Conceptul de asezare umana

Asezarea umana este una dintre cele mai importante entitati care domina teritoriul,fiind rezultatul istoric al
acestuia.
Este f controversata datorita conditiilor extreme de diferite in care apare si evolueaza,dar mai ales datorita marimii
tipului functional si modului in care se insereaza in teritorii.
Asezarea umana a ramas in continuare in ciuda dezbaterilor stiintifice o categorie relativ ambigura,in ciuda
caracterului sau vizibil.Ambiguitatea exista la nivelul a 2 paliere principale:
 Care tine de definitia in sine a asezarii umane
 Tine de pragurile care se stabilesc intre diversele tipuri de asezari umane.
In cel de al 2 lea caz intervin priblemele criteriilor care sunt luate in calcul,pt delimitarea acestot praguri,optiunile
fiind favorabile unor criteria cantitative sau unui mix de criteria care sa surprinda si aspect calitative.
Atunci cand se incearca definitia asezarii umane,evident ca se exploreaza conditiile minimale ale existentei
acestora.
Un asemea sit nu a fost ales in decursul istoriei dupa medtode sifisticate,prin simulari ale capacitatii de locuire,ci
pur si simplu prin posibilitatea de a oferi protective si resurse de existent.Evolutia ulterioara a confrimat sau infirmat
optiunea initiala a grupului uman respectiv.
Asezarile umane sunt rezultatul unui indelund si dynamic process de umanizare a spatiului geographic realizat de
comunitatile sociale prin multitudinea activitatilor care s au succesdat ori s au suprapus intr o anumita regiune
geografica.
Asezarile umane pot fi gandite din mai multe pct de vedere:

1. Ca rezlutat al unui process de aglomerare umana,este cea mai agreata.

2. Ca punct de gestionare si organizare teritoriala
3. Ca tipice concentrari de anumite activitati economice.

1. Ca rezlutat al unui process de aglomerare umana,este cea mai agreata- pt a oferii o baza de reala de a define
asezarile umane ca process de aglomerare sau concentrare. La conferinta de la Praga statisticienilor europeni din anul
1959 s a considerat ca aceasta se poate constitui intr un spatiu in care populatia traieste in gospodarii
invecinate,rezultand un grup in care fiecare casa se afla la o distant de max 200 m de cealalta si care cuprinde in total
cel putin 50 de locuinte.

In esenta aceasta definitie include ambele coordinate ale procesului de concentrare umana si anume spatiul construit
si populatia.
Obiectia la aceasta definitie poate consta in afara lipsei riguroase in determinarea acestor praguri,faptul ca in
tari cu densitate redusa a populatiei,o asezare ummana trebbuie sa cuprinda minim 3 gospodarii situate la distante
mai mici de 200 m ,dar fara a avea un ne min de locuitori (Senedca-Canada).Revederei mai recente ale documentelor
ONU si ale Eurostat (oficiul European pt statistica) arata ca localitatea sau aglomearea umana corespunde unui
nucleu de populare caracterizat printr o contuinutate a spatiului construit fara o rupere mai amre de 200 m.
Inexistenta unor precizari suplimentare lasa limitele destul de vagi si prin urmare fiecare poate sa adopte
precizii priprii in aceasta privinta.Procesele de aglomerare conduc atat la formarea asezarirol rurale cat si a celor
urbane intr o faza ulterioara. Putem discuta despre o evolutie de la nivelulul unui catun spre
sat,comuna,oras,metropola.

1
2. Ca punct de gestionare si organizare teritoriala -> asezarea umana poate fi interpretata si ca o necessitate a
administrarii si organizarii unui spatiu,existand cazuri cand acetea s au frmat pe marile proprietati in scopul apropierii
de exploratii agricole sau in apropierea unor resurse natural importante.
3. Ca tipice concentrari de anumite activitati economice – un alt pct de vedere interesant este cel care priveste
structura activitatilor principale.Multa vreme s a considerat ca sunt sinonime actiunile agricole cu rural pe de o
patte ,iar functiile industriale cu urbanul.
Evolutia ulterioara a confirmat ca aceste aspect nu unt functionabile.in rural exisand si alte activitati care le pot
definii,iar in urban,activitatile tertiare luand locul treptat celor industriae.

Structura asezarilor umane

Trei component raman cel putin deocamdata in structura asezarilor umane :
1. Intravilanul
2. Exttravilanul
3. Populatia
In literature romaneasca de specialitate multa vreme s a dicutat despre acea triada defnitorie aezarii
umane ,constitutia din vatra ,mosie si populatie.Daca in cazul populatiei nu exista nici o condtradictie,in cazul
celorlalte doua se impugn cateva observatii:
 Termenul de vatra ete inadecavt unei extrapolari la nivelul asezarii umane in general,chiar daca aceatsa are
profunde seminificatii pt spatiul rural romanesc.Acest termen este inadecvat din cel putin 2 motive:
1. Pe de o parte este impropriu de a discuta despre vatra in cazul unui spatiu construit de cativa metrii patrati
2. Pe de alta parte vatra in sensul ei intial se refera la nucleu asezarii.
In conditiile extinderii spatiului urban,al reconstructiei urbane ,chiar si pe siteul vechiului nucleu,utilizarea
termenului de vatra ramane neadecavat dpdv geographic.
 Termenul de mosie prorpie –termenul apartie etapei feudale si primei parti din eporca moderna utilizat tot mai
putin,chiar si in mediul rural.Paradoxal termenul este utilizat mai frecvent in anumite cercuri academic,oastrandu si
ensu initial.
Daca pt anumite zone rurale ale Terrei acest termen mai poate corespunde unei relatii teritoriale,in cadrul
oraselor utilizarea acestuia este total improprie ,intru cat un ora nu se mai bazeaza de multa vreme doar pe teritoriul
prorpiu ci pe p vasta arie de influenta si strategie.
Mai mult,marile orae ale lumii nu si axeaza dezvolatarea decat intr o proportie redusa pe zona directa de
influenta valorificand din timp atuurile care rezulta din relatiile financiar bancaare I de ervicii pe care le are cu alte
orae ale lumii situate la ditante bf mari.4

Intravilanul reprezinta teritoriul contruit si spatiile din cadrul acstuia si ofera populatueu locuri de
rezidenta si de munca.
Prin perimetrul sau da frma asezarii umane,iar prinstructura si activitatile sale configuratia si functiile asezarii umane.

Extravilanul-ofera in cele mai multe cazri resurse primare sau secundare pt intravilan,remarcandu se
inclusive spatiul de extindere fizica a constructiilor.

2
 In cazurile cele mai simpliste extravilanul este furnizor de produse si materii prime pt asezarea respectiva.

TIPURI DE ASEZARI UMANE :

Popularea a fost si va ramane un process continuu in timp si spatiu,asezarea umana cunoscand schimbari tot
mai rapide,adesea imprevizibile datorita procesulu de concentrare a populatiei si a evolutiei din 2 sectoare :
transportul si telecomunicatiile.
Explozia demografica si cea tehnologica sunt 2 factori cheiecare dinamizeaza si determina translatia unei
asezari dinspre rural spre urban.
Aceasta translatie este atat de imperceptibila uneori imcat pragul de trecere de la rural la urban este aproape
insesizabil.Daca urbanizarea este definita in principal printr un process de concentrare,modernizare actual mai ales in
domeniul infrastructurii fizice ,duce la un process de concentrarea activitatilor si a populatiei .
In ciuda acestei complexitati de situatii a varietatii formelor si a stadiilor in care se afla asezarile umane,totusi se
poate discuta de 2 categorii de asezari umane: rurale si urbane.

Asezarile rurale
Cuprind forme diferite remarcandu se catunul(grupare elementara de gospodarii) si satul-care este considerat in cele
mai multe cazuri si localitate.
 Localitatea-este un sat,catun sau oras recunoscut official in documentele statului respective.
In raport cu functiile intercomunale pe care le detin se pot deosebi sat-resedinta de comuna,sate cu functii
intercomunale,nefiind recunoscuta official.
 Asezarile urbane-depasesc cu mult sfera de cuprindere a ceea ce se numeste oras(statul acordat in mod official de
catre stat unei localitati).
Marimea oraselor este unul din criteriile de baza dupa care se clasifica acestea,dar exista si exceptii cinstituite de
capital si de metropole cu functiile economice superioare.
Intre cele 2 tipuri de asezari umane in unele tari pt anumita perioada de timp au fost introduce categorii de asezari
“ rurale-semiurbane” care erau considerate asezari rurale aproape intr o faza superioara de urbanizare.Acestea au fost
denumite asezari de tip urban,semiurban ,commune urbanelocalitati suburbane si au fost incluse in categoria
asezarilor urbane.

LIMITA SAT_ ORAS

Literatura mondiala darsi cea romaneasca este f bogata in ceea ce priveste abordarea ruralui si a urbanului.Cu toate
acestea nu exista definitii f clare ale celor2 notiuni ci din potriva.Spre exemplu Enciclopedia britanica defineste
ruralul “ca tot ceea ce nu este urban”.
Un exemplu similar este furnizat de un autor francez care spune ca “ in Franta sunt considerate ca rurale comunele
care nu apartin unitatilor urbane”.
Cel mai mare sat din lume este Haga.
In ciuda aropierii tot mai mare dintre sat si oras,cele 2 notiuni sunt private inca drept lumi total opuse.Astfel
pt rural se propun 3 caracteristici principale:
 Densistatea scauzta a populatiei care determina servicii collective subdezvoltate
 Dominant activitatilor agricole

3
  Cunoasterea reciproca a locuitorior

Pt oras se vehiculeaza urm 3 caracteristici:

 Concentrare de populatie rezdienta care lucreaza preponderant in sectorul secundar,tertiar.
 Concentrarea activitatilor de servicii pt populatie dar si pt industrie.

Unul dintre criteriile cele mai folosite pt distinctia dintre oras si sat este criteriul demographic.Cu toate ca si acetsa
ramane arbitrar este un criteriu care confera comparabilitate datelor fata de criteriul administrartiv.
In acest sens trebuie remarcat ca recomandarile ONU se pleaseaza pe un prag de minim de loc de 2000.Ca
urmare,cand depasesc aceasta cifra de 2000 loc sunt declarate orase.
Valorile acestui prag variaza f mult de la (200-5000) la nivel mondial,iar in Ro nu se numara printer criteriile de
baza.
In multe tari insa criteriul de baza ramane cel administrative,iar in altele alaturi de criteriul demographic se adauga
criteria legate de structura fortei de munca,de nivelul dotarii edilitare.de nivelul de viata sau PIB pe locuitor.
Asezarile umane pot fi grupate iintegrand si dimensiunea temporal in 3 categorii:
1. Asezarile umane locuite permanent –formeaza structura stabile a asezarilor peste 90% din asezarile de pe Glob.
2. Asezari umane temporal legate de valorificarea unor resurse- pana la epuizarea acestora sau de mari lucrari de
amenajare a teritoriului(baraje,magistrale de comunicatii,canale fluiatile) Unele dintre aceste asezari pot devein
permanente(numeroase centre urbane din Siberia,Canada ,N scandinaviei sau Austrailei)
3. Asezarile sezoniere care sunt reprez de concentrare de gpspodarii locuite numai o anumita perioada a
anului.Gospodarii situate in conditii greu accesibile(spatii monatne sau deluroase f inalte) fiind locuide pe per de
vara,in anotimpul rece pop retragandu se in asezarile permanente.

Asezarile urbane
Populatia recunoaste usor caracteristicile unui oras,dar este dificil s ail definim in termini precisi si comparabili la
nivel mondial.
In ciuda recunoasterii sale intuitive de catre majoritatea locuitorilor,orasul este greu de definit iar majoritatea
tratatelor de geo-urbana se opresc mai mult asupra procesului de urbanizare decat asupra definirii orasului.
Aceasta ezitare evident apare pe de o parte datorita dinamicii extraordinare a orasuluide la o etapa la alta,iar
pe de alta parte datorita deosebirilor existente de la o tara la alta sau chiar de la un continent la altul.
Orasul desemneaza un spatiu urban de extensiune limitata in raport cu spatiul rural care il inconjoara
detasandu se de acesta prin caracteristici demografice si morfologice prin functiile si rolul sau economic,social si
cultural.
Prin morfologie se deosebeste de sat datoritamodului de distributie a cartierelor,prin habitatul dens si extins
pe vertical,prin strazi largi,fata de drumurile din mediul rural; prin cladiri monumentale si prin existent unui spatiu
de tranzitie spre periferie.
Extinderea zonelor urbanizate,a suburbanizarii si a peri urbanizarii a modificat limitele dintre oras si sat.
DPDV demographic se distinge printr un anumit volul al pop.prin densitate superioara spatiului rural si printr o
particularitate redusa a pop in sectorul primar.
Prin traditie orasul presteaza servicii si functii specific pt o arie vasta din jurul sau in care isi manifesta si rolul
coordinator al vietii social-economice si culturale.

4
 DPDV social spre deosebire de sat,orasul are o comunitate cu problem specific uneori f complicate care tin
de segregarea etnica sau sociala,de poluarre,de nivelul de dotare edilitara,de modul cum sunt conectate orasele de
rang superior.
Prima definitie data orasului apartine lui Fr Ratzel care la sf sex XIX considera orasul ca fiin determinat de 3
criterii:
 O anumita forma de activitate profesionala
 O anumita concentrare a cladrilor
 Un nr minim de locuitori.

CRITERII DE INDIVIDUALIZARE A ORASULUI

Teoretic aceasta individualizare este simpla intrucat exista multi indicatori care ar permite stabilirea unor praguri de
la care asezarea rurala ar puutea trece in categoria urbanismului.

Printre acesti indicatori cei mai utilizati sunt :

 Marimea si densitatea populatiei
 Ponderea serviciilor sau profilului pop ocupate
Cu toate ca exista acesti indicatori diferentierea dintre urban si rural ramane de multe ori descriptive.
In nenumarate cazuri statutul de oras este unul administrative care se capata pe baza legii.In aceasta situatie selectia
localitatilor rurale capabile de a deveni orase este deseori abrbitrara la aprecierea decidentilor politici sau
legislative.
1. Primul criteriu: Criteriul demographic sau al minimului de populatie
In momentul in care un oras ating un minim de loc trece automat in categoria urbanului.Exista un ecart f variat al nr
minim de locuitori de la o tara la alta.De la 200 loc ( Norbegia Suedia si Danemarca ) la pana 50.000 Japonia.
ONU a stability acest prag de 2.000de loc dar el nu este respectat decat in anumite tari ( fRanta,
Israel,Germania,Portugalia,Argentina).In alte tari in afara de acestea criteria de minim de loc sunt introduce si alte
cerinte obligatorii precum :
-In india pe lanaga min de 5.000 de loc, densitatea trb sa fie de 392 loc/km2.
-in Panama trb sa existe pragul de 2000 loc,dar ponderea pop ocupate in agricultura sa fie sub 50%.

2. Criteriul administrativ- tine cont de hotarraile legislative sau executivului din fiecare tara privind trecerea unor
asezari rural in categoria oraselor (ex Romania,Marea Brit,Bulgaria,Noua Zeelanda).
In unele tari din America latina toate localitatile cu functie administrative devin automat orase.
3. Ponderea pop ocupate in agricultura- nu trb sa depaseasca o anumita valoare : 50% Ucraina ; 1/3 pop in Israel, 20%
Olanda; 15% Rusia.
4. Facilitatile si functiile urbane( Cehia)

Forme de concentrare urnama

Orasul a incetat sa mai fie o localitate izolata,ci una care intretine relatii de natura economica,demografica,sociala
sau culturala cu alte asezari urbane sau rurale.
Adesea se constutuie structure care poarta denumirea de sisteme de asezari :

5
1. Cea mai elementara forma de concetrare urbana o reprez orasul propriu zis
2. Aglomeratia urbana este caract oraselor mijlocii,mari si f mari constituindu se ca un anasamblu urban care a luat
nastere in urma dezab unor relatii complexe intre orasul respective si aria din jur.
Dezv orasului a dus la largirea ariilorsuburbane cu profl residential,industrial sau commercial,precum si la
aparitia unei noi categorii de localitati denumire orase satelit.
In jurul unui oras acolo unde activitatile sunt dictate de curentele acestuia se creeaza o zona de marime
variabila care impreuna cu orasul respective a fost denumita de geografii americani Standard metropolitan Area.Se
precizeaza ca aceasta entitate teritoriala trb sa aiba cel putin 100.000 locuitori din care peste 50% sa locuiasca in
orasul principal iar pop ocupata in agricultura sa fie de sub 35%.
3. Gruparea urbana reprez un sistem territorial format dintr un nr variabil de orase aparute independent,situate la o
relative apropiere unul fata de celalata.
4. Conurbatia constittuie o entitate teritoriala nascuta din accentuarea relatiilor dintre 2 sau mai multe centre urbane
situate in apropiere unele fata de celalate dar dezv independent.
O conurbatie apare in conditiile unei interferari a oraselor si a zonelor de influenta ale acestora dup ace
acestea au evoluat separate.Cele mai clare conurbatii sunt cele bipolar si exista si conurbatii cu caracater multipolar.
Conurbatiile au aparut in zone cu imp zacaminte minerale (Silezia Superioara,BAz Rhur,Dombas) sai on
zone cu un anumit specific industrial.
5. Interurbatia- existent in teritori de marimea unor orase este variabila.Acestea pot fi asezate la distante apropiate dar
care au functii diferite completandu se recirproc.In mod frecvent interurbatiile atunci cand leaga un oras mai vechi se
dezv un oras nou ca rezultat al activitatilor industriale.
6. Metropola-Este un oras cu peste 200mil loc,unii accepta si limita de 1 mil.Termenul de metropola dateaza din
perioada imperiilor colonial si se refera la tarile din care proveneau colonistii.In alte tari precum franta termenul de
metropola este utilizat pt orasele cu functii regionale care au rolul de a echilibra sistemul nat de asezari.

Megalopolis(02.04)

Procesul de urbanizare este un proces continuu care se reflecta intr o expansiune progresiva a oraselor in
teritoriu,generand forme superioare de concentrare urbana.Denumirle acestor forme sunt insa destul de diferite,si anume
de la superconurbatii sau regiuni urbane de dimensiuni exceptionale.Alti termini utilizati sunt : zona metropolitana
sau arii megalopolitane
Zonele metropolitan se dezvolta in jurul unor metropole sau al unor orase cu functii regionale distincte,cuprinzand
si spatiile rurale legate functional de acestea.
Procesul de metropolizare este unul dintre cele mai importante.In perioada contemporana si consta in diminuarea
decalajelor dintre metropole si spatiile adiacente.
Ariile megalopolitane,au dimensiuni mult mai mai mari decat o arie metropolitan si se refera la entitatile
teritoriale care au in componenta mai multi megapoli , respective mai multe metropole.Urmare a proceslor de
metropolizare,care isi au inceputurile in anii 1970 ai sec XX,la nivel planetar s au conturat structuri teritoriale de
dimensiuni gigantice,denumite megalopolisuri.
Termenul de megalopolis , a fost introdus in literatura de specialitate de catre Gottman in 1961 prin publicarea
unui studiu care viza sistemul urban din partea de NE a SUA.In viziunea lui,megalopolis= oras gigant cu peste 25 mil
locuitori in care densitatea populatiei trebuie sa depaseasca 250 loc/km patrat,iar populatia rurala sa fie sub 20 %.

6
 Alti autori coboara limita inferioara a populatiei la 10 sau 20 mil locuitori,incercand in acelas timp sa introduca in
literature de specialitate si termenul de pre-megalopolis cu o populatie intre 3 si 10 mil locuitori.
Megalopolisul este o super conurbatie cu o densitate compcta dupa unii autori sau cu multe spatii interstitial
avand alta destinatie decat spatial construit,dupa alti autori.
In geografia urbana,megalopolisul este considerat o mare arie urbanizata,cu o densitate ridicata a centrlor urbanecu
functii si caracterisici de importanta exceptionala.
Geneza marilor concentari urbane : majoritatea acestori megalopolisuri se afla in zone litorale,acesta fiind
considerat spatial cel propice pentru dezvoltarea unor megapoli.
1.NE SUA-Megalopolis Boshua -> are o lungime de peste 1.000 km,intre Boston si Washington si concentreaza
mai multe orase regionale,intre care se intercaleaza orase mici si mijlocii.S a dezvoltat datorita apropierii muntilor
Apalachi cu resurse minerale si energetic,datorita legaturilor facile cu continental European,conditiilor favorabile
amenajarilor portuare,substratului litologic foarte rezistent si lipsei seismelor.
Aici s au stabilit primele grupuri de migrant europeni si tot aici a plecat expansiunea spre coasta de
Vest.Populatia acestui megalopolis este de peste 40.000 loc, stilul architectural al oraselor milionare este caracterizat de
prezenta zgarie-norilor.Spatiul acestui megalopolis este complet urbanizat,trecerea de la un oras la altul este marcata doar
de indicatoare.
2.Sen-Sen(San Francisco-San Diago)-> are un grad de crestere evoluat datorita prezentei pe coasta de Vest,
3.Megalopolisul Japonez-> se mai numeste si Dorsala Jponeza Tokaido.Este cel mai populat megalopolis,avand
peste 65 mil/locuitori,ceea ce reprezinta aproximativ jumatate din populatia japoniei.Este format in lungul tarmului Oc
Pacific si al Marii interioare,cuprinzand printer altele aglomeratiile Tokio si Nagoia
Desi este mai populat decat megalopolisul American,nu este un spatiu complet urbanizat,avand intre marie
orase arii montane,orasele fiind situate in campii litorale inguste.Specific acestui megalopolis este organizarea sa in
functie de principalele axe feroviare si de asemenea rata ridicata a navetismuli.
4.Megalopolisul Brazilian(intre Rio de Janeiro si Sao Paolo) factorii determinant fiind pozitia litorala,care a
condus la schimburi comerciale foarte intense cu continental European,resursele minerale aflate in apropiere si care erau
exportate cu ajutorul acestor mega porturi si de asemenea,cultura cafelei care au propulsat dezvoltarea orasului Sao
Paolo.
5.In Europa se contureaza o singura zona care ar putea evolua catre un megalopolis: Conurbatia Rhur din
Germania,care tinde sa fuzioneze cu marile orase ale Olandei si Belgiei ( Ramshtad Holand).

Planul orasului
In desf lor spatial orasele se intend intr o mare vecintatae de forme dictate atat de cadrul natural cat si de conditiile
sociale istorice care le au marcat evolutia.
Planul ruban este reprezentarea pe suprf plana,la o scara f mare a principaleleor elemente ce caract un
oras( reteau de strazi,principalele edificii).Este ordonat in jurul unui pct central care poate fi o piata,o catedrala, o
resedinta.Elemntul de baza in planul unui oras este reteaua de strazi principale.
Forma pe care o poate imbraca aceasta retea poarta denumirea de morfo structura urbana.Astfel ,in functie
de reteaua de strazi principalemdar si de modul de desfasurare a spatiului construuit exista mai multe tipuri de
planuri urbane :

7
 1.plan radiar concentric
2. Rectangular
3. In forma de stea
4. Liniar
5. Radiar palmat
6. Suplu
7. Dezordonat/haotic.
1.Planul radiar concentric- presupune dispunerea orasului in jurul centrului sub forma unei aureole
concentric.Arterele principale intretatie strazile principale.In cazul acestui plan exista un nucleu central spre care duc
retelele de cai de comunicatie.
Avantajele planului radiar concentric:
- Permite patrunderea usoara pana in central orasului
- Permite extinderi inelare ale orasului
- Asigura kegaturi intre artere
- Poate distribui traficul greu si d transit pe arterele de rocada
Dezavantaje:
-circulatia este incetinit
-in intersectii vizibilitate este redusa.
EXEMPLE : Milano ; Koln; Bordeaux.Dezvoltarea ascetor planuri are loc in areale lipsite de obstacole majore de
relief.

2.Planul rectangular- consta in dispunerea strazilor si a planurilor in unghiuri drepte.Reprezenita o forma

simpla de trasare a intravilanului usor de divizat si parcelat.Acest tip de plan dateaza din perioada antica si a fost
adoptat de romani,care trasau reteaua de drumuri tinand cont de punctele cardinale.
Avantaje :
-schitarea simpla
-o usoara dezv a oraselor
-proiectarea simla a retelelor de transport
Dezavantaje:
-circulatie ingreunata
-vizibilitate redusa intersectii
EXEMPLE: Ney York-Manhattan, San Francisco, Droberta Turnu Severin,Cluj Napoca.
Planul radiar se regaeste in majoritatea oraselor americane modern dar si iin cale australiene sau in Japonia.

3.Planul in forma de stea : orasele care provin din astfel de planuri provin din cetati medieval situate de
obiecei in zone mai inalte sau mai putin accesibile.Acest model a aparut in sex XV in Italia;fortaretele din per
medieval li s au adaugat bastioane triunghiulare cu rol de aparare.
O varietate o reprez planurile VAOBANI.Exemplul tipic din Romania este cetatea alba iulia ,central
acesteia poate fi radiar concentretic sau rectangular.

8
 4.Planul liniar- este dezv de a lungul unui rau,a unui estuar,in lungul tarmuluui,in lungul unei cai de
comunicatii si este f raspandit mai ales in cazul oraselor mici.
Avantaj:
-ordine teritoriala perfecta
Dezav:
-distanta mare intre punctele extreme ale orasului.
EX: Frankfurt,Marsilia,Madrid,Campul lung Moldovenesc, Petrosani.

5.Radiar palmat-este dezv in amenarea parcelelor publice din Bazinul Ruhr in perioada 1900-1930.Acest
plan preconiza dezv radiara a oraselor cu intercalare de spatii verzi. EX: Copenhaga.

6.Planul Suplu- rezulta din imbinarea mai multor elemente geometrice.Conceeput in sec XX si caract
oraselor Cambera(asutralia) si oraselor din Brazilia.
7.Planul Haotic- este rezultatul unei evolutii spontane si caract oraselor musulmane din asia SV,Africa de N
dar si orase care s au aflat sub influenta araba: Sevilla,Cordoba si Toledo.EX: Instanbul