MINISTERUL EDUCAŢIEI, TINERETULUI ŞI SPORTULUI AL

REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA BIOLOGIE ŞI PEDOLOGIE

CATEDRA ŞTIINŢE ALE SOLULUI, GEOLOGIE ŞI GEOGRAFIE

UNELE FENOMENE METEOROLOGICE DE RISC ÎN PERIOADA

CALDĂ A ANULUI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

TEZĂ DE LICENŢĂ

Conducător ştiinţific:
Mihail Coşcodan, dr. în ştiinţe geografice

CHIŞINĂU – 2009

1
 Cuprins:

INTRODUCERE ............................................................................................... 3
CAPITOLUL 1. Materiale iniţiale şi terminologia .........................................6
1.1. Materiale iniţiale..........................................................................................6
1.2. Terminologia şi clasificarea riscurilor meteorologice .................................6
CAPITOLUL 2. Ploile torențiale abundente ...................................................9
2.1. Parametrii caracteristici ploilor torențiale .................................................9
2.2. Formarea precipitațiilor sub influiența proceselor sinoptice (dupa P.
V. Sineavschi) pe teritoriul Republicii Moldova.................................................11
2.3. Vulnerabilitatea teritoriului față de ploile torențiale.................................12
2.4. Măsuri de prevenire și protecție………………………………………....15
2.5. Studiu de caz…………………………..…………………………………16
CAPITOLUL 3. Evaluarea grindinei pe teritoriul Republicii Moldova....20
3.1. Cauzele genetice de formare a grindinii....................................................20
3.2. Parametrii caracteristici grindinii..............................................................23
3.3.Vulnerabilitatea teritoriului faţă de grindină..............................................28
3.4. Măsuri de prevenire și protecție…………………………………………29
3.5. Studiu de caz..............................................................................................31
CAPITOLUL 4. Fenomenele de uscăciune, secetă şi suhovei.......................36
4.1.Evaluarea complexă a fenomenelor de uscăciune şi secetă........................36
4.2. Vulnerabilitatea teritoriului faţă de uscăciune şi secetă…............……….38
4.3. Evaluarea complexă a fenomenelui de suhovei…………………………..39
4.4. Aspectele de risc ale fenomenelor de secetă şi suhovei ............................42
4.5. Măsuri de atenuare şi de combatere a secetelor şi suhoveiurilor...............46
4.6. Studiu de caz...............................................................................................47
CONCLUZII......................................................................................................50
REZUMAT.........................................................................................................52
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………...53
ANEXA………………………………………………………………………...55

2
 Introducere

Actualitatea lucrării. Din toţi factorii de mediu, climei ii revine rolul cel
mai important. Ea constituie principalul agent energetic modificator al scoarţei
terestre, determinînd dinamica reliefului si evoluţia landşafturilor geografice,
repartiţia pe Terra a lumii vegetale şi animale, precum şi a aşezarilor umane.
Clima este principala sursa de energie indispensabiă vieţii, iar in ultimul timp şi
o sursă de energie regenerabilă (solară, eoliană, termală etc.). In toate modurile
ei de manifestare însă clima nu este doar o sursă de energii vitale, ci şi un factor
de risc enorm care condiţionează apariţia altor energii, deseori destructive,
provocind enorme pagube materiale şi numeroase pierderi umane.
Atmosfera este una dintre componenetele de bază ale mediului
înconjurător. Însuşirile fizice ale atmosferei (temperatura, presiunea, densitatea
etc.), pe de o parte, şi procesele care au loc în cuprinsul ei, pe de alta, prezintă
variaţii temporale şi teritoriale, la originea cărora se află schimbările periodice şi
neperiodice pe care le înregistrează factorii radiativi, fizico-geografici şi
dinamici ce generează clima oricărei regiuni de pe Pământ şi a planetei în
ansamblul ei. Cum bine se înţelege, riscurile meteorologice se integrează
riscurilor naturale. Adăugate la acestea din urmă, considerate şi fenomene
naturale extreme (cutremure de pământ, inundaţii catastrofale, deplasări masive
de teren, etc), se constată faptul că în istoria dezvoltării societăţii umane, pe
măsură ce gradul de civilizaţie şi economia s-au dezvoltat, a crescut gradul de
vulnerabilitate a populaţiei la diferite riscuri, concomitent cu creşterea frecvenţei
acestora şi în consecinţă, pierderile materiale şi numărul victimelor umane
datorate acestor fenomene au cunoscut un ritm ascendent, devenind
considerabile. Aceasta, din două motive: pe de o parte, prin faptul că la
declanşarea unor fenomene naturale extreme participă şi impactul antropic
asupra mediului, iar pe de alta, prin faptul că însăşi dezvoltarea economică
mondială accelerată din ultimele decenii a atras după sine riscurile faţă de
propriile sale tehnologii.
Caracteristicile climei joacă un rol extrem de important în viaţa şi
activitatea societăţii omeneşti. Acest rol are o faţă şi un revers, căci clima
reprezintă în acelaşi timp, o resursă şi un risc.
Clima influenţează în bună măsură exploatarea şi utilizarea altor resurse.
Astfel, petrolul şi gazele naturale servesc, între altele, pentru protecţia împotriva
frigului şi căldurii; o mare parte a energiei electrice consumate în industrie
provine din resursele hidraulice care depind de climă; apa utilizată în tratarea
materiilor prime (22 m³ de apă pentru rafinarea unui m³ de petrol, 3 000 m³ de
apă pentru producerea unui m³ de cauciuc sintetic) depinde la rândul ei de climă
etc.
La etapa actuală problema fenomenelor naturale de risc, inclusiv şi cele
climaterice, sunt de importanţă majoră, fapt confirmat şi de hotărârea O.N.U.

3
care a stabilit că perioada 1991-2000 este perioada „Deceniului de acţiuni
privind atenuarea consecinţelor catastrofelor naturale”.
Pe teritoriul R. Moldova unde peisajele naturale sunt extrem de valorificate,
iar agricultura, ca ramură strategică a economiei naţionale, este foarte
vulnerabilă, către schimbările de climă, cunoaşterea variabilităţii acestor factori
de risc prezintă un interes deosebit.
Sporirea intensităţii şi frecvenţei fenomenelor meteorologice nefavorabile
din ultimele decenii, necesită estimarea duratei, probabilităţii şi a arealului de
manifestare a acestora la nivel regional.
Scopul lucrării: – Scopul principal al studiului constă în evidenţierea
variabilităţii spaţio-temporale a fenomenelor meteorologice de risc luate în
studiu, a tendinţei de modificare a acestora, a evidenţierii frecvenţei şi estimarea
vulnerabilităţii teritoriului faţă de acestea.
Ţinînd cont de caracterul agrar al economiei Republicii Moldova, am cosiderat
util de a face un studiu asupra: Fenomenelor şi proceselor climatice de risc din
perioada caldă a anului, deoarece în toate modurile ei de manifestare, clima nu
este numai o sursă declanşatoare de energii vitale, sub diferite forme ci şi un
factor de risc care incubă şi alte energii, uneori cu efect catastrofal, ce crează
dezordine în sistemele geografice, mergînd pînă ditrugerea lor totală, provocînd
imense pagube materiale şi victime omeneşti.
În lucrarea dată au fost abordate acele riscuri climatice specifice
climatului Republicii Moldova, cu diferite influenţe care au fost clasificate după
sezon şi tipuri genetice creînd imaginea de ansamblu a acestor fenome, pentru
fiecare pas în parte, pe care îl parcurge.
Tema tratată nu este extransivă. Se dovedeşte, pe de o parte, o
informare ştiinţifică adecvată asupra celor mai periculoase fenomene climatice
de risc, ca geneză, mod de manifestare şi consecinţe, în scopul cunoaşterii
potenţialităţii lor distructive, a prevederii, prognozării, preîntîmpinării şi
diminuării consecinţelor lor, iar pe de alta o încercare de abatere metodologică a
unor astfel de fenomene.
Întrucît orice fenomen climatic de risc, prin modul de manifestare,
reprezintă o abatere de la media multianuală, se înţele că, de mărimea acestei
abateri depind cosecinţele lui. Ca urmare studiul acestor fenomene începe cu
abaterea caracteristicilor medii ale fiecăruia în parte, apoi se dezvoltă
problematica abaterii lor de la normă, care diferă după modurile de manifestare
şi se închee cu particularizarea lor, prin studiile lor de caz.
Scopul acestei lucrări a fost de aborda conceptul cu privire la
terminologia utilizată în literatura de specialitate, tratarea fenomenelor climatice
de risc pe sezonul cald şi prezentarea studiilor de caz a diferitor situaţii din
perioada 2000 – 2007, deasemenea unele metode de combatere şi diminuare a
efectelor negative produse, ca şi unele recomandări practice.

4
 Deoarece riscurile climatice sunt fenomene ce apar nu spontan, dar într-un
timp îdelungat am recurs îndeosebi la analiza şi sinteza datelor, de aceea aduc
mulţumiri:
 Serviciuliu de Stat Hidrometeo inclusiv – fondului de arhivă, - bibliotecii;
 Institutului Naţional de Ecologie;
 Departamentului Situaţii Excepţionale.
Practica demonstrează, că anomaliile climatice totdeauna sunt însoţite de
pierderi economice evidente, care în prezent au tendinţa de creştere, complicând
interacţiunea dintre climă şi activitatea practică a omului. În domeniul
agriculturii, chiar şi dacă aplicăm tehnologii avansate, variaţiile elementelor
meteorologice reprezintă principalul factor distructiv. Cunoscând evaluarea
cantitativă a riscurilor meteorologice consumatorii de informaţie vor putea
determina strategia şi tactica acţiunilor sale. Aceasta va putea contribui la
aprobarea unor decizii economice optime la diferite nivele.
Indicii climatici obţinuţi asupra riscurilor meteorologice mai pot fi
utilizaţi în evaluarea condiţiilor agroclimatice de creştere şi dezvoltare pentru un
şir întreg de culturi agricole.
Astfel importanţa studierii fenomenelor meteorologice de risc din
perioada calda in cadrul Rebublicii Moldova este dovedită prin prezentarea
evidenţei situaţiilor excepţionale care au fost provocate de fenomene
hidrometeorologice nefavorabile si observate în anul 2006. (v. Anexa 3).

Structura şi volumul lucrării. Teza de licenţă include întroducere, 4

capitole, concluzii, bibliografie, anexe. Lucrarea cuprinde 26 de figuri, 6 tabele
precum şi 3 anexe. Bibliografia cuprinde 26 de lucrări . Volumul total al
lucrării este de 62 pagini.

5
 CAPITOLUL 1. Materiale iniţiale şi terminologia
1.1. Materiale iniţiale
În studierea riscurilor atmosferice care se manifestă pe teritoriul
Republicii Moldova, la prima etapă de lucru s-a alcătuit baza informaţională,
oferită de fondul de arhivă a Serviciului Hidrometeorologic de Stat.
Pentru explicarea condiţiilor de geneză a unor riscuri s-a recurs la utilizarea
hărţilor sinoptice, urmărindu-se traiectoriile diferitor centre barice, analizându-
se starea vremii atât la suprafaţa terestră, cât şi în altitudine. Alături de aceste
materiale s-au utilizat diverse monografii, articole, rezumate, broşuri,
Din punct de vedere metodologic, doresc să menţionez că un asemenea
studiu trebuie să înceapă cu observaţia meteorologică (ceea ce de fapt se
realizează în reţeaua naţională de staţii meteorologice)
Pentru explicarea condiţiilor de geneză a unor riscuri s-a recurs la utilizarea
hărţilor sinoptice, urmărindu-se traiectoriile diferitor centre barice, analizându-
se starea vremii, atât la suprafaţa terestră, cât şi în altitudine.

1.2. Terminologia şi clasificarea riscurilor meteorologice

Terminologia utilizată pentru definirea fenomenelor naturale care provoacă
pagube însemnate societăţii omeneşti a fost şi rămâne în continuare una destul
de controversată. Cei mai mulţi cercetători în domeniu acceptă termeni ca:
hazard, risc, record, calamitate, dezastru, catastrofă, cataclism, etc. Deşi există
un dicţionar cu definirea acestor termeni editat de Secretariatul Deceniului
Internaţional pentru Diminuarea Pagubelor Determinate de Dezastre Naturale
(IDNDR- International Decade for Natural Disaster Release), există o
multitudine de definiţii ai acestor termeni care circulă în literatura de
specialitate. Astfel, pentru termenul “hazard”, utilizat mai ales în literatura
anglo-saxonă, „reprezintă un fenomen aleator, de mare anvergură, imprevizibil,
o nedeterminare în timp şi spaţiu, un salt calitativ, o treaptă sau un prag în
evoluţia sistemului care descarcă energii imense şi determină dezordine,
dezechilibru pe scara de evoluţie firească a mediului, în drumul său spre o nouă
stare de echilibru.” In literatura franceza se foloseste si notiunea de fenomen
natural de risc, adica un fenomen purtator de riscde consecinte grave asupra
mediului si societatii, iar pentru usurinta in exprimare s-a propus notiunea de
riscuri naturale.
„Catastrofă” reprezintă, conform Dicţionarului Explicativ al Limbii
Române [2], un eveniment tragic, de mari proporţii, cu urmări dezastruoase; este
sinonim cu „dezastru”, „nenorocire”, „calamitate”, „tragedie”.
Cel mai bine tipul de fenomene la care se face referire în lucrarea de
faţă.este totusi Fenomene atmosferice de risc in perioada calda a anului.
Pentru riscurile meteorologice s-au elaborat, în timp, numeroase clasificări.
Acestea au la bază, de cele mai multe ori, un singur criteriu de clasificare.
Clasificările riscurilor meteorologice se pot împărţi în patru categorii:

6
 • clasificări ce au la bază criterii spaţiale:

- criteriul mărimii arealului afectat;

- criteriul zonelor de climă în care se produc;

• clasificări ce au la bază criterii temporale:

- criteriul vitezei de declanşare şi evoluţie;
- criteriul perioadei din an în care se produc;
- criteriul duratei de desfăşurare a riscului;

• clasificări care au la bază criteriul genetic al riscurilor;

• clasificări care au la bază criteriul pagubelor produse de fenomen:

- criteriile Sheehan şi Hewit;

- criteriul Swiss Re;
- criteriul Gaus.

Pe lângă aceste clasificări unicriteriale, există şi clasificări multicriteriale.

De exemplu combinaţia criteriului vitezei de declanşare şi de evoluţie a
riscurilor climatice de risc cu criteriul mărimii arealului afectat de acestea.
Una din cele mai cunoscute clasificări complexe are la bază 9 criterii şi a
fost elaborată de Bryant. Ea reprezintă totodată şi o ierarhizare a celor mai
importante 31 de fenomene naturale de risc [5].
Ierarhizarea s-a făcut prin acordarea de note pentru fiecare fenomen natural
de risc, de la 1 la 5, în care 1 reprezintă situaţia cea mai severă, iar 5 reprezintă
situaţia cea mai puţin severă. Aceste note au fost acordate pentru fiecare din cele
9 criterii alese, iar numărul de ierarhie s-a obţinut prin ordonarea crescătoare a
valorilor rezultate în urma medierii celor 9 note. Astfel, pe locul I se află
secetele, cu nota finală 1,56, iar pe locul 31 se află căderile de roci, cu nota 4,56
(Anexa 1). Criteriile alese au fost: gradul de severitate al fenomenului, durata,
suprafaţa totală afectată, totalul pierderilor de vieţi omeneşti, totalul pierderilor
economice, efectul social, impactul pe termen lung, viteza de declanşare,
apariţia fenomenelor asociate.
Astfel, gradul de severitate al fenomenului se referă la intensitatea pe care
o poate atinge atât fenomenul în sine, cât şi întreg complexul de fenomene
asociate.
Durata evenimentului se cuantifică ţinând cont de perioada de timp cât
durează fenomenul.
Suprafaţa totală afectată variază şi ea de la câţiva metri pătraţi ( descărcări
electrice) până la mii sau chiar câteva milioane de kilometri pătraţi (ciclonii
tropicali, respectiv secetele).

7
 Totalul pierderilor de vieţi omeneşti cuprinde numărul total al morţilor
(victime al căror cadavru a fost găsit) şi al dispăruţilor ( victime al căror cadavru
nu a fost găsit).
Totalul pierderilor economice reprezintă suma la care sunt evaluate toate
pierderile materiale suferite de populaţia unei regiuni afectate de un fenomen
natural de risc.
Efectul social este unul dintre parametrii cel mai greu de cuantificat,
întrucât acesta se referă printre altele, la scăderea, de cele mai multe ori bruscă,
a nivelului de trai, pentru intervalul de timp, cât se desfăşoară sau cel imediat
următor după producerea fenomenului ca urmare a pagubelor materiale produse.
Impactul pe termen lung reprezintă timpul de reîntoarcere a sistemului
afectat de un fenomen natural de risc la o stare cât mai apropiată de starea
iniţială, de dinaintea producerii acestuia. Astfel, acest timp poate varia de la
câteva ore sau zile (ploi torenţiale), până la câţiva ani sau chiar zeci de ani
(secete intense şi prelungite).
Viteza de declanşare a fenomenului reprezintă timpul de începere a
fenomenului, dar, totodată termenul se referă şi la perioada de anticipare (de
prognoză) a fenomenului respectiv. Cu cât un fenomen se declanşează mai
rapid, cu atât el este mai periculos, întrucât măsurile de prevenire a lui sunt
minime.
Apariţia fenomenelor asociate cuantifică numărul de fenomene de risc ce
apar asociate unui fenomen natural de risc principal. De exemplu, în cazul
ciclonilor tropicali, pe lângă scăderea importantă a presiunii atmosferice, apar
intensificări mari ale vitezei vântului, descărcări electrice, cantităţi mari de
precipitaţii, grindină. În această situaţie se va acorda nota minimă (1), în timp
ce, în cazul tornadelor sau al viscolelor, când fenomenele asociate sunt puţine
sau lipsesc, nota acordată va fi 5.

8
 CAPITOLUL 2. Ploile torențiale abundente
2.1. Parametrii caracteristici ploilor torențiale
Încalzirea inegală a suprfeței terestre și dinamica foarte activă a aerului
umed tropical deasupra teritoriului Moldovei în perioada caldă anului fac, ca, îin
acest timp din an, ploile să capete adesea caracter torențial, devenind un risc
climaticpentru mediul înconjurător și pentru economia natională. Ploile
torențiale se caracterizează prin cantitatea mare de apă cazută într-un timp foarte
scurt, fapt care implică o intensitate mare și, eventual, consecințe grave prin
spălarea solului de substantele nutritive, ca și prin procese accelerate de
eroziune, adesea determinînd o gama largă de procese de versant, distrugînd
pașunile și culturile agricole

Fig. 1. Eroziunea cîmpurilor ca consecinţă a averselor puternice.

Aversele de ploaie sint intotdeauna însoțite aproape întotdeauna de descărcări

electrice, iar uneori și de vijelii și căderi de grindină.
Paramterii caracteristiciploilor torențiale care cad pe teritoriul Moldovei
(intensitate, durată, cantitate)variaza teritorial in functie de altitudine, formă de
relief, ca și de alte condiții locale și de timp. Intensitatea ploilor torențiale
reprezintă caracteristica principală a acestora, determinînd volumul scurgrii de
viitură. Intensitatea medie a ploilor torențialescade treptat odată cu altitudinea,
deoarece la înaltime umiditatea aerului este mai mare. Cît privește durata ploilor
9
torețiale s-a constatat un raport invers între intensitate și durata aversei. Cu cît
intensitatea este mai mare, cu atît durata este mai mică și inver. Efectul
distrugător al ploilor torențiale abundente se datorează duratei, intensității și
canitații de apă căzute, dar acest efect este amplificat de numeroase alte
caracteristici ale suprafetei active cum sînt : unghiul pantei, substratul litologic,
lipsa vegetației, momentul din an cîind se produce aversa etc.
În baza cercetărilor efectuate de specialiștii Serviciului Hidrometeorologic de
Stat, s-a stabilit ca pe teritoriul republicii predomină intensitatea maximă a
ploilor torențiale, egale cu 0,5 – 1,9mm/min., și doar în cazuri exceptionale mai
mult de 5 mm/min.
Durata medie a ploilor torențiale în Moldova este de 1,5 ore. Ploile torențiale
de origine frontală au durata cea mai mare ( peste 4 ore), însă o intensitate net
minoră, sub cea de 0,20 mm/min. În baza acestei legitați intensitatea de 0,1
mm/min este admisă de către specialiști drept limită naturală pentru ploile
torențiale.
Pe masură ce intensiatea crește, durata scade astfel ca ploile cu intensitate
sub 1 mm/min. au durate de circa 60 minute, iar cele între 1 si 2mm/min., de
circa 30 minute ș.a.m.d. Intensitatea unei ploi torențiale în raport cu valoarea
medie pe suprafata bazinului de acumulare depașește de 10 ori intensitatea
ploilor de lunga durată.
În timpul unei ploi torențiale, cantitatea de apă cazută este direct
proporțională cu intensitatea și durata ploii și dependenta de condițiile ei
genetice.
Astfel, cele mai mari cantitati de apă înregistrate in timpul unor averse, de
peste 50 mm, au avut durata de pîna la 60 min.
Atît in timpul anului, cît și de la o luna la alta ploile torențiale nu se produc
cu regularitate. Ele cunosc o mare variabilitate neperiodică, dependentă de
caracteristicile circulației generale a atmosferei deasupra teritoriului țării, ca și
caracteristicile suprfetei active.
În rezultatul analizei ploilor torenţiale de la 19 staţii meteorologice şi 65 de
posturi pentru perioada anilor 1966-2004, devizată în două subperioade,
colaboratorii Serviciului Hidrometeorologic de Stat au evidenţiat anumite
legităţi privind creşterea frecvenţei ploilor torenţiale abundente în anii 1991-
2004, (tab.1.) şi anume:
1. În subperioada a doua (1991-2004) frecvenţa anuală a ploilor
torenţiale abundente a alcătuit 10,4 cazuri faţă de 8,5 cazuri în prima
subperioadă (1966-1990).
2. S-a schimbat caracterul repartizării în timp a ploilor torenţiale
abundente. Dacă în prima subperioadă numărul maximal de ploi torenţile
abundente revenea lunii iunie (38,5 %), apoi în a doua subperioadă numărul lor
s-a redus cu mult (16,6 %), în schimb a crescut numărul ploilor torenţiale
abundente în luna iulie – de la 22,4 % la 37,2 %. Aceeaşi tendinţă s-a constatat
şi pentru luna august.

10
 Tabelul 1

perioada aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie total anual
1966- 1 caz 23 79 46 35 18 3 205 8,5

1990(24) 0,5% 11,2 38,5 22,4 17,1 8,8 1,5 100

1991- 11 24 54 35 18 3 145 10,4
-
2004(14) 7,6 16,6 37,2 24,1 12,4 2,1 100
Frecvenţa ploilor torenţiale abundente din Republica Moldova între anii 1966-2004

3. Schimbările evidenţiate în regimul ploilor torenţiale abundente pot fi

urmare a schimbării climei la nivel regional.

2.2. Formarea precipitațiilor sub influiența proceselor sinoptice

(dupa P. V. Sineavscki) pe teritoriul Republicii Moldova.
1. Trecerea depresiunii sau frontului rece cu valuri de poziţie
meridională din partea de nord sau nord-vest;
2. Trecerea frontului rece de poziţie latitudinală din partea nordică şi
nord-vestică;
3. Pătrunderea ciclonului sau valului ori pe frontul rece la sud, ori prin
şesul Dunărei de jos în sudul Moldovei sau la est de ea;
4. Pătrunderea ciclonului sau valului ori pe teritoriul Moldovei de la
nord, ori nord-vest;
5. Trecerea fronturilor reci de gradul dat sau fronturilor ocluzionale
din partea de nord ori nord-vest;
6. Trecerea peste teritoriul R. Moldova a punctului de ocluzie;
7. Pe teritoriul R. Moldova se află un ciclon puţin mobil sau un front
cu valuri, ciclon ocluzional, punct hiperbolic ori se răspîndeşte de la sud-vest;
8. Dezvoltarea depresiunilor de la sud s-au regenerarea ciclonului de
la sud;
9. Pătrunderea ciclonului sau valului prin şesul Dunării de mijloc pe
teritoriul R. Moldova;
10. Periferia anticiclonului sau ramurii sale se află pe teritoriul R.
Moldova;

11
 De menţionat că ploile torenţiale pe teritoriul R. Moldova sunt legate
de trecerea frontului rece de la vest şi ciclonului ce pătrunde prin şesul Dunării
de jos.
Pluviologia reprezintă un subcapitol al aerohidrologiei şi este destinată
studierii multelaterale a precipitaţiilor abundente şi ploilor torenţiale. R.Moldova
e o regiune ce se caracterizează prin activitatea sporită a ploilor torenţiale cu
particularităţi specifice. [21]

2.3. Vulnerabilitatea teritoriului față de ploile torențiale.

Ploile torenţiale cu cararter de dezastru au loc cel mai frecvent în perioada

caldă a anului şi sînt determinate de încălzirea neuniformă a suprafeţei terestre şi
pătrunderea intensivă a aerului umed tropical peste teritoriul republicii.
Precipitaţiile torenţiale, deosebit de abundente şi puternice, cad în lunile:
iulie (40%); în iunie (36,5%); în august (15,7%). Astfel un rol foarte important
ca risc climatic pentru economia națională și în special pentru agricultură,
Republica Moldova fiind o țară agrară.
Trebuie de menţionat că conform „Instrucţiunii despre ordinea elaborării
şi transmiterii avertizărilor privind apariţia fenomenelor stihinice şi schimbărilor
bruşte ale vremii” la fenomene climatice stihinice se atribuie ploile cu cantitatea
de precipitaţii:
- 30 mm şi mai mult în timp de o oră şi mai puţin;
- 50 mm şi mai mult în 12 ore şi mai puţin;
- 120 mm şi mai mult în 1-3 zile. .[21]
S-a constatat că 5% din ploile torenţiale aduc precipitaţii cu volum de 50
mm şi mai mult în focarul lor.
Această categorie de ploi torenţiale are o acţiune energetică destul de
înaltă, care poate provoca formarea „rîurilor”, spălarea solului, inundarea văilor.
Daune mari aduc economiei naţionale ploile torenţiale, precipitaţiile cărora
depăşesc 70 mm. Un fenomen hidrometeorologic deosebit de periculos îl
constituie ploile torenţiale abundente, precipitaţiile cărora depăşesc 100 mm în
24 ore şi care aduc pagube catastrofale. De 3 ori în perioada de observaţii (a.
1946-1997), precipitaţiile în 24 ore au depăşit 200 mm, în 11 cazuri ele au fost
mai mari de 150 mm şi în 85 cazuri – mai mari de 100 mm.
Precipitaţiile cu asigurarea de 1% în partea centrală a republicii sînt
de 182 mm, iar precipitaţiile cu asigurarea de 0,1% - 280 mm.
Precipitaţiile torenţiale cu asemenea cantităţi de apă provoacă revărsări
catastrofale în bazinele rîurilor mici. De exemplu, în 1948 de două ori în
decursul verii (10 iunie şi 7-8 iulie), raioanele centrale ale republicii au fost
inundate catastrofal.
La prima revărsare, provocată de precipitaţiile abundente căzute (182
mm) pe rîiul Bîc, în regiunea oraşului Chişinău, nivelul apei s-a ridicat cu 2,8 m,

12
iar la a doua revărsare provocată de precipitaţii (230 mm), nivelul apei s-a
ridicat cu 3,5 m. În timpul ambelor revărsări a fost inundată şi avariată calea
ferată, au fost distruse multe clădirii din lunca rîului, a fost inundată gara
feroviară.
La 4-5 iulie 1991 au căzut precipitaţii abundente în partea centrală din
zona Codrilor. În epicentrul ploii (la sud-vest de Floreşti) volumul precipitaţiilor
a atins 175 mm. Cele mai mari distrugeri s-au înregistrat în bazinul hidrografic
al rîului Cerna. În raionul Şoldăneşti au căzut doar 60 mm de precipitaţii, dar o
viitură puternică de tranziţie s-a format în partea superioară a bazinului r.
Cerna. În calea ei se aflau două lacuri mici de acumulare, barajul lor a fost
distrus de unda de viitură, sporind debitul apelor ce se scurgeau pe rîu.
Îngustarea bruscă a văii rîului, de lîngă Şoldăneşti, a condus la sprinjinirea
puternică a apelor de viitură în secţiunea acestei localităţi. Ca rezultat, timp de
10-15 minute a fost inundată toată partea inferioară a Şoldăneştilor.

Fig. 2. Torentul puternic de apă a spălat terasa căii ferate aflată pe malul
stîng al rîului

Această viitură a provocat victime omeneşti şi mari pierderi materiale.

Ploile torenţiale abundente din 26-27 august 1994, ce s-au abătut asupra
unor raioane ale Moldovei şi care au avut o intensitate de peste 40 mm/oră,
însoţite şi de vînturi puternice (cu viteza de 15-20 m/s) au provocat imense
daune în localităţile din raioanele Hînceşti, Străşeni, Orhei, Teleneşti, Cimişlia şi
altele. Au fost distruse multe clădiri, poduri, suprafeţe imense de culturi
agricole, au urmat alunecări de teren. Cele mai grave pierderi, însă, au fost
cîteva zeci de vieţi omeneşti.
Cel mai mult a avut de suferit satul Călmăţui, raionul Hînceşti.Partea
satului situată pe malurile rîului Călmăţui a fost inundată de un val al viiturii cu
înălţime de circa 3,5-4,0, care a inundat şi distrus multe case.

13
 Calculele hidrologice au constatat că această viitură a avut un debit cu o
asigurare mai mică de 1%.
În regiunea dată în timp de 10 ore au căzut circa 270 mm de precipitaţii.
Debitul maximal al riului Calmăţui după datele specialiştilor a atins
aproximativ 450 m3/s. Situaţii similare, însă de o intensitate mai mică, au avut
loc în satele Lăpuşna şi Cărpineni.
Ploile torenţiale din 26-27 august 1994 au pricinuit pagube mari şi
oraşului Srtăşeni, situat în bazinul riului Bic. După datele Serviciului
Hidrometeorologic de Stat, în această localitate timp de 24 de ore au căzut 180
mm de precipitaţii.
Ploi torenţiale puternice şi foarte puternice au căzut pe teritoriul
Republicii Moldova şi pe parcursul anului 2005. Este necesar de menţionat
ploile torenţiale puternice din 23, 25, 26 şi 31 mai. Cantităţile maxime de
precipitaţii au atins 35-40 mm în timp de o oră.
Conform datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, cît şi datelor
Departamentului Situaţii Excepţionale ploile nominalizate au cauzat daune în
unele sate din raioanele Briceni, Edineţ, Ocniţa, Ialoveni, Cahul, Leova,
Cimişlia, UTA Gagauzia, precum şi în satele Coloniţa, Budeşti din mun.
Chişinău.
De o intensitate şi mai mare au fost ploile torenţiale din 7, 18 şi 19 august 2005.
Pe 7 august în raioanele de nord, centrele şi de sud-est au căzut ploi
torenţiale cu o cantitate de precipitaţii, care au variat în limitele 10-83 mm. La
Chişinău în timp de 4,5 ore au căzut 57 mm de precipitaţii, ceea ce în medie se
semnalează o dată în 20 de ani.(fig. 3.).

Fig. 3. Ravagiile unei ploi torențiale la gara Chisinău, august 2005

14
 În noaptea de la 18 spre 19 august în raioanele de nord-vest şi centrale ale
republicii au căzut ploi torenţiale foarte puternice, izolat cu grindină şi
intensificarea vîntului pînă la 22 m/s şi mai mult. Cantitatea de precipitaţii
căzute au constituit în fond 60-110 mm (1-2 norme lunare). În raionul Rîşcani
(potrivit datelor înregistrate la posturile hidrometeorologice Costeşti, Rîşcani,
Dumeni) pe parcursul nopţii au căzut 140-160 mm, sau 2,5-3,0 norme lunare,
ceea ce în medie se semnalează o dată în 8-10 ani. Cea mai mare cantitate de
precipitaţii a fost înregistrată la postul hidrologic Corpaci din raionul Edineţ –
180 mm (3,5 norme lunare), ceea ce în luna august pe teritoriul Moldovei se
semnalează pentru prima dată pentru toată perioada de observaţii.
Aceste ploi torenţiale au fost generate de pătrunderea pe teritoriul
republicii dinspre sud-vest a unui front atmosferic rece şi acutizarea lui
întîlnirea cu masele de aer cald şi foarte umed, venite dinspre Marea Neagră.
Potrivit datelor preventive în rezultatul ploilor torenţiale foarte puternice
au fost inundate multe case, sectoare de autostrăzi, au fost spălate suprafeţe
imense de terenuri agricole. În rezultatul acestor inundaţii a avut de suferit şi
unele cartiere din mun. Chişinău.

2.4. Măsuri de prevenire și protecție.

Ploile torențiale puternice și foarte puternice pe teritoriul Rebublicii

Moldova pot provoca inundații vaste prin ridicarea nivelului apei în rîurile mici
și cursurile temporare. În țara noastră, multe sate sînt situate în luncile rîurilor
mici, fiind expuse riscului viiturilor. În vederea reducerilor acestor riscuri, se
efectuează diferite lucrări de amenajare, care cuprind :
 Lucrări de îndiguire a albiei și de protejare a localitaților;
 Lucrări de amenajare a albiei prin scurtarea meandrelor, lărgirea și
adîncirea albiei minore, curățarea periodică a albiei de aluviuni,
drenarea și îndiguirea lacurilor din luncă etc.;
 Construirea de baraje pentru lacurile de acumulare ;
 Amenajarea integrală a bazinelor hidrografice;
Pentru reducerea proceselor de eroziune provocate de ploile
torențiale sunt necesare măsuri speciale, ca de exemplu:
 Executarea arăturilor în lungul curbelor de nivel;
 Utilizarea unor culturi agricole care protejează versantul și
alternarea acestora cu benzile înierbate;
 Terasarea versantului și, acolo unde este necesar, reîmpadurirea
terenurilor.

15
 2.5. Studiu de caz
Aversele puternice locale din 20 iunie 2006. În a doua jumatate a zilei
de 20 iunie 2006, pe teritoriul republicii s-au inregistrat fenomene convective
intensive: aproape pe întreg teritoriul rebublicii au căzut ploi însoțite de
descărcari electrice, izolat in raioanele de est si de sud – aversele puternice (17-
50 mm) cu grindină și vijelie de pîna la 15 – 18m/s. Cele mai puternice averse s-
au semnalat în regiunea SM Cahul și SM Ciadîr – Lunga, unde între orele 18 și
21 au căzut cîte 50 mm de precipitații timp de o oră si au fost însoțite de
grindină cu diametrul de 3 mm si vijelie de pîna la 15 m/s.

Fig. 4. Harta repartizărilor precipitaţiilor şi fenomenelor metorologice pe

teritoriul Republicii Moldova pe 20 iunie 2006.

16
 În ajun, pe 19 iunie, deasupra teritoriul republicii au trecut un front de aer
rece în stare de ocludere rapidă, adiționat unei zone de aer cu presiunea
atmosferică scăzută, care se deplasa deasupra raioanelor centrale ale Europei.
Acestor formațiuni barice în troposfera medie le corspundea le corspundea un
talveg de înaltime slab definit, cu centrul deasupra Republicii Belarus. Aceasta
noapte pe 20 iunie s-a deplasat pe teritoriul Ucrainei, iar focarul de aer rece (cu
temperatura aerului la înălțimea de 5 km deasupra orașului Kursk ( Rusia ) de –
15°C) ce intra în sistemul ei, a cauzat activizarea ei și formarea unui ciclon la
înălțime. Astfel modificarea cîmpului baric de înălțime deasupra teritoriului
țării a provocat faptul că frontul atmosferic rece care s-a oclus și s-a deplasat
spre Ucraina în ajun, animerit în curenții paraleli și a inceput sa se rotească în
jurul ciclonului de înalțime, de-a lungul graniței de est și de sud a Moldovei.
Instabilitatea atmosferei legată de vecinatatea frontului oclus și a ciclonului
de înălțime cu focar de aer rece, umiditatea ridicată a aerului și solul bine umezit
pe contul precipitațiior căzute în ajun, precum și încălzirea stratului de la
suprafața solului în orele de zi pînă la 28-31°C. Aceste condiții au provocat
dezvoltarea unei convecții active și apariția unor fenomene convective intense în
regiunile aflate sub influienta frontlui atmosferic. În plus vîntul estic, din
aceasata zi de la suprafața solului, a adus umiditate suplimentară de pe Marea
Neagră către raioanele de sud ale republicii, fapt care a jucat un rol decisiv în
apariția unor averse atît de puternice în regiunea SM Cahul și SM Ciadîr –
Lunga.

Parametrii convecției pentru ora 15 din 20 iunie 2006, conform datelor

stratificării pronostice a temperaturii aerului si a stratului de rouă:
1 Nivelul de condensare – 1,8 km;
2 Nivelul maximal de convecție – 11,7 km;
3 Intensitatea convecției – 9,9 km;
4 Suma umiditații specifice a aerului în stratul dintre sol și TA 500 hPa –
26g/kg;
5 Suma deficitelor punctului de rouă în stratul TA 850 hPa – TA 500 hPa -
15°C;
6 Viteza maximă a aerului convectiv ascendent – 24 m/s;
7 Viteza vîntului la nivelul maximal de convecție – 17 m/s;
8 Viteza vîntlui în stratul de convecție activă – 9 m/s;

17
9 Temperatura aerului la nivelul de viteză maximă a curentului ascendent-
-14°C;
10 Temperatura aerului la nivelul maximal de convecție - - 53°C;
11 Temperatura maximă a aerului - + 22, +31°C;
12 Temperatura punctului de rouă - + 16, +20°C;
13 Viteza maximă a vîntului – 15-18 m/s;
14 Cantitatea maximă de precipitații – 50 mm în 3 ore.

Fig. 5. Imaginea sistemelor de nori recepționată de satelitul geostaționar

METEOSAT- 7 pentru 00.00 TMG, 20.06.06, prelucrată la CCȘ a
Hidrometorologiei Spațiale ”Planeta” (Rusia)

18
Fig. 6. Analiza hărţii sinoptice la sol pentru 00 TMG, 20.06.06

Fig. 7. Analiza cîmpurilor termobarice la Ta 850 hPa pentru 00 TMG,

20.06.06

19
 CAPITOLUL 3. Evaluarea grindinei pe teritoriul Republicii
Moldova

3.1. Cauzele genetice de formare a grindinii

Ca hidrometeor, grindina reprezintă o formă de precipitaţii solide
alcătuite din granule transparente sau opace de gheaţă, de diferite forme
(sferice sau colţuroase), mărimi (cu diametre variabile între 0,5 şi 50 mm) şi
greutate (de la câteva grame, la peste 300 grame), care cade în timpul averselor
de ploaie, însoţite de fenomene orajoase (tunete şi fulgere) şi vânt tare, luând
aspect de furtună [12].
Dintre toţi hidrometeorii (ninsoarea, lapoviţa, măzărichea moale,
măzărichea tare, zăpadă grăunţoasă, ace de gheaţă, polei etc.) grindina este un
risc atmosferic care, deşi este rar întâlnit, poate produce în scurt timp calamităţi
naturale de mari proporţii, locale sau regionale, în funcţie de traiectoria norului
Cumolonimbus care a generat-o.

Fig.8. Schema traiectoriei granulei de grindină intr-un nor.

Cauzele genetice ale grindinii sunt determinate de particularităţile

circulaţiei generale a atmosferei, în interacţiune cu cele ale suprafeţei active.
Circulaţia generală a atmosferei contribuie la formarea grindinii prin intermediul
fronturilor reci, foarte active care se deplasează peste teritoriile supraîncălzite.
Masa de aer rece dislocă prin convecţie dinamică, masa de aer cald, pe
care o forţează la o ascensiune rapidă, mişcare la care participă şi convecţia
termică din perioada premergătoare advecţiei aerului rece. Ridicat la peste 5000-
6000 m altitudine (uneori chiar la 10.000-12.000 m altitudine), aerul cald se
răceşte rapid, determinând condensarea vaporilor de apă şi îngheţarea acestora
sub formă de „boabe”.(fig.8).
Particularităţile locale ale suprafeţei active au un rol deosebit în geneza
grindinii, prin intensificarea proceselor de convecţie termică şi creşterea

20
gradului de turbulenţă a aerului. Convecţia termică se dezvoltă, foarte bine, în
condiţii de timp senin şi liniştit (timp anticiclonic), fiind avantajată de terenurile
orizontale şi mai ales, uşor în pantă, pe care razele solare cad perpendicular,
intensificând procesele locale de încălzire. Acestea determină curenţi de aer
ascendenţi, foarte puternici, care înalţă în atmosferă aerul supraîncălzit.
Fenomenul se suprapune peste acţiunea frontului rece care dislocă aerul
cald prin convecţie dinamică astfel că, ascensiunea aceasta capătă un caracter
forţat şi rapid.
Masa de aer cald, înălţată în atmosferă se răceşte prin destindere
adiabatică, determinând apariţia norilor de convecţiei termică de tip Cumulus
care, sub influenţa frontului rece, ia forma de nicovală, devenind nori de tip
Cumulonimbus care întunecă rapid tot cerul şi în care sunt asigurate toate
condiţiile de geneză a grindinii: suprarăcirea picăturilor de apă, îngheţarea
picăturilor de apă suprarăcite, formarea boabelor de măzăriche, „jocul” pe
verticală al boabelor de măzăriche şi transformarea lor în boabe de grindină,
creşterea în diametru a grindinii prin procesele de îngheţare rapidă, sau
sublimarea vaporilor de apă, depăşirea greutăţii de suspensie şi căderea grindinii
pe sol.
În aceste condiţii, apar primele descărcări electrice, care purced, sau au
loc concomitent cu căderea grindinii şi furtuna de dezlănţuire.
Particularităţile locale ale reliefului invocate deja mai sus (la care se mai
adaugă formele diferite de relief, expoziţia versanţilor, umezeala etc.),
contribuie la încălzirea generală a suprafeţei active, fapt ce determină caracterul
local al grindinii. Uneori, aceasta se produce pe benzi înguste de teren (late de
10-15 km şi lungi de câteva sute de km), orientate paralel cu norul de grindină,
ca şi cum ar fi proiecţia norului în deplasare peste suprafaţa activă, sau „dâră” pe
care aceasta o lasă în urma sa, condiţionată de deplasarea frontului rece care a
participat la geneza norului de grindină. Viteza de deplasare a norului de
grindină poate fi destul de mare (60-70 km/oră). Aşa se explică existenţa a două
terenuri alăturate, unul afectat total de grindină, iar celălalt neafectat deloc.
Mărimea bobului de grindină depinde de intensitatea proceselor genetice
ale fenomenului între care cităm:

 contrastul termic dintre aerul cald şi rece;

 intensitatea curenţilor ascendenţi de convecţie termică;

 intensitatea vitezei de deplasare a frontului rece şi respectiv a

convecţiei dinamice pe care o generează;

 altitudinea până la care aerul poate fi înălţat;

21
  condiţiile întrunite de norul de grindină, cu dezvoltare vertiginoasă
pe verticală etc.
În secţiune verticală, norul de grindină prezintă trei zone [13]:
- zona inferioară care constituie sediul formării picăturilor de apă;
- zona mediană, caracterizată prin picături de apă suprarăcite, în care
grindina creşte foarte mult în greutate;
- zona superioară a norului este în zona în care, vaporii de apă ajunşi prin
procese adiabatice sunt transformaţi prin sublimare în ace de gheaţă, măzăriche
moale etc., cu aspect de gheaţă mată; aici temperatura este cu mult sub 0°C,
chiar sub -15°C, -23°C.
Grindina se formează în zona mediană a norului, unde picăturile de apă
suprarăcite se depun concentric, prin îngheţare, în jurul boabelor de măzăriche
moale, incomplet îngheţate, care au căzut aici din partea superioară a norului,
sub influenţa unor curenţi de aer turbionari, sau sub influenţa propriei lor
greutăţi.
Tot în zona mediană, boabele de grindină vor creşte în dimensiuni prin
jocul ascendent şi descendent al curenţilor de aer, până ce sub influenţa propriei
lor greutăţi, vor învinge forţa ascensională a curenţilor de convecţie şi vor cădea
pe suprafaţa pământului. Prin acest joc, boabele de grindină sunt înălţate în zona
superioară şi coborâte în cea inferioară, unde cresc în diametru prin îngheţare şi
respectiv prin sublimare, dând bobului de grindină o structură complexă,
alcătuită din straturi concentrice de gheaţă, de culoare albicioasă sau
transparentă.
Structura bobului de grindină reflectă condiţiile lui genetice. (fig 9). În
secţiune, grindina prezintă un miez albicios moale, cu aspect de zăpadă, care
este de fapt, bobul de măzăriche format în partea superioară a norului, prin
sublimarea vaporilor de apă.
Fig. 9. Structura internă concentrică a bobului de grindină de
grindină.

22
 Urmează apoi, straturi de gheaţă alternative: transparentă formată în zona
mediană prin îngheţarea picăturilor de apă suprarăcite, în jurul miezului de
măzăriche; strat de gheaţă opacă, albicioasă, formată prin coborârea lui în zona
mediană; procesul se repetă, până ce grindina atinge greutatea necesară pentru a
cădea pe pământ. Până în prezent, nu s-a ajuns la un punct comun de vedere
asupra nucleului greloanelor de grindină, însă există tendinţa de a se admite că,
în general, este vorba de un bob de măzăriche tare care s-a format în jurul unei
particule de măzăriche moale.
Grindina poate provoca mari pagube în următoarele condiţii:
- când se produce în plin sezon de vegetaţie, surprinzând pomii fructiferi
în faza de înflorire, viţa de vie în faza de formare a bobului, culturile înspicate
etc.;
- când este însoţită de vânturi tari;
- când dimensiunile boabelor de grindină depăşeşte 10 mm diametru;
- când durata fenomenului este mare;
- când densitatea boabelor de grindină pe 1 m 2 este foarte mare. O metodă
de urmărire a boabelor de grindină pe 1 m2 propune Erhan E., de la Universitatea
„Al.I.Cuza”, din Iaşi, prin numărarea numărului de lovituri (îndoituri) de pe
acoperişurile caselor cu tablă zincată. Dar aceasta este posibil la grindină cu
diametrul de cel puţin oul de porumbel [10, 11];
- când formează strat de gheaţă de durată (până la câteva ore), fapt ce
determină scăderea temperaturii şi îngheţarea sucului celular, oprirea circulaţiei
sevei brute în plantă, distrugerea sistemului foliaceu şi compromiterea recoltei;
- când se produce după perioade lungi de secetă cu solul uscat, lipsit de
coeziune, favorizând procese intense de eroziune;
- când afectează terenuri în pantă cu sol uscat;
- când dimensiunile sunt mici (<10 mm), dar durata este mare (10-15
min.).

3.2. Parametrii caracteristici grindinii

O serie de caracteristici regionale şi locale ale fenomenului de grindină de

pe teritoriul R. Moldova rezultă din analiza unor parametri specifici ai acestora.
Frecvenţa medie a zilelor cu grindină de pe întreg teritoriul ţării ţine seama de:
contrastul termo-baric, instabilitatea maselor de aer, expunerea reliefului faţă de
razele solare şi faţă de advecţiile de aer umed, altitudine, forma de relief,
caracteristicile covorului vegetal etc.
Numărul mediu anual al zilelor cu grindină creşte cu altitudinea din cauza
antrenării dinamice a aerului supraîncălzit în mişcări ascensionale pe verticală
sub influenţa convecţiei termo-dinamice. Aşa de exemplu, pe Câmpia Moldovei
de Sud grindina se produce în medie 1,3-1,4 zile/an, iar în regiunile Podişului
Moldovei Centrale (Codrilor), în 2,1 zile/an (Corneşti).

23
 De asemenea, în regiunile cele mai joase şi mai umede (culoarele de văi
largi ca în cazul Prutului, Nistrului, lacurilor de acumulare etc.), grindina are o
frecvenţă redusă din cauza predominării pe aceste suprafeţe a curenţilor de aer
descendenţi. Aici, în loc de convecţia termică se dezvoltă inversiuni de
temperatură care împiedică antrenarea ascensională a aerului cald pe verticală.
Aşa se explică frecvenţa mai mică a grindinii la Olăneşti (0,1 zile/an), Comrat
(1,3), Cahul (1,2).
Numărul maxim anual al zilelor cu grindină a fost în toate cazurile de 2-4
ori mai mare decât numărul mediu anual şi nu s-a produs în acelaşi an pentru
toate regiunile R.Moldova, evidenţiind particularităţile locale şi regionale ale
contrastelor termo-barice.
Astfel, în Câmpia Moldovei de Sud aceasta a fost de 3-4 zile/an, în Podişul
Moldovei Centrale, Platoul Moldovei de Nord de 7-8 zile/an, iar în Câmpia de
Stepă a Bălţului, se observă din nou o diminuare – 5 zile/an.
Furtunile cu grindină încep brusc. Durata furtunilor cu grindină este invers
proporţională cu dimensiunile boabelor de grindină. Cu cât durata este mai
scurtă, cu atât dimensiunile acesteia sunt mai mari, ca şi influenţa mecanică pe
care o exercită. Dimensiunile bobului de grindină sunt evidenţiate de mărimea
diametrului grindinii. După cum s-a arătat, acestea reflectă condiţiile genetice de
formare a grindinii, în zona mediană şi superioară a norului Cumulonimbus.

Fig. 10. Presiunea atmosferică la sol (mb) şi geopotenţialul la nivelul 500 mb

(gpdm), Europa, 20.07.1952, ora 00, (grindină de 60 min la Olăneşti), (după
www.wetterzentrale.de)

24
 În general, dimensiunile bobului de grindină sunt mici, sub 10 mm.
Cercetările efectuate au arătat că primăvara şi toamna, diametrul grindinii este
mai mic (sub 5 mm), iar intensitatea ploii de 2-20 mm/min., comparativ cu vara,
când diametrul poate depăşi dimensiuni excepţionale, iar intensitatea ploii, 60
mm/min., ceea ce arată că cele mai favorabile condiţii genetice se realizează în
perioada cea mai caldă din an, când contrastul termo-baric este cel mai mare. În
asemenea situaţie, boabele de grindină au atins dimensiuni impresionante, de
mărimea unei nuci, ou de porumbel (Soroca – 27 iunie 1996), ou de găină
(Anexa 2).
Asemenea dimensiuni mari determină şi amploarea riscului cauzat de
grindină cu consecinţe dintre cele mai nefaste, atât asupra covorului vegetal, cât
şi asupra eroziunii solului.
Conform datelor tab. 2, numărul mediu anual de zile cu grindină ( x) are
valoarea maximă în Podişul Moldovei Centrale (1,3 zile/an), fapt determinat de
altitudinea şi expoziţia favorabilă a versanţilor, care intensifică mult procesele
termo-convective. În regiunile mai depresionare, cu frecvente inversiuni
termice, valoarea medie a numărului de zile anual cu grindină este sub unitate.
Deasemenea în anumiţi ani fenomenul de grindină poate să lipsească cu
desăvârsire ( 0 zile/an), iar numărul maxim poate fi de circa 4 zile pe an.

Indicii statistici ce caracterizează fenomenul de grindină pe teritoriul

Republicii Moldova (1960-2005)
Tabelul 2

Indicii statistici I r.f.g II r.f.g. III r.f.g. IVr.f.g. V r.f.g.

x 0,5 0,4 1,3 0,8 0,8

min 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
max 4,0 3,0 4,0 3,0 4,0
σ 0,9 0,7 1,3 0,9 1,1

Notă:I* - I regiune fizico-geografică - regiunea Podişurilor şi Platourilor Moldovei de

Nord; II* - II regiune fizico-geografică - Cîmpia Moldovei de Nord; III* - III regiune fizico-
geografică - Podişul Moldovei Centrale; IV*-IV regiune fizico-geografică - Cîmpia Nistrului
Inferior; V*-V regiune fizico-geografică - Cîmpia Moldovei de Sud

Calculul probabilităţii de manifestare a grindinii pentru fiecare lună aparte

ne demonstrează, că cea mai mare valoare se înregistrează în luna iunie (31%),

25
lunile mai şi iulie înregistrează aceiaşi probabilitate de 20%. În luna aprilie
fenomenul are o probabilitate de producere de doar 12%, iar în august sub 10%
(fig. 11).

Fig.11. Probabilitatea de manifestare a grindinei în Rep. Moldova

(1960-2005)

În aspect evolutiv grindina manifestă o tendinţă de scădere pe tot teritoriul

republicii (fig. 12).

Fig. 12. Evoluţia în timp şi tendinţa manifestării grindinei de pe

teritoriul Republicii Moldova.

26
 Analiza comparativă a numărului zilelor cu grindină pentru două intervale
de timp ne demonstrează scăderea acestora în perioada actuală în toate lunile
anului în care fenomenul poate fi observat, ceea ce în mare măsură se explică
prin încălzirea climei actuale. În acelaşi timp cercetările ne demonstrează, că are
loc creşterea intensităţii acesteia, adică a manifestării grindinii de dimensiune
mare >20 mm (fig.13).

Fig. 13. Numărul de zile cu grindină în Republica Moldova

pentru şiruri diferite de date.

Cu toate că fenomenul de grindină se manifestă izolat, sub „formă de

cărări”, totuşi mai frecvent fenomenul se observă la altitudini, în special în cea
de-a III r.f.g. (Podişul Moldovei Centrale).În regiunile mai joase şi mai umede
(Culoarele de văi largi ca în cazul Prutului, Nistrului), grindina are o frecvenţă
mai redusă dincauza predominării pe aceste suprafeţe a curenţilor de aer
descendenţi. Aici, în loc de convecţia termică se dezvoltă inversiuni de
temperatură care împiedică antrenarea ascensională a aerului cald pe verticală.
Aşa se explică absenţa sau frecvenţa foarte mică a grindinei; în circa 5 ani nu s-a
produs nici un caz cu grindină în Culoarul Prutului la Cahul (2001-2005), sau 3
ani consecutivi nu s-a produs grindina la Tiraspol – Culoarul Nistrului (1987-
1989; 1996-1998; 2002-2004).

3.3. Vulnerabilitatea teritoriului faţă de grindină

27
 Modelarea cartografică a acestui fenomen climatic ne-a scos în evidenţă
cinci calificative de vulnerabilitate a teritoriului (fig. 14):
• foarte mică (0,5-0,7 zile/an);
• mică (0,7-0,9 zile/an);

• medie (0,9-1,1 zile/an);

• mare (1,1-1,3 zile/an);
• foarte mare ( >1,3 zile/an).

Fig. 14. Vulnerabilitatea teritoriului Rep. Moldova faţă de grindină

Cea mai mare vulnerabilitate se remarcă în sectorul central al ţării, care

acoperă o bună parte a Podişului Moldovei Centrale, respectiv în arealul de
interferenţă a circulaţiilor de vest şi de est. Prezenţa aici a unor versanţi mai
înalţi condiţionează dezvoltarea curenţilor de convecţie, intensificarea
turbulenţei atmosferice în stratul de aer din apropierea suprafeţei subiacente,
care în consecinţă conduc la dezvoltarea unei nebulozităţi convective foarte
28
active. Aici în anumite puncte (staţia meteorologică Corneşti) se înregistrează un
număr mai mare de zile cu grindină (prin comparaţie cu alte regiuni ale
republicii) – în medie pe an 2,1 zile, conform datelor multianuale (1945-2001).
În anul 1955 aici au fost înregistrate chiar opt zile cu grindină – cel mai mare
număr din toată perioada de observaţii.
Cu vulnerabilitate medie sunt majoritatea teritoriilor din Câmpia Nistrului
Inferior şi extremitatea sud-vestică (Colinele Tigheciului).
Deoarece în combaterea acestui fenomen important este cunoaşterea
arealului de manifestare, harta elaborată (fig.14) ce reflectă gradul de
vulnerabilitate a teritoriului R. Moldova faţă de grindină a fost implementată la
Serviciul de Intervenţie Activă asupra Proceselor Hidrometeorologice, ceea ce
se confirmă cu Actul de implementare Nr.1 din 05. 06. 2007.
Cazurile de grindină, considerate pe bună dreptate fenomene climatice de
risc, care pot provoca alte riscuri, între care, cele ecologice sunt cele mai
importante, deoarece, prin distrugerea masei verzi, este compromisă recolta şi
prin aceasta suferă atât lumea animală cât şi omul, iar prin distrugerea
locuinţelor umane şi animale, dezastrul este şi mai mare. Prin sfâşierea
frunzelor, micşorează fotosinteza, provoacă răni pe tulpini şi lăstari, care se
vindecă foarte greu, constituind totodată şi porţi de infecţie pentru bolile
criptogamice la plante (fig. 15). Grindina produce pagube şi pentrucă rănile de
pe fructe, chiar dacă sunt cicatrizate, duc la deprecierea calitativă a acestora.

Fig 15. Lan de porumb vătămat puternic de grindină, s. Hîrtopul

Mare, Criuleni, august 2004

3.4. Măsuri de prevenire și protecție.

29
 Prevenirea producerii şi căderii grindinei se realizează, la preţuri de cost
foarte înalte, prin însămânţarea norilor cumulonimbus cu iodură de argint sau
alte substanţe care stimulează căderea ploilor înainte ca mişcările convective
caracteristice să determine formarea averselor de ploaie însoţite de grindină.
Pe lîngă metoda amintită mai sus menţionăm, de exemplu, tehnicile pentru
reducerea riscului de prejudicii cauzate de grindină în culturile cu valoare mare,
cum ar fi strugurii, piersicii care includ utilizarea plaselor ce acoperă culturile şi
plantele pentru protecţia lor fizică. Eficienţa este estimată la peste 90 %.
În scopul identificării porţiunilor generatoare de grindină din cadrul furtunilor,
Serviciul de Intervenţie Activă asupra Proceselor Hidromteorologice din R.
Moldova face uz de şase radare MRL5 proprii, de rând cu datele regionale,
inclusiv datele recepţionate de la aerostatul meteorologic de la staţiunile de la
Odessa şi Bucureşti, precum şi de imaginile de la satelit a norilor de furtună.
Serviciul suplimentează cunoştinţele sale despre caracteristicile ciclului de viaţă
a furtunilor pentru a determina cronologia şi localizarea regiunilor generatoare
de grindină, pe care acesta ulterior se axează pentru preveniţia cu rachete, care
livrează iodura de argint pentru prevenirea formării grindinii prin prelucrarea
norilor. În anul 2006, în efectivul Serviciului Specializat pentru Influenţă Activă
asupra Proceselor Hidrometeorologice (SSIAPH) se numărau 860 de persoane,
care este de zece ori peste cel central de la Ministerul Agriculturii şi care a
acumulat cheltuieli în sumă de 23,61 milioane MDL (1,82 milioane dolari
SUA), absorbind 9,4 la sută din cheltuielile publice ale Moldovei destinate
serviciilor agrare. Acestea au fost valorificate în anul 2006 pentru achitarea
salariilor şi lansarea a 1.656 de rachete în 28 de zile, atunci când a fost
identificat un risc ridicat de grindină. SSIAPH deţine al doilea buget ca mărime
din toate entităţile implicate în atenuarea riscurilor după fondul special pentru
ameliorare (30 de milioane MDL) şi depăşeşte pe cel al Asociaţiei de Stat pentru
Protecţia Solului (21 de milioane MDL) şi al DSE (Departamentul Situaţii
Excepţionale) (19 milioane MDL). În timp ce SSIAPH raportează că acesta în
prezent acoperă circa o-tremie din ţară (702.000 hectare), acesta ar dori să-şi
lărgească acoperirea pentru a include întreaga ţară, circa 2 milioane hectare,
către anul 2010, cu creşterea bugetului estimat la 50,87 milioane MDL (3,91
milioane dolari SUA), care atunci ar constitui cel mai mare buget destinat
atenuării riscurilor şi ar corespunde unui cost de 2.0 dolari SUA la hectar
acoperit (tab. 3).
Transportul spre nori al substanţelor care activează creşterea picăturilor
(determinând astfel căderea precipitaţiilor) se efectuează fie prin mijlocirea
rachetelor antigrindină, fie prin cea a proiectilelor de artilerie.
Deşi cheltuielile aferente extinderii şi întreţinerii unui sistem de rachete
anti-grindină sunt relativ clare, beneficiile din contra – nu prea sunt. Tehnologia
a fost dintotdeauna controversată – un raport al Academiei Naţionale de Ştiinţe
din SUA a conchis că, “nu există dovezi credibile din punct de vedere ştiinţific
cum că grindina poate fi reprimată”. Lipsa cunoştinţelor şi dificultatea observării

30
detaliilor unei mari furtuni cu grindină face vizarea observărilor dificilă, la fel ca
şi planificarea experimentelor care ar putea detecta modificările induse.
Tabelul 3
Bugetul Serviciului pentru Influenţă Activă asupra Proceselor
Hidrometeorologice [73].
2006* 2007 2008 2009 2010

Suprafaţa 702,3 1000,0 1356,6 1633,4 1958,0

acoperită
(1.000
hectare)

Buget (în 23,61 26,0 35,52 42,49 50,87

milioane
MDL)

Buget (în 1,82 2,00 2,73 3,27 3,91

milioane
dolari SUA)

Costul unui 2,60 2,00 2,00 2,00 2,00

hectar
acoperit, în
milioane
dolari SUA

Programul Grupului de lucru al Organizaţiei Meteorologice Mondiale cu

privire la Fizica şi Chimia Norilor şi Studiile în domeniul Modificării Vremii, în
declaraţia sa recentă cu privire la modificarea vremii, menţionează de asemenea
referitor la suprimarea grindinii cum că evaluarea rezultatelor s-a dovedit a fi
dificilă. Pentru acele ţări, care în prezent au programe de modificare a vremii în
derulare, studiul NAS recomandă ca, “rezoluţia vis-à-vis de implementarea sau
continuarea unui program operaţional reprezintă un fapt ce ţine de gestiunea
riscurilor cost-beneficiu.” Cu părere de rău, în R. Moldova, ca şi oriunde în alte
ţări, există un deficit de valori estimative veridice cu privire la beneficiile
economice ale programului de rachete antigrindină. Astfel, n-a fost posibil de
efectuat o analiză cost-beneficiu convingătoare [1] .

3.5. Studiu de caz

Grindina din 13 iulie 2006

31
 În a doua jumătate a zilei de 13 iulie pe teritorilul Republicii Moldova s-
au semnalat fenomene convective intensive: aproape pe întreg teritoriul a plouat,
s-au înregistrat descărcări electrice, izolat in raioanele centrale – averse
puternice (15-25 mm în 1-2 ore) cu grindină şi vijelie de pînă la 15-19 m/s. În
regiunea SM Bravicea şi SM Bălţata aversele au fost însoţite de grindină cu
diametrul de 16-20 mm.
Dezvoltarea convecţiei in data de 13 iulie a fost determinată de influenţa
depresiunii barice a Mării Negre şi frontul oclus corespunzător ei. Deasupra
teritoriului Europei de Sud-Est în troposfera medie s-a amplasat un ciclon de
înalţime imens, cu centrul său situat deasupra Peninsuluie Balcanice. (fig 16).
Talvegul acestui ciclon era orientat dinspre Grecia spre Marea Azov, astfel în
stratul de 5 km de la suprafata solului pe teritoriul republicii s-au instaurat
curenţi de aer estici. În legatură cu aceasta, frontul oclus s-a deplasat dinspre
Ucraina către teritoriul Moldovei, determinînd instabilitatea dinamică a
atmosferei, care s-a accentuat şi din contul influienţei orografice a Munţilor
Carpaţi.

Fig. 16. Schema cîmpurilor termobarice la TA 850 hPa pentru 00

TMG, 13. 07. 2006.

În afară de acesta în stratul inferior de 1,5 km înălţime de la suprafaţa solului,

dinspre est s-a realizat advecţia caldă din dorsala de aer cald ( cu temperatura
32
aerului de +16°C) amplasat deasupra Marii Azov, iar la înălţimea de 5 km a avut
loc invadarea aerului rece cu temperatura aerului de – 15°C din focarul rece
situat deasupra Ucrainei, asfel mărind instabilitatea termică a atmosferei.
Miscările ordonate verticale din zona frontului oclus şi a ciclonului de înălţime
s-au intensificat din contul mişcărilor orografice ascendente din partea
Carpaţilor expusă vîntului, fapt care a determinat mărirea conţinutului de
umezeală în masa de aer instabilă, iar încălzirea stratului de la suprafaţa solului
(fig. 17) în orele amiezii a determinat dezvoltarea rapidă a convecţiei în a doua
jumătate a zilei.

Fig.17. Analiza harţii sinoptice la sol pentru 00 TMG, 13. 07. 2006.

De rînd cu aceasta, în norii cumulus (fig 18) formaţi masiv a avut loc antrenarea
suplimentară a umezelii de la suprafaţa solului din contul precipitaţiilor căzute
în ajun(fig 19), fapt indicat de temperatura înaltă a punctului de rouă în raioanele
centrale ale ţării la orele 15°°- de la 18 pînă la 20°C.Curentul convectiv
ascendent a atins valoarea critică de 39 m/s în zona de temperaturi joase între -
11°C şi - 25°C. Astfel energia mare de instabilitate, conţinutul mărit de
umezeală şi încălzirea intensă a aerului din stratul de la suprafata solului, a
condus la formarea grindinei cu diametrul mare.

33
 Aversele puternice cu grindină deşi au avut caracter local au cauzat daune
considerabile economiei naţionale.(v. Anexa 3).
Fig. 18. Imaginea sistemelor de nori recepţionată de satelitul
geostaţionar METEOSAT- 7 pentru 15.00, TMG, 13. 07.2006, prelucrată la
CŞC a Hidrometorologiei Spaţiale „Planeta” (Rusia).

Parametrii convecţiei pentru ora 15 din 13 iulie 2006, conform

datelor stratificării pronosticii a temperaturii aerului şi a punctului de
rouă:
1. Nivelul de condensare – 1,3 km;
2. Nivelul maximal de convecţie – 10,8 km;
3. Intensitatea convecţiei – 9,5 km;
4. Suma umidităţii specifice a aerului dintre stratul de sol şi TA 500 hPa –
25 g/kg;
5. Suma deficitelor punctului de rouă în stratul TA 850 hPa – TA 500 hPa -
21°C;
6. Viteza maximă a curentului convectiv ascendent – 39 m/s;
7. Viteza vîntului la nivel maximal de convecţie – 12 m/s;
8. Viteza vîntului în stratul de convecţie activă – 10 m/s;
9. Temperatura aerului la nivelul de viteză maximă a curentului ascendent -
- 11°;
10. Temperatura aerului la nivel maximal de convecţie - -48°C;
34
11. Temperatura maximă a aerului - + 26, + 32°C;
12. Temperatura puncului de rouă - +16, +20°C;
13. Viteza maximă a vîntului – 15, 22 m/s;
14. Cantitatea maximă de precipitaţii – 25 mm în 2 ore;
15. Diametrul grindinii – 16, 20 mm.

Fig. 19. Harta repartizării precipitaţiilor şi fenomenelor mteorologice

pe teritoriul Republicii Moldova în 13 iulie 2006.

35
 CAPITOLUL 4. Fenomenele de uscăciune, secetă şi suhovei

4.1. Evaluarea complexă a fenomenelor de uscăciune şi secetă

Uscăciunea şi seceta pot si considerate cele mai complexe fenomene
climatice deoarece la declanşarea lor participă mai mulţi factori şi anume:
precipitaţiile atmosferice, rezerva de apă din sol accesibilă plantei, umiditatea şi
temperatura aerului, evapotranspiraţia, viteza vintului etc., aceştia fiind
principalii parametri climatici care definesc starea timpului uscat sau secetos.

36
 La ei se mai adaugă şi factori care determină caracteristicile suprafeţei
active (specificul reliefului, al solului, adîncimea pînzei freatice, gradul de
acoperire cu vegetaţie etc.) şi particularitaţile fiziologiceale plantei (cum sint şi
faza de vegetaţie, gradul de rezistenţăla uscăciune) ca şi factori care evidenţiază
influenţa antropică asupra mediului (starea terenului şi agrotehnica folosită, care
pot facilita epuizarea apei din sol).
Ca fenomene meteorologice complexe, uscăciunea şi seceta se
caracterizează, in general, prin absenţa precipitaţiilor, ca şi prin creşterea
evapotranspiraţiei potenţiale.
În perioada lipsită de precipitaţii, solul absoarbe circa 44% din energia
solară directă, pe care o transformă in caldură, ce participă la supraîncălzirea
solului şi a aerului; la rîndul său, încălzirea solului şi a aerului măreşte
evapotranspiraţia şi participă astfel la reducerea treptată a rezervei de apă
accesibilă plantei.
Pe de altă parte, vîtutrile calde şi uscate (suhoveiurile), care suflă cu
viteze mari, contribuie şi ele la creşterea evapotranspiraţiei şi la reducerea
umezelii, atît din sol, cît şi din aer.
Pe parcursul perioadei de vegetaţie, diferite culturi şi asociaţii vegetale au
cerinţe diferite faţă de necesarul de apă, astfel că o perioadă de secetă nu
afectează simultan întregul covor vegetal cultivat sau natural.
Întrucît absenţa precipitaţiilor este posibilă în toate lunile anului,
fenomenele de uscăciuneşi secetă pot avea loc în toate anotimpurile, cu
consecinţe evidente asupra agriculturii.
Se poate vorbi astfel despre secete de iarnă, de primăvară, de vară, de
toamnă, cu consecinţe diferenţiate, în funcţie de faza de dezvoltare a culturilor.
În afirmarea secetei se remarcă, întotdeauna, un stadiu premergator, de
uscaciune, fenomen care se produce, de obicei, în aer.
Uscăciunea şi seceta sint două etape distincte, în care intensitatea cu care
planta resimte necesitatea de umezeală este diferenţiată, gradată.
În concepţia lui Hellman, o perioada de uscăciune se caracterizează prin
absenţa precipitaţiilor timp de cinci zile consecutive. De asemenea, o perioadă
de secetă se caracterizează prin absenţa precipitaţiilor timp de cel puţin 14 zile
consecutive în interval rece (octombrie-martie) şi de cel puţin 10 zile
consecutive în intervalul cald al anului (aprilie-septebrie), sau daca s-au produs
precipitaţii, acestea nu au totalizat o cantitate mai mare de 0,1 mm.
În timpul fenomenuluide uscăciuneplanta nu suferă încă de lipsă de
umezeală, deoarece rezerva de apă din sol este asigurată; dacă uscăciunea
persistă, se instalează seceta.
Ambele fenomene se produc mai întîi în aer. Seceta atmosferică
(meteorologică) presupune prevalarea îndelungată a evaporării asupra
depunerilor atmosferice, însoţită de temperaturi ridicate. Dacă acestea persistă
timp îndelungat, cind temperatura şi vîntul intensifică procesele de
evapotranspiraţie, reducînd rezerva de apă din sol, atunci fenomenele de

37
uscăciune şi secetă coboară din aerîn sol (secetă pedosferică). Asocierea celor
două tipuri de secetă şi diminuarea resurselor de apă din sol determină apariţia
secetei agricole (mixtă), care duce la pierderea parţială sau totală a culturilor
agricole.
Rezerva de apă din sol se epuizează treptat pînă la coieficientul de ofilire,
cind atinge intensitatea maximă. În consecinţă plantele se ofilesc şi pier. Acest
lucru este caracteristic tuturor secetelor care se produc în perioada de vegetaţie.
Astfel de anomalii sint legate de pezenţa îndelungată a condiţiilor
meteorologice anticiclonale.
La creşterea graduluide intensitate al secetei, fiecare component din
complexul de factori naturali sau antropici participă cu o pondere diferenţiată, în
funţie de anotimp, de faza de vegetaţie, de lucrările agrotehnice etc.
Fenimenele de uscăciune şi secetă au durate foarte variabile în raport cu
intensitatea factorilor genetici. Ele pot dura de la cîteva zile pîna la cîteva luni,
un an sau chiar mai mulţi ani consecutivi.
Secetele se pot produce în orice zonă climatică, dar efectele cele mai
puternice se înregistrează în zonele aride, semiaride şi subumede, caracterizate
prin existenţa unor ecosisteme fragile.
Deşi secetele se pot înregistra pe parcursul întregului an, cele mai
numeroase se produc la sfîrşitul verii şi începutul toamnei.
Extinderea secetelor şi a deşertificării este în strînsă legatură cu
modificările climatice globale şi cu presiunea tot mai accentuată a societăţii
omeneşti asupra mediului.
După intensitate se deosebesc mai multe tipuri de secete – foarte
puternice, puternice, moderate, slabe.
Secete foarte puternice se semnalează în anii cînd perioada de vegetaţie
cad precipitaţii sub 50% din normă, iar temperatura medie a aerului depăşeşte
media climatică cu 3-4°C. Secetele puternice au loc atunci cînd cantitatea de
precipitaţii constituie 60-70% din normă, iar temperatura medie a aerului în
aceasta perioadă depăşeşte norma cu 2°C. Secetele moderate se semnalează în
anii cînd cad 70-80% din norma de precipitaţii, iar anomalia pozitivă a
temperaturii alcătuieşte 1,0-1,5°C.
În Cîmpia Europei de Est (Rudenco, 1950), în calitate de secetă foarte
puternică se consideră cazurile cînd recolta scade cu 50% şi mai mult; secetă
puternică este aceea cînd recolta scade cu 20-50%; secetă moderată – cu mai
puţin de 20%.
Seceta în Moldova este unul dintre mai periculoase fenomene ale naturii,
reprezentînd trasătura specifică a climei regionale, condiţionată de distribuţia
neuniformă în timp şi spaţiu a precipitaţiilor atmosferice pe fondul valorilor
ridicate ale temperaturii aerului.
Principala condiţie de geneza a secetelor în Republica Moldova este
pătrunderea aerului rece cu conţinut mic de umezeală prin periferia de est a
anticiclonilui stabilit pentru mai mult timp deasupra Europei de Sud-Est.

38
Staţionarea îndelungată a anticiclonului în cauză duce la formarea unui timp
uscat şi la încălzirea aerului rece, care, la rîndul său, contribuie la uscarea în
continuare a masei de aer.
Cercetările efectuate anterior în Moldova asupra fenomenelor de
uscăciune şi secetă au pus în evidenţă aceste fenomene pe baza unor criterii
diferite, cum ar fi: criteriul Hellman, indicii de ariditate, indicii de umiditate,
bilanţul apei în sol, indicii bioclimatici, climograme de diferite tipuri etc.

4.2. Vulnerabilitatea teritoriului faţă de uscăciune şi secetă

În baza analizei materialelor din registrele secetelor (Bucinschi, 1957,

1976, Drozdov, 1980 etc.), s-a stabilit că, începînd cu secolul al X-lea, numărul
secetelor în regiunea de sud-vest a Cîmpiei Europei de Est s-a aflat în creătere
permanentă, cu unele excepţii ce revin sec. XIII şi XVII. Însă în ultimile două
secole, mai cu seamă în sec. al XX-lea, frecvenţa lor a crescut brusc. Această
aridizare a ţinutului, respectiv în sec. al XX-lea, este legată în mare măsură de
‘presiunea antropogenă’asupra mediului ambiant, de procesele de intensificare a
multiplelor tehnologii, de exploatarea neraţională a resurselor naturale, în
special a solului, pădurilor, bazinelor acvatice etc.
Analiza materialelor din fondul Naţional de Date al Serviciului
Hidrometeorologic de Stat pentru perioada instrumentală de observaţii (aa.
1890-2007) au arătat că din 117 ani, secete puternice, în perioada de vegetaţie
(aprilie–septebrie), au fost semnalate în 22 ani. În plus, 18 ani au avut condiţii
apropiate de cei secetoşi (secete slabe). În total aceştia constituie 34% din
numărul de ani cu abservaţii (odată la 3 ani). De 3 ori s-au semnalat secete
neîntrerupte pe parcursul a doi ani şi de 2 ori – pe parcursul a trei ani. S-a stabilit
că frecvenţa secetelor pe teritoriul republicii constituie în medie: 1-2 secete la
zece ani în nordul ţării; 2-3 secete în partea centrală şi 5-6 secete în sudul ţării.
Potrivit evaluărilor, deficitul de precipitaţii atmosferice este specific
practic întregului teritoriu al Republicii Moldova. Astfel, evaluarea gradului de
ariditate în conformitate cu indicii utilizaţi în practica internaţională (conform
raportului dintre suma de precipitaţii ∑R şi evapotranspiraţia potenţială Eₒ),
arată că cea mai mare parte a teritoriului republicii se atribuie la regiunile
subumede şi semiaride cu probabilitate mare de apariţie a secetelor şi dezvoltare
a proceselor de deşertificare.

39
Fig.20.Numărul de zile pe an cu t° aerului ≥ 25°C Fig.21.Numărul de zile pe an cu t° aerului≥30°C
(după G. Lasse, 1978) (după G. Lasse, 1978)

Deficitul de precipitaţii şi repartiţia foarte neuniformă a acestora

condiţionează secete frecvente şi intensive. Probabilitatea producerii pe teritoriul
republicii a unor secete foarte puternice (≤ 50% din norma climatică a
precipitaţiilor), cu consecinţe catastrofale în unele luni ale perioadei de
vegetaţie, constituie 11-41%.
În ultimile decenii, seceteles-au semnalat mai frecvent, şi ele devin tot
mai intensive. Astfel, în perioada anilor 1990-2007, pe teritoriul republicii s-au
înregistrat 9 ani (1990, 1992, 1994, 1996, 1999, 2000, 2001, 2003, 2007) cu
secete de diferită intensitate, care au dus la reduceri de producţii agricole.
În anii 1990, 1992, 2003 secetele s-au menţinut pe parcursul întregii
perioade de vegetaţie (lunile IV-IX), în restul anilor secetele au durat doar vara.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Moldova, pe baza analizei
detaliate pe ani a coieficientului hidrotermic (CHT), a stabilit că valoarea
coieficientului hidrotermic (CHT)≥1,0 caracterizează o umiditate suficientă,
CHT≤0,7 indică o climă secetoasă, CHT=0,6 o secetă uşoară, CHT≤0,5 o
secetă puternică şi foarte puternică.

4.3. Evaluarea complexă a fenomenelui de suhovei

Suhoveiurile sînt tratate diferit de către diferiţi cercetăatori, din punctul de
vedere a condiţiilor de formare a lor în timp. Alpatiev (Alpatiev, 1955)
interpretează suhoveiul ca un caz particularal secetei, complicat de vînt. Această
definiţie nu poate fi considerată raţională, deoarece seceta, în primul rînd, este o
perioadă de lungă durată fără ploi, iar suhoveiul- o vreme determinată de vînt
puternic şi uscat (Bucinschi, 1976). Seceta şi suhoveiul sînt două noţiuni
diferite. Nu întotdeauna seceta este urmată de suhovei, iar fenomenul de suhovei
40
se poate manifesta şi fără secetă. În general, majoritatea specialiştilor sînt de
acord că suhoveiul este un vînt uscat, dogoritor, care determină creşterea
evapotranspiraţiei, pierderea flexibilităţii şi, în ultimul rînd, condiţionează unele
disfuncţii ale organelor vegetale.
Analiza proceselor sinoptice caracteristice unui timp cu suhovei arată că
pe teritoriul Republicii Moldova suhoveiurile se manifestă în cazul unei ramuri
anticiclonale sau a periferiei unui anticiclon intr-o regiune unde se întîlnesc
masele de aer de direcţie sud-vestică la o advecţie a aerului cald din Balcani
(Sineavschi etc., 1976). Anume masele de aer ce se formează în partea de sud-
vest a periferiei anticiclonului reprezintă fenomenului suhoveiului.
Noţiunea de suhovei, ca şi cea de secetă, nu are o definiţie unanim
acceptată. Primele încercări de determinare a criteriilor cantitative ale
suhoveiului au fost efectuate în anii ´30 ai sec. al XX-lea, cînd au început să fie
utilizate criteriile agroclimaterice speciale propuse de diferiţi autori, generalizate
ulterior de Bucinschi (Bucinschi, 1976). Majoritatea cercetătorilor pun la baza
evaluării suhoveiului un complex de condiţii meteorologice: temperatura aerului
şi viteza vîntului. În literatura de specialitate este utilizat foarte des criteriul de
evaluare a suhoveiurilor după gradul de saturaţie a aerului cu umiditate şi viteza
vîntului (Ţuberbiller, 1959). Acest principiu (tab. 4) a şi fost pus la baza
identificării fenomenului de suhovei pe teritoriul Republicii Moldova (1982).

Clasificarea suhoveiurilor după Ţuberbiller Tabelul 4

Intensitatea suhoveiului Deficitul de umiditate a aerului la ora 13 (hPa) la o anumită

viteză a vîntului

Slab 15-19 20-29

Mediu 20-29 30-39
Puternic 30-39 40-49
Foarte puternic ≥ 40 ≥ 50

Prelucrarea datelor meteorologice conform metodei propuse arată că pe

teritoriul Republicii Moldova suhoveiurile se înregistrează pretutindeni în medie
de la 20 pînă la 50 zile. Cele cu intensitate medie pentru perioada de vegetaţie au
o durată de circa 4 zile la nord şi 15 zile la sud. Durata medie a suhoveiului
puternic nu depăşeşte 2 zile şi el se manifestă, de obicei, în iulie-august.
Suhoveiul foarte puternic se înregistrează foarte rar. Chiar şi în partea de sud a
republicii el nu se manifesta în fiecare an. În legătură cu aceasta, pentru
evidenţierea suhoveiurilor puternice şi foarte puternice pe teritoriul republicii
acest principiu nu poate fi utilizat, mai ales pentru raioanele de nord.
În calitate de criteriu fundamental în determinarea suhoveiului poate servi
umiditatea relativă a aerului ≤ 30%, temperatura aerului ≥ 25°C la o viteză a
vîntului >5 m/s (Bucinschi, 1976). O astfel de corelare a factorilor meteorologici

41
extremi determină foarte exact condiţiile de manifestare a suhoveiului, care are
repercusiuni asupra activităţii vitale a culturilor. De exemplu s-a stabilit
influenţa devastatoare (de stres, conform terminologiei autorului) a temperaturii
ridicate ≥ 25°C asupra proceselor de creştere a culturilor (Daradur, 1993).
Pentru perioada de vegetaţie a culturilor agricole (aprilie –octombrie),
numarul total al zilelor cu un asemenea complex de factori (temperaturi ridicate
şi umiditate scăzută a aerului) pe teritoriul republicii variază de la 5,3 pînă la
16,3. Cu toate acestea, de la 50% pînă la 70%din cazuri (3,0-8,3 zile) o
asemenea combinare a condiţiilor este intensificată de un vînt cu viteza de 5m/s
şi mai mult în unii ani, fenomenul poate perisista 14-36 zile, iar dacă ţinem cont
de viteza vîntului- 10-12 zile (fig.22.).

Fig.22.Nr. de zile cu t° maximă a aerului ≥ 25°C Fig.23.Nr. de zile cu t°maximă a aerului ≥25°C,umiditatea
şi umiditatea relativă a aerului ≤30%. relativă a aerului ≤30% şi viteza vîntului ≥ 5m/s.
(după M. Daradur, 2007) (după M. Daradur, 2007)

În diferite raioane ale republicii, evoluţia anuală a fenomenelor de suhovei

are particularităţi specifice de manifestare. În raioanele de nord şi centrale ele
ating maximul în luna mai (în medie 1,6-2,9 zile), iar în raioanele de sud şi de
sud –estîn luna august (3,23-3.66 zile).

4.4. Aspectele de risc ale fenomenelor de secetă şi suhovei

42
 Spre deosebire de alte hazarde naturale, secetele prezintă un proces
treptat, cu consecinţe negative de lungă durată. Deşi ele nu conduc nemijlocit la
pierderi de vieţi umane, pot suferi de foame, cauzate de secete, zeci şi sute de
oameni. De aceea după pierderile materiale (22%), secetele în lume cedează
doar cicloanelor tropicale (30%), iar după efectul social acest fenomen nu are
asemănare.
În conformitate cu datele prezentate de ONU, cele mai vulnerabile faţă de
secete sint Africa şi Asia. Astfel în perioada anilor 1900-2004 pe continentul
african au fost înregistrate 459 de secete catastrofale, înregistrîndu-se mai mult
de 300 milioane de sinistraţi, dintre care 1 milion au decedat.
Marea secetă din Etiopia din anul 1984 a condus la o foamete atît de
puternică, încit a fost descrisă ca fiind de propporţii biblice. Pe parcursul anilor
1984-1985, în Etiopia şi Sudan au murit de foame peste 1 milion de oameni
În anii 1920-1921 seceta extremă şi foametea au provocat în provinciile
nordice ale Chinei 500 000de morţi.
Tot în vara anului 1921, o secetă severă a afectat sudul Ucrainei şi
Povolgia Inferioară şi a provocat o foamete fără precedent, fiind unul din cele
mai mari dezastre după numarul de victime – 5 100 000 de morţi.
Conform evaluării experţilor din cadrul Programului de Dezvoltare al
ONU (UNDP, 2004), indicele relativ al vulnerabilităţii faţă de secete, calculat ca
numărul de victime la 1 milion de sinistraţi, este mai ridicat în Coreea de Nord,
Mozambic, într-un şir de ţări africane din zona Sahel, precum şi în Sudan şi
Etiopia.
În Europa cel mai frecvent sînt supuse secetelor ţările din bazinul Mării
Negre, inclusiv Republica Moldova .
În ţara noastră secetele cuprind 12,5% din numarul total de hazarduri.
Secetele cauzează mari pierderi de producţii agricole. Deosebit de grele
erau consecinţele lor în trecut mai ales atunci cind durau doi-trei ani consecutiv.
Cele mai intense pe teritoriul Moldovei pot fi considerate secetele din anii
1896, 1899, 1928, 1946, 2003, 2007. Astfel de secete, în trecutul nu prea
îndepărtat, sorteau la foame o mulţime de lume, care în căutarea unor surse de
existenţă, parasea locurile natale. Urmările secetei din anul 1946 au creat o
situaţie deosebit gravă pentru Moldova, conducînd la foamete pe parcursul
anilor 1946-1947. Această foamete a fost determinată nu numai urmările grave
ale secetei, ci şi de factori colaterali.
Consecinţele secetei sint determinate atît de gradul de intensitate şi durata
ei, cît şi de suprafaţa afectată. Secetele care cuprind o suprafaţă de pînp la 10%
din teritoriul Moldovei au fost apreciate drept locale; 11-20% se consideră vaste;
21-30% - foarte vaste; 31-50% - extreme, iar peste 50% se apreciază ca fiind
catastrofale, deoarece cauzează pierderi mari economiei naţionale.
În decursul ultimelor două decenii ale secolului trecut şi mai cu seamă
perioada actuală, fenomenele climatice extreme, ca consecinţă a schimbării
climei globale, a devenit cea mai importantă problemă a mediului ambiant.

43
Problema dată a determinat necesitatea desfăşurării unei serii de întâlniri
mondiale la nivel înalt atât a politicienilor cît şi a oamenilor de ştiinţă.
Potrivit rezultatelor experţilor internaţionali expuse la conferinţele pe
tematica “World Climate Change” (Johannesburg, 2002; Beijing, Moscova
2003), se poate de menţionat că are loc tendinţa de creştere a fenomenelor
climatice extreme ce duc la dezechilibrarea situaţiei ecologice şi a sferei socio-
economice [16, 17].
Pe parcursul secolului XX temperatura medie a aerului a crescut cu
0,60,2oC, însă simţitor s-a evidenţiat încălzirea climei în ultimii 20 ani.
Paralel s-a modificat şi frecvenţa perioadelor ploioase şi secetoase, durata
perioadelor reci şi calde a anului. Astfel, din şirul de date a perioadei
instrumentale de observaţii globale (începînd cu anul 1860) s-au înregistrat cele
mai mari valori-recorduri ale temperaturii aerului după anii ’90 a secolului XX
cu picuri în anii 1998, 2002 şi 2003. Temperaturile înalte au dus la incendii
vaste într-o serie de state (Franţa, Italia, Portugalia, Spania, Rusia) şi la formarea
secetelor foarte puternice ce au creat crize umanitare, afectând peste 20 mln.
oameni.
Pe teritoriul R. Moldova în ultimele decenii, cu adevărat se observă
mărirea frecvenţei extremelor climatice, în special a secetelor. Însă asemenea
fenomene s-au mai petrecut în istoria climei regionale şi mai înainte,
manifestându-se a câte 4-5 secete în deceniu după cum s-au observat şi la
sfârşitul secolului XIX. Dar este incomparabil gradul de intensitate şi durata lor
de manifestare de la sfârşitul secolului XX.
După datele IPCC, în anii ’90 ai secolului trecut, a fost cel mai cald
deceniu înregistrat într-o mie de ani. Intensificarea încălzirii climei globale,
consemnează creşterea probabilă a manifestării riscurilor climatice la nivel
regional. Anume în acest deceniu pe teritoriul Republicii Moldova s-au
manifestat 6 ani secetoşi (1990, 1992, 1994, 1996, 1999 şi 2000) ce au avut o
intensitate şi durată mare. Spre exemplu cele mai secetoase luni ai celor mai
secetoşi ani (1994, 2000, 2003) a fost luna mai (fig. 24). În toţi aceşti ani, gradul
de uscăciune a fost cel mai extrem compromiţând drastic recolta culturilor
agricole.
Seceta din luna mai a anului 1994 a afectat partea sudică, centrală şi
parţial nordul republicii, în 2000, 2003 seceta s-a extins pe toată suprafaţa
republicii.
Despre intensitatea secetei, ne demonstrează valorile coeficientului
hidrotermic (CHT) ce variază de la 0,02 pînă la 0,9. Astfel, de distribuţie ale
valorilor CHT în aspect multianual, nu s-au mai observat.

44
 B riceni
B riceni

C ornesti

C hisinau
C hisinau

C om rat

C ahul

Mai, 1994 Mai, 2000

B riceni

C hisinau

C om rat

Mai, 2003
Fig. 24. Distribuţia valorilor coeficientului hidrotermic în cea mai secetoasă lună a anului

Secetele din anii 1994, 2000 s-au evaluat ca cele mai puternice din punct
de vedere a intensităţii, cu arii extinse şi devastatoare după consecinţele social-
economice, declanşate de frecvenţa mare a crestelor şi anticiclonilor şi
staţionarea lor îndelungată.
În scopul determinării cauzelor sinoptice ce au generat fenomenul de
secetă, s-a recurs la o analiză a condiţiilor atmosferice la suprafaţa solului şi în
altitudine (H500).
Regimul termic excesiv şi insuficienţa de precipitaţii în lunile mai-iulie
crează condiţii nefavorabile pentru culturile de toamnă în perioada formării
umplerii boabelor (înflorirea- coacerea în lapte), pentru creşterea, dezvoltarea şi

45
formarea recoltei la culturile praşitoare, legumicole şi pomii fructiferi. Din cauza
regimului termic excesiv s-a produs o accelerare a dezvoltării culturilor agricole.
Rezevele de umezeală productivă în straturile superioare şi medii ale
solului pe terenurile cu culturi agricole, în mare parte a perioadei de vară, au fost
insuficiente, izolat la sfirşitul lunii iulie au lipsit complet (tab. 5).
Cel mai mult are de suferit sectorul agroindustrial. Recolta medie a grîului
de toamna pe republică spre exemplu, în anul 2007 a constituit 15,3 q/ha, fiind
de 2 ori mai scăzută fată de mărimea medie a producţiei prognozate şi mai
scăzută cu 10-11 q/ha decît producţia medie pentru ultimii 10 ani.
Recolta principalelor culturi agricole tîrzii (porumb, floarea-soarelui,
sfecla-de- zahăr, tutun, pomi fructiferi), a fost compromisă în cea mai mare
parte, iar întreprinderile sectorului menţionat au rămas fără materie primă. O
situaţie foarte gravă privind asigurarea cu furaje s-a creat în sectorul zootehnic.

Tabelul 5
Staţiile şi Cultura premergătoare 28. 07. 2007 Medii
posturile În straturile solului (cm) multianuale
0-10 0-20 0-50 0-100 0-100
Edineţ Culturi de toamnă 5 13 31 63 81
Camenca Culturi de primăvară 1 4 8 26 108
Glodeni Leguminoase p/u boabe 0 0 1 4 96
Rîbniţa Culturi de primăvară 0 0 1 4 108
Şoldăneşti Culturi praşitoare 0 0 3 39 108
Rezina Culturi de toamnă 0 2 18 38 108
Făleşti -*- 0 0 0 0 96
Corneşti -*- 0 0 0 5 96
Dubăsari Culturi de toamnă 0 0 5 16 104
Anenii-Noi -*- 0 0 0 3 115
Tiraspol Culturi praşitoare 1 6 16 41 55
Ştefan-Vodă -*- 0 0 0 13 97
Ceadîr-Lunga -*- 0 0 0 3 112
Cahul Culturi de toamnă 0 0 12 26 112
Vulcăneşti Culturi praşitoare 0 1 15 28 112

Rezervele de umezeală productivă în sol (mm) pe terenurile de floarea-soarelui (conform

situaţiei din 28 iulie 2007).

46
 Pe teritoriul Moldovei în anotimpul de primăvară predomină secetele
vaste şi catastrofale, vara se manifestă mai frecvent secetele extreme, iar toamna
au o frecvenţă mare secetele catastrofale.
În cea mai mare parte a republicii, fenomenele de suhovei se manifestă
anual (95-100% din ani). În raioanele de nord şi centrale, probabilitatea
manifestării lor constituie 80 şi 90% corespunzător. Pentru anumite luni ale
perioadei de vegetaţie, probabilitatea manifestării fenomenului de suhovei
variază de la 30-40% pînă la 70-80% ani. În octombrie suhoveiul este un
fenomen foarte rar, probabilitatea lui nu depăşeşte 10%. Minimul se manifestă
de obicei în luna aprilie (tab. 6).
Tabelul 6
Regiunile fizico- Lunile
geografice IV V VI VII VIII IX X IV-X
I 30 50 40 30 30 40 10 80
II 40 70 60 60 70 40 10 100
III 30 40 50 30 40 30 5 90
IV 40 70 70 70 80 60 0 95
V 40 70 60 70 70 50 10 95
Probabilitatea (%) anilor cu condiţii de suhovei pe regiuni fizico-geografice în Republica
Moldova

4.5. Măsuri de atenuare şi de combatere a secetelor şi suhoveiurilor

După cum se cunoaşte, pentru atenuarea riscurilor declanşate de
fenomenele de uscăciune, secetă si suhovei în agricultură se folosesc mai multe
metode: irigaţiile, cultivarea unor specii de plante rezistente, aplicarea unor
sisteme agrotehnice avansate, utilizarea fertilizanţilor.
Cele mai eficiente măsuri sînt irigaţiile. Acestea influienţează regimul
hidrologic al solului şi al stratului de aer inferior avînd rol dublu: pe de o parte,
asigură umezeala productivă necesară plantelor, pe de altă, reduc efectul termic
şi diminuează procesele de evapotranspiraţie.
În funcţie de nivelul tehnologic al societăţii respective se pot utiliza
diferite tipuri de irigaţie: pe baza aspersoarelor, pe baza canalelor de irigaţie
taluzate sau netaluzate, sau prin picurare, care reduce pierderea de apă şi energia
folosită pentru aducţiune.
Irigaţiile trebuie să fie folosite avînd la bază o supraveghere sinoptică
corectă. În caz contrar, aplicarea irigaţiilor nu numai că este rentabilă, dar ea
poate declanşa alte riscuri şi agrava evoluţia peisajului agricolîn sens nedorit.
Pentru asigurarea eficienţei acestor lucrări, de natură să asigure o evoluţie
normală a peisajului agricol, sînt necesare măsuri de monitoring.
47
 Pentru creşterea rezistenţei culturilor agricole la regim termic exedentar şi
deficit mare de umezeală productivă în sol, se efectuează lucrări de selecţie şi
ameliorare a plantelor de cultură, în măsură să ducă la obţinerea unor hibrizi cu
sistem radicular mai profund, ce vor putea utiliza rezerva de apă din orzonturile
adînci.
Pentru diminuarea efectelor negative ale fenomenelor menţionate, se mai
folosesc măsuri ca: amplasarea ecologică a culturilor agricole, plantarea
perdelelor forestiere de protecţie, utilizarea ogoarelor negre, reţinerea zăpezilor,
optimizarea termenelor şi a normei de semănat, lucrarea diferenţiată a solului.

4.6. Studiu de caz

Seceta din anul 1994

Specialiştii din diferite domenii clasifică seceta din 1994 ca una din cele
mai puternice secete atmosferice şi pedologice din regiunea dată. La instalarea ei
a contribuit mult condiţiile meteorologice din anul precedent. Situaţia s-a
înrăutăţit începînd din noiembrie 1993 pînă în aprilie 1994, cînd s-au înregistrat
insuficienţe de precipitaţii (45-65% din normă) şi ridicarea regimului termic cu
1-2oC mai sus de normă.
În această perioadă, teritoriul Moldovei a fost supus pe rînd de mai multe
formaţiuni barice anticiclonale, dar s-au evidenţiat următoarele:
- o dorsală a maximului Azoric deasupra Europei de sud, ce a contribuit la
ridicarea presiunii atmosferice în regiune;
- presiune atmosferică ridicată se observă şi în regiunea Germano-Polonă, o
ramură a ei fiind îndreptată spre teritoriul republicii. La fel este necesar să
menţionăm, că în troposfera mijlocie a luat naştere o dorsală extinsă
deasupra Europei de vest cu axa orientată în direcţia Italia - Marea
Baltică.
Acest fel de distribuire a presiunii atmosferice pe teritoriul Europei, a
condiţionat pe de o parte, deplasările maselor de aer calde din regiunile centrale
ale Atlanticului spre peninsula Scandinavia, pe de altă parte, a maselor de aer
din nord-vest spre Pribaltica şi raioanele de est ale Europei (Ucrainei). Iar în
nordul Europei, regiunea Marea Britanie - Marea Nordului a fost sub influenţa
unui ciclon cvasistaţionar care s-a extins şi în sud-estul Europei, condiţionând
advecţia curenţilor sud-vestici constituiţi din aerul cald şi uscat de pe teritoriul
Africii.
Câmpul baric H500 (harta medie a geopotenţialului H500) al Europei în aprilie s-a
caracterizat prin prezenţa talvegului deasupra Europei vestice, cu axa orientată
din raioanele Mării Norvegiene spre peninsula Apeninică (Italică). În luna mai,
talvegul s-a deplasat în direcţia estică şi în decursul următoarelor 3 luni (mai,
iunie, iulie) a staţionat de asupra teritoriului Europei Centrale. Iar deasupra
Europei de vest s-a format creastă, care a staţionat şi ea o perioadă de timp.

48
Totodată, de pe hărţile medii ale topografiei absolute H 500 s-a observat
deplasarea anomală a izalohipsei 576 hp. dgmp în perioada secetoasă şi în
special decadele II-III ale lunii iunie, iulie şi decada I a lunii august. Şi anume,
comparând aşezarea izalohipsei 576 dgmp specifice lunilor date de asupra
raioanelor centrale ale Europei de sud-est, s-a observat penetrarea ei cu mult
spre nord şi prin urmare, aceasta a adus la ridicarea geopotenţialului cu 4-8 hp.
dgmp.
Fig.25. Analiza hărţii sinoptice la sol pentru 00 TMG, 20. 07. 1994

Analiza materialului aerosinoptic din aprilie pînă în august, arată că în

perioada secetei, la suprafaţa terestră, dominau regiunile cu presiune atmosferică
ridicată. În troposfera de mijloc are loc ridicarea geopotenţialului deasupra
Europei de vest pe seama invaziei suplimentare a aerului rece din Europa estică.
Prezenţa zonei frontale înalte deasupra Scandinavei de nord a contribuit la
formarea unui nou anticiclon, care, deplasându-se spre nord-est, a contribuit la
regenerarea anticiclonului vechi din regiunea Poloniei, ce-a dus la staţionarea
îndelungată a maximului baric deasupra teritoriului Moldovei şi regiunilor
vecine.
Seceta din anul 2000
O secetă asemănătoare cu cea descrisă anterior s-a înregistrat şi în anul
2000. În scopul evidenţierii situaţiilor sinoptice care au generat timpul secetos a
fost creată baza de date (programul Microsoft Excel) ce includea poziţia de
fiecare zi a centrilor atmosferici: anticiclon, ciclon, creastă, talveg, front rece,
front cald. Aceasta a permis de-a constata că începînd cu luna aprilie, creşte
procentul manifestării crestelor (22%) şi anticiclonilor (27% din numărul total
de cazuri), iar în luna mai domină timp anticiclonal până la 65%. În general, pe
49
parcursul perioadei date, situaţia sinoptică a fost determinată de următoarele
formaţiuni barice: 32% - creste, 11% - anticicloni, 16% - talveguri, 6% - cicloni
etc. Cele-i din urmă a fost caracteristic mai mult lunii martie.
Pe baza hărţilor sinoptice diurne de la suprafaţa solului s-a întocmit
schematic traiectoria deplasării ciclonilor şi anticiclonilor deasupra Europei (fig.
26).
La începutul lunii aprilie 2000, majoritatea teritoriului Europei de sud-est,
inclusiv şi a republicii în întregime a fost întretăiat de un şir de talveguri şi
cicloni, însă spre sfârşitul ei se intensifică activitatea anticiclonală, ce se menţine
toată luna mai şi primele două decade a lunii iunie. Aceasta a determinat un
deficit mare de umiditate în regiune, ce reliefează şi valorile extreme a
coeficientului hidrotermic în luna mai (au căzut numai 5 mm de precipitaţii),
ajungând la 0,02 în Câmpia Bălţului şi la 0,18 în sudul republicii (fig. 24).

31.03 – 27.04 2000 28.04 – 28.05 2000 29.05. – 29.06 2000

Fig.26. Traiectoriile ciclonilor şi anticiclonilor
În aceşti ani teritoriul republicii a fost supus influenţei pe rînd de mai
multe formaţiuni barice anticiclonale printre care: dorsalele anticiclonului
Azoric precum şi prezenţa atât la suprafaţa terestră cît şi în altitudine a curenţilor
sud-vestici, ce a determinat o curbură anticiclonală, aducând aer cald şi uscat din
Africa. Secetă în Republica Moldova este o caracteristică specifică a climei
regionale, condiţionată în marea sa parte de poziţia fizico-geografică a ţării, cît
şi de consecinţele schimbării climei globale. De aceea societatea în activitatea sa
practică trebuie să reiasă din condiţiile regimului de umiditate existent şi optimal
să se adapteze la el. Informaţia obţinută privitor la manifestarea fenomenului de
secetă în regiune, rolul situaţilor sinoptice la formarea ei prezintă interes la
elaborarea pronosticului declanşării ei în viitor.
Analiza cauzelor declanşării celor mai puternice secete din ultimile
decenii confirmă, că timpul secetos în Republica Moldova poate predomina
perioade îndelungate, care ating sau chiar depăşesc un deceniu (1990-2003), la
fel şi ani izolaţi, câteva luni consecutive şi luni separate.
50
 Concluzii:

În concluzie aş menţiona că într-adevăr fenomenele meteorologice de risc

din Republica Moldova nu sunt întâmplătoare, ci constituie legităţi, şi de aceea
noi trebuie să ţinem cont de posibilele ei manifestări nu în mod episodic, ci în
permanenţă, devansând declanşarea formelor lor distrugătoare. În legătură cu
aceasta este necesar de a restructura sistemul existent al agriculturii Republicii
Moldova astfel încît el să corespundă condiţiilor climei semiaride şi frecvenţei
destul de înalte de apariţie a fenomenelor climatice de risc pe parcursul anului.
Evaluarea intensităţii şi frecvenţei fenomenelor meteorologice de risc din
perioada caldă a permis evidenţierea anumitor particularităţi regionale de
manifestare ale acestora, ţinând cont de modificările actuale ale climei.
Deci, pentru ultimele decenii, pentru teritoriul Republicii Moldova a fost:
1. Evaluat specificul manifestării frecvenţei fenomenelor
meteorologice de risc.
2. Evidenţiate tendinţele de modificare în manifestarea acestor
fenomene.
3. Delimitate arealele de repartiţie spaţială a fenomenelor de risc
studiate şi evidenţiat gradul diferit de vulnerabilitate a teritoriului faţă de
manifestarea anumitor tipuri de fenomene meteorologice de risc, utilizând
tehnologiile informaţionale.
4. În baza arhivei hărţilor sinoptice pentru perioada 1960-2005
analizate şi explicate cauzele genetice în declanşarea riscurilor meteorologice.
5. Propuse câteva măsuri eficiente de luptă împotriva fenomenelor
meteorologice de risc.
Rezultatele obţinute vor contribui la atenuarea influenţei factorilor
meteorologici de risc luaţi în studiu: ploile torenţiale abundente, grindina şi a
fenomenelor de uscăciune, secetă şi suhovei în toate domeniile de activitate
umană şi în special în domeniul transportului, sănătăţii şi agriculturii.
.Practica demonstrează, că anomaliile climatice totdeauna sunt însoţite de
pierderi economice evidente, care în prezent au tendinţa de creştere, complicând
interacţiunea dintre climă şi activitatea practică a omului. În domeniul
agriculturii, chiar şi dacă aplicăm tehnologii avansate, variaţiile elementelor
meteorologice reprezintă principalul factor distructiv. Cunoscând evaluarea
cantitativă a riscurilor meteorologice consumatorii de informaţie vor putea
determina strategia şi tactica acţiunilor sale. Aceasta va putea contribui la
aprobarea unor decizii economice optime la diferite niveluri.
Manifestarea firească a naturii prin apariţia fenomenelor climatice de risc,
impune omul să se conformeze acestei idei şi să caute mijloace şi posibilităţi de
convieţuire în cadrul acestei zone naturale de stepă. Astfel, fenomenele de risc
din perioada caldă nu sunt o problemă a naturii, ci a omului, care trebuie să se
adapteze climei mereu schimbătoare.

51
 În final menţionez ca lumea se confruntă în prezent cu unele consecinţe
severe determinate de variabilitatea sistemului climatic, fenomen grav, de
dimensiuni planetare, capabil sa schimbe actuala civilizaţie ale cărei cauze nu
sint incă suficient cunoscute.
Este necesară, mai mult ca oricînd, o cooperare ştiinţifică internaţională,
transparenţa rezultatelor obţinute şi comunicarea rezultatelor şi concluziilor
întregii lumi.
Stabilirea exactă a cauzelor naturale şi antropice şi cuantificarea cît mai
corectă a contribuţiei fiecaruia dintre acestea la variabilitatea sistemului climatic
şi la consecinţele lui privind modificările şi schimbările climatice sînt de
importanţă capitală în managementul acestei grave situaţii cu care se confruntă
întreaga lume pentru protecţia mediului şi a vieţii şi pentru asigurarea unei
dezvoltări durabile, în secolul XXI.

52
 Rezumat

Bletea Sergiu

Unele fenomene meteorologice de risc în perioada caldă a anului pe

teritoriul Republicii Moldova

În lucrarea de faţă, sunt prezentate materialele cercetărilor efectuate

asupra principalelor fenomene meteorologice de risc in perioada caldă (ploile
torenţiale abundente, grindina şi a fenomenelor de uscăciune, secetă şi suhovei ),
în scopul evidenţierii evoluţiei acestora în timp şi spaţiu, legităţilor de
manifestare, cu identificarea în final al celor mai vulnerabile regiuni din R.
Moldova, fiind propuse cele mai adecvate posibilităţi de diminuare a impactului
acestora, efectuate studii de caz.
Pentru anumite riscuri s-au analizat condiţiile sinoptice de declanşare şi
manifestare a acestora, fiind analizată topografia barică de la sol şi din atmosfera
înaltă (500 mb).
Au fost evaluate tendinţele de viitor privind manifestarea fenomenelor
meteorologice de risc în contextul schimbărilor climatice globale. Pe baza
probabilităţii şi frecvenţei, s-au obţinut elemente de pronostic privind
manifestarea respectivelor riscuri.
Rezultatele obţinute prezintă un mare interes, deoarece luarea în calcul a
frecvenţei şi arealelor de manifestare maximă a fenomenelor de risc
meteorologic (ploile torenţiale abundente, grindina şi a fenomenelor de
uscăciune, secetă şi suhovei ) vor permite mai uşor să ne adaptăm noilor condiţii
climatice, precum şi obţinerea unor diminuări ale pierderilor din domeniul
agriculturii şi transporturilor.
Cuvintele cheie: risc meteorologic/climatic, ploile torenţiale abundente,
grindina, fenomene de uscăciune, secetă suhovei vulnerabilitate, frecvenţă,
analiză statistică, diminuare, hartă sinoptică, studii de caz.

53
 Bibliografie:

1. Banca Mondială, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă,

Europa şi Asia Centrală, 23 mai 2007, Productivitatea rurală în
Moldova-gestiunea vulnerabilităţii naturale, pag.21-23;
2. Bogdan O., Niculescu E., Riscurile climatice din România,
Bucureşti 1999;
3. Cazac V., Boian I., Volontir N., ‘Hazardurile naturale’ vol III.
Editura Stiinta, Chisinau 2008.
4. Constantinov T., Daradur M., Nedealcov M., Mleavaia G.,
Fenomenele climatice de risc. Republica Moldova // Atlas
geografia fizică. Editura „Iulian”, Chişinău, 2002, pag.18;
5. Croitoru A., Fenomene climatice de risc, Editura Nereamia
Napoca, Cluj-Napoca, 2003;
6. Daradur M., Cazac V., Mihăilescu C., Boian I., Monitoringul
climatic şi secetele, Chişinău, S. n., 2007 (Tipogr.”Tanavius” SRL),
184 p.
7. Descrierea fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile,
înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova în anul 1994.
8. Descrierea fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile,
înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2000.
9. Descrierea fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile,
înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2006.
10. Erhan Elena, Clima şi microclimatele din zona oraşului Iaşi,
Editura Junimea, Iaşi, 1979;
11. Erhan Elena, Fenomenul de grindină în Moldova, Analele
Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza”, Iaşi, Seria nouă, secţiunea
II, Geologie-Geografie XXXII, Iaşi: 77-79, 1986;
12. Instrucţiuni pentru observarea, identificarea şi codificarea norilor şi
a fenomenelor meteorologice, Institutul de Meteorologie şi
Hidrologie, Bucureşti, 1986;
13. Pop Gh., Introducere în meteorologie şi climatologie, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988;
14. Potop Vera. Caracterizarea climatică a secetelor în Republica
Moldova. /Autoreferat al tezei de doctor în ştiinţe geografice. –
Chişinău, 2002. – 20 p.
15. Puţuntică A., Sofroni V., Ploile torenţiale de pe teritoriul
Republicii Moldova // Romanian Journal of Climatology, Volume I,
pag.127-139, Editura Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, ISSN 1841-
513X, 2005;
16. World Meteorological Organisation “Proceedings of the
international symposium on climate change”. Beijing, China, 31

54
 March - 3 April 2003. 335 p.
17. World Climate Change Conference. WCCC. 2003. Moscow.
Russia. September, 29- Octomber, 3. 699 p.
18. www.earth.esa.int/ew/;
19. www.nationalgeographic.com/0202;
20. www.wetterzentrale.de;

21. Чебан Г.А. «Некоторые характеристики дождей в Молдове

«Сб. работ Кишиневской Г.М.О» 1971г.
22. Сапожникова С.А.«Микроклимат и местный климат»
Лененград 1950 г.
23. Дроздов О. А.., Засухи и динамика увлажнения,
Гидрометеоиздат, 1982, 92 c.
24. Лассе Г.Ф. «Климат Молдавской СССР».
25. Хромов С.П. «Основы синоптической метеорологии»
Ленинград 1948г.
26. Зверьев А.С. «Синоптическая метеорология» Ленинград
1977г.

55
 Anexe

Anexa 1.
Ierarhizarea fenomenelor naturale de risc după
caracteristici şi impacte (după Bryant, 1992)
Nr. Fenomenul natural de Gradarea caracteristicilor şi impactelor
de risc
iera
rhie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Media
1. Secete 1 1 1 1 1 1 1 4 3 1,56
2. Cicloni tropicali 1 2 2 2 2 2 1 5 1 2,00

3. Inundaţii regionale 2 2 2 1 1 1 2 4 3 2,00

4. Cutremure de 1 5 1 2 1 1 2 3 3 2,11
pământ
5. Vulcani 1 4 4 2 2 2 1 3 1 2,22
6. Ciclon 1 3 2 2 2 2 2 5 3 2,44
extratropicali
7. Tsunami 2 4 1 2 2 2 3 4 5 2,78
8. Incendii naturale 3 3 3 3 3 3 3 2 5 3,11

9. Eroziunea solului 5 1 1 5 4 5 3 1 5 3,33

10. Creşterea nivelului 5 1 1 5 3 5 1 5 4 3,33

mării
11. Iceberg-uri 4 1 1 4 4 5 5 2 5 3,44
12. Furtuni de praf 3 3 2 5 4 5 4 1 5 3,56

13. Alunecări de teren 4 2 2 4 4 4 5 2 5 3,56

14. Eroziunea plajelor 5 2 2 5 4 4 4 2 5 3,62

15. Avalanşe de pietre 2 5 5 3 4 3 5 1 5 3,67

16. Creep şi 5 1 2 5 4 5 4 2 5 3,67
solifluxiunea
17. Tornade 2 5 3 4 4 4 5 2 5 3,78
18. Furtuni de zăpadă 4 3 5 4 4 5 2 2 4 3,78
19. Gheaţă pe coastă 5 4 1 5 4 5 4 1 5 3,78

20. Inundaţii 3 5 4 4 4 4 5 1 5 3,89

56
21. Descărcări 4 5 2 4 4 5 5 2 4 3,89
electrice
22. Trăsnet 4 5 2 4 4 5 5 1 5 3,89
23. Viscol 4 3 4 4 4 5 5 1 5 3,89
24. Valuri oceanice 4 4 2 4 4 5 5 3 5 4,00
25. Furtuni cu 4 5 4 5 3 5 5 1 5 4,11
grindină
26. Polei 4 4 5 5 4 4 5 1 5 4,11
27. Vânturi locale 5 4 3 5 5 5 5 1 5 4,22
puternice
28. Subsidenţă 4 3 5 5 4 4 5 3 5 4,22
29. Curgeri noroioase 4 4 5 4 4 5 5 4 5 4,44
şi de pietre
30. Curenţi de aer 4 5 5 4 5 5 5 2 5 4,44

31. Căderi de roci 5 5 5 5 5 5 5 1 5 4,56

Legenda:

1. Gradul de severitate;

2. Durata evenimentului;

3. Suprafaţa totală afectată;

4. Totalul pierderilor de vieţi omeneşti;

5. Totalul pierderilor economice;

6. Efectul social;

7. Impactul pe termen lung;

8. Viteza de declanşare;

9. Apariţia fenomenelor asociate.

Anexa 2.

57
 Grindina (1974-1998)

Fenomene
de care a
Data fost
începutului Data sfîrşitului Diametru/ Staţii meteorologice şi însoţită
an/luna/data an/luna/data Durata posturi hidrologice grindina
1974/06/13 1974/06/13 20 mm/40 min Еzăreni, r. Sângerei Furtună
1974/06/18 1974/06/18 30-35 mm/20min r. Slobozia Furtună
furtună,
ploaie de
scurtă
1974/06/23 1974/06/23 20-50 mm/50min Vorniceni durată
furtună,
ploaie de
scurtă
1974/06/23 1974/06/23 50 mm/5min Călăraşi durată
furtună,
ploaie de
scurtă
1974/06/28 1974/06/28 25-30 mm/20min r. Camenca durată

1975/06/01 1975/06/01 20mm/45min Bălăsineşti, r. Sângerei Furtună

furt., pl.de
1975/07/08 1975/07/08 20 mm Drăgoneşti, r. Sângerei sc. durată
1976/06/27 1976/06/27 20 mm/30min r. Sângerei Furtună
furt., pl.de
1976/07/10 1976/07/10 15-20 mm Corneşti sc. durată
furt., pl.de
1976/07/13 1976/07/13 15-25 mm Teleuţi, r. Camenca sc. durată
furt., pl.de
1976/07/20 1976/07/20 30 mm Bravicea sc. durată
1977/06/08 1977/06/08 25 mm Ciobruci Furtună
furt., pl.de
1977/06/17 1977/06/17 32 r. Briceni sc. durată
furt., pl.de
1977/06/17 1977/06/17 nucă grecească r. Ştefan-Vodă sc. durată
furt., pl.de
1977/06/28 1977/06/28 29 mm/40 min Floreşti sc. durată
1978/06/13 1978/06/13 12-22 mm Baimaclia
1978/06/13 1978/06/13 medie Vulcăneşti
furt., pl.de
1978/06/13 1978/06/13 60 mm r. Comrat sc. durată
furt., pl.de
1978/06/13 1978/06/13 15 mm Ciadâr-Lunga sc. durată

1978/06/26 1978/06/26 25 mm Valea Rusului, r. Făleşti Furtună

1978/07/19 1978/07/19 8-16 mm/10 min Briceni furtună,

58
 ploaie
1978/07/19 1978/07/19 23 mm/10 min Gruşca, r. Camenca Furtună
1978/07/19 1978/07/19 10 mm Donduşeni
1978/07/19 1978/07/19 10-20 mm Camenca
1978/07/19 1978/07/19 14-25 mm/10min Оcniţa
1978/07/19 1978/07/19 20 mm Râşcani
1978/07/19 1978/07/19 37-40 mm/2 min Тrinca, r. Edineţ

1979/06/20 1979/06/20 30 mm Comrat Vânt

1979/06/20 1979/06/20 30 mm/25 min Comrat
1979/06/30 1979/06/30 15-18 mm Bălţata
1979/06/30 1979/06/30 30 mm Anenii-Noi
furt., pl.de
1979/07/07 1979/07/07 ou de porumbel Râşcani sc. durată
1979/08/13 1979/08/13 50 mm Briceni
1979/08/14 1979/08/14 30 mm Chişinău
furt., pl.de
1979/08/28 1979/08/28 30 mm Rezina sc. durată
1980/06/27 1980/06/27 22 mm Baimaclia
1980/06/27 1980/06/27 20-25 mm Congaz
1980/08/09 1980/08/09 20 mm/2 min Calaraşi Furtună
1981/05/07 1981/05/07 11-12 mm Rezina
1981/05/20 1981/05/20 22 mm Hulboaca
furt., pl.de
1981/06/25 1981/06/25 14-20 mm/5min Dubăsari sc. durată
1982/05/25 1982/05/25 r. Vulcăneşti Furtună
1982/05/25 1982/05/25 r. Hânceşti Furtună
furt., pl.de
1983/04/30 1983/04/30 20 mm Tiraspol sc. durată
furt., pl.de
1983/04/30 1983/04/30 20 mm Făleşti sc. durată
furt., pl.de
1983/05/22 1983/05/22 22-24 mm/2 min Floreşti sc. durată
furt., pl.de
1983/05/22 1983/05/22 50 mm/4 min Cimişlia sc. durată
furt., pl.de
1983/05/27 1983/05/27 20 mm r. Glodeni sc. durată
furt., pl.de
1983/05/27 1983/05/27 20 mm Râşcani sc. durată
1983/06/15 1983/06/15 20 mm/25 min Rezina
furt., pl.de
1983/07/20 1983/07/20 15-20 mm/20min Теleneşti sc. durată
pl.de sc.
1984/05/22 1984/05/22 17 mm/5 min Bravicea Durată
pl.de sc.
1984/05/22 1984/05/22 5-10 mm/1h Еdineţ Durată

59
1984/05/22 1984/05/22 25 mm/35 min Cărpineni
1984/05/22 1984/05/22 30 mm/30 min Sângerei
1984/05/22 1984/05/22 Теleneşti
1984/06/07 1984/06/07 36 mm/3 min Bălţata
1984/06/07 1984/06/07 Basarabeasca
1984/06/07 1984/06/07 10 mm/5 min Doibani
1984/06/07 1984/06/07 10-12 mm/45min r. Edineţ Vânt
1984/06/07 1984/06/07 25 mm/20 min Cărpineni
1984/06/07 1984/06/07 50 mm/5 min Chişinău Vânt
1984/06/07 1984/06/07 15 mm Anenii-Noi
furt., pl.de
1984/06/23 1984/06/23 30 mm/45 min r. Slobozia sc. durată
furt., pl.de
1984/09/10 1984/09/10 20-23 mm/45min Baimaclia sc.

furt., pl.de
1985/06/02 1985/06/02 35 mm r. Grigoriopol sc. durată
1985/06/08 1985/06/08 mazăre/26 min r. Hânceşti Furtună
1985/06/08 1985/06/08 15-20 mm
1985/06/11 1985/06/11 10-15 mm/10min Cahul Furtună
1985/06/11 1985/06/11 9-11 mm/5 min Corneşti Furtună
1985/06/11 1985/06/11 15-35 mm/5 min Soroca Furtună
1985/06/11 1985/06/11 15-20 mm/10min r. Teleneşti Furtună
furt., pl.de
1985/07/31 1985/07/31 30-35 mm/4 min Făleşti sc. durată
furt., pl.de
1986/06/07 1986/06/07 20 mm r. Slobozia sc. durată
furt., pl.de
1986/06/10 1986/06/10 20 mm r. Grigoriopol sc. durată
furt., pl.de
1986/06/15 1986/06/15 30 mm/30 min Călăraşi sc. durată
furt., pl.de
1986/06/15 1986/06/15 20-80 mm r. Ştefan-Vodă sc. durată
1987/06/16 1987/06/16 10 mm r. Grigoriopol Furtună
furt., pl.de
1987/06/16 1987/06/16 50-60 mm/1 h Corneşti sc. Durată
1987/06/16 1987/06/16 r. Ştefan-Vodă Furună
1987/06/16 1987/06/16 10 mm Făleşti Furtună
1987/07/25 1987/07/25 mazăre Еdineţ
1987/07/25 1987/07/25 20-25 mm Călăraşi
1987/07/25 1987/07/25 12-18 mm/20min Comrat Furtună
1987/07/25 1987/07/25 r. Nisporeni Furtună
r. Ciadâr-
1987/07/25 1987/07/25 13 mm Lunga
1987/07/25 1987/07/25 20-25 mm/15min Corneşti
1989/05/15 1989/05/15 20-25 mm Corneşti Furtună
60
1989/07/14 1989/07/14 18 mm Călăraşi
1989/07/14 1989/07/14 30 mm Nisporeni
1989/07/14 1989/07/14 30 mm Sadova, r. Călăraşi
furt., pl.de
1990/06/25 1990/06/25 16-22 mm/3 min Leova sc. Durată
furtună,
vânturi
puternice,
ruperi de
1991/07/03 1991/07/03 30 mm Donduşeni diguri
furtună,
vânturi
puternice,
ruperi de
1991/07/04 1991/07/04 25-30 Floreşti diguri
furt., pl.de
1992/06/12 1992/06/12 20 mm/25 min Edineţ sc. Durată
furt., pl.de
1993/05/27 1993/05/27 20 mm/5 min Briceni sc. Durată
furt., pl.de
1993/05/27 1993/05/27 60 mm/10 min Briceni sc. Durată
furt., pl.de
1993/05/29 1993/05/29 20-23 mm/10min Dubăsari sc.

aversă,
furtună,
vânt
1993/06/24 1993/06/24 25-40 mm Bravicea puternic
furt., pl.de
1993/06/24 1993/06/24 25-40 mm/10min Bravicea sc. durată
aversă,
furtună,
vânt
1993/06/24 1993/06/24 25-40 mm Corneşti puternic
furt., pl.de
1993/06/24 1993/06/24 37 mm/7 min Corneşti sc. durată
aversă,
furtună,
vânt
1994/08/12 1994/08/12 11-30 mm r. Hânceşti puternic

1994/09/21 1994/09/21 Ou de găină r. Râşcani, Donduşeni, Drochia

1996/06/27 1996/06/27 măruntă r. Cahul
1996/06/27 1996/06/27 măruntă Comrat
1996/06/27 1996/06/27 18 mm Soroca
1996/06/27 1996/06/27 măruntă r. Ungheni
1996/06/27 1996/06/27 14 mm Ştefan-Vodă
1997/07/06 1997/07/06 20 mm Bravicea
1997/08/29 1997/08/29 25-30 mm r. Ciadâr-Lunga
61
 1998/07/02 1998/07/02 28-40 mm Corneşti
furt., pl.de
1998/07/16 1998/07/16 14-20 mm Dubăsari sc. durată

Anexa 3.
Evidenţa situaţiilor exeptionale, care au fost provocate de fenomenele
hidrometeorologice nefavorabile şi observate pe teritoriul Republicii
Moldova în anul 2006

Iunie
Data Municipii, raioane Denumirea situaţiei Deces Pagube
excepţionale e mii(lei)

5.06 Criuleni, Straşeni Ploi torenţiale si grindina - 9376,0

5.06 Faleşti Vint puternic - 60,0
6.06 Edineţ Inundaţie - 33,1
7.06 Rezina Inundaţie - 36,7
11.06 Rezina, Unhgeni Grindină mare - 2805,0
12.06 Anenii-Noi Grindină mare - 2926,8
16.06 Singerei, Floreşti, Grindină mare - 6009,2
Ungheni, Soroca
19.06 Rîşcani Ploi torenţiale si grindină - 4362,0
20.06 Floreşti, Rezina, Ploi torenţiale - 31720,0
Şoldaneşti, Cahul
21.06 Soroca Ploi torenţiale si grindină - 367,5
25.06 Edineţ Ploi torenţiale grindină - 613,1
28.06 Briceni Vijelie - 291,8
28.06 Edineţ Ploi torenţiale, grindină - 177,6
29.06 Sîngerei Ploi torenţiale insoţite de 1 -
descărcari electrice
Iulie
13.07 Ungheni, Calaraşi, Grindină mare - 17340.6
Teleneşti, Orhei
13.07 Ungheni Furtuna insotita de 1 -
descarcari electrice
13.07 Mun. Chişinău Ploi torentiale, vint puternic - 2896,0
23.07 Floreşti, Ungheni, Grindina mare - 4608,0
27.07 Glodeni Grindina mare - 8,7
August
05.08 Ocniţa, Ungheni, Vint puternic - 228,8
Edineţ
08.08 Cahul Ploi torentiale - 17,2
62
08.08 Ştefan-Vodă Grindina mare - 1216,0
23.08 Calaraşi Ploi torentiale, grindina - 198,,0
26.08 Edineţ Ploi torentiale, grindina si - 20086,6
vint puternic
27.08 Şoldaneşti Ploi torentiale, grindina si - 206,0
vint puternic
29.08 Briceni Vint puternic -

63