Strategia Comunei Cochirleanca

DECEMBRIE 2008
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA, JUDEŢUL BUZĂU
Mulţumiri
Dorim să mulţumim tuturor celor care au participat, sub o formă sau alta, la unele
etape ale procesului de elaborare a Strategiei de dezvoltare locală:
 Domnului Primar Roşca Ion

 Domnului Viceprimar Nicolai Ion
 Liderilor de opinie din comuna Cochirleanca
Editat de S.C. „KRISTAL CONSTRUCT” S.R.L.-BUZĂU

Telefon / Fax: 0238/__________; e-mail:
2
CUPRINS
I. INTRODUCERE
o Contextul elaborării Strategiei şi descrierea procesului
o Abordarea şi actorii implicaţi
o Principiile de abordare a dezvoltării locale
o Rezultatele procesului de planificare strategică participativă: Strategia de
dezvoltare durabilă locală a comunei 2008-2013
II. STUDIU DIAGNOSTIC PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI

POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ LOCALĂ –CARTEA ALBĂ
A COMUNEI COCHIRLEANCA
o Date generale
o Scurt istoric
o Comuna în sistemul local şi zonal de aşezări
o Resurse umane
o Activităţi economice
o Administraţia publică
o Resurse naturale
o Resurse fizice şi de producţie
o Resurse financiare
o Mediul extern
o Concluzii
o Ancheta de opinie
III. ANALIZA SWOT PENTRU COMUNA COCHIRLEANCA

o Resurse umane şi sociale
o Resurse financiare
o Resurse construite şi de administrare
o Resurse naturale / economice
IV. VIZIUNEA ASUPRA DEZVOLTĂRII LOCALE A COMUNEI

COCHIRLEANCA 2008- 2013
V. DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI

COCHIRLEANCA 2008-2013
VI. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE DEZVOLTĂRII DURABILE A

COMUNEI COCHIRLEANCA 2008-2013
o Obiectivele strategice pe domenii de dezvoltare
3
VII. PRIORITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII DURABILE A COMUNEI

COCHIRLEANCA 2008-2013
o Programe şi proiecte prioritare în domeniul Infrastructură tehnico – edilitară
şi socială
o Programe şi proiecte prioritare în domeniul Activităţi economice locale
o Programe şi proiecte prioritare în domeniul Mediu şi resurse naturale
o Programe şi proiecte prioritare în domeniul Resurse socio - umane
VIII. SURSE DE FINANŢARE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE

DEZVOLTARE A COMUNEI COCHIRLEANCA 2008-2013
IX. STRUCTURA DE SPRIJIN PENTRU IMPLEMENTAREA,

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI
X. PROGRAME ŞI PROIECTE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI

COCHIRLEANCA 2008 - 2013
I. INTRODUCERE
Contextul elaborării Strategiei şi descrierea procesului

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România beneficiază de asistenţă
financiară prin intermediul instrumentelor structurale (fonduri nerambursabile), în
valoare de aproximativ 28 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.
Aceste fonduri sunt acordate în virtutea criteriului de convergenţă, criteriu ce
prevede eliminarea decalajelor existente între regiunile ţării, armonizarea cu
standardele europene din punct de vedere economic şi social, îmbunătăţirea calităţii
vieţii şi a mediului.
De la caz la caz, valoarea finanţării nerambursabile poate fi cuprinsă între 50-100%
din valoarea investiţiei pentru activitatea respectivă, diferenţa fiind contribuţia
beneficiarului.
Absorbţia acestor fonduri, la care se adaugă contribuţia Guvernului României, este
în mare masură condiţionată de:
 capacitatea viitorilor beneficiari de a prezenta programe de dezvoltare
argumentate şi coerente, care răspund problemelor critice şi priorităţilor de
dezvoltare de la nivel local,
 capacitatea de realizare de parteneriate care să asigure corelarea iniţiativelor
locale şi inscrierea în priorităţile de dezvoltare regională şi naţională,
 capacitatea de pregătire a proiectelor şi capacitatea managerială pentru
implementarea cu succes a acestora.
4
Strategia de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca a fost

elaborată în vederea creşterii capacităţii de planificare şi parteneriat a membrilor
comunităţii locale, întărind astfel capacitatea de absorbţie a fondurilor europene la
nivel local, printr-o abordarea inovativă cu obţinerea următoarelor rezultate:
identificarea şi promovarea intereselor reale ale comunităţii locale,
promovarea dialogului social şi îmbunătăţirea comunicării între toţi actorii
dezvoltării de la nivelul comunităţii locale,
implicarea activă a actorilor de la nivel local în procesul decizional legat de
viitorul dezvoltării comunităţii şi în iniţierea de proiecte,
corelarea iniţiativelor şi strategiei locale cu cele de la nivel judeţean şi
regional,
asumarea responsabilităţilor şi consolidarea relaţiilor de colaborare între
actorii de la nivel local şi judeţean în vederea creşterii şanselor de accesare a
fondurilor europene.
5
Abordarea şi actorii implicaţi

Metodologia de elaborare a Strategiei este prezentată schematic în tabelul următor:
Informarea Cetăţenilor
Studiu diagnostic - Cartea Albă
Situaţia comunei Analiza SWOT
Percepţia cetăţenilor – Ancheta de opinie
Identificarea Problemelor
Procesul Participării Publice

E1-Crearea unor Grupul şi Echipa de Ancheta de opinie
instrumente planificare strategică
instituţionale
E2 - Identificarea nevoilor, problemelor şi Analiza SWOT

cauzelor
Descrierea stării actuale a comunităţii – probleme,
cauze, efecte, oportunităţi
E3 – Elaborarea viziunii în perspectiva anului Viziune şi direcţii

2013 şi stabilirea direcţiilor strategice de strategice
dezvoltare
E4 – Formularea obiectivelor strategice Obiective strategice
E5 – Idei de programe şi proiecte prin care vor fi Analiza Câmpului de

„atacate” ţintele, analiza compatibilităţii cu Forţe
viziunea şi cu obiectivele strategice
E6 – Concretizarea Strategiei şi a Planului de Dezbaterea şi

acţiune; adoptarea
Strategiei şi a
Planului de
acţiune
Implementare Condiţii de implementare

Monitorizare şi evaluare
Strategia de dezvoltare durabilă este rezultatul unui proces complex de analize,

dezbateri şi lucru în plenul Grupului de planificare strategică participativă şi în
cadrul Echipei de planificare strategică, facilitate de experţii firmei de consultanţă,
care a avut următoarele etape:
I. Procesul de culegere de date şi informaţii,
informaţii în cadrul căruia au fost colectate:
6
A. Date cantitative privind profilul comunităţii (teritorial, demografic,

ocupaţional, instituţional, servicii etc.) din diversele surse de la nivel
local şi judeţean,
B. Date calitative privind percepţia populaţiei referitor la problemele cu
care se confruntă comunitatea, prin realizarea unei Anchete de opinie.
Datele obţinute au fost procesate şi interpretate în cadrul unui document intitulat
„Cartea Albă a comunei – Studiul diagnostic privind situaţia existentă şi potenţialul
de dezvoltare durabilă locală”.
locală”
În cadrul acestei etape a rezultat şi componenţa Grupului de planificare strategică
participativă, precum şi a Echipei de planificare strategică, formate din liderii de
opinie locali.
Procesul participativ de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă şi de luare a

deciziei privind viitorul comunei, prin care actorii locali – Grupul de planificare
strategică şi Echipa de planificare, pe durata a 5 zile de lucru intens, au
parcurs logica unui proces de planificare strategică:
– S-a pornit de la stabilirea unei
înţelegeri comune a situaţiei
existente,
existente pe baza docu-
mentului „Cartea Albă a comunei
– Studiul diagnostic privind
situaţia existentă şi potenţialul de
dezvoltare durabilă locală”.
locală S-au
identificat şi analizat problemele
şi oportunităţile şi s-au definit,
prin consens, problemele majore
prioritare şi oportunităţile care pot
fi fructificate pentru soluţionarea
acestor probleme.
- S-a definit situaţia dorită în 2013 (viziunea de dezvoltare durabilă a
comunei, aşa cum va arăta aceasta în anul 2013),
2013 din care au rezultat 4
direcţii strategice de dezvoltare durabilă ale comunei (Infrastructură
tehnico – edilitară şi socială, Activităţi economice locale, Mediu şi resurse
naturale, Resurse socio – umane), aflate în concordanţă cu datele şi
indicatorii definiţi prin Studiul diagnostic „Cartea Albă” şi cu percepţia
populaţiei privind problemele majore.
– S-au identificat căile şi modalităţile care conduc la realizarea viitorului
dorit pentru fiecare domeniu strategic, adică pachetele de programe şi
proiecte care rezolvă problemele majore cu care se confruntă comuna .
– S-a creionat planul de implementare, definind responsabilii de iniţierea
proiectelor, s-au identificat roluri şi capacităţi de implicare, şi s-a propus o
7
structură de sprijin pentru implementarea, monitorizarea şi

evaluarea Strategiei.
Strategiei
Procesul de consultare a comunităţii a demarat cu 2 săptămâni înainte de începerea
activităţii Grupului de planificare strategică participativă pentru elaborarea
Strategiei de dezvoltare durabilă, prin desfăşurarea unei anchete de opinie pe un
eşantion reprezentativ de __ persoane din localităţile componente, datele obţinute
fundamentându-le pe cele obţinute în cercetarea cantitativă.
Astfel, la întrebarea „Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme cu
care se confruntă cetăţenii din comuna dumneavoastră?”, aceştia au identificat
patru probleme principale:
• Drumuri neasfaltate/ nepietruite

• Lipsa unui sistem de canalizare şi extindere sistem alimentare cu apă
• Lipsa sistem de alimentare cu gaze
• Lipsă locuri de muncă
Pe parcursul procesului de elaborare a Strategiei au fost implicaţi direct în Grupul

de planificare strategică şi în dezbateri 30 actori locali, factori de decizie din
administraţia publică locală şi reprezentanţi ai sectorului neguvernamental şi
privat, cu atribuţii în dezvoltarea teritoriului şi a infrastructurii, în activităţi
economice, în problematica socială şi protecţia mediului, din următoarele instituţii
şi organizaţii:Primăria comunei – primar, viceprimar, secretar şi personal din
aparatul de specialitate al primarului
• Consiliul Local Cochirleanca – consilieri locali
• Alte instituţii locale – medici, profesori, poliţişti
• Cetăţeni
• Întreprinzători locali
8
3% 3%
13%
39%
3%
39%
APL CETĂŢENI ÎNVĂŢĂMÂNT SECTOR PRIVAT POLIŢIA SĂNĂTATE
Principii de abordare a dezvoltării durabile locale
1. Înscrierea Strategiei în priorităţile naţionale şi regionale

Abordarea dezvoltării durabile locale a comunei a ţinut cont de priorităţile
naţionale de dezvoltare, definite prin Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013
(PND), Planului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 al României (PNDR),
Orientările Strategice Comunitare (OSC) şi Liniile Directoare Integrate ale Uniunii
Europene pentru Creştere Economică şi Locuri de Muncă:
 Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene
 Îmbunătăţirea pe termen lung a economiei româneşti
 Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman
 Construirea unei capacităţi administrative eficiente
 Promovarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate, prin crearea condiţiilor
de dezvoltare a teritoriilor rămase în urmă
Modul de structurare a programelor şi a proiectelor a urmărit, de asemenea,
înscrierea în Planul de Dezvoltare Regională 2007 – 2013 a Regiunii de Dezvoltare
Sud-est.
2. Promovarea unei dezvoltări integrate
Abordarea dezvoltării locale a urmărit integrarea şi corelarea soluţiilor propuse
pentru domeniile prioritare de dezvoltare ale comunei: domeniul activităţi
9
economice locale, domeniul infrastructură tehnico – edilitară şi socială, domeniul

mediu şi resurse naturale şi domeniul resurse socio – umane.
umane
Acest lucru este reflectat în faptul că obiectivele strategice propuse pentru fiecare
domeniu de dezvoltare sunt coerente şi corelate, şi mai mult, se sprijină reciproc şi
contribuie la realizarea viziunii comune privind viitorul durabil al comunei:
realizarea de schimbări pozitive, economice şi sociale, integrate în
efortul de protejare a mediului înconjurător.
înconjurător
3. Punerea în valoare a resurselor locale
Dezvoltarea locală a fost abordată ca un proces prin care se urmăreşte
identificarea, mobilizarea şi coordonarea folosirii resurselor locale, adesea
subevaluate şi nefolosite la întregul lor potenţial.
Promovarea unicităţii şi a specificului local a fost urmărită simultan cu stimularea
capacităţii de inovare şi adaptare la contextul şi oportunităţile prezente, cu
diversificarea ofertei de produse şi servicii, şi cu creşterea valorii adăugate a
produselor şi serviciilor produse local şi destinate consumatorilor din afara
localităţii.
Valorificarea potenţialului local are în vedere administrarea eficientă, transparentă
şi responsabilă a bunurilor publice: infrastructură şi echipamente, spaţii publice
inclusiv patrimoniului natural şi cultural care trebuie pus în valoare, dar, în acelaşi
timp protejat şi păstrat pentru generaţiile viitoare. Valorificarea resurselor
înseamnă utilizarea acesora sub formă de capital pentru dezvoltarea economică şi
socială.
4. Participare şi parteneriat în rezolvarea problemelor
prioritare/realizarea obiectivelor comune
Ideea fundamentală care a stat în centrul procesului de elaborare a Strategiei de
dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca a fost participarea şi
parteneriatul actorilor locali în vederea stimulării şi dezvoltării de activităţi
care să conducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii celor care trăiesc în comună,
inclusiv a celor săraci şi marginalizaţi.
Această abordare se bazează pe ideea capitalului social, ca factor esenţial în
dezvoltare, care explică succesul procesului de dezvoltare pe baza capacităţii
actorilor locali de a se implica în proces şi de a influenţa formularea politicilor
publice din diverse domenii.
În cadrul dezbaterilor din cadrul Grupului de planificare strategică participativă s-a
acordat atenţie:
cantităţii şi calităţii interacţiunilor dintre participanţi, grupuri şi instituţii
creşterii nivelului de încredere şi toleranţă
construirii spiritului de asociabilitate şi conştientizării nevoii de coeziune

socială
10
Pe parcursul procesului de elaborare a Strategiei s-a urmărit realizarea participării

şi stimularea parteneriatelor prin următoarele instrumente:
 Cooptarea tuturor celor interesaţi să participe la evenimentele şi activităţile
organizate în vederea elaborării Strategiei, prin acţiuni locale de informare;

 Consultarea actorilor locali pentru identificarea problemelor majore cu care
se confruntă comuna şi identificarea percepţiilor privind şansele de
dezvoltare ale comunei;
 Implicarea directă în procesul de luare a deciziilor a peste 30 de persoane.
Rezultatele procesului de planificare strategică participativă: STRATEGIA

DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI
COCHIRLEANCA
Rezultatele procesului de planificare strategică participativă sunt concretizate în
prezentul document şi în anexele sale. În acest document sunt cuprinse:
 Analiza mediului intern şi extern al comunei
Analiza SWOT a comunei a fost dezbătută şi adoptată de către Grupul de
planificare strategică participativă. S-au utilizat datele şi informaţiile conţinute
în „Cartea Albă a comunei – Studiul diagnostic privind situaţia existentă şi
potenţialul de dezvoltare locală” ce conţine şi Chestionarul privind percepţia
locuitorilor din comună referitor la starea actuală a comunităţii, şi în plen s-a
efectuat şi o prioritizare a problemelor de soluţionat şi a oportunităţilor de
fructificat pentru dezvoltarea viitoare a comunei .
 Viziunea de dezvoltare a comunei pentru perioada 2008 - 2013
Întâlnirea de lucru dedicată elaborării viziunii de dezvoltare au schiţat viitorul
dorit al comunei. În plen, cu sprijinul angajaţilor din cadrul firmei de
consultanţă, rezultatele Grupului de planificare strategică participativă s-au
analizat şi dezbătut şi, prin integrarea tuturor ideilor, s-a elaborat Viziunea de
dezvoltare a comunei Cochirleanca pentru perioada 2008-2013, care a fost
adoptată de către participanţi prin consens. În cadrul viziunii au fost identificate
4 direcţii strategice prioritare de dezvoltare ale comunei .
 Obiectivele strategice de dezvoltare locală
Întâlnirile următoare de lucru ale echipei de planificare din cadrul Grupului de
planificare strategică participativă s-au concentrat pe determinarea obiectivelor
strategice de dezvoltare ale comunei, corespunzătoare fiecărei direcţii strategice.
Rezultatele au fost dezbătute şi analizate în plenul şi, prin consens, au fost
adoptate obiectivele finale.
 Programe şi proiecte de dezvoltare
Urmând aceeaşi metodologie de lucru, în următoarele întâlniri de lucru s-au
identificat priorităţile de dezvoltare ale comunei, rezultând, în cadrul fiecărui
obiectiv strategic, idei de programe şi proiecte importante, realiste, fezabile şi
care implică angajamentul asumat al factorilor de decizie şi al membrilor
comunităţii.
11
 Structura de sprijin pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiei

În cadrul ultimei întâlniri de lucru, membrii Echipei de planificare, ca
reprezentanţi ai autorităţilor locale, instituţiilor, sectorului privat sau ai
grupurilor de cetăţeni, şi-au negociat roluri şi responsabilităţi, rezultând şi o
propunere de înfiinţare a unui Comitet local pentru implementarea,
monitorizarea şi evaluarea Strategiei de dezvoltare durabil de către firma de
consultanţă, angajată în baza unui contract de prestări servi ă a comunei .
 Documentul final a fost redactat şi completat cii, cu tipuri de indicatori de
succes ai implementării Strategiei şi cu posibile surse de finanţare ale
programelor şi proiectelor din cadrul Strategiei.
12
II. STUDIU DIAGNOSTIC PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI

POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ LOCALĂ - CARTEA ALBĂ A
COMUNEI COCHIRLEANCA
DATE GENERALE
Comuna Cochirleanca este aşezată în partea de Est a judeţului Buzău,
Teritoriul administrativ al comunei Cochirleanca are o suprafaţa totală de 7826 ha.
şi cuprinde un număr de 5 localităţi: localitatea reşedinţă-satul şi un număr de 4 sate
aparţinătoare: Boboc, Roşioru, Gara Boboc,Tîrlele .
Satul resedinţă de comună este străbătut de DJ 220, care este şi principala arteră de
circulaţie a comunei. Pe acelaşi drum sunt înşiruite satele Boboc şi Tîrlele.
Drumurile săteşti de pe raza teritorială a comunei asigură legătura cu DJ 220, DC
14, DC 136 şi DC137. Satele sunt aşezate la altitudini cuprinse între 70 m şi 120 m.
Cel mai jos este situat satul Cochirleanca. Altitudinea maximă se regăseşte în satul
Gara Boboc.
Coordonatele geografice ale localităţii sunt: 45 0 12’38’’latitudine nordică şi 27 0
02’11’’ longitudine estică.
Comuna Cochirleanca se învecinează cu:
- comuna Ziduri şi Balaceanu cu o populaţie de 4730 locuitori, respectiv de
1806 în partea de nord;
- judetul Brăila , cu o populaţie de _______ locuitori la est;
- comunele Săgeata şi Vadu Paşii , cu o populaţie de 5203 locuitori, respectiv
de 9472 locuitori în partea de sud;
- comuna Poşta Cîlnău , cu o populaţie de 5918 locuitori la vest.
Ocupaţiile principale ale locuitorilor sunt: creşterea animalelor, agricultura, în

special cultivarea legumelor şi a cerealelor, dar şi a pomilor fructiferi.
Principalele activităţi economice: comerţul şi transportul de mărfuri şi persoane
Nr. Populaţie * Populaţie * Populaţie **

Localitate (sat)
crt. 1992 2002 2007
1. Cochirleanca 2722 2830 2864
2. Boboc 1655 1800 1820
3. Rosioru 767 770 781
4. Gara Boboc 233 322 340
5. Tarlele 76 72 70
6.
7.
*
Date recensământ 1992, 2002
13
** DJS Buzau, Primăria Cochirleanca, date la 01.01.2007
Relieful
Suprafaţa comunei se suprapune zonei de câmpie, cu înălţimi medii de peste 100 m.
Comuna Cochirleanca este încadrată de Câmpia Râmnicului .
Campia Rămnicului are o inclinare generala dinspre nord-vest spre sud-est pentru
ca uscatul s-a format urmand directia de scurgere a Lacului Cuaternar.
Aceasta campie a fost supusa proceselor de eroziune eoliana si fluviatila
fragmentand teritoriul comunei de mai multe văi : spre sud-est , valea Costeiu şi
spre nord-est , valea Cochirleanca si Socariciu.
Aceste văi sunt scurte, de cele mai multe ori sunt ocupate de ape temporare.
Resursele subsolului şi solului

Ca importante resurse ale solului sunt de menţionat gazele de sonda ( Roşioru) şi
apele freatice.
Vegetaţia
Vegetaţia este specifică zonei de campie in subdiviziunea silvostepei sudice care
prezinta aici o extindere mai redusa ; predominante sunt : plantele de uscaciune
( paius, firuta ,pelin , pir gros ) ; in zona marginala a iazului Roşioru creste : stuful,
rogozul, papura , cucuta, izma de balta.
Fauna
Fauna este reprezentată de animale ca: popandaul, harciogul, soarecele de

camp,orbetele, vulpea.
Dintre pasari mentionam: ciocarlia de camp, prepelita,,graurul, prigoria , fasa de
camp.
Reptilele sunt reprezentate de soparla de stepa,soparla de camp
Solurile dominante din această zonă sunt cernoziomurile.
14
Clima
Din punct de vedere climat comuna Cochirleanca se inscrie in climatul temperat
continental caracterizat prin temperaturi medii anuale de 10,5 grade
Celsius,evapotranspiratie ridicata ceea ce face ca in zona sa sa se remarce fenomene
de roua pe timp calduros si furtuni de grindina.Cantitatile medii anuale de
precipitatii sunt de circa 500 mm/an iar numarul de zile cu zapada sunt de
aproximativ 50 pe an.
In zona comunei Cochirleanca vanturile au o directie predominanta pe directia
nord ( 25 %) si nord-est ( 20%) datorita curburii arcului carpatic si reliefului deschis
in aceste directii.
SCURT ISTORIC
Pe teritoriul satului Rosioru au fost descoperite urme materiale specifice culturii

Santana de Mures ( sfarsitul sec.III – mijlocul sec.V), purtatorii acestei culturi
amplasandu-si locuintele pe terase in apropierea cursurilor de apa.
Prima atestare documentara se refera la un sat disparut numit in documente
Tampeni, localizat pe teritoriul actualei comune Cochirleanca, dateaza de pe
vremea domniei lui Mircea Ciobanul printr-un hrisov datat cu probabilitate 1548-
1552.
Pe la 1820, localitatea apare în înscrisurile vremii sub numele de Găgeanul şi apoi
se mai aminteşte într-un document datat 1839. Pe fostul “Drum al fierului” şi
“Drum al Bogdanului” identificăm astăzi satele componente: Cochirleanca, Boboc,
Gara Boboc, Roşioru şi Târlele. Se spune despre satul Boboc că a luat naştere la
1848, când un mocan vrâncean, pe nume Radu Boboc, a coborât cu turmele de oi şi
s-a stabilit pe actuala vatră a satului. Biserica din localitate, cu hramul
“Sf.Împăraţi” a fost construită în anul 1856, prin grija boierului Creţulescu.Lăcaşul
a fost renovat între 1911-1912. În 1932, la Cochirleanca este ridicată Biserica
“Înălţarea Domnului”. Satul Roşioru s-a înfiinţat după reforma agrară din 1864,
când ţăranii împroprietăriţi s-au stabilit şi au format o vatră de sat pe aceste locuri.
Moşia Boboc, 8.000 de pogoane, a fost cumpărată în anul 1880 de Ion( Iancu)
Marghiloman, tatăl renumitului politician Alexandru Marghiloman.
De această comună sunt legate numele a două personalităţi buzoiene. Este
vorba despre profesorul şi istoriograful Constantin Gh. Dumitrescu, născut în
1898. El este cel care, la 29 iulie 1934 a înfiinţat la Buzău, pe bulevardul Gării
nr.34, în casele Sibiceanu, Muzeul etnografic regional. A fost preşedintele
Societăţii de turism “Siriul” şi preşedinte al asociaţiei culturale Prietenii muzeului
regional al Buzăului, înfiinţat în 1934. A întreprins cercetări de geografie şi istorie
locală, ale căror rezultate au fost incluse în lucrările “Oraşul Buzău, studiu
monografic” şi manuscrisul în 27 de volume “Material documentar privitor la
istoria oraşului Buzău” – aflat în prezent la Direcţia arhivelor naţionale din Buzău.
O altă personalitate dată naţiunii de comuna Cochirleanca este arhiepiscopul
Teofil Ionescu, născut la 14 octombrie 1894 în localitatea Bobocu. Doctorand în
teologie la Paris, el este întemeietorul Asociaţiei creştini-ortodoxe Patriarhul
15
Miron, apoi arhimandrit şi superior al Bisericii ortodoxe române din Paris (1939-
1945), preot la diferite parohii române din S.U.A. şi Canada şi episcop titular la
Sevres. La 26 aprilie 1972 este primit ca membru al Sfântului Sinod, iar în 1974
este ridicat la treapta de arhiepiscop. Moare la Paris în 1975.
Gheorghe Gh. Dunka (1906-1974) – fiul senatorului şi deputatului Gheorghe I.
Dunka. Absolvent al Facultăţii de Drept, a fost avocat pledant la Judecătoriile din
Buzău şi Beceni. A construit un local de şcoală la Cochirleanca, în perioada în care
se retrăsese la moşia părintească de la Bălăceanu.
Medelnicerul Scarlat Hrisoscoleu-Mateescu (mai târziu şertar), întemeietorul
ramurii buzoiene a familiei Hrisoscoleu, a deţinut moşii la Cochirleanca, pe la
1729-1752.
Eliza - fosta soţie a lui Alexandru Marghiloman, recăsătorită cu Ion I.C.
Brătianu - a primit moştenire moşia Ziliştea-Cochirleanca. Această moşie,
împreună cu cea de la Zoiţa-Costieni, a fost expropriată în anul 1923.
COMUNA ÎN SISTEMUL LOCAL ŞI ZONAL DE AŞEZĂRI

Rolul teritorial al comunei şi relaţii teritoriale
Teritoriul comunei este străbătut pe o distanţă de ______ km de DJ 220 drum
nemodernizat.
Drumul comunal DC 14, accede dinspre comuna _______ şi drumul comunal
DC____ (lungime aproximativ 1,9 km, nemodernizat) spre localitatea ____, sunt
căile de legătură cu comunele din vecinătate. De asemenea, prin drumuri săteşti
nemodernizate
O distanţă de 8 km desparte comuna Cochirleanca de DE 85 Buzău – IAŞI,
principala axă de legătură a judeţului cu centrul şi nordul ţării.
Comuna Cochirleanca se află la o distanţă de 22 km de municipiul Buzău şi 25 km
de municipiul Râmnicu Sărat, cele mai apropiate centre urbane.
De asemenea, comuna _______ se află la o distanţă de cca. 23 km. de calea ferată
Buzău – ____, cea mai apropiată staţie CFR fiind Bobocu.
16
RESURSE UMANE
Comuna Cochirleanca este una dintre cele 82 comune ale judeţului Buzău.
Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional – Secţiunea a IV- a Reţeaua de localităţi, cu modificările ulterioare, comuna
Cochirleanca cuprinde o localitate de rangul IV- satul Cochirleanca şi 4 sate de
rangul V.
Elementele şi nivelul de dotare ale localităţilor rurale de rang IV redate mai jos:
Dotările minime obligatorii necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul
comunei respective sunt:
- sediu de primărie;
- grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială;
- dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;
- poştă, servicii telefonice;
- sediu de poliţie şi de jandarmerie;
- cămin cultural cu bibliotecă;
- magazin general, spaţii pentru servicii;
- teren de sport amenajat;
- parohie;
- cimitir;
- staţie/haltă C.F. sau staţie de transport auto;
- dispensar veterinar;
- sediu al serviciului de pompieri;
- puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor;
17
- alimentare cu apă prin cişmele stradale.
Structura pe vârste şi sexe a populaţiei în anul 2005

Populaţia după Populaţie Grupe de vârstă
sexe totală 0-15 % 16-40 % 41-60 % Peste %
60
2
19,9 21,1 38,6
5791 1156 1222 1173 0,2 2240
6 0 8
TOTAL 6
Sursa: INS,
Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002
Structura pe vârste a populatiei în anul

2005
Peste
60 2240
41-60
1173
16-40
1222
TOTAL
0-15
Populatie
1156
total
5791
0
1000 2000 4000 6000
18
Analizând structura pe sexe a populaţiei comunei Cochirleanca, se constată diferenţe

faţă de nivelele înregistrate pe judeţ pentru populaţia rurală. Astfel, dacă pe total
judeţ - mediul rural, la nivelul anului 2002, bărbaţii aveau o pondere de 49,15% din
populaţie şi femeile 50,85%, la comuna Cochirleanca se înregistra 46,34% populaţie
masculină şi 53,66% populaţie feminină; pe total comună, ţinând cont de numărul
redus de locuitori, putem aprecia că diferenţa între populaţia feminină şi cea
masculină indică un dezechilibru major.
Analizând situaţia pe grupe de vârstă, se constată următoarele:

Grupele de vârstă 16-40 ani şi 41-60 ani, care pot fi asimilate în principiu populaţiei
în vârstă de muncă, reprezintă 29,53% din populaţia comunei şi este mult sub media
pe judeţ (59%), ponderea, adică 19,26%, regăsindu-se la grupa de vârstă 16-40 ani
(pe judeţ 34%); la grupa de vârstă 16-40 ani, structura pe sexe este dezechilibrată,
predominantă fiind populaţia masculină (57,33%), iar la grupa de vârstă 41 – 60 ani
structura pe sexe este echilibrată.
Ponderea cea mai mică în total populaţie se regăseşte la grupa de vârstă 0-15 ani,
respectiv 10,27% din total, aproape de media pe rural, 11,1% şi sub cea de pe total
judeţ (19%).
Grupa de vârstă de 60 de ani şi peste înregistrează o pondere net superioară mediei

pe judeţ (45,70% faţă de 22%), tot aici constatându-se un dezechilibru major între
populaţia masculină şi cea feminină (62,08% femei faţă de 37,92% bărbaţi),
procentul ridicat al populaţiei feminine din această grupă de vârstă regăsindu-se atât
în ponderile înregistrate pe total judeţ cât şi pe mediul rural, dar la valori superioare
acestora.
În concluzie, putem spune că populaţia comunei Cochirleanca prezintă dezechilibre
majore atât din punct de vedere al structurii pe sexe cât şi pe grupe de vârstă şi este
lipsită de vitalitate, fapt demonstrat şi de sporul natural constant negativ înregistrat
în perioada 1998 – 2007.
Din punct de vedere etnic şi confesional populaţia comunei Cochirleanca este de
etnie română şi de religie ortodoxă.
Populaţia activă la recensământul din 2002*

% din % din % din
Judeţul Mediul Cochirleanc
total total total
Buzău rural a
activi activi activi
Populaţie 2395
activă
Populaţie 1192
ocupată
19
Şomeri 92
Populaţie 1100
salarială
*Sursa de date DJS Buzău
Principalele evenimente ale comunităţii precum şi periodicitatea desfăşurării

acestora:
Evenimentul Data şi periodicitate
Hramurile bisericilor:
 „Sf. Parascheva”, sat Cochirleanca 14 octombrie, în fiecare an
 „Sf. Gheorghe”, sat Boboc 23 aprilie, în fiecare an
 „Sf. Treime”, sat Boboc Gară Sărbătoarea Rusaliilor, în fiecare
an
 „Sf. Vievozi”, Roşioru 26 octombrie, în fiecare an
 „Sf. Apostolo Petru şi Pavel”, sat Tîrlele 20 iunie în fiecare an
Sărbătoarea eroilor 9 mai, în fiecare an
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
Administraţia publică a comunei Cochirleanca este organizată în conformitate cu

prevederile Legii 215 /2001 privind administraţia publică locală, cu modificările
ulterioare. Conform art. 29, numărul corespunzător de consilieri locali este de 15.
Potrivit prevederilor actului normativ mai sus menţionat, satele care nu sunt
reprezentate de un consilier local, îşi desemnează un consilier sătesc. Acesta nu are
drept de vot în consiliul local, dar este indemnizat, poate propune proiecte de
hotărâri şi participă la activităţile desfăşurate de consiliul local. În prezent, la
comuna Cochirleanca, două posturi de consilier local sunt vacante.
Potrivit art. 36, Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate
problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa
altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.
Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al
primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor
comerciale şi regiilor autonome de interes local;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei,
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei,
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.
În principal acestea se referă la:
20
- avizarea sau aprobarea, după caz, de studii, prognoze şi programe de dezvoltare

economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de
amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare
judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, în condiţiile legii;
- administrarea domeniul public şi domeniul privat al comunei
- înfiinţarea de instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes

local;
- înfiinţarea şi reorganizarea regiilor autonome de interes local, protecţia şi

refacerea mediului înconjurător, protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în
valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor
naturale, în condiţiile legii;
- cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii

neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în
comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
- cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din
ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale
autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese
comune;
- asigurarea libertăţii comerţului şi încurajarea liberei iniţiative, în condiţiile legii.
Conform art. 66 din acelaşi act normativ, primarul este "şeful administraţiei publice
locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice
locale, pe care îl conduce şi îl controlează". Atribuţiile acestuia sunt stabilite la art.
68 şi sunt în număr de 26. Atribuţiile Primarului se referă în general la probleme de
administrare curentă şi control. O serie de atribuţii pot fi delegate viceprimarului
(art. 70).
Aparatul propriu al Consiliului Local al Comunei Stîlpu, cuprinde în prezent un
număr de 11 de posturi, din care, la data de 01.03.2008 un post era vacant, în
următoarea structură:
- 2 funcţii de demnitate publică
- 4 funcţii publice, din care o funcţie publică de conducere 1
vacant
- 5 funcţii pe contract de muncă.
Acestora, în cadrul statului de funcţii, li se mai adaugă 2 asistenţi personali ai

persoanelor cu handicap sever
21
Aparatul de specialitate al primarului comunei Cochirleanca este organizat pe _

compartimente funcţionale, în raport de activităţile specifice desfăşurate conform
atribuţiilor stabilite prin actele normative din domeniu.
În anexa 1 este prezentată organigrama aparatului de specialitate al primarului

comunei Cochirleanca.
Principalele probleme sunt legate de funcţionalitatea relaţiilor dintre compartimente,
de lipsa unor compartimente cu rol de pregătire a unor documente strategice,
prognoze, întreţinerea unei bănci de date locale, dialog cu agenţii economici şi de
promovare locală.
Resurse naturale
Resurse de mediu
Avînd un relief de tranziţie între deal şi munte, teritoriul comunei Cochirleanca
favorizează plantaţiile de pomi fructiferi, în special prun, măr şi păr. Într-o mică
măsură, zona este favorabilă culturii legumelor şi a cerealelor.
Păşunile naturale şi fâneţele ocupă o suprafaţă de_____ha.
Fondul cinegetic este relativ variat şi cuprinde: lupi, porci mistreţi, căprioare, urşi
bruni, iepuri, vulpi, veveriţe .
Resurse de teren
Comuna Cochirleanca administrează în prezent un teritoriu de 7826 ha, reprezentând
aproximativ 0,58% din suprafaţa judeţului Buzău1.
Structura terenului dupa modul de folosinţă precum şi evoluţia structurii terenului
agricol în intervalul 1990 – 2006, sunt prezentate în tabelele de mai jos
Structura terenului după modul de folosinţă UM –ha-

Folosinţa terenului 1990 2000 2006
1. Arabil 6634 6634 6634
2. Păşuni naturale şi fâneţe 100 185 185
3. Livezi si vii 56 106 106
4. Pădure
5. Curţi şi clădiri 436 436 436
6. Alte terenuri 600 465 465
Total 7826 7826 7826
1
Judeţul Buzău are o suprafaţă de 610255 ha şi cuprinde un număr de 5 centre urbane si 82 de comune.
22
Evoluţia structurii terenului agricol în perioada 1990-2006

UM –ha-
Folosinţa terenului 1990 2000 2006
AGRICOL, din care:
1. Arabil 6634
3. Păşuni 185
4. Fâneţe
5. Vii si pepiniere 106
viticole
6. Livezi si pepiniere
pomicole
Se constată că cea mai mare parte a teritoriului este acoperită cu păşuni naturale şi
fâneţe, 47,81%, adică 1705 ha., după care urmeză zona împădurită cu 40,89%, adică
1458 ha.
Putem aprecia că fondul funciar nu a suferit modificări majore în ultimii ani,
remarcându-se doar scăderea suprafeţelor de teren arabil (de la 123 ha. în anul 1990
la 57 ha. în anul 2006), ceea ce a determinat şi involuţia suprafeţelor de teren agricol
ale comunei. De asemenea, este demnă de luat în considerare creşterea înregistrată la
suprafeţele de pădure, de la 1297 ha. În anul 1990, la 1458 ha în anul 2006
Restul categoriilor de teren nu au suferit modificări semnificative în sensul creşterii
sau descreşterii suprafeţelor.
Reţeaua de drumuri
Căile de comunicaţie nu satisfac în prezent necesităţile comunităţii locale. Starea
acestora este necorespunzătoare, cei 47,6 km.de drumuri de pe teritoriul comunei
Stîlpu fiind în totalitate nemodernizaţi Marea majoritate a drumurilor, a podurilor şi
podeţelor au capacitate gabaritică redusă, lipsesc trotuarele şi marcajele, nu sunt
întreţinute corespunzător sau lipsesc indicatoarele rutiere, şanţurile şi rigolele pentru
scurgerea apelor pluviale.
Trebuie menţionat starea reţelei de drumuri de pe raza comunei Stîlpu a fost
determinată de aşezarea acesteia într-o zona expusă riscului la alunecări de teren
precum şi de lipsa unor investiţii durabile în infrastructură.
Repartizarea pe sate componente a reţelei de drumuri a comunei Cochirleanca

Drumuri Drumuri
Drumuri
Localitatea judeţen comunal
sătesti
e e
• Cochirleanc
a
•
23
•
•
•
•
•
Infrastructură socială
Educaţia
În comuna Stîlpu există unităţi de învăţământ preşcolar, şcolar primar şi şcolar
gimnazial.
În prezent, procesul de învăţământ se desfăşoară într-o singură unitate şcolară cu

personalitate juridică, căreia îi este afiliată o grădiniţă cu program normal.
Activitatea se desfăşoară în condiţii de simultan.
Unitatea de învăţământ din comuna Stîlpu estedeservită de 6 cadre didactice, din
care, 1 în învăţământul preşcolar şi 5 în învăţământul primar şi gimnazial.
Activitatea şcolară se desfăşoară în 6 săli de clasă şi cabinete şcolare.
Facem precizarea că pe teritoriul administrativ al comunei mai sunt 4 localuri de
şcoală care în prezent nu funcţionează, motivat de numărul foarte redus al
populaţiei de vârstă şcolară
De asemenea mai trebuie menţionat faptul că atât şcoala cât şi grădiniţa nu sunt
autorizate sanitar, fiind în curs de reabilitare în momentul de faţă.
Sănătatea
Referitor la infrastructura din domeniul sănătăţii, în prezent în comuna Stîlpu
funcţionează un singur cabinet medical de familie. Nu există medic în comună,
serviciile medicale fiind asigurate de medicul care deserveşte şi comuna Căneşti.
Permanenţa medicală la nivelul comunei este asigurată de un cadru mediu sanitar.
Un alt impediment major în asigurarea serviciilor de sănătate îl constituie lipsa unei
farmacii sau a unui punct farmaceutic la nivelul comunei Stîlpu.
Putem concluziona că sistemul medical al comunei este subdimensionat şi nu
corespunde necesităţilor actuale, mai ales având în vedere fenomenul de îmbătrânire
generalizată a populaţiei.
Cultura
În comună funcţionează în prezent 2 biblioteci, din care una şcolară şi una publică.
Biblioteca publică a comunei Cochirleanca dispune de ____ unităţi de bibliotecă şi
are ____ utilizatori activi. Oferă publicului cititor servicii de împrumut la domiciliu.
Comuna _____ are 1 cămin cultural în satul ______ are/nu are dotări
corespunzătoare.
24
LocalitateaBovine Ovine şi Porcine Păsări Cabaline Măgari şi

Caprine catâri
Cochirleanca 570 2584 1998 17130 330 8
Boboc 380 2050 610 13002 186 6
Rosioru 280 480 430 8100 100 2
Gara Boboc 210 250 180 560 30 0
Tarlele 120 50 98 210 10 0
Total comună
Faţă de datele înregistrate la ultimul recensământ agricol, la sfârşitul anului 2007, se

constată o creştere a efectivului de bovine (570 faţă de 500) şi a celui de ovine şi
caprine (2584 faţă de 2025). La celelalte categorii de animale, efectivele la sfârşitul
anului 2007 se situau sub cele de la ultimul recensământ agricol
Populaţia afectată de sărăcie

La nivelul Comunei Stîlpu, la data de 01.01.2008, beneficiau de prevederile legii
venitului minim garantat un număr de 49 persoane şi nu se înregistrau cereri de
locuinţe sociale.
În conformitate cu harta sărăciei – Programul Naţional de Dezvolatre Rurală/

Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază
pentru economia şi populaţia rurală, indicii de sărăcie (date 2003) la nivelul
comunităţii rurale Stîlpu sunt:
 rata sărăciei 55,5%
 profunzimea sărăciei 16,4%,
 severitatea sărăciei 7,3%
 număr de săraci 432
Rata sărăciei la nivelul comunităţii Stîlpu depăşeşte atât media pe judeţ (35,2%),
precum şi rata medie a sărăciei aferente spaţiului rural din judeţul Buzău (43,7%).
Număr Număr
Populaţ Număr Număr
familii care însoţitori
Sate Populaţ ie persoane cereri pentru
beneficiază pentru
componente ie 2007 rromi- cu locuinţe
de ajutor persoane cu
rudari handicap sociale
social handicap
Cochirleanca 2823 4 12 32 8
Boboc 1804 6 8 16 6
Rosioru 770 2 5 9 2
Gara Boboc 322 0 2 4 0
Tarlele 72 0 1 1 0
25
Total
Analiza bugetului de venituri şi cheltuieli pune în evidenţă dependenţa semnificativă

de sumele primite de la bugetul de stat şi care reprezintă peste 90,72% din totalul
veniturilor. Pe de altă parte, aceste sume sunt cu destinaţie precizată şi nu pot fi
cheltuite pe programe şi proiecte de dezvoltare locală.
Colectarea veniturilor locale se realizează în proporţie de 92%.

MEDIUL EXTERN
Conjunctura macro-economică, caracterizată printr-un amplu proces de
restructurare, la toate nivelurile, nu reprezintă un mediu favorabil unui proces de
dezvoltare locală, decât în condiţiile în care ar exista o strategie specifică, menită să
ajute administraţia locală să facă faţă provocărilor acestei perioade.
Principalele caracteristici sunt: privatizarea întreprinderilor de stat, modificarea
pieţelor locale şi regionale, înăsprirea şi schimbările rapide ale mediului
concurenţial, slaba dezvoltare a capacităţilor antreprenoriale la nivel local, mediul
inflaţionist, decapitalizarea întreprinderilor şi accesul dificil la credite bancare.
Acestora li se adaugă un context legislativ şi instituţional în continuă transformare,
cu modificări frecvente şi în general perturbatoare şi care sporesc birocraţia internă a
organizaţiilor publice şi private.
Principalele relaţii instituţionale ale administraţiei locale se stabilesc cu Consiliul
Judeţean Buzău şi Prefectura Judeţului, cu structurile deconcentrate ale Guvernului
la nivel local, precum şi cu companii naţionale sau judeţene care asigură anumite
servicii de administrare şi distribuţie a unor resurse (energie electrică, gaze naturale,
supravegherea resurselor de apă şi a mediului, a pădurilor, întreţinerea drumurilor
naţionale şi judeţene etc.).
Procesul de aderare la Uniunea Europeană, pe lângă dificilele şi costisitoarele
adaptări ale cadrului normativ şi legislativ, a adus şi beneficiile directe ale politicii
de dezvoltare regională şi ale instrumentelor structurale aferente. Oportunitatea
oferită de instrumentele structurale aferente perioadei 2007-2013, vine în sprijinul
rezolvării problemelor cu care se confruntă comunităţile rurale, cum este şi cazul
comunei Stîlpu.
CONCLUZII
26
După cum o demonstrează datele statistice, dar şi opinia locuitorilor, comuna

Stîlpu traversează o perioadă de transformări socio-economice caracteristice
pentru:
- forţa de muncă; populaţie în descreştere, spor natural negativ, rata şomajului
crescută în raport cu media pe judeţ, locuri de muncă insuficiente, lipsa
furnizorilor locali de formare profesională, paleta de meserii existentă
necorelată cu calificările cerute de agenţii economici, migraţia forţei de
muncă active către mediul urban şi spaţiul comunitar;
- sectorul economic a cunoscut din 1990 un declin continuu, favorizat de
prăbuşirea sectorului de stat cu o serie de activităţi economice de tradiţie.
Deşi în ultimul timp în mediul economic şi-au făcut simţită prezenţa agenţii
economici privaţi, totuşi, sectorul economic este insuficient dezvoltat,
creşterea acestuia fiind strict legată de realizarea investiţiilor publice, în
special a celor de infrastructură. Totodată, resursele locale nu sunt valorificate
suficient, potenţialul endogen al comunei fiind reprezentat de sectorul agricol
şi pomi fructiferi. În mod similar, comuna Stîlpu beneficiază de potenţial
turistic, în prezent neexploatat;
- investiţii publice: au fost realizate câteva obiective: reţea de alimentare cu
apă, reabilitarea drumurilor comunale şi săteşti, reabilitarea infrastructurii
şcolare; proiectul care priveşte managementul integrat al deşeurilor, finanţat
prin Programul PHARE 2004, este în curs de implementare
Totuşi, investiţiile publice realizate nu acoperă necesităţile comunităţii, fiind
necesare cu prioritate realizarea următoarelor obiective:
• Extinderea sistemului de alimentare cu apă în toate satele
comunei;
• Realizarea sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare a
apelor uzate şi pluviale.
• Reabilitarea infrastructurii rutiere;
Oportunităţi: comuna Cochirleanca este eligibilă pentru accesarea finanţărilor

disponibile în cadrul PNDR, respectiv, măsurile:
• 111 „ Formarea profesională, informare şi difuzarea de cunoştinţe”
• 143 „ Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru
agricultori”
• 114 “ Utilizarea serviciilor de consiliere”
• 112 “ Instalarea tinerilor fermieri”
27
• 141 “ Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”

• 121 “ Modernizarea exploataţiilor agricole”
• 125 “ Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea
şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”
• 123 “ Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”
• 142 “Înfiinţarea grupurilor de producători”
• 122 “Îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor”
• 123 “ Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”
• 312 “ Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”
• 313 “ Încurajarea activităţilor turistice”
• 214 “ Plăţi de agro-mediu”
• 322 “ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază
pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare o moştenirii
rurale”
• 313 “ Încurajarea activităţilor turistice”
• 421 “ Implementarea proiectelor de cooperare”
• 431-1 “ Construcţie parteneriate public private”
• 431-2 “ Funcţionarea Grupurilor de Acţiune, dobândirea de competenţe
şi animarea teritoriului”
ANCHETA DE OPINIE
- AXATĂ PE PROBLEMELE DIN COMUNA COCHIRLEANCA, JUDEŢUL
BUZĂU -
28
În luna decembrie 2008 a fost realizată o anchetă de opinie pe un eşantion

reprezentativ de 30 persoane din comuna Cochirleanca. S-a încercat surprinderea
percepţiei locuitorilor din comună cu privire la starea actuală a comunităţii.
Tematica abordată în ancheta de opinie realizată prin intermediul unui chestionar
completat de către persoanele din eşantion a vizat urmatoarele aspecte:
• Raportarea cetăţenilor la principalele evenimente din comună
o laice
o religioase
• conservarea sau pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor din sate si comună
• care ar fi problemele cele mai importante cu care se confruntă cetăţenii la
nivel de sat şi de comună
• ce probleme îi preocupă personal
• dacă doresc sa fie consultaţi de decidenţii politici şi administrativi cu privire
la problemele comunităţii
• raportarea factorilor locali de decizie la problemele cetatenilor
o dacă organizează reuniuni de consultare a acestora
o în ce masură cunosc problemele comunităţilor satelor componente
o în ce măsură se implică în rezolvarea acestora
• identificarea liderilor de opinie din fiecare sat şi la nivel de comună
Astfel, în cercetarea de faţă, ne propunem o armonizare între individ si autorităţile

publice locale, cu privire la elaborarea în comun a unei Strategii de dezvoltare
durabilă pe perioada 2008 – 2013.
ANCHETĂ DE OPINIE
SOCIETATEA CIVILĂ - EVALUAREA NEVOILOR ŞI ASPIRAŢIILOR
29
Pentru ca Strategia de Dezvoltare Durabilă 2008-2013 a Comunei să

înglobeze viziunea asupra viitorului şi aspiraţiile tuturor categoriilor de
locuitori, vă rugăm să aveţi amabilitatea de a răspunde acestui chestionar,
prin completarea spaţiilor libere.
În cazul în care doriţi să transmiteţi mai multe informaţii, comentarii
sau opinii Echipei de planificare ce participă la elaborarea Strategiei, puteţi
adăuga pagini.
Câmpul de informaţii personale este opţional.
Chestionarele completate pot fi depuse la sediul Primăriei sau
membrilor Echipei de planificare.
APRECIERI GENERALE
General
Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă
cetăţenii din comuna dumneavoastră?
...........................................................................................................................
.....................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
....................................................................................................
Luând în considerare toate aspectele vieţii în comunitate, cât de mulţumit(ă)

sunteţi de viaţa pe care o duceţi ?
Foarte mulţumit(ă) Mulţumit(ă) Nemulţumit(ă) Total
nemulţumit(ă) Nu ştiu
Identitatea Comunei
Ce consideraţi că este reprezentativ, ca element natural (relief, apa, etc.)?
Există vreo zonă frumoasă (apă, de uscat, etc.) cu care se identifică
Comuna ?
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
.....................
...........................................................................................................................
...................
Există situri istorice, arheologice, sau culturale care ar trebui păstrate–
protejate şi celebrate în acţiuni anuale cu care să se identifice comuna? (în
comună sau în împrejurimi)
...........................................................................................................................
.....................
30
...........................................................................................................................
.....................
...........................................................................................................................
.....................
Ce aţi dori să se păstreze (protejeze) aşa cum este acum şi ce aţi dori să se
dezvolte ca atracţie turistică? Dar să se exploateze economic ?
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
.........................................
Destinaţia terenurilor
Sunteţi mulţumit(ă) de modul în care sunt alocate terenurile pentru diferite
destinaţii (locuinţe, comercial, industrial)? De ce ?
...........................................................................................................................
....................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...............................................................
Participarea civică
Credeţi că cetăţenii din comună ar fi bine să fie consultaţi de către
autorităţile locale cu privire la problemele satului şi comunei ?
Da; Nu;
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
.....................................
Consideraţi că există grupuri dezavantajate în Comună? Dacă “da”, care
sunt acestea?
Da; Nu;
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
........................................
Care consideraţi că sunt, în opinia dumneavoastră, liderii de opinie din
comunitatea dumneavoastră?
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………
…................................................................................
SERVICIILE ŞI FACILITĂŢILE COMUNITARE
Cât de mulţumit(a) sunteţi de starea serviciilor publice comunitare ?

Serviciile de sănătate
Foarte multumit(a) Multumit(a) Nemultumit(a) Nu ştiu
31
Străzi şi trotuare
Foarte mulţumit(a) Mulţumit(a) Nemulţumit(a) Nu
ştiu
Alimentare cu apă potabilă

ştiu
Ridicarea gunoiului
ştiu
Siguranţa pe stradă
Foarte multumit(a) Mulţumit(a) Nemulţumit(a) Nu
ştiu
Furnizorii de Internet
ştiu
Iluminat public
Foarte mulţumit(a) Mulţumit(a) Nemulţumit(a)
Nu ştiu
Sunteţi mulţumit(ă) de nivelul învăţământului în comună ? De ce?

Da; Nu;
...........................................................................................................................
.................
...........................................................................................................................
....................
Tinerii care părăsesc comuna pentru alte forme de învăţământ decât cele
disponibile local se întorc? Dacă impresia dumneavoastră este că nu se
întorc, de ce nu se întorc?
Da; Nu;
...........................................................................................................................
...............
...........................................................................................................................
.................
Aţi fost solicitat(a) să răspundeţi la vreun chestionar privind calitatea acestor
servicii până în prezent? Pentru ce servicii?
Da; Nu;
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
.........................................
32
Sunteti mulţumit(ă) de modul în care răspund serviciile de urgenţă ? (poliţie,

pompieri şi ambulanţă). În cazul în care răspunsul este «nu» - vă rugăm să
motivaţi: timp lung de răspuns, acţiuni superficiale, personal insuficient, etc.
Da; Nu;
...........................................................................................................................
..................
...........................................................................................................................
................
Cultură şi recreere
Sunteţi mulţumit(ă) cu modul în care vă puteţi petrece timpul liber? (acţiuni şi
facilităţi de cultură, centre de recreere, parcuri, spaţii de joacă, etc.)?
Acţiune: DA NU
1. Evenimente culturale, concerte ….( )
2. Expoziţii artistice ……… ( )
3. Centre de recreere …….. ( )
4. Parcuri …….. ( )
5. Spaţii de joacă pentru copii …….. ( )
6. Cinematografe …….. ( )
7. Plimbare in împrejurimi atrăgătoare …….. ( )
8. Altele : ……………………………………………………………………………
…………………….
Ce noi acţiuni sau facilităţi de cultură, centre de recreere v-aţi dori să se
petreacă / să se construiască în Comună? În ce zone ?
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
.....................................
Proiecte prioritare
Vă rugăm să numiţi trei idei de proiecte destinate dezvoltării serviciilor
publice comunitare, în ordinea priorităţii lor:
1.
...........................................................................................................................
.............
2.
...........................................................................................................................
.............
3.
...........................................................................................................................
.................
ECONOMIC ŞI MEDIU DE AFACERI - EVALUAREA NEVOILOR ŞI

ASPIRAŢIILOR
Percepţii generale asupra stării economice

33
Vă rugăm să transmiteţi primele impresii care vă apar în minte la citirea

întrebării.
Dupa părerea dumneavoastră, Comuna este în : ...
Creştere economică Stagnare economică
Descreştere economică
Care este caracteristica predominantă pentru Comună, din punct de vedere
economic?
Ce sector predomină ?
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
..........................................
Vi se pare mediul de afaceri preocupat de diversificarea economică locală ?
Da Nu
………………………………………………………………………………………
………………
….......................................................................................................................
.........
Răspunde mediul de afaceri local oportunităţilor de piaţă locale şi
regionale ? (Ex. parteneriate cu alte firme locale / regionale, subcontractări,
vânzare-cumpărare pe plan local şi regional)
Da Nu
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
.......................................
Ce elemente vi se par importante în apariţia şi dezvoltarea unei afaceri
în Comună?
Infrastructura existentă :
- telecomunicaţii
...........................................................................................................................
.....................
- transportul in comun (pentru angajaţi)
...........................................................................................................................
.....................
- drumuri, poduri, căi ferate
...........................................................................................................................
...................
- accesul la sistemele de energie electrică, energie termică
...........................................................................................................................
.....................
- sistemele de alimentare cu apă potabilă, canalizarea, sistemul de evacuare
a apelor pluviale
...........................................................................................................................
....................
Altele:
34
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
..........................................
Corelarea Mediu de afaceri local – Comunitate
Ce terenuri consideraţi că ar fi potrivite pentru a fi dezvoltate din punct de
vedere economic ? (unde sunt ele localizate)
...........................................................................................................................
.....................
...........................................................................................................................
..................
În ce proporţie foloseşte economia locală resurse locale naturale? (Ex.
piatra de construcţii, produse agricole pentru prelucrare, produse agricole
pentru restaurante, etc.)
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
..........................................
Care este părerea Dvs. despre forţa de muncă locală? Este forţa de muncă
locală un avantaj pentru dezvoltarea economică sau o piedică ? De ce ?
...........................................................................................................................
.....................
...........................................................................................................................
...................
Se implică mediul de afaceri in problemele comunităţii ? (Ex. prin iniţiative
legate de amenajare a unei zone, de pregătire a resurselor umane intr-un
anumit domeniu, prin acţiuni de caritate, etc.)
Da Nu
...........................................................................................................................
...............
...........................................................................................................................
...................
Este transportul în comun o problemă?
...........................................................................................................................
...................
...........................................................................................................................
.................
Facilităţi locale disponibile
Există suficiente spaţii de birouri / producţie ? Dacă nu, cum s-ar putea
rezolva această problemă ?
Da; Nu;
...........................................................................................................................
................
...........................................................................................................................
...................
Cum rezolvă firmele găsirea spaţiilor de producţie ? Apelează la Primărie
sau pe cont propriu ?
35
...........................................................................................................................
..................
...........................................................................................................................
....................
Obstacole
Ce obstacole aţi întâmpina în dezvoltarea unei firme ?
- lipsa spaţiilor comerciale/de producţie
- facilităţi fiscale locale
- acces slab la finanţare
- lipsa unei pieţe stabile
- piaţă cu putere de cumpărare limitată
- forţa de muncă slab pregătită
- lipsa forţei de muncă locală
- lipsa locuinţelor.
………………………………………………………………………
Proiecte prioritare
Vă rugăm să numiţi trei idei de proiecte destinate dezvoltării economice
locale, în ordinea priorităţii lor:
1.
...........................................................................................................................
.................
2.
...........................................................................................................................
.................
3.
...........................................................................................................................
.................
MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Caracterizare
Consideraţi că există un factor dominant de poluare a mediului
înconjurător ? Care?
………
….......................................................................................................................
.........
......…………
…......................................................................................................................
......………
….......................................................................................................................
...
Reciclarea deşeurilor
Reciclaţi vreun material / produs din proprie iniţiativă? (Hârtie, Sticlă; Metal,
PET, Altele)
...........................................................................................................................
.....................
36
……………………………………………………………………
Dacă aveţi timp liber, ce preferaţi să faceţi?
Ieşiţi la plimbare, Mergeţi la bar/restaurant/club/discotecă,
Plecaţi din localitate
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
……………..
Cum consideraţi calitatea spaţiilor verzi, a spaţiilor dechise?
Foarte bună Bună Medie Scăzută Foarte
scăzută Nu ştiu
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
Consideraţi că există suficiente parcuri, zone verzi/deschise în care să vă
petreceţi timpul liber, să vă plimbaţi, să iesiţi la un «grătar»? Unde aţi dori să
se mai aranjeze astfel de zone şi de ce?
Da; Nu;
...........................................................................................................................
.....................
...........................................................................................................................
...................
Apreciaţi importanţa următoarelor aspecte pentru dumneavoastră:
Aspect: DA NU
• Calitatea aerului • Poluarea aerului
• Calitatea apei potabile • Poluarea solului
• Nivelul zgomotului • Reciclarea deşeurilor
• Nivelul traficului • Protejarea naturii
• Aspectul centrului • Protejarea resurselor locale
• Poluarea apelor • Participarea în iniţiative de
protejare a mediului
Informaţii personale (opţional):

Aceste informaţii vor fi utilizate exclusiv în scop statistic în procesul de
elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei, nu vor fi
transmise altor instituţii sau organizaţii şi nici folosite în scop comercial.
Numele dumneavoastră
_________________________________________
Telefon, e-mail:
________________________________________
INTERPRETAREA REZULTATELOR ANCHETEI DE OPINIE
37
Pentru ca Strategia de Dezvoltare Locală să inglobeze viziunea asupra viitorului si

aspiratiile tuturor categoriilor de locuitori, s-a distribuit unui număr de 30 persoane
reprezentative pentru comunitate, în vederea completării, un chestionar ce cuprinde
întrebări din principalele domenii de activitate.
La întrebarea „Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme cu care se

confruntă cetăţenii din comuna dumneavoastră?”, în urma analizei cantitative şi
calitative a răspunsurilor s-a constatat că principalele probleme cu care se confruntă
cetăţenii comunei sunt:
• Drumuri neasfaltate/ nepietruite
• Lipsa unui sistem de canalizare şi extindere sistem alimentare cu apă
• Lipsa sistem de alimentare cu gaze
• Lipsă locuri de muncă
La întrebarea „Ce consideraţi că este reprezentativ, ca element natural (relief, apa,

etc.)? Există vreo zonă frumoasă (apă, de uscat, etc.) cu care se identifică Comuna ?
” cetăţenii au raspuns: Balta Roşioru.
La întrebarea „Există situri istorice, arheologice, sau culturale care ar trebui

păstrate– protejate şi celebrate în acţiuni anuale cu care să se identifice comuna?”
cetăţenii chestionaţi au răspuns: Biserica Roşioru.
La întrebarea “Credeţi că cetăţenii din comună ar fi bine să fie consultaţi de către

autorităţile locale cu privire la problemele satului şi comunei ?” toţi cetăţenii au
răspuns “DA”.
La întrebarea „Care consideraţi că sunt, în opinia dumneavoastră, liderii de opinie

din comunitatea dumneavoastră?” cetăţenii au indicat o listă de persoane care au fost
invitaţi la şedinţa Forumului local pentru desemnarea Grupului de planificare
strategică.
La întrebarea „Cât de mulţumit(a) sunteţi de starea serviciilor publice comunitare?”

cetăţenii au răspuns:
Serviciile de sănătate Multumit(a)
Străzi şi trotuare Nemulţumit(a)
Alimentare cu apă potabilă Mulţumit(a)
Ridicarea gunoiului Nemulţumit(a)
Siguranţa pe stradă Mulţumit(a)
Furnizorii de Internet Mulţumit(a)
Iluminat public Mulţumit(a)
La întrebarea „Sunteţi mulţumit(ă) de nivelul învăţământului în comună ?” cetăţenii

au răspuns Da;
38
La întrebarea „Tinerii care părăsesc comuna pentru alte forme de învăţământ decât
cele disponibile local se întorc? Dacă impresia dumneavoastră este că nu se întorc,
de ce nu se întorc?” cetăţenii au răspuns că cei care părăsesc comuna pentru a studia
în alte localităţi nu se mai întorc pentru că în comună nu pot profesa în meseriile
pentru care se pregătesc.
La întrebarea „Sunteti mulţumit(ă) de modul în care răspund serviciile de urgenţă?”

cetăţenii au răspuns „Da”;
La întrebarea „Sunteţi mulţumit(ă) cu modul în care vă puteţi petrece timpul liber?

(acţiuni şi facilităţi de cultură, centre de recreere, parcuri, spaţii de joacă, etc.)?”
9. Evenimente culturale, concerte ( Da )
10. Expoziţii artistice ……… ( Nu )
11. Centre de recreere ( Nu )
12. Parcuri ( Da )
13. Spaţii de joacă pentru copii ( Nu )
14. Cinematografe ( Nu )
15. Plimbare in împrejurimi atrăgătoare ( Da )
La afirmaţia „Vă rugăm să numiţi trei idei de proiecte destinate dezvoltării

serviciilor publice comunitare, în ordinea priorităţii lor:” cetăţenii au identificat:
1. Extindere alimentare cu apă
2. Concesionare serviciu salubrizare
3. Înfiinţare alimentare cu gaze
La întrebarea „Dupa părerea dumneavoastră, Comuna este în :

Creştere economică Stagnare economică Descreştere
economică” cetăţenii au răspuns: Creştere economică.
La întrebarea „Care este caracteristica predominantă pentru Comună, din punct de

vedere economic?
Ce sector predomină ?” cetăţenii au răspuns: Sectorul agricol
La întrebarea „Ce elemente vi se par importante în apariţia şi dezvoltarea unei

afaceri în Comună?” cetăţenii au răspuns: Infrastructura existentă :
- telecomunicaţii
- transportul in comun (pentru angajaţi)
- drumuri, poduri, căi ferate
- accesul la sistemele de energie electrică, energie termică
- sistemele de alimentare cu apă potabilă, canalizarea, sistemul de evacuare a apelor
pluviale
39
La întrebarea „În ce proporţie foloseşte economia locală resurse locale naturale?”

cetăţenii au răspuns ca sectorul agricol predominant se bazează pe calitatea
terenurilor şi pe utilajele achiziţionate prin credite de către proprietarii acestor
exploataţii agricole.
La întrebarea „Care este părerea Dvs. despre forţa de muncă locală? Este forţa de
muncă locală un avantaj pentru dezvoltarea economică sau o piedică ? De ce ? „ cei
chestionaţi au răspuns că forţa de muncă locală este un avantaj pentru economia
locală pentru că ea cunoaşte specificul local.
La întrebarea „Ce obstacole aţi întâmpina în dezvoltarea unei firme?” cetăţenii au

răspuns:
- facilităţi fiscale locale
- acces slab la finanţare
- lipsa unei pieţe stabile
- piaţă cu putere de cumpărare limitată
- forţa de muncă slab pregătită
- lipsa forţei de muncă locală
La întrebarea „Vă rugăm să numiţi trei idei de proiecte destinate dezvoltării

economice locale, în ordinea priorităţii lor” cetăţenii au identificat următoarele
proiecte:
1. Infiinţarea de exploataţii agricole mari
2. Înfiinţarea de societăţi de procesare a produselor agricole şi animaliere
3. Dezvoltarea sectorului zootehnic
La întrebarea “Consideraţi că există un factor dominant de poluare a mediului

înconjurător ? Care?” cetăţenii au răspuns: gunoiul menajer
La întrebarea “Cum consideraţi calitatea spaţiilor verzi, a spaţiilor dechise?”

cetăţenii chestionaţi au răspuns în majoritate: Bună
La întrebarea „Consideraţi că există suficiente parcuri, zone verzi/deschise în care să

vă petreceţi timpul liber, să vă plimbaţi, să iesiţi la un «grătar»? Unde aţi dori să se
mai aranjeze astfel de zone şi de ce?” Nu;
La afirmaţia “Apreciaţi importanţa următoarelor aspecte pentru dumneavoastră:

• Calitatea aerului
• Calitatea apei potabile
• Nivelul zgomotului
• Nivelul traficului
• Aspectul centrului
• Poluarea apelor
40
• Poluarea aerului
• Poluarea solului
• Reciclarea deşeurilor
• Protejarea naturii
• Protejarea resurselor locale
• Participarea în iniţiative de protejare a mediului
În urma analizei cantitative şi calitative a răspunsurilor date de cetăţenii

chestionaţi au fost stabilite/proiectate direcţiile strategice de dezvoltare
durabilă, obiectivele strategice, precum şi proiectele şi programele prioritare
pentru atingerea obiectivelor.
III. ANALIZA SWOT A COMUNEI COCHIRLEANCA
41
Resurse umane şi sociale

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Forţă de muncă accesibilă la costuri
Populaţie îmbătrânită, spor natural negativ.
reduse
Ospitalitate, tradiţii locale şi obiceiuri Nivel educaţional şi de calificare, scăzute
păstrate.
Sistem medical subdimensionat faţă de
nevoile populaţiei din comunitate, lipsa
permanenţei medicale, a serviciilor
stomatologice, a unei farmacii sau punct
farmaceutic
Lipsa locurilor de muncă
Lipsa personalului calificat pentru servicii
utilitare
Lipsă cabinet şi punct farmaceutic
veterinar
Spaţiu impropriu pentru desfăşurarea
activităţii dispensarului medical uman
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Programe de formare profesională,
calificare/recalificare derulate prin
Creşterea ponderii muncii la negru, cu
direcţiile deconcentrate ale Ministerului
efecte negative asupra pieţei muncii,
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
economiei locale şi asistenţei sociale
(M.M.F.E.S.), organizate la nivel de
judeţ
Posibilitatea calificării forţei de muncă Migraţia forţei de muncă spre mediul
prin şcoli de arte şi meserii urban şi către spaţiul comunitar
Spaţii disponibile pentru destinaţii
economice şi sociale
Resurse financiare
Posibilităţi reduse de cofinanţare a
proiectelor finanţate din fonduri europene
nerambursabile.
Resurse financiare locale insuficiente
pentru sprijinirea şi promovarea unor
investiţii.
42
Programe guvernamentale pentru Competiţia altor comune, oraşe, asociaţii
agricultură, mediu, sănătate, turism, intercomunitare pentru obţinerea de
învăţământ etc. fonduri europene
Lansarea Programelor Operaţionale
Sectoriale (P.O.S.) care oferă Competiţia altor localităţi pentru obţinerea
posibilitatea accesării de finanţări de resurse din redistribuţia bugetară
nerambursabile
Posibilitatea obţinerii de venituri proprii
Riscul de a nu primi finanţări din fonduri
de către autoritatea publică locală prin
nerambursabile, din cauza numărului
valorificarea diverselor resurse locale
redus de beneficiari ai proiectelor
neexploatate
*) Este marcat cu text îngroşat rezultatul procesului de prioritizare efectuat de

către membrii echipei de planificare referitor la problemele de soluţionat şi
oportunităţile de fructificat pentru dezvoltarea locală a comunei Cochirleanca.
Resurse construite şi de administrare

Infrastructură rutieră nemodernizată, aflată
intr- o starea tehnică necorespunzătoare şi
Administraţia publică locală receptivă
improprie, capacitate gabaritică redusă a
şi deschisă
drumurilor, a unor poduri şi podeţe, lipsa
trotuarelor, lipsa şi întreţinerea
necorespunzătoare a indicatoarelor rutiere.
Nivel redus de dezvoltare a reţelei de
alimentare cu apă
Existenţa capacităţii instituţionale de
management şi implementare de
Lipsa reţelei de canalizare şi a staţiei de
proiecte cu finanţare nerambursabilă
epurare şi tratare a apelor uzate.
(ex : proiecte de infrastructură de
gestionare a deşeurilor)
Echipare slabă cu utilităţi a gospodăriilor
populaţiei
Lipsa unor oportunităţi pentru petrecerea
Acces uşor la calea ferată
timpului liber pentru copii şi adulţi
Reţea de iluminat public insuficient
dezvoltată
Lipsa unei strategii de dezvoltare locală
43
Înfiinţarea GAL (Grup de Acţiune
Locala) care va contribui la atragerea de
Schimbări frecvente şi contradictorii ale
finanţări şi dezvoltarea de parteneriate
cadrului legislativ
pentru implementarea unor proiecte în
comun.
Apartenenţa la Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară ______________ Lipsa unei monitorizări continue a
constituită în scopul derulării în comun oportunităţilor de finanţare a programelor
a unor proiecte de dezvoltare de infrastructură
comunitară din zonă
Existenta programelor de finanţare care
Uzura şi degradarea contunuă a drumurilor
vizează dezvoltarea infrastructurii
în absenţa investiţiilor pentru modernizare
(alimentare cu apă, canalizare, staţie de
epurare ape, drumuri comunale).
Existenţa Strategiei Judeţene de
Dezvoltare a Serviciilor Comunitare de Zonă expusă riscului la inundaţii
Utilităţi Publice
Experienţa parteneriatelor autorităţii
Depopularea satelor componente ale
locale din comună cu alte comune în
comunei
derularea de proiecte comunitare

Resurse naturale / economice

Mediu natural nepoluat şi atractiv, climă Exploataţii agricole mici, fărâmiţate, lipsa
blândă asocierii micilor fermieri
Veniturile scăzute ale populaţiei şi
implicit putere de cumpărare scăzută.
Existenta unei nucleu economic, Lipsa infrastructurii turistice, a traseelor
reprezentat de agenţii economici cu turistice marcate
activitate in zonă.
44
Activităţi economice foarte puţin

diversificate şi lipsa celor cu valoare
adăugată mare
Lipsa unităţilor de procesare a produselor
Existenţa a _____ ha teren agricol
primare din zonă
Lipsa acţiunilor de promovare activă a
imaginii şi numelui comunei
Existenţa zăcămintelor de petrol
Potenţial de valorificare a ciupercilor, a
legumelor şi a plantelor medicinale
Programe de finanţare ale Ministerului
Interes redus al investitorilor pentru
pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii,
demararea de afaceri în comună
Comerţ, Turism şi Profesii Liberale
Disponibilitatea băncilor de a acorda
Exploatarea neraţională şi terenurilor
credite pentru dezvoltare atât
agricole
gospodăriilor cât şi firmelor
Interes turistic în creştere pentru
turismul ecologic, turismul rural, Zonă supusă riscului la inundaţii
agroturism etc.
Posibilitatea accesării de fonduri
europene nerambursabile de către Riscul de invazie a dăunătorilor agricoli,
întreprinzătorii care activează în mediul pomicoli şi a animalelor sălbatice
rural (PNDR)

45
IV. VIZIUNEA ASUPRA DEZVOLTĂRII DURABILE 2008 – 2013 A

“NE-A AJUNS VIITORUL

DIN URMĂ”
Aşezare pitorească şi captivantă, situată la ____________________, este o

localitate în plin progres economic prin activităţile din sectorul agro-zootehnic şi al
micilor unităţi productive ce valorifică durabil resursele locale materiale şi umane.
Serviciile publice, infrastructura şi dotările socio-edilitare sunt la standarde
europene, asigurând locuitorilor comunei un trai confortabil şi liniştit, un mediu
prielnic formării, muncii şi petrecerii timpului liber, precum şi accesul la servicii
sociale eficiente.
46
V. DIRECŢIILE STRATEGICE DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A

1. INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ

2. ACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALE
3. RESURSE SOCIO – UMANE
4. MEDIU ŞI RESURSE NATURALE
47
VI. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE DEZVOLTĂRII DURABILE 2008-2013

A COMUNEI COCHIRLEANCA
1. INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ
OBIECTIVE STRATEGICE
 Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea /extinderea şi modernizarea infrastructurii

tehnico – edilitare şi a reţelelor de utilităţi publice la nivelul întregii comune
conform standardelor europene
 Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii
socio – sanitare la nivelul întregii comune conform standardelor europene
cultural – educative la nivelul întregii comune conform standardelor europene
sportive şi de agrement conform standardelor europene
 Dezvoltarea activităţilor/serviciilor aferente activităţilor tehnico-edilitare şi
sociale la nivelul întregii comune conform standardelor europene
 Informarea şi publicitatea pentru promovarea oportunităţilor zonei
 Crearea unei infrastructuri integrate pentru situaţii de urgenţă
 Înfiinţarea de ferme şi exploataţii agricole în vederea aplicării unor tehnologii

performante care să conducă la realizarea de produse şi culturi specifice zonei,
capabile să reziste concurenţei pe piaţa europeană.
 Sprijinirea creării de IMM-uri şi dezvoltarea de mici unităţi economice

nepoluante, diversificarea activităţilor de colectare, prelucrare, producţie şi
desfacere a materiilor prime şi a produselor locale
 Revigorarea unor activităţi economice şi meşteşugăreşti în cadrul unor unităţi de

prelucrare şi producţie nepoluante
 Înfiinţarea şi dezvoltarea de unităţi şi complexe comerciale şi de prestări servicii
48
 Dezvoltarea de pensiuni agroturistice acreditate, care să ofere turiştilor programe

specifice şi pachete de servicii adecvate
 Menţinerea şi integrarea tinerilor în viaţa social-economică a comunei prin

crearea de programe de calificare/recalificare care să conducă la o absorbţie a
tinerilor pe piaţa muncii şi să răspundă oportunităţilor de dezvoltare locală
 Dezvoltarea de activităţi formative (educaţionale, culturale, sanitare, sociale)
pentru asigurarea implementării Strategiei de dezvoltare locală
 Creşterea gradului de implicare a tinerilor în viaţa comunităţii prin dezvoltarea de
parteneriate şi schimburi de experienţă cu ONG-uri de tineret din ţară şi din
străinătate, active în domenii ca: social, cultural, sportive, protecţia mediului,
educaţie civică, turism etc.
 Servicii sociale pentru grupurile ţintă bazate pe analizarea şi identificarea corectă
a nevoilor specifice (persoane vârstnice, familii tinere, copii aflaţi in dificultate,
femei victime ale violenţei domestice)
 Valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale (permanentizarea unor sărbători şi
evenimente din cadrul comunităţii şi transmiterea valorilor locale)
 Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului (combaterea eroziunii solului,

împădurirea terenurilor degradabile etc.)
 Gestionarea durabilă a resurselor naturale (regularizarea pâraielor, precum şi a
torenţilor pentru protecţie, canale de irigaţie, etc.)
 Valorificarea resurselor locale (deşeuri, raze solare, vânt etc.) pentru producerea
de energie alternativă (biogaz, energie solară, energie eoliană etc.)
 Managementul integrat al deşeurilor (sistem de colectare, sortare şi depozitare
selectivă şi ecologică a deşeurilor etc.)
 Campanii de informare şi educare a cetăţenilor în vederea depozitării deşeurilor
menajere şi protecţiei mediului
49
VII. PRIORITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII DURABILE 2008-2013 A COMUNEI

COCHIRLEANCA
1. INFRASTRUCTURA TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ
Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA / REABILITAREA, DEZVOLTAREA /

EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURII TEHNICO – EDILITARE ŞI A
REŢELELOR DE UTILITĂŢI PUBLICE LA NIVELUL
ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR
EUROPENE
PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE

 Extinderea reţelei de alimentare cu apă în toată comuna
 Înfiinţarea reţelei de canalizare pentru toată comuna
 Realizare staţie de epurare şi tratarea apelor uzate
 Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti:
- DC 14 ( Boboc - Tîrlele),
- DC 136 ( Boboc gară – Boboc IAS),
- DC 137 ( Boboc – Tîrlele),
- Reabilitare drumuri săteşti principale: DS 1- DS 55 sat
Cochirleanca, DS 1- DS 43 sat Boboc, DS 1 – DS 15 sat Roşioru,
DS 1 DS 9 sat Gara Boboc, DS 1 – DS 7 sat Tîrlele,
 Înfiinţare reţea alimentare cu gaze în toate satele comunei
 Marcaje şi indicatoare rutiere corespunzătoare
 Amenajarea de parcări auto şi de trotuare în centrul civic al comunei
 Reabilitarea reţelei de joasă tensiune şi a iluminatului public stradal
 Amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor menajere şi dotarea acestora
cu conteinere/tomberoane ecologice
 Crearea de locuri de joacă pentru copii
 Dotare şi amenajare spaţii publice
 Amenajare şi dotare corespunzătoare a unui spaţiu pentru piaţă/târg în satul
Boboc
 Punerea la dispoziţie de teren pentru amplasare de relee de telefonie mobilă
50
Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA/REABILITAREA,DEZVOLTAREA/

INFRASTRUCTURII SOCIO – SANITARE LA NIVELUL
ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR
EUROPENE

 Construcţia/modernizarea dispensarului uman în satul de reşedinţă al comunei
 Înfiinţare cabinet stomatologic
 Înfiinţarea unui centru de zi la nivel de comună pentru copii care provin din
familii cu posibilităţi materiale reduse
 Înfiinţare farmacie umană/punct farmaceutic/farmacie mobilă în satul de
reşedinţă
 Înfiinţare Centru de zi în satul Cochirleanca
 Înfiinţare Azil de bătrâni în satul Boboc
 Înfiinţare farmacie veterinară/punct farmaceutic în satul de reşedinţă
 Extindere şi amenajare cimitir sătesc

INFRASTRUCTURII CULTURAL – EDUCATIVE LA
NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM
STANDARDELOR EUROPENE

 Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a clădirilor şcolilor şi
grădiniţelor
 Reabilitarea căminelor culturale, dotarea corespunzătoare pentru desfăşurarea
diverselor evenimente ale comunităţii
 Înfiinţarea „Clubului tineretului”
 Înfiinţarea „Clubului pensionarilor”
 Reabilitarea bisericilor (izolaţie termică, instalaţie de încălzire, instalaţie de
sonorizare) din satul/satele ____
 Reabilitarea monumentelor istorice şi de arhitectură locale (Biserica sat
Roşioru).
51

INFRASTRUCTURII SPORTIVE ŞI DE AGREMENT
LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM
STANDARDELOR EUROPENE

 Amenajarea/construirea unei Baze sportive/Sală de sport în satul
Cochirleanca
 Înfiinţare locuri de joacă pentru copii
 Amenajarea/reabilitarea terenurilor de sport existente în comună
Obiectivul strategic: DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR/SERVICIILOR

AFERENTE INFRASTRUCTURII TEHNICO –
EDILITARE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE
CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

 Înfiinţarea/concesionarea serviciilor comunitare de utilităţi publice: apă-canal,
salubrizare, iluminat public
 Înfiinţarea serviciului public de asistenţă socială
 Înfiinţarea/concesionarea serviciului public de ecarisaj
Obiectivul strategic: INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA PENTRU

PROMOVAREA OPORTUNITĂŢILOR ZONEI

 Centru de informare/consultanţă pentru oportunităţile oferite de zonă
 Centru de acces la serviciul Internet pentru locuitorii comunei
 Actualizarea şi întreţinerea permanentă a paginei web a primăriei
 Promovarea potenţialului comunei cu prilejul diverselor manifestări
organizate la nivel judeţean şi naţional
Obiectivul strategic: CREAREA UNEI INFRASTRUCTURI INTEGRATE

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
52

 Asocierea cu comunele învecinate pentru realizarea unui sistem integrat
pentru situaţii de urgenţă
 Procurare autospecială pentru stingerea incendiilor
 Punct de prim-ajutor dotat cu autosanitară
Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA DE FERME ŞI EXPLOATAŢII

AGRICOLE ÎN VEDEREA APLICĂRII UNOR
TEHNOLOGII PERFORMANTE CARE SĂ
CONDUCĂ LA REALIZAREA DE PRODUSE ŞI
CULTURI SPECIFICE ZONEI, CAPABILE SĂ
REZISTE CONCURENŢEI PE PIAŢA EUROPEANĂ.
 Înfiinţarea de pepiniere pentru cultura pomilor fructiferi şi a răchitei,
 Înfiinţarea de ferme şi exploataţii agrozootehnice şi pomicole
 Organizarea fermierilor, producătorilor agricoli şi a crescătorilor de animale
în asociaţii care să permită un management mai bun al activităţilor desfăşurate
 Constituirea de asociaţii de proprietari de terenuri care să poată achiziţiona şi
utiliza maşini şi utilaje agricole pentru propriile exploataţii agricole
 Înfiinţarea unui centru de instruire, informare, consultanţă, schimburi de
experinţă pentru fermieri şi pentru specialişti din domeniul agricol, în vederea
accesării programelor de finanţare (fonduri europene şi / sau guvernamentale
etc.) şi a facilităţilor disponibile (subvenţii ,etc.)
 Înfiinţarea unui centru pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor
Obiectivul strategic: SPRIJINIREA CREĂRII DE IMM-URI ŞI

DEZVOLTAREA DE MICI UNITĂŢI ECONOMICE
NEPOLUANTE, DIVERSIFICAREA ACTIVITĂŢILOR
DE COLECTARE, PRELUCRARE, PRODUCŢIE ŞI
COMERCIALIZARE A MATERIILOR PRIME ŞI A
PRODUSELOR LOCALE

 Înfiinţarea unui Centru de colectare a laptelui
 Înfiinţarea unui Centru de colectare şi valorificare a mierii de albine,
fructelor, ciupercilor, plantelor medicinale, etc.
 Construire procesor de fructe pentru obţinerea alcoolului
53
 Înfiinţarea a cel puţin 2 puncte de sacrificare a animalelor, dotate conform

standardelor europene
 Stimularea înfiinţării de IMM-uri cu specific local: procesare produse
agroalimentare
Obiectivul strategic: REVIGORAREA UNOR ACTIVITĂŢI ECONOMICE ŞI

MEŞTEŞUGĂREŞTI TRADIŢIONALE ÎN CADRUL
UNOR UNITĂŢI DE PRELUCRARE ŞI PRODUCŢIE
NEPOLUANTE

 Înfiinţare Centre meşteşugăreşti pentru activităţi artizanale (lemn, răchită,)
 Stimulare înfiinţare IMM-uri de prelucrare şi producţie (sortare, ambalare,
conservare şi refrigerare legume şi fructe) nepoluante
Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA ŞI DEZVOLTAREA DE UNITĂŢI ŞI

COMPLEXE COMERCIALE ŞI DE PRESTĂRI
SERVICII

 Înfiinţare Complex de servicii şi mică industrie (reparaţii obiecte de uz casnic,
frizerie, coafură, cismărie, croitorie, tricotaje, confecţionare unelte de uz
gospodăresc, fierărie, tâmplărie, etc.)
 Înfiinţarea unui magazin de tip „Economat”
Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA ŞI DEZVOLTAREA DE PENSIUNI

AGROTURISTICE ACREDITATE, CARE SĂ OFERE
TURIŞTILOR PROGRAME SPECIFICE ŞI PACHETE
DE SERVICII ADECVATE

 Înfiinţarea de pensiuni agroturistice
 Organizarea proprietarilor de pensiuni în asociaţii care să permită oferirea de
programe specifice şi pachete de servicii integrate (trasee turistice, drumeţii,
ateliere meşteşugăreşti specifice, meniuri bazate pe produse naturale şi
tradiţionale etc.)
 Înfiinţarea şi dezvoltarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea unei
zone turistice
54
 Elaborarea şi implementarea unor programe de marketing pentru zona

turistică
 Concesionarea de către autoritatea locală a fondului de vânătoare administrat
de Direcţia Silvică, în scopul valorificării vânatului

Obiectivul strategic: MENŢINEREA ŞI INTEGRAREA TINERILOR ÎN
VIAŢA SOCIAL-ECONOMICĂ A COMUNEI PRIN
CREAREA DE ŞCOLI PROFESIONALE (DE ARTE ŞI
MESERII), CARE SĂ DISPUNĂ DE ATELIERE ŞI DE
PERSONAL CALIFICAT ADECVAT, CARE SĂ
CONDUCĂ LA O ABSORBŢIE A TINERILOR PE
PIAŢA MUNCII ŞI SĂ RĂSPUNDĂ
OPORTUNITĂŢILOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ

 Oferirea de programe de calificare în meseriile solicitate pe piaţa muncii
locale (meşteşuguri, agroturism, pomicultură, viticultură, apicultură, creşterea
animalelor, etc.)
 Organizarea de activităţi de consiliere profesională şi de plasare a forţei de
muncă
 Organizarea de cursuri de recalificare/reconversie profesională
 Acordarea de terenuri pentru construcţia de locuinţe tinerilor care doresc să se
stabilească în comună de către autoritatea publică locală
 Organizarea de campanii, dezbateri în instituţii de învăţământ şi instituţii
publice, schimburi de experienţă, vizite şi întâlniri de lucru
Obiectivul strategic: DEZVOLTAREA DE ACTIVITĂŢI FORMATIVE

PENTRU ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ A
COMUNEI

 Organizarea de cursuri de formare continuă în domeniile educaţional, cultural,
social, economic
 Organizarea de traininguri (instruiri, seminarii, ateliere de lucru) în domeniul
managementului de proiecte (iniţiere, scriere, implementare, monitorizare şi
evaluare) şi dezvoltării locale
55
Obiectivul strategic: CREŞTEREA GRADULUI DE IMPLICARE A

TINERILOR ÎN VIAŢA COMUNITĂŢII PRIN
DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE ŞI SCHIMBURI
DE EXPERIENŢĂ CU ONG-URI DE TINERET DIN
ŢARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE, ACTIVE ÎN DOMENII
CA: SOCIAL, CULTURAL, SPORTIVE, PROTECŢIA
MEDIULUI, EDUCAŢIE CIVICĂ, TURISM ETC.

 Înfiinţarea unui ONG pentru tineret şi afilierea acestuia la reţele naţionale şi
internaţionale active în domenii ca: social, cultural, sportive, protecţia
mediului, educaţie civică, turism, dezvoltare comunitară
Obiectivul strategic: SERVICII SOCIALE PENTRU GRUPURILE ŢINTĂ

BAZATE PE ANALIZAREA ŞI IDENTIFICAREA
CORECTĂ A NEVOILOR SPECIFICE (PERSOANE
VÂRSTNICE, COPII AFLAŢI IN DIFICULTATE,
FEMEI VICTIME ALE VIOLENTEI DOMESTICE,
COMUNITATEA ROMĂ)

 Înfiinţare Servicii de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, formarea
de personal
 Constituirea unei Fundaţii umanitare pentru ocrotirea persoanelor aflate în
dificultate
 Programe de educaţie sanitară pe grupuri ţintă
 Formare de asistenţi maternali
Obiectivul strategic: VALORIFICAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR

LOCALE, PERMANENTIZAREA UNOR SĂRBĂTORI
ŞI EVENIMENTE DIN CADRUL COMUNITĂŢII ŞI
TRANSMITEREA VALORILOR LOCALE
56
 Stabilirea unui calendar al evenimentelor tradiţionale locale şi popularizarea

acestuia
 Permanentizarea unor evenimente şi sărbători ale comunităţii (Întâlnirea
anuală a fiilor satului, Sărbătoare în sat _________, hramurile bisericilor şi
altele)
Obiectivul strategic: PROTEJAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII

MEDIULUI

 Lucrări de amenajare şi combatere a eroziunii solului în zonele cu teren
decopertat
 Programe de informare, conştientizare şi educaţie ecologică a proprietarilor
de terenuri
 Înfiinţarea unor spaţii special amenajate pentru hrănirea animalelor şi
păsărilor sălbatice
 Programe de exploatare raţională a terenurilor şi pajiştilor
Obiectivul strategic: GESTIONAREA DURABILĂ A RESURSELOR

NATURALE

 Regularizarea albiilor pâraielor prin construirea de gabioane, amenajare de
diguri şi protecţii de maluri
 Amenajare torenţi şi ameliorare terenuri degradate
Obiectivul strategic: VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE PENTRU

PRODUCEREA DE ENERGIE ALTERNATIVĂ

 Utilizarea deşeurilor combustibile (lemn, cauciuc, PET, carton) în producerea
de energie alternativă
 Înfiinţarea unei staţii de biogaz
 Captarea energiei solare şi eoliene
Obiectivul strategic: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DEŞEURILOR

(SISTEM DE COLECTARE, SORTARE ŞI
57
DEPOZITARE SELECTIVĂ SI ECOLOGICA A

DEŞEURILOR ETC.)

 Creearea de unităţi de colectare, sortare şi depozitare selectivă a deşeurilor în
fiecare sat
Obiectivul strategic: EDUCAREA CETĂŢENILOR ÎN VEDEREA

DEPOZITĂRII DEŞEURILOR MENAJERE ŞI
PROTECŢIEI MEDIULUI

 Programe de informare, conştientizare, mediatizare şi educaţie ecologică
 Programe de informare, conştientizare şi educaţie ecologică a proprietarilor de
terenuri agricole
VIII. SURSE DE FINANŢARE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE

DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA
Sursele majore de finanţare pentru implementarea Strategiei sunt constituite în
principal din:
 Fonduri asigurate de la bugetul local şi judeţean
 Fonduri de la bugetul de stat
 Instrumente structurale ale Uniunii Europene care se accesează prin
P lanul Naţional de Dezvoltare rurală (PNDR), Programul
Operaţional Regional (POR) şi Programe Operaţionale Sectoriale (POS).
În continuare, se face o scurtă prezentare a Programelor prin care se pot finanţa
programele şi proiectele prioritare din STRATEGIA DE DEZVOLTARE
DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA .
PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ
AXE
MĂSURI
PRIORITARE
I. Creşterea 1.1 Măsuri menite să îmbunătăţească cunoştinţele şi să
competitivităţii consolideze potenţialul uman
sectoarelor 1.1.1 Formare profesională (training), informare şi
agricol şi forstier difuzare de cunoştinţe
1.1.2 Instalarea tinerilor fermieri
1.2 Măsuri menite să restructureze şi să dezvolte capitalul
fizic şi să promoveze inovaţia
1.2.1 Modernizarea exploataţiilor agricole
1.2.2 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii
1.2.3 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi
58
forestiere
1.2.4 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de
dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii
1.3 Măsuri de tranziţie pentru România
1.3.1 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
1.3.2 Înfiinţarea grupurilor de producători
1.3.3 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă
pentru agricultori
2.1 Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole
2.1.1 Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată
II. Îmbunătăţirea 2.1.2 Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona
mediului şi a montană
spaţiului rural 2.1.4 Plăţi de Agro-mediu
2.2 Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere
2.2.1 Prima împădurire a terenurilor agricole
3.1 Măsuri privind diversificarea economiei rurale
3.1.2 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-
întreprinderi
III.Calitatea vieţii în
3.1.3 Încurajarea activităţilor turistice
zonele rurale şi
diversificarea 3.2 Măsură privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele
economiei rurale rurale
3.2.2 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea
serviciilor de bază pentru economia şi populaţia
rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
4.1 Strategiile de dezvoltare locală
4.1.1 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi
forestier
4.1.2 Îmbunătăţirea mediului şi spaţiului rural
4.1.3 Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale
IV. Implementarea 4.2.1 Implementarea proiectelor de cooperare
Axei LEADER 4.3.1 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală,
dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului
4.3.1.1 Construcţie parteneriate public-private
4.3.1.2 Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală,
dobândirea de competenţe şi animarea
teritoriului
Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
www.madr.ro
59
PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL

AXE PRIORITARE DOMENII MAJORE DE INTERVENŢIE
1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana;
1.2 Reabilitarea infrastructurii urbane si
imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv
1. Sprijinirea dezvoltarii durabile
transportul public urban;
a oraselor – poli urbani de
1.3 Dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil;
crestere
1.4 Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv
a locuintelor sociale si imbunatatirea serviciilor
sociale;
2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de
2. Imbunatatirea infrastructurii
drumuri judetene, strazi urbane – inclusiv
regionale si locale de transport
constructia / reabilitarea soselelor de centura.
3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea
infrastructurii serviciilor de sanatate;
3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si
echiparea infrastructurii serviciilor sociale;
3.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a
3. Imbunatatirea infrastructurii
bazelor operationale de interventie in situatii de
sociale
urgenta;
3.4 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si
echiparea infrastructurii educationale
preuniversitare, universitare si a infrastructurii
pentru formare profesionala continua;
4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de
sprijinire a afacerilor;
4. Sprijinirea dezvoltarii
4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante si
mediului de afaceri regional si
neutilizate si pregatirea pentru noi activitati;
local
4.3 Sprijinirea dezvoltarii
microintreprinderilor.
5. Dezvoltarea durabila si 5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a
promovarea turismului patrimoniului cultural; crearea si modernizarea
infrastructurilor conexe;
5.2 Crearea, dezvoltarea si modernizarea
60
infrastructurilor specifice pentru valorificarea

durabila a resurselor naturale cu potential
turistic;
5.3 Valorificarea potentialului turistic si crearea
infrastructurii necesare pentru cresterea
atractivitatii regiunilor Romaniei ca destinatii
turistice.
6.1 Sprijinirea implementarii, managementului
si evaluarii Programului Operational Regional;
6. Asistenta tehnica 6.2 Sprijinirea activitatilor de publicitate si
informare privind Programul Operational
Regional;
Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publicei şi
Locuintelor www.mie.ro
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DE MEDIU
7. Extinderea şi modernizarea 1.1 Extinderea / modernizarea sistemelor de
sistemelor de apă apă / apă uzată
8. Dezvoltarea sistemelor de 2.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de
management integrat al management al deşeurilor şi extinderea
deşeurilor şi reabilitarea infrastructurii de management al deşeurilor
siturilor istorice contaminate 2.2 Reabilitarea zonelor poluate istoric
9. Reducerea poluării provenite
de la sistemele de încălzire 3.1 Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire
urbană în localităţile cele mai în zonele fierbinţi (hot-spot)
afectate
10.Implementarea Sistemelor 4.1 Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor
Adecvate de Management de management în vederea protejării
pentru Protecţia Naturii biodiversităţii şi Natura 2000
11.Implementarea infrastructurii
adecvate de prevenire a 5.1 Protecţia împotriva inundaţiilor
riscurilor naturale în zonele 5.2 Reducerea eroziunii costiere
cele mai expuse la risc
Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile
www.mmediu.ro
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA

RESURSELOR UMANE
1. Educaţia şi formarea 1.1 Acces la educaţie şi formare profesională
profesională în sprijinul iniţială de calitate
61
creşterii economice şi
1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaţie
dezvoltării societăţii bazate pe
şi formare profesională
cunoaştere
2.1 Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;
2. Conectarea învăţării pe tot
2.2 Prevenirea părăsirii timpurii a şcolii
parcursul vieţii cu piaţa
2.3 Acces şi participare la formarea
muncii
profesională continuă
3.1 Promovarea culturii antreprenoriale
3.2 Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi
3. Creşterea adaptabilităţii forţei angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii
de muncă şi a întreprinderilor 3.3 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea
iniţiativelor pentru parteneri sociali şi
societatea civilă
5.1 Dezvoltarea şi implementarea măsurilor
active de ocupare
5. Promovarea măsurilor active 5.2 Promovarea sustenabilităţii pe termen lung
de ocupare a zonelor rurale în ceea ce priveşte
dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea
forţei de muncă
6.1 Dezvoltarea economiei sociale
6. Promovarea incluziunii
6.2 Îmbunătăţirea accesului şi participării
sociale
grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii
Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
www.mmssf.ro
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA
COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE
1,1 Investiţii productive şi pregătirea pentru
concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special
4. Un sistem inovativ şi eco-
IMM-uri;
eficient de producţie
1.2. Accesul IMM-urilor la finanţare;
1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.
2.1 CD în parteneriat între universităţi/ institute
de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi, în
5. Cercetare, dezvoltare vederea obţinerii de rezultate aplicabile în
tehnologică şi inovare pentru economie ;
competitivitate 2.2 Investiţii pentru infrastructura de CDI
2.3 Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI
(în special IMM-urile).
3.1.Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei
6. Tehnologia informaţiei şi
3.2.Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor
comunicaţiilor pentru
publice electronice
sectoarele privat şi public
3.3. Dezvoltarea e-economiei
4. Creşterea eficienţei energetice 4.1 Energie eficienta şi durabila (îmbunătăţirea
62
eficienţei energetice şi a sustenabilităţii

sistemului energetic);
4.2.Valorificarea resurselor regenerabile de
şi a siguranţei în aprovizionare,
energie pentru producerea de energie
în contextul combaterii
“verde”
schimbărilor climatice
4.3.Diversificarea reţelelor de interconectare în
scopul creşterii siguranţei în aprovizionarea
cu energie.
5.1 Sprijin pentru managementul,
implementarea, monitorizarea si controlul
5. Asistenţă Tehnică POS CCE;
5.2 Sprijin pentru comunicare, evaluare si
dezvoltare TI.
Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului pentru Întreprideri Mici şi Mijlocii,

Comerţ Turism şi Profesii Liberale www.mimmc.ro
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA

CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE
1.1 Îmbunătăţirea procesului de luare a
1. Îmbunătăţiri de structură şi
deciziilor la nivel politico-administrativ
proces ale managementului
1.2 Creşterea responsabilizării administraţiei
ciclului de politici publice
publice
1.3 Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale
2. Îmbunătăţirea calităţii şi 2.1 Sprijin pentru procesul de descentralizare
eficienţei furnizării serviciilor sectorială a serviciilor
publice, cu accentul pus pe 2.2 Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei
procesul de descentralizare furnizării serviciilor
Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative
www.mira.gov.ro
63
IX. STRUCTURA DE SPRIJIN PENTRU IMPLEMENTAREA,

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI
În cadrul uneia dintre întâlnirile Grupului de planificare strategică participativă s-a
propus înfiinţarea unei structuri de management - „CENTRUL LOCAL
PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A
COMUNEI COCHIRLEANCA”,
COCHIRLEANCA în cadrul căreia implementarea Strategiei
va fi asigurată pe mai multe paliere:
 Comitetul de Coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea
Strategiei,
trategiei în principal, va monitoriza eficacitatea şi calitatea implementării
Strategiei de dezvoltare locală, reprezentând un forum pentru legăturile cu
partenerii sociali şi cu secretarul Centrului local.
local Astfel, printre rolurile pe care
poate să le aibă se pot menţiona:
− Dezvoltă şi promovează parteneriatele, inclusiv a parteneriatelor publice-
private, intercomunale şi intersectoriale
− Asigură legăturile cu structurile din comună, din judeţ şi din regiunea de
dezvoltare, în principal cu agenţii economici, cu organizaţiile
neguvernamentale etc., dar şi cu primăriile din zonă
− Analizează şi propune modificări la planul de implementare a Strategiei de
dezvoltare locală, în funcţie de necesităţile şi oprtunităţile apărute la nivelul
comunei
− Asigură funcţionarea eficientă a grupurilor de lucru pe cele 4 domenii
prioritare de dezvoltare
− Stabilieşte proceduri de lucru în cadrul grupurilor de lucru (componenţă,
modalităţi de lucru, periodicitatea întâlnirilor, documentele informaţionale
elaborate etc.)
− Asiguraă comunicarea şi relaţionarea internă, la nivelul grupurilor de lucru,
cât şi externă, cu Agenţia de dezvoltare regională – Buzău, cu Direcţia de
dezvoltare regională din cadrul Consiliului judeţean Buzău, cu Direcţia de
dezvoltare rurală din cadrul direcţiei generale agricole Buzău, cu beneficiarii
din comună etc.
− Secretariatul Centrului local pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea
Strategiei este indicat a fi agentul de dezvoltare locală/secretarul
locală comunei din
cadrul Primăriei . Secretarul Centrului local are rolul de a colecta date şi
informaţii, de a le organiza în diverse baze de date şi de a pune la dispoziţie
informaţiile necesare acelora care intenţionează să iniţieze şi să implementeze
proiecte privind realizarea Strategiei. Totodată, are rolul de a facilita procesul de
funcţionare a Comitetului de Coordonare pentru implementarea, monitorizarea
şi evaluarea Strategiei.
64
 Grupurile de lucru se organizează pe cele 4 domenii prioritare de dezvoltare a

comunei Cochirleanca, conform Strategiei de dezvoltare locală:
- GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL INFRASTRUCTURĂ TEHNICO
– EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ
- GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL ACTIVITĂŢI ECONOMICE
LOCALE
- GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL MEDIU ŞI RESURSE
NATURALE
- GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL RESURSE SOCIO – UMANE
Se recomandă ca în componenţa grupurilor de lucru să intre liderii de opinie şi
actorii locali cheie din administraţia publică locală, din instituţiile publice, din
structurile asociative locale, din societăţile comerciale etc., cu rol activ în
elaborarea şi în implementarea Strategiei şi care pot pune la dispoziţie date şi
informaţii relevante pentru iniţierea şi implementarea de proiecte pe domeniile
respective. Grupurile de lucru vor interacţiona prin secretarul Centrului local,
local dar
şi direct, cu iniţiatorii / beneficiarii programelor şi proiectelor de dezvoltare
economică şi socială a judeţului.
Procesul de monitorizare şi evaluare va fi realizat la nivelul Primăriei de către
Comitetul de Coordonare, care este responsabil pentru implementarea,
monitorizarea şi revizuirea implementării Strategiei de Dezvoltare Durabilă 2008-
2013, dar şi de conceperea proiectelor pentru realizarea obiectivelor.
Procesul de evaluare include o perspectivă complexă, conform următoarelor criterii
şi etape:
 Evaluarea continuă (auto-evaluarea) pentru identificarea la timp a posibilelor
riscuri
 Evaluarea intermediară – la interval de şase luni, pentru a introduce
schimbările necesare si acţiuni corective atunci când este necesar
 Evaluarea finală – cu participarea tuturor factorilor interesaţi în
împlementarea Strategiei, pentru a urmări măsura în care au fost realizate
obiectivele
 Evaluarea ex-post – o activitate menită să identifice efectele pe termen lung
şi sustenabilitatea efectelor pozitive
Transparenţa fluxurilor de informaţii
Transparenţa este un principiu esenţial al funcţionării Comitetul de Coordonare. În
acest sens, este indicat ca să se transmită informaţiile necesare în legătură cu
activitatea sa, cu diversele evenimente, către mass media şi către factorii interesaţi
din comuna din domeniul în care se face informarea în legătură cu progresul
realizat de Strategie; procesele-verbale ale şedinţelor Comitetului de Coordonare ar
trebui postate pe internet, pe site-ul primăriei, sau pe un site propriu, dacă se
hotărăşte lansarea unui portal destinat special Strategiei. Asigurarea transparenţei
activităţii Comitetului de Coordonare este o componentă importantă a activităţii
secretarului Centrului.
Centrului
65
Secretariatul Centrului local poate solicita membrilor grupurilor de lucru să

prezinte informaţii scrise cu privire la procedurile stabilite pentru a informa pe toţi
cei interesaţi cu privire la activitatea continuă a Comitetului de Coordonare,
oordonare
precum şi rapoarte de urmărire cu privire la implementarea acestor proceduri.
Reguli de procedură
Deciziile Comitetului de Coordonare sunt luate prin consens, iar conducerea
stabilită a Comitetului ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se ajunge la
consens. Se poate folosi un sistem de vot, însă acesta poate fi mai puţin eficient în
a asigura luarea de decizii nefalsificate în parteneriat. Regulile de procedură ale
Comitetului de Coordonare trebuie să asigure că se vor lua deciziile necesare
pentru implementarea Strategiei, inclusiv deciziile cu privire la alocarea fondurilor,
stabilirea priorităţilor, după cum este necesar.
Operaţionalizarea structurii pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea
Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca.
Se propune Consiliului Local al Comunei Cochirleanca, următoarea componenţă
pentru structura Centrului de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei
de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca:
Secretariatul Centrului local pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea
Strategiei
 __________________________, secretarul comunei Cochirleanca
 Mitrea Marcel, inspector Primăria comunei Cochirleanca
Grupurile de lucru pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei:
Infrastructură tehnico-edilitară şi socială
 _____________
 _____________
 ______________
Activităţi economice locale
 _____________
 _____________
 ______________
Mediu şi resurse naturale
 _____________
 _____________
 ______________
Resurse socio-umane
 _____________
 _____________
 ______________
66
Comitetul de coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea

Strategiei:
 Preşedinte: Primarul comunei Cochirleanca
 Vicepreşedinte: Viceprimarul comunei Cochirleanca
 Membru: ________________ consilier local/ director şcoală de coordonare
Componenţa nominală a structurii de implementare, monitorizare şi evaluare a
Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca a fost stabilită
şi adoptată prin consens de către participanţii la şedinţa Grupului de planificare
strategică participativă din data de ___________________ 2008.
Realizarea Planului de Acţiune
În baza Strategiei de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei, unde au fost definite

problemele şi au fost specificate obiectivele pe termen scurt, mediu sau lung, grupul
comunitar va elabora planul de acţiune. Planul de acţiune reprezintă o sumă de fişe
de proiect.
Acesta trebuie să fie realist, realizabil şi, mai ales, asumat de cineva (o persoană sau
un grup) din comunitate.
Fiecare plan de acţiune trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:
1. scopul şi obiectivele proiectului
2. definirea, descrierea acţiunilor
3. grupul ţintă şi beneficiarii
4. resursele interne şi externe, necesare şi existente
5. stadiul aprobărilor, avizelor, studiilor necesare, acolo unde este cazul
6. încadrarea în timp
7. bugetul sintetic (schiţă)
8. responsabilităţi
9. criterii de evaluare a succesului
10. beneficiile proiectului
1. Scopul şi obiectivele proiectului

Scopul, suficient de general, poate fi chiar cel specificat în Strategie, la definirea
problemei sau a obiectivelor generale pe termen scurt sau mediu. Scopul proiectului
reprezintă, în fapt, rezolvarea problemei. Enunţul scopului trebuie sã fie scurt şi
concis.
Obiectivele proiectului reprezintă paşii, etapele ce trebuie făcute pentru a atinge
scopul şi a rezolva problema.
Se poate chiar spune cã obiectivele reprezintă puntea peste prăpastia dintre situaţia
actuală (problema) şi situaţia doritã (scopul).
2. Descrierea acţiunilor
În fişele de proiect, acţiunile care vor fi realizate pentru atingerea obiectivelor
propuse, vor fi definite şi descrise cât mai clar. De exemplu: amenajarea trotuarului
pe strada X, curăţirea fântânilor din satul Y, achiziţionarea unui calculator pentru
primărie, organizarea unui curs de instruire privind educaţia continuã la adulţi
67
destinat cadrelor didactice, formarea de animatori comunitari pentru fiecare sat al

comunei etc. Acţiunile vor fi grupate pe obiective, în ordine logică (nu obligatoriu şi
cronologicã). Activităţile planificate trebuie să fie în strânsã legăturã cu obiectivele,
grupul ţintă şi beneficiarii.
3. Grupul ţintă şi beneficiarii
Grupul ţintă este definit de persoanele interesate, grupurile de interes cărora nu le
este indiferent dacă problema se va rezolva, când şi în ce mod. Nu întotdeauna însă
grupul ţintă este acelaşi cu beneficiarii. Grupul ţintă este în general activ implicat în
activităţile proiectului.
4. Resurse interne şi externe, necesare şi existente
Se menţionează toate resursele disponibile pentru realizarea activităţilor: voluntari,
resurse materiale, financiare etc. De asemenea,se specifică toate resursele externe
disponibile. Separat, sev trec acele resurse de care nu sunt disponibile, dar care sunt
necesare pentru realizarea activităţilor propuse.
5. Stadiul aprobărilor, avizelor, studiilor etc. necesare
Acolo unde este cazul, se specifică dacă este nevoie de aprobări, avize, autorizaţii,
studii etc. precum şi, dacă acestea există, în ce stadiu sunt.
6. Încadrarea în timp
Se menţionează dacă activităţile preconizate sunt:
• punctuale,
• periodice,
• permanente,
• legate de evenimente,
• durata etc.
7. Bugetul sintetic (schiţã)
Se specifică, pe categorii, principalele cheltuieli preconizate (necesare pentru
derularea activităţilor etc).
Principalele categorii de cheltuieli pot fi:
- cheltuieli generale: personal, costuri administrative (ex. chirie, telefon/fax,
întreţinere),
- cheltuieli specifice: echipament şi materiale, transport, instruire, servicii etc.
- cheltuieli indirecte (ex. comisioane bancare, asigurări, procesare date, căutare
informaţii, abonament publicaţii şi Internet, întruniri, elaborare de propuneri de
finanţare, publicaţii-promovare, reclamă, diferite taxe etc.)
8. Responsabilităţi
Este foarte util ca în fişele de proiect să se menţioneze cine sunt responsabilii pentru
conceperea, implementarea şi monitorizarea proiectului (persoane sau grupuri).
9. Criterii de evaluare a succesului
Se definesc criterii şi indicatori calitativi şi cantitativi de evaluare a succesului
proiectului. Aceştia se vor referi, la fişa de proiect, nu doar la stadiul final al
proiectului, ci şi la etapele-cheie ale acestuia.
68
10. Beneficiile proiectului

Definirea rezultatelor după încheierea proiectului (materiale informative, investiţii,
structuri formale etc.)
După ce au fost realizate, planurile de acţiune pot fi grupate în categorii, pe termene
de realizare:
- perioadă scurtă (1-2 ani) – proiectele cele mai urgente sau cele mai uşor de realizat
(cu “note” de evaluare” foarte bune)
- perioadă medie (2-5 ani) – proiecte urgente, dar mai dificil de realizat (cu costuri
mari, care nu au o sursă de finanţare predictibilă)
- perioadă lungă (peste 6 ani) – proiecte care nu au o urgenţă foarte mare sau a căror
realizare depinde de foarte mulţi factori (au o “notă” de evaluare slabă)
Este evident că este mai bine ca grupul comunitar să abordeze proiectele cele mai
urgente, mai ieftine şi mai uşor de realizat.
69
STR UCTUR A CENTR UL UI L OC AL PE NTR U IMPLEMEN TAREA, MONI TORIZAREA Ş I EV AL UAREA

STRA TEGI EI DE DEZV OL TARE DURA BILĂ 2008-2013 A CO MUNE I ST ÎLPU
Grupul de lucru pe domeniul

INFRASTRUCTURĂ TEHNICO-EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ
PRIMAR UL COMUNEI STÎLPU
SECRETARUL Centrului Local pentru
implementarea, Monitorizarea şi
Evaluarea Strategiei de dezvoltare
Grupul de lucru pe domeniul Locală a Comunei Stîlpu
ACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALE
INIŢIATIVE /
Comitetul de PROPUNERI DE
Coordonare pentru PROIECTE PENTRU
Implementarea, DEZVOLTAREA
Monitorizarea şi LOCALĂ A COMUNEI
Evaluarea STÎLPU
Strategiei de
Grupul de lucru Dezvoltare Locală
pe domeniul
RESURSE
SOCIO - UMANE
BAZA
DE
Grupul de lucru pe
domeniul
DATE
MEDIU ŞI RESURSE
NATURALE 70
X. PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA
Legendă surse de finanţare: BS – Bugetul de Stat, BCL – Bugtul Local, BCJ – Bugetul Consiliului Judeţean, FP – Finanţare Privată,
FUE – Finanţare Uniunea Europeană
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
OBIECTIV STRATEGIC INDICATORI DE PERFORMANŢĂ B F
STRATEG PROIECTE B B F
C U
ICA S CJ P
L E
71
APRILIE 2008
Extinderea reţelei de • Km de reţea înfiinţată/reabilitată

INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ alimentare cu apă în • Număr de gospodării deservite   
toate satele comunei: • Număr de consumatori conectaţi
Realizarea
indicatoarelor şi a
ÎNFIINŢAREA / • Număr de indicatoare realizate 
marcajelor
REABILITAREA, corespunzătoare
DEZVOLTAREA /
EXTINDEREA ŞI
MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURII
TEHNICO – EDILITARE
ŞI A REŢELELOR DE
UTILITĂŢI PUBLICE LA Amenajarea de parcări
NIVELUL ÎNTREGII auto şi de trotuare în • Număr de locuri de parcare
COMUNE CONFORM centrul civic al amenajate   
STANDARDELOR comunei şi în zonele • Km de trotuare realizate
EUROPENE turistice
Reactualizarea
Planului de Urbanism • P.U.G. reactualizat    
General
Realizarea evidenţei
• Evidenţă cadastrală realizată    
cadastrale
72
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
C U
ICA S CJ P
L E
73
INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI
ÎNFIINŢAREA / Reabilitarea şi
REABILITAREA, modernizarea
DEZVOLTAREA / drumurilor comunale
EXTINDEREA ŞI şi săteşti:
MODERNIZAREA - DC 14: DJ 220 • Km de drum
SOCIALĂ
INFRASTRUCTURII (Boboc)-Tîrlele reabilitat/modernizat

TEHNICO – EDILITARE - DC 136: Boboc • Timp redus de transport pentru    
ŞI A REŢELELOR DE Gară- IAS Boboc persoane şi mărfuri
UTILITĂŢI PUBLICE LA - DC 137: Boboc-
• Accesibilitate crescută
NIVELUL ÎNTREGII Tîrlele
COMUNE CONFORM - Drumuri săteşti
STANDARDELOR reabilitate/
EUROPENE modernizate
74
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
C U
ICA S CJ P
L E
75
Reabilitarea reţelei de
• Număr drumuri publice
joasă tensiune şi a    
INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ iluminate
iluminatului public
Realizare staţie de • Cantitate de apă epurată
epurare şi de tratare a • Cantitate de apă uzată tratată    
apelor uzate
ÎNFIINŢAREA / • Km de reţea de canalizare
REABILITAREA, Înfiinţarea reţelei de realizaţi
canalizare pentru toate    
DEZVOLTAREA / • Număr de gospodării deservite
EXTINDEREA ŞI satele comunei
MODERNIZAREA Amenajarea spaţiilor
INFRASTRUCTURII de depozitare a
TEHNICO – EDILITARE • Număr tomberoane/conteinere
deşeurilor menajere şi
ŞI A REŢELELOR DE • Suprafeţe de teren amenajate   
dotarea acestora cu
UTILITĂŢI PUBLICE LA conteinere/tomberoane pentru depozitarea deşeurilor
NIVELUL ÎNTREGII ecologice
COMUNE CONFORM
STANDARDELOR Înfiinţare alimentare • Km de reţea realizaţi
cu gaze în toate satele   
EUROPENE • Număr de gospodării deservite
comunei
Crearea de locuri de • Număr de locuri de joacă
  
joacă pentru copii realizate
• Număr spaţii publice amenajate
Dotare şi amenajare • Valoarea investiţiilor realizate  
spaţii publice
76
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
C U
ICA S CJ P
L E
77
Amenajarea şi dotarea • Spaţiu amenajat

corespunzătoare a unui • Valoare dotări  
spaţiu pentru piaţă/târg
• Număr beneficiari
în satul Boboc
INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ
Punere la dispoziţie
teren pentru amplasare • Număr relee amplasate  
relee telefonie mobilă
Construcţia/moderniza
rea dispensarului uman • Număr cabinete medicale
din satul de reşedinţă
înfiinţate/reabilitate
al comunei şi   
• Număr de beneficiari ai
realizarea de puncte
sanitare/de prim ajutor sericiilor medicale oferite
ÎNFIINŢAREA / în toate satele comunei
REABILITAREA, • Cabinet înfiinţat
DEZVOLTAREA / Înfiinţare cabinet
• Număr de beneficiari ai   
EXTINDEREA ŞI stomatologic
serviciilor medicale oferite
MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURII Înfiinţarea unui centru
SOCIO – SANITARE LA de zi la nivel de
comună pentru copiii • Centru de zi înfiinţat
NIVELUL ÎNTREGII
COMUNE CONFORM care provin din familii • Număr de beneficiari ai    
STANDARDELOR cu posibilităţi serviciilor oferite
EUROPENE materiale reduse
Farmacie umană în • Farmacie înfiinţată

satul de reşedinţă;
• Nr. puncte 
punct farmaceutic sau
farmaceutice/farmacii mobile
farmacii mobile pentru
înfiinţate
satele componente 78
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
C U
ICA S CJ P
L E
79
Farmacie veterinară/ • Farmacie/ punct farmaceutic

punct farmaceutic în înfiinţate 
satul de reşedinţă • Număr beneficiari
Azil de bătrâni în satul • Azil de bătrâni înfiinţat
   
Boboc • Număr de beneficiari
•
INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ
Centru de zi în satul Centru de zi înfiinţat

   
Cochirleanca • Număr de beneficiari
Extindere şi amenajare • Număr cimitire extinse şi

cimitire amenajate
Reabilitarea,
modernizarea şi
dotarea • Număr de unităţti de învăţământ
   
corespunzătoare a reabilitate/dotate
localurilor şcolilor şi a
ÎNFIINŢAREA / grădiniţelor
REABILITAREA, Reabilitare căminelor
DEZVOLTAREA / culturale, dotarea
EXTINDEREA ŞI corespunzătoare pentru • Număr cămine culturale
   
MODERNIZAREA desfăşurarea diverselor reabilitate/dotate
INFRASTRUCTURII evenimente ale
CULTURAL – comunităţii
EDUCATIVE LA • Club înfiinţat
Înfiinţare „Clubul   
NIVELUL ÎNTREGII • Număr beneficiari
tineretului”
COMUNE CONFORM
STANDARDELOR Înfiinţare „Clubul • Club înfiinţat
  
EUROPENE pensionarilor” • Număr beneficiari
Reabilitarea bisericilor
(izolaţie termică,
instalaţie de încălzire, • Număr biserici reabilitate  
80
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
C U
ICA S CJ P
L E
81
Reabilitarea
INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ monumentelor istorice • Număr monumente reabilitate
şi de arhitectură locale    
• Număr crescut de vizitatori
(sculpturi în piatră şi
Biserica ________)
Amenajarea unei baze • Bază sportivă realizată
sportive în satul    
• Număr de utilizatori
Cochirleanca
Înfiinţarea/concesionar
ea serviciilor
comunitare de utilitati
publice:
DEZVOLTAREA
ACTIVITĂŢILOR /  apa-canal • Servicii comunitare de utilităţi
 
SERVICIILOR  salubrizare publice înfiinţate/concesionate
AFERENTE  iluminat
INFRASTRUCTURII public
TEHNICO – EDILITARE  alimentare cu
LA NIVELUL ÎNTREGII gaze
COMUNE CONFORM
STANDARDELOR Înfiinţarea serviciului • Serviciu înfiinţat
public de asistenţă  
EUROPENE • Număr beneficiari
socială
Înfiinţarea serviciului • Serviciu înfiinţat
public de transport  
şcolar
82
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
C U
ICA S CJ P
L E
83
Centru de informare/ • Centru de informare înfiinţat

INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ consultanţă pentru
• Număr de beneficiari   
oportunităţile oferite
de zonă
Centre de acces • Număr de centre înfiinţate
internet în toate satele   
Număr de utilizatori
comunei
Actualizarea şi • Pagină web realizată
INFORMAREA ŞI
întreţinerea
PUBLICITATEA PENTRU • Număr accesri 
permanentă a paginei
PROMOVAREA
web a primăriei
OPORTUNITĂŢILOR
ZONEI Publicaţie locală cu • Publicaţie realizată
apariţie lunară • Număr cititori 
Promovarea
potenţialului comunei
cu prilejul diverselor • Număr acţiuni de promovare
 
manifestări organizate realizate
la nivel judeţean şi
naţional
Asocierea cu comunele
învecinate pentru
realizarea unui sistem
integrat pentru situaţii
de urgenţă
• Asociaţie intercomunitară
- Procurare
CREAREA UNEI înfiinţată
autospecială pentru
INFRASTRUCTURI stingerea incendiilor • Timp de răspuns redus la
   
INTEGRATE PENTRU solicitări de intervenţii
- Punct de prim-ajutor84
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
OBIECTIV STRATEGIC INDICATORI DE PERFORMANŢĂ F
STRATEG PROIECTE B BC B
U FP
ICA S L CJ
E
85
Înfiinţarea de ferme şi • Număr ferme agricole şi exploataţii

ACTIVITATI ECONOMICE LOCALE exploataţii 
înfiinţate / modernizate  
agrozootehnice • Valoarea investiţiilor
Organizarea
fermierilor,
producătorilor agricoli
şi a crescătorilor de • Număr asociaţii producători
ÎNFIINŢAREA DE
animale în asociaţii înfiinţate   
FERME ŞI EXPLOATAŢII
care să permită un
AGRICOLE ÎN VEDEREA
management mai bun
APLICĂRII UNOR
al activităţilor
TEHNOLOGII
desfăşurate
PERFORMANTE CARE
Constituirea de
SĂ CONDUCĂ LA
asociaţii de proprietari
REALIZAREA DE
de terenuri care să • Număr asociaţii de proprietari
PRODUSE ŞI CULTURI
poată achiziţiona şi înfiinţate
SPECIFICE ZONEI,   
utiliza maşini şi utilaje • Număr de parteneriate stabilite
CAPABILE SĂ REZISTE
agricole pentru
CONCURENŢEI PE
propriile exploataţii
PIAŢA EUROPEANĂ
agricole
Înfiinţarea de plantaţii • Număr plantaţii înfiinţate

  
pomicole • Suprafaţă cultivată
Înfiinţarea de pepiniere
pentru cultura pomilor • Număr pepiniere înfiinţate   
fructiferi şi a răchitei
86
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
U FP
ICA S L CJ
E
87
Înfiinţarea unui centru

de instruire, informare,
consultanţă, schimburi
de experinţă pentru
fermieri şi pentru • Număr persoane care solicită
specialişti din consultanţă, instruire
domeniul agricol, în
• Număr cursuri de instruire
vederea accesării    
organizate
oportunităţilor de
finanţare (fonduri • Număr fermieri care beneficiază de
europene şi / sau sprijin pentru dezvoltarea afacerilor
ACTIVITATI ECONOMICE LOCALE
guvernamentale etc.) şi
a facilităţilor
disponibile (subvenţii
etc.)
Înfiinţarea unui centru
pentru combaterea
• Centru înfiinţat    
bolilor şi a
dăunătorilor
Centru de colectare a • Centru înfiinţat
  
SPRIJINIREA CREĂRII laptelui • Cantitate de lapte colectată
DE IMM-URI ŞI Centru de colectare şi
DEZVOLTAREA DE MICI valorificare a mierii de
UNITĂŢI ECONOMICE albine, fructelor, • Centru înfiinţat
  
NEPOLUANTE, fructelor de pădure, • Cantităţi colectate/valorificate
DIVERSIFICAREA ciupercilor, plante
ACTIVITĂŢILOR DE medicinale.
COLECTARE, Uscător de fructe; • Cantitate de fructe prelucrate
PRELUCRARE, procesare fructe pentru   
PRODUCŢIE ŞI obţinerea alcoolului
88
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
U FP
ICA S L CJ
E
89
Amenenajarea a 2
puncte de sacrificare a
animalelor si • 2 puncte de sacrificare şi
prelucrare primara prelucrare primară înfiinţate   
(transare carne, • Număr animale sacrificate
ambalare), conform
standardelor europene
REVIGORAREA UNOR Centre meşteşugăreşti, • Număr centre înfiinţate
ACTIVITĂŢI activităţi artizanale • Număr meşteşuguri tradiţionale   
ECONOMICE ŞI (lemn, răchită, piatră) revitalizate

MEŞTEŞUGĂREŞTI Crearea de unităţi
TRADIŢIONALE ÎN economice de
CADRUL UNOR • Număr unităţi înfiinţate
prelucrare şi producţie • Calitatea îmbunătăţită a
UNITĂŢI DE (sortare, ambalare,   
PRELUCRARE ŞI produselor
conservare şi
PRODUCŢIE • Valoarea investitţilor
refrigerare legume şi
NEPOLUANTE fructe) nepoluante
Complex de servicii şi
mică industrie:
 reparaţii obiecte
de uz casnic
ÎNFIINŢAREA ŞI • Complex înfiintat
 frizerie, coafură
DEZVOLTAREA • Număr activităţi
 cismărie
DEUNITĂŢI ŞI • Număr persoane angajate
 croitorie   
COMPLEXE • Număr beneficiari ai seviciilor
COMERCIALE ŞI DE  tricotaje
oferite
PRESTĂRI SERVICII  Cconfecţionare
unelte de uz • Valoarea investiţiilor realizate
gospodăresc
 fierărie
90
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
U FP
ICA S L CJ
E
91
Infiintarea unui • Magazin înfiinţat

magazin de tip   
• Număr cumpărători
“Economat”
Înfiinţarea de mici
magazine (puncte • Număr magazine (puncte
comerciale) pentru comerciale) înfiinţate   
desfacerea produselor
• Număr cumpărători
de strictă necesitate, în
toate satele comunei
• Număr pensiuni înfiinţate
Înfiinţarea de pensiuni • Număr locuri cazare
  
agroturistice • Număr turişti
• Valoarea investiţiilor realizate
Organizarea
proprietarilor de
pensiuni şi de cabane
ÎNFIINŢAREA ŞI în asociaţii care să
DEZVOLTAREA DE permită o ofertă de
programe specifice şi • Număr asociaţii înfiinţate
PENSIUNI
AGROTURISTICE pachete de servicii • Număr pachete turistice
  
ACREDITATE, CARE SĂ integrate (trasee • Număr turişti
OFERE TURIŞTILOR turistice, drumeţii, • Număr parteneriate
PROGRAME SPECIFICE ateliere meşteşugăreşti
ŞI PACHETE DE specifice, meniuri
SERVICII ADECVATE bazate pe produse
naturale şi tradiţionale
etc.)
Înfiinţarea şi
dezvoltarea de 92
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
U FP
ICA S L CJ
E
Elaborarea şi
implementarea unor
programe de marketing • Număr programe elaborate   
ÎNFIINŢAREA ŞI pentru zona turistică de
DEZVOLTAREA DE pescuit sportiv – Balta
PENSIUNI Roşioru
AGROTURISTICE
ACREDITATE, CARE SĂ
OFERE TURIŞTILOR Concesionarea de către
PROGRAME SPECIFICE autoritatea locală a
ŞI PACHETE DE fondului de vânătoare • Fonduri încasate 
SERVICII ADECVATE administrat de Direcţia
Silvică în scopul
valorificării vânatului
93
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
U FP
ICA S L CJ
E
94
Ofertă de programe de
calificare în meseriile
solicitate pe piaţa • Număr programe iniţiate şi
muncii locale derulate
(meşteşuguri, • Număr persoane calificate
agroturism,  
• Număr de absolvenţi care îşi
pomicultură,
viticultură, apicultură, găsesc un loc de muncă
creşterea animalelor, corespunzător pregătirii
MENŢINEREA ŞI
INTEGRAREA prelucrarea lemnului,
RESURSE SOCIO - UMANE
TINERILOR ÎN VIAŢA etc.)

SOCIAL-ECONOMICĂ A Acordare terenuri
COMUNEI PRIN pentru locuinţe şi • Număr locuri casă acordate
CREAREA DE ŞCOLI gospodării de către 
PROFESIONALE (DE • Număr gospodării nou înfiinţate
autoritatea publică
ARTE ŞI MESERII), locală
CARE SĂ DISPUNĂ DE Organizarea de • Număr campanii de promovare
ATELIERE ŞI DE campanii, dezbateri în iniţiate
PERSONAL CALIFICAT instituţii de învăţământ • Număr întâlniri de lucru
ADECVAT, SĂ şi instituţii publice,   
• Număr schimburi de experienţă
CONDUCĂ LA O schimburi de
ABSORBŢIE A experienţă, vizite şi
TINERILOR PE PIAŢA întâlniri de lucru
MUNCII ŞI SĂ
Organizarea de
RĂSPUNDĂ • Număr de persoane consiliate
activităţi de consiliere   
OPORTUNITĂŢILOR DE
profesională şi plasare • Număr de persoane plasate
DEZVOLTARE LOCALĂ
a forţei de muncă
Organizarea de cursuri
de • Număr de cursuri organizate
  
95
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
U FP
ICA S L CJ
E
96
• Număr de programe de pregătire

RESURSE SOCIO – UMANE Organizarea de cursuri pe tematici pentru atragerea de
de formare continuă în fonduri in comunităţi
 
domeniile educaţional, • Număr de specialişti pe domenii
DEZVOLTAREA DE cultural, sanitar, social care beneficiază de
ACTIVITĂŢI perfecţionare profesională
FORMATIVE PENTRU Organizarea de
ASIGURAREA traininguri (instruiri,
IMPLEMENTĂRII seminarii, ateliere de • Număr cursuri iniţiate şi
STRATEGIEI DE lucru) în domeniul
DEZVOLTARE derulate
managementului de   
• Număr cursanţi
proiecte (iniţiere,
• Număr proiecte depuse
scriere, implementare,
monitorizare şi
evaluare)
CREŞTEREA GRADULUI
DE IMPLICARE A Înfiinţarea unui ONG
TINERILOR ÎN VIAŢA pentru tineret şi
COMUNITĂŢII PRIN afilierea acestuia la
reţele naţionale şi • ONG înfiinţat
DEZVOLTAREA DE
internaţionale active în • Număr de tineri antrenaţi în
PARTENERIATE ŞI  
domenii ca: social, acţiuni de voluntariat
SCHIMBURI DE
EXPERIENŢĂ CU ONG- cultural, sportive, • Număr parteneriate încheiate
URI DE TINERET DIN protecţia mediului,
ŢARĂ ŞI DIN educaţie civică, turism,
STRĂINĂTATE dezvoltare comunitară
97
POSIBILE SURSE
DIRECTIA DE FINANŢARE
PROGRAME SI
STRATEGI OBIECTIV STRATEGIC F
PROIECTE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ B BC B
CA U FP
S L CJ
E
98
• Număr persoane care

beneficiază de servicii de
SERVICII SOCIALE Servicii de îngrijire la consiliere şi sprijin adaptate
PENTRU GRUPURILE domiciliu a propriilor nevoi  
ŢINTĂ BAZATE PE persoanelor vârstnice,
• Număr persoane care
ANALIZAREA ŞI formarea de personal
beneficiază de servicii sociale de
IDENTIFICAREA tip integrat şi dezinstituţionalizat
CORECTĂ A NEVOILOR
Fundaţie umanitară
SPECIFICE (PERSOANE • Fundaţie înfiinţată
pentru ocrotirea 
VARSTNICE, COPII
RESURSE SOCIO – UMANE
persoanelor aflate în
AFLATI IN
dificultate
DIFICULTATE, FEMEI
VICTIME ALE Programe de educaţie • Număr programe derulate
sanitară pe grupuri  
VIOLENTEI • Număr participanţi/program
DOMESTICE) ţintă
Formare asistenţi • Număr persoane formate
 
maternali • Număr copii asistaţi
Stabilirea unui
calendar al • Calendar întocmit
VALORIFICAREA 
evenimentelor
TRADIŢIILOR ŞI • Număr evenimente
tradiţionale locale şi
OBICEIURILOR
popularizarea acestuia
LOCALE
(PERMANENTIZAREA Permanentizarea unor
UNOR SĂRBĂTORI ŞI evenimente şi sărbători
EVENIMENTE DIN ale comunităţii
CADRUL COMUNITĂŢII (Întâlnirea anuală a • Număr participanţi/eveniment  
ŞI TRANSMITEREA fiilor satului
VALORILOR LOCALE Sărbătoare în sat
______, hramurile
bisericilor şi altele)
99
POSIBILE SURSE
DE FINANŢARE
PROGRAME SI
PROIECTE B BC B
U FP
DIRECTI S L CJ
E
A • Număr de programe de
Programe de
STRATEG
GESTIONAREA informare, informare
ICA
DURABILĂ A conştientizare şi • Număr de persoane informate
  
RESURSELOR educaţie ecologică a • Număr de acţiuni de
NATURALE proprietarilor de conştientizare mediatizate şi
terenuri educaţie ecologică
MEDIU ŞI RESURSE NATURALE
Înfiinţarea de spaţii
special amenajate • Număr spaţii/puncte hrănire
 
pentru hrănirea păsări înfiinţate
păsărilor sălbatice
Amenajare torenţi şi
ameliorare terenuri • Număr amenajări realizate    
degradate
100
POSIBILE SURSE
DIRECTI
DE FINANŢARE
A PROGRAME SI
U FP
ICA S L CJ
E
101
Utilizarea deşeurilor
MEDIU ŞI RESURSE NATURALE combustibile (lemn, • Cantitatea de deşeuri reciclate şi
cauciuc, PET, carton) utilizate pentru producerea de   
în producerea de energie alternativă
VALORIFICAREA energie alternativă
RESURSELOR LOCALE Înfiinţarea unei staţii • Staţie înfiinţată
   
PENTRU PRODUCEREA de biogaz • Număr de utilizatori
DE ENERGIE • Număr de instalaţii eoliene
ALTERNATIVĂ realizate
Captarea energiei • Număr de instalaţii solare
solare şi eoliene şi   
realizate
transportul acesteia
• Număr unităţi create

Creearea de unităţi de
• Cantitate deşeuri sortate
MANAGEMENTUL colectare, sortare şi
INTEGRAT AL depozitare selectivă a • Număr de unităţi (gospodării,   
DEŞEURILOR deşeurilor în fiecare sat instituţii) care depozitează
deşeuri în mod selectiv
• Număr de programe de
Programe de informare
informare, • Număr de persoane informate
conştientizare,    
EDUCAREA • Număr de acţiuni de
mediatizare şi educaţie
CETĂŢENILOR ÎN ecologică conştientizare mediatizate si
VEDEREA DEPOZITĂRII educaţie ecologică
DEŞEURILOR Programe de • Număr de programe de
MENAJERE ŞI informare, informare
PROTECŢIA MEDIULUI conştientizare şi • Număr de proprietari informaţi
   
102
ANEXA nr.1
103
PRIMAR CONSILIUL LOCAL
VICEPRIMAR SECRETAR
COMPARTIMENT COMPARTIMENT COMPARTIMENT COMPARTIMENT

CULTURA CONTABILITATE COMPARTIMENT
ADMINISTRATIV FOND FUNCIAR SI
AUTORITATE
REGISTRUL AGRICOL
TUTELARA SI
ASISTENTA SOCIALA
104
ANEXA nr.2 BILANŢ TERITORIAL
TOTAL PE COMUNA CHILIILE TRESTIOARA CREVELESTI

DENUMIREA ZONEI EXISTENT PROPUS EXISTENT PROPUS EXISTENT PROPUS EXISTENT PROPUS
HA % HA % HA % HA % HA % HA % HA % HA %
LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 120.20 73.20 127.50 68.90 32.50 64.30 34.90 60.20 17.10 76.70 18.70 73.30 21.70 77.50 22.00 73.40
INSTITUTII SI SERVICII PUBLICE 6.70 4.10 12.30 6.60 2.70 5.40 4.80 8.30 0.50 2.20 1.00 3.90 0.50 1.80 1.00 3.30
UNITATI AGROZOOTEHNICE 0.30 0.20 0.30 0.20 0.30 0.60 0.30 0.50 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE 0.50 0.30 0.50 0.30 0.50 1.00 0.50 0.90 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT RUTIER 20.50 12.50 23.90 12.90 7.00 13.90 9.00 15.50 2.90 13.00 3.00 11.80 3.80 13.50 4.00 13.30
SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 2.30 1.40 9.80 5.30 0.00 0.00 3.00 5.20 0.80 3.60 1.80 7.10 1.00 3.60 2.00 6.70
ALTE TERENURI, APE 13.80 8.30 10.80 5.80 5.5/2.0 14.80 3.5/2.0 9.40 1.00 4.50 1.00 3.90 1.00 3.60 1.00 3.30
TOATL TERITORIU INTRAVILAN 164.30 100.00 185.10 100.00 50.50 100.00 58.00 100.00 22.30 100.00 25.50 100.00 28.00 100.00 30.00 100.00
GLODU- PETCARI POIANA PLETARI GHIOCARI BUDESTI

EXISTENT PROPUS EXISTENT PROPUS EXISTENT PROPUS EXISTENT PROPUS
HA % HA % HA % HA % HA % HA % HA % HA %
16.50 73.30 18.00 69.30 10.60 81.60 12.00 74.50 8.90 74.20 8.90 74.20 12.90 80.70 13.00 74.30
2.00 8.90 2.50 9.60 0.50 3.80 1.00 6.20 0.00 0.00 1.00 8.30 0.50 3.10 1.00 5.70
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
2.50 11.10 3.00 11.50 1.40 10.80 1.60 9.90 1.30 10.80 1.30 10.80 1.60 10.00 2.00 11.40
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0.50 2.30 1.50 5.80 0.00 0.00 1.00 6.20 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.50 2.90
1.00 4.40 1.00 3.80 0.50 3.80 0.50 3.20 1.80 15.00 0.80 6.70 1.00 6.20 1.00 5.70
22.50 100.00 26.00 100.00 13.00 100.00 16.10 100.00 12.00 100.00 12.00 100.00 16.00 100.00 17.50 100.00
105
TABEL NOMINAL CU PARTICIPANŢII LA PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ

2008 – 2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA
Nr, Instituţia/Firma/
Nume si Prenume Funcţia Telefon/Fax
crt. Organizaţia Adresa
1. ROSCA ION COCHIRLEANCA PRIMAR
2. MITREA MARCEL COCHIRLEANCA FUNCTIONAR
3. HORJAN VIORICA COCHIRLEANCA PROFESOR
4. CALCAN IVAN COCHIRLEANCA PROFESOR
5. GRIGORE ZAMBILA COCHIRLEANCA FUNCTIONAR
6. ISPAS GHEORGHE COCHIRLEANCA PREOT
7. ENE CORINA COCHIRLEANCA PROFESOR
8. IRIMIA NICOLAE COCHIRLEANCA PROFESOR
9. IORDACHE NICOLETA COCHIRLEANCA FUNCTIONAR
10. DINU NEGOITA COCHIRLEANCA MANAGER
11. GUZU ION COCHIRLEANCA MANAGER
12. CRACIUN DUMITRU COCHIRLEANCA MANAGER
13. CHIRUTA ALEXANDRU COCHIRLEANCA MEDIC
14. NICOLAI ION COCHIRLEANCA VICEPRIMAR
15. PUTINICA CONSTANTIN COCHIRLEANCA CONSILIER LOCAL
16. MITREA LUCIAN COCHIRLEANCA CONSILIER LOCAL
17. LUPU GABRIEL COCHIRLEANCA SEFR POST POLITIE
106
Nr, Instituţia/Firma/
Nume si Prenume Funcţia Telefon/Fax
crt. Organizaţia Adresa
18. STAN GEORGETA COCHIRLEANCA FUNCTIONAR
19. ROSCA RODICA COCHIRLEANCA FUNCTIONAR
20. LUNGU RODICA COCHIRLEANCA FUNCTIONAR

21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
107

Strategia Comunei Cochirleanca

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia Comunei Cochirleanca

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DECEMBRIE 2008

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2008-2013 A COMUNEI COCHIRLEANCA, JUDEŢUL BUZĂU

 Domnului Primar Roşca Ion

Editat de S.C. „KRISTAL CONSTRUCT” S.R.L.-BUZĂU

II. STUDIU DIAGNOSTIC PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI

III. ANALIZA SWOT PENTRU COMUNA COCHIRLEANCA

IV. VIZIUNEA ASUPRA DEZVOLTĂRII LOCALE A COMUNEI

V. DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI

VI. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE DEZVOLTĂRII DURABILE A

VII. PRIORITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII DURABILE A COMUNEI

VIII. SURSE DE FINANŢARE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE

IX. STRUCTURA DE SPRIJIN PENTRU IMPLEMENTAREA,

X. PROGRAME ŞI PROIECTE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI

Contextul elaborării Strategiei şi descrierea procesului

Strategia de dezvoltare durabilă 2008-2013 a comunei Cochirleanca a fost

Abordarea şi actorii implicaţi

Procesul Participării Publice

E2 - Identificarea nevoilor, problemelor şi Analiza SWOT

E3 – Elaborarea viziunii în perspectiva anului Viziune şi direcţii

E4 – Formularea obiectivelor strategice Obiective strategice

E5 – Idei de programe şi proiecte prin care vor fi Analiza Câmpului de

E6 – Concretizarea Strategiei şi a Planului de Dezbaterea şi

Implementare Condiţii de implementare

Strategia de dezvoltare durabilă este rezultatul unui proces complex de analize,

A. Date cantitative privind profilul comunităţii (teritorial, demografic,

Procesul participativ de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă şi de luare a

structură de sprijin pentru implementarea, monitorizarea şi

• Drumuri neasfaltate/ nepietruite

Pe parcursul procesului de elaborare a Strategiei au fost implicaţi direct în Grupul

APL CETĂŢENI ÎNVĂŢĂMÂNT SECTOR PRIVAT POLIŢIA SĂNĂTATE

Principii de abordare a dezvoltării durabile locale

1. Înscrierea Strategiei în priorităţile naţionale şi regionale

economice locale, domeniul infrastructură tehnico – edilitară şi socială, domeniul

construirii spiritului de asociabilitate şi conştientizării nevoii de coeziune

Pe parcursul procesului de elaborare a Strategiei s-a urmărit realizarea participării

organizate în vederea elaborării Strategiei, prin acţiuni locale de informare;

Rezultatele procesului de planificare strategică participativă: STRATEGIA

 Structura de sprijin pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiei

II. STUDIU DIAGNOSTIC PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI

Ocupaţiile principale ale locuitorilor sunt: creşterea animalelor, agricultura, în

Principalele activităţi economice: comerţul şi transportul de mărfuri şi persoane

Nr. Populaţie * Populaţie * Populaţie **

** DJS Buzau, Primăria Cochirleanca, date la 01.01.2007

Resursele subsolului şi solului

Fauna este reprezentată de animale ca: popandaul, harciogul, soarecele de

Pe teritoriul satului Rosioru au fost descoperite urme materiale specifice culturii

COMUNA ÎN SISTEMUL LOCAL ŞI ZONAL DE AŞEZĂRI

- alimentare cu apă prin cişmele stradale.

Structura pe vârste şi sexe a populaţiei în anul 2005

Structura pe vârste a populatiei în anul

Analizând structura pe sexe a populaţiei comunei Cochirleanca, se constată diferenţe

Analizând situaţia pe grupe de vârstă, se constată următoarele:

Grupa de vârstă de 60 de ani şi peste înregistrează o pondere net superioară mediei

Populaţia activă la recensământul din 2002*

*Sursa de date DJS Buzău

Principalele evenimente ale comunităţii precum şi periodicitatea desfăşurării

Administraţia publică a comunei Cochirleanca este organizată în conformitate cu

În principal acestea se referă la:

- avizarea sau aprobarea, după caz, de studii, prognoze şi programe de dezvoltare

- administrarea domeniul public şi domeniul privat al comunei

- înfiinţarea de instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes

- înfiinţarea şi reorganizarea regiilor autonome de interes local, protecţia şi

- cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii

- asigurarea libertăţii comerţului şi încurajarea liberei iniţiative, în condiţiile legii.