4

r
4

STUD!! GEOLOGICE
IN

DISTRICTUL SUCEAVA
.

DE-

x_

SAVA ATHANASIU

/-

I.

CARACTERELE GENERALE ASUPRA STRUCTUREI GEOLOGICE

r,

DEPOSITELE CRETACICE DE LA GLODU

,e

Extras din Buletinul Societatii de Sciinte, An. VII, No.

1898,

1,

r,

.
'

..

.,

i / '
.1

'

.
'-,

BUCURESCI

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE, CAROL GOBL

Furnisor ai Cur! II Regale

16 STRADA DOAMNEI, 16
4

1898 \

,
'1

www.dacoromanica.ro

STUDIL GEOLOGICE
IN

DISTRICTUL SUCEAVA
DE

SAVA ATHANASIU

I.
CARACTERELE GENERALE ASUPRA STRUCTUREI GEOLOGICE

DEPOSITELE CRETACICE DE LA GLODU

Extras din Buletinul Societatii de Sciinte, An. VII,

No. 1, 1898,

BUCURESCI

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE, CAROL GBL

Furnisor at Curti! Regale

16 STRADA DOAMNEI, 16
1898

www.dacoromanica.ro

trULETIgtfr, SOCIETATIf DE SCIINV, BUCURESCT, MO. I

STUDII GEOLOGICE IN DISTRICTUL SUCEAVA

DE

SAVA ATHANASIU

Presentat lash, Februarie, 1898.

In vara anului trecut 1897, mi s'a acordat de Ministerul instructiunii un

ajutor de 500 lei pentru studif geologice in judetul Suceava. Observatiile
pe care le-am facut in August si Septembrie le dati in cele ce urrnz in
o serie de comunicari relative la diferite regiuni. Atentiunea mi-a fost inainte
de t6te indreptat a. asupra depositelor sedimentare fosilifere din acest judet;

nu am neglijat ins cu totul si cele-lalte regiuni, pentru a-mi face din propria vedere o idee de Imprejurarile geotectonice a acestei parti interesante
din arcul carpatic, Pentru inregistrarea faptelor m'am servit de foile respective din harta topografica, scara 1:50000, a Marelui Stat-Major roman.

i. Privire generalA asupra structure! geologice.

Nu cunOscem in Carpatil Romania nicf o regiune care sa ne presinte
o sectiune mai complecta a regiunif carpatice, de cat regiunea din judetu,
Suceava, cuprinsa intre riul Moldova la Est si inaltimele Calimanilor la
West. Daca din punct de vedere paleontologic, acsta regiune este p6te

una dintre cele mai putin favorisate, cum de alt-fel si este de asteptat
tinnd cont de natura terenurilor ce o constituesc, din punct de vedere
geotectonic si petrografic este regiunea cea mai interesanta din Carpatii
Romania T6te zonele constitutive ale arcului carpatic le avem aid representate numal pe solul Romaniei, in condititiuni de ajuns de favorabile
pentru studiii, si cercetarea amanuntita a acestei regiuni, ar contribui nu
putin pentru eluciderea multor cestiuni intunec6se din geologia Carpatilor.
In strinsa legatura eu structura geologica diferita, deosebim In infato-

www.dacoromanica.ro

LETINVL SOCIETXTII PR SCIIINTE

sarea generala a terenului 3 ticluri de structura ; pornind de la Est spre

West avem : I. Platoul sarmatic, II. Arcul carpatic, III. Masele eruptive
tertiare.

In constitutia geologica a arcului carpatic, pornind de la marginea sa

externa, deosebim zonele urrnatOre: 1. Zona Flyschului. 2. Zona Klippelor.
3. Zona sisturilor cristaline, in fine la marginea sa interna avem, 4. depositele cretacice supiriore de la Glodu si depositele eog-ene cu numulifi din
basenul Dornei.

Schema urmatre lepresinta aceste parti constitutive ale judetuluf Sucdva in succesiunea lor hoi izontala asa cum ne-ar fi representate pe charta
geologica.
II

III

Arcul carpatic

Masele eruptive

tertial e

Eogen

Maga

Klippe

('retacic

sisturilur
Cristahne

Flysch
(Eogen

Neocom)

si cretacic

Ca imani

s per.

Rcgiunea klippelor
Ost-Cirpatice

Regiunea carpatia

superior)

Platoul sarmatic
intre
Moldova si Siret

Platoul
Ruso-Podolic

I. Platoul samatic. Alcatuesce in intregime regiunea dintre Siret si Moldova, continuandu.se la Nord-Est si Est cu marele Plato Ruso-Podolic.
Pretulindine unde .straturile sale se arata descoperite, ele apar horizontale.
nederanjate din asedarea lor primitiva. El e constituit la basa din aigile
plastrce adds/I-it, esind la iveala pretutindenea in funclul paraelor si formnd strawl inpermeabil a regiunei. In aceste argile sunt cuprinse ligniturile de la Soldanesci, Radaseni, Rotopanesci etc. Date positive asupra
virstei ace tor argile lipsesc pana acum. E probabil ca sa fie de aceiasi
virsta cu T geld de ILinals care formz membrut infcrior al sarmaticului in basenul Vienel. De-asupra argilelor albastre, urmza o alternant
puternica cPs. nein:burl cu aria, bancuri de calcar oolitic Si paturl subtirt
de argile nilsipdse. In fine de-asupra acestora, imediat sub loss, o patura
de aloilt netszpost galbil, care pe une locuri atinge o grosime de 3 m.
Aceste argile sui eri6te, nu contine fosilele obicinuite sarmatice; in ciite-va
locuri am gasit urine de scoici de apa dulce, deci n'ar fi hazardat Jaca
le-am considera ca i pi esentind dtposi'te de apt dulce In ace'std parte a
.31o/don't.

Ceia ce caracteii zi relieful, acestei portium a platoului sarmatic sunt

pi dbi ,citurzle dt terin causale de eiosizoir subtelane. Apela de infiltratiune,

www.dacoromanica.ro

BULETINUL SOCIETXTIT DE SCIINTE

in drumul lor sub-pamintn, iati cu dinsul nasipul din straturile infericire

din causa acestui defect de masa, straturile superioare se cufunda la otigina praelor i de-alungul lor. Fenornenul is1 gasesce deci explical ea in
constitutia geologica a solului. Exemple admitabile de aceste plabusituti
gasim la : Radaseni, Hartop, Husi, etc.
II. Arcul Carpatic. Sub acest nume eoprindem tote formatiunile geologice care au luat parte la miscarile horizontale, prin urmare ati fost plisate.
Calimanii sunt cuprinsi in regiunea carpatica, daca sub acest nume voim

sa intelegem tota partea muntcisa in general, dar ei nu pot sa apartina

la al cut Carpatic proprifi
ne Wand parte la micarile caff 'i-au dat
nascere. Asupra marginel externe a Carpatilor din Moldova de sus, gasim
in literatura str6ina cele mat eronate idei. Lehmann, d. e., si Anton Reh-

mann de la Lemberg, considera ca margine externa, Siretul. De la granita Bucovinei, la Draceni, si pina aprOpe de Baia, apa Moldovei, formeza
exact limita intre regiunea Carpatica i platoul sarmatic. Mai in jos spre

Risca si Brusturi, marginea externa a Carpatilor deviacla ceva in drepta

Moldovii, caci si aid gasim deposite sarmatice horizontale. In general putem

dar sa considerarn ca limit naturala, a regiunel Carpatice in judetul Suceava, riul Moldova.
Marginea interna a arcululut carpatic, o putem observa pe solul Romaniei, numal intre sat ul Dome! la Nord si gura Dragoiesci la Sud. Pe acst

distanta ea este definit prin o lini de ruptuid, care urtricza exact directia
NS., si pe care o vom numi dupa paraele unde se presinta in chipul cel
mai caracteristic, linia de unpturd Cdlinanet-Difigoiasa. Pe acsta linie,
a carel lungime e aprpe 15 k., sunt insirate 4 iswire de Burcut: la Sant
in Bucovina si in Moldova, pe pariul Serisor la Panace si la Paltinis; aceste
2 din urma nu le-am vedut nicairi mentionate. 'Miscarile erticale in scdrta
paimintului, care acompaniaza in general concavitatea catenelor muntOse,
le gasim representate i aici. Micul basen al Dornei nu este alt-ceva de
cat un mic basen de scufundaie. El este constituit spre Est din o banda
ingusta de sisturi cristaline, deslipita din masa principala dupa linia de
ruptura i scoborita la un nivel mult mai jos. Spre West din deposite
eogene, in faciul flyscbului si calcaruri cu numulitt. Totul e inconjurat
spre Sud si West, de masele andesitice ale Calimanilor. Scufundarea acestut

basen a avut loc dupa depunerea depositclor eogene i inainte de eruptiunea andesiturilor, caci pe pariul Pricobenilor, Imre dealul Maganului si
Picioru-Lat, vedem depositele eogene acoperite de andesiturt i tufuri
andesitice.
Sa consideram acum in parte, fie-care zona constitutiva a arcului carpatic.

x. Zona Flyschlaut. Marginea sa externa, este dupa cum am veclut iiul

Moldova. La West e marginita de o linie care incepe la granita Bucovinet
intre muntele Grebenu i inuntele Lung, tae Bistrita ceva mai sus de 1,ura

pariului Cotirgasi, dupa ce mai intaiti a trimes o ramura ingusta spre

www.dacoromanica.ro

DITLETINUL SOCIETATII DE SCIINTE

West, in pariul Ilolditel, traversza apol partul Borca ?rare gura SteghiOrei
si gura pariului Sec (sub piciorul DohotAriei pe stanga Borcel), trece apoi
peste pat-WI Stejarului, mai sus de pichetul Stejar No. I, in judetul Nemt.
0 sectiune complecta in tOt1 acstA zon puternicA a flyschului, o ob-

tinem dad pornim de la MAlini pe Suha mare in sus, trecem Stinis6ra,

linia despArtit6re a apelor intre Moldova si Bistrita, scoboram apol pe
Sabasa, trecem Bistrita la Borca i inaintArn pe pariul Borca pinA la gura
SteghiOrei. In acstA sectiune vedem o succesiune admirabill de cute, cu
directia mai pretutindene N 300 W, in f6rte putine locuri acul magnetic
deviazA de linia NS spre Est. Aceste cute sunt cu ateit mat strinse cu
ciii ne apropiem de marginea externd. Asa ca. pe Suha mare, avem inaintea

n6strA cute isoclinale Inpinse spre Est, adicA spre marginea externa a
arcului carpatic.
Exemple admirabile vedem la Drdcenl in dealul Plesu i pe Suha mare.

Puterea tangentiall care a dat nascere arcului Carpatic, a pornit de la

marginea internA in directia WSWNNE, perpendicular pe directia catenelor muntOse ale regiunel.

In privinta virsta flyschului, nu 'mi-a lost dat nici mie, ca i celor dinaintea mea, a aduce vre-o dovada paleontologica sigura. AfarA de asa
numitele Fucoide, Ilyeroglyphe, care nu ne spun nimic, n'am mai gAsit
alt-ceva, cu tOte cA am intrebuintat to dile pentru zona flyschului Aceiasi
succesiune plicticOse de gresurI, marne, sisturi argilOse foiOse, bancuri de
calcar, etc., pustii de ori-ce urm de viata, i pe ori-cine cercetdd acstA
regiune '1 surprinde mai mult acestA lipsa complecta, de cat dad ar gAsi
ceva. 0 atentiune speciall meritA in acstA privintl conglomeratele puternice de pe StinisOra; aceste conglomerate sunt constituite din bucati mad,
de sisturi cristaline, gresuri, quartituri i calcaruri neocomiene cu coralii,
pe cari le gasim si in zona Klippelor pe RarAu.
Ideia cea mai naturala care ne vine in minte, este deci sl considerAm
aceste conglomerate ca imediat mai tinere de cat calcarul neocom cu requienil din zona Klippelor, adicA cenomane ; neaparat c nu e exclusl
posibilitatea ca sA fie si mai tinere; din alte consideratil insA pe care le
vom vedea, virsta cretacicd snperidrd a porfiunet interne a flyschulul este
aprdpe sigurd.
Pe charta geologicA a judetului Suceava, d-1 Grigorie StefAnescu, con-

siderA mai tOtA zona flyschului ca cyanic, numal la marginea interna

insmnA o banda de virstA problematicA cretacicA. CA o parte de flysch
este tertiar, lucrul este indiscutabil ; in flyschul din Bucovina, considerat
de Paul ca cretacic, profesor Uhlig citzA numuliti. Parte din flysch insA
din spre zona Klippelor si sisturile cristaline, pinA dincolo de Stinis&A
este aprOpe sigur de virstd cenomand. Dovedi paleontoligice lipsesc cedreptul pinA acum in Suceava, dar consideratil cari aA aceiasi valOre de
convingere, ne face sa nu ne indoim de virsta cretacicA superi&A a parcel

www.dacoromanica.ro

BULETINUL SOCIETATIf DE SCIINTE

interne flyschului. Voi5 avea ocasie a reveni In cele urmatre mai indetaliii asupra acestor consideratiunl. Aid relevez faptul urmator :
Transgresiunea cretacica a inceput in regiunea de care ne ocuparn cu
cenomanul; la Glodu, ca si In Bucovina la Carlibaba, si in Maramures.
gresurile cu Exogyra columba si conglomeratele de cdsta (Strandconglomerat)

se razima imediat pe sisturile cristaline. Victor Uhlig a aratat ca aceste

braturi ale mare cenonnane, inaintate in interiorul arculul carpatic, comunicati cu largul marel, prin regiunea la NE de Carlibaba, in dreptul
muntelui Lucina. Marea cenomana a trebuit dar s inconjure la exterior
zona Klippelor si zona sisturilor cristaline. Presenta transgresiunel cenomane

la Glodu, ne arata dar in chip vadit, presenta depositelor cenomane la

partea interna a flyschulul.
2. Zona Klippelor. Sub acest nume Inteleg depositele sedimentare me-

sozoice mai vechi de cat gault-ul. Acsta zona o gasim destul de bine
representata in judetul Suceava, intre zona flyschulut si masa sisturilor
cristaline. Ea ni se arata pe linia de granita cu Bucovina intre pietrele
D6innel la Nord si muntele Grebenul la Sud, formand o band& continua
numaT in jumtatea sa nordica pin in Tarnite, pe cand in jurn6tatea sudica, intre Clifele si Alunis si intre acesta si Grebenele, este intreruptl de
sisturl cristaline. La Sud de Greben, zona Klippelor dispare in Suceava
si zona flyschului vine direct in atingere cu masa sisturilor cristaline; apare
insa din nal In Neamt de-a stanga Bistrici6reT, in apropierea pasului Tul-

ghes, de unde se continua apoi mai departe in Transilvania cu regiunea

Klippelor din Nagy-Hagymas. Spre Nord-Est, se lga cu Klippele din Bucovina, Maramures, si prin o serie neintrerupta de alte Klippe, cu zona
sudica a Klippelor din muntil Pienini, cu cele din valea Arvei, si in fine
cu Klippele din valea WaaguluT in CarpatiT de Nord-West.
In privinta virstel acestor Klippe, d-1 Grigorie Steanescu le considera
ca permice, triasice si neocomiene. Pentru virsta permicd qi triasicd nu
avem ins absolut nici o dovadl pang acum, si daca Paul inseamna pe
charta Bucovinel, in acsta regiune a Raraulul triasic qi permic, o face
pentru el la Pojurita in pariul Cailor a gasit cati-va Amonit1 triasicT, ca
7 rachyceras etc.

Acsta insa nu ne p6te face, sa admitem ca si mai jos pe Rarau, ar

urma numaT de cat trias, cad variatia de constitutie geologica pe distante
chiar de cate-va (led de metri este caracteristica zonei klippelor. Am intrebuintat cea ma! mare parte de timp pentru studiul acestei zone, si nu
am gasit de cat fosile neocomiene, de jos, deasupra sisturilor cristaline si
pang in virful Raraului. Aid mentionez numai abundenta Requienilor,
forme incontestabil neocomiene superidre.

3. Masa sisturilor cristaline. Formal cum se stie mai tot coltul de

NW. al Moldova Ea este marginal la NE. si Est de zona klippelor
si de marginea interna a flyschultif, iar la West de linia de rupturd Ca-

www.dacoromanica.ro

BULETINUL SOCIETXTIT DE SCIINTE

limanel-Dragoicisa, de la marginea intern a. a arcului carpatic. Acsta mas

de sisturi cristaline formal un tot cu masele cristaline din coltul SudWestic al Bucovinei si din Maramures si cu cele din Transilvania la Est
de Calimani. Ea formal osatura muntdsa a judetului Suceava. Piscurile
cele mai inalte aprpe de 2000m. ca : Pietrosul, Scare, Caboiil, Barnaru,

Grintesul, Budacu, Tib1e, sunt arzate in axa unui mare anticlinal, cu

directia NNWSSE. Acest anticlinal II observam admirabil in capatul de
Nord al Pietrosului, la Cheile Bistritei, in punctul numit la Coif. Masivul
Raraului se sprijina tocmai pe aripa de Est a acestui puternic anticlinal.
In directiunea axei acestui anticlinal, spre NNW, in Bucovina, se ridica
inajestos cu formele sale rotunclite, Giumdlaul, cel mai inalt din muntii
Bucovinei, ca o continuare a Pietrosului. Riul Bistrita strabate acest bariera apt-4e de 2000"1., la intrarea sa in Moldova, pentru a trece in
Estul catenel principale a sisturilor cristaline, (land ast-Cel nascere g cheilor
Bistritei,, sceneria cea mai impunatdre din acest parte a Carpatilor. Pentru

a ne face o idee de acsta putere colosall de erosiune s considerarn

cifrele urmatdre: albia Bistritei la Chel aprdpe 75CO3 Virful Pietrosului
2107 m., Virful Giumalaului 1850; Dec! o erosiune in gneisuri si micaisturi
de peste 000m., in adincime.
Cum vedem un exempla admirabil de o vale transversald (Durchbruchthal) cum avem In strebaterea Dunarei la Portile de fier, a Oltului la Turnul
ros. Am adus aceste fapte pentru ca el sta in legatura cu imprejurarile
geotectonice ale regiunel, de care ne ocuparn, de aceea sa insistam Inca
ceva asupra lui. Este acst taetura de-a curmec)isul masel cristaline, numai
resultatul erosiunel Bistritei, ori pte al unor imprejurari tectonice ? Respunsul nu I-am putut capata de cat din studiul morphologic amanuntit al
celor doue capete invecinate: a GiumMaului si a Petrosului. Timpul nu
mi-a pernnis, i regiunea Petrosului din acsta parte este numai cu multa
truda accesibila. Dupa cat am putut observe din inaltimele invecinate, s'ar
parea c Pietrosul se lasa. spre Chei in forma de terase. Daca acest fapt
se adeveresce i dac i alte urme fluviatile yin in ajutor, atunci nu mai
remane indoiala. ca avem de-aface numai cu o erosiune. Tinend cont ca
la intrarea Bistritei in Moldova albia sa are o atitudine de abia Soo
si
el basenul Dome!, care se continua pina aici, are o altitudine cuprinsa
cam intre Soo si goom., e natural sa ne intrebam, de ce Bistrita nu a
gasit mai comod drumul spre basenul Dome, de cat sa-si fecal intrarea

cu atata truda strebatend o bariera de peste moo m.? Am avea dar in

acsta parte a Bistritei un exemplu splendid de o vale antecedentd;
valea e mai veche de cat muntele, pe carel strebate. Cum admite
Powel pentru Green River, care strebate Uintah griul exista inainte de
ridicarea muntelui i poseda putere de erosiune in de-ajuns, ca s pdta
sap atata pe cat rnuntele se ridica, intocmai precum un ferstran tae in
trunchiul, ce'i sta inainte), (Richthofen. Ftihrer fr Forschungsreisende p. 191),

www.dacoromanica.ro

BULETINUL SOCIETATIf DE SCIINTE

Se stie c un caracter al vdilor antecedcnte, este tocmal faptul ca origina

lor st in un nivel mai jos de cat cOmele, pe care le strbate. Acest fapt
'1 gasim la multe riuri, earl str6bat masa cristalina din Suceava; daii aici
numai 2 exemple. Barnarelu la origina, inltimi intre 1300 si 1400m., str6bate coma intre Greaban (I 624m.) si Scaricica (1716m.). Barnaru la origina intre 1400 si 1300 m., strbate coma intre Barnar (1700m.) si Caboiu
(1638m.). Cum vedem, linia despartitOre a apelor intre Bistrita si basenul
Dornei, nu coincide cu axa piscurilor celor mai inalte, ci e impins mult
mai spre West ; despre o erosiune regresivd (rckschreitende Erosion) in
sensul lui LOwl, nici nu {kite fi vorba.
Din studiul morphologic a masei sisturilor cristaline, am conchide dar
c acestd masd sub forma, pe care o vedem e mai nouei de cat riurile, care

o stdbat. Succesiunea de cute regulate, pe care le observam In vaile

transversale, ce o strthat, faptul a depositele cretacice supericire de la
Glodu sunt cutate concordant cu sisturile cristaline, faptul ca flyschul de
pe Holdita in sus de Brosteni e cuprins cu totul in sisturile cristaline si
cutat concordant cu dnsele, ne silesc s admitem c infdtosarea actual&
a maset de ,risturi cristaline e celpatata cel mult la inceputul periddet tergam. Vom vedea indata, ce importanta are acest fapt in istor'a geologica
a Carpatilor estici.
Ambele aces,te membre din urma ale arcului carpatic, adica zona Klippelor neocomiene si masa ,sisturilor cristaline, sunt considerate de profeso r
Victor Uhling de la Praga, ca facend parte din marea Klippa Ost-Carpatied. In interpretarea noua pe care o da Klippelor, Uhlig admite el Carpatii Ostici trebue sk fie continuare a zonel sudice a Klippelor din Pienini (Carpatii nordici), iar nu ca o continuare a Tatrei dupa cum s'a considerat pana acuin. La finea neocomulut si inainte de inceputul gaultulul,
miscari considerabile in scorta, au avut loc in intrga reginne a Carpatilor
afara de Tatra ; la aceste miscari ati luat parte tote formatiunile sedimentare mai vecht de cat gaultul, impreuna cu sisturile cristaline, desemnand
Ore-cum conturul de astacil al arcului carpa tic.
In marea transgresiune cretacica de mai tarcliii, aceste mase deja ridicate, apareati ca un archipelag, cum ar fi de ex. astdi lantul Antilelor in
marea Mexicana. Ele alcatuiati asa numitele .Klippen". In Klippe dar, care
se pot cunOsce usor pe teren prin relieful lor, trebue s intainim ate formatiunile vecla inclusiv neocomian, iar nu numal pana in titonic inclusiv,
dupa cum se admitea pAna. acum. Transgresiunea cretacica a inceput in
Carpati in diferite timpuri : in Arva cu gaultul, in Maramures, Bucovina,
Glodu cu cenomanul, in unele parti din Carpatii Galiziei cu senonul, si
s'a continuat apoi cu transgresiunea eogend, caci gasim in multe locuri
in Carpati, calcaruri cu numuliti de-asupra depositelor cretacice superiOre
ori chiar direct pe sisturile cristaline. Aceste ape inaintate in interiorul arcului carpatic sub forma de bra.te intinse, ori fjorduri, ail trebuit sa spele

www.dacoromanica.ro

10

BULETINUL SOCIETATIf DE SCHNTE

piciorul Klippelor ori chiar pe une locurl sa le acopere. Depositele provenite din aceste transgresiunl, sunt numite de Uhlig, cKlippenhillle, inrotital Klippelor. Ori unde le vom intalni dar trebue s le gdsim discordant pe depositele mat vecht. Nu e locul s insistam aid mai mult asupra
acestel teorif, pdte una din cele mai fructudse din cate s'a ernis pana acum
asupra istoriel geologice a Carpatilor. Ea ne usurza in chip considerabil
cercetarile, i arunca o lumina neobicinuita asupra multor cestiuni nebuldse

din geologia Carpatilor, tocmal asa precum teoria atomilor conduce pe chimist in cercetarile lui. In comunicarea asupra Raraului vom reveni mai de
aprOpe asupra Klippelor, r6mane acum intrebatea, cum re'mane ideia pe
care am emis'o mai sus, ca masa sisturilor cristaline din Sucdva, a alp& at
configurafiunea actuald in o data mull mai recentel de cdt cretacicul superior?

Neaparat ca lamurirea mal de aprdpe a acestel intrebrl, reclama cercetari mult mai amanuntite, de cat acele pe care le-am facut ea, mai mult
incidental in scurtul timp, ce am putut sa II consacru sisturilor cristaline
Geologul i petrograful trebue sa se ajute reciproc in acsta importanta
intrebare.

Faptul insa exista si teoria trebue modificat, ca in calapodul el s in capa tote faptele, cat se pOte de comod, nesilite. Forte probabil c o cutare postumd in neogen, a incurcat raporturile geotectoniae in asa chip,
ca urmele cutelor mai vechi post-neocomiene numal prin cercetari tectonice si petrografice detailate pot O. fie relevate.
4. Depositele cretacice superidre de la Glodu fi depositele eagene din
basemd Darnel. Din cele spuse mal sus asupra Klippelor, urmza ca am
putea numi aceste deposite, invelitdrea Klippelor de la marginea internd
a arculul carpatic, precum flyschul ii invelesce la exterior. La Glodu gasim
deposite cenomane, redemate imediat pe sisturile cristaline, alcatuite din

conglomerate de cdsta, gresuri cu Exogyra columba, si marne cu Inocerami. Ele sunt pretutindenea inconjurate de sisturile cristaline i plisate concordant cu ele.
In basenul Dornel, ?titre banda ingusta deslipita din masa sisturilor cristaline i scufundaa dupa linia de ruptura,

intre marginea abrupta a

maselot andesitice, gasim deposite eogene in facesul petrografic al flyi

schului, alcatuite din gresurt, marne, fisturl lutdse foldse cu fucoidele obiciMite, i calcarurf, si conglomerate cu Numulitt. Aceste deposite sunt cu-

tate cat se pdte de regulat, in directia Nord-Sud; in marginea de West

se cufundl sub andesiturt, in rest sunt pe une locuri acoperite de tqfurt
andesitice, orl de un soiu de lehm, provenit din alterarea tufurilor. Cu
marginea lor de Est se alipesc de sisturt cristaline, nu le vedem de-asupra
lor. Ca din aceste fapte trebue sa conchidem la virsta neovulcanica a andesiturilor, numai e nevoe sa mai spun.
III. Masele eruptive terfilre. Alcatuesc extremitatea coltului Suceavei,

www.dacoromanica.ro

BULETINUL SOCIETXTIf DE SCHNTE

11

marginit la Est de linia de ruptura Calimanel-Dragoiasa si de marginea

Westica a eogenului din basenul Dornei-Calimanil cu dependentele lor
Pietrele rosii (triplex confinium). Lucaciu fac parte din aceste mase. In
Sud se lga, cu cel mai puternic masiv eruptiv de la marginea intern a
arculul Carpatic, cu masivul Hirghitel. 0 continuare spre Nord o vedem
in andesiturile din muntii Rodnei.
Pentru a ne face o idee de puterea colosall a acestor mase eruptive,
sa. consideram cifrele urmatre : Albia pariului Calimanel, sub Deluganu,
In Paltinis, de unde incep Calimanii, are o altitudine de 1200. Virfu
Calimanului 2013 m., si a Pietrosului tot in Calimani 2107m..
Albia Negrel sub Piciorul Lat si a Smidel Noul, de unde incep masele
eruptive, are o altitudine de aprope moo m. Virful Lucaciu 1771 m., si a
Pietrelor rosii apr6pe 1703m. 0 grosime de lava dar de aprdpe I000 m. ;
si acsta este in adeve'r masura grosimei, caci de jos pina sus, nu intalnim
alt-ceva de cat revarsri de lava antedesitica, aseclate aprdpe horizontal,
(Decken). Cum vedem un exemplu de puterea maselor eruptive, care nu
putin r6mane in urma revarsarilor basaltice din Dekan (2000 '9, i a celor
din muntil Cascadelor, intre Mount Baker si Lasseris Peak care ating o
grosime intre 600 Imo m.. In fata acestel grosimi colosale nu ne putem

indoi, ca eruptiunea acestor mase a trebuit O. aibl loc pe alt cale de

cat cea normall (eruptiune centrald); ea a trebuit sa aiba loc prin esirea
lavel de-alungul unel crapaturi (Spalteneruption), asa cum are loc In Islanda

pe crapatura Lakis ori Skaptar, si in Noua-Zelanda in eruptiunea lul Tarawera din 1886. Richthofen a insistat deja de mult asupra impor tante
acestor eruptiuni de crapaturi in configuratiunea suprafetel pamintului.
Pentru masa eruptiva, de care vorbim, linia de ruptura Calimanel-Dragoiasa_ in Nord, si cele 2 basenuri de scufundare de la Estul masei eruptive a Hirghitel: Gyergy Szt. Mickis, la origina Muresului, si basenul
-Cicului, In cursul superior al Oltului, ne ar arata directiune acestei erapaturi de la marginea interna a arcului carpatic moldovenesc, prin care
'si ati facut esirea masele eruptive. Isvrele incarcate cu acid carbonic de
la Sam, Coverca, Paltinis, Poiana-Vinului, Borca, Borsec, Tusnad si solfatara de la Bucks, insirate de alungul acestei crapaturi, sunt cel din
urm resunet al activitatii vulcanice tertiare.
In privinta constitutiel petrografice a acestor mase eruptive d-1 Grigorie
Stefanescu ne vorbesce de esistenta trackitulta. Este adeverat ca mult
timp s'a inteles de geologii unguri sub acest nume, rod fOrte diferite,
cuprinclendu-se in grupa trachiturilor si rocile de aceiasi categorie, fara
sanidin si cu plagioclas, hornblenda si piroxen. S.i tocmal acsta e pri-

cina ca asa numita Serie a lul Richthofen: propilit, andesit, trachit,

rhiolit si basalt, nu mai are asta-di valorea, ce i se da mai inainte, cad
termeni acestel seril au fost ril definiti ; s'a cuprins d. e. sub numele
de propilite nisce andesituri modificate de actiuni secundare. (A. Michel-

www.dacoromanica.ro

12

BITLETINITL SOCIETATI.1 DE SCIINTE

Levy in cLa face de la terre) Ed. Suess. pag. 219). Rocele adunate de
mine, in 3 dile de escursiune in masele eruptive, pe care le am determinat in Institutul Mineralogic si Petrographic de sub dire;tiunea Profesorului Tschermak, sant tote andesitarl i anume din grupa andesitarilor
cu hypersthen a lui Rosenbusch. In cate-va esantilidne am gasit si hornblendd in cristali inconjuratl cu o crusta de topire negra. Feldspathul e in
general labrador. Aspectul esterior variaza in adevr, dar roca e una ai
aceiasi.

In alta comunicare voiti reveni mai de aprepe asupra acestor rod. In

partea superidra a maselor eruptive si anume pe Caliman Ciribuc, Pietrele rosii am gsit o scorie andesiticd, negra, cu masa fundamentala (Grundmasse) aprOpe in intregime sticlesa, cu cristall admirabili de plagioclas. Am

avea dar de a face aid cu suprafata curentului de lava. Daca. asemenea

scoril s'ar gasi respindite si in cele-alte parti ale maselor eruptive, ne-ar
arta periodicitatea scurgerilor.

.7Var2 andesitice. 0 dependenta a eruptiunii andesiturilor sunt si tufunk andesitice. Pina acum nu le-am vdut mentionate de nimenea in acest

parte a Moldovel. Sunt bine representate pe ptrIul Dragoesci, pe coma

delului Glodu, si mai putin in basenul Dornei de-asupra eogenulul.
Acestea sunt ideile pe earl mi le-am idcut asupra structure geologice
generale a judetului Sucva, din observatiile culese in August si Septembrie vara trecuta. Multe dintr'insele sunt pate sugerate, i iT asteapta
intarirea deplin din alte observatii. Daca se pate dice de ceva ca nu pate
s fie nici odata complect, acesta se pate mai tot-d'a-una aplica unel lucrari geologice, mai ales cand s imbratisaza o intindere mai mare. Dar
fie-care trebue, s tinda a face atata cat pate in conditiunile, in cari se
gasesce.

Daca tinem cont de succesiunea diferitelor zone constitutive ale arculul

carpatic, enumerate mai sus, si mai adaogam faptul ca dincolo de Calimani, in basenul Muresului, urmeza imediat dup masele eruptive, deposite neogene, conchidem: cd arcul carpatic in judetal Suceva are o structurd unilatet aid.
SA reluam acum studiul fie-carei regiuni in particular. Incepern cu depositele cretacice de la Glodu.

2. Depositele cretacice superiOre de la Glodu.

(cu o schita gcologica si 2 scctiuni).

(Foile (Drilgoiasa Seria VII, Col. N. si (Neagra *arului Seria VII Col
0. din charta topografica a Marelui Stat-Major roman. FOia A IIIXXXVI
din charta geologica a Rornaniel).
Regiunea de care ne ocupam este situata la marginea vesticl a masei
de sisturi cristaline din Nord-Westul Moldovel, separata de masele erup-

www.dacoromanica.ro

iltILETINUL SOCIETATII DV SCIINTV

11

tive ale alirnanilor numal prin banda de sisturi cristaline din delul Drdgoesci. Cum se vede din schita aidturatd, depositele cretacice sunt asedate
in o scobiturd a sisturilor cristaline cuprinse intre : Dein] VinAt (164ora.)
la N., Delul Glodului, (146om.) la NE, culmea Alunisului (1445m') la Sud
ai Delul Dragoesci (145on1.) la SW; pe cAnd in axa regiunei, pornind din
Sud, gdsim altitudinele: loon'. la Gura Glodului, 1340m. pe dlul Catrinarilor si i mom. la PAltinis in Nord. Avem dar inaintea nOstrd un fiord al
mauil cenomiane. Axa longitudinala a acestul fiord are directia cam NESW
ungimea el e apreope 7kra.; incepnd in NE la Pdltinis, in malul pariului
alimAncl i terminAndu-se la SW, in Ngra Brostenilor, la gura pdriului
Glodu. LArgimea cea mai mare, aprepe 2km.,500m, este in Sud, intre delul
DrAgoesci la West si dlul Glodu la E. In jumAtatea de Sud, regiunea cretacicd e strAb5tut apr6pe prin mijloc, de pdriul Glodu i afluentil
si de acei aici se si presintA cele mal interesante deschiderl pentru studiti.
Limitele in detaliii sunt : la West o linie care incepe in Sud din pAriul
Ngra, Ikm.,500rn. in jos de gura pAriulul DrAgoesci, tae extremitatea sudied a delului DrAgoesci, urmezA apoi pe panta esticd a acestui del, putin

mai jos de c6mA, trece prin delul Stancului, pentru a se termina in cAtunul Pdltinis ; limita de Est incepe in Sud din pariul care curge intre Piciorul PrimAvgratecului i Piciorul VAcdriei si se varsd in Neagra putin
mai jos de Gura Glodulul, urmezA apol pe sub c6ma delului Glodu pind
la Catrinar, in piriul PAltinis ori in drumul, care duce de la Brosteni la
Dorna (I); trece apol la Nord de drum pe sub &Jul Chifenilor, pentru a
se termina de asemenea in cdtunul PAltinis, pe stnga piriului CalimAnel.

Limita de Sud e fortnatd de Negra

i piriul Vdcdriet Dincolo de Negra in Transilvania se tidied abrupt culmea Alunisului, din sisturi cristaline. Cum vedem dar, depositele cretacice de la Glodu, sunt in intregime
pe solul Moldovel, pretutindinea marginite numal de sisturi cristaline, afard
de extremitatea de la PAItinis care vine in atingere cu tufurile andesitice
din piriul Drgdoiescl.
Cele intAiii cunoscinte asupra depositelor cretacice de la Glodu, le datorim d-lui Profesor Grigorie Stefdriescu. Pe malul Negrel descrie go succesiune de gresil vinete aibici6se, alte ori bigarate cu intercalatiunl de conglomerate, cari formaa Pietrele Ciuntului, apol urinal o serie de strate

de gresil argilese, maige tari in strate, dar mai cu sem in plachete de

culori diferite, vinete roseate, unele negriciOse i altele vinete pdtate cu
ros. Aceste din urmd strate se observd si la Bitca-Clifului (2).#
(i) Pe charta Statului Major, acest pirig care merge paralel cu drumul e numit Negrisdra, drnenil din partea locului insg numesc cu acest ni.ane numai portiunea de la
Versarea in Ndgra si ping. la Darmocsa, de aid inainte ping sub ddlul VingI, se
chiamg pretutindene Paltini. Din contra partea superidrg din cursul Dragoiesci, e greit
insemnata PItini, Omenii o nurnesc pe drept Dragoiasa.
(2) Anuarul Biuroului Geologic. Anul III, 1885, aprut in 1888 pag. 5o -52.

www.dacoromanica.ro

SCHITA GEOLOGICA
I

+
"P

4 + +44. +

+a

Scara litm.4: 50,000

000

2.1"
a

++

4
+ .4
+ ILI
0

g:

&

Depositele cretacice superidre de la Diode.

,411.

+
4 + 4. 4

"I

1-

.1.

+
4 + +

fila

PA

+ 4.

++

:1'

I.

e".

*".

32

10
a

4,
1450

00

0-s
/If

Se.

It

1016

1q111'
.1

GURA GLOD
fano

4
N1

P
f4gSm,

Sisturl cristaline

Andesiturl
11111 II

Ill

Tufuri andesitice
ill'

Ill

fl

$isturl quartitice manganesifere

Deposits cretacice superidre.

(Gresuri cu Exogyra i marne
Linia de ruptufa.
Cahmanel-Dragoiasa,

cu Inocerami).

la marginea ihterra a
masei cristaline.

www.dacoromanica.ro

fitnLETINtIt. SOOIETXTIT DE sciint

15

Timpul nu a permis d-lui Stefanescu a urmari mai de apr6pe raporturile stratigrafice, dar sprijinindu-se numal pe fosilele culese, asupra carora
voiii reveni, le atribue la neocomian, gault, cenotnanian i turonian.
Cunoscinte mai precise asupra virstel si importantei acestor deposite, le
datorini renumitului geolog al Carpatilor, profesor Victor Uhlig de la Praga,

care in anul 1884, a visitat acst regiune impreuna cu d-1 Grigorie Stefanescu. Este drept ca Uhlig n'a publicat pina acum vre-o lucrare speciala
asupra acestor deposit; ci numai amintesce incidental de dinsele In Cateva lucrri ale sale. Dup5. profesorul Uhlig succesiunea depositelor cretacice

de la Glodu ar fi urma.tOrea: cd'asupra gresurilor cu Exogyre, urrn6za o

alternanta de gresuri in straturi subtiri si sisturi verdi si rosatice, si d'asupra acestora marne patate (Fleckenmergel) cenusil si verdi, asociate pe
unele locuri cu sisturi rosii, earl contin numerosi Inocerami, si forte multi
Arnoniti. Asemnarea intre marnele de Fuchow i cele de la Glodu este surprindatOre si numai incape nici o indoial, ca marnele cu Inocerami de
la Glodu nu sunt alt-ceva de cat marnele de Puchow, care cu o constanta
uimitOre se pot urmari din valea Waagului pin in Moldova (i).,
De asemenea in lucrarea sa din urma, asupra Carpatilor estici, amintind de Glodu, profesorul Uhlig, spune ea d'asupra gresurilor si conglomeratelor cu Exogyra columba, urinal marnele cu Inocerami rosii-verdi
off verdil-cenusii, perfect identice cu marnele de Puchow, de deasupra greseilor cu .Exogyre din valea Waagului, si pe charta schematica a Carpatilor insOmna la Glodu (Crida superiOra (2).,
Dupa Uhlig ar urma dar ca la Glodu, d'asupra gresurilor cu Erogira
columba, incontengabil cenomane, am avea In marnele cu lnocerami un
representant al marnelor de Fuclzow. Ori aceste marne, deosebite de d-I
Stur Inca din 1859, si !unlike ast-fel dupa localitatea Puchow oil PuchO
din valea riului Waag in Carpatil nordici, contin Inoceramus Cripsii, forma
senoniana, deci avem la Glodu un representant al senonianulut. Cat despre
alternanta puternica de gresuri si marne rosietice si verdii, earl yin sub
marnele de Puchow, lucrul cel mai natural de admis, este sa vedem in
ele si un representant al turonianului. Daca la Glodu lipsesce ori-ce urma
de cretacic inferior, prof. Uhlig nu ne spune categoric nicairt; ar reesi
ins ca mai de graba exclude cu totul acsta formatiune.
Pe charta geologica generala a Romaniel din 1890, de d-1 Matheiti
Draghiceanu, vedem insemnat la Glodu numal 4 Neocom inferior.,
Pe charta geologica a judetului Suceava, aparut in 1895, d-1 Grigorie

T
(I) V. Uhlig. Ergebnisse geologischer Aufnahmen in den Westgalizischen ICarpathen II Th. Der pieninische Klippenzug, Iahrb. der k.k. geol. R. A. 1890 p. 784.
(2) V. IThlig. ISeber die Beziehungen der siidlichen Klippenzone zu den Ost-Karpathen. Sitzungsber. der Kaiser]. Akademie der Wissenschaften in Wien. Bd. CV1,
1897, P. 190.

www.dacoromanica.ro

ld

MILETINVL SOCItTXTII Dt SCIINTE

StefAnescu represintA aceleasi idei In privinta virstel acestor deposite ca

si In 1888, si insmnA la Glodu In axa regiunel o banclA de ccretacic su-

perior), inconjuratA de t6te partile de c cretacic inferior. Redata In cuvinte acsta representare granca insrnnl: al depositele cretacice superidre
se ra.gimd concordant pe cretacic inferior, mai ales daca tinem comt de
configuratia terenului.
Mta acum si resultatul observatiilor mele:
Pornind de la marginea de West a depositelor cretacice, in malul stang
al Negrel si rnergnd spre Gura Glodului, glsim representatA seria complecta de straturi cari constituesc regiunea. DupA curn se vede din sec-

tiunea dug intre DrAgoiasa si Glodu, ceva mai sus de Gura Glodului,
(Fig. I) succesiunea lor este urmIt6rea :
Micasisturi.
Conglomerate.

Gresuri. cu Erogyra columba.

Alternanta puternica de gresuri si marne.
Marne.
Fig. I.
W
DRAGOIASA
1250

1.

Sectiune la Gura Glodulul.

isturi cristaline. 2. Conglomerate. 3. Gresuri cu Exogyre Pietrele Ciuntultas.
4. Alternanp de marne 0 gresuri. 5. Marne. 6. Tufuri andesitice.

.Micasisturile, care aid formeza coma dealului Dragoiesci, sunt strAbAtute

de numer6se vine de quartit, directia lor este N2o0W, adicA concordd at

directia straturilor cretacice; inclinarea este de 75 spre West.
Conglomeratele urtnOzA imediat d'asupra micasisturilor. Ele sunt rosietice
alcatuite din fire mArunte si bucAti mai marl de quartit, cu un ciment

fOrte feruginos. Pe unele locurl sunt asa de matunte ca trec pe nesimtite

in gresul grosiar de d'asupra. Puterea lor nu trece aid pe3te I m.. Aceste
conglomerate le gasim in multe locuri sub cOrna ddlului DrAgoiesci, la
contactul intre sisturile cristaline si depositele cretacice; mai spre Nord le
intilnim pe dealul Stancului, apol sub dealul Chifenilor, In margima drumului din PAltinis. Desvoltarea lor cea mai puternicA ins1 o observAm in
coltul de Sud-Est al regiunel cretacice, intre piriul Pastinarescilor si pit-WI
VAcAriel. Pe partea drOptA a acestui din urmA piriil, conglomeratele ating

www.dacoromanica.ro

LfltJ1

SOCIETITIT DE SCIINTE

o grosime peste 4, si constituesc apr6pe singure acest colt. Bucdple

constitutive de quarpt i isturi cristaline ajung pind la mrimea capului.
Ele se raziml aid pe sisturi cloritice verdi si sunt putin inclinate spre interiorul basenului. La intdia privire s'ar parea, ca partea inferi6r1 a conglomeratelor e cuprinsd in sisturile cristaline; observnd mai de apr6pe
tag se vede, cA sisturile cloritice verdi aii lost intaid puternic erodate de
valuri, i aceste scobituri au fost apoi umplute cu conglomerate. Nu mai
incape dar nici o Indoiala, el avem d'aface aid cu adeverate conglomerate
de astei Standconglomerate.
La ce virst trebue sa atribuim aceste conglomerate?
Urme organice nu am gdsit Inteinsele, dar tinnd cont de conditiunile,
in care se presintd, apol de faptul ca conglomeratele de pe Drdgoiasa trec
pe nesimtite in gresul cu Exogyra de d'asupra si c. pe dealul Glodului
observm aceleasi conglomerate sub gresul cu Ex gyra, conchidem cd ele
formezd basa cenomanulut. Faptul cd in coltul de Sud-Est al regiunei cretacice gdsim apr6pe numai conglomerate, n'are nimic surprinOtor, cad
aid a lost fundul ldtit al fiordului cenoman unde valurile II puteati exercita activitatea neimpedicatd. Asa dar conglomeratele ar forma o bandd
la exteriorul basenului, rezemAndu-se pretutindene pe sisturi cristaline.
Gresurile cu Exogyra. Deasupra conglomeratelor urmza gresurile cu

Exogyra columba. Aceste gresuri sunt fine ori grosiere, albil orl verdi
pe spartura, putin glauconitice, cu ciment calcaros; pe suprafetele expuse
mult timp internperiilor, devin negrici6se, putin dure. In extremitatea de
Sud a- dealului DrAgoiesci, pe stanga Negrel, se pot vedea f6rte bine.
Diferenta in constitutia petrografica a solului, ni se aratd aid admirabil
in relief. Dupd coma rotunclit, din micasisturi a Drligoiesci, urmza aid
imediat, pereti vertical! cu directia N30'vV, Malt! pind la 3o m-, continuAndu-

se in sus spre cmd sute de metri neintrerupt, ca zidurile unui castel din
vremuri uitate, ori alcatuind colturi i stind colosale. Acdst scenerie s'elbaticd, care face mersul geologului cat se pOte de incomod, constitue ceia
ce se chiamd in localitate, cu numele f6rte plastic de Fietrele Ciuntulur* ,
o miniaturd a peisajelor selbatice din Svitera saxond on bohemiand.
Si in adeve'r, prin separatiunea lui in bancuri gr6se si in blocuri paralelipipedice, acest gres s'ar putea numi Ouadersandstein, mai ales cd si

virsta este aceiast ca si a Unter-Quadersandstein-ului din Nord-Estul Bohemiel.

Un alt punct, unde gresurile cu Exogyre se arat fOrte bine la ivld,

este in marginea de Est a basenulni, sub cOma &lulu! Glodu, pe drpta
pariului insemnat pe schita Pastindresci. Aci ele formzd o ripl conside
rabill, abruptd, de peste 5om., in virful cdruia st o cas isolatd, din satul
Glodului. i aid Exogyrele apar ca plAmddite pe suprafata bancurilor, sd
pot insa mai bine culege din daramaturile inegrite, arse de intemperil. Cum

e de asteptat si aid bancurile de gres, sunt inclinate spre interiorul ba2

www.dacoromanica.ro

lg

BULETINTIL SOCIETXTA DE ScrIni

senului, de un unghiti, care nu trece peste 450, pe cnd in delul Dragoesci

le-am vedut aprOpe verticale. Directia lor Ina aid sa abate de linia NS,
spre Est.
In gresurile cu Eroggre am gasit formele urmat6re :
Exogyra Columba Lam. numerOse exemplare in diferite stadiuri de desvoltare: pe une locuri alcatuesc adevrate bancuri :
Exogyra conica Sow. I exemplar.
.Pyrina inflata d'Orb.
Geinitz. Elbthalgeb. I Th. p. 80. Taf. 19. fig. 12.
Ostrea spc.
Avicula spc.
1Vatica spc.

Callianassa spc. Geinitz. Op. cit. p. 289 Taf. 64. fig. 1-8.
Pe suprafetele de stricatura a gresului se ved numer6se sectiunT de tile
de crinoide, pida ,ri spint de echinidi. D-1 Grigore tefanescu nu mentionza nici una din formele de mai sus. Pe basa acestor fosile conchidem dar ca aceste gresurt sunt sigur cenomane.
Alternanta de gresuri ci marne. De-asupra gresurilor cu Exogrgra columba, urmz o alternant f6rte puternica de gresuri si marne, care am
putea dice ca constitue intreg interiorul basenului. Gresurile ail aprOpe
aceleasi caractere ca i cele descrise, sunt ceva mai fine la fir, mai cornpacte, in bancuri i straturi mai subtiri. Marnele, care alterna cu gresurile
sunt cenusii in bancuri grOse, off brun-rosietice, dure, in straturi ma! subVri. Cele rosiatice fOrte impregnate de silice feruginos. Acsta succesiune
o intilnim pe tinga Negref, dup ce am trecut de Pietrele Ciuntului,
pana aprOpe de gura Glodului, si apoi pe dlul Glodului. Directiunea lor

este pretutihdene cam NNWSSE, adica concorda cu axa regiunel : inclinarea lor variaza ins in sensuri opuse, de unde trebue sa conchidem ca
sunt plisate regulat in directia axei.
NicaerT ins nu se pOte observa mai bine ace:st puternica alternanta
de cat ceva mai la ddl de biserica din Glodu, n dlul Surduc (I). Dui:A
cum se vede din sectiunea urmat6re (Fig. 2) dusa din dOlul Dragoesci,
prin Mut Surduc, in dlul Glodului, acest del nu este alt-ceva de cat jumatatea estica a unui anticlinal puternic, de peste 40ui., care la West spre
Dragoiasa se ridica abrupt din piriul Vasilcanilor, la Est insa se scobOra
In sinclinalul din piriul Glodului. Considerarea acestel sectiuni arunca o
lumina neasteptata asupra raporturilor stratigrafice a intregei regiuni. In
acesta sectiune vedem cum t6te soiurile de marne cari le intilnim la Glodu
alterndza cu bancuri de gres, care ating o grosime pana. la 3'n. ; in acesta
alternanta nu se vede Ins nicaeri conglomerate. In partea nordica a re-

(1) Pe charta topograficit e gresit scris Pickwul In Surcho,

www.dacoromanica.ro

19

DITLETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE

giuneT, nu se observA de cat acst alternanta d. e. in marginea drumuluT

apr6pe de Paltinis, pe dlul Catrinarilor etc.
In gresuri am gAsit Erogyra columba Lam. in capgtul delululul Surduc,
si in marginea drumului, cate-va sute de metri la del de biserica din Glodu,

unde avem un banc plin cu aceste scold.

In bancul puternic de marne intarite cenusil, de-asupra gresurilor cu
Exogyre, din capgtul de Sud al Dragoescii, am gasit :
Ineceramus latus Maut.

D'Orb. Terr. crt. pl. 408.

Geinitz. II Th. T. 13. breite Varietat.
compara si hoc. orbieularis Manst.
Schlter. Pal. Bd. 24. p. 26o.
Marnele. La gura piriului Glodu se observa de-asupra alternantel de gresuri si marne, o succesiune de marne, dure, cenusii verdii, in straturi subtiri, apr6pe verticale. Pe piriul, care se scob6ra din DrAgoiasa si se varsa.
Fig. 2.
SW
DEALU DRAGOIASA

NE

1370

DEALU GLODU
1100 m

SUR DUC

=
en

c.

c.

--I

4
4

1.

CD

Sectiune la Nord de biserica din Glodu.

isturI cristaline. 2. Conglomerate. 3. Gresuri cu Erogyra. 4. Alternantl.
de marne si gresurl. 5. Marne.

pe drgpta Glodului !Ana biserica, se vgd marne rosiicaramiciiii, in straturt

forte subtiri : de-asemenea pe panta vesticA a ddlului Glodu, in jos pe piriul
Pastinaresci, vedem marne vinete si rosietice.
Imprejurarile stratigrafice ale acestor marne sunt mai putin dare ; ele
urnplu de obiceiti synclinalurile alternantei de mai sus, si de aceia ne apar
in disordine, strinse maT tare in cutele gresurilor. Acestea trebue sa fie
marnele pe care V. Uhlig le paralelisza cu marnele de Puchow cu Inoferamus Cripsii din valea Waag-ului. Cu tote cautarile, nu am gasit nimic
in aceste marne superi6re, si nici Uhlig nici d-1 Grigore Stefanescu nu
mentiondza nici o specie senoniand.
Dupa ce am facut amoscinta cu imprejurarile stratigrafice ale depositelor
cretacice de la Glodu, inainte de a conchide asupra repartisaril lor in etaje,
O. discutAm mai de apr6pe fosilele mentionate la Glodu de d-I Grigore
Stefanescu. In Octombrie anul trecut, d-sa a avut bunatatea de a-mT arata
aceste fosile, pastrate in museul geologic din Bucuresci, pentru care mg

www.dacoromanica.ro

20

BULETINUL SOCIETATIT DE SCHNTE

simt dator de a-I adresa i aid multumirile mele. Cea mai mare parte din
aceste fosile sunt in putine exemplare i intr'o stare de conservare nu tocmal

proprie pentru a permite o determinare specifica. sigura. Un Inoceramus,

pus sub numele de mytiloides este excelent conservat.
Aceste fosile sunt :
Astarte formosa Fitt.
Fholadomia elongata d' Orb.
Lima neocomiensis. d' Orb.
Ancyloceras furcatus.
Hamites Roycrianns. d' Orb.
Inoceramus concentricus. Sow.
Inoceramns mytiloides. Miinst.
Hemiaster bufo. Desor.

Cinci din aceste 8 spccii mentionate si a nume :

Astarte formosa, Pholadomia elonsata, Lima neocomiensis, Ancyloceras
furcatus i Hamites Royerianus sunt specil neocomiene in sensul lui d'Orbigny, i deci n'au ce cauta in gresurile cenomane cu Exogyra columba.
ori de asupra lor ; o determinare gresita este dar aic'i afara de ori-ce indoial,
Inoceramus concentricus Sow. este o specie caracteristica Gault-ului ; si
de dre-ce Inoceramir se gasesc numai in marne, el nu p6te sa provie de
cat din marnele de de-asupra gresurilor cu Exogyra. Avem deci si aid
de a face cu o determinare gres.ita. Acest specie este Ins forte inrudita
cu Inocerainus striatus Mant. din cenoman Si CU lnoceramus latus Mant.
din turon i cenoman, si multi paleontologi ca d. e. ilustrul Goldfuss, a
cadut in aceiasi erOre ca i d-1 tefanescu, descriind 1. striatus drept I.
concentricue (1).

Inoceramus mityloides Manut. (nu MiInst.) este o specie descrise sub diferite numiri : I. labiatus-Schloth. I. problematicus d'Orb. Forma lui insa

e asa de caracteristica ca mai grail se pdte confunda cu aka specie, si

daca mai adaogam i taptul c e bine conservat, putem sa punem bas
pe dinsul in determinarea virstei. El este ins una din speciile cele mai
caracteristice, i cele mai respandite a turonialid inferior, ocupend in Germania un horizont fOrte restrns in acest etaj, Straturile cu Mytiloides* (2).
Numele lui intrebuintat astacil de top palentologil este Inoceramns labiatus
Schloth.
Hemiaster bufo. Desor este o specie cenomana deci pdte sa fie in gresuri.

Profesorul Uhlig mentionza in marnele cu inoceramil de la Glodu, o

forma inrudit fOrte de aprOpe cu Lvtoceras sacva Forb., din cretacicul
superior (Otatoor-gruppe) din India (3).
(I) Geinitz op. cit. II Th p. 42.
(2) Sohlter, Palaentogr. Bd. 24. Kreide Bivalven Zur Gattung Inoceramus,.
(3) V. Uhlig. Bemerkungen zur Gliederung karpatischer I3ildungen. Iahrb. der geol.
R.A. 1894, p. 219.

www.dacoromanica.ro

BULETINUL SOCIETXTIT DE SCIINTE

21

Mai ramane acum sa spun cate-va cuvinte asupra importantel pe care

o are Exogyra columba, forma cea mai comuna la Glodu, in determinarea
virstel straturilor, in care se gsesce. Acsta specie oil unde se presinta
in Carpati si aiurea, este indiscutabil considerata ca cenomand. Ea 'Ate

insa sa trca si mai sus in turon. Geinitz vorbind de densa spune: 'este
o er6re, cand se considera Exogyra columba, ca apartinend until horizont
geologic determinat. Ea este in adever forte comuna in Quadersandstein
inferior (cenornan) ; se gasesce insa si mai sus in Quader mijlocia (turon)
si chiar in Quader superior (senon). Ea a fost gasit de Stoliczka in 0otatoor-gruppe in sudul Indiel (r).
Aid insa vom considera'o ca o specie caracteristica numai cenomanulut,
asa dupa curn e considerata pretutindine in Carpati.
Resumancl t6te cunoscintele, ce le avem pina acum asupra Glodului,
conchidem:

r. CA acesfe deposite apartin numaT la cretacicul superior si anume:

5. Marne.
1 Inoceramus striatus
Turonian.
4. Alternanta de gresuri si I
I Inoc. labiatus
marne p. super.
3. Alternanta de gresuri si marne p., infer. : Exosyra
columbd, Inoceramus latus oil I. Orbicularis.
Cenoman.
2. Gresuri cu Exogyra: Exogyra columbd, Exogyra conice, Pyrina inflatd, Ilemiaster bufo.
r. Conglomerate.
isturi cristaline.

Pentru senonian, care ar trebui cautat in marnele superi6re, pe care

Uhlig le paraleliseza cu marnele de Fuchow, nu avem pina acum nici o
dovada palaeontologica; maT mult inca, daca d-1 Grigorie Stefanescu a
gasit Inoceramil turoniani in aceste marne superi6re, nu in marnele din
alternantd, atunci presenta senonianului este cu totul exclusa.
Asemen area petrografica, pe care o inv6ca profesorul Uhlig, oil cat de
isbitre ar fi cu marnele senoniane de Puchow, nu este de loc o dovada
tinend cont mai ales de distanta, care separa valea Waag-ului de valea
Glodului, si de faptul ca esact aceleag marne ca fi cele superidre se afid

la Glodu si in partea inferiOrd a alternantei, cum excelent se !Ate observa in dealul Surduc.
2. Cretacicul superior de la Glodu, se presinta in faciul Nord-europeichercynic, ca in Valea Elbe!.
3. Ca in privinta tectonica (vedi Fig. 2), aceste deposite formda o
cuta cuprinsa in sisturile cristaline ; adica in mijloc un anticlinal si de oparte

si de alta cate un synclinal cu aripele externe sprijinite pe dealul Dragoiesci si pe dealul Glodului.
(z) Geinitz op. cit. I, Th. pag. 181.

www.dacoromanica.ro

22

I3ULETINUL socitTATTY DE scITNTE

4, CA presenta neocomianului si a gault-ului este exclusA, de 6re ce

gresurile cu Exogyre se razimA direct pe sisturile cristaline, si decl chipul
cum stint representate depositele cretacice de la Glodu pe charta geologkA e gresit.
SA vedem acurn legaturile acestei mid regiunT cretacice cu cele alte regiuni de aceiasi virstA din Carpati, si conclusiunile cart se pot trage din
presenta lor la Marginea internA a arcului carpatic din Suceava, asupra
istorieT geologice a Carpatilor estici.
Am spus cl regiunea cretacicA de la Glodu, represintA un mic fiord a
mArel cenomane, scobit in sisturi cristaline. Fundul acestul fiord ar fi
astAdi representat prin culmea Alunisului si inAltimele la Sud de Glodu ;
aid la capAtul de Sud a regiunei, gAsim urmele cele mai evidente de erosiune marina ; conglomeratele de el:5sta (Strandconglomerate) le gAsim aici
forte desvoltate. Prin extremitatea de NW, la Paltinis, acest fiord comunicit cu marea ; mai tArziA in tertiar, acOstA legAturA a fost intreruptA prin
eruptiunea andesiturilor din Calimani si prin miscArile in scOrta asociate

cu aceste fenomene eruptive. CapAtul de NW, ne apare astAdi ca taet,

acoperit de tufurile andesitice, si conclusiunea cea mai logicl e sA admitem, el aceste deposite se continua sub mantaoa de lavA, in un nivel mult
mai inferior, dincolo de linia de ruptuid Drdgoiasa-Cdlimdnel.
Tot la aceleasi conclusiuni ne conduc si consideratiunile asupra depositelor eocene din basenul Dornel, despre care voiti vorbi in altA comunicare. Am ernis in partea generall ideia : cA basenul Darnel este un mic
basen de scufunddturd. NearAtarea depositelor cenomane in basenul Dome
este dar fOrte naturalA ; presenta lor InsA sub straturile eocene nu e de
loc exclusA, cad cAte-va deci de kilometri mai la Nord, la granita Bucovinel si a Transilvaniei, sub calcarurile si conglomeratele cu Numuliti, ca
si cele din basenul Dornei, urmzA un gres verdiii cu Exogira columba si
alte specil cenomane. Isolarea regiunei Gloduldi provine dar din miscArile

considerabile in scOrtA, ce ail avut loc in tertiar in concavitatea arcului

Carpatic.
Depositele cretacice superb:5re, asemenea cu cele de la Glodu au fost

constatate in Carpati in urmAt6rele regiuni.

In Bucovina, ceva la NW de Carlibaba, la granita Transilvaniei, in valea
piriului Cibo, Paul descrie un gres verdiu sub calcarurile si conglomeratele co Numuliti ; in acest gres mentionzA :
Exogyra columba Dash.
Ostrea vesiculuris ? Lain.
Ostrea carinata Lam.
Pe basa acestor fosile si a asernnAriT petrografice, Paul concidera aceste
gresuri, ca un equivalent a gresurilor de Orlowe bagate in Exogyre, si deci

www.dacoromanica.ro

13tILETINUL SOCIETXTIf DE SCIINIT

2.4

cenomane, si I'mpreunA cu gresul de Godula, 11 insemnA pe charta Bum).

vinel ca <mittler Karpathensandstein, (r).
Tot din acestk' localitate, Prof. Ladislau Szajnocha (2), descrie cate-va
fosile adunate de Alois v. Alth. Inca din 1852, de pe panta vestia a muntelul dedul. In valea piriului Cibo. Aceste fosile pAstrate in museul geologic a Universitatii din Krakau sunt :
Ptychodus polygyrus Agass.
Acanthoceras Mantelli Sow.
Hop lites conf. Neptuni. Geinits.
Ammonites grupa Am. planulatus.
Alectryonia carinata Schloth.

Exoera columba Lam.

Trigonia fi Cardium.
In Maramures la Nord de M-til RodneT, in valea riuluT Borsia (Visso),
si in alte puncte la izvcirele Tiset, Zapalowicz (3) descrie de asemenea marne

cu Inocerami si gresurl cu Exogyre, asemenea cu cele de la Glodu. Gresurile cu Exogyre se razim si aid, in multe locuri direct pe sisturile cristaline si sunt acoperite de calcar eocen ..cu Numuliti, si pe dlul Ghilu
sunt acoperite de andesituri, ceia ce confirmA ideia, ce am emis-o mal sus,
cA depositele cretacice de la Glod s'ar continua sub andesiturile CAlimanilor
Speciile mentionate de Zapalowiez sunt :
Inoceramus striatus Maut.
Exogyra columba Lanzk.

Exogyra plicatula Lmk.

lurritella multi-costata Reuss.
L ola.

Mal departe in Nord nu se cunosc sigur deposite cu Exogyra columba,

de cat in Carpatil de NW, in valea riului Waag, asa numitele gresurl de
Orlowe = Orlowersandstein a lui Paul.
Marnele cu Inocerami insA sunt forte respindite in Carpatil Galitiei. Aceste marne sunt asa numitele straturile de Ropianka in intelesul ce'l dA
Uhlig, adicl cretacice superi6re. Pe alte consideratii, pe care le vom vedea
Uhlig conchide c multe gresurt en Hyeroglyphe din zona flyschului trebue atribuite tot la cretacic superior.
SA ne indreptAm acum la Sud de Glodu.
(t) Paul. Grundziige der Geologie der Bukowina. Iahrb. d. geol. R. A. 1876 pag.
322. fig. 20.

(2) Ladislaus Szajnocha. Ueber eine cenomane Fauna aus den Karpathen der Bukowina. Verh. d. k. k. g. R. A. 1890 p. 87.
(3) Hugo Zapalowicz. Eine geolog. Skizze des stlichen Theils der Pokutisch-Marmoroscher Grenzkarpathen. Iahrb. der k. k. geol. R. A. 1886 pag. 504 etc.
Taf. VII fig. r. In Traducerea Rornana de Grigore Cobalcescu. Analele AcadenaieI
Romhne. Seria II Tom XI. 1890. pag. 187, 165, etc. i Tabla fig. I.

www.dacoromanica.ro

24

IttfuttNtm gOCIETXT11 toV sCling

Pe panta esticA a muntilor Persani, in basenul Oltului, la pasul Uermos,

Franz Herbich (r) descrie deposite cretacice superidre cu o faunA fdrte
bogatA, de acelasi typ Hercynic, ca si la Glodu. i aici avem aceiasT
succesiune ca i la Glodu : conglomerate, gresurt care pe une locuri trec
In conglomerate cu firul mArunt i apol marne ceniqu'. Aceste deposite se
razimA InsA aid, dui:4 Herbich, pe gresurt negrit neocomiene i sunt acoderite de straturile cu congerit; aid In miflocul Carpatzlor sunt horizon-

tale, pe and la not in Romania, apro'pe pe acelag meridian, la Recent

straturile cu vivipara bifarcinata, mat tinere sunt ridicate de 60. Nict
nu pdte fi un exemplu mat bun cei exteriorul arculut carpatic e mat tinir
de cat partea interia.
Din multimea considerabill de fosile, enumerate de Herbich, mentionez

numal pe cele carl a raport cu Glodu.

Inoceramus labiatus.
Inoc. striatus.
lnoc. latus.
Inoc. Cripsit.
Exogyra columba.

Exogyra lateralis.
Ostrea hippopodium.

0. vesicularis.
Lima elongata.
Avicula.
Astarte.

Pe basa acestor descoperiri in Persani, Herbich admite cl o mare parte

din gresul carpatic, din spre granita Moldovei, numit de dinsul in studiul
s asupra teril Secuilor, gresul de Uz = Uzersandstein, identic cu gresul
de Yamna din Galitia, apartin cretaciculut superior. Presenta Inoceramilor
in valea Uzului, Gyimesului i Oituzului, ar intAri acestA idee.
0 legAturA faunisticA, intre aceste deposite cretacice superidre intra-carpatice i cele extra-carpatice o gAsim in faptul curn spune Szajnocha (op.
cit.) cA in crida superirl din platoul podolic, 'in basenul Nistrulul, in valea
riulul Sered, s'a gAsit de Fareczny, forme ca : Acanthoceras, Mantelli, Ostrea
carinata, ca i in Bucovina.

Legatura bratulul rnaril cenomane de ia Gloclu, cu largul mArii de la

exteriorul (mArei Klippe Ost-carpatice e fAcea prin Bucovina: (Din pkiul
Cibo, la Kirlibaba, unde gresurile cu Exogyre i conglomeratele, se raziml
imediat pe sisturile cristaline, pornesce o banda de cenoman cAtre Nord,

care atinge marginea de Nord a masei de sisturi cristaline si a (Zonei

Calcare, (Zona Klippelor in sens restrins, alcAtuitA in Bukowiria din Trias
(r) Franz Herbich. Ueber Kreidebildung der Siebenbiirgischen Ostkarpathen. Verh
d. k. k. R. A. x886 pag. 368.

www.dacoromanica.ro

BULETINUL SOCIETATII DE SCIINTE

25

dupa Paul) in ,dreptul 1oca1itiii Bobeica, la izvorul piriului Kirlibaba, apol

de aid se intinde care Nord-West i Sud-Est, la marginea externd a Ktip.
pelor. De la Bobeica se desparte apoi o ramura de u6 km. de crida superi6r1 care se intinde in directiunea Sud-Sud-Est catre m-tele Sucina, panA
in apropierea minelor de la Valea Stinel.
eGresurile i conglomeratele cenomane, care start in legatura cu cele de
la Kirlibaba, se pot urmari neintrerupt la marginea externa a Klippel Ost-

carpatice pana la Nord de Carnpulung (t).,

Tocmai acesta legatura a depositelor cretacice superi6re de la, marginea

interna a arcului carpatic, cu deposite de aceiasi virsta de la exteriorul

Klippel Ost-carpatice, descoperite de Profesor Uhlig, a fost pricina pentru

care am spus in partea general& c forte probabil partea interna a flyschului din Sucdva, trebue s fie de virsta cretacica superiOra, i ca tocmal
presenta acestor deposite la Glodu intaresce acsta presupunere.
Pe de alta parte faptele constate de mine la Glodu, stair in deplin acord

cu mita interpretare a Klippelor data in timpul din urma de Uhlig (2).

Daca. la Glodu ar fi ecretacic inferior' cum e representat pe charta geologica, el ar trebui sa fie in mijlocul regiunel, inconjurat on acoperit de
ecretacic superior", in tot casul in discordanfa de stratificatie cu cenomanul.

Cum am vedut insa, in mijlocul regiunei de la Glodu, avem straturile

cele mai noi. Presenta neocomului la margine, In concordanici de strati&are cu cenomanul de de-asupra ar fi lovitura de mOrte a teoriei lui Uhlig.

Din fericire insa acest lucru nu se Int'ampla, cad cenomanul se razima

direct pe sisturile cristaline. Remane nurnal taptul plisrii postume, si urmarirea mai de apr6pe a Unei plisari post-neocomiene, care cer lamurire.
De Ore-ce straturile cenomane sunt plisate, este sigur o a doua plisare
dui:4 peri6da cridei superiOre, asa ca configuratiunea actuala a maselor
de sisturi cristaline din judetul Sucva, este captata in tertiar ; tot la aceleast conclusiuni ne conduce si faptele, pe earl le-am amintit in partea general&

Pentru a termina cu Glodul, remne se mai adaog cate-va cuvinte spre

lamurirea schitel geologice de la Glodu. Pe piriul Insemnat pe charta pie.
eChirutel care insa in literatura geological romana, e cunoscut sub numele
de pir. eFacuraruluiv intilnim sisturf quarlitice fdrte incltrcate cu pirolusit
Acest mineral este asa de abundent el intilnim bucati alcatuite mai numal
din acest mineral. Aceste straturi manganesifere incep Inainte de pir. Chirutei, pe malul Negrel si se continua apr6pe 500m. spre gura Dragoesci,
(1) V. Uhlig. Ueber die Beziehungen der sfidlichen Klippenzone zu den Ostkarpathen. 1897 pag. 2 si 3.
(2) Ideile fundamentale asupra Klippelor din Carpatl le desvolt Uhlig In volurnin6sa lucrare din 1890. (Der pieninische Klippenzug, Iahrb. d. k. k. R. A. Bd. 40
pag. 573-585 si 792-820. Apoi In (I3emerkungen zur Gliederung karpatischer Bildungen, fespuns lul C. M. Paul. Iahrb. 1894 p. 183. i In fine in 1897 op. cit.

www.dacoromanica.ro

26

BULETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE

fiind cuprinse in micasisturi. Directia bor ar fi NS ori deviati putin

spre Est. Inclinarea 600 Est.
D-1 Grigore Stefanescu amintesce de aceste straturi manganesifere, considerandu-le ca gun Non> ; gun alt filon incepe din valea Negrei, la gura
Paturarului, se continua neaparat la Nord pn n Negra Sarului, unde
apare In Bucovina la arsita &lulu! Negrii i unde se exploatza (t). ,
Acest mineral ins nu se arata de loc in filon, ci se presinta simplu in
o intercalatiune de sisturi quartitice in sisturile cristaline i aid ca i acele
descrise de d-I Petru Poni, pe valea Holdei, in delul Ferului, pe Ngra
Dornei etc.; in admirabila sa lucrare asupra mineralelor din Sucva, d-1
Poni vorbesce cu drept cuvint de gsisturi. silici6se, de cokire ngra, cu un
graunte marunt, strabatut de lamele quarz6se albe, suprapuse micasisturilor,
si caracterisate prin abundenta mineralelor de manganes (r).*
Ceva inainte de gura Dragoesci incep calcsisturile, cart se continua pina
in piriul Ciatircanilor, se arata apoi in virful Pd
(145om.) apoT in dlul
Chifenilor sub delul Vlnt, dupa cum sunt forte bine representate pe charta
geologica de d-1 Grigore Stefanescu. Pe (Mini Chifenilor aceste calcaruri

cristaline albastril, cu foite de mica alba, alcatuesc stind isolate abrupte

gBitcele-Chifului), exact cu aceiasi infatisare ca stincile Raraului, i n'ar fi
imposibil sa avem inteinsele un representant al unor terenuri mezozoice
vechi ori 'Ate chiar palaeozoice.
Aceste calcaruri cristaline le intilnim Intre Darmocsa si Catrinar fOrte
desvoltate.

In virful dlului Vinat (1640m.) avem micasisturi ca i acele de pe coma

DragoescI ; directia lor N 450 W inclinate 400 spre Est.
La gura piriului Ciatircanilor incep tufurile andesitice, cart in o bands
Ingusta se continua pin in Paitinis. Aceleasi tufuri sub cOma dlulut Glodu,
rezemate pe sisturi cristaline. La \Vest de linia de ruptura Calimanel-Dragoiasa, incep Calimanii cu cea Inti terasa andesitica Deluganu. Dar despre
aceste rod eruptive in alt comunicare.

(I) Grigore tefInescu. Anuarul pe 1385 pag. 66.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro