22 1928

ANUL XXVII LEI 100 EXEMPLARUL

PRET EXCEPTIONAL

MUNICIPIULUI BUCURPTI
ORGAN OFICIAL AL MUNICIPIULUI. - APARE SAPTAMANAL.
Secretariatul General al Primäriei Bucuresti
str. Coltei (Palatul
abonamentului pentru
PRETUL ABONAMENTULUI antreprenorii
UN AN . . . 500
PE UN AN . . . . 500 LEI
PE 5 . . . 300 250
LUNI . . . .
exemp. 12

PUBLICATII RECLAME DUPA INVOIALA

SUMARUL :
SECTORUI. HI (albastru)
I (galben)
Proces-Verbal al Consiliului comunal general 30
Noembrie 1927 Deciziuni
Regulamentul de alinieri al comunelor Tabloul declaratiunilor de
suburbane din munielpiul Bucuresti
Regulamentul de constructiuni alinieri al
plulului Bucuresti
Deciziune
SECTORUL IV (verde)
Publicatiuni
Notificare
Tabloul declaratiunilor de
SECTORUL II (negru) Tabloul declaratiunilor de cäsatorii
Tabloul de

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

SECTORUL I
intervalul
PROCES VERBAL lele de 25 26 Noembrie cor., deci
prevázut de lege ; convocári,
Considerând potrivit acestei
al sedintei Consiliului Comunal General siliul s'a ziva de 30 Noembrie 1927, ora
al Municipiului din ziva de 30 Noembrie 1927 continuare la ora 18,30 (6,30
10,40 la
Noi, dr. I. Costinescu, primarul municipiului Bu- seara) la apelul nominal au
domni consilieri anume :
asistat de d-1 Joan Roban, secretar general ta de dimineatd 41
al rnunicipiului ; limáne0eanu Sarmiza, Alexandrescu Cantacuzino
Temistocle,
consiliului a fost convocat Anastasiu Berceanu Mihail,
in vedere
mod legal cu la Nr. 54426 Alexandrina, Caragea Ecaterina,
N.,
Catargi Lascar,
Dumitrescu Barbu,
5898 A din ziva de 25 Noembrie 1927, care s'a Cherciu Gh., Cadioschi Filipescu
Dumitru Vasile,
municipiului conform pro- Dumitrescu Florea, Mihail, Ghiatá Ion, Grozdea
zi la
cesului de încheiat ; fan, Georgescu A. Marino Silvio, Matac
Având vedere convocare a Dumitru, Ionesu G. C., Mihdilescu
N.,
proectul de buget al intregului municipiu inclusiv D. Alexandru, Minovici Ritz, Gh. (preot),
sectoarele 1, 2, 3 4, uzinele comunale casa Cristea, Niculescu D.
dinilor publice din au fost expediate Petrache Ilie, Poenaru Em., Poenaru Mircea,
pescu Zamfir, Radu Sábáreanu Ion,
predate d-lor membri ai consiliului general

www.dacoromanica.ro
 2 MONITORUL COMUNAL

Marin, Staicovici D., Stoica Gh., Suter Constan- sedintei precedente, apoi se citire deciziunei nr.
tin, Teodorescu Anibal, Topa Petre, Vasilescu Chi- 22671 adresei nr. 22672 din 29 Noembrie 1927
al Ministerului de Interne prin care pe de o parte
ritá, Voicu Dumitru, Niculescu Dorobantu, Friga- se reformeazd deciziunea nr. 32 a consiliului co-
tor M., iar amiazá 36 munal general, pe de alta se invalideazá man-
: Alimánesteanu Sarmiza, Alexandrescu Temi- datul de consilier ales al d-lui Joan Banciu, profe-
stocle, Anastasiu Berceanu Mihail, Canta- sor secundar si director general, delegat al conta-
cuzino Mexandrina, Caragea Ecaterina, Catargi bilitátii controlului financiar al Ministerului de
Instructiune
Lascar, Cherciu Gh., Dumitrescu Barbu, Dumitres- In urma explicatiunilor discutiunilor ce au
Florea, Durnitriu Vasile, Firánescu Gh., Fili- avut a declaratiunilor d-lui Banciu, va
pescu Georgescu A. M., Eleonora, face recurs contra deciziunei Ministerului de
Dumitru, C. Ion, terne, consiliul ca d-lui Banciu sa
nu fie complectat pâná la pronuntarea justitiei.
Marino Silvio, Matac Alexandru, Minovici N., Se aprobá modificarea bugetului pe 1927 al mu-
Naum Traian, Negulescu Paul, Nicoleanu Eracle, nicipiului, sensul cá se dela art.
Niculescu D. Ritz, Gh., Poenaru Mircea, 131 321, sumá de lei 21.000.000, iar aceas-
SAbáreanu Ion, einescu Marin, Staicovici D. N., se sporeste fondul de deschideri de cre-
Stoica Gh., Suter Constantin, Vasilescu Chiritä, dite dela 90.549.833,95 la 111.549.833,95 un
disponibil de 21.025.016,75 lei, a bugetului Sec-
Voicu Dumitru Niculescu Dorobantu. torului I galben prin reducerea alocatiilor dela art.
Membrii absenti de dimineatá 23 77, 78 80 sumá de lei 3.700.000, care se
anume : Maria, Bolintineanu sporeste fondul de deschidere de credit care dela
Dumitru Alexandru, Fili- lei 37.979.773 devine de lei 41.679.773 cu un dis-
Gh., Gheorghian Gh. (moti- ponibil de lei 41.679.773.
pescu Gr., Se trece apoi discutia a bugetului pe
vat) , Gologan Eleonora, Juvara Ernest, Kobici anul financiar 1928 conform legii de de-
chard, Minovici Mina, Micescu Istrate, Mincu Au- legatiunea permanentá a consiliului,
Naum Traian, Negulescu Paul, Nicoleanu E- comisiunea financiará numitá acest scop.
racle, Niculescu Constantin, Pangrati Ermil, Popp D-1 primar al niunicipiului face expunerea gene-
Elena, Popp Tätárásanu Victor, Vasilescu a intocmirei acestui buget, care se
Carpen, iar de discutie, la care
amiazi 29 anume : $einescu, V. Dumitriu, Lascar Catargi,consilieri
cuvântul M.
Alexandri-
Maria, Bolintineanu Butculescu na Cantacuzino, Florea Dumitrescu, Paul Negules-
Chefner Filip, Cadioschi N., Dumitru Alexandru, Chiritä Vasilescu, Preotul Paunescu, Nicules-
Filipescu N. Grigore, Gheorghian Gh. (motivat), cu-Ritz, cari au fäcut obiectiunile propunerile ce
Ghiatá Ion, Juvara Ernest, Kobici Richard, Mino- gäsit nemerite la care s'a räspuns de pri-
vici Mina, Moisiu Constantin, Micescu Istrate, Mi- mar al municipiului consilier M. A. Georges-
Hilescu Cristea, Mincu Niculescu Constan- delegat partea financiará, dând
tin, Pangrati Ermil, Petrache Ilie, Poenaru Emil, nile necesare.
Pop Elena, Pop Popescu Zamfir, Radu E- In urma discutiunilor ce au avut punându-
lie, Tátárásanu Victor, Teodorescu Anibal, se la vot, bugetul se aprobá 32 voturi, votând
lescu Karpen, Frigator Mircea. contra consilieri Lascar Catargi Colonel M.
astfel majoritatea pentru a einescu, care a sustinut consiliul nu
putea delibera a fost intrunitá ambele mär.
consiliul convocat cu ce- Totalul bugetului general al municipiului se ri-
rute de lege, am deschisá am atât la venituri icât la cheltueli la suma de
invitat pe consilieri procedeze la lei 1.592.042.092,52.
rea punctelor ordinea de zi. Se hotäräste a se reduce toate sporurile de
de a intra discutiunea chestiunilor larii prevázute bugetul municipiului sectoa-
scrise ordinea de zi a sedintei, d-1 primar al relor la personal pentru pe cale bugeta-
nicipiului aduce la cunostinta consiliului moartea aceasta neputându-se face decât la vacante,
marelui patriot bärbat de stat I. C. Brätia- potrivit legii statutului functionarilor publici
nu, ministru al relevând faptele mari numai cu avizul conform al comisiunei pentru pro-
ale defunctului. de numiri
Vorbesc se asociazá la adus defunc- D-na consilierd Alexandrina Cantacuzino si
prof. Anibal Teodorescu, pArintele pro- preotul C. PAunescu, declará voteazá bugetul
toereu Zamfir Popescu d-na consilierá Alexan- sunt contra creditelor pentru
drina Cantacuzino cum d-1 Roban, secretar ge- tea Cenusa".
Dupá aceasta se suspendá Primarul municipiului, Dr. I. Costinescu.
semn de
pentru 15 minute. Secretar general, loan Roban
La redeschidere se citeste se aprobä
Nr.

www.dacoromanica.ro
 MONITORM COMUNAL

REGULAMENTUL
DE
ALINIERI AL COMUNELOR SUBURBANE
DIN
MUNICIPIUL BUCURE

CAPITOLUL I. resati trebue prezinte un memoriu, planurile de

parcelare lucrarilor de edilitate necesare ca :
Edilitatea. canal, conform formula-
Art. 1. - Serviciul technic al primäriei capitalei rului comunei Bucuresti.
va determina perimetrul care teritoriul Planul de parcelare trebue sá intre cadrul
suburbane, seamá si de art. 84 si de sistematizare al comurei suhurbane.
86 legei de unificare administrativá. De aprobarea principiu interesat (proprie-
Satele situate pe acest teritoriu, vor tarul) poate lua cunostintá, autorizarea de
avea ele o determinatá cu un perimetru parcelare nu poate fi eliberata ce se
bazá de plan, numitá vatra satului sau vor fi executat luerärile de edilitate prescrise sau
a ce se vor depune sumele corespunzátoare
la formarea planurilor topografice constructiei la Casa de depuneri consemna-
sare, primäria capitalei prin serviciul special al tiuni, calculul personalului tecnic insárcinat.
comunelor suburbane de pe directia casei a) Lucrárile de soseluire ori pavaje iluminat
lucr. orasului Bucuresti va teritoriul co- le va face comuna suburbanä serviciul special
munei vetrele satelor ale cAtunelor punând atasat pe directia casei orasului
pe va fi posibil semne vizibile pe teren, comptul sumelor depuse, proprietarul nu
când uz de planul,topografic al Statului Major al le va fi de darea autorizatiei, sub con-
armatei. trolul primáriei capitalei.
timpul aceste planuri vor fi complectate b) Celelalte lucrári pentru apá canal se vor
de comunicatiuni, nomenclatura face mod cu un plan general
alinierile definitive, pietele, edificiile publice de ansamblu, tot din sumele depuse la Casa de de-
particulare, canale de scurgere sau conducte de aceasta sumele adunate vor fi
apä instalatiuni de iluminat lucrare de ciente pentru a se o lucrare generalá, con-
litate executatá sau proectatä definitiv. formitate dispozitiile serv. technic al capitalei.
Art. 2. - Se va ca fiecare sat sau Se vor admite si puturi (fântâni) atunci nu
se creeze putin o stradá mai importantä, posibilitate de racord conducta.
care traversând satul sau atunul, aibá direc- Nu se admite ca pareelatorul execute singur
centrul orasului Bucuresti, sau lucrárile edilitare ci numai serviciul technic al mu-
putin calea principalá (soseaua) ce conduce nicipiului contul parcelatorului, cum s'a arätat
mai direct spre oras. ei va fi conformá mai sus.
artera principalá care este legáturä, na- Nu se va permite parcelarea terenurilor care nu
tionalá, judeteaná etc. având caz minim au suficientá pentru scurgerea apelor, sau
13 m. maxim 26 m. a celor pe care apele stagneazá, dupá facerea
Art. 3. - Planurile de aliniere, rectificAri necesare scurgerei nici a celor desti-
tensiuni, vor fi de directia nate planul de sistemaitzare, a tere-
orasului Bucuresti, tinându-se seama de agricole ori de ci numai acelor
terele de comunicatiuni, pietele comunei din vatra comunei sau cuprinse zona de exten-
Bucuresti de lucrárile principale de edilitate ale siune, prevazutá planul de sistematizare al
acesteia. Se va prevede, dacá e cazul o zoná nu- munei suburbane.
mai pentru industrie si o zoná (de ferme).
Aceste planuri vor fi aprobate de consiliul comu- Exceptiile se vor admite numai pentru intemeieri
nal al comunei suburbane apoi se vor spre de orase-graaini noi, industrii, ferme sau alte
aprobare, delegatiei permanente a sectorului cen- agricole, aprobarea consiliului general
tral al municipiului. Exproprierile sau cumpárárile al municipiului.
de pe baza planului de sistematizare se Art. 5. - Parcelele nu vor avea o mai
vor face de comunele suburbane, evaluárile má- de 300 m. p. o lungime de la stradá
fäcute de serviciul technic arätat mai de 12 metri.
la art. 1. Loturile parcelärei aprobate sunt indivizibile.
Art. 4. - Nimeni nu poate parcela, deschide Odatá parcelarea se va stabili plasamentul
sau alei, zona vatra satu- regimul constructiilor utili-
lui (zona cea de extenziune), numai zare, etc.
in baza unei a consiliului comunal local, Art. 6. - Chiar parcelgrile sunt de
care va avizul conform al serviciului special alungul unei existente (recunoscutá
pentru comunele suburbane. nu sunt indeplinirea formelor legale) ce cere parce-
adimse. trebue condrtiunile de mai
Odatá cererea de parcelare, care se va sus, la Casa de depuneri suma corespun-
nainta directiei casei lucrárilor Bucu- a lucrArilor de edilitate necesare de
trei de planuri, cei inte- fkut pe lungimea de stradá parcelatá.

www.dacoromanica.ro
 COMUNAL

CAPITOLUL II. Art. 15. - Toate proprietatile vor trebui fie

imprejmuite de lemn sau fier, sau uluci
Regimul constructiunilor. infundate.
Art. 7. - Pentru comunele suburbane, Nu se va putea tolera nici unui proprietar a
vor fi (lipite una de alta) , deschise proprietatea sa fie chiar lásatá ca mai-
(izolate) vile retragere sau retragere de dan. proprietarul sau neglijeaza
la se va prevede prin planurile proprietatea, el va fi constrans de co-
de aliniere. a imprejmui, sau comuna va imprejmui in
Art. 8. - Construirea cu calcan nu va fi contul proprietarului scoate vânzare te-
face parte dinttr'un grup sau toate renul, pentru a se despagubi de cheltuelile
constructiunile din aceiasi sunt destinate a imprejmuirea.
fi lipite una de alta. Art. 16. - Pentru lucrare, reparatiuni sau
Numai in strazile comerciale constructia va constructie de pivnite, magazie, grajd,
fi iar celelalte constructiu- cosar etc., proprietarul este dator a cere primariei
nile vor fi deschise. suburbane prin serviciul tehnic atasat autorizatiu-
Art. 9. - In cu consructiuni deschise nea de care nu are voe a executa nici
pe locurile a existentä la o lucrare, prezentând o de plan dublu
nu trece de 6 metri, cladirile mod obligatoriu exemplar la scara pentru constructiunile
vor fi construite pe lungimea pe iar pentru constructiunile mai mari
cele vecine cu fatada mai mare de 6 in. se vor du-se planuri.
construi cu calcan la calcan fatade Art. - In autorizatiunile ce se vor libera, pri-
distantate de ceilalti vecini opusi, pastrându-se mária trebue precizeze ce anume sunt
mina vecine o admise a fi executate, neputându-se executa alte
ináltimea casei, minimum de 3 metri. Nu cele indicate prin autorizatiunea li-
se admite divizarea proprietatilor spre a se creia ; se vor timp taxele
fatade mai rnici ca 12 metri. nite un anume tarif votat de consiliul
Grupe le de case vor avea general aceiasi nal suburban.
time.
Art. -
determina anume zone de teren care nu se vor
Art. 18. - Contraventii la cele
cererea primariei se vor putea precedente vor fi dati
precum la desfacerea sau
articole
supusi la

putea din nou sau a reparatiunilor executate

Aceste zone vor fi destinate pentru plantatiuni, autorizatie, - sunt neregulamentare, dar
parcuri, locuri de recreatiuni, cimitire genere conform art. 75 din legea de unificare administra-
pentru de edilitate publicá necesare un aviz de luni ; construe-
capitalei, va privi pe aceasta toate despagubirile tiunile sau reparatiunile sunt reglementare, pro-
de expropriere. prietarul va taxele duble.
Art. 11. - Fixarea alinierei imobilului de Art. 19. - contravenientul este surprins
si tot controlul constructiunilor precum cursul executarei fárá autorizatie se va opri ime-
tinerea la curent a planurilor, se vor face sub con- diat lucrarea, impiedicându-se o continue
ducerea serviciului technic special pentru comu- la indeplinirea formalitatilor de mai sus.
nele suburbane de pe directia casei Lucrarile nereglementare se vor desfiinta
rilor orasului, care va avea un reprezentant la dul la articolul precedent, iar pentru cele
mária comunei suburbane respective. gulamentare se vor taxele duble.
Toate se vor prin retrageri partiale
succesive, la largimile legale prevazute CAPITOLUL III
legea drurnurilor sau planul de sistematizare. material modul constructie
Nici o nu va putea fi mai ca 10 m.
(zece) cuprins trotoarele. La de 10 m. Art. 20. - Toate clädirile de locuit trebue fie
se vor prevedea de de din materiale incombustibile
putin 4 metri metalica, (tinichea) olane bine arse, de
Când va fi nevoie de piete sau mai mari preferinta sau alt material incombustibil.
a sträzilor ca 12 m. sau zona soselelor, plusul Art. 21. - Inaltimea caselor parter un cat,
renurilor se va lua prin expropriere. exterior la trebue fie putin
Art. 12. - $oselele considerate ca artere ca 3.50 m. iar a caselor caturi de putin 6.00
toate strazile, care sunt continuarea sau direc- m. (parter etaj).
arterelor capitalei, vor fi considerate ca Art. 22. - Când terenul este destul de
principale vor avea pre- tare pentru casele zidurile trebue fie
la art. 2 tinându-se de putin de una fundatiile de sau
selei existente. de beton de 42 cm. grosime. Aceste grosimi se vor
Art. 13. - Nu vor autoriza a se face nici o aplica numai pentru casele care dela teren n'au
consttructie sau reparatiune radicalá a cladirilor mai mare de 3.50 m.
sau imprejmuirilor care sunt esite zona Pentru casele parter mai de 3.50 m. ca-
blice, esite din aliniere afará de reparatiuni sele la de
de cele nu sporesc valoarea 7.00 m. zidurile exterioare la parter vor fi de
imobilului. fundatiile de sau de beton de
Art. 14. - Toate imprejmuirile proprietatilor 42 m. grosime, zidurile etajului pot fi de una
precum cladirile (executate calcan la iar cele despartitoare pot fi de
calcan), se vor autoriza a se executa numai pe Toate aceste grosimi sunt minimale. Nu se admit
alinierea vatra satului (comunei sub- mai mult de caturi pentru
urbane) . dustrii sau la cele publice izolate de toate

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL 5

Adâncimea sub terenului tre- Ináltimea interioard a grajdurilor, bucdtáriilor

bue fie de cel putin 1.00 m. (se recomandd fun- spälátoriilor va fi putin de 2.70 m.
datii de beton). bându-se destinatia prin autorizatie.
la peretele contact Ele pot fi construite de lemn, trebuesc fie
mântul, e de fie de cel putin acoperite cu un material incombustibil, de prefe-
chiar la casele parter la casele etaj cu 13 c.m. eternit, etc.
mai groase de cât la casele parter. Grajdurile trebuesc pardosite putin
Case le din alte materiale vor trebui sä apro- mânt trebue hasna de
barea comisiunei technice a municipiului. scurgere.
Art. 23. - Zidurile exterioare ale ori-cdrei case Art. 30. - Cotetele pot fi construite numai din
trebue fie executate din materiale bune si soli- trebue fie izolate de casa de
de, care prezinte contra incendiului. Intrdrile spre vor fi impietruite pe putin
Pentru grajduri magazii interiorul curtii si de- 5 de lungime.
parte minimum 4 m. de vecini se pot Art. 31. - Nu sunt permise pe zona strázei
alte materiale. proane permanente stâlpi. Nu se tolereazd
Art. 24. - cosurilor trebue fie cel de acoperisuri pe console pânze mobile de
putin care fie ingropate olanele práválii pentru pástrarea vitrinelor timpul
de 14 ra., diametru din pdmânt, bine arse, bine rei, ambele având partea cea mai la 2.20
ajustate la inchieturilipite cu mortar. d'asupra terenului, iar din
Nici-e sau nu va fie mult lárginaea trotuarului, un caz mai
aproape de 16 c. m. de cosurilor, mult 2.
acest spatiu se va umple cu mortar, sau Nu se pot aseza obiecte, scaune, etc. pe
argilos. trotuare sau zona de din vatra
Art. 25. - dela tavane vor trebui fie satului, de autorizatie
capetele intrate in ziddrie putin de 13 m. care e drept pentru aceasta
Cdpriorii vor fi pe stâlpi o
gitudinali, cdpriori fata exte- In caz nu se poate mai de
a grinzilor trebueste zidit tencuit. din destinatá trotuarului.
Art. 26. - Ináltimea pardoselei dela nivelul Art. 32. - trebue fie de
mântului sau al la camerile dela parter, va aibá interior ináltimea de 3.00 m.
fi de putin de 30 m. fie bine tencuite mortar de ciment interior
In magazii de desfacere, pardoseala sclivisit pe de 1.80
va putea fi numai de 18 m. dela nive- Suprafata fie de putin 12.00 p.
lul stradei curtei. Pardoseala trebue fie de beton tencuit mor-
La toate acestea pardoselile vor fi de lemn dat de ciment bine sclivisit, mozaic sau
la rindea, asfalt, mozaic, etc. Pardoseala terial impermiabil, având scurgere pentru sau
pámânt nu este la nici-o de canalizare.
cuit la prevdzute acest articol. Art. 33. - proprietate de
Indltimea camerilor de locuit trebue fie de cuit sau permanent trebue aibe putin
putin 2,70 m. Pentru va fi o de zid) hazna re-
raport suprafata, dar nici mai putin de glementard de ciment la o
3. oarecare de aceasta,
Art. 27. - Cubajul de trebue nu se de la putin intrarea
fie astfel cât corespundd putin 14
de persoand. Art. 34. - Hasnaua sau latrinelor nu
Fiecare la camerile de trebue se admite a fi asezatá de la depártare de vecin
fie de putin p. suprafatd, minimum de 1.50 de putin la distantä de
0.80 parapetului dusumea. 20 (tot asa si hasnaua grajdurilor hasnalele
Nu se admite indirectd la de lo- de de fântâni tuburi de fer sau
cuit, bucdtárii sau latrine. duse la stratul al 3-lea de care caz
Camerile de la 20 p. suprafatd, distanta poate fi de 8 m.
vor trebui aibá una fereastrá ; fie pereti ziditi de 30 cm.
la m. p. suprafatd, putin ferestre etc. Ele vor trebui
la camerile de vor avea grosime. interiori fundul trebue
de 2.00 si látimea fie tencuite mortar de sunt
de 0.85 rezervor mobil.
La camerile de putin o fereastrá tre-
bue din curte, sau Ori ce hasna de trebue aibá un
din de ventilatie, de la partea a
Art. 28. Coridoarele si latrinele (când sunt hasnalei, la de legáturá hasna
corpul vor avea ferestre pentru a primi sau de sub scaunul latrinei. Ináltimea cosului se va
direct aerul Latrinile nu vor fixa inconjurátoare fie
avea ferestre spre care caz parte mirosul nu sufere pe
Art. 29. - ca bucátárie si vecini.
grajduri, cosare soproane etc. nu pot Cabina latrinei izolate poate peretii de
fi construite de retrase putin de 6 scânduri deasupra
Art. 35. - Planurile vor fi semnate de arhitecti
Grajdurile, cosarele, soproanele, care sau technicieni autorizati de
sunt de zid, material incombus- lui Bucuresti, sau vor putea fi tip, cum-
tibil nu se vor construi de izolate putin serviciul technic suburban, redactate
4 retrase dela casele de de directia casei orasului Bucuresti,

www.dacoromanica.ro
 6 MONITORUL COMUNAL

schimbul pretului fixat. Planurile tip se vor execu- DECIZIUNEA Nr. 23455
ta modificári.
Art. 36. - Subterane bordee nu sunt permise, a
de cât fundul curtei, retrase cu 2 m. de vecin Ministerului de Interne
cu 4 m. la ori ce constructie de zid, nu vor putea
servi de cât ca ghetárie sau pentru pásäri ori ca Noi Ministru Secretar de Stat Departamentul
de Interne.
Art. 37. - Puturile sunt permise numai unde nu Luând examinare actele primite raportul
instalatie de ; vor trebui fie lu- primáriei municipiului Nr. 42139/4843
crate de piatrá, beton sau drámidá A/927, privitoare la aprobarea proiectului de
impietruite pe din afará, cá lase gulament de constructiuni alinieri al comunelor
scurgerea apelor, fundul de va fi suburbane ale susnumitului municipiu.
trebuintá, se va turna m. c. Având vedere ca acest proiect de regulament
rile se vor säpa sub primul strat de a fost incuviintat de consiliul general al munici-
acest strat e prea adânc se da piului edinta dela 29 Septembrie a.
specialá dupá cercetarea stratificatiei tere- dupä ce s'a luat avizul Consiliului Technic Su-
nului. perior ;
Considerând din punct de vedere administrativ
cá proiectul chestiune este bine
Copie
cá se poate incuviinta de Minister conform art. 89
adresa Nr. 23456 din 13 Decembrie 270 din legea pentru unificarea administrativá
1927 a Ministerului de Interne, la art. 12 din legea pentru organizarea administra-
Nr. 5820216220 19927 comunale a

Domnule Primar, Pentru aceste motive ;

avizul Consiliului Superior Administra-

Ca rezultat la adresa Dvs. Nr. 42139/4843 A/927, tiv Nr. 2533 conformitate cu dispozitiunile
avem onoare a face cunoscut cá, Ministerul prin 270 din legea pentru unificarea administrativá;art.
deciziunea Nr. 23455/927, de pe care trimitem
copie, aprobä proiectul de regulament de construe- Decidem :
alinieri al comunelor suburbane ale acelui Art. I. - Se proiectul de regulament
municipiu, rugäm binevoiti a lua másuri pentru constructiuni
pentru aplicarea ultimelor aliniate ale art. 270 din bane ale municipiului Bucure0i.al comunelor subur-
legea pentru unificarea administrativa. Art. II. - Directiunea Comunalá este
Se restitue anexele. executarea prezentei deciziuni.
p. Ministru, V. AI. Constantinescu p. Ministru, N. Budurescu
p. Director General, V. Vastelli p. Director general, C. Caloianu

Având in
DECIZIUNE
Licitatiuni
medic Vimia Se
directorua serv. vetertuar, a fost detasat
cA ziva de
30 1928 orele 11 va
cuit prin I Sf. Vineri)
In al
dr. I. oferte
de porc la
M de M.
Toate de la 31
d-lui medic ve- cembrie 1928.
terinar
7610/476/923 Nr. 30099/3530/927, trec de lei 25
dela prezentei medic veterhiar
I. Cainescu, nOul al Supra sunt
este cu se
ducerea la generale die
Primarul L din 28 1885 spe-
respective.
general, L Roban de a parte la
Nr. 1666/218 A./928. sunt ca In se

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL 7
seze la Directiunea la lângä
orele de servictu de cire. 16
rantillor, ofertele a se prezenta Nr. 60 3 1928 de
ora indicatä mai se
garantla spre alflarea ca
in numerar efecte de 8 zile data acestei se pre-
Art. 72-83 din legea asupra spre a ce mai va
se acestor chita all
se va vinde spre
munale de
Se aduce la cunostinta zilele Nr. 120/1022 din 11 1928.
mai se va tine localul directiunei generale
a uzinelor comunale din str. (colt str.
licitatiuni publice prin oferte pentru
aprovizionarea serviciilor uzinelor pe raportul
toarele Imateriale necesare cursul 1928 : de 2
Luni 20 Februarie 1928, ora 11 a. m., Nr. 159 din 5 1928 gâsite
plumb moale pentru 3.000 kgr. gu-
spre aflarea in
Marti 21 Februarie 1928, ora 11 a.
de 15 zile data
: Vane de
de diferite diametre, dela 100-500 mm. d. spre le ce
Miercuri 22 Februarie 1928, ora a. m. : Diverse
piese speciale de ramificatie de
se va spre
pentru presiu- munae de cheltueli
ne, pentru conducte de
Joi 23 Februarie ora 11 a.m.; 1.200 tuburi de No. din 11 lanularie 1928.
pentru presiune de 125 mm. ; 2.700
de de 200 mm. d.; 100 m. tuburi de
de 450 mm. 8.000 m. 1. tuburi de de 100 mm. d.; NOTIFICARE
cum vane de fontä de diferite diametre.dela 100-450
d. Doamnei Stanca
Vineri 24 1928, ora 11 a. : 12.000 m. 1.
de pentru presiune de 100 mm. d. Strada Laborator nr. 25
Devizele conditiunile speciale se pot vedea Am onoare a vá face cunoscut consiliul co-
zi de lucru la serviciul arhivei (camera no. 5) la direc- munal prin deciziunea ziva de 31
tiunea u. c. b.
1927 a dispus exproprierea pentru utilitate publi-
interesul alinierii str. Laborator a portiunei
doritori de a lua parte la aceste licitatiuni, sunt de 90,22 in. p. teren de legiuita retragere
rugati a se prezenta in sus zile ore, de 21,36 p. teren situat Bucuresti, strada
preparati cu garantie conform conditiunilor speciale. borator nr. 25, proprietatea d-voastra.
Planul toate-actele referitoare s'au depus
la cancelaria serv. contencios al comunei, unde
vor sta zece zile ; acest timp puteti veni spre a
le vedea a face observatiunile ce veti crede de
Publicatiuni cuviintá. Dupá expirarea acestui toate
tele se vor trimite d-lui prim-procuror pentru a
siza Tribunalul.
pe raportul
misariatului No. 40449/926 E. 659/927.
25 din cu
Nr. 15577
de
31 1927
ABLOUL
eriptil; spre de primite
registrate la de al sector
termen de 8 data dela15-22 inclusiv
prezikte o ce
va al 28
se va Ioriceanu 25,
Procopie, 25
17 bis.
Agop major 27
32/443 11 1928.
9,

www.dacoromanica.ro
 MON1TORUL COMUNAL

19 profesiune, Buc. Mosilor 229,

9. nu, necásátoritd, 22
3. Nicolae 22 Buc.
student, 9, Vittoria 18. Umberto 26
21 Pitesti Cra.. 37, cu
131. Anton, 22
4. Imre major necäsatorit, 21 Mate! Voevod
sitor, Buc Piata Rosetti 10, Irina 19. Dimitrie major divortlat, 45
16 arhitect, Buc Ecaterina
412. profestune,
5. Frederic 29 me- 4.
Buc. 23, Teofila Cheratoiu, 22
28 ani, profesiunie, sofeur, Buc. 45,
23. 26 profesiune, Bucu-
6. Strul major 58 45. .

Florescu 19, cu Penchas., ma- 21. Teodor 22

55 ani, proesiune, 18, Maria
resti M. C. 25 pro-
7. Bondcan, major 21 Fd. 18.
de serviciu, Carol 16, cu Ana Gh. Ma- 22. 35 co-
tyas, 24 merciant, Buc. Sirenelor 36, Atha-
Buc. 223
8. 20 Vechi
Buc 117, Veronica Matyas, ma- 23. C. Ungureanu, major 35
24 croitoreasâ, 9,
Carol 45. lan, majorá 30
9. Leon Nisimoff, major 28 Buc.
tionar, Vasile 47, cu 24. Gheorghe major 28
lech, 25 55, Vasilica
10. 22 croltoreasä,
10. Virgiliu Lconte, major 25 Vechi 27.
medicind, Grivitei 129, cu 25. Gheorghe Patognef, major
tainta Zaharian, major& 23 V. 208,
Buc. Nästurel
Stefan major 34 208.
pretor, Lipscani 102, Beatrice Starosta, 26. Diaconescu, major neasátorit, 27
223 profesiune, student, Bonaparte 43, Saveta Mano-
Lipscani 102. 35
Mihail major necgsâtorit, 25 Bonaparte 43.
Herästräu din Bucuresti, cu 27. Dumitru Patron', major 30 ant,
Moldovan, 21 N. 44, Dumitrescu,
jprofesiune, din ucBuresti. 28
13. Avry major 29 A. 9.
cat, 47, Becker 40
25 Buc. Bd. L. Buie. Oituz 14, cu Lisa Finkelstein, major
Catargi 23. 33 profesiune,
14 Crâciun 34 Olteni 60.
functionar, 6, Dumitra 29. Velicu,
câia, necasâtoritd, 28 Vaporul Assan 60, Maria
Vaporul Assan 5. tescu, 21 Bue.
15. Mitri, major 25 Ritorilde
dar, Telegrafului 7, 30. major 21 ant.
21 profesiune Buie. 24, Carolina
Sarmisagetuza 6. necásátoritd, 17 But.
ani, Marcel 5.
tionar .comercial, Cornul 29, cu Leia 31. major 26
24 Lahovart 4, Ancuta
siune 20 ani,
17. Ioan major neasâtorit, 23 co- lomita.

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL 9

32. Viscont, major 31 ptc- 34 profesolair&,

Buc. Oziris 1, Victorilei 157.
30 profesiune, Bucuresti 42. Marcu Bercovici, 29
1. functionar, Pasagiul Comedia, eu
loan major 42 GoldStein, 23 functito-
B. Manta 46, Mari Ceani, ,Pasagtul Cornedia.
toritä, 24 ani, 43. Nicolae major 24 ani,
34. Benedict Lustgarten, furctionar, Angelescu 6,
comerciant, Buc. Nou 36 bis., 22
18 toare, 257.
fesiune, Aleea 5. 44. major 23 ant,
loan major 36 comerciant, Sfilnitilor 35, Gre-
8, Jorian, 15
40 Sfin'tilor 35.
siune, Bd. 12, 45. major 26 ani,
36. Gheerghe major 38 110, Smaranda
Rosetti 3, eu Georgette James, 20 profesiune,
divortatd, 21 ani profesiune, Tei 75.
1. 46, Mihai 26
37. major 68 a, 4, Maria
tionar, Bd, Elisabeta 29, Constanta divortatd, 224 ani,
pescu, 56 Buc. Serei
Oratiu 1. 47. major 24
38, Constantin Dute, 21 ani, B., eel Mare 61,
comercial, Nicolae 1,
Filofteia Matel, necásátoritä, 25 mun-
23
citoare, Macovei 8.
Bue. 5f, 1. 48. Andrei A, Szel, major necAlsátorit, 25
39. Grigore Bu. Fratii Berceni 17, Culina
major necdsätorit, 15 ini, croitoreasá Buie. Cuza
sofeur, Blank B. 22, cu Ana 24.
profe- 49, Eugen major
siune, Buie. Aleea B. 22, 27
gray, Buc. C. Mina 14, Tuliana Frank,
40, Arsag Parinig lian, major 32 28
ani, comerciant, Blue. Viitor 194, Elisabeta Ha- Precupetii Vechi 43.
gopian, 25
siune, 50. Nicolae major needsátorit, 21
muncitor, 23, Floarea Teodoran,
41. George Cristeseu, major 45 19
Victoriei 157, Buc. St.
Stoiceseu, Mihaileanu 6.

SECTORUL II
TABLOUL 5. Doniescu, 23
Bocuresti,
de deelaratifle de 20, Sor-
Inregistrate nomie
la acest dela 12 la 19 Ianuaie 1928: 22
Olari
1. Gheber, 32 6. Marcu
n. ziarist, Schveitzer 30 necdsätorit,
Bucuresti, Labirint 25, V. 24 aid, tipograf,
necdsätoritä, str. Sf. Apostoli 30,
profesie, Moise 25
34 ani, Dudesti 23.
tionar, Panduri 6, eu Dumitra 7.
24 36 comer-
Bueuresti, str. 13, cu Iorgia
5.
20 cal.
3. Simionescu, 27 99.
Agricultori Ana 8. Agap 27 ant,
24
4. La.zarovici Albert, 28 mar, str. 9, Surpuchi
tionar, Mesrobian 19 ani,
str. Nerva-Traian 56, Maria Buouresti, str. Vap. Asan 9.
Schwartz 29
Tecuci, str. 9. Haim Langberg, 25
138. Pache 62, cu Betti Feldstein

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL

21 str. 19. Cristescu, 23 ani,

11. Bucursti, str. 3, cu Maria
10. Ioan 26 ant, functionar 18 ani, Buduiresti,
152, cal. 114.
25 profesiune, Buturesti, 37
Traian 140. N. 32, 28
11. 23 poleitor,
16,
19 profesiunie, 21. Iacobovitz, 25
str. 33. Bucuresti, str. M. Bravu, 61, Bela
12. 39 24 Buc.
25.
Laborator 81, Eti Haim,
31 str. 22. Toma Popescu 31 anal,
81. Buicruresti, str. Matei Voevod 12,
13. 21
Teodorescu, 36 profesiune,
stir. Sabinelor, 51.
6, Roza, Marcus 19
Bucuresti, str. 23. P. Wiener, 24
16. tioniar, 105, cu Marioara
23
Paraschivescu, 24 ani, profe-
str. 41.
229,
22 profesunte, Theodor Papastopol, 38
str. Doamnei 1. nar, Pitesti, 42, eu Glica
15. Iosef Samarineanu, 28
24 ani, une, str. 13.
29, Leia 24
24. 29
profesiune, str.
5. Meicet, 40, Vitctoria
20
16.
Aleia 8.
Bncuresti, 31,
22 ani, str.
- 26. 42 ani,
Voevod 4. tionar, str. Vasilichia
45
17. Näistase 49 divortat,
str. Bucuresti, str.
93,
36 f profesiune, Buc. 27. Santeanu, 26 ani,
93. Deleia 34, Aurelia
18. Cr.
25 ani,
31 necdsátorit, 38.
B. cart. Luter 15, cu
dor, 20 croitoreast, 28. David 25 ani, florar,
str Foisor 44. Golesti, 2, Roschela Solomon, 22
profesiune, 2.

III ALBASTRU
Deciziunea Nr 3 14 1928,
ghe Gheorghe cu d-ra
Având vedere ce legea secretar
de ;

Nkolae sectorului
al Primar, N. Minovici

DECIDEM:
general V. Conistantinescu
de
oficieze 790/209 1928 14.

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL l

TABLOUL doresclu,
sie, Sabinelor 51.
36

de proecte de cäsätorie 15. loan Vieneta, 24

la de stare al acestd funct. 105, Marioara
sector dela 12-18 ci 24 ani,
profesie, 41.
Moise Schveitzer, major 16. V. major 21
30 tipograf lucrator, Bue. 30, cu 24,
Inda Moise 25 17 ani, profesie,
fesiune, Dudesti 23. 5.
25 ani, 17. St. major 25 ant,
grddinar, 360, Enache Vapoiul 11, Maria
22 ani, divorialtd, 21 ani, profesie,
Berceni. Ritoride 2.
3. Amehai major 28 ani, 18. Munteanu, 44
funct. Ionceanu 25, cfr., 18, Maria
25 39 ani, Sena-
No. 17, tului 4.
4. Augustin S. major 21 19 S. major divortat, 34
de servicia, 16, cu Gh. clomeirciant, Tg. Maria I.
Mayas, 24 profesie, 26 profesie,
Serban No. 32.
5. Imre Arany, major 21 C-tin major 40
Piata Roseti 10, croitor, Reg. 9 Stoica Gh.
16 profesie, 412. Grariaia,
6. Petrescui, minor silo, T. Ghica 6.
38, 21. major 29
22 profesie, Olimpului 80, Florica Veiies,
f. n. 21 profesie, 80.
7. 26 22. Berlesou, major divortat, 33 ani,
10, Maria ma- militar Militari 3, Elleonora Stoenescu,
jord 23 ani, Apolodor 39 profesie, Isvor-
No. 16. 23. C_tin 27
8. Damian Alexevicii, major 21 ani, by. 77, C-tina
comerciant, sos. 42, Iolsefa gescu, 22
22 Sp. Giuresou 11.
sos. Giurgiului 24. Herscu Leib 35
9. Moscu R. major 34 ani, croitor Popa Petrel 24, cu Pepi
49, Levi 30 ani, prolfesie, 162.
33 anti, profesie, major 27
84. Sabinelor 40, Cecilia Borose,
10. major 27 ani, profesie,
torit, 21 130, Floarea 40.
26. Rafael major 25 ani,
130 funct tomercial, Elena Teodora N.
11. major Anca,
21 27 ani, profesie,
ani, 13 Septembrie 183, Maria Guza 50.
20 13 Sep- 27. D-tru Anghelescu, major 23
tembrie 183. 4, Aurelia
12. Hristu N. major 35 ani, Floarea, 17
36, Athanasie, corn. Värzari,
23 Pre- 28. Szilveszter, major 21
10. ani, muncitor, Apoludtor 5,
13. major 45 18 Apolodor
42, 5.
28 Sabi_ 29. Leopold major 39
42.
comerciant, Rahovei 240, Fany
14. major 31 27 profesie Termopile
de Vuevod 12 2 bis.

www.dacoromanica.ro
 COMUNAL
12
fia Dinica, miniorN, 19 ant,
30. Pare Tänase Cretu, 8.
comerc'iant, calea 228, Maria profesie, Fabrica de
29 35
Tudor Tudorache, miajorá necásätorità, 21 32. Vasilescu, major
Domnita 4, Ste-
profesie, 40.
18 f
24
31. Nicolae Gheorghin, major Foi*or 81.
public, de Chibrituri 8,
SECTORUL IV
servictul administrativ zi de lucru orele
de serviciu, asupra conditiunilor garantiilor
fiecärei licitatiuni, ofertele a se prezenta
Se aduce la cuno*tinta cá tn zilele zilele indicate mai insotite de ga-
jos notate ora 11 jum. dim., se va tine rantia sau efecte la cursul
localul primäriei sctorului IV verde, calea Gri-
vitei Nr. 217, urmdtoarele licitatii : Art. 72-83 din legea asupra contabilitätil pu-
sunt aplicabile licitatiuni.
male
ziva 31 1928

tätei anume :
a 14
4
serviciulut salubri-
autocamioane marca Latil, 3
ABLOUL
autocamioane marca Saurer, un autocamion Astra, declaratiilor de proecte in-
un autocamion Dux, un autocamion Dixi, una saca registrate la oficiul de stare al acestui sector
automobil marca Lafly, automobile turism dela lanuarie inclusiv a. c.
marca Steir, un automobil turism marca Fiat. 1. Dumitru Barbu, major, 23 ani,
functionar particular, Bue., 57,
oferte Domnica Chisalita, 25 ani.
profesie, Buc. 57.
I) concesiune a patru grupuri pentru 2. Vasile Tifantal, major, 55 ani,
instalarea de posturi de benziinä anume: functionar comercial, Buc. str. 6, Pa-
Gruppul L ou 1) M. Ghica raschiva Candea, divortatd, 35
Dorobantu. 2) prelung. profesie, Buc. str. 6.
prelungit colt 3. Gh. Hagi Tudorache, major,
Giule*ti, colt b-dul Atelierele Noi. 63 proprietar, corn. Budeasa mare, Gher-
Grupul II. 1) splaiul colt 30
ghina N.
str. (stavilar) 2) profesie, Transilvaniei 48.
Basarab, colt calea Plevnei. 4. Josef Pincas, major, 25 fune-
Basarab .3) tionar comercial, Buc. b-dul Elisabeta 64, Clara
cu punctele: 1) Grivitei, colt
Safir, 28 ani, functionard
2) b-dul col. M. Ghica vis_a-vis de comerciald, b-dul Elisabeta 64.
depozitul sanitar. 3) b-dul Col. M. Ghica, colt str. 5. Teodor Gh. RAdulescu, major, 27
Impäcárei. inginer, Bue. Depozitul B. M., cu Alexandrina
Grupul IV. eu 1) b-dul Basarab, b-dul Silvia Jiteanu, 24 ani, stu-
Buzesti, 3) str. Bue. Depozitul B. M.
AL I. Cuza, 2) str. Polizu 6. Nicolae Savin, major, divortat, 27 fune-
Francmazonk colt tionar f. r., Bue. str. Elena Doamna 4,
Craiu, 28 profesie,
ziva de 21 1928.
str. Elena Doamna 4.
7. Tudorache I. Postovaru, major,
II. Darea a de beton 29 f. r., Radu 49,
armat la din B-dul Cuza, conform Anica N. Neagu, 23
planului devizulut condittunilor speciale. profesie, str. Popa Radu 49.
8. Constantin, major, 28
Supra oferte nu sunt admise: medic str. HasdAu, Ecaterina
Vânzarea se face conformitate cu Spiridon Georgescu, 28 ani,
nile speciale. profesie, Urba Oltenita, Ilfov.
Concesionarea conformitate 9. I. Breazu, major, 24
lucrAtor, str. II 28,
Ana
conformitate conditiunile Al. Vasilescu, 17 ani,
se profesie, Bue. str. II 28.
de muni- F. Kostner, minor, 20
10.
cipale din 28 Mai 1885 a speciale. zpgrav, str. Trifan 17, Veronica I. Matyas,
Doritorii de a lua parte la aceste licitatiuni sunt major* 24 str.
obligati ea la sä se intereseze la

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL 3

Virgfliu M. Leonte, 23 17. Constantin Gheorghe, major, 23

ani, doctorand Buc. calea Grivitei 129, ani, muncitor, str. 15,
Constanta majorä, necásátoritä, 23 ani, Alexandrina minorá, 18
avocat, str. Herescu Násturel 20. ani, profesie, com. Lunguleti, jud. Dâmbovita.
12. Nestian, major, 26 ani, 18. Grigore major, necasátorit, 28 ani,
functionar particular, calea Plevnei 152, str. Filofteia Popescu 6, Ana Bon-
Eufimia Pârvulescu, necásátoritd, 25 ani, majorá, 24 ani, profesie,
particulará, str. Traian 140. str. Filofteia Popescu 6.
13. loan Davidescu, major, necásátorit, 42 ani, 19. Virgiliu A. major, 24 ani,
de str. Esculap 18, Constanta agricultor, Caraomer, Constanta, Hristes-
Stänescu, rnajorä, necásátoritá, 27 ani, pro- minorä, 18 ani, fárá profesie,
fesie, str. Esculap 18. calea Grivitei 319.
14. Beotin Daici, major, divortat, 37 ani, 20. Gheorghe major, necasätorit, 21 ani,
tionar comercial, str. Negru Vodá 32, Toni sofeur, str. Poloná 65, Petra Gh. Coltea,
Nadler, 28 ani, profesie, nedsätoritä, 18 ani, luerátoare, str.
str. Atelierului 17. Macovei 18.
15. Oprea Marinescu, major, necAsätorit, 25 ani, 21. Petre Mosneanu, major, váduv, 31 ani, dul-
ajutor str. Lunei 9, Elena gher, str. Marin Oitä 15, Maria Manda,
minorá, necäsatoritä, 19 ani, fárá profesie, majorá, 26 ani, profesie,
str. Lunei 9. str. Marin Oitá 15.
16. Marin Oprea, major, 28 ani, ca- 22. Gr. Georgescu, major,
zangiu, str. Mai Grand 12, Elena Ale- 40 ani, functionar f. r., Depoul Masinei B.
nedsätoritä, 21 ani, fárá profesie, M., Banyai, majorá, necasátoritä, 31
str. Virgil Plesoianu 41. ani, färä profesie, Depoul Masinei B. M.

ST. S. &
BUCURESTI. - STRADA HALELOR No. 33 - BUCUREST1

COLO

Import special de Cafele, Orezuri, Undelemnuri,

Masline, Ceaiuri, Cacao etc.

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL

Hi

HE

t t

FABRiCELE N
CAFITAL
1868
Banca a
: Banca

Produce In de apä.
mansoane conform normelor Pistoane pentru
din fonti diametrul in lung. subterane, model
mane, dimensiunile dela 40-250
probate la 20 atm. asfaltate In stare fierbinte. Scoabe
de mai sus dimens. Culli de din fonta.
din piese din p. conducte de apä zare.
Came din pentru de cornesie, vane,
de a3ä, de inspectie usoare grele, ete. dif. de o
de scurgere, p.
din pentru (totolii) p.
din pentru apärare. desenurl I
La trimitem gratuit oferte

JIPARUL ROMA NESC", No.

www.dacoromanica.ro
 REOULAMENT
CONSTRUCTIUNI ALINIERI
AL
MUNICIPIULUI
CAPITOLUL I rol Davila, str. Isvor, calea 13 Septembrie, Pan-
duri, sos. Cotroceni splaiul Centrale.
Impártirea ora§ului Zona III cuprinde cartierele de locuinte,
planul anexat culoare rosie.
Art. - Capita la Bucuresti se ceia Zona IV cuprinde cartierele industriale
ce priveste conditiunile constructiunilor, patru pe plan culoare anume
zone, culori diferite planul anexat a) Zona sos. Colentina, calea feratá
care face parte integrantä din presentul regula- Obor-Mogosoaia, Gárii Obor, str. Baicului, ca-
anume :
Zona I -
cuprinde strdzile
pe plan culoare
tabloul anexat.
- lea Obor-Oltentta
Obor, limita orasului.
b) Zona
la antrepozitele
Vergului directia
Ea este de urmdtoarele strázi : sos. lu, Mihai Bravul, str. Laboratorului
Incepând din piata maresal Joffre (Parcul limita
rol) , strada Lândriei, podul V. Alexandri, str. Ner- Zona calea 13 Septembrie, str.
va Traian, strada g-ral Papazoglu (Triumfului), Sebastian, calea Rahovei, str. Zamfir Olaru, str. Tu-
strada Foisorului, calea Vitan, calea Raionului, sos. Mdgurele, str. Ion Eustatiu, str. Veseliei,
Mihai Bravu din Colentina, str. Ion Botezdtorul, str. Echinoxului, Viilor
sos. Mare, Bonaparte, b-dul Colonel Doamnei.
Mihail Ghika, b-dul Banu Manta, b-dul Basarab, de aceste perimetre, formând zona indus-
calea Plevnei, str. g-ral Angelescu, splaiul Primarul, comisiunii spe-
Centrale, podul Gárii Centrale, strada Costache ciale, va putea acorda autorizatiuni pentru stabili-
Negri, str. Carol Davila, str. Isvor, str. Acvila, str. mente industriale pe terenurile de raza
Sabinelor, str. D. Bragadiru, calea Rahovei, str. orasului, numai regiunile limitrofe perime-
Odoarei, Viilor, Fabrica de Chibrituri, str. trelor industriale In aceste cazuri se vor
11 fost Din nou. putea admite de locuinte, numai
Zona II - pe plan cu culoare verde - planurile acestor vor face parte din planu-
cuprinde cartiere de vile : rile de ansamblu ale stabilimentelor industriale
a) Cartierul de nord, delimitat prin perimetrul : prezentate spre aprobare.
din piata Victoriei, b-dul Colonel Mihai In de aceste patru zone, continute peri-
la linia de dreptul metrul general al orasului, stabilit legea de
str. Eminescu, apoi linia de la limita o- ganizare a Municipiului Bucuresti, se pástreazd
orasului, limita orasului, la linia tuala la vestul orasului,
ratá Bucuresti Oltenita-Gara Obor, apoi aceastá care nu se vor autoriza decât constructiuni cu ca-
linie la lacul Floreasca, str. PlAcintei, racter militar. In comuna Bucuresti
prelung. Dorobanti, Bonaparte. nu este obligatá a executa nici un fel de edi-
Prirnarul poate incuviinta derogári numai la litare.
renurile cari nu au, la punerea aplicare a aces-
tui regulament, dimensiunile cerute pentru vile. CAPITOLUL II
Satul care este cuprins Parcul Na-
tional, regimul Alinierea lárgimea sträzilor
stabilit prin regula-
mentul comunelor suburbane numai limita ve- Art. 2. - la intocmirea unui plan de
trei fixatá pe planul depus la comuna
neasa, de cadastrul municipiului. sistematizare, care corespundd nevoilor
tuale viitoare ale capitalei României Mari, se
b) Cartierul de vest, delimitat prin perimetrul : va tine seama eliberarea autorizatiunilor de con-
piata Centrale, str. Costache Negri, str. Ca- structiune de actualul plan decretat sistemati-

www.dacoromanica.ro
 2 MONITORUL COMUNAL

zare de modificdrile lui, ce se vor face vede- suprafata terenului cedat 'cota-parte ce le-ar
rea nevoilor urgente de ,circulatiune a nouilor
transformäri aduse de tramvaie. traseului punctat este obligatorie
decretatä a sträzilor se tabloul pentru particulari, comuna neavând nici o
anexat. gatiune de a face lucrári edilitare.
Art. 3. - Comisiunea se compune Art. 9. - Pe sträzile indicate punctat pe
un arhitect delegat de comitetele de ar- plan decretat, constructiunile nu sunt per-
hitecti, un inginer delegat de comitetele asociatii- mise decât de zona care va fi ocupatá de
de ingineri, ambii materie viitoarea si conform prezentului regula-
de urbanism, un arhitect delegat de su- ment.
de arhitecturd, directorul arhitecturei, In casul când proprietarul cere autorizatie de
directorul casei lucrárilor Municipiului direc- constructiune, chiar pe traseul strázii punctate
torul serv. contencios al Municipiului. nu ar avea putinta de a construi de acest
Convocarea comisiunei se va face de primarul traseu, comuna este drept a - fie prin
general al Municipiului. fie prin expropriere,
Art. 4. - Primarul Municipiului, cu avizul co- chestiune, acest teren devenind particular al
misiunei speciale, va introduce actualul plan comunii, ca vecinii drept de
decretat rectificárile racorddrile ce va vedere pe el.
cesare la alinierea pietelor, toate re- Când comuna va executa lucrárile edilitare
ducându-se numai la rectificdri locale ; va decide va deschide strada, proprietarii ,riverani nu vor
privinta esteticei, amplasamentelor putea beneficia de ea pentru iesire vedere decât
numentelor publice, clAdirilor particulare impor- plätind cotaparte a terenului a lucrdrilor edi-
tante, a parcurilor, squarurilor statuilor, etc., litare conf. art. 8 al. 3 baza art. 247 al
precum alte chestiuni ce-i vor fi supuse de unif.
spre rezolvire in baza acestui regulament. Art. 10. - autorizatiunile de construe-
Art. 5. - Modificarile aduse planului decretat tie, ce se vor cere pe existente orasu-
privitor la rectificarea a traseului sträzilor lui, se vor stabili de serviciile co-
pietelor se vor face de serviciile Primäriei, se munale constatate pe zestrea
vor aproba de consiliul comunal, ce se va procedandu-se la formele de retrocedare a zonei
lua avisul cornisiunii speciale al consiliului teh- Primária reintrând, de drept
superior. nici o formalitate, nici de despägubire,
Modificarile planului prevAzute la articolul pre- in portiunii
cedent precum la acest articol vor fi fäcute Art. 11. - In cas de expropriere pentru
toate cazurile cu respectarea prevederilor art. 12 rea unei sträzi, ce ar avea mai putin de 12
din legea de organizare a Municipiului Bucuresti. me, Comuna va avea de a lua, o
Art. 6. - Comuna este datoare din fiecare proprietate indemnizare,
termenul de art. 69 din legea ad-tivä, suprafata de teren din a
revizuiasca planul de sistematizare existent fatadei, pe o adâncime de 1 m. 25.
sä pe eel al comunelor suburbane
intregului municipiu acest termen, se In va
caz
mai face
va fi nevoe de o lárgire, ea nu
acest plan fie definitiv cu formalitä- gubire. o prealabild
tile preväzute de lege.
Art. 7. - sträzilor, conform Art. 12. - Spre a aplica o aliniere
rilor regulamentului organic (art. 7), rnentinutd bligatorie,fiintat numai
comuna va putea, când va fi de des-
imprejmuiri,
prin constitutiune, va fi de putin 12 metri,
de strázile de lungime de 100 m., declarate tragerea legiuitd, conform art. de mai sus, sau ia
de interes local de teren trebuincios pentru regularea defi-
comisiunea specialä, cari nitivä a alinierei,
vor putea avea 10 metri. plátind despdgubiri pentru
suprafata luatá plus peste cea cât
Art. 8. - In vederea bunei utilizäri de pentru strämutarea ziselor imprejmuiri, când ele
particulari a terenurilor din oras, sunt prevAzute se vor afla stare conforme regula-
planul de sistematizare strázi punctate mentului.
nate a satisface interesele proprietarilor, cari ar In casul când imprejmuirea nu va fi
deveni riverani ai acestor sta-
Potrivit art. 247 legea de unif.
re, proprietarul va fi dator a o
astfel de pe a sa cheltuiald conform regulamentului,
face pe
se va putea deschide numai particula- termen de luni maximum, avizul ce i
interesati vor contribui cu sumele necesare se va de care va des-
sträzilor, toate lucrárile edilitare pentru terenul ce s'ar lua peste legiuita
canal, pavai, plantatii), ca retragere.
muna suporte vre-o cheltuiald sau despägubire
nici pentru teren, nici pentru lucrárile execu- 11 Art.12,13. un
- Ori de
teren va rámâne
ori, prin aplicarea art.
neconstructibil, se va
tate. Cotaparte de contributie a riveranilor va fi expropria total.
raport fatada proprietätii fiechruia con-
formitate devizele, intocmite de serviciile teh-
nice ale Primdriei, pentru valoarea a terenului CAPITOLUL
si a lucrárilor edilitare.
La plata terenurilor ce nu s'ar ceda gratuit, vor
contribui toti riveranii cu fatada pro- Art. 14. - Un teren va fi considerat
de cei eari au cedat terenul tibil, numai va avea urmátoarele
gratuit cari nu vor de cât diferenta siuni suprafete considerate minimale :

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL 3

de putin 4 nu se va permite executarea de

u r af at a constructiune pe el.
Art. 16. - Terenurile ce nu vor indeplini con-
colt sau o
ditiunile de mai sus se vor expropria de
2 sträzi se vor comasa cu proprietätile vecine sau se vor
revinde conform avizului comisiunii speciale
100 m. p. 6 8 probárii primarului.
I) . . 80 p.
(min.) Art. 17. - Timp de 20 ani de la decretarea
2) Case p. 150 » » 8» » 10 presentului regulament fatadele terenurilor din
portiunea str. Lipscani str. Smârdan-piata
3) grupate . 150 20] » 10 10 mei, vor fi tolerate o lungime mai de 8
15 15 » metri.
4) Vile . . 200 p. 250 » » »
Primarul Municipiului, avizul comisiunii spe-
100 p.
ciale de la art. 4, va putea impune gruparea
ri 120 » mai de 8 m. pentru a forma un
5) Locu nte tftine samblu arhitectural.
p.
ri 150 » » Art. 18. - Pe terenurile cu fatade foarte mari,
retrase situate pe regim de constructiune
6) Industria 300 400 » » 10 » » 20 » se poate construi pe portiuni reglementare succe-
sive, trebuind ca ansamblul fatadei, dupá
.mare. 2000 2000 40 30 prezinte conditiunile regimului
7) » . »
completare,
se calculeazá neto,
dicá fárá cari nu indeplinesc conditiu-
nea adâncimii. CAPITOLUL IV
In cazul când se va cere autorizatie pentru a- Afezarea clidirilor
dausuri de pe terenuri cu fatada
mentará, construite, autorizatia se va pu- Art. 19. - Regimul clädirilor poate fi de
tea elibera numai celelalte conditiuni ale te- categorii :
nenurilor constructibile sunt conforme tabloului de
mai sus, dacá constructiunile existente sunt regle-
mentare. A. Regimul pe aliniere
Art. 15. - Primarul Municipiului, baza avi- grup at
zului comisiunii speciale, va putea acorda o tole-
rantá la dimensiunile arätate tabloul art. 14,
pentru fatade, cazul terenurilor situate zona B. Regimul retras din aliniere grupat
III cari se lärgesc spre fund anume : izolat
a) Când pe terenurile vecine dreapta Art. 20. - La aplicarea dispositiunilor de mai
stânga) la se deja având fa- . .

fatadá reglementará la sus, referitoare la regimurile cládirilor, se va tine

tada spre terenul fárá seama eliberarea autorizatiunilor de situatiunea
strada, se vor putea admite constructiuni retrase cládirilor vecine existente.
paralele cu alinierea pânä la linia care ar avea acestea sunt stare buná, estetke de
lungime de reglementard, cu ca
a se creia o conformá cerintele prezentului regu-
situatiunea imobilelor vecine lament, li se vor da prioritate pentru stabilirea
un ansamblu estetic ca accesul spre re-
putin 4 m. de ori regimului clAdirilor pentru care se cere autoriza-
toleratá fie de tia, principiul de ori ce caz acela de
ce constructiune. a calcanele existente de a creia altele
b) In cazul când vecinii la au deja cons- numai acolo pe viitor ele pot fi acoperite de
tructiuni cu calcane, primarul, baza avizului co- vecini.
misiunii, va putea tolera se cládeascd pe La distantá de 15 metri din aliniere, calcanele
ga portiune de la cele calcane sunt admisibile, numai acolo unde forma sau
vecine, ldsându-se la parter o trecere de putin conditiunile terenului nu permit inläturarea
4 m. spre fundul terenului. Primarul Municipiului, baza avizului comi-
va avea exact siunei speciale la art. 4, va
hitecturd, ornamentatiune, stil, etc., cons- cazuri neprevdzute sau neprecizate de prezentul
tructiunea unuia din cei doi vecini, conform avizu- regulament.
lui comisiunii, astfel ca imobilul tolerat se Art. 21. - Regimul clädirilor pe sträzile Capi-
funde cu imobilul vecin. talei se va stabili urmátoarele norme :
In caz un imobil vécin are iar A) Pe numite comerciale, cuprinse
are calcan, se va impune cládirii tolerate ai- tabloul de anexat, regimul va fi pe
la un portal monumental de for- aliniere, adicá pe toatá intinderea fatadei, cu
mând un motiv de arhitecturd pentru a masca cal- ceptia de la art. 18.
canul, atunci când calcan are numai B) Urmatoarele bulevarde splaiuri vor avea,
parter ; iar când calcan are mai multe din punct de vedere al asezárii regi-
etaje, nu se va acorda tolerantd de cât atunci când muri speciale anume :
cládirea va permite acoperirea calcanului 1) Pe b-dul Lasar Catargiu nu se vor permite
pe toatá lui un corp de decât constructiuni uniform retrase 4 metri
tetic, respectarea trecerei libere de 4 m. din aliniere, paralel alinierea pe
a se creia un nou calcan spre time a proprietätei.
d) In cazul când terenului nu Pe liber dintre cládire aliniere, pe par-
permite a se amenaja o trecere spre fund tea neocupatá de intrare, va face

www.dacoromanica.ro
 4 COMUNAL '

2) In piata Victoriei nu se vor permite con- de pe ambele splaiuri i se vor aplica dispozitiunile
struxtiuni conform avizului comisiunei spe- de mai sus, celelalte vor fi facultativ pe
ciale, care va tine seamá de situatiunea locala. sau uniform retrase din aliniere 5 me-
3) Pe b-dul Elisabeta, Academiei Carol I, de tri, paralel alinierea, sau grupate.
la podul Sf. Elefterie la piata Pache Proto- Pe locul liber dintre cládire aliniere,
popescu inclusiv piata, pe b-dul Schitu Magu- portiunea de teren de intrare, se vor face
reanu, nu se vor permite de pe aliniere
pe intinderea fatadei proprietätei, tinân- C) Pe celelalte strázi parte din tablou,
du-se de cerintele art 18. regimul va fi pe aliniere sau retras din aliniere,
4) Pe b-dul Ferdinand, Pache Protopopescu sau grupat.
M. Bravu pe b-dul se vor D) In zonele de vile, regimul va fi izolat sau
permite constructiuni numai pe aliniere, o des- grupate câte douá, retrase dela 2 sau 4
voltare de de putin 10 metri. m., dupá regimul parcelárei, conform indieatiuni-
5) Pe b-dul Dacia, portiunea dintre str. cadastrului.
Lahovary str. Gr. G. Cantacuzino, se vor permite La aceste la atenansele calcanele
constructhuni genul vilelor din parcul nu sunt permise spre fundul de
pe portiunea dintre str. Gr. G. Cantacuzino se calcanele vecine.
lea Dorobantilor se vor permite constructiuni E) In de locuinte eftine, regimul va fi pe
pe alinieri regim sau grupat. aliniere grupat sau izolat, sau retras din
6) Pe b-dul Independentei din splaiul drept al aliniere, izolat sau grupat 2-4 sau 6,
Dâmbovitei la Cotroceni, nu se vor conditiune de a nu avea vizibile si de a fi
permite constructiuni de vilá, re- grupate armonios.
trase uniform 5 metri din aliniere, paralel F) Pe toate existente din raza
alinierea.
Pe locul liber dintre i aliniere, pe par- rasului, regimul va fi retras din aliniere la dis-
tea neocupatá de intrare, se va face de 5 din axul infundáturei, tinându-se
7) Pe b-dul Maria piata Maria, inclusiv seama de planul actual de sistematizare.
piata, nu se vor permite constructiuni pe a- Nu se pot creia viitor infundáturi au-
o desvoltare de fatadá de eel putin 10 torizatiuni de constructiuni nu se pot da pe
metri ; din piata Maria calea Rahovei dáturile
poate
existente, exceptându-se squarul care se
aproba de comisiunea
se facultatea administratiunii comunale de a dela art. 4.
autorizatiuni de constructiuni, fie pe ali- 2 Art. 22. - In conformitate decizia 238 din
lie 1926 a municipiului Bucuresti, str. Lip-
niere, sau retragere de 5 metri paralel ali-
pe portiunea str.
nierea, situatia terenurilor posibilitatea piata Romei, va avea
de a construi fiecare caz parte, conform regim :
zului comisiumi speciale. Fatadele vor fi prevázute arcade, fel
Constructiunile, retrase uniform 5 metri din ca trotuarul sá pe de desubtul pe o lati-
aliniere paralel alinierea, vor avea me de 3 m. dela actuala linie de posesie. Stâlpii
fatá. nu vor avea plan mai mult de 40
8) Pe b-dul Domnitei, din piata Rosetti cea mai mare dimensiune, exterioará
str. Negustori, se vor permite constructiuni asezatá pe aliniere.
se, asezate pe aliniere. Forma arcadelor va fi conform apro-
9) Pe b-dul Basarab, M. Bravu din sos. bárii directiunii arhitecturei, situatia
fan cel Mare Iancului, raport estetic vecine.
Mare pe Bonaparte, se vor permite cons- La colturilor de strázi trebuese
tructiuni pe aliniere, inchise sau grupate, si- astfel asezati ca sá nu stea de circula-
localá. tiune a pietonilor pe trotuar.
10) Pe b-dele Dinicu Golescu Alex. I. Cuza, 23. pe mai ca
se vor permite numai constructiuni pe aliniere, 12 m. se vor retrage 2 m. din aliniere,
sau grupate. sunt proectate pe terenuri, având
11) Pe b-dul Regiei se vor permite construe- la 20 4 m. din aliniere sunt proec-
retrase din aliniere 4 metri, paralel eu tate pe terenuri mai adânci ca 20 m., aplicându-se
linierea, formá de vilä. timp regimul grupului din care face
parte strada
12) Pe prelungirea b-dului Ferdinand din M. selor vecine existente, tinându-se de situatiunea
Bravu Pantelimon se vor permite formitate cu regulamentul. acestea sunt con-
cládiri retrase 4 metri din alinere, paralel
alinierea, sau grupate. Un singur regim va fi aplicabil aceleiasi strázi.
13) Pe sos. Cotroceni, Bolintin, Art. 24. -
Vii- dela m. la 15
alte retrageri exceptionale
Vergului, Vitan, calea Vodá din Cuza strada nurnai
nu se admit deck paralel
Vodá avizul comisiunii speciale.
Viilor, pe calea Dudesti, se Art. 25. - Retrageri dela 15 sus se per-
vor permite cládiri retrase 4 metri din aliniere, mit neparalele cu strada fárá avizul
paralel alinierea. siunii speciale, tinându-se
14) Pe pe Pantelimon se rile art. 27 in ce priveste prezentarea de prevede-
planului di
vor permite pe aliniere, sau gru- ansamblu.
pate. Se exceptead cazurile
15) Splaiuri. - Intre podul Schitu Mágureanu
existá o cládire
la alinierea strázii, executatá conformi-
podul Vodá, pe ambele splaiuri, nu se vor tate regulamentul care ar fundul pro-
permite deck cládiri pe aliniere, prietátii. In acest caz se permite asezarea
Pentru celelalte splaiuri, Cotroceni rilor neparalele alinierea, chiar la o distantá
spre Abatoriu, nurnai primei proprietäti mai ca 15 m. dela aliniere, tinându-se seama

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL 5

de prevederile art. 27, ceeace priveste ansam- Vederea spre se permite pentru
blul, de dispositiunile referitoare la curti. chiar ele ar fi retrase din limita
26. - Retragerile dela vecini nu pot fi
nici un caz mai mici ca 2 metri. Art. 35. - Nu se vor permite reparatiuni radi-
Art. 27. - Pe terenurile mai mari de 1500 me- cale transformári la existente din
tri virane sau construite parte, nu se jurul bisericilor, conform prezentului regu-
vor autoriza nici un fel de constructiuni retrase lament conditiunea art. de mai
mai putin de 15 m. din aliniere, de sus.
proprietarul un plan de ansamblu al tu- Art. 36. - Case le sau industriile insalubre sau
turor cladirilor proectate pe acest teren, cu supra- sgomotoase, existente jurul bisericilor, se vor
fetele libere impuse de regulament. evacua urma exproprierei.
Ansamblul se va face astfel accesul dela Art. 37. - In jurul edificiilor publice, a monu-
la ultima cladire sä se linie conti- importante, precum jurul
pentru accesul usor al vehiculelor caz de se vor putea impune ordonante arhitecturale
incendiu si un de trecere de cel putin cari contribue la armonizarea ansam-
4 m., spatiuri de de intoarcere a blului sau pasaje colonade, cari vor fi
vehiculelor, asezate cazuri. interesul circulatiunii publice, luandu-se ca
Primäria va cere o garantie fie monumentele existente care intrunesc condi-
asigure de executarea intregului plan. tiunile estetice, fie o rezultand
Art. 28. - Vor putea fi dispensate, avizul din de ansamblu al pietei, de
comisiunii speciale de asezarea pe aliniere de a rie sau aprobat de ea.
fi lipite vecin, palatele, teatrele general Toate autorizarile de constructiune pe
toate constructiunile monumentale. categorie, se vor elibera de pri-
Art. 29. - o pe aliniere cu regimul mar, comisiunii speciale.
de cu calcane laterale 38. - Pentru monumentele publice
vizibile vecin, iar vecinul are cu dirile particulare importante se pot permite
fatada laterala, proprietarul este dator a orna- alte curbe, sau unghiuri
menta calcanele stil cu fatada princi- de cele specificate la art. 64 65,
vizul comisiunei speciale.
Art. 30. - Constructiunile cari se vor face fárá In caz aceste forme nu vor din u-
o prealabila autorizatiune, iesite din alinierea nei conform art. 64.
sau contra dispozitiunilor regulamentului
de constructiuni, vor fi därâmate pe cale adminis- CAPITOLUL VI
com. art. 75 din legea de unificare admi-
Art. 31. - La constructiunile iesite din aliniere Art. 39. - se va socoti
nu se vor permite nici un fel de de
la mijlocul fatadei dela trotuar partea supe-
mici reparatiuni, a principale sau sub strasina cea
ficiale de intretinere (vezi art. 204). mai importanta.
Autorizarera contra dispozitiunilor din Pe sträzile masurarea se
cest art. art. 30 va fi de drept. va face la numai pentru
Functionarul, care va fi dovedit culpabil dirile a de fatadä este de mult
berarea autorizatiunii, va fi personal 30 m. ; peste lungime va fi
tor pentru daunele ce celui se
declinitatea solului, la
autorizatiunea neconforma cu presentul cul portiunii
regulament. proprietarul construeste mai multe
distincte, va fi pentru fiecare
CAPITOLUL V conform dispozitiunilor de mai sus.
Art. 40. - situate pe
Piete1e din jurul bisericilor, piete, edificii zile numite comerciale, de
publice, monumente. anexat, poate fi decretata
a sträzii plus 4 metri,
Art. 32. - Terenul din jurul bisericilor, pe o 2 etaje.
de putin 15 m., va fi rezervat pentru Art. 41. - ar fi strazilor, pie-
sau el apartine bulevardelor, splaiurilor din ori ce parte a
cii, Statului, Judetului sau Comunei. orasului, nu poate fi mai ma-
acest teren apartine particularilor, re ca 18 m. la sau strasi-
rile proectate pe el vor fi retrase din limita de cazurile speciale asupra
prietätei respective din spre Biserica, distanta siunea va da avizul.
care lipseste la completarea celor 15 Art. 42. - situate pe
conform planului de sistematizare al pietei, levarde vor fi urmatoarele :
tocmit sau aprobat de Primarie. 1) Pe b-dul Catargiu,
Art. 33. - In caz de opunere a proprietarului, a va fi de 8 metri de 12 m.
Primária va expropria terenurile necesare 2) In piata Victoriei, va fi
art. 32, de art. 13. avizului comisiunii speciale care va
Art. 34. - In jurul bisericilor un caz nu tine seama de situatiunea
se va permite instalarea comerturilor industrii- Pe b-dul Elisabeta, Academiei Carol, de la
insalubre sau sgomotoase. podul Elefterie la piata Pache Protopo-
Nu se vor permite calcane spre biserica, nici pescu, piata, b-dul Magureanu,
closete, spalátorii, grajduri, cari va fi de putin 15 metri
vederea sau iesirea spre biserica. mult 18 metri.

www.dacoromanica.ro
 6 MONITORUL COMUNAL

4) Pe b-dele Ferdinand, Pache Protopopescu mai mari deat lárgimea strázii, ele
pânä M. Bravu pe b-dul Márásesti retrase de pe aliniere pe o distantá
tregul säu, inältimea va fi de putin mea suplimentará ce se cere.
12 metri cel mult 15 metri. In niciun caz unei asemenea
5) Pe Dacia, pe portiunea retrase va putea trece de 18 m., afará
str. Lahovary str. G. C. Cantacuzino, in- de cazul avizul comisiunii speciale este fa-
vor fi cele specificate de vorabil.
constructiune ale parcului portiunea Art. 47. - Pe sträzile regim gru-
prins str. G. C. Cantacuzino calea Do- pärile de case dintre strázi, nu se permite o dife-
robanti, ináltimea permisá va fi de la 12-18 m., rentá case mare ca 3 m. la
tinându-se seama de cládirilor noui deja Art. 48. - Case le, situate la a douá sträzi
executate. de lärgime diferitá, vor avea prescrisá
6) Pe Independentei clAdirilor pentru cea flcându-se o racordare es-
va fi de putin 7 metri, conform art. 41. tetia casei vecine de pe strada
7) Pe b-dul Maria lea Rahovei, gustä.
timea cládirilor va fi de putin 12 metri In acest caz numai pentru cládirile pe
15 metri. aliniere, lungimea fatadei mare pe
8) Pe b-dul Domnitei din piata Rosetti strada nu va depäsi o datá
str. Negustori, clädirilor va fi de cel lárgimea legalä a acestei strázi.
putin 15 metri cel mult 18 metri, iar pe restul Regimul ináltimii se va aplica la cerere de
bulevardului de putin 12 metri mult 15 reparatiuni radicale la de etaje, sub re-
metri. zerva verifichrii rezistentei fondatiunilor.
9) Pe Basarab, Mare, Art. 49. - Cládirile, cari ocupá tot spatiul
naparte, Mihai Bravu pe prelungirea bulevar- prins strázi niveluri diferite sau de
Ferdinand din M. Bravu Pan- galá lärgime, vor avea fiecare, fatade
clAdirilor va fi de putin mea corespunzátoare strázii pe care se gáseste
parter etaj cel mult 18 metri.
10) Pe Dinicu Golescu, cládiri- Art. 50. - Pe terenurile
va fi de 15 metri mult 18 metri. rile, barácile alte constructii similare, des-
11) Pe Alex. I. Cuza, tinate comertului, sunt oprite toatá intinderea
va fi de putin parter etaj mult 15 orasului din material ar fi executate.
metri. Art. 51. - Constructiunea d'asupra
12) Pe Regiei, pe Pan- cornisei principale sau a strasinei nu va putea
telimon, va fi de putin depási gabaritul determinat de un raza
parter etaj. de 6 m. pentru cládirile de 8-15
13) Pe Cotroceni, Bolintin, Mägurele, Vii- raza de 10 m. pentru clädirile
Vitan, Vergului, calea Vodá din str. 15-18 centrul cercului la
Cuza pâná Viilor, pe Dude- mea principale.
inältimea cládirilor va fi de putin parter Pentru mai mari ca 18 m., fie la
etaj mult 15 metri. mente publice, fie la monumente particulare, a-
Pentru sträzile, bulevardele, pietele etc. cari s'ar probate avizului comisiunii speciale,
dupá punerea aplicare a presentului ritul se va fixa de primar avizul comisiunii
regulament, inältimile clädirilor se vor fixa de speciale.
tre comisiunea permanentá avizul prealabil al Interiorul gabaritului se poate utiliza fie pentru
tomisiunii speciale. etaje aparente, fie pentru pod.
14) Intre podul Mágureanu podul Art. 52. - motive de ale
ban Vodá, pe ambele splaiuri, nu se vor permite ale lucarnelor vor
o de putin 15 metri gabarit concentric ia
cel mult 18 metri. razá va fi un metru mai mare ca gabaritul
15) Pentru celelalte splaiuri, atât spre velitorii.
troceni spre Abator, cládiri- In fatadei se vor permite, peste ináltimea
va fi de putin parter etaj mult 18 reglementará, motive arhitecturale decorative, al
metri. cáror total sá ocupe mult din lungimea
Numai primei proprietäti i se vor aplica având mult 3.50 m. d'asupra
de mai sus. cornisei principale.
Art. 43. - Pentru toate celelalte strázi, afará Balustrade atice se vor permite pe toatá
de zonele de locuinte eftine vile, gimea fatadei, mult pe o de 1.20
dirilor la cornisá va fi mult egalá lárgimea deasupra principale.
decretatá a sträzei, având putin parter etaj ..Art. 53. - camerelor nu va putea fi
putin 8am. pâná la principalá sau de 2.70 m.
strasinä. La aceastá se mäsoarä la
Art. 44. - In zona de vile, cládirfle vor avea partea cea mai a tavanului, care parte
putin 7 m. la strasinä sau nu poate fi mai suprafatá din su-
nisa pártii celei mai importante a fatadei princi- prafata dusumelei.
pale.
Art. 45. - In zonele de CAPITOLUL VII
eftine, indus- Suprafete libere, cursi
triale militare, se vor numai
parter, conditiunea ca fundatiile zidurile Art. 54. - Din teren pe care se constru-
poatá suporta parter etaj. este se va rezerva o suprafatá sau curte liberá de
Art. 46. - Se pot admite anume :

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL 7

a) In zona I, pe sträzile comerciale este de 24 fatade la

varde, pe care se construeste pe cari nu se intâlnesc.
putin din Aceste se vor acorda numai se
se lase ca suprafatá de suprafete, prevázut la
suprafata a terenului.
Pentru clädirile aprobate de comisiunea spe- art. 55.
mod cu mai mari de Art. 62. - Când terenul este mai ca 30
18 m., suprafata va fi de din suprafata 1. pe portiunea ce
a terenului. nu va trece de 50 la din acest sur-
b) Pe celelalte strazi din zona se va lása ca plus.
se va rezerva in
putin din suprafata In acest caz suprafata
a terenului. fundul terenului.
c) In zonele III, IV V se va läsa Art. 63. - Suprafetele libere prevAzute la art.
putin din suprafata terenului, pentru ináltimile 54-55, pot fi acoperite, numai la parter
fixate pentru fiecare grup. etaj sau antresol (mezanin) conditiunea
mile sunt ca la zona I, se va aplica regu- acest caz ferestrele ce dau spre ele nu fie dela
lamentul acestei zone. camere de locuit.
Art. 55. - In nici un caz suprafata re-
zervatä nu va fi 30 m. p., clä- CAPITOLUL VIII
dirile proectate pe teren la 18 m.
me mai de 40 m. p. proiec- Te*ituri la unghiurile sträzilor
tate au dela 18 m. sus, conform avizului comi-
siunii speciale. Art. 64. Cládirile situate la unghiuri, a
Art. 56 - Pentru toate zonele la art. 1, deschidere este la 100 vor fi
de zonele de vile militare, diametral cer- zute o de 5 lungime sau o
cului va avea ea. Cele situate la mai mari
putin 5 m. de 100 grade vor fi prevAzute numai o racor-
Art. 57. - Micsorarea suprafetei libere sub dare de cazurile prevAzute planul
la art. 54, 55, 56, nu se permite de atiz
niciodatá sub nici o urma executkii Art. 65. - Te0turile speciale, fixate prin pla-
constructiunii. nul de sistematizare, se vor respecta. (Vezi capi-
Art. 58. - In afarä de suprafetele libere tolul V).
tate mai sus se permit curti de de
ventilatie de putin 4 m. aceste CAPITOLUL IX
curti vor avea 15 m. pátrati, supra-
fata prospect de putin 3 m., vor putea da
la sufragerii, Art. 66. - Nu sunt permise : báncile,
au sau un prospect mai ele nu treptele o peste alinierea strä-
vor putea da deck la coridoare, de urmkoarele :
watter clossette, depozite cárnári. a) Incadramentele dela cari nu vor putea
Diametral va trece de 0.20 cazul când trotuarul conform
avea putin 2 m. planului de sistematizare are o lärgime dela 3
La ultimul etaj se tolereazd camerele lo- sus 0.15 cazul când trotuarul are o lárgi-
cuibile aer din curtile de 1 la 3 m.
au putin 5 p. Pentru trotuarele existente, cari au mai putin
acestor orick ar fi ele, de nu se admit
nu vor intra suprafetei libere, deat b) Incadramentele dela ferestre, cari nu vor
suprafata putea trece de 0.15 la subsol 0.10
pentru ce monumentale la cari
de 4 m. p. a fiecdreia din ele. la etaje, de
Art. 59. - Pentru terenurile având o adâncime se admit 0,15
mai de 12 m. numai pe unde se fundatia se putin 1.50 m.
cer constructiuni sub nivelul trotuarului, talpa poate din aliniere
suprafata se va putea reduce la 3 cantitatea pentru construe-
acest caz.suprafata va tiunii, prin aceasta se o
putin dela art. 55. gene lucrdrilor edilitare existente.
Art. 60. - doi vecini au rezervat supra- Art. 67. - de la fatade,
fete libere sau curti corespunatoare pe limita de cornise, nu pot din aliniere mai
dintre ei ambele suprafete reunite vor de 0.05 la parter subsol pentru trotuarele
avea un prospect minim de 5 m. la 3 lärgime nu mai de 0,15 când
vor putea da i la camere locuibile. acesta e mai 3 m. La etaj pot avea
Art. 61. - Suprafata sau curtea va putea la 0.30 conditiune de a nu fi
fi suprafatá la din suprafata mai mult de 0.03
lamentard urmátoarele 4 :
Art. 68. - Soclurile cládirilor vor fi pe ali-
a) Când doi vecini au niere, constructiunea are risalituri atunci
putin pe o ;
soclul risalitului va fi pe aliniere.
b) Pentru terenurile de colt al unghiu e Art. 69. - La partere, izolate,
de 90 având o suprafatá de loanele angajate, burlane de scurgere,
600 p. ; devanturi de magazine fel de ornamente,
terenurile de etc., nu pot din aliniere mai mult de 0.m16.
12 metri ; Art. 70. - Balcoanele se pot executa de
d) Pentru terenurile a adâncime fier, sau beton numai dela

www.dacoromanica.ro
 8 MONITORUL COMUNAL

de sus dela nivelul trotuaru- la cladirile comerciale regim plan-

lui, socotit la partea inferioará a conso- vor fi din beton armat.
lelor. Se la cari se va putea
Ele nu pot din aliniere mai mult de 0.50 la balcoane alt
m. la etajul I sau mezanin de m. la cele- motiv de decoratiuni, la care nici un caz
etaje. nu vor putea fi din
Art. 71. - Se admit bow-windowuri numai la Art. 80. - Constructiunile de lemn sunt
situate pe a caror lungime intinderea Capitalei, de
sau decretata este de cel 12 metri pavilioane alte decorative destinate a fi
la retrase din aliniere. asezate ale planuri vor trebui
Art. 72. - Inaltimea pardoselei bow-windowu- mai fie supuse aprobarei
rilor d'asupra nivelului trotuarelor va fi de Aceste pavilioane sau deco-
putin 4 m. motiv care racor- nu vor putea avea o mai mare ca
bow-windowul fatada (console, cartuse, 20 p. nu pot servi sau
ec.) nu va putea fi jos ca 3 m. dela nivelul cuinte. Constructiunile pe pietele publice
trotuarului. pentru alimentarea populatiei sunt permise con-
Art. 73. - Nu se admit bow-windouri la ditiunea de a fi construite din materiale necombus-
dirile asezate pe aliniere cari au numai parter tibile. Cele actuale fi transformate
etaj. de 3 ani dela decretarea prezentului regulament.
Art. 74. - La toate cladirile retrase din ali- In zona IV se tolereazá magazii oproane
niere putin 3 metri, bow-windowurile sunt lemne, suportate pe stâlpi de zid
permise, chiar dela nivelul toare de material necombustibil situate la
conditiunea ca liber dela bow-windou putin 10 depártare de 4 de
la axul nu fie mai ca 6 in. constructiune de limita
Art. 75. - Bow-windowurile cladirilor asezate In tot cuprinsul Capitalei nu e permis a se face
pe aliniere, vor putea din linia fatadei maxi- baráci de nici un fel, decât temporale,
0.90 m. nu vor putea ocupa mai ca 113 expozitii, bâlciuri, pentru binefacere. In
din fatadei. toate aceste cazuri ele fi de Pri-
Ele nu vor putea la putin de 1 in mod provizoriu se desfiinta imediat
vecini. dupá terminarea serbárilor, etc.
Nu se admit nici un de iesituri mai mari ca limitatArt. 81. - Se vor permite provizoriu, pe timp
0,15 m. din bow-windowurilor, nici chiar bal- baza unei anumite autorizatiuni, maga-
coane. La cladirile situate pe terenuri de numai pe de
cime mai cru. Magaziile
de 12 metri bow-windowurile vor ddpostirea de materiale nu vor putea servi decât pentru a-
putea ocupa din fatatie, res- constructiuni ce se executá aduse pe
pectarea art. 72 73. sau a se
Art. 76. - Nu permit pe peretii executa ; ele fi desfiintate
din se va termina. Privátile se vor desertacedupá
spre firme sau de fel ce ar
indica natura comertului sau modificari de fata- se vor desfiinta se vor astupa
de spre nici chiar ca se indice natura pâmânt sánátos.
locul, Când, dupá terminarea lucrárilor, nu
for- fiintat fi des-
ma firmelor au fost aprobate fie proectul aceste magazii din ofi-
fie independent. ciu, le va desfiinta in proprietarului,
Nu se vor tolera sub nici un motiv forme va fi dat judeatii ca contravenient.
ce ar atinge estetica nouii piete, Desfiintarea din nu se va putea face de
etc., nici firme asezate transversal de trotuar. unei prealabile somatiuni, conf.
Aceste conditiuni se vor respecta de pro- 75 din legea
prietar de chiriasi nu se vor putea modi- Art. 82. - In intinderea Capitalei nu se
fica o prealabila autorizare a Primariei. permit de lemn, carton sau
Art. 77. - Umbrarele la sunt tolerate, materie imflamabila.
stare perfectä Art. 83. - Nu se va autorizatiuni de
conditiunea de a sub ele o li- constructiunilor de lemn sau
de putin 2.50 dela nivelul trotuarului si de lemn existente.
in nici un caz mai mare de 3 metri, socotiti Cele ce s'ar repara sau mai construi
partea cea mai autorizatia vor fi desfiintate conf.
Art. 78. - Toate firmele, umbrarele toate 75 1. u. ad-tive, judecata.
ce se contravenire la Art. 84. - Antreprenorii sunt
art. 76-78, vor fi 3 luni de de pentru materialele sau
la intrarea vigoare a regulamentului. intrebuintate la constructiune
dispozitiunile regulamentelor.
CAPITOLUL X Art. 85. - Fundatiunile vor avea o adâncime
de putin 1.00 m. caz vor merge
1
la
Modul
terenul nu este destul de rezistent,
felul constructiunilor se va aseza pe radiere, piloti sau
alt mod de constructiune, natura terenului.
Art. 79. - In tot cuprinsul Art. 86. -
re trebue din materiale necom- de locuit este
bustibile. Art. 87. - va avea
La cladirile aglomeratiuni mari de persoane mobile de suprafata de 0.70 p.; pu-

www.dacoromanica.ro
 iMONITORUL COMUNAL 9

una din ferestrele unei camere trebue sá dormitoarélor, cari vor avea volumul prescris de
din sau dintr'o curte regulamentele sanitare.
reglementard. Art. 97. - Clddirile industriale vor avea
Iluminarea indirectä a camerelor este toare dusuri raport cu luerätorilor
numai pentru nelocuite, fie ziva, fie intrebuintati.
noaptea. Art. 98. Ciubucele cornisele cu esire mai
Art. 88. - odáile de bae care au mare de 0.10 m., sunt de piatrá metal,
closet vor fi luminate direct, sau elec- vor fi consolidate printr'o armáturá metalick
tria bine ventilate. Art. 99. - Nu este permisá asezarea
Art. 89. - Pentru ca un subsol fie locuibil, si zidurile de
trebue ca tavanul se ridice la eel putin 1.50 pe aliniere, avizul favorabil al cornisiunii
m. d'asupra solului exterior. speciale.
Art. 90. - constructiune destinatd locuin- Art. 100. - Fatadele vor fi tot-
tei va fi prevázutá cu un strat izolator impermea- deauna stare
bil (plumb, asfalt, etc.) . Aceste izolatiuni Art. - Casele läsate päräsire sau
se vor stabili pe suprafata zidurilor exte- in ruiná sunt tolerate nido parte a o-
rioare la 0.30 m. peste nivelul trotuarului la 0.20 rasului; cele existente vor fi dárâmate cládiri
m. sub nivelul planseului subsolului. insalubre, iar terenurile vor fi de toate
Dacá subsolul e locuibil se va prevede o izo- materialele provenite din ddrâmare.
lare verticalá cum una orizontald d'asupra fon- In caz neconformare la art. 100-101, pro-
prietarul va fi dat contraventie pedepsit
Art. 91. - Toate pivnitele fi prevdzute cu amenda de 1000-5000 lei.
dispozitiuni pentru ventilare. In caz de recidivd, proprietarul va fi supus
Art. 92. - Camerele, n'au dedesubtul la art 271 al. III din legea
pivnite, vor avea sub pardoseala de un strat u. ad-tive.
izolator uscat (nisip, aer, etc.) de 0.13
deasupra solului, escluzându-se molozul. j
Dusumelele la subsoluri se vor aseza du-
se va fi executat un betonaj de ciment de cel câminuri contra incendiului
putin 0.10 m. grosime. Art. 102. - Cosurile fi stabilite
Art. 93. - Toate usile ferestrele dela parter tiunile cele mai bane, atât pentru a putea fi vizi-
subsol ale caselor construite pe linia trtouaru- tate curátite, i pentru a nu constitui un
trebue se spre interiorul cládirii, pericol de incendiu.
exceptia localurilor aglomeratiuni- In acest scop ele vor fi construite dupá urmá-
mari de persoane (teatre, bi- toarele reguli :
serici, etc.), la cari usile se vor deschide in afará, 1) Peretii vor avea o grosime proportionalá
cari vor trebui retrase mai spre in- de o
zidului. tate cárámidk
Aceste conalitiuni se vor aplica in cazul cere- 2) Pe toatá vor fi bine tentuite
rilor de reparatiuni radicale, cari ar cuprinde si sau rostuite pe din afar* iar pe vor fi
paratiuni de ferestre. sau teneuite sau prevázute olane de prefe-
Pe sträzile comerciale toate usile ferestrele rintá vor avea conducte de speciale, se
se vor deschide spre interior. Se vor excepta de bine arse, grosime de putin m.
aceaestá obligatiune, ferestrele cari se des- 05.
chid spre balcoane. 3) Fata exterioará va trece la o distantá de
Art. 94. Sub streasinele caselor situate la fata eel putin 0.16 m. de lemnárie a sarpantei
sträzilor, proprietarii sunt datori sá sghea- sau planseului.
de metal cu arlige de fer. 4) Sectiunea a cosurilor va fi
Burlanele de scurgere vor fi de metal, cu un dia- cu importanta la cele care ser-
metru de putin 0.15 m. Ele vor fi asezate la o vesc ordinare sectiunea nu va putea
de 0,04 m. dela zid vor fi avea mai putin de 0.14 m. diametru este
brátári de fer fixate zid. culará, 0.14-0.22 m. este dreptunghiulará
Acolo unde canalizarea strázei apele din de 0.20-0.25 este
burlane vor fi coleictate proprietátei Unghiurile interioare la sectiunea
spre a fi conduse canalul public. vor fi rotunjite latura cea mai mare nu va
La strâzile fárá canalizare, burlanele se vor putea avea mai mult latura
la trotuar, extremitatea inferioará cea mai
prevazutá de 5) vor parcurge ináltimea
Curtile mici vor fi prevázute cu esind d'asupra nu vor devia din
de canal grätare pentru scurgerea apelor de verticald mai mult de 30 grade.
ploae. 6) vor trebui se
Art. 95. - Sgheaburile vor fi prevázute fata 0.60 m. peste acoperis la punctul
cu destinate a sustine intersectiei acoperisul; iar la acoperisurile
Acoperisurile vor avea drumuri de acces usoa- mare, ele sau vor trece peste
re de parcurs dispuse se mai coamei si vor fi ancorate
pentru curatirea cosurilor lui, sau fi prevázute aparate speciale de
Art. 96. - La cladirile industriale si la antrenare a fumului.
le cu aglomeratiuni, camerele vor avea putin 7) vor fi pod cu duble
3 m. un volum de aer de 6 m. c. de fie- pentru curatirea
care persoand; se excepteazá camerele destinate In cazul cosurile nu sunt prin

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL

pod, se vor prevede peste drumuri de tantá de 30 metri.. Aceste calcane vor fi
acces usoare locuri pentru curátitul tate din materiale necombustibile deasupra
8) poate servi unui singur iar grinzile ce dau ele fi
se poate permite la rupte.
apartament ca un deserveasch sobe. Comunicatiunile diferitele se vor
Art. 103. - de comunicatie dintre came- chide de fier.
rele fabricilor ale cládirilor comerciale vor fi Art. 109. -- de drepte, la casele
construite intregime din fier fárá giamuri. mai multe etaje si casa este lumi-
Art. 104. - La acoperisuri pantá natá direct, vor avea o liberá de treaptá
repede vor fi legate gura podului prin- de minim m. 75, cele circulare vor avea o lun-
tr'o balustradd de fier, care va servi atât la curá- gime liberá de treaptá de
tirea cosurilor cât pompierilor caz de in- Distanta vanguri va fi de putin m. 25.
cendiu. un singur etaj, aceastá distantá
Art. 105. - Toate precum poate fi suprimatá.
particulare, cari au mai mult de 4 apar- Când sunt luminate pe sus, distanta
tarnente, vor avea in camera portarului sau la in- tre vanguri va fi de 50 pentru par-
trare un dulap având ;cu giam, care se vor ter etaj.
afla planurile cládirii indicatiunile de apá, Când sunt mai multe etaje se
minat incálzit. va calcula un plus de in. 25 de fiecare etaj.
Art. 106. - Cládirile mari industriale sau co- Art. 110. - vor fi lurninate se poate
merciale, institutiunile publice particulare, mai bine, fie direct, fie pe sus.
de spectacol, hotelurile, cazármile, Art. 111. - La casele de raport, cari au mai
vor fi prevázute de apá pentru intendiu. mult parter etaj, principale fi
Aceste de apá se vor instala : fácute din material necombustibil. Celelalte
a) In jurul cládirilor, curti, la o de vor avea putin una din seári din material
eel putin metri de cládire ; necombustibil.
de putin una la 50 m. Art. 112. - Inträrile directe dela stradá spre
b) Pe trotuarele din fata acestor cládiri, a-
a fatadá este pe linia trotuarului, vor
proportie de una la 50 m. liniari. avea putin un gang de 40
In fiecare etaj pe coridoare, fiecare laturá Art. 113. - Casa scárilor principale la cládirile
a cládirii. un etaj va avea o minimá de 2 m. 50
de dela a" b" vor avea o lungime liberá a treptei de putin m.,
calibrul modelul aflat in serviciul pompierilor la cládirile mai mult de un etaj o lárgime mi-
din oras. nimá de 3 metri o lungime a treptelor de
Cele dela punctul c" vor avea dimen- putin 30.
siuni la primele etaje, furtune tot echi- Art. 114. - Cládirile industriale eu
pamentul necesar. In restul etajelor pot avea di- aglomeratiuni mari, mai mult de un etaj, vor
mensiuni mai acest din urmá caz va avea necombustibile, case zidite,
trebui ca, la fiecare de sá se necombustibil, prin ajutorul se
furtunuri eu tot echipamentul necesar pe calibrul poatá din toate la aer
de apá si de lungimea coridorului etajului. Niciun al cládirei industriale nu va fi
Pe cládire se gási a- mai depártat 40 m. de o seará.
parate extinctoare raport numárul etajelor scara deserveste mult 50 persoane
felul industriei, comertului, etc. din local. ea va avea m. 25 lungime de treaptá, este
Cládirile mari industriale comerciale, cari dreaptá m. 50 este curbá.
avea pompe de incendiu, sunt obligate a Pentru fiecare 50 plus, va
posti acest material remize izolate, construite ga m. 15 la lungirnea treptei sau se va proecta o
din material necombustibil. nouá
Cládirile industriale comerciale, vor afará de aceste de salvare, se
avea putinta sá instaleze de vor putea prevede de lemn nece-
zate sectoarele unde existá conducte de sitate.
vor fi obligate a construi puturi rezervoare de Art. 115. - carosabile dela stradá
putin 20 metri cubi. spre suprafetele libere, acoperite sau nu, trebue
Industriile depozitele, etc. sunt obligate aibá putin 2 m. 60 la cea mai
a curte locuri libere pentru gustä. Intrárile principale necarosabile dela stra-
pierilor ; acolo unde existá linii de f. r. aces- dá sau principale vor avea
te vor fi construite ca la trecerile de nivel. 2 m., cele de eel putin 40, tre-
Arhitectii instalatorii sunt obligati a cere la curtile de luminá eel putin metru.
proprietarilor respectarea acestor dispozitiuni ; In nici un fel de treceri sau nu se admit
iar caz de neconformare din partea acestora, depozite de materiale, gherete, vitrine, etc.
ei sunt tinuti a o semnala organelor res- Art. 116. - va avea un numär
pective. de raport destinatiunea sa.
Art. 107. - La bucátárie, când pardoseala este Art. 117. - Pronrietarilor existente,
de gura focarului va fi protejatá pe o láti- cari au avut mai multe cu timpul
me 0.60 material necombustibil asezat le-au condamnat dându-le o destinatie, li se
masa planseului. un de 6 luni pentru a le sta-
.. Art. 108. - Cládirile mari grupe de
case, asezate unele altele, vor avea podul Contravenientii fi pasibili de o de
despártit calcanul, cari vor fi mult la o dis- 1000-5000 lei, conform art. 75 legea u. ad-tive.

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL 11

§ III trebuese fie

dite, fund, pereti boltá. va fi executatd
din beton, sau bine
cum ciment.
Art. 118. - Proprietarii sunt obligati a avea Tot interiorul hasnalei va fi tencuit un
instalat la intrarea casei sau un robinet strat de mortar de ciment de putin 02 gro-
de putin la care se adapta un pe pereti boltá de Om.05 fund. Acea-
furtun pentru fatadei trotuarului. stá tencuialá va fi ciment. Grosimea
Art. - Apartamentele mult trei fundului va fi de pu-
mere de vor fi preväzute putin o in. 42., a de putin 28.
de servitor, cele eu mai mult de trei Distanta dela partea a
camere de stápân vor fi prevAzute putin la vecin va fi de putin 1 in., la
camere pentru servitori. de putin 4
Art. 120. - Cârciumile birturile general Proprietarul va putea construi alte sisteme
vor putea avea odaia dela cuptor, de haznale, ca sistemul
grátar, sau pentru preparat tat sä fie mai perfectionat mai sus.
Art. 127. - Planurile nu pot fi de
Art. 121. - In zona I este opritá de dreptunghiulare, circulare sau eliptice.
ateliere de fierárii, tinichigerii, covacerii, potco- Art. 128. - Fundul hasnalei va fi executat
chiristigerii, várárii depozite formá de albie
de si meserii sau industrii cari ar interioare trebuese rotunjite
putea turbura linistea vecinilor. arcuri de razá de Om.25.
II, III IV se permit numai auto- Art. 129. - Hasnalele nu pot avea sub boltá o
rizatiunea Primáriei, conform legei reg. sanitar, mai 2 Capacitatea
cum avizului comisiunii tehnice. va trece de 6
Art. 122. - In zona IV se permit dupá o anu- 130. - va fi
me autorizare conform legii reg. sanitare sau formá de o ságeatá de putin
avizul comisiunii depozite de lemne din
thiristigerii numai pe locuri spatioase ; depozita- Art. 131. - Este a se face sau
rea va fi departe de constructiune cel
hasnale.
putin 10 metri. Art. 132. - Gura de extractie a materiilor se
Art. 123. - Depozite lemne spre vân- va pune pe se poate boltei.
se face präválii de extractie nu va putea peste
tot cuprinsul 1 m. 50 ináltime.
Art. 124. - Obiectele funerarii de de nu va putea avea mai putin
se permit tot cuprinsul orasului depozite de lunginie va fi erme -
Om.65 lárgime
a fi expuse de strä- tic printr'un capac de fontá.
apropiere cimitire. Teava de a materiilor va fi de fontá sau
§ de pe pe
Latrine acestei
olan olan
va fi de
putin Om.05. Dia-
putin Om.15.
Art. 125. - mai de Art. 133. - Paralel de se va
camere de va avea in corpul cládirei stabili o de ventilatie care va pleca din
o pentru una pentru mai Malt al se va urea fárá
intrerupere d'asupra invelitorii casei
Case mai multe apartamente fi supuse sau Diametrul al va fi de
acestor prevederi pentru apartament putin de ra. 10. Aceastá poate fi apa-
parte. rentá, din gresie sau execu-
vor fi prevAzute câte o tatá in interiorul zidului casei de
10 camere pentru etaj. olane de
Teatre/e, cinematografele toate de spec- In acest din caz zidul dreptul ventila-
si de avea la tiei va fi, toatá lui, grosime minimá
o 50 persoane, ne- Om.42.
cesare. Art. 134. - Cabinele vor fi bine
Restaurantele, birturile, aerate.
cafenelele si cofetáriile avea la etaj o Art. 135. - La cafenelelor, birturi-
pentru 20 persoane, plus urinoarele nece- teatre-
sare. de educatiune, si
industriale vor avea la neral ale unde se
etaj o pentru fiecare 20 lume, pardoseala se va face din materii imper-
soane. meabile astfel ca lichidele se
Toate latrinele, de cele din par-
vor fi grupate separat sex. . . Art. 136. - hasna nu se poate
fi prevázute sau reconstrui autorizatiunea In caz
fie usor, fárá trecere nu de constructiune sau reconstructiune
din sau sufragerie. sau antreprenorul, numele va face o decla-
Nu latrine separate de la Primárie lucrdrile ce sunt de
direi deck anexând planul a su-
Art. 126. - Pe unde nu canali- perior.
zare se vor face hasnale. In declaratiune se va latrinelor

www.dacoromanica.ro
 12 MONITORUL COMUNAL

corespunzátoare hasnaua. In autorizatiunea Art. 146. - Pentru trotuarul ocupat proprie-

se va fixa adâncimea se poate tarul va plâti o indemnizaare, care va
da hasnalei. fi fixatá fiecare an de consiliul comunal.
Art. 137. - Când o hasna va fi construitd Art. 147. - de a lucrdrile se va
autorizatiune sau dispozitiunilor acestui face fata lateral o imprejmuire
regulament, proprietarul antreprenorul vor fi de uluci de putin 2 m. 50 late-
chemati in judecatá tinuti pentru plata tesite sub unghiul de 45 grade.
amenzei daunelor la care vor fi obligatL Toate materialele aprovizionate, schelele
Lucrarile, abatere dela acest regula- treg santierul de lucru vor fi interiorul acestei
ment,. se vor desfiinta. imprejmuiri.
Art. 138. hasna, de a fi astu- De asemenea la fiecare etaj, la care se lucreaza,
trebue sä fie complet. se va face o platformd din groase
Art. 139. - proprietar sau antreprenor, de 0.04 m., bine lipite una de alta, ale
sau o hasna, pentru a se feri pete vor repauza pe grinzi, o de
de prirnejdiile gazelor toxice, este dator, tot 2 metri din infundate care
timpul extractiei materiilor, nu lase praful sau
din oameni sunt Pe aceste platforme este interzis a se depozita
Fiecare dinnauntru trebue fie material.
o de alt Jucrator. Pro- Imprejmuirea dela va fi o
prietarul sau antreprenorul sunt responsabili de se broas-
consecintele contraventii la acest articol. pentru a putea fi la incetarea
Art. 140. - Este trans- lucrului.
formarea unei hasnale Ea va avea pentru inlesnirea arun-
Tot materialul provenit din darâmarea unei materialelor, se noaptea
hasnale trebue fie imediat ridicat indepártat. obloane.
Art. 141. - Indatá ce se va simti existenta Art. 148. - Masinele de materialele
zelor, lucrárile vor fi oprite cazul se va raporta sunt asezate la vor fi
Politiei Primariei, lucrarile nu se vor putea sus, partea din din
decât precautiunile indicate de autori- Art. 149. - Planurile inclinate ale schelei vor
tatea municipalâ. fi construite solid contra
Art. 142. hasna construitá sau reparatá avea o pantá care pe e posibil nu va
nu se poate pune functiune nu se poate in- fi mai mare ca vor fi parapet
chide ce va fi examinatá de un arhi- de 90
tect al comunei. Pentru aceasta proprietarul este Art. 150. - Toate schelele vor fi sub
la Prim controlul arhitectului diriginte, care va
ziva si data lucrárile vor fi terminate. de solidi-
Art. 143. - hasna existentâ precum tatea
cea care s'ar mai construi contra dispozitiunilor Art. 151.
gulamentului, va fi desfiintatá imediat Proprietarul, care o fatadá,
una reglementard. un zid de imprejmuire la un
hasnaua nu se poate construi fárá a tre calea sau care vopseste fatada, este
suferi de care depinde, atunci se va obligat a pune, la ambele extremitáti ale construe-
cuta conform regulamentului la cea dintâi recons- tiunii o felul
tructiune, prefacere sau reparatiune a acestei la 147 al. 1, sau a stabili
schele fixe sau mobile puncte de
pe o din aliniere de
Art. 144. - Hasnalele, pe prescriptiunile 25 parapete de
artiPolelor precedente, vor 90 astfel ca
conditiunile latiunea pe trotuar nu fie de
reglementare sanitare. Art. 152. - In caz, existá un alt
mijloc de a preveni pe trecátori ca se
CAPITOLUL XI. de materialele cari vor adea se pune
luate timpul constructiunii. un ca anunte.
Art. 145. - Proprietarul care construeste, Art. 153. - In cazuri speciale poate
construeste sau obliga pe constructor a stabili sub o tre-
o asezatá la stra- cere adapostitâ de putin trei metri pentru ca
de are nevoe de tro- praful molozul nu
fie pentru asezarea de schele, fie pentru a intrerupe
depozita materiale, va trebui unea pe trotuar.
autorizatie. Art. 154. - La darâmarea unei
In caz la trotuarele de la este obligat
2 m. se va putin o anunta vecinul,
de
m. 80, dator a face pe spesele sale de sprijinire
pentru circulatie, iar pentru fiecare metru a vecine, este de
de trotuar plus, va fi nu suporte
in. 20. In cazul lárgimea trotuarului Comisia tehni
fi va aprecia ce
totul insuficientá raport importanta lu- tar va contribui la de
se va putea autoriza ocuparea se face sub
gimi, de proprietarul fundatfei
un vecinului, care construeste este obligat sá ia
trotuar provizoriu de lemn având o mini- toate pentru a pune proprietatea
m. 80. trotuar provizoriu in
muirea vor fi astfel fácute nu impiedice de proprietatea
scurgerea apelor vor fi luminate noaptea se vor
de proprietar. executa pe portiuni, va fi cazul.
vecinul voeste subzidiri

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL 13

timp, care construeste trebue minate spre curte sunt permise numai la vile,
toate inlesnirile, plata subzidirilor la celelalte numai acolo unde prospectul
cina vecinului. servind la luminatul camerelor este mai mare de
un proprietar construeste o ináltimea casei din
sau etaje la una veche, la o mai Art. 162. - zidurile subsolului se vor
mare casele vdcinilor, va fi obligat pro- prevedea, planurile prezentate pentru
cedeze pe spesele sale la zatie, cele mai eficace izolarea
de pe proprietatea la contra umezelei.
constructiunii sale. Art. 163. - Subsolurile destinate pentru lo-
Art. 155. - Molozul provenit din se cuinte vor avea tavanul putin in.
va arunca numai interiorul proprietatei, nu 50 deasupra nivelului strázii.
pe ; el se va stropi cu se va depärta Ferestrele acestor locuinte vor avea suprafata
pe fiecare zi bine ca nu se de 1 metru.
risipeascd pe Molozul Art. 164. - Infiintarea de
se va stropi din nou cu de case de gard lipite este tot
pus
Art. 156. - In timpul tine constructiunea cuprinsul Capita lei; astfel de case exis-
sau darâmarea proprietarul va ca trotua- tente nu se vor putea repara se desfiinta
rul, dreptul respective strázei, considerandu-se ca categoria constructiu-
la jumátatea se stropeascd nilor de lemn prevázute art. 83.
de trei ori pe zi cu ca rigolele nu se astupe Case le existente pardoseli de se vor
ca nu se formeze noroi dreptul proprie- tolera timp de 2 ani, care li se vor pune
sale, va mentine calea stare de dele.
curatenie pe toatä intinderea constructiunii. CAPITOLUL XIII
Art. 157. - Proprietarul sau antreprenorul Garaje, grajduri.
care introduce gaz, sau face canal, traver-
calea trebue ia másurile necesare
pentru asigurarea circulatiunii, când eventual Art. 165. - Constructiile garajelor particulare
s'ar face de instalatorii particulari. se va permite toate zonele, conditiunea ex-
aceste ca ele fie prevázute instalatie de eva-
lucrarea ce se face durata de nu se poatá scurge
24 ore, el este ca, din distantä cuarea apelor, astfel ele
aseze paserele pentru trecerea pietonilor, cari pe
Garajele publice se vor autoriza conformi-
fie luminate cursul noptii. Santurile se vor regulamentelor sa-
umple pe ce ziddriile sau conductele au tate dispozitiunile legii
nitare conditiunea ca ele de o
fost terminate. acoperitá de de putin
Art. 158. - la 24 ore, ce proprieta-
rul a primit avertisment din partea Primdriei, el 1000 m. p.
trotuarului sträzii, Aceste garaje vor avea de jur o curte
nu a procedat la spre vecini, de putin 4 m. care izo-
lucrarea va fi leze pe vecini de sgomote.
Art. 159. Indatá terminarea instalatii de evacuarea
proprietarul sau antreprenorul trebue ri- Ele vor fi prevAzute
dice imprejmuirea, barierele sau esafodajele apelor ca particulare.
va reda calea circulatiunii, curátind Se prin garaj public, garajul care con-
materiale, nisip, pietris, etc. tine un de putin zece masini.
nul de Capacitatea reservoarelor de garajele
Materialele cari vor vor fi ridicate din de masini,
oficiu de pe socoteala publice va fi proportionald
pentru care este garajul, la limita
rului. de 2500 litri.
Art. 160. - Lucrdrile de constructiuni sau Art. 166. - Constructiile de noui, nu
paratiuni, vor fi stabilirea
schelei vor fi continuate intrerupere, se permit zona I la 20 m. de pro-
exceptia Duminicilor legale. In prietate iar celelalte zone la 10
cazul când intreruperea ar tine mai mult de 2 la Art. - Grajdurile existente supuse
luni, de termenul 15 Noembrie-15 Mar- urmátoarele conditiuni :
a) Vor prevázute hasna mod
tie, proprietarii anteprenorii sunt obligati
a suprima scheldrie care alinierea impermeabil.
curs de 2 ani dela eliberarea deb)beton Pardoscala va fi d'asupra unui strat
sträzii, iar de ciment de putin m. 10 grosime.
autorizatiei lucrdrile nu au fost continuate ter- Báligarul se va gropi speciale
minate, proprietarii vor fi pedepsiti cu amenda aflate curte, bine pavate pe fund
art. 271 cu sanctiunile ciment sau asfalt, acoperite un
de art. 75 ale legei de u. art. 215 al. 2 putin 5 m. de proprietatea
al regulamentului de pärtate
Aceiasi dispozitie se va aplica lucrdrilor sau la 10 de
cepute mai de punerea aplicare a aces- Aceste gropi se vor deserta fiecare zi de
tui regulament. proprietar.
De asemenea, ce santierul va fi In aceste gropi se pot pune materiale solide
pentru iarnä, trotuarul va fi redat circulatiunii. adunate la maturarea casei, curtii bucátáriei,
nu escremente omenesti.
CAPITOLUL XII d) Calcanul spre vecin va fi construit din
Locuinte subterane, bordee, beciuri, case de gard de un spatiu de aer ele,
Art. 161. - Subsolurile locuibile la sunt pentru amortisarea sgomotului.
permise numai pe unde caselor Art. 168. - Grajdurile existente, cari nu vor
e mai sträzii. Subsolurile lu- truni conditiunile de mai sus, vor fi desfiintate.

www.dacoromanica.ro
 14 COMUNAL

CAPITOLUL XIV sericilor a cáror administratie depinde de Co-

Imprejmuiri, Pentru acele din ocolul I, ai
Art. 169. - Toate proprietätile deosebire, proprietari, având ruinate sau proastá
se vor chiar se sau nu pe stare, ar da angajamente autentice, peste
sele constructiuni. mult doi ani ar
170. proprietarul nu im- proprietatea ar fi supusá retragerii,
prejmuirea, o va executa contul prejmuirea s'ar face pe aliniere, dacá pro-
debitând pe proprietar prin perceptia prietatea ar fi esirii pe aliniere se va
respectivd aplicându-i o de 500-5000 putea admite mod provizoriu pe linia de
lei. sesie.
Art. - In zona I-a pe b-dele Elisabeta, Pentru locurile la literile a" b",
Academiei, Carol I, Ferdinand, Pache provizoratul va ce se vor
pescu, Independentei Domnitei, imprejmuirile pe ele.
vor fi de fer sau pe soclu de sau de Imprejmuirile in ocolul I II, desi provizorii,
cu balustradd sau alte motive arhiteeto- se vor face bune conditiuni, conform modelului
nice. Pe b-dul Catargiu piata Victo- admis de serviciul architecturii vor fi vopsite
se impune de fier pe soclu de zid sau culoare de ulei.
piatrá. Soclul gridajului va avea o de Art. 176. - Nu este permis a se face sau a su-
m. 60, a grilajului. cuprins prima de arbori la o
soclul, va fi de 2 metri. de m. 80 dela aliniere, fárá autorizatiunea prea-
Asemenea se va face grilaj vecini, pe o labilá a Primáriei.
retragere de 4 metri, soclul ocupând teren de o
dela ambii proprietari, grilajul se va CAPITOLUL XV
aseza pe linia de
Aceastá conditiune se va si actele de Puturi.
vânzare ale terenurilor comunale de pe aceastá
portiune. Art. 177. - Puturile nu sunt permise decât pe
Pe ambele splaiuri, podul Schitu unde nu existä canalizare de apá numai
reanu podul erban grilajurile se vor avizul serviciului sanitar al Comunei.
face de fier pe soclu de zid sau piatrá. Art. 178. - Cele ce se vor construi, vor fi
Pentru celelalte splaiuri, atât spre 4 m. din marginea exterioará pâná
apei spre abator, se vor permite la depärtare dela vecin 20 m. dela
muiri znrele de lemn, lucrat vopsit hasna sau grajd.
loare de ulei. Ele vor fi fäcute numai prin sondare
impermeabile,
In zona II (cartier de vile) ele vor fi de fier apá, iar putin stratul al 2-lea de
sau de zábrele de lemn date la rindea, pe soclu de apa se va scoate din ele numai pompa.
Art. 179. -
sau de beton armat, lásând goluri in pro- tiuni importante, Pentru industrie administra-
portia de putin 30 la repartizate uniform. putea face puturi spitale, etc., se vor
In zonele III, IV V se pot tolera zábrele de munei autorizatiunea a
lernn date la rindea, soclu. aceleasi conditiuni, dar cari pot servi
numai pentru industriale sau
Ináltimea a imprejmuirilor va fi de
mult 2 m., soclului de mult m. 20, Art. 180. - Se vor putea face puturi pe o
de parcuri, grádini publice cládiri monu- cale pentru necesitatea unui grup de
mentale, undo ele vor fi mai avizul sau cládiri,
misiunii speciale. aprobarea Primáriei.
Intre vecini se pot admite imprejmuiri de
lemn stâlpii pe CAPITOLUL XVI
partea proprictarului imprejmuirii.
muirile sunt de se executá Despre constructiuni. Autorizatiuni.
ambilor proprietari vecini, pantele de scurgere
a imprejmuirei vor fi ambele párti. Art. 181. - Pentru lucrare de construe-
Art. - Imprejmuirile vor fi per- tiune, de transformare, de reparatiuni sau de
stare, comuna având dreptul a face chel- prejmuiri, fie chiar vecini, proprietarul este
tueli de contul proprietarului. dator a cere dela
173. - Terenurile mari din zona IV se sectorului unde voeste a construi, pe un formular
pot imprejmui soclu de alte special ce se gáseste la registratura generalá.
teriale, excluzând sârma ghimpatä sau ma- La cererea autorizatiunii de constructie trans-
terial care ar putea jena circulatia. formare sau adAugire, solicitatorul va prezenta
174. - Imprejmuirile nereglementare se dovada dreptului de proprietate asupra terenului
vor desfiinta 6 luni dela decretarea sau consimtimântul proprietarului, form
regulament. tenticá.
Art. 175. - Se vor admite imprejmuiri Sub nici un motiv lucrárile nu se pot
zorii, aprobarea primarului Municipiului, te ca solicitatorul fie posesia actului propriu
urmdtoarele cazuri : zis al autorizatiuni.
a) Pentru Art. 182. - Autorizatiunile se vor libera
viran din tot cuprinsul ora- menul de 10 fixat de lege, socotit dela data
sului. când actele petitionarului sunt complet
b) Pentru locurile sau proprietátile comunale, gulá, conform art. 194.
judetene sau ale statului, cum pentru bi- Art. 183. care sá fa-

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL 15

constructiuni reparatiuni radicale, sau 10.000 lei aur, dar nu transformári de va-
transformdri, este a avea un arhitect care loare.
precum un cons- Constructorii arhitQcti, existenti pe tablou
tructor care execute lucrarea. la data punerei aplicare a prezentului regula-
Se excepteazd caracter pur ment, vor avea dreptul semneze pen-
industrial, ale planuri vor putea fi intocmite tru constructiuni zona IV la echivalentul
de ingineri ceia ce priveste partea pur in- a 5000 lei aur.
dustriald, partea atributiu- Art. 187. - Executarea constructiunilor, con-
nea arhitectului. form de cei drept, se va
Arhitectii inginerii nu vor putea face de constructori autorizati de Primdrie,
constructorii nu vor putea executa lu- conform dispozitiunilor de jos.
sunt tablourile de Inginerii arhitectii autorizati, pot
ingineri constructori, existente la Pri- executa constructiuni.
márie. Conductorii de publice conductorii ar-
Art. 184. - In vederea inscrierii pe tablourile hitecti, autorizati, pot executa
Primariei a celor drept categoriile respecti- la o valoare de 25.000 lei aur pen-
ve, primarul Municipiului va institui o cornisiune tru fiecare dar nu transformdri sau su-
din directorul sau un delegat al prapuneri de etaje de
superioare de arhitecturd, din doi delegati ai so- Constructorii, o de de pu-
cietdtilor de arhitecti din din directo- tin 5 ani, pot executa la o de
rul arhitecturei Primdriei Capita lei un con- 10.000 lei aur, nu suprapuneri de etaje sau
silier jurist delegat de consiliu. transformári de aceastá valoare.
comisiune va verifica titlurile arhitec- Drepturile se sensul
conductorHor de constructo- actualii constructori, cari nu sunt ingineri sau ar-
rilor cari cer inscrierea pe tabloul celor au- hitecti, pot executa constructii de importanta ce-
torizati, de a va putea revizui ce au executat la data votárii prezentu-
modifica acest propunand excluderea lui regulament, se constatá executiunea
ternporald a celor cari au dat de neres- este ireprosabild.
pectarea regulamentului. Art. 188. - Este oprit arhitectilor, conducto-
Comisiunea de mai sus, completatd un de- rilor constructorilor a semna prezenta
legat al politehnice din Bucuresti, un de- nei planuri cari vor fi fost intocmite realitate
legat al asociatiunei generale a inginerilor din de persoane, cari nu au acest drept, sub pedeapsa
directorul cadastrului din stergerii temporare de pe tablou,
Capita lei, va verifica titlurile inginerilor cari vor fi caz de recidivd.
planuri de constructiuni industriale Art. 189. - Se pot admite proiecte
arhitectilor, inginerilor, conductorilor de de arhitecti diplornati ai scoalelor, ale
publice, conductorilor arhitecti ror diplome se pot de superioard
torilor cari cer inscrierea pe tabloul celor au- de arhitectii
torizati de a executa constructiuni, seama existe reciprocitate
de indicatiunile date de asociatiunile profesionale,
va putea revizui modifica acest tablou pro- Art. 190. - de inceperea lucrárii, an-
excluderea temporald a celor cari au dat treprenorul, executiunea, va semna
de nerespectarea regulamentului. planurile intocmite de arhitect. In caz de inlocuire
Propunerea excluderii temporale de pe tablou, a antreprenorului, va semna el
nu se va face ca fi exer- responsabilitatea predecesorului.
citat dreptul de apärare. .. Art. 191. - Proprietarul, arhitectul, eventual
Art. 185. - Pe baza conforme ale inginerul constructorul sunt responsa-
misiunilor de mai sus, Municipiului va bili tot lucrárii de executarea
dispune inscrierea pe categoriile lucrári neconforme autorizatia obtinutá sau
pective a arhitectilor, inginerilor, conductorilor regulamentul general de constructiuni alinieri.
de arhitecturd a constructorilor sau excluderea Proprietarului i se va opri lucrarea, iar arhitec-
temporald. sau constructorul, vinovat, va fi sters
Art. 186. - Intocmirea planurilor de cei de pe respectiv timp de luni-3 ani,
gravitatea infractiunii, conformitate dispo-
drept se va face conform distinctiunilor de mai zitiunile art.
jos : Art. 192. -- Oricare proprietar ar cons-
Arhitecti diplomati si autorizati, pe tructiunea, reparatiuni radicale, sau transformdri,
blou la data punerei aplicare a prezentu- ca fie semnate de un arhitect
lui regulament, au dreptul a proiecte de de un constructor autorizat sau care ar
constructiuni de valoare tot cuprinsul o- autorizatiunea va fi oprit din
rasului.
Arhitectii stagiari, existenti pe la constructiunea iese din aliniere, se vor
data punerei aplicare a prezentului regula- desfiinta executate ; constructiunea
ment, vor avea dreptul a semna proiecte este pe dar contra regulamentului gene-
na III IV la echivalentul a 25.000 lei aur. ral sau a conditiunilor stipulate autorizatiune,
Conductorii de arhitecturd, diplomati auto- proprietarul este dator a se conforma acestui
rizati, existenti pe tablou la data punerii gulament sau acestor conditiuni, iar caz de
aplicare a prezentului regularnent, vor avea drep- posibilitate a pártile executate,
tul semneze pentru constructiuni, nu- form art. 75 al legii de unif.
mai eu parter zona IV, la echivalentul a Art. 193. - functionarii comunali

www.dacoromanica.ro
 16 MONITORUL COMUNAL

prevázuti art. 68 272 din legea de ad- pozitiunilor regulamentului, se vor aproba eliberân-
tehnici comunali poli- du-se autorizatiunea de constructiune, ce se
tienesti vor veghea la a con- vor taxele acestei aferente autorizatiunii
ditiunilor specificate aci. ce se vor pláti taxele de canal servi-
Ei au dreptul a cere li se prezinte autoriza- ciul uzinelor comunale.
tiunea spre a se asigura de stricta a dis- planurile nu vor fi conforme dispozitiu-
prezentului regulament. nilor regulamentului, proprietarul va primi modi-
In caz se construeste autorizatiune sau ce s'ar face de directiunea arhitecturii
cu depdsirea autorizatiunii, vor opri lucrarea, interesul salubritátii, al alinierii, al distributiunii
cheind proces verbal, conform legii vor referi planului altele ce s'ar crede de interes general.
administratiunii comunale. serviciul face rectificdri chiar pe planul
Art. 194. - Pentru scoaterea autori- prezentat, arhitectul solicitatorul autorizatiunii
zatiuni de constructiune, reparatiune sau vor declara au luat cunostintá de ele
mare, proprietarul se va prezenta directiunii se vor conforma intocmai.
dastrului din municipiului, cu planul Art. 196. - Când un proprietar va
neral de situatiune cotat, triplu exemplar, la autorizatiunea Primáriei si asentimentul
scara 1i5OO pe o de cel putin 13130, cu- arhitectului, sau pe o alta cea
toate constructiunile existente, numele rátatá cererea sa, dar cadrul regulamentu-
vecinilor proprietari, situatiunea lui, va plâti o de constructie care va fi de 5
cine chestionarul completat toate datele ori taxa de pedepsele specificate la
interesând terenul constructiunea proiectatd. art. 191.
planul chestionarul vor fi inapoiate proprietarul va construi autorizatiune
proprietarului corectate, verificarea la fata asentirnentul arhitectului, acesta din
locului, mult 10 zile prezentarea va putea fi pedepsit luarea drepturilor pe 6
Proprietarul va dela directiunea cadas- an, conform art. 184; cazuri grave
trului printr'o cerere timbratd, planul chiar a fi de pe tabloul arhitectilor autori-
chestionarul deja verificate la fata locului, in zati, de pedepsele specificate de art. 191.
care se va nivelul achitând chel- Art. 197. - Autorizatiunile sunt valabile pe tot
tuelile spesele de deplasare conf. art. 268 al le- conditiunea ca fie
gei de unif. in anul eliberdrii autorizatiunii fie
planul chestionarul sunt gásite de terminate mult doi ani dela obtinerea ei.
directiunea cadastrului conforme dispozitiunile durata este mai mare doi ani,
regulamentului, se vor trimite la comisiunea autorizatiunea se va viza din doi in doi ani.
care va decide. 198. - de constructiuni, transfor-
ele sunt gäsite conforme dispozitiunile reparatiuni radicale, de luerdrile
regulamentului, petitionarul se va prezenta ele terioare, nu vor putea 1 Martie
la registratura si la casierie, de unde nu vor putea fi continuate 15 Noembrie.
se va lua formularul de autorizatiune si coala
acelas de ordine ca pus la CAPITOLUL XVII
directiunea cadastrului pe chestionar. Despre reparatiuni transformäri
Toate aceste acte le va depune la directiunea
hitecturii, unde, mult 3 zile libere, i se va Art. 199. Pentru reparatiuni, transformäri
pe formularul special toate condi- de la constructiuni existente
tiunile ce trebuesc cládirea la Imprejmuiri la proprietarul este dator a
din de vedere al alinierii, cere autorizatiune dela mod
calcanelor, suprafetei libere, etc. pentru constructiuni noui, deamdnuntul
Acest formular va servi arhitectului pentru toate lucrdrile proectate.
cerea planurilor de constructiune art. Pentru imprejmuirile de lemn se va anexa o
195. de plan, indicând forma a proprie-
Art. 195. - Proprietarul va prezenta directiunii partea anume care se imprejmueste, lun-
arhitecturei pentru aprobarea definitivá gime a ei.
toarele planuri, cotate deslusit desenate, toate Art. 200. - In caz de reconstructiune,
in exemplare, pe hârtie fero-prusiatá sau sau prefacere proprietarul este dator a
fero-gelicd sau alt procedeu similar : serva totul prescriptiunile regulamentului de
1. Planul de situatie la de 0.005 m.; constructiuni.
2. Un plan de fundatiunilor; Art. 201. - enumdrarea reparatiuni-
3. etaj; se va constructiunea care se
4. 0 sectiune a cládirii indicarea are subsol sau mansardd, sunt locuite,
turei terenului nivelului apei ; etajelor, etajul sau etajele
5. Fatadele spre spre vecini din dreap- rora anume se fac reparatiunile radicale.
ta stänga. Art. 202. - La constructiunile esite din aliniere
Aceste din patru planuri vor fi la scara neresistente nu se permit nici un fel de repara-
0.01 m. tiuni, transformdri sau se
Unul din exemplarele plan va fi retragerea stabilitá prin planul de aliniere.
poiat proprietarului, iar al doilea- va fi trimis la Se excepteazd numai reparatiunile de ordin
directiunea cadastrului pentru verificarea nitar la latrine, hasnale canalizári.
terminare trecerea planul cadas- Art. 203. - Nici o imprejmuire nealiniatä nu se
tral. poate repara.
Aceste planuri, ce vor fi examinate de Art. 204. - La constructiunile esite din aliniere,
reetiunea arhitecturii vor fi conforme dis- sunt de zid solide, de cele situate

www.dacoromanica.ro
 17 MONITORUL COMUNAL

calea Victoriei, se pot autoriza urmAtoarele repa- d) Reparatiunile instalatiunilor existentelei; de

numai ce s'a apá, canal luminat pâná la o valoare de 1000
ratiuni simple de e) Dárâmárile de constructiuni interiorul
dovedit nu s'a mai fäcut reparatiuni ultimii
ani: curtii ;
a) Reparatiuni de pe in inte- f) Vopsirea imprejmuirilor asezate pe aliniere,
exterior, fárá a atinge cât de corpul a acoperisului fatadelor.
Pentru toate aceste lucrári se va aviza cu trei
zidáriei; zile de inceperea circumscriptiunea
b) Reparatiuni la ferestre, a se
suprafata fárá a atinge câtusi de putin corpul litieneascá respectivä primária.
Art. 211. - transformári inte-
zidäriei; rioare sunt considerate ca constructiune nouä,
c) Reparatiunile imprejmuire nu se 112 din valoarea
sau suportii; constitue o valoare mai mare
d) Lucräri de vopsitorie simplá.
existente, consideratá dela nivelul
Art. 205. - Pentru constructiunile, cari sunt pe rului pânä la nivelul tavanului ultimului etaj.
Art. 212. - Adausurile mai mici cele dela
aliniere, se permit reparatiuni. transformárile, se asimileazá,
Art. 206. - reparatiuni radicale sunt o- art. 202, precum
prite la casele supuse retragerii, chiar când ar fi platá de taxe, reparatiunilor radicale.
recunoscute ca solide stare, nu numai Art. 213. - Reparatiunile simple de
sunt permise la afará de cele insalu-
la partea supusá retragerii dar la bre cu cazier sau la cari urmeazá a se face cazier.
dire aflatá sub acoperamânt.
Art. 207. - Se considerd ca reparatiuni Art. 214. - Transformárile adáugirile se
reparatiune interioarä sau exterioarä, me- mit cu avizul conform al comisiunii speciale, la imo-
le, bilele sunt esite din aliniere, când ele sunt im-
a consolida cladirea, a temeliile, a orna-
menta, a tavanurile sau zidurile, a puse de salubritate sau când ele privesc
cuvânt rile calcanelor conformitate regulamentul.
felul existent al invelitorii ; Art. 215. - In az când proprietarul va fi dove-
destinate a spori durata valoarea casei. dit cá a executat alte de reparatiuni decât
deci aceastá categorie de reparatiuni autorizatiune, va fi oprit ime-
urmdtoarele : cele specificate
a) Consolidarea de zidárii temelii; diat din lucrare.
sau a unei mai mare fäcute contra dispozitiunilor din auto-
b) Refacerea rizatiune sau contra regulamentului, vor fi dárâ-
ca din acoperis; mate fárá judecatá, conform art. 75 din legea
Inlocuirea totalá sau a unei mai mare
iar cele conformitate cu regulamen-
ca din ;
tul vor fi supuse la taxe de 5 ori mai mari ca
d) Modificarea aticelor sau a ornamen-
täri vizibile din spre stradá care ar schimba as- legale.
pectul arhitectural al constructiunii ; CAPITOLUL XVIII
c) Inlocuirea sau adáugirea de grinzi supra-
Mäsuri de luat contra caselor insalubre existente
f) Scoaterea umezelei la ziduri, când cubul de
necesar nu de 100 sau un Art. 216. - Primarul, urma avizului consiliu-
sfert de metru cub de zidárie. lui de higiená salubritate publicá, va putea
Art. 208. - Reparatiunile radicale sunt per- pune proprietarilor caselor insalubre existente, in-
mise casele situate pe terenuri neconstructibile, lâturarea cauzelor de nesalubritate a locuintelor,
când ele se aflá retrase din aliniere la o prescriind termenul maxim pentru aducerea la in-
de cel putin 15 metri. deplinire a impuse.
Art. 209. - Prin transformAri adáugiri in El va putea ordona locuintele nesánátoase sá
teriorul cládirii se urmátoarele : se la Indeplinirea conditiunilor cerute
a) Deschideri de ferestre noui, precum chiar pentru totdeauna, cazul când aceste con-
sau micsorarea celor existente ; ditiuni nu se pot indeplini.
b) Schimbári aduse inträrilor, marchizelor, bal- Art. 217. Timp de un an dela publicarea re-
coanelor genere tuturor pártilor esite ale gulamentului de primarul va numi pentru fie-
constructiunii sau la fatada care grup al orasului o comisiune permanentá
(dacá este spre curte) ; de compusá din un 'consilier comunal, un
c) Infiintári desfiintári de ziduri arhitect, un inginer un medic, comisiune care,
despártituri; sotitá de un ofiter de politie, va vizita casele insalu-
d) Transformdri de camere de locuit bre, fie din cauza construetiunii defectoase, fie
ateliere invers, general transformárile din cauza aglomeratiunii, fie din motive de higiená,
de destinatie a camerelor; vor constata cauzele vor propune
c) Transformdri infiintári de mijloacele de indreptare sau vor casele care
f) de luminatoare sau schimbári, cau- urmeazá a fi dArâmate. Constathrile fácute de
zate de instalarea de ascensoare ; misiune aprobate de primar, fac credintá depli-
g) de imprejmuiri de lemn; fata consiliului de higiená sunt executorii
h) Constructiuni de soproane, cotete unei somatiuni comunicate cu 15 zile
pavilioane de lemn; proprietarului imobilului.
i) Constructiunile de latrine puturi. Comunicárile sunt valabile ele se fac la
Art. 210. - Sunt scutite de autorizatiuni : miciliul proprietarului, dacá proprietarul locueste
a) Luerárile de vopsitorie interioard; in oras, sau la imobilul cauzá, proprietarul
b) Consolidarea imprejmuirilor vecini, locueste alt oras.
trucât nu se schimbä sau suportii; In cazul când proprietarul locueste o-
c) Pavarea nivelarea curtilor; unde se imobilul. se va

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL COMUNAL 18

face la adresa cererea sa sau la aceea pe scânduri locul unde se face dArâmarea, conform
care circumscript,dunea politioneased o gAseste, sau dispozitiunilor arätate la cap. XI.
la imobilul chestiune, cazul când se cu- Art. 221. - Toate cheltuelile ce s'ar ocaziona
noaste domiciliul. primäriei prin executarea, contul proprietarului,
Art. 218. In cazul constatkii unui a lucrkilor ce cad sarcina sa, vor fi date debit
iminent, evacuarea se va face imediat. perceptiei comunale respective, care le va executa
celelalte cazuri de evacuare, pentru pe baza legii de urmärire.
In creantä va avea rang imediat
salubritate de evacuarea se va creanta privilegiatá a statului, a fi nevoie de
face un aviz cu cel putin trei o inscriptiune specialá.
de termen, cu formele legale.
Art. - Când o cu cáderea CAPITOLUL XIX
partialä sau proprietarul, avi2ul comi- Locuirea caselor noui
siunii dela art. 216, este dator a lua urmkoarele
dispozitiuni : Art. 222. - construitä din nou nu se
va putea locui deck terminarea complectä a
a) este pe aliniere sau din aliniere nu mai curând de cinci luni dupä termi-
o va repara conform regulamentului de construe- narea zidáriei douá luni
tiuni sau o va si reface ; tencuelilor interioare, ele s'au terminat
b) A o repara punând-o pe aliniere, este nainte de 1 Septembrie patru ele s'au
retragerii, aceasta altá despágubire terminat aceastá
decât pentru terenul ce trece peste legiuita de prima ocupare a caselor construite
tragere. din nou, proprietarul va incunostiinta
proprietarul nu se conformeazA acestor care va räspunde termen de zile.
dispozitiuni el nu va fi prezentat primAriei, In lipsa se va considera cá
termen de 8 zile, o contestatiune zatiunea este acordatá.
contra somatiunii de efectuare a luerkilor indicate Art. 223. - Aceste dispozitiuni se vor aplica
de comisiune, primária va fi in drept a o in caselor cari, desi n'au fost construite din nou, au
contul proprietarului, trei zile libere dela fost reparate radical.
mirea unei a doua somatiuni. Art. 224. - In caz de nerespectarea dispozitiu-
Art. 220. - Nicio de cládire la stra- nilor din articolul precedent, autoritatea
nu se va face deck dupä ce se va anunta va putea dispune inchiderea locuintelor pe timpul
se va fi obtinut aprobarea dela necesar art. 222.
pitalei. Proprietarul va fi obligat a lua mäsurile de Art. 225. - Contravenientii la acest regulament
atât ziva noaptea, cu nu vor putea opune prescriptiunea.
Urmeazá la art. (la I-a, va ,,Monitorul Comunal"
Nr. 5 dela 29 1928.

Copie avizul Consiliului Superior Ad-tiv .

Copie adresa Nr. 19204 din 8 Oct. 1927 Nr. 2108 din dela 1 Octombrie 1927
a Ministerului de Interne
Asupra adreselor d-lui Ministru de Interne Nr.
7527 16642 din 1927, prin care se cere avizul
consiliului privinta proectului de regulament,
Domnule Primar, pentru constructiuni alinieri al municipiului Bu-
vedere asupra acestui proect de re-
Referindu-ne adresei Dvs. Nr. 1517811893 gulament s'a luat avizul Consiliului Technic
perior ;
A1927, avem onoare a face cunoscut minis- Având vedere Incheerile consiliului general
terul, potrivit dispoz4iunilor art. 270 din legea al municipiului Bucuresti Nr. 14 din 5 Martie
pentru unificarea administrativá pe baza avizu- 29 din 14 a. prin care se totul
lui Consiliului Superior Administrativ Nr. 2108 proectul chestiune ;
din 1927, de pe care va copie, aprobá Considerând din de vedere administrativ,
zisul proect poate fi aprobat potrivit dispozi-
proectul de regulament pentru constructiuni tiunilor art. 270 din citata lege.
al acelui municipiu. Pentru aceste motive,
Tot odatä facem cunoscut, Consiliul,
duceti la indeplinire dispozitiunile ultimelor In art. 11 5 din legea sa ;
aliniate ale susmentionatului articol. aviz, ca proectul de regularnent al minicipiu-
lui Bucuresti pentru constructiuni alinieri poate
fi Incuviintat astfel cum s'a votat de consiliul
p. Ministru, Budurescu. sedintele dela 5 Martie 14 Aprilie a.
Al. Coandá, N. Cerkez, M. Minovid,
p. Director general, C. Caloianu M. Grigorescu, M. M. Petrescu, Obrocea.
Secretar, C. Spirescu..

www.dacoromanica.ro