EXCURSIUNE GEOLOGICA

1N

VALE A OLTULUI
DE

DR. G. MURGOCI
Profesor la *coala Natiopalil de Poduri i Sosele

Lotru

L,

Nrulu-,:"

ct eke
Cr

'Cut p.t.
\N\

*--+1>

OGc

BUCURESTI

Tip. i Stab. de Arte Grafice GEORGE IONESCU

30, Strada Academiei,
1910.

www.digibuc.ro

EXCURSIUNE GEOLOGICA
IN

VALEA OLTULUI
1=1116

ITINERAR

Il

Plecarea In ziva de 21 Iunie cu trenul. 11.35 Sosirea la Halta Govora la 9,39. Dejunul de dimineata 22, la Piatra-Olt (6,30-7,10)
sau Drpaani- (8,05-8,5) Plecarea cu trsura spre Govora. Prnzul
la 12 in Govora la Restaurantul Statului (d-1. Traian Nicolescu) Dup
prnz excursiuni In jurul bilor. Cina la 8 ore p. m. ; masul noptii
in Govora (Vila Constanta-Marietta).

In dimineata de 23 Iunie, dup dejunul mic, plecarea pe jos prin

satul Govora i Teip la Ocnita.
La 10 vizitarea Ocnelor i a bazarului. Prinzul la Wile Ocnele
marl, la 12 sau la Rmnic la 11/2. Dupa mas la 3 cu trsuri vizitarea Rmnicul-Vlcei, CAlimneVi, Cciulata, Brezoiu. Cina la 9
ore i masul noplii la Brezoi.
Dimineata de 24 lunie, dejunul mic la 7, vizitarea imprejurimilor.
Prnzul la I. Dup prnz la 3, pe jos, spre gara Lotru. Luarea tre-

nului spre Bucureti la 6,08. Cina de seara la Drgpni la 8,58

9,28. Sosirea In Bucure*ti in dimineata zilei de 25 lunie la 5,40.

www.digibuc.ro

OPERE DE CONSULTAT :
L. Mrazec i G. Murgoci: Muntii Lotrului. Bul. Soc. Ing. de
Mine 1897.

G. Murgoci: TertiaruI din Oltenia, cu privire la sare petrol si

ape min erale. Anuarul Institutului Geologic 1907.
M. Reinhard: Ueber den Coziagneisszug etc. Bul. Soc. Stlinte 1906.
11

PIP

$istur e Crisvaline din M-tii Fagrasului An. Inst

Geol. 1910.

I. Popescu-Voiteti : Regiunea Muscelelor dintre Dilmbovita si

Olt. Anuarul Inst. geol. al Rom. 1908.
Le Nummulitique gtique, ibidem 1910.
91

www.digibuc.ro

DESCRIEREA EXCURSWNH

Valea Oltului.
Ziu ni se face intre Costesti si Siatina, pe campul inalt si terasele din care isi adun Vedea si Teleormanul izvoarele. Solul
este un cernoziom degradat prin pdure si climatul mai umed ce
domneste de diva timp; mai spre Slatina intlnim solul roscat de
pdure de stejar. Subsolul e lss-lehm levigat sau pietris ce se vede
in tieturile raurilor.
La S. de Slatina (ora 6) trenul se angajeazA In o tietur a buzei campiel, In care d-1 Gr. Stefnescu a gsit resturile de Came lus
alutensis prima cmil fosil descoperita in Europa, impreun cu
Elephas primigemus (mamut), antilope etc. Resturile acestea s'au
gsit la partea superioar a petriurilor cari acoper argile i marne
sure, negre si vinete levantine (se vd in malul Oltului) ; peste
petrisul acesta vine un depozit proluvlal roscat si apoi loss cu o
band roscat de un vechiu sol de pdure, apoi solul actual.
Lssul cu clima sa de desert sau step uscat este dar aci postcior epocei lui Elephas primigenius; In decursul depunerii loessului clima a devenit odat mai umed, apoi iar uscat si In fine
cea actual mai umeda.
Dupd scoborarea tdeturii, ajungem pc podul de peste Olt. In N
se vede Inca un pod pe unde trece soseaua ; In sondrile facute
pentru acest pod s'a Intalnit spre malul stng la 19 m. o apa artezian ce a tasnit deasupra nivelului Oltului.
Gara Piatra-Olt este cldit pe terasa superioar a Oltului, ce se
intinde larg ca un camp ; In spre V se vede o treapt, tietura
acestei terase In podisul Olteniel, care ad se prezint tot ca o terasa mai inalt. Pe terasa grii, sol brun roscat de pdure. Subsolul
lssoid si nisipos ca si la terasele inferioare. AluviuniIe Oltulni
sunt pietroase si nisipoase.
Dela Piatra spre N calea ferat merge paralel cu dealurile Olteniel, scoboard de pe terasa supeiioar pe cea mijlocie, si apoi mai
la N. (spre Drgsani) pe cea inferioar unde solul de pdure este
ptat cu petece de podzol.
Viile dela Drgsani stint pe dealurile scunde, acoperite cu podzol

www.digibuc.ro

sau cu sol rosu de pdure (rosu din cauza aducerii subsolului la

suprafat prin desfundare).

(A se observ cu atentie si not profilul cmpiei inalte si a teraselor din stnga Oltului precum si terasele, conurile de dejec(ie,
rApele, solul si subsolul din dreapta Oltului).

Notite :

www.digibuc.ro

In dreptul statiunei Slvitesti se deschide pe parteh stng

gura VAiei Topologului, cel mai important afluent al Oltului pe stnga.

Tot ad dinspre dreapta vine Luncavtul ce trece pe la TArgul Horezului.

Valea Oltului are de ad In sus o directiune spre NE, se lArgeste

foarte mult, lund caracterul unei depresiuni intracolinare. Mai multe
vAi importante ca Bistrita, cu Otsau (intre Gara Slvitesti i Bdbeni), apoi Govora, se deschid dinspre stnga in aceastA depresiune.
Halta Govora este pe un imens con de dejectie al acestei vi, pe

terasa inferioar a Oltului 5-7 in. deasupra luncii. Un dmb Malt

ad la SE de haltA, la Borneasca e o mrturie (popin) din terasa supe-

rioar a Oltului. La marginea dealurilor de aci terasele sunt putin

evidente ; In schimb ele sunt desvoltate pe partea stng a Oltului,
unde sit vd frumoase tapsanuri. In afaril de terasa inferioar, avem
o teras medie de 30-50 m. deasupra Oltului, i, In fine, terasa
100 m. deasupra Oltului, mai ales spre Budesti
superioark 80
unde e gura unei vechi vi. Pe toat partea stngA a Oltului de
la Budesti la Cremenari sunt rudari cari splau in vechime (si IncA
acum cati-va ani) aur din nisipul Oltului. Dealurile din fatA arat
trepte conform stratificatii, mai la N. sunt neregulate. Pe deschiderea viei Govora se vede masivul de calcar jurasocretacic al
Bistritei (Vnturarita 1816 m) iar peste dealurile RAmnicului se
vede masivul Cozia cu creasta sa dintat.

Buleta.
Dealurile din dreapta Oltului sunt constituite aci din depozite daciane cu Vivipara bifarcinata i bancuri de lignit ce apar la Mihesti
Peste dealuri, la Cucesti, in valea LuncavAtului, a fost o exploatare
pe mosia d-lui VIAdescu, dar a Incetat acum. 1 coltul din stnga
gurii vei Govorei la BArzesti este tot de depozite daciane, ce cad
spre SE sub un unghi mic. La Buleta, In gura viei IntAlnim izvoare
sulfuroase cu bogate emanatiuni de gaze hidrocarbonate.
La dealul ipote avern o pAnzA de ap dulce din conglomerate si
gresii calcaroase sarmatice superioare (fosilifere) alAturea de ivid de
izvoare mineraie sulfuroase ce stint scoase din salifer de catre emanatiunile gazoase hidrocarbonate,

La NW de sat, pe valea Videi, avein un anticlinal cu inima de

salifer cu tuf dacitic, acoperit de depozite sarmatice calcare si con-

glomerate fosilifere cu : Macta caspia, M. bulgarica, Cerithium,

www.digibuc.ro

8 -disjunctum, Cardiurn, Ilidrobia, etc., acoperit de nisipuri cu Congenii, marne vinete i rosii nisipuri (daciane). Cnd scoborim dealul pietros gsim frumoase petrIcele de diferte roce, iar la sail-turf clm peste numeroase tferbtorl de gaze si chiar un cglodo
mare, o salv ash cum se prezinth multe In Oltenia.
(A se observA rocele ce se Intlnesc In loc si In conglomerate,
si fosilele, a not shatificarea si a deduce dup harta alturat (pag
16-17) tectonica acestei regiuni)

Notite :

www.digibuc.ro

Pe valea cunoscutei manastiri Govora (a doua imprimerie In Ora)

se Intlnesc In coltul de SE calcare bituminoase miocene, acoperite
de marne albe foioase, ce se vad chiar langa sosea mai la stnga.
In coltul de N al vel In dosul Mt. Govora intlnlm peretii albi

de tuf dacitic in bancuri puternice, ce cad spre SV si se duc spre

NV, formnd un flanc de anticlinal ce se continua spre S de valea
Hentia pan aproape de bdi.
Sub tuful dacitic la gura \rail Hentia apar nisipuri i gresii cu numuliti (erodati), burdigaliane, ce se continua In aceeasi pozitie fata
de tuful dacitic pan In capul satului Botuia. Ad, In fata vilei Constanta-Marieta si mai la rasrit de vita Cap. Paulinescu avem asa raporturi Intre salifer, tuful dacitic, nisipurile burdigaliane si sarmaticul

din S. CA trebue sA admitem o falie, care se frange si se coteste

aproape dupa talvegul vai i pang din sus de bal. (A se studia rocele din
rapele rului si raporturile lor stratigrafice mai ales Intre vila Const.-

Marietesi stabilimentul bailor. Aci e usor de dedus falia).

9.

Fig. 1.

SSE.

.riu.sesti

l'cofilu: vliei 0155a (Literile repreztntl aceleasi formaliuni ca la fig. 4 .

:Saida

Fig. 3.

ailejett

Me " aoveuw

In

Fig. 2.

le;trent

Rilen;

Bunestt"

NW

Cacova

..........

Profilul vliei Govora. (Literile repreiint5 aceleasi formatiuni ca In fig. 4) g

nisipuri si gresil cu Cerithium plicatum ; f nisipuri si gresii cu Ervilia

jiusiila; 1 bancuri de lignit.

gips;

Secliune prin bazinul Ocnelor Mari. (Literile reprezint aceleasi formatiuni ca In

fig. 4.)
www.digibuc.ro

Oceele ilari. RicrnicvV.

.8Ejereor

Ou

14:

Cilioaxesh

Cozta

Brez

.."P

.......
5

Fig. 4. Profilul vaiei Oltului in regitmea subcarpatica. I. 1 75,000 ; 1-1 micasist;

pegmatite, granite si Cozia-gneis ; B brecia de Brezoi;
eri conglomerate cenomaniane ;:cre
cocen infer. si mij. cu marne cu Fucoide i strzalca-structur,
marne i gresii senoniane cu Inoceramus Criftsii; eel
conglomerate sifcalcare ;
eocen sup. marne i gresii ; al oligocen, gresii si conglomerate ; b formatiunea salifera (burdigalian) gresii, nisipuri, marne
cu Cerfihium plicalum ; 7t' tuf dacitic ; n, tut dacitic levigat ; c formatiunea salifer (tortonian), marne, ctc.; si
sarmatic Mf. cu E. vili a podolica ;
sarmatic mijI., gresii si conglomerate ; sin sarmatic sup. si in mcotic, conglomerate si calcare cu Dosinia croleta ; p
pliocen sup. (pantie si dacic) eu
straturi cu Vivitara bijatcinato ; a aluviuni ; F falii.

www.digibuc.ro

11

Anticlinalul

saliferului este rupt printr'o serie de falii SN

EW dealungul vil Hentia, aducnd o mare incurctur in stratificatia regiunii. Aceast falie EW (Fig. 5) explicA pentru ce semnele de petrol nu se continua la S. de valea Henta i pentru ce

la bi puturi a de aproape dau ape minerale a0 de diferite.

Ape le sulfuroase provin din sudul faliei din sarmaticul i saliferul
superior (cade spre SV), ce e scufundat ad la nivelul celd inferior;
pe and apele iodurate sunt scoase din saliferul inferior la Nordul
faliei (uncle cade spre NE). Falia merge dealungul talveguIui rAului,
ar dela tli spre V. sue pe coasta nordicd pe la V. de Vila milltar spre curmtur, la oseaua PAue5ti. (Fig. 5).

Fig. 5.

Schila geologicS a BAilor Govorei. 11: 30 0001.

St. B.

Stabilimentul BAilor ; H Hotel t:;tellnescu ; V/11 Vila Militarl;

CM
Vila Constanta-Marieta ; P Prajile; B Boduia ; b burdigalian (nisipuri, gresii si conglomerate, marne);
tuf levigat ;
Formalia saliferl
(marne, argile, gresii si nisipuri i C calcare butuminoase (tortonian ?); S
sarmatii. ;
Falia Govorei ;
Anticlinalul Ferbei :
Sinclinalul PSusestilor;
Ferbe ; 0
Isvoare minerale cu gaze hidrocarbonate.

www.digibuc.ro

12
In malurile prului la apele minerale stint mul te lucruri de observat. Mai intAi falia, care este foarte evidentd; cci In dreapta
la izvorul sulfuros, avem marne i gresii cu intercalatiuni de bancuri

de calcare bituminoase

de nisipuri cu trovanti, cu cderea SV

sau S ; pe and in stnga, avem nisipuri st marne nisipoase vOrgate ce cad N sau NE. Toate vgasele din partea sudicd aduc bolovani de gresii i marne In cari se vad Ervilii mici, frnturi de
Cardii, cerifi, etc.
Pe apa Hentia In sus dm de gresil cu mactra fragilis Lask.
C'ardium protractum, C. plicatum, Ceritlzium rubiginosum, C.
mitrale.
Orizontul inferior al saliferului (burdigalianul) este de deosebit
important economicA. In eI se gsesc apele sdrate ci minerale de
la Govora, BAile Govorei (ape iodurate), Petrarii de jos, etc. pen-

tru a nu cit deck pe cele mal importante. Apele iodurate dela

baile Govorei se pompeaz dela o adncime de 55 90 m. dela
talvegul viei, iar in sonda dela Pusesti de Otsu, peste deal de
la Wile Govorei, s'au gOsit ape tot as de concentrate la adncimea
de peste 250 m.; ele veneau tot din acest orizont.

Tot acest orizont e Ins acela In care s'a gOsit si s'a extras de
Klaus petrol la Prajile ; i aproape peste tot unde stratele acestea sunt

tiate de vi mai adnci, sau unde ele stint rupte prin falii si deplaski, se manifestd puternice exalatiuni de gaze hidrocarbonate.
Putul No. 1 dela Bile Govorei scoate si acum In fiecare zi petrol de-o calitate superioark care nedistilat se Intrebuinteaza direct
in lAmpi. Se spune c la punerea temeliei hotelului *tefnescu s'ar
fi observat urme de petrol, pistind din stratiirile vrgate in care s'a
pus temelia hotelului. In luna Iunie 1910 sgpandu-se ad o groap
de 2 m. s'a dat de un strat din care pistea un petrol galben brun
usor. La N de Prajile si Botnia, aceste depozite sunt acoperite de
tuf dacitic ce cade spre N sau NE.
Deasupra Bilor si la V, la poenile lui Ghinoiu, avem bancuri de
argile si gresii cu fosile sarmatice. Pe culmea Govorei-Pusesti
sarmaticul este argilos si mult dislocat. Sub el vin argile, nisipuri
sl gresii probabil salifere mult cutate.
Nummulifi erodati se gsesc si la bile Govora In coltul de S.E.
al intrAri pe Henta, In rilpele dela Botuia si In conglomeratele
dela N. de Prajile, peste tot In zikmnt secundar.

www.digibuc.ro

13

Sulfa! dela Pdase,sti, Acest zcknnt e singurul pan acum gsit

in Oltenia. Sulful se gsete ad (ca i in alte OW ale trel) tot in
saliferul miocenic, in complexul superior, acompaniind gipsuri
argile negre cu cristale de gips.
Rocele car,Aeristice saliferului se intlnesc i la Pkteti. La
baz5 avem tuful dacitickpotmol alb sau glbuiu, uneori nisipos, alteori
fin 1 compact ca o cret fin ; el apare In anticlinalul Serbnetilor
i peste apa Otsului. Peste tuf vin argile i marne vinete cu

intercalatil de nisipuri sure i brune, precum i alte slabe intercalatii de tufuri. Pe acest complex apar eflorescente abundente, iar
la Enache In Penqeli (dreapta oselei) i land sonda de petrol
avem isvoare skate. Deasupra acestor formatiuni vine iar un complex de argile i marne; isturi argiloase, alterate prin ape minerale,
cu intercalatil de gresii i marne compacte, de isturi argilo-bituminoase tari i de straturi de tuf micaceu, se vd pe giseaua din
PuFti la Darla, unde aratd un metamorlism curios.
Cam tot la acest orizont apartin i formatiunile cu sulf dela Pucioasa. Ad avem dou sau trei straturi (20 30 cm.) de gips compact
intre argile nisipoase pulverulente. Deasupra lor pare a fl un potmol tuf, dar foarte desagregat. Argilele de sub 4potmol sunt
negre, cleioase, cu miros greu de SO) i stint bogate In cristale
de gips nou format, mkunte (pang la 2 cm.), iar pe crpturi au
eflorescente de sulfati fer4.
Sulful e In argilele de deasupra gipsurllor, dar sub argilele negre
cu cristale de gips. El formeazA cruste galbene i verzi, cu mil de
cristale microscopice pe peretii crpturilor din argile. Chiar In
molozul czut de curand sunt cruste de sulf, a c el se formeaza
actualmente. La distant de sute de metri miroase a SO2; H2S insd
de loc ; dar isvoarele srate sunt putin sulfuroase. Hidrocarburele
gazoase cari reduc sulfatii pot patrunde din burdigalian, cci prin
sonda de mai la Sud s'au dat de gaze foarte abundente. Si In izvoarele srate se semnaleaz hidrocarbure gazoase.
BAile Govorei In 1910 (dup Minlsterul Industriei i Comertulul).
Apele minerale. Apele minerale ale Govorei, Intrebuintate pentru
bgi, sunt de cloud feluri
Ape cloro-sodice iodurate i ape cloro-sodice sulfuroase. Primele

sunt In genul apelor de la Hall din Austria-de-sus, dar mult mai

concentrate ; apele sulfuroase sunt In genul celor dela Aix-la-Chapelle i Mehadia, dar mult mai mineralizate l contin multd sare.
Primele lucrki de explorare l captare a apelor au fost Incepute In anul 1884 b s'au continuat pAnd In 1886. Ele au constat

www.digibuc.ro

14

din adancirea unui put Brtianu pan la 46 metri cu sectiune

de 2x4 m. $i sparea a trei galerii In diferite directiuni $1 la

diferite nivele In put cu o lungime total de 190 m.

Debitul obtinut prin aceast lucrare a fost de circa 12 mc. In
24 ore. In timpul executdi s'a dat de urme de petrol ce se scurg
prin peretii galeriilor. In aceea$ epoc s'a spat un al doilea put
Putul Carol cu sectiune de 2><4 m, care, din cauza abondentii
gazelor sulfuroase a fost dus numai pan la adancimea de 12 m.,
Intrand in stratul de ap cloro-sodic sulfuroas, al crui debit este
de circa 40 mc. In 24 ore si apa se mentine intrinsul la nivelul
de 21/2 m. de la gura putului.
In anul 1895 un sondaj de explorare a fost dus pang la adancimea de 80 m. Intlnind Intre 69 $i 72 m., un strat de apd
cloro-sodic lodurat, cu un debit mijlociu de 35 mc. In 24 ore.
In anul 1903 s'a executat un nou sondaj de explorare, dus pan
la adncimea de 90 m. unde s'a intalnit un strat achifer cu un
debit de 70 mc. In 24 ore.
In anul 1906 s'a instalat pe vechiul put Brtianu o sond care
a fost dus pan la adancimea de 155 m. Prin acest sondaj s'a intalnit la adancimile de 55 m. $1 72 m. noui panze de ap iodurat ;
aim din stratul dela 55 m. sub influenta presiunii hydrostatice se
urc' dealungul coloanei sondei, revrsandu-se in put, unde se men-

tine la un nivel de 20 m. dela gura putului.

Actualmente deLitul celor trei sonde pentru ap iodurat atinge
280 mc. In 24 ore, ceeace permite servirea a cel putin 840 bi iodurate pe zi, afar de bile de ap sulfuroas.
Pentru inmagazinarea apei iodurate s'au construit in anul 1895 96

dou rezervoare de beton armat, de ate 1000 mc. capacitate si un

al treilea rezervor In beton, de aceea$i capacitate.
Cu aceast rezerv de 3.000 m.c ap iodurat, corespunztoare
unui numr de 10.000 bi, s'a putut satisface nevoia ce s'a simtit,
mai ales In ultimil ani, de a se servi In cursul lunei lulie, and
statiunea este foarte frecuentat, ate 950-1.100 Hi zilnic.
Pentru producerea aburului necesar atat la punerea In functiune a
pompelor, cat $i la Inclzirea apelor pentru bi, exist trei gene-

ratoare de vapori, din care dou cu ate o suprafat de inclzire

de 100 m. p. ce deservesc castelul de ape, stabilimentul de bi
aparatele de pompare In legtur cu putul Brtianu si putul Carol $i un al treilea cazan vertical cu suprafata de IncAlzire de. 24
m. p., care deserve$te aparatele de spare sau pompare la sondele
No. 1 si No. 2.
Exista patru unitati de pompe, din cari trei instalate in cursul
anului 1909. In functiune se mentin dou uniti, iar celelalte dou
formeazd unittile de rezerv. Debitul lor variaz dela 20-40 mc.
pe or.
Intreaga instalatiune a spltoriei mecanice i atelierului mecanic

este pus in mivare cu ajutorul unui motor cu aburi de 12 cai

putere.

Alirnentarea cu apit potabild. Statitiunea este alimentat cu ap

www.digibuc.ro

15

potabil captat In Valea Otsului, la distanta 51/2 km. de Govora

La punctul numit tBarcane se af IA statiunea de pompare, constand

din cloud unitati : 0 pompa Duplex de aburi cu un debit de 50

mc pe oil. Pentru punerea In miscare a acestei pompe exist un
cazan cu suprafat de incalzire de 60 mp.
A doua unitate de pomp cu debit de 50 mc. pe oil este pus
In miscare printr'un motor Diesel de 60 cai putere, si a fost instalat In cursul anului 1909.

Apa este refulat pan la o Inltime de 170 m. pe o conduct

de 125 mm. diametru, si lunga de 41/1, km pan la rezervoriul de

lng Villa militar ce domin statiunea Govora.
Acest rezervoriu este construit in beton si are o capacitate de

250 mc. De ad, apa este distribuit prin conducte in statiune la

stabilimentul de bat, la generatoarele de vapori, la hoteluri, in parc,

la vilele particulare, etc.
Desvoltarea ce a luat statiunea Govora de la Infiintarea ei pari
astazi, este c5 intl.' o perioad de 20 ani, numrul vizitatorilor s'a
inzecit.

Notite:

www.digibuc.ro

S chita Ge olo 9i c

Grarlite,D write
CoZa a an eis. Pegmatite

BEWITIVEI SUBCARPAT1

0 LTENIA
.

WiRcto C

litca schist Gnets

MesozoLc,(Juna+er inf)

11

Vdokortiart
(Saliformalwn
Tortoni/kw (Rtled))

$aTmatian,Meolic
Porike ,Levan.Z.au
tytei(.

Brezoi-lareccta (b.?)

Antic/mule

CretacieXsaiN
E ocen. (m.ectiti),S
E o cen(sup).&

Scale

/7/

Legend&

Oligocem.

Sine/mode

jk.

Bardivliartoma )
Pali andes up'

Urnt a fe fei"
art

www.digibuc.ro

18

Anticlinalut GovoreiOcnele mari.

Dela bile Govora spre E merge anticlinalul Ferbei, trece apa
Govorei, ce curge intr'o falle tot peste salifer (la Casa arendasului cu
gips, la S cu tuf iar la mnstirea Sltioarei cu srturi), i se Indrepteaz spre Ocni(a. (Inainte de a trece drumul apa Govorei, trebue cercetat tuful dacitic dela rapa Corbulul, care luat In seam
cu bancul dela M-tirea Govorei, ne silelte a admite falia Hentei).

Fig. 6. Emanatiuni de gaze la Ferbea.

tuf dacitic in anticlinal evident ; g = gresii ; n = marne ; u
liuni de hidrocarburi prin craphturile anticlinalului.

emana-

Tectonica acestei regiuni este relativ simpl. Cutele principale

4 au o directiune W E, dela Ocnele Mari se dirig spre NE.
Cutele formatiunilor se fac destul de evidente prin bancurile de
tuf dacitic alb (vezi harta qi sectiunile geologice).
In regiunea Ocnele Mari-Govora (fig. 1, 2, 3, 4) In inima
anticlinalelor erodate gsim corespunztor faciesului vrgat descris
ad, n4te nisipuri cu pietripri cu rari bancuri agregate, adesea ins
In continuitate cu bancuri vrgate. Interesant e c peste tot prezint o
structur diagonal de delt torential caracteristic. La Casa arendasului (Govora, sat) gsim strate de gips 1i marne, intercalate gresiilor i nisipurilor caracteristice. Si In aceast regiune saliferul inferior apare ca elipse mai mult sau mai putin Intinse, in inima
anticlinalelor erodate i adesea limitat prin falii mai mult sau mai
putin puternice.
AO It intlnim la Govora, la Gtejqti, la Titireciu, la Ocnele Mari,
la Troianu ; dela bile Govorei la N. se atinge 11 se contopelte
cu zona vrgat.
La, Ocnele-Mari in rpele din partea de S.E. a oralului se vAd
numeroase sfrmturi de fosile li foarte multi Nummuliti mid (1)
Orbitoide (erodati Ins, 1i deci In zcdmnt secundar) 1i Ceriti nedeterminabili, etc.
fig. 1

www.digibuc.ro

19

Trebue s adaug tusk a mai peste tot unde apar aceste nisipuri
pietrisuri, precum si zona vrgat, ele sunt acoperite imediat de
vn puternic strat de tuf dacitic alb sau vinetiu. Regiunea din Sudul Ocnelor mari este foarte dislocat artnd saliferul si sarmaticul
cutat In mai multe bolte i rupt prin falii longitudinale si transversale. (fig. 7). Saliferul pe partea N. a cutei Govora-Ocnelc mari este

foarte gros mai ales In regiunea Teis-Ocnele unde se intercaleaz

masivul de sare dela Ocnele Mari. Culmea dealurilor din N Ocnelor este constituit din depozite sarmatice fosilifere (fig. 3).

Fig. 7.
tuf dacitic; o

Secpune la S. de Ocnele mari.

saliferul sup. ; S = sarmaticul F

falii.

Masivul de sare dela Ocnele se gseste In partea superioar a

saliferului, Intre bancuri ce se indoaie aci Inteun sinclinal pn
in apa Olnestilor. Bancul de tuf din jurul Ocnelor mari vine interior masivului de sare, iar prin ivirile lui caracteristice ne dezvlue perfect tectonica regiunei (vezi sectiunele 3, 4 si harta
pl. I). Prin sondaje fcute acum 30-40 ani, s'a constatat c'd ma- .
sivul acesta are o lungime colosal, dela Teius
unde la Ocni5oara e un izvor extrem de concentrat pand la Ocnele mici unde
sunt numeroase surse srate. Afard de gurele de Ocn dela Salin,
dela Ocnita si Ocnele mari, mai gsim pe coast inspre E. multe
Ina destul de evidente i btrnii povestesc deslusit cum erau
gurile dela Ocnele mici (fig. 8
9). Lungimea masivului e de 7
km. ; lrgimea merge deoparte sub malul Teisului i Budei, de alta
se subtiaz si se termin dealungul talvegului Sratei spre Ocnele
mari : se zice c printr'o sondare de 300 in. In salina actualmente
in exploatare nu s'a dat de patul srei.
cunoscut pti acum
Acest masiv e singurul In Romnia
care prezint 4Jahresringe (inelele anuale) de anIzidritd care arat
depuneri alternante de SO4Ca si CINa explicat prin hipoteza lui
Ochsenius, a depunerei srei In lagune la malul mrei In regiuni

aride. In sare se mai gsesc numeroase bucdti de lemn de nuc

carbonizat i chiar nuce. Se citeaz si o bucat de chihlibar ce
s'ar fi gsit In acest masiv de sare.

www.digibuc.ro

20

Ocna actual este adnc de 90 m., iar ocna veche este de

120 m. Masivul de sare este aooperlt de 32 m. argil. Galeriile

ocnei sunt dispuse dup laturile unui dreptunghiu i In sectiune
au forma cunoscut sub numele de abutelii. Galeriile lungi sunt

Curl de ocnA
Fia. 8
astupall, la C. M/ricel,
Ocnele Mici.

Fig. 9.

Fig. 10. Trovanti si gresii concretionate in nisipuri sarmatice.

(Va lea 011nestilor, la Inotesti).

Curl

de OcnA veche, azi

Baia rosie dela bAile
Ocnele Mari.

de 100 m.; acum la mijloc se deschide o galerie noud care s le

fac s comunice intre ele, lsnd dar doi stalpi izolati, precum
stint cei doi dela Ocna veche. In peretii galeriilor se vd cutrile
srei splendide anticlinale i sinclinale In toate felurile, pozitiile
i formele ale bancurilor de sare mai clar sau mai fumurie. In
ocna veche pe pereti sunt frumoase eflorescente saline.
In bancurlle de sare, mai ales in cele argiloase, se gsesc ochiuri
de sare, cristale cubice de sare curat. Ocnaii au de vnzare totdeauna.
Apa Slnicul dela bile Ocnele marl, traverseaz anticlinalul Ocnelor

Mari i ese In Valea Oltului pe terasa mijlocie acoperit de numeroase conuri de dejectie. Chiar In sat, la Fabrica de ap gazoas,
in antul oselei se vAd emanatiuni din nisipuri burdigaliane de
gaze hidrocarbonate ce ard, dnduli-se foc cu chibritul. Valea 01tului a tiat, pe la Trolanu, incd odat acest anticlinal ce aci are

directia SVNE.

www.digibuc.ro

21

Rmnicul
Valea Olnestilor care se deschide la Rmnicul Vlcei corespunde

unui sinclinal ce In partea sa esticd trece Intr'o falie. Pe clina de

S a viei avern formatiunile salifere ce cad cu multe ondulatii In
genere spre NV. Pe clina nordic a vel sunt gresii i marne, In
partea superioar nisipuri, cu Izidrobii (probabil sarmatice) cznd
tot spre NE. In malul Oltului, la pod, apare tuful dacitic Inteun bane

cznd spre E, iar sarmaticul mai din sus, dela Grdinrie, cade
spre SE. In Zdvoiu orasului sunt numeroase izvoare sulfuroase
utilizate In bai, si cart apar desigur dealungul acestei falii.
Rmnicul Vlcei, oras cu 9000 loc., este asezat intr'o pozitiune
foarte frumoasd pe conul de dejectie al apei Olnestilor. Acum in
urm s'au fcut o multime de mari cldiri In stil romnesc (Primaria, Serviciui tehnic, case particulare, Episcopie, palatul administrativ, etc.) ce sunt demne de vzut.
Traversand sinclinalul dela Tigdnia ajungem la dealul Cettuia,
o form de erozhme regulat In bancul gros de tuf dacitic pc une
locuri micaceu (fig. 11). (A se studia acest punct In toate ale sal:).
Intre Cettuia i Bujorent strbatem depozitele izoclinale ale saltferului vrgat marne, nisipuri si gresii vinete i rosii cu intercalatiuni de tuf dacitic la Bujoreni de Olt. Ad /ma apar izoclinal petrisuri i gresii grosolane, probabil In parte pliocene, cari trebue

s se reazime In falie pe salifer (fig. 4). Oltul si-a spat cu greu

valea ca o chee In aceste depozite, insemnand frumoase terase.

Fig. 11. Dealul Cetatuii, pe care e Metal biserica. Uu deal conic de tuf dacitic
poros, masiv sau putin sistosizat, a crui formS i pozitie tectonica,
e lAngl
o falie insemnat aminteste dealurile Ktispitha de Pala descris de d-1 A. Koch
la SOlgonick (com. Koloszvar).

De ad pnd la Gura Vii traversm depozitele Saliferului inclinate spre SE, bogate In eflorescente si izvoare saline ; iar la V de
Gura Vii foarte plisate i cu o intercalatie de tuf dacitic (A se ob-

www.digibuc.ro

22

servA terasele In acest loc), iar la baza depozitele saliferului vat.gat cu Cerithium margaritaceam, Cerithium, plicatum, cu cristale
de gips etc. (nisipuri, conglomerate, marne).
Atat In nisipul ultimei terase cat si In cel actual al Oltului se
gseste aur; si Inca azi la Fedelepaia i la Ddie,sti (pe malul
stang al Oltului) se afla rudari spAlAtori de aur.
De la Gura VAi spre N Valea Oltului intrA Intr'o stramtoare facut

de gresii si conglomerate paleogene; apoi iar se deschide, lsand

loc depresiunei subcarpatice de la Jib lea (splendide conuri de dejectie si terase) in depozite paleogene, acoperlte In partea lor
sudvestica de petrisuri miocene (meotice).

Paleogenul dela Calimneti, etc.

lntreaga formatiune are In Valea Oltului directiunea.S. V. V.N
E. E. cu cderea spre S. S. E. sub 400; spre apus ja directia aproape E.--V., iar In valea Oltului merge S.V.N. E., asa ca
eocenul face tocmai In valea Oltului o insemnat inflexiune in plan.
Eocenul superior si oligocenul e bogat In fosile In zona SAlAtrucu-CAlimanesti-Cheia si a fost deja determinat si cartografiat.
de d-1 Grigore tefnescu. Marginea sudica pleacA dela *uici (v.
Topologului) trece In valea Oltului Ia N. de Gura-Vii si merge

serpuiri din cauza orografiei, spre V. pan la Petreni,

unde cla de masivul jurasic al Bistritei.
In paleogenul Oltului deosebim 4 zone cu 2 faciesuri deosebite :
1. La SV Intre Olanesti, Viezure sl Cheia, un banc de marne si
gresii cu
2) 0 zona de conglomerate, pietrisuri si nisipuri cu bancuri de
gresit si marne mai rari, gasim in partea de S. a regiunii, pe la
cu mici

DAesti-Muereasca de jos. Olanesti-Cheia-Dobriceni-Brbtesti.

La Muereasca de jos si la Cheia gasim Nammulifi i Orbitoide ;
probabil aceste strate superioare reprezinta oligocenul superior.

3) Zona de argile si marne cu gresii si nisipuri subordonate,

caracteriz o regitme de livezi si poene Intre Jiblea-CAlimanestiMuereasca de sus-Olanesti-Cheia. In stratele de gresii intercalate,
Mai ales la !ma aproape de conglomerate, la Olanesti sat i v.
Puturosita (Calimanesti) s'au gsit fosile ce indica etajul bartonian :
Nummulites Boucheri, DE LA HARPE
Nummulites Tournoueri,
Nummulites Budensis, HANT.
Orbitoides papiracea, BOUI01:E.
Orbitoides aspera, GUM.
Orbitoides applanata, CUM.
Operculina cf. ammonea, LEYM.

Nodosaria latijugata, Gi:3113

Nodosaria baccilum, DEER.
Heterostegma sp.

Cidaris cf tubularis, D'ARCH.

Boul;votocrinus eliplicus, D'ORB.
Bourguetocrinus Thorenti, D'ARCH.
Buozoa,Cidaris,Cerithium.Ostrea,etc.

www.digibuc.ro

- 23 -

tcusturele in conglomeratele dela Piscu

Fig. 16.

(Vedere spre S.).

Fig. 17..,Cosuri in conglo-

Fig. 13. 0 rapa in petrisul meotic dela

meratele la Sud
de Naruu.

BogdAnesti.

Malul Oltului la Bogdgnesti. g

Fig. 4.
trovanti, altern6 cu marne
gresie friabil cu t
loess
salifere sur-vinete p = petrisuri ; ln
nisipos proluvial al terasei cuaternare.

www.digibuc.ro

24

Dup prezenta In aceste gresii a Operecultna amonea, Leym,

am ave in stratele inferioare trecerea cAtre eocenul mediu i dupA
Nodosaria latijugata. Giimbl. i Inca alte cAteva fosile, am avea
In stratele superioare transitie cAtre oligocenul inferior.
4) Zona de gresii cu heroglife i Strzalca-strulctur, conglomerate si marne cu fucoide, (conglomerate subordonate), la N. de linia CAlimAnesti-Muereasce de sus-Olnesti.
La partea superioarA a acestui complex gsim conglomerate,
gresii i pietrisurile dela CAlimAnesti etc. D. Gr. Stefnescu a gAsit Cerithium cf. giganteum. Lamck. gsit si de d. Sabba StefAnescu
(mai de mult) la SAlAtrucu In conglomeratele Topologului, continuarea spre E. a celor dela CAlimnesti. Blocuri de calcare albe
sau roscate pline de fosile se IntAlnesc In partea cea mai superioarA a acestor conglomerate mai In toate vile de la Sltrucu
pAnA la Cacova. Aceste gresii, marne si conglomerate fac o micA
ondulatiune anticlinalA In dreptuf CAciulatel ; pe bolta acestei ondulatiuni au nAscut de sigur fracturi cari stint utilizate de apele
ascendente ale regiunii, una fiind i aceea a renumitului izvor
CAciulata. O ap bicarbonatatA ese pe valea CAciulatei Spre N. si

depune un tuf calcar abondent :

In eocen l anume In orizontul de conglomerate si gresii la
contact cu marnele la Calimne,sti-Jiblea-Muereasca de sus-bd ile
Olnesti-Cheia-Dobriceni. izvorAsc ape minerale sulfuroase cu
degajAri abundente de gaze. Gazele sunt constituite aproape exclusiv din metan (1), pAnA la 8O/o l hidrogen pAnA la 15'/0; hidrogenul sulfurat e foarte putin, nici 20/o. Apele cele mal abundente sunt la OlAnesti, CAlimnesti l SAcel ; toate sunt red, 100
160, ceea ce denotA o ridicare dela adAncimi mici, sau o scurgere
din rocele dealurilor vecine (temperatura medie a regiunei 90)
Substanta mineralA o ia dela rocele ce constitue conglomeratele, iar
I-12S din descompunerea piritelor ce se gsesc In blocurile de micasisturi si gneisuri din aceste conglomerate, si din piritele ce ca
nodule se gsesc In marnele bartoniane. In toatA regiunea, fie In
conglomerate, fie in marne, blocurile de micasisturi cu pirite se
prezintA In diferite stadil de descompunere, asa cA procesul e evident ; hidrocarburele ajutA la reducerea sulfatilor eventual formati.

O alt linie de ape minerale se InsirA la marginea de N. In contact cu granitul, la Bivolari (termale), pArlul Puturoasei, pariul
(I) Gr. Pfeifer. AnaliTa Odor dela Olanefti.

1903.

www.digibuc.ro

25

Postei, lacul Doamnei, etc., ele sunt toate sulfuroase si desigur

au aceeai origin ca primele, cci apar de asemenea In conglomerate si gresii cu elemente cristaline si cu pirite (1). Intre aceste
dou unii, e minunatul isvor din marginea Oltului, la Ceiulaftr
ale cdrei efecte binl-fcdtoare nu se pot precis de unde deriv.
Compozitiunea acestei ape (2) si a gazelor nu e mult deosebit
de a celorlalte ape minerale ale regiunii. Litiul e aproape inapreciabil ca si In celelalte. Pe de altd parte i in alte locuri, mai ales
la Oldnesti i la Sficel apar ape cu efecte asemenea ca ale Cciulatei, i acestea es direct din conglomeratele comune.
Pe and presenta substantelor minerale si a I-L,S e usor de explicat in aceste ape, mai ales c peste tot In aceste conglomerate
abund blocuri de micalisturi i gneisurl cu pirit evident, rmane
Ins nepatruns origina si venirea marei cantitati de metan, care
face ca aceste ape s fie ascendente. Acest fenomen precum si
alte constideratiuni geoloe ice ar pute face s credem, c aci avenr
de a face cu semnele unei zone de petrol.
Unele isvoare foarte srate (cu 13 gr. CINa la litru) ne India
si prezenta de roce cu CINa In conglomeratele eocene ; pe de alt
parte nu trebue pierdut din vedere, cA marnele skate sunt totdeauna in stare de a emara hidrocarbure independente de petrol.
Statiunea Calimneti, a fost deschis publicului in amil 1886.
Desvoltarea acestel statiuni se datoreste nu numai pozitiuni,
sale, ci In special sursei Cciulata, a crei ap slab sulturoas este
Intrebuintatd cu succes desvarsit in tratamentul boalelor de rinichit
ci .urinare, etc.
LucrArile efectuate de Stat au constat In primul rand in captarea

provizorie a surselor srate sulfuroase a cdror apA este Intrebuintat In bi i captarea definitivd a sursei de la Cciulata ca ap
de but.
Instalatiunile mecanice constau din cloud generatoare de vapori,
din cari unul instalat la Inceputul sezonului 1909 cu o suprafat
de IncAlzire 102 m. p. Ele procur aburul necesar pentru bi si pentru dota masinl cu vapori, ce actioneaza diynamurile pentru producerea curentului electric.
(1) Cele de:a Bivolari au temp. 250 =ace ne duce la o adancime mai mare de
unde ele incep s se sue in sus.
.
(2) Gr. Pfeifer, L'eau minrale de Cdciulata. Bul. Soc. Snit* No. 2--3, 1904,

www.digibuc.ro

26

In anti! 1909 instalatiunea electrica a fost reinoita i completat

cu o noua unitate i cu acumulator, realizandu-se iluminatul electric

nu numai In hotelul Statului, in restaurant, in parcul din Ostrov,

ci pe tot parcursul oselei de la Calimanqti la sursa Caciulata pe
o distant de 2 V2 kilometri.
Curentul ce mai rmane disponibil se vinde la particulari cu pretul de 0,80 tel kilovat-or.

In fata hotelului, in albia Oltului, se gsete ostrovul amenajat

ca un parc pentru prcumblare.
Apa potabil necesar statiunii este captat de doi ani in valea
Caciulatei prin twine de decantare i filtre de nisip, la o distanta
de circa 1 klm. de oseaua nationala. Apa este adusa printr'o conduct, wzat dealungul oseIei pana la Calimaneti i se distribue
atat instalatiunilor fcute de Stat, cat i la vilele particulare.
In anul 1W-1909 aleea de preumblare prin padure spre Caciu-

lata a fost legat direct cu parcul hotelului prin executarea unui

pod suspendat peste o valcea.
La Ctietulata captarea definitiv s'a executat In anul 1902-1903,
apa fiind captat printeun put &Vat in malul Oltului i aparat in
contra apelor mari prin consolidarea malului.

Izvorul se gsete la 6 m. 26 cm. sub nivelul platformei, iar

teava de curgere la 3 m. 02 cm. d'asupra fundului.
Diametrul tevii de scurgere este de 12 mm.
In asemenea conditiuni, debitul sursei este _be_ 4 litrl pe minut,
astfel hick strangandu-se apa in tot timpul liber, debitul anual se
evalueza la 2.000.000 litri minimum.
Spre nord de Caciulata, pe malul stang al Oltului, se gsete localitatea Bivolari* unde In anii 1887-1891 Statul a Inceput executarea unor lucrrl pentru cautarea surselor termale, cunoscute IncA
din timpul Romanilor.

S'a executat un put cu sectiune de 2x4 m. pn la adancimea

de 20 metri l s'a intalnit la adncimea de 11 m., un strat de ap
cu caracter termal. avand temperatura de 28 c. i cu un debit de
2.000 m. c. In 24 ore.
La adncimea de 18 m. debitul a fost stabilit la 3.160 m. C. In
24 ore, dar temperatura apei a fost de 190 C.
Este probabil c In timpul adancirei putului, din cauza fisurilor
ce au putul sa se produca in teren prin exploziunile de dinamita,
apele superioare cu caracter termal, au fost influentate de alte ape
atermale, cu care s'au amestecat, ceeace a produs scaderea temperaturii.

www.digibuc.ro

27

Un fapt demn de remarcat asupra apelor minerale dela Caciulata

este c, cu toate ca debitul de 28800 I., constatat In sursa liber
in 1902, este de 5 ori mai . mare decat debitul anterior si deal cel
de azi dup captare, concentratiunea n'a sczut in acelas raport,
ceace demonstr, c infiltratiunea nu era datorit numai apelor
dulci. In adevr, s luam ca critica hidrogenul sulfurat : analizele
dela 1890 si 1902 arat 8
9 miligr. de acest gaz, debitul fiind
de 5700 litri ; In 1902 inainte de captare, and sursa ave un debit de 28.800 I., ea continea 6, 6 mgr. de hidrogen sulfurat. Diferenta intre 8 si 6, 6 este mica, si nu este proportional cu cresterea de 13000 I. in debit. Nid celelalte saruri nu au variat apreciabil.
Apa mineral a sursei captate, se ridica in rezervoriul cilindric,

pan la Inltimea de 297 m. m. de unde ea se scurge In mod liber ; aceasta coloana de ap, produce o presiune, al card efect este
micsorarea cu 800/0 din debitul anterior. E probabil, ca o parte din
aceast apa se scurge printre crpaturi prin betonul clmentului.
In rezumat, se poate conchide, c apa mineral de Caciulata
mentinut compozitia sa caracteristica i n'a perdut nimic din calitatile sale minunate.
Lucrarlle de captare si de protectitmea sursei, au fost executate
de d-I Ing. G. Cantacuzino, si au costat 74.000 lei. Aceste lucrri,
au fost incepute pe un teren argilos, numai la 1 m. sub nivelul
normal al Oltului. La acest nivel, se gseste baza cilindrului construit deasupra isvorului, din mansoane de beton, avand o inaltime
de 6 m. 1 lrgime de 1 rn i avand un tub de scurgere la partea
superioara, la nivelul la care se ridic apa.
Ar fi trebuit, ca captarea s se faca chiar In roca din care ese
izvorul si in loc de ciment, sa se fi Intrebuintat asfalt, pentru ca
sa fie impermeabil l inatacabil de apa sulfuroas. Apa st 8 ore
inainte de a esi pe tubul de scurgere i probabil, ca sufer in acest
timp oare earl alteratiunl dar, de sigur inapreciabile, volumul apei
stagnante e 2 m. c. pe and debitul sursei este de 236 litri pe or ;
ar trebui redus deci, volumul basinului de receptie (dupa dl Prof.
Gr. Pfeifer).

Notite :

www.digibuc.ro

28

Bane Olneti.
Baue Olcine.yti utilizeazA apele ce ies din conglomeratele tiate
de apa Mnzului in apropierea marnelor din Tisa la N de Olnesti.
In toat linia aceasta de ape mineralc dela Jiblea prtA la Dobriceni nu cunosc un alt loc mai bogat In izvoare, I izvoare mai
bogate ca ad la Oldnesti ;* explicarea o gsim in aceea cA nivelul
vAiei acesteia este foarte adnc.

Peste 14 izvoare sulfuroase, iodurate, magneziene, skate, etc.,

ies din peretii vAii Oldnestilor (Mnzului) si din ai vii Tisei, pe
stratifica (tune sau pe crpturile bancurilor de gresii i conglomerate.

Aceste ape sunt proprietatea d-lui D. Bdescu, care de zece ani se

strAclueste s Mesa din aceastA localitate o statiune de comfort si
higiena la nivelul ceior streine.
Aceste bai au avut si in trecut splendoarea lor. Aci Dr. Davila a
fcut prima instalatie balnearA din Oltenia (1869) si In timp indelungat

a fost singura statiune balnear a Olteniel. Un potop din lunie

1895, aducnd mult ap pe vale, a stricat toate lucrArile i clAdirile din acest loc.
D. Bdescu nu numai cA a adus statiunea la vechiul ei renume,
dar a captat toate apele pe specialitti, a fcut un stabiliment absolut confortabil, cloud hoteluri mari, etc.

Statiunea se recomand In gall de apele ei i prin pitorescul

regiunei i linistca localitAtii. Ea e departe la 18 km. dela 125mnicul-VAlcei.

In malul drept al ) Aului la Sud de bat este un banc de nisipuri

gresii numu itice cu as numitul chihlibar de Oldnqti.

Valea Oltutui.
Dup ce trecem celebra mnstire Cozia, asezatd pe un con de
dejectie, dam la Piatra de primele stnd de gneisul de Cozia, acoperite de conglomerate cretacice cu frumoase piramide de eroziune.
Aci Oltul se angajeazA intr'un defileu format In formatiunea eruptiv

A gneisului de Cozia. Este fAsia de gneis de Cozia care se intinde

in Muntenia, In spre rsrit prin 1A-futile Cozia, Fruntile, Ghetu,
far spre Oltenia prin Narutu IAA In Folia, si care prezint regiunea cea mai pitoreascA a vAi Oltului.
La N Gneisul de Cozia tine pan la CArlige ; aproape de gura Lotrutui sunt intercalate micasisturi (sisturi cristaline din grupul I). La
mAnAstirea Turnu, la N de masa lui Traian, (un rest din vechiul drum
roman ce trece pe stnga Oltului In sus spre Transilvania), avem un
golf de depozite sedimentare (cretacice) cc probabil sunt in legtur

www.digibuc.ro

29

cu marea zona de la SE de manastire. In partea septentrionala a faVet de gneis pn In valea Lotrului predomina mica5isturile cu biotit.

El contine intercalatiuni de sisturi conglomeratice cari seamn cu

gneisurile de Cozia strivite. La N de Carlige, curbura mare pe care
o descrie Oltul la S de Brezoiu, gneisul de Cozia contine o incluziune de un gneis sedimentar. In dreptul curburei din acela meandru al Oltultil avem o roc biotit-grenat fels feldspatic in bancuri orizontale. Aceast mica are compozitia chimic foarte apropiat

de a Esexitului de la Rongstock. Dup conditiunile geologice aceast roca pare a fi o incluziune setimentar metamtorfozat.
Mai la sud de cotitura Oltului mai sus amintita aproape de obaria
vii Lotri5oare se afla o incluziune de gneis conglomeratic In gneisul de Cozia. Trecerea la gneisul eruptiv se face pe distanta scurt.
Inainte de gara Lotru la marginea nordica a gneisului de Cozia
este o linie tectonic foarte important, ofalie care merge dealungul
Intregei f4ii de gneis.
Gneisul de Cozia nu este In loc. Radcina lui se pare a fi In catena gneisului de Cumpna situat paralel cu dnsul mai la N,
sau poate chiar In .muntii Poiana Rusca din Transilvania.

Textura lui 41 are explicatia In aceea c se admite a fi o injectiune de magma granitica injectat Intre rocele sedimentare metamorfozate In timpul cutrilor celor mai vechi.
Calea ferata s'a consruit pe aceast parte a vai Oltului CU multa
greutate. Unele tunduri (cele 2 dintai) au fost spate in curb pentru. "a putea trece Carligile. Mtcaisturile i rarele isturi cloritoase
prezint fete de alunecare uoara i stancile sunt in continua miscare. Au trebuit aprtoare speciale (inaintea tunelului prim la N. de
M-rea Turnu) pentru a apra calea ferat de drmari din munte de sus.

Imediat dupa falia citatai mai sus incepe In spre nord de la

Golotreni-M-rea Vratec, basinul cretacico-tertiar de la Titeti-Brezoiu. Acesta este rmita unei platforme miocene (Gornovita cea
mai inferioar din cele trei cari formeaz muntil Fgraplui). Gneisul de Cozia i plaiurile hotarului formeaz o a doua platform
mai Malta ; cea mai Inalt platform (Borescu) este reprezintata prin
catena de frontiera. Aceste trei platforme corespund la trei perioade
de abraziune provocate de micari tectonice.
Depozitele din bazinul Brezoi au o tectonica nu tocmai simpl.
Lasand la o parte alunecarele In mask care a produs la marginea de
N l S brecia de Brezoi, gsim c conglomeratele 1 gresiile, cu intercalatia spre . V. a unui banc puternic de marne, se indoae In slabe

www.digibuc.ro

30

ondulatii i flexuri cu un anticlinal mal pronuntat In dreptul vii

C Alinest i, unde apar micasisturi i gneisurl. Intre Brezoi

Valea lui Stan constatm un slab sinclinal cu multe ondulatiuni

In marne. Totul e inclinat spre S. E. si se reazim in evidenta discordant pe micasisturi si brecia de frictiune ; la S. de Lotru, pe
coastele ce se las din Narutu, gsim petece de conglomerate cretacice sau eocene, cAz'and spre N. E. ori E.
147

Vasildu.

eitu Venticu

......

er `" ''''''''

Profllurvlei Lotrului la Brezoi; 1: 100.000.

micasisturi:p pegmatite; B. = breda de Brezoi: cr =Cretacic superior; g gresii i petrisuri;

Fig. 19.

in marne silicioase cu Inoceramus Cripsii; eo= conglomerate grosolane

cu blocuri de calcar cu 111.purili etc.
F. Falia.

Marnele constituesc un orizont intermediar intre gresiile din v.

lui St an si Vasilat u, cu bogat faund senoniank si intre conglomeratele eocene dela E. de Brezoi cu blocuri exotice de calcar
senonian. Aceste conglomerate se continud si sunt mult mai desvoltate in bazinul Titesti la E de Olt ; senonul ca gresii i marne
apare in fundul vAil lui Stan in prelungirea celui dela Candoaia.
(1) Din straturile marno-grezoase din partlul Stupinita d-1 REDLICH citeazAz
Pecten inversum, NILS.
Inoceramus Cripsii.
Actinacis Haueri, RS.
Orbiloides Faujasi, BROWN.
Avellana sp.
Orbitoides secans, MEYL.
Baculites anceps, LAM.
Astrocoenia sp.
Anisoceras cf, subcompresum.
Serpula filiformis, SOW.

1). Dr. Popesch-Voite0i a gAsit si Amonili.

D. Redlich gAsi in blocurile cu calcare albe, sure sau roseate cu vine rosii,
o faunA bogatA, intre care:
Hippurites Lapeirousei, GOLDF.
Hippurites collicialus, WOODW.
Orbitoides gensacica, LEYM.
Orbiloides secans, LEYM.

Lithotamnium cf. turonicum, ROTH.

Terebratula cornea, SOW.
Terebrahda biplicata, BROCC.
Lima tecta, D'ORB.

Lima divaricata, Dli.J.

Peden inversum, NILS.
Guphaea vesicularis. LAME.
Exogyra sp.
$i douA specii noi.
Terebratella

Waldhemia Pascuensis.

www.digibuc.ro

31

In fata hotelurilor. din Brezoi, pe malul stang al Lotrului avem

marne grezoase si conglomerate (cu blocuri de micasisturi cu granate) ce sunt erodate in piramide impozante. Conglomeratele acestea In peninsula dela Biseric cad spre SE si se reazim in falie
pc micasisturi cu pegmatite si amfibolite.

Pe drumul Inspre valea lui Stan avem mai Intai stand de micasisturi, apoi marne i gresit cari In tetura soselei arat falii, inflexiuni, cute complicate, etc.
In marnele grezoase se vd ovoide cc se cojesc dup straturi

concentrice. Ele cad In genere spre SE si se reazimd In falie pe

micasisturi ; in acestea s'a gsit un Amonit. Aproape de gura vAtei lui
Stan dm iar de micasisturi din fundamentul depozitelor sedimentare.

Pe valea lui Stan se vd Inca numeroase crovurl de la spellarea

aurului; aci mai sus s'a gsit de D-I Ing. R Pascu aur in med.
(In pirite de cupru i fer dintr'un filon de micasisturi zdrobite, In
cuartit) i s'au fcut oarecari explorri de Ing. E. Baum.
Pe valea lui Stan, dupA ce trecem depozitele senoniane, se pune
la zi vreo cinci cute laminate din flancul ranversat al sinclinalului, pe cari se reazem grupul I cu totul (fig. de pe copert). Una
din aceste cute arat seria invers complectA si mai ales o ivire
de verucano conglomeratic si grezos cu blocuri de coziagneis.
In apropiere de filonul de aur, se Intalneste un banc de calcar
cu vine negre i roscate (jurasic) acompanlat de isturi si gresii
negre, cari ImpreunA cu gneisul d brecii de frictiune curioase.
Aceste iviri apartin pturilor jurasice pe care s'a resfrant cuta
gneisului de Cozia si a Intregului complex de sisturi cristaline.
Valea lui Stan of er o fereastr de o deosebit important pentru
geologia Carpatilor.
La N de M-tirea Cornbt intrAm iar In sisturi cristaline (grupul I), iar
valea se lrgeste foarte mull, avand numeroase sate. De aci i pan
la hotar avem tot sisturi cristaline din grupul I si tipul filitic :

micasisturi pan la Racovita ; de ja Racovita si mai la N avem

micasisturi cu grenat si turmalin ; la S de Griblesti : amfibolite, asemenea la Caineni, iar la Raul Vadului Sisturi sericitoase (tip filitic)
marmore foarte frumoase cu bancuri puternice de amfibolite, etc.
(A se studia aceast vale In amnunte).

www.digibuc.ro

Schi Tectonic a Reg-A.1nel sub carp ah c e

dintne Jul se OM /1:600000
de G Murgoci

--

Leg enda.
fah/
AnFichnile
suprnor,r.
- Sinchna/e
Demarcaha InIre CretacJeul suror si lerhar
TalaZta inchch petrobfpre
ogn
-'`-. Getnarcan a "eIrpaleogen
Glodur;, Ig.rn ,Salte
Ihacordan0 inirepleogen
;VINO Ka,inee rormapunder nu, vech/ Ca cretarecul

Alarygnea suchca a sal,

LE

11.0:417,
514,11-vier.

&Mile

JE

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro