JUDEUL ARGE

Capitole: Click aici pentru fotografii din Arge

Judet: Pagina principala

Judeul ARGE

GEOGRAFIE
Asezare. Judetul Arges face parte dintre judetele de munte. El se gaseste n coltul de N-V al Munteniei, pe valea

superioara a Argesului si pe vechiul drum care, venind din Ardeal, pe la Turnu-Rosu, ajungea la fosta resedinta a voievozilor, Curtea-de-Arges. Si azi acest drum este cel mai scurt ntre Sibiu si actuala capitala a tarii. Suprafata. 4.216 km. nfatisarea pamntului. n nordul judetului Arges se gasesc cei mai nalti munti, ( Fagarasii ) cu vrfurile Negoiu si Moldoveanu (peste 2540 m). Ei sunt formati din doua lanturi orientate de la E la V. Primul, cel de pe vechea granita dinspre Transilvania, este nalt de peste 2000 m si nentrerupt. Pe vrfurile lui, ghetarii de pe vremuri au lasat urme nsemnate ( circuri, creste si piscuri ascutite, ngramadiri de morene, lacuri glaciale, etc.). Celalalt lant e mai marunt si-i despartit n mai multe fragmente printr-o serie de chei (vai strmte si adnci), mai importante fiind cele ale Argesului si ale Topologului. Fragmentele acestui lant muntos poarta fiecare cte un nume deosebit : Cozia, Ghitu, etc. ntre lantul nalt si cel mai cobort, se gaseste un fel de albie larga si nalta (depresiune) care se termina spre Olt cu un bazin deluros plin de sate (vechea tara a Lovistei ). Ultimul sir muntos (cel fragmentat de ape) se ridica semet deasupra unei regiuni de muscele (culmi deluroase, la nceput peste 800 m). Acestea coboara, alungite printre vai, pna la cca 400 m, ( pe linia Pitesti- Gura Topologului). De aici urmeaza spre Sud a treia regiune de relief a judetului : o serie de terase pe dreapta Argesului si o platforma nalta ( platforma Cotmeana ), un fel de cmpie de sub munte pe care numeroase ape au desfacut-o n culmi subtiri dispuse divergent ntre Olt si Arges. De aici greutatea de a circula de la E la V. Vaile n schimb, largi si cu terase, sunt primitoare. n lungul lor au cobort populatia si drumurile spre cmpie. Clima si ape. In munti, zapada se pastreaza, prin locurile adapostite, pna n august, iar precipitatiile se apropie de 1000 mm anual. n muscele, iernile si verile sunt mai potolite (contraste ntre 20 - 23 fata de 26 la Bucuresti), desi ploile se mentin nca abundente (700 900 mm anual). n partea cea mai joasa a judetului, reapar caracterele climatului de stepa (constraste termice de 24- 26) si ploi mai putine, care se pierd n adncul depozitelor de pietrisuri ale cmpiei de sub munte. n afara celor doua ruri principale ( Topologul si Argesul ) n partea de Sud a judetului curg numeroase praie, cea mai mare parte dintre ele seaca nsa n timpul verii. Lipsa apei n cuprinsul teraselor din dreapta Argesului a silit pe locuitori sa sape gropi mari n care strng, peste vara, apa de ploaie ( benturi ). Vegetatia. Muntii se termina prin pasuni alpine ntinse. Urmeaza apoi codrii de brad, fag si stejar cu att mai restrnsi ca suprafata cu ct coborm spre cmpia de sub munte. n acesta ultima regiune, mai mult din cauza structurii subsolului dect din cauza climei, padurea se amesteca cu vegetatia de stepa, fara nsa ca aceasta din urma sa fie predominanta. Bogatii naturale. Exploatari minerale sunt putine. Pe sub munte se ntinde nsa linia de fracturi n lungul careia apar izvoare minerale nrudite cu cele de la Calimanesti si Caciulata ; iar dupa cercetarile Institutului Geologic al Romniei, bazinul de lignit exploatat n judetul vecin spre E. (Muscel), se prelungreste prin Nordul Curtii-de-Arges pna la valea Topologului.

ISTORIE
Vechime si dezvoltare istorica. Judetul Arges si-a luat numele de la rul care-l strabate si pe care Herodot sec V a. Chr. - l transcrie Ordessus.

Asemanarea lui cu actualul nume este vadita, desi legile fonetice nu pot explica o derivatie directa din el. Numele real ar fi avut dupa Prvan- un aspect n legatura cu alt nume dacic, cum ar fi Argidava. n acesta regiune se afla, la 1247, ntia fromatiune politica romneasca : voievodatul lui Seneslau. La 1330, Basarab I si-a mutat capitala de la Cmpulung pe Arges n orasul care s-a numit Curtea-de-Arges. Aici a fost ncepnd din 1359 resedinta primei episcopii ortodoxe mai trziu mitropolie - a Ungrovlahiei si a unei episcopii catolice. Monumente istorice. Biserica domneasca din Curtea de Arges, construita la nceputul sec XIV, n cel mai pur stil bizantin. Legenda a atribuit-o lui Radu Voda Negru. n interior se pastreaza minunate fresce din epoca de construire a bisericii. Tot aici au fost descoperite 14 morminte ale principilor din familia Basarab. Unul dintre ele apartine lui Basarab I. El a fost gasit mbracat n bogate haine de cavaler, cu nasturi de argint aurit, decorati cu proria-i stema, cu maragaritare si giuvaeruri de mare pret, ntre care o pafta de aur reprezentnd un castel medieval. Era singurul mormnt neprofanat. n curtea bisericii sunt urmele unui ntins palat domnesc. Biserica Sn Nicoara din Curtea de Arges, ruinata, construita pe un deal, e din aceeasi epoca. Turnul nalt, construit tot din caramida aparenta ca si biserica, este o dovada ca ntreaga constructie avea si un scop militar. Biserica episcopala din Curtea de Arges, ctitorie alui Neagoe Basarab la nceputul sec XVI, e biserica legendara a lui Manole si a celor noua mesteri mari. De o frumusete vestita n tot rasaritul, ea a fost restaurata la nceputul sec XIX de catre arhitectul francez Leconte de Nouy, n asa fel nct numai mormintele lui Neagoe, al sotiei sale si al mitropolitului Anania au scapat neatinse. Tot aici au fost nmormntati Regele Carol I, Regina Elisabeta si Regele Ferdinand I. Biserica Sf. Gheorghe ( sau Biserica Domneasca) din Pitesti, naltata de Constantin Serban Basarab si de sotia sa, doamna Balasa, n anul 1656. Biserica Sf. Fecioara (Mavrodolu) din Pitesti, vestita prin bogata ei catapeteasma. Schitu Trivalea din Pitesti, ctitorie a Mitropolitului Varlaam din sec XVII. Biserica din Valea Danului, construita n sec XVIII din piatra, are iconostasul original al bisericii episcopale din Curtea de Arges. Biserica din Tutana, naltata de Mihai Viteazul n 1577, pe cnd era simplu boier. Biserica Cotmeana Veche a fost construita n sec XIV de Mircea cel Batrn. Usile mparatesti de la altar se pastreaza la Muzeul de Arta Religioasa de la Bucuresti. Biserica a fost reconstruita de Constantin Brncoveanul. Ruinele cetatii Poenari, numita la nceput Curtea Argesului, considerata apoi ca cetate a lui Vlad Tepes, si nalta si azi o chindie pe o culme de deal. Este, probabil, o asezare naintata a cavalerilor teutoni stabiliti n Tara Brsei, n sec XIII.

Biserica din Golesti, naltata n sec XVII. Masa lui Traian , este o imensa lespede rotunda, pe malul Oltului, unde legenda spune ca ar fi poposit Traian si apoi Mihai Viteazul.

POPULATIE
Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, judetul A. numara 259.305 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orase si plasi, dupa sex Unitati administrative Total judet Total urban 1. Orasul Pitesti 2. Orasul Curtea de Arges Total rural 1. Plasa Arges 2. Plasa Dmbovnic 3. Plasa Oltul 4. Plasa Teleorman 5. Plasa Uda b) Pe grupe de vrsta Grupe de vrsta Toate vrstele 0- 9 ani 10-29 ani Locuitori 258.3 69.37 98.25 Grupe de vrsta 30-49 de ani 50-69 de ani 70 de ani si peste Vrsta nedeclarata Locuitori 59.59 25.75 4.036 1.319 Total 259.305 26.461 19.63 6.831 231.844 59.607 35.588 38.82 52.14 45.589 Numarul locuitorilor Barbati Femei 123.225 135.08 13.581 12.88 9.998 9.632 3.583 109.644 27.902 17.0221 8.588 24.746 21.386 3.248 122.2 31.705 18.566 20.332 27.394 24.203

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul A., dupa cifrele publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931 1936 sunt urmatoarele: Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie n fiecare an Nascuti Morti vii

Anual

Cifre absolute

Proportii la 1.000 de locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural

Excedent natural

1930 - 1935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936

260.3 264.8 269 273.5 277.1 281.3

9.445 5.243 9.387 10.21 9.002 9.334 9.267 9.374 5.343 5.279 4.923 5.283 5.385 5.497

4.202 4.044 4.935 4.079 4.071 3.882 3.877

35,1 36,1 38,6 33,5 34,2 33,4 33,3

19,5 20,5 19,9 18,3 19,3 19,4 19,5

15,6 15,6 18,7 15,2 14,9 14,0 13,8

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Arges a fost de 248.994 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 258.305 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 26.685 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 10,3%.

NFIARE SOCIAL
ntre numirile tipice cu privire la ruri si judete, care au ramas nelamurite ca origini n cercetarile filologice, figureaza si Argesul. Faptul ca aceasta straveche denumire s-a impus, rezistnd vreunei ncercari de a fi tradusa sau nlocuita prin o alta, din partea popoarelor alogene ce s-au scurs prin aceasta regiune, nu poate ramnea nerelevat macar din punct de vedere etic si etnografic. Prima asezare masiva de populatie eterogena cu care tnarul popor romn a venit n contact din ce n ce mai intens, mai adnc, mai complet, a fost cea a Slavilor. Se stie nsa ca slavii se caracterizeaza prin aceea ca, n directia toponimica, impuneau numiri noi, adesea traducnd pe cele stravechi, care nu puteau fi dect autohtone sau latine. Alaturi de numele mai tuturor rurilor din Romnia si Argesul a nfruntat asemenea vitregii, documentndu-ne prin aceasta pe de o parte continuitate nentrerupta n existenta vietii romane n nordul dunarean, chiar dupa prabusirea imperiului roman, iar pe de alta parte, rolul etnografic, ca si n vechime, l juca o importanta apa curgatoare. Cunoscnd aspectul geografic, nu va fi greu ca cineva sa-si poata face o idee fie cu privire la bogatia judetului, fie la ocupatiunile populatiei, fie la structura ei sufletesca. n timp de vara, viata ce pulseaza n nsoritii munti ai Argesului din mai pna n octombrie e exclusiv pastorala. Platourile si plaiurile lor line, vaile ca si caldarile lor fac sa rasara n cararile cutreieratorului, dese adaposturi lumesti, care sunt fie simple colibe la mari naltimi, fie stni, care se afla n general la margine de paduri. Dat fiind si faptul ca pasunatul acestor munti e nu numai lesnicios ci si bogat, stnile sunt relativ mai numerose dect n muntii altor judete. Si, ca si n ntreaga tara, tocmai aceasta bogatie de pasunat contribuie ca turmele ovine, ca si cirezile de boi, sa nu fie duse la pascut niciodata n timpul noptilor - asa cum se constata bunaoara la Aromni. Aceasta viata pastoreasca respira o atmosfera n general identica cu cea din muntii Sibiului si ea este, mai ales a fost, un nestimat contact sufletesc ntre fratii de acelasi snge, pentru care frontiera de state pe care o forma creasta carpatina pna n 1916 era strapunsa de multe trecatori eminamente pastoresti. Din anumite puncte de vedere Argesul are o personalitate proprie, mentinndu-se la un loc de frunte ca port, manifestari culturale, etc., precum si ca asezari omenesti : sat si locuinta. Nu e de prisos sa amintim ca, n creatia poetica populara, pentru anumite motive el detine ntietatea : dintre toate variantele frumoasei legende Mnastirea Argesului, credem ca cea mai remarcabila apartine acestui judet. Dar poezia populara are strnse raporturi cu

muzica populara care, astazi, n buna parte e monopolul lautarilor tigani o constatare nu tocmai fericita. n adevar, nu se pot contesta urmele de influenta orientala, respectiv turceasca, n muzica populara bunaoara a Munteniei si Olteniei. Doar muzica vietii pastoresti, a fluierului si cavalului, a ramas necontaminata. ncheind, vom mentiona ca, n directia manifestarilor religioase, Argesul nu ramne n urma altor judete de munte. Trecnd peste biserici vechi ale regiunii deluroase, vom mentiona urmatoarele schituri si mnastiri : Trivale, pe lnga Pitesti, Roboaia de pe un pru al Vlsanului ; Valeni, din apropierea Topologului ; Fedelesoiu de pe malul Oltului ; Turnu, din 1767, tot pe Olt, si prea pitoreasca Stnisoara, un schit de calugari.

ECONOMIA
Judetul Arges are un caracter economic variat, nsa cu predominarea celui agricol si pastoral : cresterea extensiva si traditionala a vitelor (mai ales oi) n pasunile si fneata de munte si din muscele ; pometuri ( n special pruni) si porumbiste n dealurile mai joase ; cereale, peste nevoile locuitorilor, n cmpie. Industria si comertul de transformare si de schimb local, nu depasesc ( cu exceptia cherestelei si a produselor stnelor) interesul regional limitat. Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 421.600 ha. Suprafata arabila este de 128.109 ha, adica 30,38% din suprafata judetului si 0,43% din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 5.840 ha, adica 4,56%, iar mica proprietate 122.269 ha, adica 95,44%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 116.570 ha astfel repartizate : Porumbul ocupa 64.754 ha, cu o productie de 354.832 chint. (prod. medie la ha 5,4 chint.). Grul ocupa 25.516 ha, cu o productie de 130.957 chint. (prod. medie la ha 5,1 chint). Ovazul ocupa 25.289 ha, cu o productie de 133.124 chint. (prod. medie la ha 5,2 chint.). Orzul ocupa 473 ha, secara ocupa 72 ha si meiul ocupa 62 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 3.369 ha astfel distribuite : Lucerna ocupa 1.313 ha, cu o productie de 31.984 chint. fn si 25 chint samnta. Alte fnete cultivate ocupa 2.015 ha, cu o productie de 30.088 chint. Radacinile de nutret ocupa 41 ha. Plantele alimentare ocupa 1.364 ha. ha. Din aceasta suprafata varza ocupa 499 ha, cu o productie de 34.323 chint. (media la ha 68,8 chint.). Cartofii ocupa 246 ha, cu o productie de 14.186 chint ( media la ha 57,6 chint.). Ceapa ocupa 195 ha, cu o productie de 6.341 chint. (media la ha 32,5 chint.). Cartofii printre porumb dau o productie de 27.328 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 29.504 chint. Plantele industriale ocupa 879 ha. Din aceasta suprafata cnepa ocupa 399 ha, cu o productie de 983 chint. fuior si

1.019 chint. samnta. Floarea soarelui ocupa 175 ha, cu o productie de 930 chint. Rapita ocupa 129 ha, cu o productie de 322 chintale. Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (421.600 ha), ogoarele sterpe ocupa 5.927 ha. Fnetele naturale ocupa 19.781 ha, cu o productie de 270.999 chint. (prod. medie la ha 13,7 chint.). Pasunile ocupa 27.378 ha. Padurile ocupa 137.103 ha. Livezile de pruni ocupa 9.391 ha cu o productie de 354.979 chint. (prod. medie la ha 37,8 chint.) Alti pomi fructiferi ocupa 805 ha. Vita de vie ocupa 520 ha. Cresterea animalelor. n judetul A. se gaseau n anul 1935: C ai 13.573, boi 74.629, bivoli 46, oi 220.894, capre 13.327, porci 57.041, stupi sistematici 2.189, stupi primitivi 7.891. De relevat marele numar de oi, reprezentnd un procent ridicat fata de numarul acestor animale n celelalte judete. De asemenea, trebuie subliniata dezvoltarea albinaritului n acest judet. Industrie. 2 mori sistematice ( Pitesti si Prundu), 154 mori taranesti, 1 fabrica de pine (Pitesti), 1 de spirt, 2 de mezeluri ( Pitesti), 2 fabrici textile (Pitesti si Gavana), 3 de pielarie ( 1 la Pitesti si 2 la Gavana), 4 de cherestea, 1 de unelte de lemn si butoaie, 1 de teracota si faianta (Pitesti). Industria judetului ARGES n 1935 ntreprinderile de la 5 H.P., sau 20 de lucratori n sus: Numarul fabricilor Industria Alimentara Textila Metalurgica Pielarie Lemnului Total Active 2 3 1 4 2 12 nchise 2 1 3 Forta motrice H.P. 460 942 39 145 947 2.533 Personalul ocupat 90 1.514 16 84 516 2.22 Valoarea productiei n mii de lei 61.89 174.4 350 4.41 21.45 262.465

Comert. Comert intens cu produse forestiere, cereale, vite si produse animale.

Dumuri. Judetul A. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.548 km, 117 m mpartita astfel : Drumuri nationale 170 km, 644 m, din care Directia Generala a Drumurilor, ntretine 161 km 704 m pietruiti iar comunele urbane 8 km 940 m pavati si pietruiti. Drumuri judetene 892 km 177 m, (ntretinute de administratia judetului) iar comunele urbane 13 km 0,20 m. Drumuri comunale 485 km 296 m. Lungimea podurilor este de 6.763,01 metri repartizata astfel : poduri nationale 1.302,77 m, judetene 4.385,29 m si comunale 1.074,95 m. Prin judet trec 5 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati : Bucuresti - Pitesti Slatina - Craiova Pitesti Curtea de Arges Pitesti R.-Vlcea Tg. Jiu Pitesti Costesti Pitesti - Dragasani Cale ferata. Judetul A. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 157 km din care 100 km linii principale simple si 57 km linii secundare simple. Itinerarii principale: Rapide: (Simplon) Bucuresti Timisoara Jimbolia (Belgrad Paris) Accelerate: Bucuresti Timisoara, Bucuresti Sibiu. Statii importante: Pitesti, Costesti, Curtea de Arges. Statiuni climatice, balneare, turism. Bradet, statiune balneo-climatica n curs de amenajare, asezata n apropierea padurilor, n valea Vlsanului. Ape sulfatate. Statiune de interes local. Curse de autobuze de la Curtea de Arges. Curtea de Arges. Statiune climatica, asezata ntre livezi si plantatii, la 450 m altitudine, avnd o minunata perspectiva spre Negoiul. Climat placut, cu foarte mici variatii de temperatura. Gara locala, Oficiu P.T.T., medici, hoteluri, restaurante. Punct de plecare n numerose excursii spre Poenari, Capatneni, Cheile Argesului, Cumpana. Cumpana, statiune climatica n plina formare, la 850 m altitudine, de unde se poate face ascensiunea Negoiului, pe aici fiind singurul drum turistic, accesibil, dinspre Muntenia.

CULTURA
Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 206.188 locuitori, din care 52,9% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 73,7% barbati stiutori de carte si 34,4% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea : Gradul de instructie scolara Totalul stiutorilor de carte 1. Extrascolara 2. Primara 3. Secundara 4. Profesionala 5. Universitara 6. Alte scoli superioare Mediul urban 100,0 1,6 64,4 17,5 12,2 2,8 1,5 Mediul rural 100,0 0,5 94,6 2,8 1,9 0,2 0,0

nvatamnt. Populatia scolara a judetului (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 66.012 locuitori (4.367 mediu urban si 61.645 mediu rural). Scoli secundare. 1 Seminar teologic, liceu de baieti, liceu de fete, scoala normala de fete, liceu comercial de baieti, liceu industrial de baieti, liceu industrial de fete si gimnaziu industrial casnic. Scoli primare 245, din care 232 rurale si 13 urbane (243 scoli de stat si 2 confesionale), cu un numar total de 42.206 elevi (39.981 mediu urban si 2.225 mediu rural) si cu 748 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 3, din care 1 rurala si 2 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 194 copii (117 mediu urban si 77 mediu rural) si cu 3 conducatoare (situatia din 1934). Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are 40 camine culturale. Centrala Caselor Nationale are organizatie culturala n comuna Izvorul-de-Sus, cu local propriu, o scoala de meserii si o clinica pentru sugaci. Liga Culturala activeaza n localitatile : Pitesti, Curtea de Arges, Babana, Bercioiu-Ruda, Ciofrngeni, Costesti, Golesti-Draganesti si Trepteni. Casa Scoalelor si a Poporului ntretine n judet 77 camine culturale si 11 biblioteci, adica un total de 88 organizatii, dintre care 57 au personalitate juridica. n judet se mai afla : Muzeul Ateneului Popular Ionescu-Gion si societatea corala Negru Voda (ambele n Pitesti), 4 cinematografe, 4 societati sportive, 2 societati de vnatoare.

RELIGIE
Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 99,1% sunt ortodocsi. Biserici si lacasuri de nchinaciune. n judet sunt 223 biserici ortodoxe, 1 biserica romano-catolica, 1 evanghelico-luterana, 1 reformata, 1 armeneasca, 1 casa de rugaciune baptista, 1 casa de rugaciune a sectei Tudoristilor, 1 sinagoga. Deasemenea judetul are 5 mnastiri ortodoxe si 3 schituri ortodoxe. Institutii bisericesti. n judet se afla resedinta episcopiei Argesului si 2 protopopiate ortodoxe.

ADMINISTRATIE
Organizare administrativa. Capitala judetului Arges este orasul Pitesti. Judetul are 2 orase (Pitesti si Curtea de Arges) si 538 sate, mpartite astfel: Plasa Arges - 113 sate Plasa Cuca - 108 sate Plasa Dmbovnic - 42 sate Plasa Oltul - 70 sate Plasa Pitesti - 151 sate Plasa Teleorman - 54 sate Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Pitesti, cu 2 sectiuni si 12 magistrati, 1 prim procuror si 1 procuror, n circumscriptia Curtii de Apel din Bucuresti. 18 judecatorii : 2 la Pitesti si cte una la Curtea de Arges, Costesti, Jiblea, Lunca-Corbului, Plesoiu si Stroesti, cu un total de 17 magistrati. O judecatorie de munca la Arad, cu 2 judecatori. Organizare sanitara. Spitale de stat : n Pitesti, Curtea de Arges, Dedulesti, Scheiu, Mozaceni, Costesti si Izvorulde-Sus. Dispensare de stat n Suici, Stroesti, Bratieni, Uda, Teiu din Vale, Suseni, Slobozia de Jos, Rociu, Stolnici, Bascovul, Gavana, Poiana Lacului, Merisani, Budesti, Cineni si Jiblea.

Dispensare particulare n Ciupa si Izvorul-de-Sus. Serviciul sanitar al judetului, Serviciul sanitar al orasului Pitesti si Serviciul sanitar al orasului Curtea de Arges. Asistenta si prevedere sociala Casa Centrala a Asigurarilor Sociale ntretine organizatii medicale n Pitesti, Curtea de Arges si Gavana. Societatea Crucea Rosie activeaza n Pitesti si Curtea de Arges. n Pitesti de mai afla: Oficiul I.O.V. si 2 azile pentru batrni.

PRINCIPALELE ASEZARI
Piteti, capitala judetului - vezi Monografiile oraelor reedin. Curtea de Arges, comuna urbana situata n regiune muntoasa, la 37 km de resedinta judetului, 156 km de Craiova si la 150 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Pitesti Curtea de Arges. Resedinta Episcopiei Argesului. Are 7.107 locuitori. Centrul se exploatare C.A.P.S. cu o fabrica mare de produse forestiere da orasului un caracter industrial. De remarcat n oras indusria olaritului si 3 mori. Seminar teologic, 5 scoli primare si 2 gradini de copii. 1 teatru, 1 cinematograf, 1 societate sportiva si 1 soc. de vnatoare. Catedrala episcopala, 7 biserici ortodoxe, 1 protopopiat ortodox. Primarie, Pretura, Judecatorie, Politie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Perceptie fiscala, Serv. Sanitar al orasului. Uzina electrica. Spital de stat, Spital I.O.V., 4 dispensare, Eforia Spitalelor Civile. Soc. Crucea Rosie , Soc. femeilor ortodoxe. Costesti, comuna rurala cu peste 1.400 locuitori, nod de cale ferata (ramura spre Turnu-Magurele), asezat n sudul judetului.

FOTOGRAFII
Nu exist fotografii pe moment. napoi

[ Informatiile si datele care constituie textul de prezentare a acestui judet sunt reproduse partial dupa Volumul II, Tara Romneasca, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Nationale, 1938, lucrare elaborata sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]