi
zarzavaturi, bucate qi animale, pdnb la obiecte ale
meqtequgarilorautohtoni, de la mobild gi unelte agricole, la
maqini gi agregatesau obiecte artizanale.Laindemdna tuturor
erau pdsdrile cdntdtoaredin lut qi mingile colorate, care,prinse
cu un elastic,deveneauobiectedejoacd pentrutoatdlumea.La
acestea se addugau nelipsitele turte dulci cu oglinjoare gi
m5iestritimp6natea1edoamneiUrsu,gen!ilegigepciledeiasc6W
ale secuilor,patariitede paie,greblelesauoalelegi blidele delutFo*itievenitd ta - Familie auf Marhbesuch
Afamily who came to the Fair
alebdrgduanilor.
Nelipsite erau lopdlelele din brad, vopsite, cu care feciorii igi ,,mdng6iau" simpatiile, peste
poalele qi pdnzbturilece acopereauproeminenfeledorsale.Doamne, cdtd zawd mai ficeau cele
,,bdtute"pentru a atrageatenliasuratelorcd suntbdgatein seam6!
Cu cdteva zile inaintea tArgurilor, se instalau in Piafa Mare: Circul Franzini, ringhigpilul,
bdrcile, menajeriile, zidul morlii, stroqneiderii sau vestilii iluzioniqti, care prezentaunumere ce ne
e4lI l6saustupefiafi.
Pastrama,friptanele, micii qi cdrn[ciorii de la grdtarelegi tarabelefbr[ numdr, in amesteccu
mustul, vinul gi berea,ce serevdrsaudin belguggi ele, trebuie sdrecunoagteli,cd-i addugauBulgiului o
aromdinplus.
Ce mai!? Tdrgurile eraupentru tineri, gi atunci, o implinire a unor vise ce ddinuiau de luni de
zile. Ne dezlipeamintotdeaunacu regret qi fr6nli de oboseal5de ele, duc6ndpentru cei rdmaqi acasd
,,puiul tdrgului", iarpentru noi, speranfareintdlnirii gi revederii, la tdrgul urmdtor.

$ieuSeni la tdrg
Kl einschogenerauf demMarkt
Sieulpeopleat the market
*

n"

.r*r

e
 Pdnd in 1920 Tdrgurile se lineau in Piala Centrald
Bis 1920wurdendie Mrirde auf demHauptplatzabgehalten
Before1920marketswereheldin CentralSquare

r.l

Lilografie "Tdrg in Piala Centrald"

Lithogralie "Markt auf demHauptplqtz"
Market held in Central Square" - lithography

zum tm
Sir, could you tell me the way to the station? A photography to show to my friend.s on the Mures Valley
 Wsstase*n##e'€r&etwn
Fdr[ s[ fin a-lparafrazaneapdratpeFrangoisVillon, m[ intreb qi eu astizi unde suntzdpezilede
altddatd,deoarecenu-mi aduc aminte,copil fiind, ca iarna gi mai alesCrdciunul, sdnu fi fost cu zdpadd
mult6, iar gerul sdnu faci sdcrapepietrele de frig.
Cdnd ninsoarea contenea qi cerul se
inseninapriveam cu uimire cum de la homoaiele
caselor ce-qi aqteptau colinddtorii se ridicau
govdielniceleguvifede fum sprepuzderiade stele,
mai luminoase qi mai numeroase parc6, atunci ca
nicicdnd.Aga c5,bine incotoqmdnifi, intr-o veselie
de nedescris,noi, copiii, plecam deweme la
colindat, dupdindelungile pregdtiri inceputeodatd
cupostulCr[ciunului,
In searade ajun secolinddpentrucd acesta
era gi esteobiceiul din mogi-strdmoqi, prin carese
vestegte naqterea Domnului. Era un prilej de
manifestarea bucuriei, dar qi de cucernicie gi mare lror
evlavie.
Rare erau familiile necolindate,ca cele ce
aparlineauunor secte,ori familiile neprimitoare
(zgdrcite), rare pe vremea aceea.Se colindau de
obicei prietenii gi colegii de vdrstdapropiatS,dar gi
gazdele,vecinii,rudele gi arareoricaselestr[inilor.
Colindele eraunumeroase;din ele voi reda
mai jos c0teva.Cele mai cunoscuteinsd erau cele
ce se cdntd qi astdzi cai ,,O, ce veste minunatd"
,,Trei pdstori", .. Slobozd-ne gazdd-n casd" gi
,,Zioreldeziua". Dar seobignuiasbsemeargdgi cu
W4nterim Stadtpark
"Steaua", copiii pl"ndla 12-13 ani, cu Viflaimul
(colindat de tinerii intre 14 qi 18 ani), cu "Turca", mai ales fecioraqii de ligani intre 14-18 ani, dar gi
romdni de diferite vdrste,intre 18-30de ani.
De obicei secolinda in cete,iar qeful grupului avearolul de organrzator,alesfiind un bdiat sau
fldcdu mai dezghelat,mai iste!, mai indrdznet gi un bun cunoscdtoral colindelor, careintra in cas6gi
intreba gazdeledacdprimesc colinditorii.
In cazul in care existau gi cisitorili in ceatd,se obignuia sd se colinde mai intdi pe la casele
pdrintegtialeacestora,ca apoisdcontinuepe rAndpe la caselerudelorgi abiaapoi gipe la altecase.
Hrubenii, ca si Podenii, nu au colindat niciodatdpe la familiile de altd nalionalitate,deoarecein
cartierul lor eraupuline familii deunguri, ligani sausagi.
Acegtia aveau alte obiceiuri, iar sagii sau ungurii bistrileni nici nu-i primeau pe rom6ni cu
colindul, in ajun, tocmai din aceastdcauzE".
Nu colindau ciungii gi ologii, pentru cd in acestecazuri,marea sdrbdtoarea Crdciunului ar fi
cdpdtat un aspectclecerqetorie,ceeace era strdin tradiliei qi credinfei. De asemeneacei cdsdtorili sau
 divorlali nu colindau decAt in vecini gi la neamuri. Se intAmpla ca ei si colinde gi pe la casele
cunoscufilorinsi acestesitualii eraurare.Cetelede colinddtori intrebau gazdeledacdau vole sdcolinde
astfel:Primili steaua?Primifi turca?Primiti Irodul ( Viflaimul)?
Feciorii colindau afard, la usd sau la
fereastrd,de cele mai multe ori. in cantl in care
eraupoftifi in casd,secolindagi aici, in tindd.
Turca sejuca numai in cas5,acolo unde se
gdsea un spafiu mai larg. hozli iqi desfbgurau
intreaga reprezentalietot in casd sau tindd, in
spaliul dintre masdgi ug5,unde gazdelefbceaudin
timp un loc suficient de mare.
Colinditorii erau recompensa{i astfel:
copiii primeau bani, mere, nuci sau covrigei; se
mai coceaude citre gazdeuneori qi turtile pentru
aceqtia,dar eraunumeroase$i turtAriile din oragde
Cu Steaua - Mit dem Stern - Going to sing "The Star"
la care se cumpdrau din vreme turtile colorate,
avdnddiferite forme: de inimd, sabie,steluJe,fructeetc. Dacd se colinda la casaundeun fecior din
ceatdigi aveaiubita ,el ii aduceaacesteiain dar,dupdce a colindat, o turtili mare, de obicei in formd de
inim6,in mijlocul cdreiasegdseao oglinjoard.
_ Fetele obignuiaus6-i serveascipe colinddtori cu pl5cinte, turte sauchiar prdjiturele coaptede
ele.
primifi de colinddtori erauadunafila un loc, intr-o pungd,de cdtregeful cetei (vdtaful), iar
- .Banii
laterminareacolindatului eraunumdra[idefa15cuintreagaceatdqi impdrtiti frdpeqte.
Dupd ce a colindat intr-o casd, ceata de colinddtori mullumea gazdelor,urdndu-le apoi
Sdrbdtorifericite qi La Mulli Ani !
In timpul deplasdriiintre doudcase,daci distanfaeramai mare, ceala colinda una din colindele
rc{l cunoscutesaustrigaurdri de ,,La mulli ani cu fericire pentru gazdeqi colinddtori !", ceeace f6ceaecou
colindelorpesteoraq,deoareceromdnii trdiau ?n afaracartiereloramintite gi in Gribgil, intre Mirigti, pe
Burichi sauin ValeaBoilor giDealulJelnii.
$efii cetelor de colinddtori nu purtau nici un semndistin ctiv, dar pdstraubanii qi darurile pe tot
timpul colindatului. In timpul colindatului, nu se obiqnuiaca ceatadecolindatori sd rdmdnd,maimult
timp la o casd.Dupd ce acegtiacolindauigi luau ,,plata"plecdndmai departe.
Fetele rdm6neaula caselelor, agteptAndalli colinddtori, doar fetigeleintre 8 gi 14 ani colindau
impreuni cu bdiefi de aceeaqivdrstd,dar nu maitdrziu de ora22.
Se credeacd fetele gi femeile aduc ,,nenoroc"gi sdrdciela casaomului, dacdintrau in casd
strdind in searade ajun sau in prima zi a Anului Nou, de aceeaele rdmdneaula caselelor. Dacd se
intdmpla sdvini ligdnci saufemei din satelevecine, acesteanu erauldsatesdintre in casi.
Feciorii colinditori, ce erauimbiati cu biutur5. inchinau sazdeizicdnd:

"SA fii gazddsdndtoasd,

Sdpldteqticolinda noastrd,
Cu-n cdrna!qi cu-n cdlbag,
Cu o litrd de jinars,
La anuqi la mulli ani ! ...,"
iar gazdale rispundea:

"Mulfumim pentru colindd,

La mulli ani cu sdndtate
NaqtereaDomnului cu bine qi fericire!..."

Darurile nu erau obligatorii, nu se colindau numai instdrilii, ci qi cei sdraci. Colindatul

rcprezenta
vestireanagteriiDomnului, iar el nu se f6ceapentru a agonisi. in atari condilii nu existau
 nemullumiri in ceeace privea darurile primite sauvaloarealor.
Ag aminti mai jos cAtevadin colindele bistrilene de acum mai bine de jumdtate de
veacin variantele1orlocale.
Nu existau colinde specifice pentru cete, fiecare ceatdcolinda ceea ce gtia gi a
invdfatpdndatunci.Nu existaucolinzi preferatela nici o casd.

"Hai cu tolii sd suim in veqnicul Viflaim $i-au mers dupd cum o gtim
Cd acolo mesele-sintinse Pdndla Ierusalim.
$i frcliile aprinse ln aici dac-auajuns
Dar la masi cine gade? Steaualor li s-a ascuns
$ade o fiicd tinericd $i au f6cut o intrebare
De-o naqterede-un crai mare,
Cu pruncul ldngd ea. -Unde gti{i cd s-a ndscut
Pruncu-i mic gi desfbqat Un crai tdnir de curdnd?
De ingeri inconjurat Iard lrod tmpdrat
Ingerii in coruri cdntd Foarte riu s-a supirat,
Mulli coconi el atdiat."
Bucur5-te Maicd Sffintd Se recita:
Cd sfhntdegti "Acest Praznic luminat
$i sfdntdai fost Noi cu drag l-am agteptat
Cd,ai dat fAtd lui Cristos S-auzim ingeri cAnt6nd
La mAnfuitoru'nost." Magi cu steacdlitorind

:f SOSIT:A PRAZNICUL IARA

"Cobordt-o,cobordt
Domnul sfdnt pe acestpdmAn
Lui Irod i-o fost ur6t "Sosit-a praznic;.lJiard
Iuda iubitor de bani Iros
A strigat la a lui ligani De care ne bucurdm
De mi-!i datrizdci de arginfi Cdci Isus din cer coboari
Eu vi-l dau sd-l rdstignifi
Pe Cristos agal-au prins Sd se nascd-nViflaim.
Susla Golgota l-au dus,
Pe o cruce de brad l-au pus Din Maria Maica Sfbnt[
Cdnd cuiele i le bitea
Sdngelepdrdu curgea $i mama lui Dumnezeu
Luna s-a'necatin sAnge N-are loc sd se odihneascd
? ..
lngerii incepurd-apldnge."
Sdnascdpe fiul siu.
{<

"Trei crai de la rdsdrit Ei umblau din casdin casd

Cu steauaau cildtorit Dar nimeni nu-i primea
Steauainainte mergea Ei umblau din poartd in poarti
Ingerii cu toli vestea
Cd ast6zis-a ndscutMesia." PAnddin oragieqeau.

La pdstori cum ei sosiri

TREICRAIDE LANASAruT
"Trei crai de la rdsdrit Dupd ce se odihnird
Cu steaua-ucdl[torit,
Cdnd in cale purcedea Cerul frumos str[lucea
Steaua-naintemersea. De o steace rdslrea.
 Sd se bucure oricine
De nagterealui Isus
Cd ne-a scosdin focul vegnic
Dupd cum proorocii au spus.

Sd se roage lumea-ntreagd

impiratului ceresc
Sd trimitd paceasfrntd

Latot neamulomenesc.

Noi dorim ca-n dst lScag

Unde acuma colind[m

$i la anul care vine
Sdndtoqis5 vd afldm."

1041

Rdul Bistrila Sipodul lui Keintzel

Der FlussBistritz und die Keintzel-Briicke
TheBistrila riyer and Keintzelb bridse
 ,Ob,ieeiurile
de Ct&eiwnla sapdfdin,Ghinda
Cdnd cdmpiile erau goale, pomii desfrunzili qi ceala de noiembrie se intindea pestepimAnt,
atunci veneasfAntultimp de Advent ( Postul Criciunului), cu toate datinile pline de mister, gi incepea
pentru copiii nogtri cel mai frumos timp al anului. Acum totul se pregdteacu rdbdarepentru Sffinta
noaptede Crdciun de citre adulfi qi mai alesde cdtrefemei, care ajutaucu hirnicie la acestepregdtiri.
Incd din prima duminic5 dinAdvent, de la orele opt seara,setrdgeauclopotelein fiecarezi plnd,
la Sf. Silvestru. Cdndclopotelebdteau,copiii veneauin falaugilor caselorin caresefbceau gezitori,cu
lumdndri gi ldmpagein mdini, cdnt6nd cdte o serenadd,un cdntec de advent, iar cind Crdciunul se
apropia,qi cdteo colind5.Felinareleeraupurtatede cdtrepatru dintre cei mai vdrstnici biiefi.
In dimineala de Crdciun se inlocuiau cdntecele qi se intonau ,,Haideti impreund" qi
,,Kristlieder".
Copiii formau patru grupe.Bnielii aduceauo sorcovdgi cel mai v0rstnic o finea pe sanieinsofit
de urmitorul ca vdrstd,ce stitea 16ngdsanie,in vreme ce toli ceilal1i,cu batisterogii la pdlSrii, se inhd
mau la sdniile ce stribdteautoatehdrtoapeledin imprejurimile satului, evitdnd drumurile, ceeace crea
o veseliedenedescrispentrutoli deopotrivd.
Seara,frdnfi de oboseald,dar voiogi nevoiemare,erauaqteptalilacind.
Fetelese duceauseparatpe cdmp cu foarfecegi cogulefesd culeag[ vdsc,jucdndu-sepe acolo lrt
pAnEseara,c6nd primeau gi ele cina. Ele duceauin una din serile de dinaintea Crdciunului vAscul la
bdiefi. In searaurmdtoare,ei aduceauvAsculpe o prdjind. Cel mai vdrstnicofereabuchetulcelei mai
vdrstnicefetile gi agamaideparte,incdtfiecarefeti{dprimeaunbuchelel.De fiecaredatd,cu acestprilej,
seofereao cind de cdtrepdrinlii fetelor aducdtorilor dev0sc.
Mamele copiilor incepeaucu multe sdptdmdniinainte de Crdciun sd confecfionezeflori din
mdtase,hArtiecreponat[gi staniol,incdtpdndla Crdciunelesdpoatdimpodobifelinarele.
Preocupali de toate acestea,aproapecd nu ifi dddeai seamace repede trecea timpul pdnd la
sosireanopjii de Cr6ciun.
Cdnd se trdgeau clopotele in
amurg, grupuri de oameni,pe familii,
se duceau la cimitir cu lumdniri gi
pomi de criciun impodobifi. Era
deosebit de emolionant cAnd printre
pietrele funerare strdluceau ati\ia
brazi,luminaJi de sutele de lumdndri
linute de cei ce se reculegeau in
memoria inaintagilor in acest ajun de
noaptesfdnt6.
Se intorceau apoi, in aceeagi
linigte, spre acas[, ca nu dupd multd
vreme sd inceapi pocnetelede bice gi
hne MoSul - Der Weihnachtsmannkommt - Santa Claus is coming
dangitul clopotelor bisericii, ce
anunlau cd mogii de Crdciun au
inceput sdcutreieresatul.
Flicdii igi puneaucojoacelepe dosigi luauclopofeiqibice,pe l6ngdimensulsacinc[rcat cu nuci,
mere, turte sau chiar alte daruri, ce ufinau a fi impdrfite copiilor gi porneau spre sala cea mai mare
 din sat,.undeaqteptaucu tolii. Desigur ci existau copii ce tremurau de fricd emofionafi, dar fiecare
dintre ei primea daruri. Cei mai mari eraupedepsilipentrund zbdtllleflcute in decursulanului. Mamele
cu copii mai mici ,avdndin batisteflori, seduceaula celepatru meseunde seamenajaubuche{ele,multe
q"tt: ele confeclionatedin flori artificiale la care r. uddugu.tacum gi ramuri de buxus, tisa gi vasc
.BuchetelerotundeconJineaumulli trandafiri. in tot acesttimp. copiii alergauprintre mese,aruncau
pocnitori gi povesteaudespreMog Criciun. Pe o banc6,ldngd"iobd,-stdteau-bnni.il., bucurdndu-sede
voioqia celor din jur, supraveghindu-gi nepofeii.
Intr-o altd incdpere,stdteaubdrba{ii la un
pahar de vin, confecliondnd lum6ndri pentru
felinarele de Crdciun. Fiecare gospodar aducea
ceardsaubani ce uffnau sd fie da{i in dar bisericii.
Pe o sobd, intr-o oali mare cu apd f,rerbinte,se
fbceau cAte doudsprezece lumdndri pentru
lampioaneleimpodobite ce se vor duce searala
bisericd de cdtre fiecare copil. Doar preotul gi
invildtorul primeau cdte un felinar confectionat
de sdteni.
La orele noud feciorii se urcau in turnul
bisericii sd,trag1clopotele o jumdtate de ord, apoi
veneaula uqile camereiunde sefbceaulumdndrile,
cdntdndcAntecede Crdciun . Patru dintre cei mai
vdrstnici feciori intrau apoi in camerdaducdnd
mullumiri bdrbalilor pentru confeclionarea
lum6ndrilor.
intre timp, in sala mare se ,, aprindea
pomul de Crdciun".De multe ori, cdndacestaera
1121 pe scend, se amenaja l6ngi el gi ieslea
M6ntuitorului.
Acum, cdnd erau reunili cu tofii, se
colinda,ca apoipreotulsi {ini o scurtdaloculiune.
Fiecare copil primea cdte un cadou. Era
emolionant sd-i vezi cum aceqtiaseinghesuiauca
nu cumva sdfie uitaqi.Sirbdtorirea Crdciunului in
sal6 oferea prilejul participirii - Fiir weihnachten
PregdtilideCrdciuni - Preparedfor
vorbueitet christmas
tuturor sitenilor,
fbr[ sdindure frigul din biseric[. Dupd cdtevacdnteceinchinateCrdciunului mergeaucu tofii la culcare,
deoarecedimineafatrebuiausdsescoaledevreme.
La patru dimineaJabdteauclopotele de utrenie gi era foarte frumos ca la caseleacoperite de
ndmefi sd strdluceascdferestrele feeric luminate. Acum se cdntau trei cAntece,cu duiogib: Din
,,
inillimea cerului vine cdtrenoi", "Apari lumini" qi " in ziua de CrIciun". Seindreptauapoi cu tofii
spre
bisericd.
Dupd predica pe care o finea intotdeaunainv[fitorul, se adunaucopiii cu ldmpage,cantAnd in
cor,, Venifi impreun6". Femeileveneauqi ele curioasemai alessdvadd cinl arecel mii fiumos felinar.
In spatelefelinarelor,copiii aveauqi cdteo lumdnarece o
fineaustr6nsinpumnii lor albagtride frig.
Cu c6ntecul ,, Stille Nacht " se incheia utrenia . Toate felinarele se l5saupe aliar gi rdml6neau
acolopdndla serbareacelor,, Trei Sfinli pdrinfi".
Copiii se intorceau la caselelor, in vreme ce vdrstnicii impodobeau altarul cu noi gtergare,
broderii, feie de mas6. Preotul gdseaaici intotdeauna gi importante sume de bani, puse d" tiaitri
necunoscute,ca darpentrubisericd.
Doamna Grete Litschel, cea carea descris acesteobiceiuri de Crdciun din satul Ghinda. din
urmd cupeste70 de ani, afirma c[ degiseconsiderdcd,sirbdtoareade Crdciun esteuna de familie, nu
ar
mai.vrea si o petreacdaltfel decdt cu intreaga comunitate, deoarecenumai aga tofi formau
o mare
familie qi sesimleauastfel legali unii de alfii.
,,Dacd"vrei si s[rbitoregti cu adevdratun Criciun, trebuie neapdratsd mergi la sat", spunea
DoamnaGrete.
Hani bacsi qi nena - Hani-Batschi und Nena - Hani bacsi and nena

Irrs

inainte de plecarea la bisericd

Avenit gi Sogorul Barth din Aldod
VordemKirchgang
SchwagerBarth ausAldorfist auchda Beforegoingto thechurch
Sarth,theHungarianfromAldodhas alsoarrived
 Schieferberg
CAnd era vreme frumoasi, bistrilenii dovedeaudragostede natur6, petrecdndmulte clipe in
mijlocul ei, ca admiratori qiperseverenji drumeli gi excursionigti.
Dacd cei instirili mergeaude reguld,la sfArgitde sdptdmdnd,in Munfii Rodnei in Cdlimani, sau
la cabaneledin Colibifa, Tihula qi FAntdnele,ori participaula memorabilepartide cinegetice,or[qeanul
derAndinvadapddurile ugoraccesibilegipulin costisitoaredin preajm6.

Totul era sd hotirdqti unde te duci; in Schieferberg,Schullerwald, pe Burich sau in pddurea

Ghinzii, a$acum le numeaucu tofii, pdndlazelul toponimic al unora de acum 30 de ani, cdndau devenit
CodrigoqDumbrava,Dealul Tdrgului, denumiri subcaresuntele mai cunoscuteastdzi.
Pddurile din oreajma oragului erau nu numai locuri de drumefie qi petrecere in zilele de
sdrbdtoare.<t pi agreabilezone de plimbare, 'le promenad[ cotidiand.In urnta rrm,:naj,irilorde la
inceputul secolului al XX-lea, Schiefebergul avea potecile bine intrefinute, u$or accesibile, cu
numeroaselocuri de odihn5,undemesele, ca gibdncile demesteacin,ofereaunu numai locuri de popas
ci qi admirabilepanorameale oragului.
118 Aici se ajungeapestepodul lui Keintzel, urcugul fiind domol, pdnd la cele trei poienile de pe
| culme. in chiogculspecialamenajataici,fanfareleprezentauconcerteduminicale,urmdrite de pe terasa
restaurantului"La Rusu", cu mare interes.Bine aprovizionat gi cu servicii ireproqabile,localul era un
loc ?ncarete puteai ospdtaqiveseli pe cinste.Nu eraupulini cei ce-gipetreceauduminicile insorite aici!
Cei mai mul1i,insd, veneauin pddurede dimineajd,intr-o linutd lejerd,pentru a petrecela iarbd
verde cu intreagafamilie. Aga seface cd eraucu zecilegrupurile r[spdndite prin luminiguri, poieni,prin
pddureadebrazi sauchiar in livezile din LempeschsauBobeica.
Buna dispozilie nu seldsamult aqteptatd.Nu mira pe nimeni cd acordeoanele,chitareleqi chiar

Pe plaiurile munlilor Cdlimani

Auf den Calimani-Bergen - Gebirge
Up in the Cdlimanimountains
 instrumentelede suflat, atAtde numeroasepe afunci, se
auzeaupeste tot.
Repertoriulvarial, de la vals gi lendler la romanle
gi cdntece de pahar, crea o atmosferd pldcut6, la care
contribuiam gi noi, drumefii, ingdndnd melodiile
cunoscute, pe mlsura inzestrdrii muzicale a fiec5ruia.
Acolo unde ii intAlneampe cei talentali in ale muzicli, ca
Buntzi Reschner,Nori Zalmann, Alexandru Jula ,Elvira
Botog, ca gi mul1i, mul1i al1ii, numdrul admiratorilor
cregtearapid, incropindu-serecitaluri ad-hoc.
Nici iarna bistrilenii nu l6sau pddurea singuri,
sdniugul,ski-ul, patinajul gi drumelia atrlgdndun numdr
mare atdt de practicanfi, cdt gi de asistenfi. Ambele
categorii alcdtuiauo lume pestrigi, de la cei ce stdteaucu
greu in picioare din pricina vdrstei, fie prea fragedd, fie
preainaintatd",pdndla ceiin plind vigoare.
Din mullime se detagausportivi consacrafi,cum
au fost $tefania Botcar, participantdla Jocurile Olimpice
de la Cortina D'Ampezzo, Radu Negulescu, campion
europeanla tenis de masd,schiorul Sorin Pagcu-decanul
de mai tdrziu al Facultdlii de EducalieFizicd"9i Sport din
Cluj, Christa Maksay sauReschnerKlaus, fogti campioni
nalionali la atletism,respectiv?not,careimpresionaugi in
practicareasporturilor de iarnd.Oarec6!i ne mai amintim
Biserica Evanghelicd vdzutd de pe Schieferberg
astdzi de trambulina din Pddurea de brazi qi de Evang.KircheBistritz vom Schieferbergaus
spectaculoasele sdriturialelui SorinPagcu?
AmenajareaSchieferbergului,ca zond de agrement,a fost fbcutd de edilii oraqului. Pdstrarea
acesteiaera ,insd, o chestiunea tuturor, de la asocia{ii, instiuii, intreprinderi qi qcoli, p6nd la ultimul | 1s
ordqeandeoarecegtiaucu tolii cdpddureatrebuiepdstratd,nealteratd, caloc de linigte, odihnSqirelaxare.
Ea igi avealocul in sufletul gi inima origenilor ce o doreau frumoasdqi curat[ gi pentru urmagii lor,
respectiv,pentru dumneavoastrd.

Pddure Podul lui Keintzel

Wald Keintzel-Bri)cke
Forest Keintzel bridge