1

LICEUL TEORETIC „ALEXANDRU VLAHUȚĂ”

Prof. dr. Mihai Dumitrescu

(coordonator)

Harta transportului ecologic în București

The ecological transport map in Bucharest
Die Karte der ökologischen
Verkehrsmittel in Bukarest
Mihai Dumitrescu • Cezar Mändle • Cătălina Ioniță • Radu LucuanRotea•
Maria Sandu • Stîngulescu Alexandra • Luca Ștefan Rotariu •
Malama Anastasia • Mocanu Adriana Coralia •
Maranda Octavia Maria • Predan Bianca • Vasilescu Alexandru •
Țepuru Dragoș Sebastian • Istrate Eva • Radu Alexia • Pantea Daria •
Lașcu Alen • Pașcalău Ema • Isuf Alexandru Ioan • Antipa Mihaela •
Flangea Andrei • Ion Elena Vanesa • Angelescu Lidia Ștefania •
Brăguță Selina Nicoleta • Curcă Elena • Popa Eliza Maria • Antonia •
Craiu Anna Maria • Luca Jacqueline • Ema Ciorobă • Soproni Iris •
Ion Alexandra • Medrea Bianca • Crețu Alexandra Teodora

Proiect realizat în Săptămâna Verde în perioada 27.02 – 03.03. 2023

Project carried out during the Green Week in the period 27.02 – 03.03. 2023

Projekt verfasst in der Grüne Woche wäherend 27.02 – 03.03. 2023

București 2023

2
Referenți științifici:
Profesor dr. Ioan Mărculeț
Conferențiar univ. dr Nicoale Cruceru

ISBN: 978-973-0-38436-9

3
 Liceul teoretic Alexandru Vlahuță - București

Harta transportului ecologic în

București

Profesor coordonator proiect

dr. Mihai Dumitrescu - profesor Geografie

Profesori colaboratori:
• Cezar Mändle – profesor lb. Germană
• Cătălina Ioniță – profesor lb. Germană
• Radu Rotea – profesor TIC

Elevi participanți: 38

4
Clasa Nume, Prenume 10 B Vasilescu Alexandru
6D Mureșan Maria- Theodora 10 B Istrate Eva
6d Ioniță Horia 10 B Ema Cioroba
6D Pelin Deea 10 C Mocanu Adriana Coralia
6D Malischitz Erwin 10 A Medrea Bianca
6D Iordache Alesia 10 A Crețu Alexandra
6D Sur Eva 10 A Luca Jacqueline
6D Bratosin Emma 9A Soproni Iris
6D Turcu Theodora 9A Ion Alexandra
6D Clara Chilian
6D Cîmpeanu Andrei
9C Predan Bianca
9C Radu Alexia
9C Sandu Maria
9C Antipa Mihaela
9C Angelescu Lidia Ștefania
9C Isuf Alexandru Ioan
9C Stîngulescu Alexandra
9C Ion Elena Vanesa
9C Luca Ștefan Rotariu
9C Țepuru Dragoș Sebastian
9C Brăguță Selina Nicoleta
9C Pașcalău Ema
9C Pantea Daria
9C Curcă Elena
10 A Craiu Anna Maria
10 A Popa Eliza Maria
10 B Maranda Octavia Maria
10 B Malama Anastasia
10 B Lascu Alen
10 B Flangea Andrei

5
Obiectivele cercetării:

1. Să înțeleagă impactului mijloacelor de transport asupra

calității mediului (poluării aerului) în orașul București. Elevii să
identifice ponderea mijloacelor de transport public de
persoane, cu motor electric sau termic.
2. Să analizeze efectele folosirii mijloacelor de transport pe bază
de combustibil - benzina, motorina, gaz. Elevii vor interpreta și
analiza surse bibliografice și webgrafice.
3. Să identifice ariile, din orașul București, deservite
preponderent de mijloace de transport ecologic. Elevii vor face
măsurători digitalizare pe hărțile de lucru.
4. Să folosească metode de cercetare științifică pentru
determinarea unor relații cauză – efect.
5. Să învețe folosirea sondajului de opinie, prin întocmirea
chestionarul, aplicarea lui și interpretarea rerezultatelor
6. Să analizeze subiectiv-obiectivă situațieile din teren. Elevii vor
aprecia vizual traficul de pasageri la stațiile de metrou
analizate
7. Să învețe să folosească și să aplice metode catografico-
statistice. Elevii vor reda grafic informațiile culese pe teren și
în cabinet.
Competențe specifice

1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice pentru explicarea

mediului geografic utilizând limbaje diferite în limbile română,
germană, engleza.
2. Raportarea elementelor semnificative din societate, ştiinţă şi
tehnologie la mediul înconjurător ca întreg şi sistemele sale
componente.
3. Integrarea aspectelor din natură şi societate într-o structură
obiectivă (mediul înconjurător) şi o disciplină de sinteză
(geografia).
4. Relaţionarea elementelor şi fenomenelor din realitate (natură
şi societate) cu reprezentările lor cartografice, grafice, pe
imagini satelitare sau modele.
5. Dobândirea unor priceperi, deprinderi, metode şi tehnici
generale de învăţare (inclusiv TIC) care să faciliteze o pregătire
permanentă asumată.
6. Dobândirea unor competenţe sociale, interpersonale,
interculturale, civice şi antreprenoriale pe baza studierii
geografiei
Rezumat:
Suprafața orașului București a fost mereu propice pentru
folosirea unor noi mijloace de transport, iar multe dintre acestea sunt
ecologice. Prin implemtarea metodelor de cabinet și teren am realizat
harta transportului electric din București și am identificat ariile care
sunt acoperite de acesta și care nu.

Argumentul cercetării:
Pentru înțelegerea și utilizarea noțiulor elementare referitoare la
poluarea și protecția mediului și la schimbările climatice provocate de
acestea, prin conștientiza faptului că schimbările climatice sunt o
problemă a omenirii, provocată de om, am ales ca arie de studiu
Municipiul București, deoarece este străbătut de numeroase mijloace
de transport de suprafață și subterane, ce folosec ca forță motrică
energia electrică. Prin metode de cercetare coplexe dorim să redăm
situația actuală a acestor mijloace de transport.

Aria de studiu:
Orașul București este situat în Câmpia Română în subunitate
Câmpia Vlăsiei în partea sudică a acesteia numită Câmpia Bucureștilor.
Această Câmpie este străbătută de văile Pasărea, Colentina,
Dâmbovița și Ciocovaliștea.

Zona administrativă a Bucureștiului are o suprafață de 240 km 2.

Fiecare sector are următoarea suprafață: sectorul 1 - 67,5 km2,
sectorul 2 și 3 - 32 km2, sectorul 4 - 34 km2, sectorul 5 - 30 km2 ,
sectorul 6 - 38 km2.
Relieful de câmpie și substratul geologic specific a favorizat
dezvoltarea transportului în comun pe întreaga suprafață a orașului
Figura 1. București harta Reliefului, Dumitrescu M. 2022

Figura 2. București, Harta administrativă, Dumitrescu M 2023

Istoria transportului ecologic:
Primele mijloace de transport în comun în București sunt tramcarele
care apar în jurul anului 1848.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea apare tramvaiul cu cai care
circula între Bariera Mogoșoaia și Calea Moșilor, acesta s-a aflat în
circulație până în anul 1929.
Primului tramvai electric din România, este pus în circulație la
București în anul 1894 (9 decembrie), linia principală fiind linia 14,
circulând între Cotroceni și Obor.
Troleibuzul este introdus în Burești în anul 1949 pe traseul: Piața
Victoriei – Hipodrom.
În 1968 se pune în fucțiune prima linie electrificată de cale ferată, care
pleca din București spre Ploiești – Brașov.
În anul 1979 se deschide circulației primul tronson de metrou
(Semănătoarea-Timpuri Noi).

Metode de cercetare:
Pentru a realiza atât studiu cât și cercetarea am folosit metode de
cercetare de teren și de cabinet:
Metode de teren:
▪ Interviul, ca metodă de cercetare de teren, indică perceperea
subiectului analizat de către cei intervievați.
S-au folosit doua tipuri de interviuri:
- primul tip de interviu destinat persoanelor din cadrul școlii. Unde
s-au pus următoarele întrebări:
 1. „Cu care din următoarele mijloace de transport ecologic vii la
școală?”
2. „La liceul Alexandru Vlahuță sunt:”

− al doilea interviu a fost destinat persoanelor întâlnite la Gara

de Nord. Acestora li s-au adresat întrebările:
1. „In călătoriile mele în București folosesc transportul electric.”
2. „Prin București merg mai mult cu”
3. „Vârsta persoanelor intervievate”
4. „Studii absolvite”

Foto 1 Interieviu în Foto 2 Interivievând oameni în Foto 3 Analiza tabelei

Gara de Nord Gara de Nord Mersului Trenurilor
▪ Investigația, ca metodă de lucru s-a folosit pentru identificarea
situația transportului electric în aria Gării de Nord, prin analiza
tabelului mersului trenurilor la Gara de Nord și Gara Basarab. Am
continuat investigația la metrou unde aflând numărul călătorilor
care urcă și coboară la fiecare peron. Cât și numărul de linii
electrice care deservesc aria Gării de Nord.

▪ Fotografierea, am fotografiat activitatea din timpul investigațiilor

cât și mijloacele de transport în stațiile de metrou, în gară și
mijloacele de transport STB.

▪ Observarea, folosită pentru a analiza numărului de călători care

folosesc metroul
 Foto 4. Trafic aglomerat la Foto 5. Traficul călătorilor la Metrou
Stația de Metrou Gara de
Nord 1

Metode de cabinet:

• Cartarea: - Folosind harta Google Maps și aplicațiile Tabla

Smart Flip am realizat „Harta transportului electric din
București” unde am redat și ariile de deservire.

Foto 6. Explicarea tehnicilor de Foto 7. Cartografierea pe tabla Samsung Flip

cartare
Foto 8. Harta transport electric Foto 9. Folosirea tablei Samsung Flip
etape de cartare pentru cartografiere.
 Foto 12. interpretarea datelor Foto 13. Analiza graficelor rezultate prin
culese prin interviuri interviuri
• Interpretarea: Am analizat și comentat rezultatele obținute pe
materialele grafice (hărți grafice)

Foto 10. Redactarea informațiilor colectate Foto 11. Interpretarea informațiilor

• Redactarea. Cu ajutorul programelor Word, Corel Draw și Excel

am redactat textul cercetării.

Rezultate:
Prin aplicarea metodelor de cercetare amintite am obținut
următoarele rezultate, care sunt prezentate încontinuare tematic.
Diversitatea și interdisciplinaritatea metodelor face ca acest studiu să
prezinte analiza subiectului dintr-o perspectivă științifică.
 1. Caracteristicile rețelei de transport electric

Pe teritoriul Bucureștiului rețeaua de transport electric este

distribuită inegal, Fiind zone unde densitatea ei este mai mare cum
este estul ora;ului [n contrast cu nordul sau sud-vestul acestuia. Ea
este definită de următorele caracteristici: lungime, număr de linii și
număr de vehicule, (vezi tabelul 1).
Tabelul nr 1. Mijloacele de transport din București, după
STBSA.ro și Metrorex.ro
Mijlocul de Numărul Numărul linii Numărul de vehicule
transport Kilometri
Tramvai 141 24 483
Troleibuz 72 17 265
Autobuz 745 146 1534
Metrou 76 5 102

Mijloacele de transport electric în funcție de vechimea pe care

o au și tehnologia de transport pe care o folosesc pot fi catalogate
diferit.
În figurile 14 – 25 sunt redate cele mai reprezentative mijloace de
transport electric specifice Bucureștiului.

Foto 14. Tramvai Imperio – Foto 15. Tramvai V3A – 93 în Foto 16. Tramvai Bucure
Metropolitan pe Șoseaua stația Pasaj Basarab LF pe Șoseaua Ștefan cel
Giurgiului. Mare
Foto 17. Troleibus Ikarus pe Foto 18. Troleibus Iveco - Foto 19. Autobuz Mercedes
calea Griviței Astrabus Citaro hibrid la Gara
Basarab

Foto 20. Tren Metrou Foto 21. Tren metrou IVA în Foto 22. Tren metrou C.A.F. în
BOMBARDIER, în stația stația Basarb stația Piața Unirii 2
Basarab

Foto 23. Tren de călători tractat Foto 24. Locomotivă Foto 25. Tren electric
de o locomotivă LE 41 a CFR electrică LE 41 în Gara de automotor Hyperion
Călători, În Gara de Nord. Nord, tractând un tren
2. Tipurile de energie electrică utilizată la transport în
București

Rețeaua electrică de transport public de persoane din

București, conform surselor avute la dispoziție, (vezi www.
clubferoviar.ro și Național report 2020 Romanian energy regulation
authority), se alimentează astfel:

Energia electrică folosită de mijloacele de transport publice

ale STB. S.A. este furnizată de S.P.E.E.H. Hidroelectrica (conform: Club
Feroviar.ro). Iar CFR S.A. și METROREX S.A. folosesc energie electrică
pentru aria Bucureștiului, distribuită de Enel-distribuție Muntenia
(Conform raportului național de energie electrică 2020 al ANR).
Compania E-Distributie Muntenia, distribuie energia electrică
produsă prin mai multe surse: Eoliană, Solară, Hidro, Biomasă,
Termică, Nucleară. Energia electrică distribuită, este în proporție de
peste 60%, de proveniență din surse verzi (solar, eolian, biomasa si
hidrocentrală), iar restul de 40% provine din surse termice și nucleare.
(Sursă:Național report 2020 Romanian energy regulation authority).
Acest lucru reiese și din graficul următor, figura 1, unde se
poate vedea că peste 80% din mijloacele de transport electrice din
București, folosesc energie verde, doar 20% fiind de altă proveniență.
 Energia electrică folosită la
transport
Surse
termice și
nucleare Surse verzi
20%
Surse verzi Surse termice și
80% nucleare

Figura 3. Sursa energiei electrice pentru transportul electric

din București

Energia verde

CFR+METRO
REX
38% STB STB
62% CFR+METROREX

Figura 4. Distribuția folosirii energiei verzi, ăn București, pe

companii de transport

Conform diagramei din figura 2, 62% din energia verde folosită

în București pentru transportul electric, este consumată de vehiculele
STB. S.A. (Tramvaie, Troleibuze) iar 38% de către CFR. S.A și
METROREX. S.A. ( trenuri electrice și metrou).
Aceasta înseamnă că energia electrică folosită de mijloacele de
transport de suprafață este de proveniență ecologica, deoarece
energia electrică produsă de hidrocentrale se încadrează în această
categorie. În concluzie putem spune că transportul electric de
suprafață este 100% verde. Ăn contrast cu aceasta mijloacelor de
transport public subordonate Ministerului Transporturilor (trenul
electric, metroul), folosesc energie verde doar 60%, deoarece restul
procentului de energie folosită are ca sursă termoenergia și
atomoenergia.

3. Utilizarea transportului electric – studiu de caz

Ca să avem un rezultat plauzibil al cercetării , am folosit

metoda interviului pentru investiga ponderea utilizării acestui tip de
transport.

Plin aplicarea interviurilor am obținut următoarele date:

I. Chestionarul aplicat elevilor și profesorilor din Liceul Teoretic
Alexandru Vlahuță a avut 163 de persoane chestionate și am
obținut următoarele rezultate.

Figura. 5. Ponderea folosirii mijloacelor de transport ecologic

Răspunsul primit la înrebarea cu ce mijloace de transport
ecologice vi la școală, a fost următorul:

- 13,4% cei întrebați vin la școală cu tramvaiul.

- 8,5% cei întrebați vin la școală pe jos
- 19,5% cei întrebați vin la școală cu metroul
- 0,6% cei întrebați vin la școală cu troleibuzul.
- 23,2% cei întrebați vin la școală cu autobuzul hibrid.

Figura 6. Ponderea pe activități în cadrul Liceului Alexandru

Vlahuță

Se remarcă din figura 6, că ce care au răspuns la întrebări au fost

în proporții diferite după cum urmează:
 -53,4% sunt elevi de gimnaziu; 38,7% sunt elevi de liceul; -8%
sunt cadre didactice.
II. Chestionarul aplicat În Gara de Nord a avut de 87 respondenți
iar rezultatele au fost:

- La prima întrebare au răspuns: da (51) nu (36)

Figura 7. Ponderea folosirii transportului electric

- La a doua întrebare au răspuns:
metroul (32); tramvai (11); troleibuz (6); autobuz hibrid (16);
automobil electric (12); trotineta electrica (7); trenul electric (3)
 Figura 8. Ponderea folosirii mijloacelor de transport public
electrice
- La a treia întrebare au răspuns:
< 18 ani (17); 19-29 ani (34); 30-49 ani (19); 50-65 ani (10);
> 65 ani (7)

Figura 9. Vârsta persoanelor intervievate

 - La a patra întrebare au răspuns:
liceale (39); postliceale (16); universitare (18); postuniversitare
(11); doctorat (1); postdoctorat (1)

Figura 10. Studiile persoanelor intervievate

- La a cincea întrebare au răspuns: - femei (52); barbați (35)

Figura 11. Persoanele intervievate după sex

 4. Investigații în aria Gării de Nord

Am ales ca loc de investigație complexul feroviar Gara de Nord

compus din Gara de Nord propriu zisă și Gara Basarab.
Motivul pentru care am ales acest loc din București a fost faptul că
aici se întâlnesc toate mijloacele de transport electric care
deservesc Bucureștiul.
Pentru aceasta am investigat cele 2 stații feroviare, cele 3 stații de
metrou și toate ce le 9 stații STB ( vezi fig.12)

Figura 12. Complexul multimodal Gara de Nord / Gara Basarab

 Analiza frecvenței transportului electric de suprafață:

În urma investigațiilor de teren am redat informațiile în

tabelele 2, 3 și 4, care redau situația deservirii acestui complex
feroviar de catre mijloacele de transport urbane și extraurbane.
Tabelul nr 2. Deservirea complexului feroviar Gara de Nord cu
transportul public urban

Stația Nr. linii Nr. linii Nr. linii Metrou

tramvai troleibuz autobuz
hibrid
Bd D. Golescu- 1 0 4 —
Gara Basarab
 Bd D. Golescu- 1 0 2 —
Gara de Nord
Gara de Nord 0 4 1 —
Coloane
Piața Gării de 0 0 2 —
Nord
Bd. Gh Duca – 1 1 0 —
Gara de Nord
Calea Griviței- 0 3 1 —
Gara de Nord
Calea Griviței- 0 3 1 —
Gara Basarab
Pasaj Basarab 1 0 0 —
Gara de Nord — — — 2
Gara Basarb — — — 4

Din tabelul numărul 2 reiese că cele mai multe lini sunt de

troleibuze și autobuze hibrid, iar cele mai puține sunt de tramvai. De
asemenea numarul maxim de lini la metrou sunt 4 la Gara Basarab.
Tabelul nr 3 Analiza traficului metrou în data de 27.02.2023 în
intervalul orar 12.00 – 13.00
Stația Magistrala Linia Grad ocupare
Foarte Putin Mediu Foarte
putin aglomerat aglomerat aglomerat
aglomerat
Gara de 1 1; ×
Nord 1 2 ×
Gara 1; 4 1; ×
Basarab 2; ×
3; ×
4 ×
Gara de 4 1; ×
Nord 2 2 ×
 Din Tabelul numărul 3 se observă că numărul de călători care
se aflau în stațiile de metrou la ora investigației, pe cele 2 magistrale,
în Gara Basarab linia 3 a fost cea mai aglomerată linie din toată
investigația.

Tabelul 4. Traficul feroviar electric în complexul feroviar Gara de

Nord

Gara Nr. de trenuri Nr. Trenuri Pondere

elctrice trenuri
electrice
Gara de Nord 247 81 33%
Gara Basarab 60 18 30%

Din tabelul nr. 4 înțelegem că cea mai mare pondere de trenuri

care pleacă din complexul feroviar, Gara de Nord, este cu tracțiune cu
motor termic. Se remarcă faptul că trenurile care pleacă și sosesc atât
și în Gara de Nord și în gara Basarab este de cca.30%.

5. Harta transportului electric

Etape de lucru

Pentru realizarea hărții transportului ecologic/electric din

București am folosit mai multe etape în care am aplicat tehnicile de
cartare.

• Am folosit ca bază de lucru, funcția de afișare a transportului

public din Google Maps. Am preluat informații suplimentare
despre troleibuze de pe pagina oficială a S.T.B. Autobuzele
hibride nu au putut fi luate în calcul pentru că nu am avut nicio
informație despre ele, concludentă despre ele (nu toate liniile
 deservite de aceste autobuze folosesc doar autobuze hybrid,
iar în timpul călătoriei cu ele se aude numai motorul termic, de
loc cel electric).
Pași urmați pentru realizarea hărții mijloacelor de transport electrice
au fost:
➢ folosirea Google Maps ca bază pentru a desena traseele
mijloacelor de transport electrice.
➢ Trasarea peste linia de care indica traseul mijloacelor de
transport, a unei linii mai late, de un kilometru lățime,
conform săcrii hărții. Aceasta a fost de-a lungul tuturor
rutelor de tramvai, troleibuz, metrou. Această linie mai lată
indică aria de atracție a colătorilor spre respective linie de
transport. Se știe din practică, că un călător este dispus să
se deplaseze pe jos până la cea mai apropiată linie de
transport cca 500 m.
• În acest fel am putut reprezenta ce părți ale orașului au acces
direct la transportul ecologic și care părți nu sunt acoperite de
acesta, vezi fig 13 și 14.

• În urma acestei cartări am identificat ariile acoperite și ariile

neacoperite de transportul electric. Suprafața de atracție a
transportului electric este 98 km² reprezentând 41% din
suprafața orașului București. Cartierele deservite de transport
electric: Tei, Colentina, Obor, Vatra Luminoasa, Pantelimon,
Baba Novac, Dristor, Giurgiului, Ferentari, Progresului, Carol,
13 Septembrie, Gara de Nord, Victoriei, Dorobanți, Stefan cel
Mare, Floreasca, Aviatorilor, Herăstrău, Băneasa, Damaroaia,
Bucureștii-Noi, Chitila, Grivița, Giulești, Crângași, Militari,
Drumul Taberei, Apărătorii Patriei, Berceni, Văcărești, Rahova,
Ghencea. Din figurile 13 și 14 reiese că, aria cea mai mare de
acoperire a transportului electric este în parte de nord est și
est a orașului urmată în proporții egale de partea de sud și
partea de vest, Băneasa, conform figurii 13
▪ Cartiere neacoperite de transport electric: Giulești-Sârbi, Roșu,
Brâncuși, Sălaj, Uranus, Amzei, Sala Palatului, Icoanei, Ion
Creangă, Fundeni, Gherase, Industriilor, Titan, Cioplea.
Fig.13. Harta transportului electric
 Figura 14. Harta transportului electric realizată în programul
My Maps.

Aria ocoperită de transportul electric 98 km2

Aria ne acoperită de transportul elctric 142 km2

Concluzii:
Prin folosirea metodelor amintite am obținut rezultate pertinente
despre transportul ecologic din București. Cât și informații referitor la
frecvența utilizării lui aria pe care o ocupă extinderea aceștuia în oraș.
Bibliografie:
- Dumitrescu M. & all. 2009 București Harta didactică, ed. Noble
House, Brăila
- Mercan S. Oprișan Al. 1980 Îndrumătorl lucrătorului din
transportul urban și interurban de persoane. Ed. Tehnică,
București
- Mărculeț I, Dumitrescu M. 2022 Geografia Bucureștilui
- Szepesi Manuela & all 2011, Geografia orasului București. ed
CD Press, București
- **** Ghidul transportului 1982, ed. ITB
- **** Național report 2020 Romanian energy regulation
authority
- www.stbsa.ro
- www.cfr.ro
- https://www.electrificarecfr.ro/furnizare-energie-electrica/
- www.clubferoviar.ro
- https://www.xwords-generator.de/en

Moduri de diseminare:
În urma activității și realizării proiectului a fost realizată o
expoziție tematică de fotografii și materiale cartografice. Aceasta
este situată în cadrul Liceului Al. Vlahuță. Pe lângă acesta a fost
diseminat rezultat proiectului și pe paginile online ale Liceului.

Foto 26 Expoziția Foto 27 Expoziția 28. Publicare pe Facebook

Anexă

Elevii de gimnaziu prezenți și-au exprimat punctul de vedere

referitor la subiectul cercetării prin rebusuri și desene, cele mia
reprezentative sunt redate mi jos.
 Liceul teoretic Alexandru Vlahuță - București

Ecological transport map in Bucharest

Professor project coordinator:

dr. Mihai Dumitrescu - teacher of Geography

Collaborating teachers:
• Cezar Mändle – German teacher
• Cătălina Ioniță – German teacher
• Radu Rotea – ICT teacher
Participating students: 38
Class Name\First Name 10 B Vasilescu Alexandru
6D Mureșan Maria- Theodora 10 B Istrate Eva
6d Ionita Horia 10 B Ema Cioroba
6D Pelin Deea 10 C Mocanu Adriana Coralia
6D Malischitz Erwin 10 A Medrea Bianca
6D Iordache Alesia 10 A Crețu Alexandra
6D Sur Eva 10 A Luca Jacqueline
6D Bratosin Emma 9A Soproni Iris
6D Turcu Theodora 9A Ion Alexandra
6D Clara Chilian
6D Cîmpeanu Andrei
9C Predan Bianca
9C Radu Alexia
9C Sandu Maria
9C Antipa Mihaela
9C Angelescu Lidia Ștefania
9C Isuf Alexandru Ioan
9C Stingulescu Alexandra
9C Ion Elena Vanesa
9C Luca Ștefan Rotariu
9C Țepuru Dragoș Sebastian
9C Braguta Selina Nicoleta
9C Pascalau Ema
9C Pantea Daria
9C Curcă Elena
10 A Craiu Anna Maria
10 A Popa Eliza Maria
10 B Maranda Octavia Maria
10 B Malama Anastasia
10 B Lascu Alen
10 B Flangea Andrei
Research objectives:
To understand the impact of means of transport on the quality of the
environment (air pollution) in the city of Bucharest. Students to identify
the share of means of public transport of people, with electric or
thermal engine.
To analyze the effects of using fuel-based means of transport - petrol,
diesel, gas. Students will interpret and analyze bibliographical and
webgraphic sources.
To identify the areas, in the city of Bucharest, mainly served by
ecological means of transport. Students will make digitizing
measurements on the working maps.
To use scientific research methods to determine cause-effect
relationships.
To learn the use of the opinion poll, by drawing up the questionnaire,
applying it and interpreting the results
To objectively analyze the situations in the field. Students will visually
appreciate the passenger traffic at the analyzed metro stations
To learn to use and apply cartographic-statistical methods. Students
will graph the information collected in the field and in the office.
Specific competences

1. Correct use of specific terminology to explain the geographical

environment using different languages in Romanian, German, English.
2. Relate significant elements of society, science and technology to the
environment as a whole and its component systems.
3. Integrating aspects of nature and society into an objective
structure (environment) and a synthetic discipline (geography).
4. Relate elements and phenomena of reality (nature and society) to
their representation on maps, graphs, satellite images or models.
5. Acquiring skills, abilities, methods and general learning
techniques (including ICT) to facilitate a permanent training assumed.
6. To acquire social, interpersonal, intercultural, civic and
entrepreneurial skills based on the study of geography.
Abstract:
The surface of the city of Bucharest has always been conducive to the
use of new means of transport, and many of them are ecological. By
implementing the cabinet and field methods, we made the map of
electric transport in Bucharest and identified the areas that are covered
by it and which are not.

Research argument:
In order to understand and use the elementary notions related to
pollution and environmental protection and to the climate changes
caused by them, by being aware of the fact that climate changes are a
problem of mankind, caused by man, I chose the City of Bucharest as a
study area, because it is crossed by numerous surface and underground
means of transport, which use electricity as a motive force. Through
complex research methods we want to reproduce the current situation
of these means of transport.

Study area:
The city of Bucharest is located in the Română Plain in the Vlăsia Plain
subunit in its southern part called the Bucharest Plain. This Plain is
crossed by the Pasărea, Colentina, Dâmbovița and Ciocovalistea valleys.
The administrative area of Bucharest has an area of 240 km2. Each
sector has the following area: sector 1 - 67.5 km2, sector 2 and 3 - 32
km2, sector 4 - 34 km2, sector 5 - 30 km2, sector 6 - 38 km2.
The relief of the plain and the specific geological substratum favored
the development of public transport over the entire surface of the city
Figure 1. Bucharest relief map, Dumitrescu M. 2022

Figure 2. Bucharest, Administrative map, Dumitrescu M 2023

History of ecological transport:
The first means of public transport in Bucharest are the
streetcars that appeared around 1848.
In the second half of the 19th century, the horse-drawn tram
appeared that circulated between Bariera Mogoșoaia and Calea
Moșilor, it was in circulation until 1929.
The first electric tram in Romania was put into circulation in
Bucharest in 1894 (December 9), the main line being line 14,
running between Cotroceni and Obor.
The trolleybus was introduced in Burești in 1949 on the route:
Piața Victoriei - Hippodrome.
In 1968, the first electrified railway line was put into operation,
starting from Bucharest to Ploiești - Brașov.
In 1979, the first section of the metro (Semanatorea-Timpuri
Noi) was opened to traffic.

Research methods:
To carry out both the study and the research, we used field
and office research methods:

Field methods:
The interview, as a field research method, indicates the
perception of the subject analyzed by those interviewed.

Two types of interviews were used:

the first type of interview intended for people from the school. Where
the following questions were asked:
1. "Which of the following ecological means of transport
do you use to go to school?"
2. "At Alexandru Vlahuță high school there are:"

the second interview was intended for people met at the North
Station. The questions were addressed to them:
1. "In my trips to Bucharest I use electric transport."
 2. "Through Bucharest I go more with"
3. "Age of interviewees"
4. “Completed studies”

Photo 1 Interview Photo 2 Interviewing people in the Photo 3 Analysis of

in the North North Station the train timetable
Station

The investigation, as a working method, was used to identify the

situation of electric transport in the North Station area, by analyzing the
schedule of trains at North Station and Basarab Station. I continued the
investigation at the subway, where I found out the number of
passengers getting on and off at each platform. As well as the number
of electric lines that serve the North Station area.
Photography we photographed the activity during the investigations as
well as the means of transport in the metro stations, the train station
and the STB means of transport.
Observation, used to analyze the number of passengers using the
metro
 Photo 4 Crowded Northern Photo 5 Passenger traffic at the Metro
Railway Station 1 Subway
Station

Cabinet methods:
Mapping: - Using the Google Maps map and the Tabla Smart Flip
applications, we created the "Map of electric transport in Bucharest"
where we also showed the service areas.

Photo 6 Explanation of mapping Photo 7 Mapping on the Samsung

techniques. Flip board.
 photo 8 Electric transport Photo 9 Using the Samsung Flip
map ,mapping stages. board for mapping.

Interpretation: I analyzed and commented on the results obtained on

the graphic materials (graphic maps)

Photo 10 Redaction of collected Photo 11 Interpretation of information

information

Editing. With the help of Word, Coreldraw and Excel programs, I wrote
the research text.
photo 12 interpretation of data photo 13 Analysis of the graphs resulting
collected through interviews from the interviews

Results:
By applying the aforementioned research methods, we obtained the
following results, which are presented below thematically. The diversity
and interdisciplinarity of the methods makes this study present the
analysis of the subject from a scientific perspective.

1. Characteristics of the electric transmission network

On the territory of Bucharest, the electric transport network is
unevenly distributed, being areas where its density is higher, such as the
east of the city, in contrast to its north or southwest. It is defined by the
following characteristics: length, number of lines and number of
vehicles (see table 1).
Electric means of transport depending on their age and the transport
technology they use can be categorized differently.
Photos 14 – 25 show the most representative means of electric
transport specific to Bucharest
 Table no. 1. transport in Bucharest from STBSA.ro and Metrorex.ro

Transport Number of Number of Number of

Kilometers lines vehicles
Tram 141 24 483
Trolleybus 72 17 265
Bus 745 146 1534
Subway 76 5 102

photo 14. Tram Imperio – photo 15. Tram V3A – photo 16. Tram Bucure LF
Metropolitan on Giurgiu 93 in Pasaj Basarab on Ștefan cel Mare Road
Road station

photo 17. Ikarus trolleybus photo 18. Trolleybus photo 19. Mercedes
on Griviţa road Iveco - Astrabus Citaro hybrid bus at
Basarab Station
photo 20. BOMBARDIER photo 21. IVA subway photo 22. Metro train
Metro train, in Basarab train in Basarab station C.A.F. in Piața Unirii 2
station station

photo 23. Passenger train photo 24. Electric photo 25. Hyperion EMU
pulled by a LE 41a CFR Călători locomotive LE 41 in Main train
locomotive, in the North Station, hauling a train
Station.

2. Types of electricity used for transport in Bucharest

The electric public transport network in Bucharest, according to

available sources (see www.clubferoviar.ro and National report 2020
Romanian energy regulation authority), is powered as follows:
Electric energy used by STB's public transport means. TO. is provided by
S.P.E.E.H. Hidroelectrica (according to: Club Feroviar.ro). And CFR S.A.
and METROREX S.A. use electricity for the Bucharest area, distributed
by Enel-distribuție Muntenia (According to the 2020 national electricity
report of the ANR).
The E-Distributie Muntenia company distributes electricity produced
through several sources: Wind, Solar, Hydro, Biomass, Thermal,
Nuclear. More than 60% of the electricity distributed comes from
green sources (solar, wind, biomass and hydropower), and the
remaining 40% comes from thermal and nuclear sources. (Source:
National report 2020 Romanian energy regulation authority).
This is also evident from the following graph, figure 1, where it can be
seen that over 80% of the electric means of transport in Bucharest
use green energy, only 20% being of other origin.

Figure 3. The source of electricity for electric transport in Bucharest

Figure 4. The distribution of the use of green energy, in Bucharest, by

transport companies
 According to the diagram in figure 2, 62% of the green energy used in
Bucharest for electric transport is consumed by STB vehicles. TO.
(Trams, Trolleybuses) and 38% by CFR. S.A. and METROREX. S.A.
(electric trains and metro).
This means that the electricity used by the means of surface transport
is of ecological origin, since the electricity produced by hydropower
plants falls into this category. In conclusion we can say that electric
surface transport is 100% green. In contrast to this, the means of public
transport subordinated to the Ministry of Transport (the electric train,
the metro) use only 60% green energy, because the rest of the
percentage of energy used has thermal energy and atomic energy as its
source.

3. Use of electric transport – case study

In order to have a plausible result of the research, we used the

interview method to investigate the weight of the use of this type of
transport.
Through the application of interviews, we obtained the following data:
I. The quiz applied to the students and teachers of the Alexandru
Vlahuță Theoretical High School had 163 people surveyed and we
obtained the following results.

figure. 5 Share of environmentally friendly transport

- 13,4% students come to school by tram.
- 8,5% students come to school by foot
- 19,5% students come to school with the subway
- 0,6% students come to school by trolleybus
- 23,2% students come to school by hybrid bus.

figure 6 Share of activities in Alexandru Vlahuță High School

-53,4% there are secondary school students; 38,7%
there are high school students; 8% are teaching staff

II. The quiz applied in the North Station had 87 respondents

and the results were:
- They answered the first question with: - yes (51); no (36)

figure 7 Share of electric transport use

 - They answered the second question:
subway (32); tram (11); trolleybus (6); hybrid bus (16); electric
car (12); electric scooter (7); the electric train (3)

figure 8 Share of electric public transport use

- The third question was answered by:
< 18 years old (17); 19-29 years old (34) 30-49 years
(19); 50-65 years (10); > 65 years (7)

figure 9 Age of interviewees

 - They answered the fourth question:
high schools (39); post-secondary (16);
university (18); postgraduate (11);
doctorate (1) postdoctorate (1)

Figure 10 Studies of interviewees

- To the fifth question the answer was: women (52) man (35)

Figure 11. Interviewees by sex

 4. Investigations in the North Station area

We chose as a place of investigation the Gara de Nord railway complex,

composed of Gara de Nord proper and Gara Basarab.

The reason for choosing this place in Bucharest was the fact that all the
electric means of transport serving Bucharest meet here.

For this we investigated the 2 railway stations, the 3 metro stations and all 9
STB stations (see fig.12).

Figure 12. The multimodal complex North Station / Basarab

Station

Analysis of surface electrical transport frequency:

 Following the field investigations, I presented the information in tables 2, 3
and 4, which show the service situation of this railway complex by urban and
extra-urban means of transport.

Table nr 2. Serving the Gara de Nord railway complex with urban public
transport

Station Nr. tram lines Nr. trolleybus Nr. hybrid Subway

lines bus lines
Bd D. Golescu-Gara Basarab 1 0 4 —
Bd D. Golescu- Gara de Nord 1 0 2 —
Northern Railway Station 0 4 1 —
Columns
North Station Square 0 0 2 —
Bd. Gh Duca – Northern 1 1 0 —
Railway Station
Northern Railway Station 0 3 1 —
Griviţei Path
Griviței Path - Basarab 0 3 1 —
Station
Passage Basarab 1 0 0 —
Northern Railway Station — — — 2
Basarb railway station — — — 4

Table number 2 shows that most lines are trolleybuses and hybrid
buses, and the fewest are trams. Also, the maximum number of subway
lines are 4 at Basarab Station
 Table nr 3 Metro traffic analysis on 27.02.2023 between 12.00 and
13.00
Station Bus Line Occupation Degree
Very little A little Medium Very
crowded crowded crowded crowded
Northern Railway 1 1; ×
Station 2 ×
Bessarabian 1; 4 1; ×
railway station 2; ×
3; ×
4 ×
Railway station 2 4 1; ×
2 ×
From Table number 3, it can be seen that the number of passengers
who were in the metro stations at the time of the investigation on the
2 highways, in Basarab Station, line 3 was the most crowded line in the
entire investigation.

Table 4. Electric rail traffic in the Gara de Nord railway complex

Railway Nr. of trains Nr. electrical trains Weight electrical trains
Northern Railway 247 81 33%
Station
Bassarabian 60 18 30%
Railway Station

From 4th tabel we understand that the largest share of trains departing
from the railway complex, the northern station, is with thermal engine
traction. It is noted that the number of trains departing and arriving
both in the northern station and in the Basarab station is approx. 30%.
 5. Electric transport map
Work stages
To create the ecological/electrical transport map in Bucharest, we used
several stages in which we applied mapping techniques.
• We took additional information about trolleybuses from the official
page of S.T.B. Hybrid buses could not be taken into account because we
did not have any information about them, conclusive about them (not
all lines served by these buses use only hybrid buses, and during the
journey with them you can only hear the thermal engine, not the
electric one).
The steps taken to create the map of electric means of transport were:
➢ using Google Maps as a basis to draw the routes of the electric means
of transport.
➢ Drawing over the line indicating the route of the means of transport, a
wider line, one kilometre wide, according to the sacred map. This was
along all tram, trolleybus, metro routes. This wider line indicates the
area of attraction of the pilgrims towards of transport. It is known from
practice that a traveller is willing to walk about 500 m to the nearest
transport line.
• In this way we were able to represent which parts of the city have
direct access to ecological transport and which parts are not covered
by it, figures 13 and 14.
• Following this mapping, we identified the areas covered and the areas
not covered by electric transport. The attraction area of electric
transport is 98 km² representing 41% of the area of the city of
Bucharest. Electric transport districts: Tei, Colentina, Obor, Vatra
Luminoasa, Pantelimon, Baba Novac, Dristor, Giurgiului, Ferentari,
Progresului, Carol, 13 Septembrie, Gara de Nord, Victoriei, Dorobanți,
Ștefan cel Mare, Floreasca, Aviatorilor, Herăstrău, Băneasa, Damaroaia,
București-Noi, Chitila, Grivița, Giulești, Crângași, Militari, Drumul
Taberei, Aparătorii Patriei, Berceni, Văcărești, Rahova, Ghencea. Figure
13 shows that the largest area of electric transport coverage is in the
north-east and east of the city, followed in equal proportions by the
south and west, Băneasa. According to the figure 13.
 Figure 13. Electric transport map

• Districts not covered by electric transport: Giulești-Sârbi, Roșu,

Brâncuși, Sălaj, Uranus, Amzei, Sala Palatului, Icoanei, Ion Creangă,
Fundeni, Gherase, Industrilor, Titan, Cioplea.
 Figure 14 Electric transport map created in the My Maps program.

Area covered by electric transport 98 km2

The area covered by electric transport is 142 km2

Conclusions:

By using the above mentioned methods we have obtained relevant

results about green transport in Bucharest. As well as information on
the frequency of its use and the area of its expansion in the city.
 Bibliography:
- Dumitrescu M. & all. 2009 București Harta didactică, ed. Noble House,
Brăila
- Mercan S. Oprișan Al. 1980 Îndrumătorl lucrătorului din transportul
urban și interurban de persoane. Ed. Tehnică, București
- Mărculeț I, Dumitrescu M. 2022 Geografia Bucureștilui
- Szepesi Manuela & all 2011, Geografia orasului București. ed CD Press,
București
- **** Ghidul transportului 1982, ed. ITB
- **** Național report 2020 Romanian energy regulation authority
- www.stbsa.ro
- www.cfr.ro
- https://www.electrificarecfr.ro/furnizare-energie-electrica/
- www.clubferoviar.ro
- https://www.xwords-generator.de/en

Ways of dissemination:
Following the activity and realization of the project, a thematic
exhibition of photographs and cartographic materials was made. It is
located in Liceu Al. Vlahuta. In addition, the result of the project was
also published on the online pages of the High School.

Photo 26 Exhibition Photo 27 Exhibition Photo 28 Facebook

publishing
Appendix:

The high school students present expressed their point of view on the
research topic through drawings and puzzles.
 Liceul teoretic Alexandru Vlahuță - București

Ökologische Verkehrskarte in
Bukarest

Professor Projektkoordinator
Dr. Mihai Dumitrescu – Geografie Lehrer

Kooperierende Lehrkräfte:
• Cezar Mändle – Deutsch Lehrer
• Cătălina Ioniță – Deutsch Lehrer
• Radu Rotea – IKT Lehrer

Teilnehmende Schüler: 38
Klassen Name, Nachname 10 B Vasilescu Alexandru
6D Mureșan Maria- Theodora 10 B Istrate Eva
6d Ionita Horia 10 B Ema Cioroba
6D Pelin Deea 10 C Mocanu Adriana Coralia
6D Malischitz Erwin 10 A Medrea Bianca
6D Iordache Alesia 10 A Crețu Alexandra
6D Sur Eva 10 A Luca Jacqueline
6D Bratosin Emma 9A Soproni Iris
6D Turcu Theodora 9A Ion Alexandra
6D Clara Chilian
6D Cîmpeanu Andrei
9C Predan Bianca
9C Radu Alexia
9C Sandu Maria
9C Antipa Mihaela
9C Angelescu Lidia Ștefania
9C Isuf Alexandru Ioan
9C Stingulescu Alexandra
9C Ion Elena Vanesa
9C Luca Ștefan Rotariu
9C Țepuru Dragoș Sebastian
9C Braguta Selina Nicoleta
9C Pascalau Ema
9C Pantea Daria
9C Curcă Elena
10 A Craiu Anna Maria
10 A Popa Eliza Maria
10 B Maranda Octavia Maria
10 B Malama Anastasia
10 B Lascu Alen
10 B Flangea Andrei
Forschungsschwerpunkte:
1. Verständnis der Auswirkungen von Verkehrsmitteln auf die
Qualität der Umwelt (Luftverschmutzung) in der Stadt
Bukarest. Schüler ermitteln den Anteil öffentlicher
Personenverkehrsmittel mit Elektro- oder
Verbrennungsmotor.
2. Analyse der Auswirkungen der Nutzung kraftstoffbasierter
Transportmittel - Benzin, Diesel, Gas. Die Studierenden
interpretieren und analysieren bibliografische und
webgrafische Quellen.
3. Bestimmung der Gebiete in der Stadt Bukarest, die
hauptsächlich mit ökologischen Verkehrsmitteln bedient
werden. Die Studierenden führen Digitalisierungsmessungen
auf den Arbeitskarten durch
4. Anwendung wissenschaftlicher Forschungsmethoden zur
Ermittlung von Ursache-Wirkungs-Beziehungen
5. Den Gebrauch der Meinungsumfrage erlernen, indem der
Fragebogen erstellt, angewendet und die Ergebnisse
interpretiert werden
6. Um die Situationen im Feld objektiv zu analysieren. Die
Schüler werden den Personenverkehr an den analysierten U-
Bahn-Stationen visuell einschätzen
7. Erlernen der Anwendung statistischer kartografischer
Methoden. Die Studierenden werden die auf dem Feld und im
Büro gesammelten Informationen grafisch darstellen.
Besondere Fähigkeiten
1. Korrekte Verwendung der spezifischen Terminologie zur
Erklärung der geographischen Umwelt unter Verwendung
verschiedener Sprachen (Rumänisch, Deutsch, Englisch).
2. bedeutende Elemente der Gesellschaft, der Wissenschaft und der
Technologie mit der Umwelt als Ganzes und ihren Teilsystemen in
Beziehung setzen.
3. Integration von Aspekten der Natur und der Gesellschaft in
eine objektive Struktur (Umwelt) und eine synthetische Disziplin
(Geographie).
4. die Elemente und Phänomene der Realität (Natur und Gesellschaft)
mit ihrer Darstellung auf Karten, Diagrammen, Satellitenbildern oder
Modellen in Beziehung setzen.
5. Aneignung von Fähigkeiten, Fertigkeiten, Methoden und
allgemeinen Lerntechniken (einschließlich IKT), um eine permanente
Ausbildung zu ermöglichen.
6. Erwerb sozialer, zwischenmenschlicher, interkultureller,
staatsbürgerlicher und unternehmerischer Kompetenzen auf der
Grundlage des Studiums der Geographie.
Zusammenfassung:

Die Oberfläche der Stadt Bukarest war schon immer förderlich für
die Nutzung neuer Transportmittel, von denen viele ökologisch sind.
Durch die Implementierung der Kabinett- und Feldmethoden haben
wir die Karte des Elektroverkehrs in Bukarest erstellt und die Bereiche
identifiziert, die davon abgedeckt sind und welche nicht.

Forschungsargument:
Um die elementaren Begriffe im Zusammenhang mit
Umweltverschmutzung und Umweltschutz und den dadurch
verursachten Klimaveränderungen zu verstehen und zu nutzen, haben
wir im Bewusstsein, dass Klimaveränderungen ein vom Menschen
verursachtes Problem der Menschheit sind, die Stadt Bukarest als
gewählt Untersuchungsgebiet, weil es von zahlreichen ober- und
unterirdischen Verkehrsmitteln durchquert wird, die Strom als
Antriebskraft nutzen. Durch aufwändige Forschungsmethoden
wollen wir die aktuelle Situation dieser Verkehrsmittel abbilden.

Studienbereich:
Die Stadt Bukarest liegt in der rumänischen Ebene in der Untereinheit
der Vlăsia-Ebene in ihrem südlichen Teil, der Bukarest-Ebene genannt
wird. Diese Ebene wird von den Tälern Pasărea, Colentina, Dâmbovița
und Ciocovalistea durchzogen.
Das Verwaltungsgebiet von Bukarest hat eine Fläche von 240 km 2.
Jeder Sektor hat den folgenden Bereich: Sektor 1 - 67,5 km2, Sektoren
2 und 3 - 32 km2, Sektor 4 - 34 km2, Sektor 5 - 30 km2, Sektor 6 - 38
km2. Das Relief der Ebene und der spezifische geologische Untergrund
Abbildung 1. Reliefkarte von Bukarest, Dumitrescu M. 2022

Abbildung 2. Bukarest, Verwaltungskarte, Dumitrescu M 2023

begünstigten die Entwicklung des öffentlichen Verkehrs auf der
gesamten Fläche der Stadt.

Geschichte des ökologischen Verkehrs:

Die ersten öffentlichen Verkehrsmittel in Bukarest sind die um 1848
erschienenen Straßenbahnen. In der zweiten Hälfte des 19.
Jahrhunderts tauchte die Pferdebahn auf, die zwischen Bariera
Mogoșoaia und Calea Moșilor verkehrte und bis 1929 in Betrieb war.
Die erste elektrische Straßenbahn in Rumänien wurde 1894 (9.
Dezember) in Bukarest in Verkehr gebracht, die Hauptlinie war die
Linie 14, die zwischen Cotroceni und Obor verkehrte.
Der Oberleitungsbus wurde 1949 in Bukarest auf der Strecke: Piaţa
Victoriei - Hippodrom eingeführt.
1968 wurde die erste elektrifizierte Eisenbahnlinie in Betrieb
genommen, die von Bukarest nach Ploiesti – Braşov führte.
1979 wurde der erste Abschnitt der U-Bahn (Semanatorea-Timpuri
Noi) für den Verkehr freigegeben.

Forschungsmethoden:
Um sowohl die Studie als auch die Forschung durchzuführen, haben
wir Feld- und Büroforschungsmethoden verwendet:

Feldmethoden:
Das Interview als Feldforschungsmethode zeigt die Wahrnehmung
des analysierten Themas durch die Interviewten.
Es wurden zwei Arten von Interviews verwendet:
 - die erste Art von Interview, die für Personen innerhalb der Schule
bestimmt ist. Wo die folgenden Fragen gestellt wurden:
1. “ Mit welchem der ökologischen Verkehrsmittel kommst Sie
zur Schule?”
2. “Bei der Alexandru Vlahuță Lyzeum bin...:”
Das zweite Interview war für Leute gedacht, die am Nordbahnhof
angetroffen wurden. Die Fragen wurden an sie gerichtet:
1. “ Auf meinen Reisen in Bukarest benutze ich elektrische
Verkehrsmittel.”
2. “ Durch Bukarest fahre ich eher mit ”
3. “ Alter der Befragten ”
4. “ Abgeschlossenes Studium ”

Foto 1 Interview im Foto 2 Befragung von Personen im Foto 3 Analyse des

Nordbahnhof Nordbahnhof Zugfahrplans

▪ Die Untersuchung wurde als Arbeitsmethode verwendet, um

die Situation des Elektroverkehrs im Bereich des
Nordbahnhofs zu ermitteln, indem der Fahrplan der Züge am
Nordbahnhof und am Bahnhof Basarab analysiert wurde. Wir
setzten die Untersuchung in der U-Bahn fort, wo wir die
Anzahl der Fahrgäste herausfanden, die an jedem Bahnsteig
ein- und ausstiegen. Sowie die Anzahl der elektrischen Linien,
die das Gebiet des Nordbahnhofs bedienen.
 ▪ Fotografieren, wir fotografierten die Aktivität während der
Untersuchungen sowie die Transportmittel in den U-Bahn-
Stationen, im Bahnhof und in den STB-Transportmitteln.
▪ Beobachtung, die verwendet wird, um die Anzahl der
Fahrgäste in der U-Bahn zu analysieren.

Foto 4 Stau an der Foto 5 Personenverkehr in der Metro

Metrostation Gara de
Nord 1

Kabinett Methoden:
Kartierung: - Mit der Google Maps-Karte und den Tafel Smart Flip-
Anwendungen haben wir die „Karte des Elektrotransports von
Bukarest“ erstellt, auf der wir auch die Servicebereiche angezeigt
haben.
Foto 6 Erklärung der Foto 7
Kartierungstechniken kartografieren auf dem Samsung
Flip Board

Foto 8 Kartierungsstufen für Foto 9 Verwenden des Samsung

elektrische Transportkarten Flip Tafel zum Mapping.

• Interpretation: Wir analysierten und kommentierten die auf

den grafischen Materialien (grafischen Karten) erzielten
Ergebnisse.

Foto 10 Redaktion gesammelter Foto 11 Interpretation von

Informationen Informationen
 • Bearbeitung. Mit Hilfe von Word-, Coreldraw- und Excel-
Programmen erstellten wir den Forschungstext.

Foto 12 Interpretation der durch Foto 13 Analyse der aus den Interviews
Interviews erhobenen Daten resultierenden Graphen

Ergebnisse:

Durch die Anwendung der oben genannten Forschungsmethoden

haben wir die folgenden Ergebnisse erhalten, die im Folgenden
thematisch dargestellt werden. Die Diversität und Interdisziplinarität
der Methoden macht es möglich, dass diese Studie die
Auseinandersetzung mit dem Thema aus wissenschaftlicher
Perspektive darstellt.

1. Eigenschaften des elektrischen Verkehrsnetzes

Auf dem Territorium von Bukarest ist das elektrische Verkehrsnetz

ungleichmäßig verteilt, da es sich um Gebiete handelt, in denen seine
Dichte höher ist, wie im Osten der Stadt und im Gegensatz zu ihrem
Foto 14. Straßenbahn Foto 15. Straßenbahn V3A Foto 16. Straßenbahn
Imperio – Metropolitan an – 93 in der Station Pasaj Bucure LF auf der Ștefan
der Giurgiu Chausse. Basarab cel Mare Chausse

Norden oder Südwesten. sie wird durch folgende Merkmale definiert:

Länge, Anzahl der Linien und Anzahl der Fahrzeuge, (siehe Tabelle 1).

Tabelle Nr. 1. Transportmittel in Bukarest nach STBSA.ro und

Metrorex.ro

Transportmittel Anzahl Kilometer Anzahl der Linien Zahl der

Fahrzeuge
Straßenbahn 141 24 483
Oberleitugsbus 72 17 265
Bus 745 146 1534
U-Bahn 76 5 102

Elektrische Fortbewegungsmittel können je nach Alter und genutzter

Verkehrstechnik unterschiedlich eingeteilt werden. Die Abbildungen
14 – 25 zeigen die repräsentativsten elektrischen Verkehrsmittel
speziell für Bukarest.
Foto 20. BOMBARDIER U- Foto 21. IVA-U-Bahn im Foto 22. U-Bahn-Zug C.A.F. in der
Bahn-Zug, in Basarab Station Bahnhof Basarab Station Piața Unirii 2

Foto 17. Ikarus- Foto 18. Oberleitungsbus Iveco Foto 19. Mercedes Citaro
Oberleitungsbus auf der - Astrabus Hybridbus am Bahnhof
Griviţa-Weg Basarab

Foto 23. Personenzug, Foto 24. Foto 25. Elektrischer Triebzug

gezogen von einer LE 41- Elektrolokomotive LE 41 Hyperion
Lokomotive von CFR in Gara de Nord, vor
Călători, im Nordbahnhof. einem Zug
2. Arten von Elektrizität, die für den Verkehr in Bukarest
verwendet werden

Das elektrische öffentliche Verkehrsnetz in Bukarest wird laut

verfügbaren Quellen (siehe www.clubferoviar.ro und Nationalbericht
2020 der rumänischen Energieregulierungsbehörde) wie folgt mit
Strom versorgt:

Elektrische Energie, die von den öffentlichen Verkehrsmitteln

der STB. S.A verwendet wird, wird bereitgestellt von S.P.E.E.H.
Hidroelectrica (laut: clubferoviar.ro). Und CFR S.A. und METROREX
S.A. verbrauchen Strom für das Gebiet Bukarest, der von Enel-
distribuție Muntenia vertrieben wird (laut dem nationalen
Strombericht 2020 der ANR).
Das Unternehmen E-Distributie Muntenia vertreibt Strom aus
mehreren Quellen: Wind, Sonne, Wasser, Biomasse, Wärme,
Kernenergie. Mehr als 60 % des verteilten Stroms stammen aus
grünen Quellen (Sonne, Wind, Biomasse und Wasserkraft), und die
restlichen 40 % stammen aus thermischen und nuklearen Quellen.
(Quelle: Nationaler Bericht 2020 der rumänischen
Energieregulierungsbehörde).
Dies geht auch aus der folgenden Grafik, Figur 1, hervor, aus der
ersichtlich ist, dass über 80 % der elektrischen Verkehrsmittel in
Bukarest grüne Energie nutzen, nur 20 % sind anderen Ursprungs.
 Abbildung 3. Die Stromquelle für den elektrischen Transport in
Bukarest

Abbildung 4. Die Verteilung der Nutzung grüner Energie in Bukarest

durch Transportunternehmen
 Gemäß dem Diagramm in Abbildung 2 werden 62 % der grünen
Energie, die in Bukarest für den Elektroverkehr verwendet wird, von
STB S.A-Fahrzeugen verbraucht. (Straßenbahnen, Oberleitungsbusse)
und 38 % von CFR. S.A. und METROREX. S.A (elektrische Züge und U-
Bahn). Das bedeutet, dass der vom Landverkehr verbrauchte Strom
ökologischen Ursprungs ist, da der von Wasserkraftwerken erzeugte
Strom in diese Kategorie fällt. Zusammenfassend können wir sagen,
dass der elektrische Landverkehr zu 100 % grün ist. Im Gegensatz dazu
verwenden die dem Verkehrsministerium unterstellten öffentlichen
Verkehrsmittel (elektrischer Zug, U-Bahn) nur 60% grüne Energie, da
der Rest des Prozentsatzes der verbrauchten Energie aus
Wärmeenergie und Atomenergie stammt.

3. Nutzung von Elektrofahrzeugen – Fallstudie

Um ein plausibles Ergebnis der Recherche zu haben, haben wir

mit der Interviewmethode das Gewicht der Nutzung dieser
Verkehrsmittel untersucht.
Durch die Anwendung von Interviews erhielten wir die folgenden
Daten:

I. Der Fragebogen, der den Schülern und Lehrern der Alexandru

Vlahuță theoretisches Lyzeums angewendet wurde, hatte 163
Personen, die befragt wurden, und wir erhielten die
folgenden Ergebnisse.
 Abbildung 5 Anteil der Nutzung des umweltfreundlichen
Verkehrsmittel
- 13,4% Schüler kommen mit der Straßenbahn zur
Schule.
- 8,5% Schüler kommen zu Fuß zur Schule.
- 19,5% Schüler kommen mit der U-Bahn zur Schule.
- 0,6% Schüler kommen mit dem Trolleybus zur Schule.
- 23,2% Schüler kommen mit Hybridbussen zur Schule.

Abbildung 6 Anteil nach Aktivitäten im Alexandru-Vlahuță-Lyzeum

 53,4% Schüler der Sekundarstufe; 38,7% Lyzeum
Schüler; 8% sind Lehrkräfte

Der in der Nordbahnhof angewandte Fragebogen hatte 87 Befragte

und die Ergebnisse waren:
- Die erste Frage haben sie beantwortet: - ja (51) - nein (36)

Abbildung 7 Anteil der Nutzung von Elektrofahrzeugen

- Sie beantworteten die zweite Frage:

U-Bahn (32); Straßenbahn (11); Oberleitungsbus (6); hybrid Bus (16);
elektrische Auto (12); Elektroroller (7); elektrische Zug (3)
 Abbildung 8 Anteil der Nutzung elektrischer öffentlicher
Verkehrsmittel
- Sie beantworteten die dritte Frage:
< 18 Jahre (17); 19-29 Jahre (34); 30-49 Jahre (19); 50-65 Jahre (10);
> 65 Jahre (7)

Abbildung 9 Alter der befragten Personen

 - Sie beantworteten die vierte Frage:
Hochschulstudium (39); Posthochschulstudium (16);
Universitätsstudien (18); Postuniversitätsstudien (11);
Doktorat (1); Postdoktorat (1)

Abbildung 10 Studien der befragten Personen

- Sie beantworteten die fünfte Frage: Frau (52); Mann (35)

Abbildung 11 Befragte nach Geschlecht

4. Ermittlungen im Bereich des Nordbahnhofs

Als Untersuchungsort haben wir den Eisenbahnkomplex Nordbahnhof

ausgewählt, der sich aus dem eigentlichen Nordbahnhof und dem
Basarab Bahnhof zusammensetzt.
Der Grund, warum wir diesen Ort in Bukarest gewählt haben, war die
Tatsache, dass sich hier alle elektrischen Transportmittel treffen, die
Bukarest bedienen.
Dazu haben wir die 2 Bahnhöfe, die 3 U-Bahn-Stationen und alle 9 STB-
Stationen untersucht (siehe Abb.12).
Abbildung 12. Der multimodale Komplex Nordbahnhof / Bahnhof Basarab
Analyse der Frequenz des elektrischen Oberflächentransports:
Nach Felduntersuchungen haben wir die Informationen in den
Tabellen 2, 3 und 4 erstellt, die die Versorgungssituation dieses
Bahnkomplexes durch städtische und außerstädtische Verkehrsmittel
zeigen.

Tabelle Nr. 2. Versorgung des Nordbahnhof-Eisenbahnkomplexes mit

städtischen öffentlichen Verkehrsmitteln
Haltestelle Nr. Nr. Nr. U-Bahn
Straßenbahn Oberleitungs Hybridbus
Linien bus Linien Linien
Bd D. Golescu-Gara 1 0 4 —
Basarab
Bd D. Golescu- Gara de 1 0 2 —
Nord
Gara de Nord Coloane 0 4 1 —
Piața Gării de Nord 0 0 2 —
Bd. Gh Duca – Gara de 1 1 0 —
Nord
Calea Griviței-Gara de 0 3 1 —
Nord
Calea Griviței- Gara 0 3 1 —
Basarab
Pasaj Basarab 1 0 0 —
Gara de Nord — — — 2
Gara Basarb — — — 4

Tabelle 2 zeigt, dass die meisten Linien Oberleitungsbusse und

Hybridbusse sind und die wenigsten Straßenbahnen. Außerdem
beträgt die maximale Anzahl von U-Bahn-Linien 4 an der Basarab
Station.
 Tabelle Nr. 3 Analyse des U-Bahn-Verkehrs am 27.02.2023 im
Zeitintervall 12.00 – 13.00 Uhr
Station Magistrale Linie Belegungsgrad
Sehr wenig Ein Überfüllte Überlauf
überfüllt bisschen Umgebung en
überfüllt
Gara de Nord 1 1 1; ×
2 ×
Gara Basarab 1; 4 1; ×
2; ×
3; ×
4 ×
Gara de Nord 2 4 1; ×
2 ×
Aus Tabelle Nummer 3 ist ersichtlich, dass die Anzahl der Fahrgäste,
die sich zum Zeitpunkt der Untersuchung in den U-Bahn-Stationen auf
den 2 Hauptlinien befanden, in der Basarab Station, Linie 3, die am
stärksten überfüllte Linie in der gesamten Untersuchung war.

Tabelle 4. Elektrischer Eisenbahnverkehr im Eisenbahnkomplex Gara

de Nord

Bahnhof Zug Anzahl. elektrischer Zug Anteil elektrischer

Anzahl Züge
Gara de Nord 247 81 33%
Gara Basarab 60 18 30%

Aus Tabelle Nr. 4 geht hervor, dass der größte Anteil der Züge, die vom
Eisenbahnkomplex, dem Nordbahnhof, abfahren, mit
Wärmekraftmaschinenantrieb ist. Es ist anzumerken, dass die Anzahl
der Züge, die sowohl im Nordbahnhof als auch im Bahnhof Basarab
abfahren und ankommen, etwa 30 % beträgt.
 5. Elektrotransportkarteelectric

Arbeitsphasen
Um die ökologische/elektrische Verkehrskarte in Bukarest zu
erstellen, haben wir mehrere Phasen verwendet, in denen wir
Kartierungstechniken angewendet haben.

• Als Arbeitsgrundlage haben wir die ÖPNV-Anzeigefunktion

von Google Maps verwendet. Zusätzliche Informationen über
Oberleitungsbussehaben wir der offiziellen Seite von S.T.B.
Hybridbusse konnten nicht berücksichtigt werden, da uns
darüber keine aussagekräftigen Informationen vorlagen
(Nicht auf allen Linien, die von diesen Bussen bedient werden,
werden ausschließlich Hybridbusse eingesetzt, und während
der Fahrt mit diesen Bussen hört man nur den
Verbrennungsmotor, nicht den Elektromotor).
Es folgten Schritte zur Erstellung der Karte der elektrischen
Transportmittel:
➢ anhand von Google Maps die Routen der elektrischen
Fortbewegungsmittel einzeichnen.
➢ Über die Linie, die die Route des Transportmittels anzeigt, eine
breitere Linie zu ziehen, die einen Kilometer breit ist, gemäß
der heiligen Karte. Dies war entlang aller Straßenbahn-,
Oberleitungsbus- und U-Bahn-Strecken. Diese breitere Linie
zeigt das Anziehungsgebiet von Pendlern zu dieser
Verkehrslinie an. Aus der Praxis ist bekannt, dass ein Reisender
bereit ist, etwa 500 m bis zur nächsten Verkehrslinie zu laufen.
• Auf diese Weise konnten wir darstellen, welche Teile der Stadt
direkten Zugang zu ökologischen Verkehrsmitteln haben und
welche Teile davon nicht abgedeckt sind, Abbilung 13 und 14.
• Nach dieser Kartierung haben wir die abgedeckten und nicht von
Elektrofahrzeugen abgedeckten Bereiche identifiziert. Das
Anziehungsgebiet des Elektroverkehrs beträgt 98 km², was 41% der
Fläche der Stadt Bukarest entspricht. Die Stadviertel mit Zugang zu
den elektischen Verkehrmittel: Tei, Colentina, Obor, Vatra
Luminoasa, Pantelimon, Baba Novac, Dristor, Giurgiului, Ferentari,
Progresului, Carol, 13 Septembrie, Gara de Nord, Victoriei,
Dorobanți, Stefan cel Mare, Floreasca, Aviatorilor, Herăstrău,
Băneasa, Damaroaia, Bucureștii-Noi, Chitila, Grivița, Giulești,
Crângași, Militari, Drumul Taberei, Apărătorii Patriei, Berceni,
Văcărești, Rahova, Ghencea. Abbildung 13 zeigt, dass sich das
größte Gebiet der Elektromobilität im Nordosten und Osten der
Stadt befindet, gefolgt zu gleichen Anteilen vom Süden und Westen,
Baneasa. Laut Abbildung 13
▪ Stadvietel, die nicht von Elektrofahrzeugen abgedeckt werden:
Giulești-Sârbi, Roșu, Brâncuși, Sălaj, Uranus, Amzei, Sala Palatului,
Icoanei, Ion Creangă, Fundeni, Gherase, Industriilor, Titan,
Cioplea.
Abbildung 13. Elektrotransportkarte
 Abbildung 14 Elektroverkehrskarte, die im My Maps-Programm
dargestellt wurde.

Bereich, der von Elektrofahrzeugen abgedeckt wird 98 km2

Bereich, der von Elektrofahrzeugen nicht abgedeckt wird 142 km 2

Schlussfolgerungen:
Durch die Anwendung der oben genannten Methoden haben wir
relevante Ergebnisse über den grünen Verkehr in Bukarest erhalten.
Außerdem haben wir Informationen über die Häufigkeit der Nutzung
und die Ausdehnung des grünen Verkehrs in der Stadt erhalten.
 Literaturverzeichnis:
- Dumitrescu M. & all. 2009 București Harta didactică, ed. Noble House,
Brăila
- Mercan S. Oprișan Al. 1980 Îndrumătorl lucrătorului din transportul
urban și interurban de persoane. Ed. Tehnică, București
- Mărculeț I, Dumitrescu M. 2022 Geografia Bucureștilui
- Szepesi Manuela & all 2011, Geografia orasului București. ed CD Press,
București
- **** Ghidul transportului 1982, ed. ITB
- **** Național report 2020 Romanian energy regulation authority
- www.stbsa.ro
- www.cfr.ro
- https://www.electrificarecfr.ro/furnizare-energie-electrica/
- www.clubferoviar.ro
- https://www.xwords-generator.de/en

Verbreitungsarten:
Im Anschluss an die Aktivität und Umsetzung des Projekts wurde eine
thematische Ausstellung mit Fotografien und kartografischem
Material erstellt. Es befindet sich innerhalb der Al. Vlahuta. Lyzeum
Darüber hinaus wurde das Ergebnis des Projekts auch auf den Online-
Seiten des Lyzeums verbreitet.

Foto 26. Die Austellung Foto 27. Die Foto 28. Veröfenlichung
Austellung auf Facebook
Anhang:

Die anwesenden Schüler der Sekundarstufe drückten ihre Sichtweise

zum Thema der Forschung durch Rätsel und Zeichnungen aus, die
repräsentativen sind unten dargestellt.