Avalansele

Gestiunea riscurilor climatice si hidrologice

Nume: Balaban Andrei Alexandru Profesor coordonator: Dr. Lect. Constantin Dana
Grupa: 201 Dr. Tiscovschi Adrian
Anul: II
Specializarea: Geografie

Bucuresti, 2017
 Cuprins
1. Definirea riscului climatic
2. Geneza
3. Localizare geografica
4. Monitorizare si supraveghere
5. Combaterea efectelor negative
6. Studiu de caz
7. Concluzii
8. Bibliogafie
 Definirea riscului climatic

Avalansele reprezinta in general mase de zapada care se deplaseaza

gravitational prin alunecare, cu viteze foarte mari cuprinse intre 50-200
km/h pe vaile si pe versantii cu pante accentuate cu un unghi de inclinare
mai mare de 25-30 grade, ce antreneaza in drumul ei bolovani, pietre mari,
arbori sau alte obiecte ce stau in cale.

Fig.1 Avalansa
(https://giphy.com/gifs/avalanche-HtHQEafAxGP4Y)
 Geneza si modul de formare
Avalansele se pot forma din mai multe cause.
1. Cauze Climatice (rolul cel important). Depind de formarea masei de zapada si
transformarea caracteristicilor ei fizice din care rezulta rupturii si declansarea
avalansei.
- temperatura solului mai ridicata, care topeste zapada si creeaza spatii goale, iar
aceasta se desprinde, pornind avalansa.
- Alternanta temperaturilor negative cu cele pozitive ce topesc zapada si duc la
tasarea si ruperea ei sub influenta greutatii.
2. Cauze Geomorfologice. Reprezinta caracteristicile locare ale reliefului, unghiul
de panta, lungimea versantului, prezenta sau absenta padurilor.
3. Cauze geofizice. Sunt intalnite mai putin deoarece nu sunt asa de frecvente:
cutremure.
4. Cauze antropice. Activitatile umane din zona subalpina sau taierea padurii de pe
versanti in zona montana.
5. Cauze indiferente. Aici incadram orice zgomot provocat de rostogolirea unei
pietre, trecerea turistilor, stratele turistilor, vibratiile aerului.
 Tipuri de avalansa

Fig.2 Clasificarea avalanselor (dupa Societe OFEEP, 1997, cf.Voiculescu,2002)

Fig.3 Schema dezvoltarii unei avalanse pudroase
 Localizare
In zonele muntoase.

La nivelul Romaniei,
avalansele sunt intalnite
cel mai des in zona
Muntilor Fagarasi (Lacul
Balea) si Bucegi.

Fig.4 Localizare la nivelul tarii

 Monitorizare si supraveghere
Asupra acestor fenomene naturalese intreprind observatii
metodice inca din anul 1870 (in Alpii Elvetiei). In secolul al XX-lea au
fost create chiar institute pentru cercetarea avalanselor in S.U.A,
Japonia, Rusia.
(Ciulache S., 1995)
 Combaterea efectelor
negative
Masuri temporare de protectie :
-reglementari (interdictii de acces si circulatie, evacuare cand
exista risc iminent).
- declansari artificiale a avalanselor, cu metode specializate,
de obicei cu mijloace explozive (tir de artilerie militara sau cu
lansatoare speciale, lansare de explozibil din helicopter, din
teleferice speciale sau cu saniute speciale etc.)
Masurile de protectie pe termen lung urmaresc
impiedicarea formarii avalanselor prin impaduriri si
constructii de lucrari speciale.
Fig.4 Metoda temporara de prevenire a avalanselor
(https://en.wikipedia.org/wiki/Snow_shed#/media/File:SilvrettaNova_11.jpg)
 Studiu de caz
In masivele Fagaras, Bucegi si Piatra Craiului se
creaza anual depozite mari de zapada, astfel incat, din cauza
incalzirii vremii primavara, riscul producerii de avalanse este
maxim.
Un eveniment mai dur a avut loc pe 22 Aprilie 2017,
cand doi copii despre care autoritatile au anuntat, sambata, ca
si-au pierdut viata in avalansa din Retezat erau alpinisti
profesionisti celebri, cu numeroase recorduri europene si
mondiale la activ.
 Concluzii personale
Consider ca avalansele reprezinta un factor de risc important,
mai ales in sezonul de iarna si care nu poate fi eliminat
permanent, ci doar temporar prin diferite metode, iar cei mai
expusi la aceste evenimente ce au loc la nivel global in zonele
muntoase, sunt turistii si alpinistii profesionisti, iar solutii de
reducere cat se poate de mult a acestor evenimente este
necesara deoarece sunt imprevizibile si necontrolabile.
 Bibliografie
Bogdan O., Niculescu E., Riscurile climatice din Romania, Bucuresti, 1999
Ciulache S., Ionac N., Fenomene geografice de risc, editura Universitatii
Bucuresti, 1995
Grecu Florina,2004, Hazarde si riscuri natural, editura Universitara Bucuresti
http://www.ziare.com/stiri/avalansa/avalansa-in-retezat-filmul-tragediei-
reconstituit-cu-martori-cel-mai-dramatic-a-fost-sa-si-abandoneze-copiii-morti-
video-1462861 - 14.11.2017 17:15
http://www.ziare.com/stiri/avalansa/vanitatea-poate-duce-la-moarte-un-om-de-
munte-intelege-natura-si-nu-se-ia-la-lupta-cu-ea-interviu-cu-un-psiholog-
alpinist-despre-tragedia-din-retezat-1463202 - 14.11.2017 17:20
VA MULTUMESC!!!