UNIVERSITATEA ,,DUNAREA DE JOS" GALATI

CENTRUL DE FORMARE CONTINUA SI TRANSFER

TEHNOLOGIC

CURS POSTUNIVERSITAR DE SPECIALIZARE IN

EDUCATIE TEHNOLOGICA

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Coordonator stiintific,

Prof.dr. ing. Oprea Lucian

Absolvent,

Crisan Mariea

- 2002 -

1
 CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………3

CAPITOLUL I :CONSIDERATII GENERALE PRIVIND POLUAREA ...5

CAPITOLUL II : POLUAREA AERULUI......…………………………….8

CAUZELE POLUARII AERULUI…………………………………………8

EFECTELE POLUARII AERULUI……………………………………….15

COMBATEREA POLUARII AERULUI………………………………….20

CAPITOLUL III : POLUAREA APEI…………………………………….24

CAUZELE POLUARII APEI……………………………………………...25

EFECTELE POLUARII APEI…………………………………………….26

COMBATEREA POLUARII APEI……………………………………….29

CAPITOLUL IV : POLUAREA SOLULUI………………………………33

CAUZELE POLUARII SOLULUI………………………………………..33

EFECTELE POLUARII SOLULUI……………………………………….35

COMBATEREA POLUARII SOLULUI………………………………….37

CAPITOLUL V............................................................................................41

CONCLUZII.................................................................................................41

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................43

2
 INTRODUCERE

Una din problemele globale ale omenirii o reprezinta degradarea

mediului inconjurator, perspectivele si consecintele create de epuizarea
anumitor resurse naturale, saracia absoluta care a lovit milioane si apoi
miliarde de oameni.
Sarcina cea mai urgenta este ca viziunea comuna asupra riscurilor ce
ne ameninta sa se transforme in aliante internationale si actiuni concertate,
necesare pentru a salva Pamantul.
Deteriorarea conditiilor de viata pe planeta a ajuns in centrul atentiei
generale, presa si televiziunea aducand in prim plan pericolul pe care il
reprezinta nesocotirea presiunii continue exercitate asupra mediului
inconjurator. Un semnal de alarma a fost lansat inca din iunie 1988 de catre
Administratia Nationala a Statelor Unite pentru Aeronautica si Spatiu
(N.A.S.A.), care a dovedit ca ceea ce se presupunea de multa vreme in
legatura cu incalzirea globala incepe sa devina realitate.
James E. Hansen seful Institutului Goeldard pentru Studii Spatiale al
N.A.S.A., a dat publicitatii o serie de rezultate ale unui studiu asupra
recordurilor de temperatura inregistrata in ultimul secol la nivel mondial,
din care reiesea ca se constata o incalzire treptata, pe termen lung.
Estimarile lansate s-au dovedit pe cat se poate de exacte : conditiile
climatice din cateva puncte cheie ale lumii au anticipat cum va fi cand
efectul de sera va deveni o realitate.
In unele zone ale Chinei centrale, temperaturile s-au situat in iulie
timp de zece zile consecutive, intre 36 si 400C – valul de caldura a fost
inspaimantator.
Amenintarile ce se contureaza si cu care ne confruntam la ora actuala
– incluzand schimbarea climei, rarifierea ozonului si cresterea populatiei –
au o asemenea anvergura incat, daca actiunile menite sa le neutralizeze nu
incep acum, ele vor genera, in mod inevitabil, consecinte economice
paralizant de costisitoare si colapsul institutiilor sociale si politice.
Stirea proasta este ca prapastia existenta intre ceea ce ar trebui facut
pentru a proteja capacitatea planetei de a asigura conditii de trai si ceea ce se
face de fapt creste.
Vestile bune sunt legate de faptul ca tot mai multi oameni doresc sa
se implice in efortul de a salva planeta, fiind preocupati de degradarea
Terrei si de viitorul copiilor lor.
Cercetatorii de la Worldwatch Institute au efectuat studii in care se
accentueaza etapele si masurile necesare pentru a schimba cursul deteriorarii
sistemelor ecologice , suport al dezvoltarii economiei mondiale.
Concluziile cercetatorilor sunt ca societatea umana in ansamblul ei,
nu dispune de resurse financiare pentru a sustine simultan atat cursa
inarmarilor, cat si asigurarea investitiilor necesare crearii premiselor unei
dezvoltari autosustinute, echitabila si la actualele cerinte ale protectiei
mediului ecologic, economic si social.

3
 Analizele realizate de autori in perspectiva starii mondiale au la baza
gandirea sistemica, de cunoastere a corelatiilor din natura, stiinta si
tehnologie, societate si ideologie. Ele se bazeaza pe un suport informational
amplu si se fundamenteaza pe o cunoastere experta a aspectelor diferite ce
caracterizeaza astazi societatea umana.
Problematica rezolvarii problemelor globale este evident influentata
de factorul timp.
Intr-un interviu dat revistei Newsweek, Lester Brown arata ca:
,,Acum exista o penurie a multor resurse, dar timpul poate fi
considerat ca fiind cel mai important. Exista o preocupare de exceptie si un
consens in randul oamenilor de stiinta ca noi suntem astazi intr-o cursa
continua impotriva timpului. Este necesar un timp corespunzator pentru
formarea unei puternice opinii publice asupra diverselor probleme”
Publicarea rezultatelor studiilor Institutului Worldwatch in editii in
limba romana, ne dovedeste preocuparile actuale privind studiile globale
asupra dezvoltarii societatii omenesti.
In lupta pentru salvarea planetei, in doua din cele mai importante
domenii – controlul cresterii populatiei
- stabilizarea climei
oamenii nu reusesc sa obtina rezultatele dorite.
Daca in ceea ce priveste micsorarea ratei de crestere a populatiei s-au
obtinut ceva progrese in anii 70 acest declin a fost de scurta durata, cresterea
anuala sporind ulterior.
In anul 2025 se estimeaza o populatie de 12 miliarde de oameni, iar
in anul 2150 o populatie de 150 miliarde oameni. Nici in privinta stabilizarii
climei nu se intrevede vreun progres.
Daca cercetatorul, proiectantul de sisteme de productie industriala
sau agricola, politicianul sau specialistul in probleme militare nu se regasesc
pe terenul comun al studiilor globale, atunci rezultatele ,,concrete” din
domeniul lor de specializare nu se vor autosustine economic, tehnic si
ecologic.

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND POLUAREA

Poluarea este o modificare defavorabila privind mediul

natural, care apare partial sau generalizat, ca urmare a reziduurilor
activitatii umane si care prin efectele lor altereaza criteriile de
repartitie ale fluxurilor de energie, nivelurile de radiatie, constitutia
fizico – chimica a mediului matural si diversitatea speciilor vii.
Aceste modificari pot afecta specia umana, datorita
impactului pe care il pot avea asupra resurselor agricole, asupra

4
apei si altor produse biologice. Ele pot afecta prin alterare
posibilitatile recreative ale mediului, precum si frumusetea naturii
arhitectura peisagera, uratind de fapt natura. Aceasta definitie
apartine Comitetului stiintific al Casei Albe si a fost preluata din
Romade F.
Generatiile anterioare s-au preocupat intotdeauna de viitor,
dar noi suntem primii care avem de luat decizii de care depinde
viata pe planeta noastra, soarta pamantului pe care il vor mosteni
copiii nostri.
Concluzia schimbarilor necesare: ,, a venit timpul sa facem
pace intre noi pentru a putea trai in pace cu pamantul pe care traim”
In anul 1992, la Rio de Janeiro, a avut loc Conferinta
Natiunilor Unite privind Protejarea Mediului Inconjurator, in care
s-a tras primul semnal de alarma pentru salvarea planetei. La
conferinta au participat 170 de delegatii guvernamentale si 128 sefi
de state.
In tara noastra in 1990 s-a infiintat Ministerul Mediului si s-a
stabilit un complex de masuri pentru protectia si conservarea
mediului; in 1992 s-a infiintat Ministerul Apelor, Padurilor si
Mediului Inconjurator, iar la nivelul judetelor s-au infiintat Agentii
pentru Protectia Mediului.
In anul 1995 s-a aprobat Legea Protectiei Mediului.
Impactul dezvoltare economica – echilibru ecologic, ridica
probleme numeroase si complexe pentru toate tarile, sunt intr-
adevar probleme comune ale intregii omeniri.
Studiul intitulat ,,Catastrofa sau o noua societate”, un model
latino – american al lumii, realizat de un colectiv sub coordonarea
prof. Amilear O.Herrera (Argentina) la fundatia Barilache indica un
mod de atingere a unui tel final si anume – o lume eliberata de
subdezvoltare si mizerie.
,,Deteriorarea mediului fizic nu este o consecinta inevitabila a
progresului umanitatii, ci rezultatul organizarii sociale bazate in
mare masura pe valori distructive”

Se propune participarea tuturor membrilor societatii la luarea

deciziilor care ii afecteaza, sa existe o societate in mod intrinsec
compatibila cu mediul inconjurator.
De un larg ecou s-a bucurat si studiul ,, Intrand in secolul
XXI” intocmit de un colectiv de specialisti de la Consiliul pentru
calitatea mediului si Departamentului de stat, de la Agentia pentru
protectia mediului, Fundatia Nationala de Stiinte, Administratia
Nationala pentru ocean si atmosfera, studiu care reliefeaza
preocuparile privind perspectivele resurselor naturale – tendinta
spre epuizare a unor resurse neregenerabile, deteriorarea factorilor
de mediu.

5
 Procesele de – industrializare
- urbanizare
- modernizare a agriculturii
au consecinte negative asupra mediului inconjurator.
Procesele de poluare a factorilor de mediu (apa, aer, sol), de
deteriorare a solului si vegetatiei, in special a padurilor, cunosc pe
Terra aspecte ingrijoratoare.
In ultima vreme s-au purtat discutii asupra problemelor
echilibrului ecologic, protectia mediului, franarii si preantampinarii
unor activitati cu efecte daunatoare, ecologizarii activitatilor
economico – productive, probleme care au fost ignorate timp
indelungat.
Modificarile survenite in atmosfera, pe pamant si in zestrea
biologica a planetei vor necesita eforturi de cooperare de
dimensiuni globale. Conducatorii politici care nu vor reusi sa
inteleaga schimbarile fundamentale intervenite in raportul dintre cei
6 miliarde de oameni care constituie populatia actuala a Terrei si
sistemele si resursele naturale de care depinde viata omului se vor
trezi asaltati de probleme nerezolvabile, blocati de un declin
economic ireversibil.
Asigurarea unei dezvoltari viabile in viitor ne cere sa
actionam simultan pentru oprirea acumularii de bioxid de carbon,
protejarea stratului de ozon, refacerea padurilor si a solului,
stavilirea cresterii populatiei, majorarea eficientei energetice si
punerea in valoare a surselor reannoibile de energie. Nici o
generatie nu a fost pusa vreodata in fata unei problematici atat de
complexe, care sa reclame solutii imediate.

TIPURI DE POLUARE (dupa Schiopu D. (1977)

I.Dupa provenienta poluantilor :

1.Poluare naturala a.-biologica
b.-datorata unor fenomene fizico-chimice din natura
c.-menajera
2.Poluare industriala
3.Poluare agricola

II.Dupa natura poluantilor

1.Poluare fizica a.-termica
b.-sonora (fonica)
c.-luminoasa
d.-radioactiva
e.-electrica

6
 2.Poluare chimica a.-cu derivati ai carbonului si hidrocarburi lichide
b.-cu derivati ai sulfului, ai azotului etc.
c.-cu derivati ai metalelor grele (Pb, Cr etc.)
d.-cu derivati ai fluorului
e.-cu materii plastice
f.-cu pesticide
g.-cu materii organice fermentescibile

3.Poluare biologica a.-contaminarea microbiologica a mediilor inhalate

si ingerate,precum si a solului (exemple pentru
sol: antrax, ciuma, germeni fitopatogeni)
b.-modificari ale biocenozelor si invazii de specii ani-
male si vegetale (exemplu: prin introducerea de se-
minte de buruieni din alte zone sau favorizarea in-
multirii unor specii de buruieni consecutiv tratamen
telor cu erbicide)
4.Poluarea ,,estetica"-->ca figura de stil,dar si in sens propriu,prin degra-
darea peisajelor, ca urmare a urbanizarii si sistema-
tizarii eronat concepute.

POLUAREA AERULUI

Aerul absolut pur este un termen teoretic si se refera la prezenta

exclusiva in atmosfera a gazelor din componenta aerului in concentratii
precise si absenta altora, ca si a vaporilor si particulelor solide.
Notiunea de aer poluat se refera nu numai la prezenta unor substante
straine de compozitia naturala a aerului, ci si la cantitati,la concentratii care
il fac impropriu pentru exercitarea rolului sau fundamental de a intretine
viata.
Desigur pentru fiecare activitate exista moduri diferite de a intelege
notiunea de poluare a aerului, in raport cu cerintele impuse de desfasurarea
unei activitati sau a alteia, precum si in raport cu nocivitatea asupra
organismului uman si asupra factorilor mediului.
Pentru medic,aerul este poluat cand concentratia substantelor straine
atinge nivele nocive organismului uman: pentru tehnologul industrial,
preocupat de coroziune, cand poluantii ating concentratii care altereaza
structura si functionarea instalatiilor :pentru proiectantul unei fabrici de
oxigen sau de amoniac,preocupat sa foloseasca aer cat mai curat ca materie
prima,atunci cand procesul de productie este tulburat de prezenta
substantelor straine;
pentru cercetatorul dintr-un laborator biologic,cand cultura sa este
contaminata cu microorganisme sau infestata cu spori etc.
Poluarea aerului se produce inegal, neuniform,fiind de obicei
deosebit de mare in bazinul aerian al concentrarilor urbane si industriale, ea

7
nedepasind de regula inaltimea de cateva sute de metri,poluantii coexistand
si amestecandu-se cu aerul din aceleasi spatii limitate in care traiesc
milioane de oameni.
Aerul este mai poluat in marele metropole:Ciudad de Mexico, Los
Angeles,, New York, Tokio, unde atmosfera este aproape irespirabila.

SURSELE DE POLUARE A AERULUI

In aer se scurg si se revarsa impuritati dintr-o infinitate de surse de
impurificare naturala si artificiala.
Astfel,de pe unele suprafete se pot ridica in atmosfera pulberi si gaze
rezultate din ciclul normal de dezvoltare al unor plante (cum sunt granulele
de polen, sporii vegetali, sfaramaturile de vegetale si gazele rezultate din
descompunerea acestora.)
De asemenea in aer se ridica adesea,antrenate de vant, pulberi
provenite din sfaramarea stratului superficial al solului.
Din subsolul zonelor vulcanice sunt emanate uneori mari cantitati de
gaze si vapori, iar in perioadele de eruptie chiar particule solide ca atare sau
in stare topita. Din cosmos se indreapta catre atmosfera nori de gaze,vapori,
particule sub forma de meteoriti. Insa cele mai multe impuritati provin din
activitatea industriala,tehnica si casnica.
Uzinele pentru producerea energiei electrice, centralele de
termoficare evacueaza zilnic in atmosfera sute de tone de bioxid de sulf si
cenusa.
Fabricile de materiale de constructie, evacueaza zilnic zeci de
vagoane de pulberi, uneori se gasesc uzine siderurgice sau de metalurgie
neferoasa care elimina in atmosfera, in afara de compusi de sulf, o serie de
alti produsi rezultati din combustie, metale toxice ca plumbul, cadmiul,
arsenul,manganul, etc.
In acelasi bazin aerian se mai evacueaza impuritati provenite de la
uzinele chimice sau petrochimice din care scapa in atmosfera acizi si
baze,hidrocarburi, pulberi de materiale intermediare,diferiti solventi,
alcooli,cetone, eteri, fenoli etc.)
Transporturile reprezinta principala sursa de poluare a atmosferei in
tarile dezvoltate prin autovehicule, locomotive, nave, avioane.Locuitorul
orasului modern care lucreaza la biroul unei institutii, circula pe strada,sau
se odihneste in apartamentul sau, inhaleaza de regula nu aer curat, ci un
amestec de aer, gaze si particule solide de cele mai diverse. La aerul ce
patrunde pe fereastra, continind impuritati industriale sau din transporturi, se
adauga uneori impuritati emanate din sistemul de incalzire a locuintei, din
arderea gazului din bucatarie sau din conductele instalatiilor sanitare.
In locuinta sau in afara ei, in mediul rural sau in cel urban, fumatorii
isi inlocuiesc periodic o buna parte din aerul adeseori relativ curat pe care-l
inhaleaza din exterior cu aer incarcat cu fum dens si fin, cu oxid de
carbon,substante cancerigene , nicotina si alte substante nocive intre care si
unele radioactive.

8
 Emisiile si poluantii in lume si in Romania care afecteaza calitatea
aerului mai provin din urmatoarele activitati:
-pentru bioxid de sulf (SO2): centralele termoelectrice si cele de
termoficare care realizeaza 70 % din poluare
-pentru oxizii de azot (NO): centralele termoelectrice si transportul rutier
(60-65%)
-pentru monoxidul de carbon (CO) :reziduurile si combustia in instalatii
industriale (75 -80 %)
-pentru metan (CH4): agricultura (complexele zootehnice), extractia si
distributia combustibililor fosili (75-80 %)
-pentru petroxidul de azot (NO2): agricultura si procesele naturale
-pentru amoniac (NH4): agricultura (96-98 %)
-pentru substantele organice volatile nemetanice(SOVN):transporturile
activitatile cu folosirea solventilor in procesele naturale(95-99%)
Atmosfera inalta este poluata de zborurile supersonice prin scaderea
concentratiei de ozon in acest strat la altitudinea de 12-40 km,datorita
emanatiilor de oxid de azot provenite din motoarele cu reactie ale avioanelor
care transforma astfel ozonul in oxigen.
La o altitudine mai mica acest pericol nu exista deoarece vanturile si
ploile imprastie oxidul de azot, purificand atmosfera.

INDUSTRIA, CATEGORIA PRINCIPALA DE SURSE DE POLUARE

ATMOSFERICA
Industria energetica,metalurgica,chimica si a materialelor de
constructie reprezinta cele mai importante categorii de surse de poluare a
aerului cu pulberi si gaze.
Intreprinderile termoenergetice
Datorita faptului ca cerintele de energie in industrie au crescut an de
an, dublandu-se in lume la circa 10 ani, capacitatea unei singure uzine a
crescut treptat, arzand anual pana la zeci de milioane tone de combustibil.
O astfel de centrala poate produce anual 4-5 milioane tone de cenusa, din
care, numai daca 1 % ar fi evacuata in atmosfera ar reprezenta o cantitate de
circa 15 tone de cenusa zilnic, plus particule de carbune si funinigine.
Bioxidul de sulf, este evacuat pe cosuri in cantitati de zeci de tone pe
ora, cu mare viteza (25-30 m/s),la inaltimi de 300-500 m.
Siderurgia
Impuritatile care rezulta din siderurgie sunt constituite in primul rand
de pulberi, care apar in toate fazele prelucrarilor industriale: la transportul si
depozitarea carbunelui si minereurilor,la arderea lor in cocserii,furnale si
otelarii,la insuflarea de aer. Mai rezulta pulberi metalice, compusi ai
fluorului, ai arseniului, hidrocarburi policiclice condensate cancerigene. La
Combinatul Siderurgic Galati,cantitatile de impuritati evacuate in atmosfera
sunt colosale: la o productie de 5 milioane tone/an la fonta si otel, elimina in
24 de ore aproximativ 15000 to oxid de carbon, peste 1000 tone pulberi si
50 tone bioxid de sulf, plus cantitati mici de alte impuritati.

9
 De aceea atmosfera este poluata cu pulberi si gaze pe o raza de pana
la 2-3 km si chiar mai mult.
Metalurgia neferoasa
Din extractia de minereu, purificarea si rafinarea metalelor neferoase
se produce impurificarea atmosferei cu pulberi, vapori, gaze (bioxid de
sulf),mercur, zinc, cadmiu si arseniu. Impurificarea cu plumb are loc
indeosebi sub forma de vapori care se transforma rapid in aerosoli fini, se
condenseaza si se oxideaza in contact cu aerul.
Aerosolii de plumb raman suspendati vreme indelungata in
atmosfera si pot fi transportati de curentii de aer pana la 5-10 km de la locul
evacuarii.
Impurificarea aerului cu mercur, se produce datorita evaporarii sale
la o temperatura relativ scazuta (peste17 0C).Datorita cantitatilor reduse in
care se gaseste si se manipuleaza, ridica probleme de poluare a aerului in
putine cazuri si doar pe plan local.
Impurificarea aerului cu bioxid de sulf, este nociva in toate
cazurile,ea fiind deosebit de accentuata la rafinarea cuprului, unde rezulta
circa 8 to.bioxid de sulf la o tona de cupru.
Impurificarea aerului cu bereliu si compusii sai
Bereliul folosit sub forma de compusi si aliaje,care au aplicatii in
industria nucleara, in industria tuburilor fluorescente,in industria produselor
ceramice etc.. pot ajunge in atmosfera in concentratii aparent neansemnate
pentru a produce grave intoxicatii, deoarece pragul toxic este foarte scazut.
Impurificarea aerului cu flour
Fluorul sub forma gazoasa ajungand in atmosfera o polueaza in
concentratii mai mari sau mai mici, avand efecte toxice asemanatoare celor
ale plumbului.
INDUSTRIIA CHIMICA
De la fabricile de produse chimice se pot raspandi in atmosfera
substante ca : acizii sulfurici, azotic, clorhidric, amoniacul, clorul etc. cu
efecte toxice grave si rapide. Numeroase produse chimice si impurificarea
cu substantele respective se intalnesc si in industria lemnului,
hartiei,celulozei,pielariei, alimentara, metalurgica.
Cele mai importante substante impurificatoare ale
atmosferei,rezultate din industria chimica sunt:
-bioxidul de sulf - se evacueaza in atmosfera de fabricile de acid
sulfuric intreprinderi textile,celuloza hartie,
farmaceutice,cand captarea nu se poate realiza
in intregime pentru a fi transformat in acid sulfuric
si cand exista scapari in perioadele de avarii.
-hidrogenul sulfurat -rezulta din reziduuri de petrol,carbuni,oase si alte
resturi animale, ape reziduale etc.

-clorul si acidul clorhidric-impurifica atmosfera din jurul

intreprinderilor de electroliza a clorurii de
sodiu,a fabricilor de textile, celuloza,hartie

10
 chimico-farmaceutice.
-hidrocarburile: - se evacueaza in atmosfera din industria petrochimica
uzinele de automobile,avioane, etc.,unde se utilizeaza
ca solventi.
-alcoolii,eterii si cetonele:-sunt poluanti ai aerului si provin de la
industria maselor plastice si a colorantilor.
Zona lor de perceptie se reduce la cateva sute de metri de sursa,iar
toxicitatea lor este moderata in comparatie cu cea a altor substante chimice.
-pesticidele : - determina impurificarea aerului, cand sunt aplicate la
scara mare.
-negru de fum: - se obtine prin arderea diferitor substante organice
in aer insuficient
- in cazuri nefavorabile se revarsa in atmosfera pana
la10-15 % din productie sub forma de nori negri,
mari si neantrerupti, care se depun pe intinderi
pana la zeci de km de locul de producere.

INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE

Utilizarea unor materiale de constructie precum cimentul, ghipsul,
magneziul a pus problema evacuarii in atmosfera a unor cantitati de pulberi,
care s-au dovedit a fi nocive.
In fabricile de ciment cu tehnologie veche se pierd zilnic in
atmosfera cantitati de pulberi de ordinul zecilor de vagoane, aceste pulberi
se depun pe suprafetele invecinate, ajungandu-se la mii de tone/km2 si pe
an.

MIJLOACELE DE TRANSPORT

AUTOVEHICULELE
Dintre diferitele categorii de mijloace de transport: feroviare, navale,
aeriene si rutiere, ultimile reprezinta cele mai importante surse de
impurificare a aerului.
In unele tari densitatea autovehiculelor a devenit sufocanta
reprezentand 1/2 din numarul total al populatiei : de exemplu populatia
orasului Los Angeles ar putea fi incarcata in intregime in autovehiculele pe
care le poseda chiar daca fiecare autovehicul nu ar fi ocupat decat de cate
doua persoane.
Din esapamentele autovehiculelor se evacueaza mari cantitati de :
- hidrocarburi
- oxid de carbon
- oxizi de azot
- plumb, aldehida, etilena (in cantitati mai reduse)
Motoarele cu benzina sunt cele mai importante surse de
impurificare,atat datorita numarului mare cat si arderilor mai incomplete.
In cazul unei functionari incorecte, acest gen de autovehicule elimina
fum negru si substante mirositoare.

11
 AVIOANELE
Benzina de calitate superioara utilizata de avioane determina o
poluare mai putin ingrijoratoare in comparatie cu cea produsa de mijloacele
rutiere. Cata vreme transportul aviatic s-a mentinut redus, poluarea produsa
de avioane nu a ridicat probleme.Traficul intens al unor aeroporturi
internationale, capacitatea enorma a unor avioane pot trece poluarea aerului
pe primul plan.
Avioanele zboara in prezent la mare altitudine, unele chiar in
stratosfera, unde poluantii se raspandesc si se difuzeaza mai greu,datorita
schimbarilor meteorologice mai lente.De aceea astronautii semnaleaza
straturi persistente de poluani lasate de avioane.
INCALZIREA LOCUINTELOR
Incalzirea locuintelor prin sisteme de termoficare poate produce
impurificarea atmosferei in vecinatatea uzinelor, atunci cand combustibilul
utilizat contine impuritati (carbune si pacura cu sulf si cenusa) si cand nu se
realizeaza epurarea gazelor inainte de evacuare.
Fumul este un complex de impuritati, diluat in aerul cald care iese pe
cos,fiind alcatuit din vapori de apa,din produsi de ardere incompleta
(carbune,funingine, hidrocarburi gudroane etc.) si din impuritati existente in
combustibil (cenusa zburatoare)
Culoarea albicioasa a fumului indica o ardere completa, culoarea
cenusie roscata, bruna - arata prezenta in carbuni a compusilor de aluminiu,
fier, mangan; culoarea neagra se datoreste arderii incomplete a
combustibilului, din lipsa relativa de aer si indica prezenta carbunelui si
funinginii.
Cenusa este principala categorie de impuritati din combustibili si
rezulta din combustibilii solizi (carbuni de pamant, lemne) in proportii
diferite: 5- 15 % la carbunele superior si 40 - 50 % la carbunele inferior
Substantele minerale care intra in compozitia cenusii sunt compusi ai
siliciului,aluminiului fierului, calciului, magneziului si sulfului.
Sulful prezent aproape fara exceptie in carbunele de pamant si in
proportie mai mica in petrol, este cea mai importanta substanta poluanta din
combustibilii utilizati astazi in lume. Carbunele de pamant contine 0,5- 6 %
sulf, iar petrolul 0,1- 4 % sulf, insa unele zacaminte din Franta contin
aproximativ 10 % sulf.
TUTUNUL reprezinta o sursa grava de impurificare a aerului pentru
populatia intregului glob si a tarii noastre prin fumat.Numarul fumatorilor
continua sa creasca in toate tarile lumii in randul tineretului,femeilor si
barbatilor.
Fumul de tutun este inhalat si de membrii familiei fumatorilor si de
alte persoane care traiesc in mediul de munca si de viata al acestora. Prin
fumul de tutun se inhaleaza : nicotina , oxid de carbon,hidrocarburi
cancerigene,aldehide, alcooli, acid cianhidric, copmusi ai sulfului si
azotului, substante radioactive, plumb, cadmiu, mercur.

12
 ALTE SURSE DE POLUARE A AERULUI

POLENUL SI SPORII eliberati de vegetatie se raspandesc atat in

atmosfera zonelor rurale ci si in orase.
CONTAMINAREA CU MICROORGANISME a aerului este
posibila in interiorul incaperilor aglomerate, indeosebi acolo unde exista
bolnavi sau purtatori de germeni,microrganismele transmitandu-se prin aer
la persoanele invecinate.
CONTAMINAREA CU SUBSTANTE RADIOACTIVE se
realizeaza prin particule si gaze continand izotopi radioactivi.
Acestea provin din centralele nuclearoelectrice, reactoarele nucleare,
armele chimice si biologice.
Folosirea si experimentarea armelor atomice polueaza atmosfera cu
praf radioactiv, care patrunde pana la stratosfera, contribuind la alterarea
stratului de ozon.
Din studiile realizate de Consiliul Consultativ al secretariatului
general al O.N.U. rezulta ca in prezent armele nucleare sunt
supradimensionate, echivaland cu peste 1 milion bombe de marimea celor
lansate la Hirosima, in 1945, totalizand 13 miliarde TNT revenind in medie
cate trei tone de explozibil pentru fiecare locuitor al planetei.
O singura explozie s-ar solda cu 5 - 10 milioane victime, plus
urmarile asupra celor ramasi in viata, mai ales imbolnavirea de afectiuni
canceroase datorita caderilor radioactive ce succed explozia. Focoasele
nucleare existente la nivelul globului ar distruge de 5 ori viata pe pamant,
care s-ar transforma intr-un veritabil desert.
Inarmarile aduc daune omenirii nu numai in timp de razboi dar si in
timp de pace, provocand o restrangere a posibilitatilor de cooperare
internationala in domeniul ocrotirii mediului inconjurator.
O forma noua de deteriorare a mediului o constituie asa zisul ,,razboi
geofizic" prin care pot fi provocate mari catastrofe,modificand regimul
precipitatiilor, determinand inundatii de proportii, furtuni,cutremure,
avalanse distrugatoare, declansari de valuri uriase pe tarmurile tarilor
inamice, modificarea proprietatilor electrice ale ionosferei etc.

EFECTELE NOCIVE ALE POLUARII AERULUI

Frecvent, chiar si la doze mici prezenta substantelor toxice in mediu,
reprezinta un pericol imens pentru factorul biotic.
Prin modificarea cantitativa si calitativa a factorilor naturali,prin
substituirea lor cu factori artificiali care modifica compozitia atmosferei, are
loc poluarea, iar agentii poluanti ai atmosferei sunt apreciati ca nefavorabili,
nocivi, in orice cantitate s-ar gasi in aer.
In acest sens, un comitet de experti ai Organizatiei Mondiale a
Sanatatii aprecia ca :,,poluarea aerului cu substante biologice nocive ar
trebui evitata cat mai mult posibil".

13
 NOCIVITATE PENTRU OAMENI
Patrunderea aerului poluat in sistemul respirator - Aerul constituie
factorul de mediu care se afla totdeuna in ambianta omului si de accea,
prezenta impuritatilor in aer, sub forma de aerosoli sau gaze, permite
patrunderea continua in caile respiratorii, determinind astfel si accesul,
aproape cu certitudine, in mediul intern. Un om care traieste intr-un mediu
impurificat inhaleaza si retine continuu impuritati dintre care o parte sunt
retinute si se acumuleaza in plamani si in restul organismului, contribuind
astfel la modificarile sale anatomice, fiziologice si patologice.
In raport cu intensitatea impurificarii aerului se produce
imbolnavirea si scurtarea vietii unei parti proportionale a populatiei din
zonele impurificate.
In cazul unei poluari extrem de accentuate si durabile,impurificarea
aerului determina chiar moartea rapida, prin intoxicatie cu gaze,fum, vapori
a unui numar mai mic sau mai mare de oameni.
Actiunea nociva a pulberilor si gazelor asupra organismului, depinde
mai ales de toxicitatea substantelor chimice din care sunt constituite si mai
putin de proprietatile lor fizice.
Prezenta pulberilor si a gazelor in aer, este urmata de patrunderea
lor in amestec in aparatul respirator, ceea ce complica modul de actiune
asupra organismului, intrucat agresivitatea se modifica fie in plus, fie in
minus, fata de actiunea nociva separata a substantelor poluante.
Astfel, experiente de intoxicare a animalelor cu amestec de particule
fine netoxice si bioxid de sulf au pus in evidenta efecte nocive multiplicate
de zeci de ori in comparatie cu nocivitatea substantelor izolate. Uneori
actiunea toxica scade prin administrarea prealabila a toxicului:s-a constatat
ca sobolanii tinuti intr-o atmosfera cu o concentratie mare de ozon mor in
totalitate.Daca cu citeva zile inainte li se administreaza o doza subletala de
ozon,acesta reduce mortalitatea sobolanilor la doze mari, altfel in mod cert
letale.
Actiunea unui toxic poate sa difere de la o concentratie la alta si de
la un individ la altul, atat fiziologic cat si patologic.
Poluantii din aerul respirat :- produc reflexe anormale a unor organe
-tulbura functia sistemului-respirator
-circulator
-digestiv
-reduc buna dispozitie si capacitatea de munca.
-impiedica somnul si odihna
-modificari ale functiilor sistemului nervos
-modificari hematologice
INTOXICATIA CU OXID DE CARBON este bazata pe blocarea
pigmentului ce transporta oxigenul, hemoglobina si transformarea sa in
carboxihemoglobina (COHb), produs foarte toxic.
BRONSITA CRONICA SI EMFIZEMUL au cea mai mare frecventa la
fumatorii care inhaleaza aer cu concentratii ridicate de particule si gaze
iritante.

14
 Studii efectuate in mai multe tari ale lumii au constatat ca bronsita
cronica la fumatori este de 15 ori mai frecventa decat la nefumatori,
variatiile depinzand si de numarul de tigari , de vechimea fumatului etc
Mortalitatea prin emfizem (starea finala a bronsitei cronice) la
populatia oraselor intens poluate si printre fumatori este cuprinsa intre 2si 8
la100000 locuitori si de5-20 de ori mai mica in arii nepoluate si la
nefumatori
ASTMUL BRONSIC este o boala cu o frecventa mai ridicata in
zonele urbane unde aerul este mai poluat cu bioxid de sulf , pulberi
sedimentabile, polen, spori.
CANCERUL BRONHOPULMONAR este una din bolile in cea mai
frapanta corelatie cu poluarea aerului, frecventa acestei boli crescand paralel
cu urbanizarea, industrializarea si fumatul. Dintre substantele incriminate in
producerea cancerului: - hidrocarburile
- fenolii
- oxidantii
- pesticidele etc.
INTOXICATIA CU DIOXID DE CARBON este o consecinta a
poluarii aerului cu produsi de ardere incompleta, produsa de:
- surse industriale
- mijloace de transport
-surse casnice si individuale(fumat).
In conditii obisnuite de viata produce intoxicatii cronice prin inhalarea unor
doze mici (40-50 mg/m3) vreme indelungata sau intoxicatii acute si decese
prin inhalarea de doze ridicate (peste 100 mg/m3) in intervale mai scurte.
INTOXICATIA CU PLUMB se caracterizeaza prin modificari sanguine,
neurologice, psihice, digestive, intarzieri de dezvoltare fizica si intelectuala .
Acest toxic ajunge in atmosfera prin:
-evacuari de la motoarele autovehiculelor
-apa de baut de conducta
-chituri, vopsele
-obiecte, jucarii.

NOCIVITATEA PENTRU PLANTE

Ca si in cazul actiunii nocive asupra omului, numai unele substante
impurificatoare din aer lezeaza vegetatia, blocheaza fotosinteza plantelor,
generand reducerea cantitatii de oxigen din atmosfera-bioxidul de sulf
-fluoruri
-substante oxidante
-etilen
Plantele afectate se decoloreaza, au culoarea palida sau galbuie,
frunzele si ramurile tinere se inmoaie sau prezinta arsuri pe suprafetele lor.
La cele mai mici concentratii de bioxid de sulf apar tulburari de
crestere la lucerna ,varza, liliac, vita de vie, telina.
Intoxicatia unor plante de gradina cu substante oxidante (ozon)face
ca frunza sa ia un aspect argintiu si apoi bronzat.

15
 Datorita razboiului din Iugoslavia, Romania a importat in anul 1999
prin circulatii atmosferice la inaltime, o imensa cantitate de gaze
toxice(bioxid de sulf,bioxid de carbon, acid sulfuric, amoniac, etc.)prin
distrugerea tuturor combinatelor chimice ale acestei tari.
Au cazut frunzele la salcam si nuc pe 2/3 din adancimea vaii Lupa;
au fost afectati peste 10000 de arbori, productia de fructe a fost pierduta in
totalitate.
EFECTE ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR
EFECTELE CRESTERII CO2 DIN ATMOSFERA
Bioxidul de carbon rezultat in exces din combustii industriale prin
utilizarea carbunelui si petrolului depasesc cantitativ capacitatea de receptie
a naturii. Concentratia sa creste pe intreaga planeta cu 1 mg/m3/an
favorizind retinerea caldurii aproape de sol si impiedicind dispersia ei pe
verticala(,,efect de sera". Prin topirea gheturilor polare si cresterea nivelului
apelor marilor s-ar putea inunda mari aglomeratii umane situate aproape de
nivelul marii, inclusiv orase ca Tokio, New York, Londra etc...

,,EFECTUL DE SERA" este descris de climatologi astfel :

-prin absortia radiatiilor infrarosii, moleculele de CO2 si de
apa,favorizeaza incalzirea stratului de jos (bazal) al atmosferei
-consumul crescut de energie fosila si cresterea continua a
concentratiei de CO2 din atmosfera pot favoriza temperatura foarte ridicata
la nivel bazal, cu impercursiuni asupra climatului si cu influenta alarmanta
asupra economiei mondiale.
Daca necesitatile energetice ale omenirii si indeosebi cele provenite
din combustibili fosili vor creste in ritmul de pina acum, concentratia de
CO2 in atmosfera se va dubla catre anul 2025.
O asemenea schimbare prin intensificarea efectului de sera va
conduce la cresterea medie a temperaturii suprafetei Terrei cu 2-3 0C ceea ce
va altera serios regimul de precipitatii.
Studiile efectuate pe largi areale de cultivare a cerealelor, reliefeaza
faptul ca zone intinse din America, Europa si foste tari ale imperiului rus au
devenit mai calduroase si mai secetoase, existind posibilitatea scaderii
productiei mondiale de cereale. Pe importante areale ale planetei s-a
schimbat atat ciclul carbonului cit si al apei, schimbari ce vor continua ca o
consecinta a topirii unor mari cantitati din calotele polare.
Dezechilibrele care se intrevad vor avea consecinte imprevizibile
asupra vietii economice, a vietii umane, care vor fi grav afectate. Daca nu
este atenta societatea umana isi va creea un mediu extrem de toxic.
EFECTELE POLUARII CU BIOXID DE SULF
PLOILE ACIDE
In aerul poluat puternic cu bioxid de sulf si oxizi de azot in prezenta
umiditatii se pot forma acizi sulfurici si azotici.Acestia sunt antrenati de
picaturile de apa din nori la distante mari sau spre sol o data cu ploaia

16
provocand arsuri vegetatiei. Ploile acide mai afecteaza fauna si populatiile
umane provocand dezechilibre grave.
CONSECINTE ECONOMICE SI SOCIALE ALE POLUARII AERULUI
Prejudiciile aduse sanatatii, confortului si tulburarile de ordin
psihologic si estetic, degradarea peisajului, a traseelor turistice, a operelor
de arta etc. fac imposibila aprecierea cantitativa a consecintelor totale
(materiale si spirituale) ale poluarii aerului.
Vor trebui stabilite criterii pentru viitor, mai ales in ceea ce priveste
evolutia poluarii mondiale, astazi deschisa interpretarilor pesimiste cu
privire la alterarea climei globului, la relatiile dintre atmosfera, litosfera si
hidrosfera si chiar cu privire la existenta biosferei insasi.
Estimarea unor efecte ale poluarii pe plan economic este deocamdata
modul cel mai concret si unitar de apreciere a poluarii.
Exemplu in Suedia , pierderile datorate coroziunii metalelor si
nemetalelor depasesc cu un miliard de coroane pe cele de acum 10 ani.
In Statele Unite, legea privind politica nationala in domeniul
mediului inconjurator, cere sa se evalueze impactul ecologic al principalelor
actiuni propuse de guvern, dar si acesta este un mod de abordare defensiv,
care incearca numai indepartarea efectelor nedorite, in loc sa genereze
consecvent si semnificativ tranzitia catre o economie viabila.

COMBATEREA POLUARII AERULUI

17
 Nu exista indoieli ca atmosfera noastra este bolnava, trebuie doar sa
cunoastem cand se va produce ruptura echilibrului si cat va fi de violenta.
PROTECTIA ATMOSFEREI
Prin protectia atmosferei se urmareste limitarea deteriorarii si
ameliorarea calitatii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte
negative asupra mediului, sanatatii umane si a bunurilor materiale.
Politica nationala de protectie a atmosferei consta in urmatoarele:
-introducerea de tehnici si tehnologii adecvate pentru retinerea
poluantilor la sursa; dotarea unitatilor industriale cu dispozitive
antipoluante, si folosirea cat mai eficace a instalatiilor.
-generalizarea unor tehnologii nepoluante care sa impiedice noxele
sa ajunga in aer; reducerea emisiilor de poluanti in aer, pana la realizarea
celor mai scazute niveluri si care sa nu depaseasca capacitatea de regenerare
a atmosferei (biomasa tempereaza cresterea CO2 in atmosfera prin fixarea
unei mari cantitati de gaz carbonic in procesul de fotosinteza)
-modernizarea si perfectionarea sistemului national de monitorizare
integrala a calitatii aerului presupune montarea unor sisteme de alarma
automatizate, care furnizeaza date privitoare la gradul de poluare si de
concentrare a impuritatilor. Pentru acest control se aplica cu multa eficienta
laserul. Rezultate optime se obtin in aceasta privinta si prin satelitii
artificiali.
-identificarea, supravegherea si controlul agentilor economici a caror
activitate duce la poluarea atmosferica.
Autoritatea centrala pentru protectia mediului supravegheaza si
controleaza aplicarea prevederilor legale privind protectia atmosferei:
-constata aparitia episoadelor de poluare a atmosferei de alerta
-dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare
de poluare
-solicita masuri tehnologice, aplica restrictii si interdictii in vederea
prevenirii, limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti.
Proprietarii de teren sunt obligati sa intretina perdelele de
protectie,spatiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru imbunatatirea
capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana.
Reampaduririle, reprezinta o masura importanta de combatere a
poluarii aerului, deoarece s-a constatat ca din cauza despaduririlor pe Terra,
la fiecare 30 de minute dispare o specie vegetala si una animala. In acest
sens Parlamentul Italiei a propus creerea a sase parcuri nationale care vor
contribui fie si in mica masura la problema impaduririlor. Este absolut
necesar sa se opreasca imediat defrisarea padurilor deoarece aerul este
deosebit de poluat cu :
-anhidrida sulfuroasa (peste 100 milioane tone)
-oxid de azot (zeci de milioane de tone)
-anhidrida carbonica (CO2)- determina poluarea aerului in
proportie de 50%.
Se stie ca in linii mari, fiecare kg de petrol sau de carbune produce
trei kg de anhidrida carbonica. Se afirma ca intreaga caldura emanata in

18
atmosfera de activitatile oamenilor a depasit cu mult nivelul unei tone pe an,
pentru fiecare locuitor al Pamantului.
Construirea unor vehicule cat mai putin poluante
Atata vreme cat automobilele vor folosi combustibili derivati din
petrol, vor trebui aplicate tehnologii noi pentru a realiza motoare care sa
consume tot mai putin carburant. S-a limitat prin lege viteza autovehiculelor
deoarece consumul de carburanti este mai ridicat cand viteza este mai mare
fata de optim.
Industriile ar trebui sa realizeze mari economii, cu metode
noi,utilizand numai energia electrica strict necesara si evitand orice risipa.
Noile tehnologii foarte costisitoare de producere a asa
numitului,,carbune curat", aplicate in S.U.A, in Germania si Japonia, duc la
reducerea unor elemente poluante, dar nu a tuturor si nu contribuie la
resorbtia efectului de sera si a ploilor acide.
Valorificarea tuturor reziduurilor ce rezulta din procesele de
productie
Pentru unele reziduuri industriale nocive, este indispensabil ca,
inainte de a le depozita in locurile controlate, sa fie supuse anumitor
tratamente chimice, pentru ca substantele cele mai poluante sa poata fi
mineralizate, devenind astfel inofensive.
In Marea Britanie lichidarea reziduurilor este controlata,incluzand
depozitarea in gropi mari. Americanii ingroapa in locuri special amenajate
cea mai mare parte a reziduurilor lor.
Evacuarea gazelor prin cosuri inalte, este un procedeu cu rol
insemnat in industria termoenergetica (indeosebi pentru evacuarea gazelor
din termocentrale), in industria chimica (productia acidului sulfuric si
acidului azotic), in industria materialelor de constructii (productia
cimentului) etc.
Indepartarea sursei de zonele populate, este o solutie obligatorie
pentru unitatile industriale care evacueaza gaze deosebit de nocive cum ar fi
plumbul, fluorul, etc.. ce impurifica atmosfera.
Epuararea gazelor, presupune retinerea impuritatilor din gazele
evacuate in atmosfera prin folosirea instalatiilor de epurare.
Sisteme biologice, folosite in prevenirea si combatera poluarii
aerului.
Gazele rezultate din procesele industriale contin diferite suspensii,
aerosoli sau gaze, care elibereate in atmosfera determina poluarea aerului,
apei, solului cu consecinte nedorite.
Astfel s-au elaborat tehnologii specifice diferitelor tipuri de poluanti,
dintre care unele bazate pe activitatea microorganismelor.
Instalatia functioneaza pe principiul unei culturi acvatice de
microorganisme specializate, in care lipseste un compus aflat in gazele
reziduale care urmeaza a fi epurate. Poluantii se transfera in mediul de
cultura, fiind preluati de microorganisme, care au rolul de a-i retine intr-un
procent ridicat.

19
 Factorii de poluare produc dezechilibre majore circuitelor naturale si
de aceea Romania acorda astazi o mare importanta monitorizarii de impact.
Aceasta a inceput in anul 1994, cu ajutorul a circa 750 puncte de recoltare
pentru determinarea sistematica a noxelor prezente pe plan mondial si
anume: - bioxid de carbon
- bioxid de azot
- amoniac
- pulberi sub forma de suspensii si sedimentabile
Circuitele naturale ale Romaniei sunt influentate, mai degraba de
importul de noxe care se circumscrie circuitelor globale si mai putin de
substantele rezultate din exploatarile locale (Program Phare 1996)
In scopul imbunatatirii conditiilor de viata urbane a fost proiectata
construirea unui oras ecologic nepoluat care a primit numele Ecopolis, unde
va fi inlaturata orice sursa de contaminare a aerului, folosindu-se energia
solara, hidroenergia sau biogazul.
In Franta localitatea Vaudreuil de langa Rouen va deveni ,,orasul
aerului proaspat".
PROTECTIA SPATIULUI EXTRAATMOSFERIC (COSMIC),care
se intinde dincolo de limita superioara a atmosferei terestre, stabilita
conventional la 150 km inaltime, consemneaza cateva principii
fundamentale si anume:
-interzicerea experientelor nucleare in spatiul cosmic
-exploatarea si utilizarea acestui spatiu in cadrul principiilor de drept
international, inclusiv a cartei O.N.U.
-sunt interzise plasarea pe orbita a unor obiecte purtatoare de arme
nucleare sau de distrugere in masa.
-prevenirea poluarii spatiului extraatmosferic pe cale radioactiva,
biologica sau chimica, spre a se evita contaminarea corpurilor ceresti cu
substante nocive de origine terestra.
-acordarea unei cooperari internationale largi in materie de
exploatare si utilizarea pasnica a spatiului extraatmosferic si a corpurilor
ceresti.

POLUAREA APELOR

20
 Prin poluarea apei se intelege alterarea calitatilor fizice, chimice si
biologice ale acesteia, produsa direct sau indirect de activitati umane sau de
procese naturale, care o fac improprie pentru folosirea normala in scopurile
in care aceasta folosie era posibila inainte de a interveni alterarea
(Negulescu M)
In functie de substantele dizolvate sau aflate in stare de dispersie
exista mai multe felui de poluanti ai apelor si distingem:
1. Poluare organica, atunci cand apele sunt perturbate cu deversari
masive de substante organice apartinand a trei categorii:-glucide
-proteine
-lipide
Din acest punct de vedere, foarte poluante sunt:
- industria de celuloza si hartie
- industria alimentara
- zootehnia
Substantele care isi pastreaza efectul pluant sunt: - fenoli
- amine
- uree
- amonac
- hidrogen sulfurat
- nitrati sau nitriti
2.Poluarea anorganica, apare in urma deversarii unor produse
anorganice (acid azotic, acid sulfuric,acid carbonic si saruri ale acestora) de
la fabricile ce le produc si din degradarea substantelor care provoaca
poluarea organica.
Carbonatii si hidroxizii de sodiu, sarea de bucatarie modifica
semnificativ - calitatea fizica si chimica a apelor
- pH-ul acestora (sa ramana intre 6,0 - 8,5 conform normelor
interne si internationale)
3.Poluarea biologica, se datoreaza prezentei microorganismelor
patogene, care gasesc conditii favorabile pentru dezvoltare in apele mai
calde.
Ea rezulta ca urmare a deversarilor din - aglomeratii urbane
- abatoare
- zootehnie
- spitale
- stranduri

Surse de poluare
- Industria de celuloza si hartie , este o consumatoare masiva de apa
de calitate superioara, din care 95 % se evacueaza grav poluata
-Industria petrochimica , evacueaza volume insemnate de substante
toxice.
-Industria chimica anorganica , elimina tone de poluanti nocivi, greu
epurabili,foarte persistenti (acizi, substante alcaline).

21
 -Industria constructoare de masini , evacueaza apele uzate, deosebit
de toxice.
-Industria termoenergetica, realizeaza ,,poluarea termica" prin
evacuarea apelor fierbinti.
-Hidrocentralele - produc modificarea calitatilor naturale ale apelor,
deoarece in lacurile de acumulare - scade oxigenarea
- se acumuleaza substante organice si
anorganice.
Detergentii, ingrasamintele chimice, pesticidele, petrolul si produsele
obtinute din petrol si produsele radioactive, introdusi continuu in ape in
cantitati infime sau deversati accidental in cantitati enorme (poluarea
fluviului Dunarea cu cianura de la industria Aurul din Baia Mare) reprezinta
poluantii cei mai periculosi cunoscuti din viata de toate zilele.
Petrolul
De la cantitati infime pierdute la alimentarea sau intretinerea unui
automobil si pana la tragicile catastrofe ale petrolierelor gigant care varsa in
ocean zeci si chiar sute de mii de tone, toate nivelurile cantitative de poluare
se intilnesc curent pe tot cuprinsul globului. O tona de petrol se poate
intinde pe o suprafata de 10- 12 km2, apar ,,pete" masive care intuneca
mediul acvatic si impiedica reoxigenarea.
Produsele radioactive rezulta din:
-utilizarea pasnica a energiei nucleare
-industria extractiva a elementelor radioactive
-instalatiile de imbogatire a uraniului
-uzinele nuclearoelectrice
-utilizarea radioizotopilor
-depozitarea deseurilor radioactive solide
Reziduurile solide : - cenusa
- namolul
- gunoiul orasenesc
ameninta cu poluarea apele de suprafata si subterane.

Poluarea de-a lungul zonelor de coasta

Apele marilor si oceanelor sunt poluate cu deosebire de-a lungul
zonelor de coasta unde sunt amplasate porturile, obiectivele industriale si
unde se executa forajele submarine pentru extractia hidrocarburilor.
Poluarea pe tarm se face prin : -pierderile de petrol in timpul descarcarii
vaselor
-deversarea apelor impurificate de pe
aceste nave sau acelea provenite de la
rafinarii, fabrici, uzine.
-aportul apelor de uscat
Poluarea in larg are loc :-in timpul deplasarii petrolierelor
-in urma unor accidente sau erori de
manevrare a vaselor
-in urma arderii sondelor de petrol

22
 (in timpul razboiului din Golf)
Aproximativ 1/3 din cantitatea de hidrocarburi care contamineaza
apa marilor si oaceanelor provine din cele transportate de petroliere.
Oceanul mai este poluat cu reziduuri de metale grele (plumb, zinc,
mercur, cupru) care se lasa spre fund, apoi cu substante pentru combaterea
daunatorilor agricoli (pesticide, insectofungicide) si reziduuri radioactive.

EFECTELE NOCIVE ALE POLUARII APELOR

1.Periclitarea sanatatii
Elementele sonacte pentru populatie, sunt schimbarile de aspect ale
apei: - culoarea
- turbiditatea
- mase de substante plutitoare solide in pelicule sau spumante
- mirosul
- gustul
care sunt sesizate de orice locuitor.
Alerta maxima o dau mortalitatile piscicole, care reflecta direct
nocivitatea , indeosebi in poluarile masive foarte toxice cand viata in sursele
de apa este distrusa in totalitate. In acest caz apa este moarta si se
instaleaza ,, vidul biologic"
O amenintare generala pentru toate apele, mai periculoasa in
consecinte decat polurarile acute este poluarea insidioasa, progresiva, adesea
latenta.
Aproape neobservata, ea se intinde ca un cancer, cumuland efectul
surselor marunte cu poluarile difuze si luand forme cronice. La inceput se
raresc unele organisme marunte si prea sensibile, urmeaza o inselatoare
imbogatire cu plante si animale din specii mai rezistente care prolifereaza in
dauna celor cu valoare economica superioara care migreaza spre zone
neafectate si astfel dezechilibrul capata alura unei reactii in lant.
In apele statatoare modificarile sunt practic ireversibile : impuritatile
se acumuleaza, iar namolurile acopera fundul, otravirea devenind progresiva
pana la degradare totala.
Efectele poluarii biologice
Prin apa se pot transmite:
-boli bacteriene, precum: febra tifoida, dizenteria , holera, etc..
-boli virotice: poliomielita, hepatita epidemica
-boli parazitare : giardioza, trichomonoza, strongiloidoza.
Alte boli legate de apele poluante sunt cele transmise de vectori :
-tintarul anofel: malaria
-musca Tse-tse: boala somnului
Unele reziduuri chimice din ape provoaca alergii sau eczeme
:azotatii provoaca cianoza sugarilor, maladia albastra.
Mirosurile fetide degajate de apele poluate duc la greturi si varsaturi.
Sistemele obisnuite de tratare a apelor de suprafata nu au nici o eficienta
fata de : virusi, substante cangerigene sau alergene, nitriti si nitrati, iar acesti
poluanti ajung nestingheriti la consumatorul de apa curenta.

23
 Cele mai insidioase imbolnaviri sau intoxicari sunt cauzate insa de
concentrarea poluantilor prin lanturi trofice.
In acest sens exemplificam ca strontiul radioactiv din pulberea
exploziilor nucleare purtat de curenti de aer, depus pe sol , antrenat de ape si
absorbit de plantele furajere consumate de erbivore ajunge in lapte,
provocand tulburari in dezvoltarea copiilor prin substituirea calciului din
oase.
Misteroasa boala ,, Minamata" care a facut 41 victime intr-o insula
japoneza a fost efectul consumarii de catre localnici a pestilor si scoicilor in
corpul carora se concentrase mercur, evacuat cu apele uzate de la uzinele
mecanice existente in zona.
In carnea unor animale din Belgia a fost depistata o cantitate de peste
0,1 ppm dioxina, substanta foarte toxica cancerigena, chiar in doze mici.
Se pare ca fenomenul se datoreaza eliberarii substantei in apa marii.
Absorbtia accidentala a dioxinei de catre bancurile de pesti, conduce
la o concentrare a acesteia, mai ales in grasimea de peste de aproximativ
1000 de ori.Faina de peste consumata de aninale conduce la porc si pasari la
o noua concentrare. Omul hranindu-se timp indelungat cu produse din carne
acumuleaza si concentreaza la randul sau, doze suficiente pentru a se
imbolnavi de cancer.

2.Dificultati in alimentarea cu apa potabila

In statiile de tratare a apelor de suprafata, filtrele si gratarele sunt
colmatate de colonii de ciuperci si alge, apele acide corodeaza bazinele si
conductele, detergentii acopera instalatiile cu spuma. Pericolul colmatarii cu
petrol, uleiuri sau intrarea substantelor toxice in reteaua de alimentare,
impune intreruperea functionarii instalatiilor, cu prejudicii pentru populatie
si industrii.
3.Agricultura si poluarea apelor
Daca apele folosite pentru irigatii contin substante nocive, efectul de
distrugere a vegetatiei si de poluare a solului va fi imediat.In zootehnie
apele poluate duc la imbolnavirea sau moartea animalelor, scade
productivitatea si calitatea produselor iar in final tot oamenii au de suferit.
4.Vatamarea faunei si florei
-mortalitatea pestilor, iar in locul lor se dezvolta vietuitoare care
pot valorifica in procesele lor metabolice poluantii: viermi, insecte, alge.
Pestii care supravetuiec au gust inacceptabil, sunt infectati cu
germeni patogeni sau contin substante toxice.
-pasarile isi intrerup ouatul iar oile avorteaza dupa adaparea cu apa
continand saruri de zinc.
-se produc otraviri acute, boli de piele, eczeme, intoxicatii cronice.
5.Degradarea zonelor turistice si de agrement
Turistul va ramane dezamagit daca apa litoralului ii va oferi pete de
pacura, gunoaie plutitoare si mirosuri fetide , daca centrele urbane vor fi
intunecate de cursuri de ape respingatoare.

24
 Cauzele degradarilor progresive trebuie demascate cu vehementa:
gradul de poluare a apelor de importanta urbanistica si turistica exprima
deficientele celor raspunzatori de a asigura societatii un mediu de viata
acceptabil.

COMBATEREA POLUARII APELOR

Cheia de baza a luptei contra poluarii apelor este legislatia adecvata,
bazata pe criterii stiintifice pornind de la principiul general ca fiecare stat
trebuie sa aplice riguros toate masurile care se impun la nivelul
cunostintelor contemporane in domeniul protectiei calitatii apelor.
In fluviile extrem de poluate ale continentului nostru se
numara:Rinul, Ronul, Sena, Ebrul, Tibrul, iar din S.U.A, Mississipi.
Deoarece Rinul strabate mari zone miniere si industriale, inca din 1950
tarile riverane (Olanda, Luxemburg, Germania, Franta si Elvetia) au semnat
o conventie pentru protectia apelor sale, iar in 1963 a luat fiinta ,,Comisia
internationala pentru protectia Rinului impotriva poluarii", care grupeaza
aceleasi tari .
Lacul Baikal, care cuprinde 20% din rezervele de apa dulce ale
planetei, este supus unui regim foarte strict de protectie prin impiedicarea
poluarii raurilor ce se varsa in el, suspendarea plutaritului pe aceste artere si
extinderea spatiilor verzi pe malurile sale.
In tara noastra protectia se realizeaza pe baza masurilor pentru
protectia si conservarea mediului impuse de Ministerul Mediului infiintat in
1990, Ministerul Apelor, Padurilor si Mediului inconjurator infiintat in 1992
cand la nivelul judetelor s-au infiintat Agentii pentru Protectia Mediului.
Anual in raurile tarii sunt deversate circa 8 miliarde mc de ape uzate,
din care jumatate trebuie epurate.
Se precizeaza ca epurarea apelor face parte integranta din procesul
de productie. Au fost construite si puse in functiune aproape 4000 de statii
de epurare.
Au fost infiintate centre de cercetare in problema protectiei apelor,
urmarindu-se totodata recuperarea din aceste ape a diverselor substante
refolosibile.
Ca urmare a acestor masuri s-a trecut la actiuni concrete pentru
protectia apelor marine.Se diversifica mijloacele tehnice de recuperare a
reziduurilor marine, absorbtia peliculei de petrol produsa prin mareele
negre, imbunatatirea constructiei vaselor petroliere pentru a nu mai pierde
pe parcurs din incarcatura, montarea unor instalatii flotante in largul marii
pentru curatirea si spalarea vaselor, perfectionarea conducerii navelor pentru
evitarea coliziunilor in timpul mersului si o organizare mai buna a circulatiei
in zonele periculoase.In unele zone oceanice si maritime s-au delimitat
perimetre unde este interzisa deversarea produselor petroliere.
Asigurarea unor ape curate de-a lungul tarmului Marii Negre
constituie o necesitate stringenta, actiune care va fi intarita si prin realizarea
unor acorduri cu statele riverane.

25
 AUTOEPURAREA APELOR cuprinde toate fenomenele de
reducere naturala a poluarilor. Se realizeaza prin diverse procedee:
1.)Autoepurarea poluantilor organici. Prin reactie chimica directa cu
oxigenul dizolvat sau prin metabolismul organismelor acvatice, substantele
organice sunt transformate in compusi anorganici, adica se produce
mineralizarea lor.
In final rezulta: azot, amoniac, bioxid de carbon, metan si saruri
minerale. Este o transformare care elimina cei mai numerosi si mai
suparatori poluanti.
2.)Activitatea microorganismelor
Microorganismele : - realizeaza autoepurarea apelor in conditii
- aerobe
- anaerobe
- prefera in general substante de origine
biologica, dar in anumite conditii pot accepta
si unele produse chimice ca: fenolii, cianurile,
produse petroliere, detergenti, lignina.
3.)Plantele acvatice, intervin in autoepurare prin faptul ca absorb
bioxid de carbon si elimina oxigen
4.)Animalele ca : buretii, scoicile, viermii realizeaza un fel de filtrare
biologica prin retinerea poluantilor din apa absorbita in corpul lor.

MIJLOACE DE PROTECTIE A CALITATII APELOR

a.)Diminuarea poluarii efluentilor urmareste ca reziduurile sa nu mai
fie antrenate cu apa.In locul spalarii cu jet a strazilor,platformelor
industriale, pardoselilor, etc. sa fie folosite aspiratoare, apoi reziduurile sa
fie evacuate la halde sau crematorii.
b.)Reducerea consumului de apa industriala, prin procedee
tehnologice noi, inlocuirea racirii cu apa cu racirea cu aer, inlocuirea apei cu
solventi organici recuperabili.
c.)Recircularea apelor, duce la o economie importanta in industrie
prin realizarea unor circuite inchise.
d.)Proiectarea judicioasa a sistemelor de canalizare.
Sa existe canale separate pentru apele pluviale si respectiv
menajere deoarece conducerea in amestec pe trasee lungi in sistem unitar de
canalizare, inseamna a trimite murdaria in emisar pe cai scumpe si ocolite
e.)Proiectarea edilitara, presupune perimetre de protectie sanitara in
care evacuarile de poluanti sunt strict interzise in sursele naturale de apa
potabila.
f.)Evacuarea efluentilor in subteran, consta in depozitarea acestora in
escavatii naturale, galerii de mine, saline parasite, astfel incat sa nu mai ia
parte la circuitul natural al apei.
g.)Controlul depozitelor de reziduuri solide
Gunoaiele orasenesti sau deseurile industriale depozitate in halde
sa nu mai fie antrenate in apele de suprafata sau sa se infiltreze in straturile
subterane.

26
 Oamenii ar trebui sa inteleaga si sa previna consecintele ireparabile
ale transformarii oceanului in depozit de reziduuri.
h.)Evitarea si combaterea poluarilor cu raspandire difuza
Poluarea difuza cu hidrocarburi, presupune diferite sisteme de
inlaturare a stratului de petrol de la suprafata apelor.
Protectia contra poluarilor radioactive, prin aplicatii pasnice a
energiei nucleare.
Poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticide din avion, se evita prin
instruirea pilotilor in legatura cu: - vitezele si inaltimile de zbor
- viteza si directia admisibila a vantului
-distantele minime fata de ape sau zone
care trebue protejate
EPURAREA APELOR UZATE este masura indispensabila de protectie a
calitatii apelor.
STATIILE DE EPURARE reprezinta ansamblul constructiilor,
aparatelor si instalatiilor prin care se efectueaza epurarea apelor uzate.
Materia prima este apa uzata, iar produsul finit este apa epurata prin
-metode mecanice, bazate pe - strecurarea sau filtrarea pentru
particule mari
-separarea prin plutire a corpurilor mai
usoare ca apa
-sedimentarea corpurilor mai grele
-metode chimice, se bazeaza pe dezinfectarea apelor cu clor bioxid
de clor sau cu ozon.
-metode biologice, au ca scop mineralizarea substantelor organice
din apa sub actiunea microorganismelor.

SISTEME BIOLOGICE UTILIZATE IN PREVENIREA POLUARII

APELOR

A.EPURAREA BILOGICA NATURALA

a 1.)Irigatiile cu ape uzate, se bazeaza pe capacitatea
microorganisemlor din sol de a mineraliza poluantii. Prezinta insa pericol de
raspandire a germenilor patogeni si a parazitilor (helminti), fapt ce franeaza
extinderea.
a2.)Iazurile piscicole
In unele ape mai putin poluate si cu plancton abundent se pot
dezvolta unele specii de pesti mai rezistenti fata de poluare (ex. in apele
uzate ale orasului Munchen)
a3.)Iazurile biologice, realizeaza stationarea apelor uzate in adancimi
de 0,60 - 1,50 m unde se creeaza conditii pentru epurarea biologica naturala
a4.)Epurarea biologica cu plante
In natura se construiesc bazine speciale in care se pot creste
macrofite natante, cu radacinile foarte dezvoltate care le ajuta sa preia din
apele uzate substantele organice, nutrientii si o serie de metale grele, ele

27
functionand ca adevarate statii de epurare complexe fiind cele mai eficiente
si economice.
B.EPURAREA BIOLOGICA ARTIFICIALA cuprinde doua
procedee principale: b1 - filtrarea biologica
b2 - procedeul de namol activ
b1.)BIOFILTRELE - sunt instalatii constituite dintr-un material de
umplutura (bucati de piatra sfaramata, zgura, tufuri vulcanice) care se
stropeste cu apa reziduala. Aceasta apa se scurge incet ca o pelicula foarte
subtire la suprafata materialului de umplutura. In biofiltru se insufla aer
astfel incat bacteriile ce traiesc fixate pe materialul de umplutura sa aiba -
apa oxigenata, bogata in nutrienti si hrana pentru a se dezvolta.Apa
reziduala din biofiltru este aerata, dar lipsita de substante organice dizolvate
insa contine fragmente de pelicula biologica care va fi indepartata
gravitational in decantoarele secundare.

b2.)EPURAREA ANAEROBA A NAMOLURILOR DIN APELE

REZIDULALE
Aceste namoluri se introduc in instalatii speciale (metatancuri) in
care sunt accelerate procesele de fermentare anaeroba si duse spre fazele
finale de mineralizare, cu eliberare de gaze: metan, amoniu si dioxid de
carbon (denumite biogaz).
Procesele de finalizare a fermentatiei anaerobe realizate indeosebi de
bacteriile metanogene se desfasoara complet in circa 38 - 40 zile.
Namolul rezultat este uscat pe paturi de uscare, unde se finalizeaza
procesele de fermentatie dar pe cale aeroba si poate fi folosit ca ingrasamant
pe terenurile agricole. O impozanta instalatie de oxidare umeda a namolului
de la epurarea apelor exista in orasul Chicago.

POLUAREA SOLULUI

28
 Datorita poluarii, resursele de sol de pe Terra isi reduc an de an
capacitatea de productie,diminuandu-se, astfel, posibilitatile de obtinere a
alimentelor, textilelor, lemnului si altor materii prime necesare omului.
Majoritatea solurilor isi pierd din elemntele nutritive si materia
organica in proportie mai mare decit are loc procesul de completare a
acestora, ceea ce in final duce la epuizarea lor.
Solul este supus pe suprafete insemnate, la poluare datorita
acumularii in exces a sarurilor solubile, eroziunii, excesul de umiditate,
acumularii de metale grele, pesticide, caderilor radioactive etc. .
Perspectiva impactului acestor actiuni asupra solului este ca, in
viitor, hrana necesara populatiei in continua crestere va trebui sa se asigure
pe o suprafata de sol tot mai mica.
Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea
functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cadrul
ecosistemelor naturale sau antropice.

ACTIVITATEA CARE GENEREAZA POLUAREA SOLULUI

1.Activitatea extractiva de materii prime si materiale:

-combustibili
-minereuri
-materiale de constructii
2.Activitatea industriala pentru: -energie
-metalurgie
-constructii de masini
-chimie
-materiale de constructie
-industrie usoara
-industrie alimentra
3.Activitatea agricola: -vegetala
-animala
4.Activitatea rutiera
5.Ggospodaria comunala: -platforme si rampe de gunoi
-gropi pentru gunoi
-ape uzate si namoluri menajere orasenesti.
Capacitatea solurilor de a prelua noxele societatii umane este
limitata, iar abuzurile creeaza dezechilibre si disfunctionalitati greu de
refacut.

DEREGLARILE SOLULUI
a)fizice:fenomenul de compactare si stricarea structurii generale de
lucrari necorespunzatoare;

29
 b)chimice:generate de poluarea solului cu metale grele, pesticide,
ingrasaminte, modificarea pH-ului solutiei solului.
c.)biologice: generate de poluarea solului cu germeni de boli
transmisibile plantelor si animalelor.
d.)radioactive: solurile capteaza foarte usor poluarile radioactive pe
care le transmit plantelor si animalelor pentru timp indelungat.
TIPURILE DE POLUARE A SOLURILOR (dupa natura si sursa
poluantului)
(C. Rauta si colab. 1989, preluata dupa Schiopu D. , 1997)

Simbolul Denumirea
Pa Poluarea prin lucrari de escavare la zi (balastiere,cariere,etc.)
Pb Poluarea prin acoperirea solului cu deponii,halde,depozite de
sterili de la flotare,iazuri de decantare,depozite de gunoaie etc.
Pc Poluarea cu deseuri si reziduuri anorganice (minerale,materii
organice,metale,saruri,acizi,baze)de la industrie
Pd Poluarea cu substante purtate de aer (amoniac,bioxid de
sulf,cloruri,fluoruri,oxizi de azot,compusi de plumb etc.)
Pe Poluarea cu materii radioactive
Pf Poluarea cu deseuri si reziduuri organice de la industria
alimentara si usoara
Pg Poluarea cu deseuri si reziduuri organice de la industria
alimentara si usoara
Ph Poluarea cu dejectii animale
Pi Poluarea cu dejectii umane
Pj Poluarea prin eroziune si alunecare
Pk Poluarea prin saraturare
Pl Poluarea prin acidifiere
Pm Poluarea prin exces de apa
Pn Poluarea prin exces sau carente de elemente nutritive
Po Poluarea prin compactare,inclusiv formare de crusta
Pp Poluarea prin acoperirea solului cu sedimente produse prin
eroziune
Pq Poluarea cu pesticide
Pr Poluarea cu agenti patogeni contaminati (agenti
infectiosi,toxine,alergenti etc.)

Toate aceste tipuri de poluare sunt prezente in solurile din Romania ba chiar
ele se interconditioneaza cu alte surse de poluare. Sursele de poluare a
solului cele mai extinse si cu efectele cele mai daunatoare, care vor fi
analizate in continuare sunt:

1. Poluarea prin ingrasaminte chimice si organice.

2. Poluarea cu pesticide.
3. Poluarea radioactiva sau nucleara.

30
 POLUAREA PRIN INGRASAMINTE CHIMICE SI ORGANICE
Multiplele ingrasaminte chimice cum ar fi:
-azotatii de amoniu, potasiu, calciu -
-sulfatul de amoniu
-superfosfatii
-ureea
necesare cresterii productiei agricole, pot deveni factori poluanti cand sunt
aplicate in exces si repetat de-a lungul anilor.
Efectele poluante sunt date de:
-impuritatile, reziduurile din procesul de fabricatie
-dezechilibrele anumitor cicluri biogeochimice, care conduc la
degradarea solurilor.
-contaminarea apelor freatice.
-lipsa purificarii si curatirii ingrasamintelor industriale din motive de
costuri de productie; acestea contin metale si metaloizi toxici (aresenic,
cadmiu, crom, cupru, plumb, zinc) cu risc pentru contaminarea solurilor,
apoi a alimentelor.
-excesul de nitrati datorat superfertilizarii cu ingrasaminte azotate in
circuitul biosferei, estimat la 9 milioane tone pe an si care se acumuleaza in
hidrosfera prin procesele de levigare a solurilor degradate prin
superfertilizare (folosirea abuziva a ingrasamintelor azotate)
Cercetarile arata ca nitratii se acumuleaza de regula in frunzele verzi
si in acest sens Rondest J.(1972) a relevat ca in frunzele de spanac si salata
existau cantitati atat de mari de nitrati incat sanatatea consumatorilor era
pusa in pericol. Nitratii ajunsi in intestinul omului se transforma in
nitrosamine, care constituie puternici agenti cancerigeni.
-azotatii ajung prin lantul trofic din plantele furajere in lapte,
principalul aliment al copiilor. In zonele Galati, Braila, Ialomita in anii "80
s-au semnalat intoxicatii deoarece concentratia de nitrati in lapte a depasit
850 ppm, fata de 75 ppm stabilita ca limita maxima de OMS si FAO.
-superfertilizarea cu ingrasaminte fosfatice face ca excesul de fosfor
antrenat an de an de catre apele continentale in lacuri si mari sa duca la
fenomenul de eutrofizare.
Industria ingrasamintelor cu fosfor, industria aluminiului, industria
ceramica, de sticla etc. sunt surse principale de pluare a solului cu fluor.
Unele ingrasaminte minerale contribuie la aportul de fluor in sol:
exemplu superfosfatul contine 1 - 1,5 % fluor, in timp ce ingrasamintele
complexe contin 0,5 - 1 %. De la fabricarea ingrasamintelor cu fosfor,
rezulta cantitati mari de reziduuri, cunoscute sub denumirea de fosfogips.
Aceste reziduuri se utilizeaza la ameliorarea solurilor alcaline si constituie o
sursa de poluare a solului cu flour.

POLUAREA SOLULUI CU PESTICIDE

31
 Pesticidele, mai ales daca acestea nu sunt folosite rational
intotdeauna, produc pericole mari, dintre care amintim:
-intoxicatii directe la plante si animale, datorita toxicitatii ridicate a
unora dintre ele, mai ales insecticidele.
-prin actiunea lor biologica, distrug nu numai organismele tinta, ci si
unele utile.
-persistenta in mediu, acumularea unora dintre ele si penetrarea lor in
lanturile trofice: prin circuitul apelor Lindanul, dar mai ales DDT-ul au
ajuns in corpul unor specii de pesti la distante enorme de locul de aplicare
si acumulare.
In agricultura lumii sunt folosite anual circa 130-135 milioane tone
de ingrasaminte chimice si alte milioane tone substante chimice destinate
protectiei plantelor care salveaza 35 % din recoltele obtinute si aduc un spor
de productie echivalent cu 40 % din productia mondiala de cereale.
Protectia plantelor cu pesticide este un rau foarte necesar,acceptat de
societatea internationala, in vederea asigurarii confortului alimentar.
Romania nu trebuie sa se teama de poluarea cu pesticide, pe total
fiind asigurate in proportie de 15-20%, iar erbicidele acopera 10% din
necesarul optim.
Pesticidele sunt substante chimice destinate protectiei culturilor, au o
anumita toxicitate si de aceea aplicarea lor se va face cu mult
discernamant,in nici un caz abuziv. Principiile ecologice care stau la baza
utilizarii pesticidelor:
-la acelasi efect biologic, sa se utilizeze produsele cele mai putin
toxice
-sa se evite introducerea in ecosistem a pesticidelor greu degradabile
biologic, a celor cu rezidualitate ridicata.
-sa se evite folosirea produselor usor levigabile, care ajung mai
repede in apa freatica.
-nu se mai accepta produse care prin persistenta lor patrund usor in
lantul trofic plante - animale - om
Pentru obtinerea unor produse pesticide ecologic acceptate, se
cheltuiesc, pe produs 15 - 30 miliarde dolari S.U.A., in 8 - 10 ani de
cercetare si selectare a unei singure substante, din 10 - 15 mii de produsi,
care sa indeplineasca cerintele de - eficacitate biologica
- protejare a naturii
Eforturile depuse pentru introducerea de produse noi, se justifica
prin efectele economice deosebit de mari pe care le provoaca.

EFECTELE SECUNDARE CAUZATE DE PESTICIDE

1.)Efect prelungit de rezidualitate, indeosebi in cazul erbicidelor care
conduc la diminuarea productiei. Sunt cunoscute efectele toxice ale
reziduurilor de atrazin asupra culturii de grau ce urmeaza a fi semanata.
2.)Distrugerea partiala a faunei si florei solului

32
 Fenomenul este mult mai activ in cazul insecticidelor toxice
(ex.Carbofuran) care aplicate in sol distrug nematozi, lumbricide dar si
multe specii utile.
3.)Poluarea apelor freatice si de suprafata
Prin aplicarea atrazinului, in apele freatice din zona Rhinului de
Sus au fost gasite cantitati de reziduuri cu 4 % mai mari decat normele
Uniunii Europene. In Gemania atrazinul a fost interzis din 1991, fiind
restrictionat si in alte tari, deoarece s-a constatat ca erbicidul se degradeaza
lent.
Un numar mai mare de pesticide poate ajunge:
-in pesti, prin apele poluate
-in grasimea animalelor care consuma hrana ce contine reziduuri
-in hrana omului

UTILIZAREA PESTICIDELOR SI CONSERVAREA MEDIULUI

AMBIANT
Pesticidele pot primejdui interesele omului pe termen lung daca:
-se extind substante insuficient cunoscute
-nu exista solutii sigure pentru inlocuirea unor substante periculoase
-politica de conservare a mediului nu se aplica consecvent

COMBATERA POLUARII SOLULUI CU PESTICIDE

Agricultura durabila propune o reducere a utilizarii pesticidelor.
O cale sigura pentru a realiza acest deziderat o constituie
introducerea protectiei integrate (managementul integrat),care se bazeaza
pe:
-imbinarea metodelor - agrotehnice
- fizice
- biologice
- chimice
-aplicarea masurilor de combatere numai cand se justifica economic
Daca in trecutul nu prea indepartat, se preconiza
lichidarea,eradicarea daunatorilor pana la ultimul exemplar, in
managementul integrat, conceptia este combatuta si abandonata. In
realitate,daunatorii,patogeni si buruienile produc pierderi de recolta numai
atunci cand au o anumita densitate.
O importanta deosebita prezinta utilizarea pragului economic de
daunare (PED), deoarece permite sa se renunte la o lucrare de combatere
cand densitatea daunatorului sau nivelul de atac in sola luata in considerare
nu va atinge valoarea prevazuta.
Prin folosirea pragurilor,realizam doua avantaje ecologice si anume:
a.)Utilizand cantitati reduse de pesticide, se va reduce implicit
poluarea legata de folosirea lor.
b.)Conservarea faunei si florei utile ecosistemului agricol, deoarece
pragurile accepta un numar de buruieni, boli si daunatori.
Controlul expansiunii pesticidelor

33
 Pe masura ce costul ambiental al pesticidelor devine mai bine
cunoscut, se interzice utilizarea celor mai toxice substante intr-un numar tot
mai mare de tari.
Aceasta deoarece efectele pesticidelor asupra sanatatii omului
(anomalii reproductive,tulburari ale sistemului endocrin etc.) plantelor si
animalelor sunt tot mai bine cunoscute.
Legea protectiei mediului precizeaza in legatura cu regimul
ingrasamintelor chimice si al pesticidelor:
-Ingrasaminte chimice, pesticide si alte produse folosite la profilaxia
fitosanitara, sanitar umana si veterinara se produc numai prin tehnologii si
biotehnologii autorizate
-Ministerele competente, sa reglementeze regimul folosirii, sa
infiinteze laboratoare in teritoriu pentru analiza si controlul ingrasamintelor
chimice si pesticidelor.
-sa intocmeasca lista cu ingrasaminte chimice si pesticide din tara si
strainatate precum si concentratiile maxime admise.
-Persoanele care produc, comercializeaza si utilizeaza ingrasaminte
chimice si pesticide au urmatoarele obligatii:
-sa aiba acordul sau autorizatia de mediu pentru fabricarea acestora
-transportul acestor substante sa nu provoace contaminarea
mijloacelor de transport si a mediului
-depozitarea ingrasamintelor chimice si a pesticidelor, numai
ambalate si in locuri protejate.
-administrarea pesticidelor cu mijloace aviatice, numai cu avizul
agentilor pentru protectia mediului, directiilor sanitare
-cand infloresc plantele polenizate cu insecte, se vor folosi numai
insecticide care sunt selective fata de insectele polenizatoare.
-sa nu foloseasca momeli periculoase, cu exceptia cazurilor special
autorizate

POLUAREA RADIOACTIVA SAU NUCLEARA A SOLULUI

Crusta terestra emite in mod natural diverse tipuri de radiatii: mai

remarcate sunt radiatiile gama, considerate a fi de origne cosmica.
Sursele de iradiere externa pentru sol si mediul viu sunt reprezentate
de radionucleidele naturale de tipul K40 si C14 intalnite in sol sau ape
prezentand un risc redus de a induce leziuni somatice si genetice.
Principalii radio-izotopi de importanta ecologica (dupa Romade):
-carbon C14 - sodiu Na24
-tritium N3 -potasiu K40
12
-fosfor P -fier Fe59
-sulf S35 -mangan Mn54
45
-calciu Ca -iod I131
Elementele eliberate in mediu o data cu caderile radioactive sau
depozitarile de reziduuri radioactive:
-stontiu (Sr90) -plutoniu (PU139)

34
 -cesiu (Cs137) -argon (A41)
-cesiu (Ce144 ) -krypton (Kr85)
106
-ruteniu (Ru ) -xenon (Xe133)
91
-ytriu (Yt )
Radio - izotopii pot deveni un factor de contaminare a biosferei,
deoarece se acumuleaza in diverse organisme in concentratii foarte
ridicate,daunatoare pentru : - organismul in cauza
- descendenti
- consumatori,printre care se afla si omul
Cercetarile efectuate de Duvigneaud P(1980)asupra a doua lanturi
trofice acvatice utilizand P32 au dus la concluzia unei concentrari
considerabile a materialului radioactiv in anumite parti ale lantului trofic
Printre izotopii cei mai redutabili eliberati in mediu, ca urmare a
depozitarii deseurilor sau a unor explozii nucleare subterane amintim Sr90 si
Cs137, carora li se adauga C14, P45, Ca35, S131.
Ei pot fi incorporati in organisme si constitue, local, o sursa de iradiere
interna extrem de periculoasa.
,,Principalele probleme de contaminare a mediului curat, specific
atomului pacifist se situeaza la nivelul uzinelor de retragere a
combustibililor iradiati. In fapt, in instalatiile acestora se gasesc toate
deseurile ciclului de combustie.
Necesitatile cumulate ale uzinelor electronucleare solicita retragerea
unor mase considerabile din aceste deseuri (5100 tone/an) numai pentru
programul francez la sfarsitul acestui secol.
Prin comparatie se va produce o cantitate de deseuri radioactive, a
caror energie este de tip Hiroshima" (Romade F.,1981)
Regimul privind asigurarea protectiei impotriva radiatiilor ionizante
si securitatii surselor de radiatii prevede:
-aplicarea diverselor proceduri si echipamente pentru mentinerea
dozelor si riscurilor la cel mai scazut nivel, in limitele admise si in scopul
prevenirii accidentelor,limitarii si inlaturarii consecintelor acestora.
-activitatile in domeniul nuclear necesita asigurarea mijloacelor de
protectie si securitate si se pot desfasura numai in baza acordului si
autorizatiei de mediu emisa de Guvern (centrale nuclearo-electrice, uzine de
fabricare a combustibilului nuclear etc..)
-protectia populatiei, materialelor si instalatiilor nucleare.
-controlul activitatilor nucleare de catre autoritatea centrala pentru
protectia mediului, care va mentine in stare de functionare capacitatea de
monitorizare a mediului local pentru a depista orice contaminare radioactiva
semnificativa care ar rezulta dintr-o eliminare accidentala de substante
radioactive.
-masuri de protectie a ecosistemelor, conservarea biodiversitatii,
gospodarirea durabila a resurselor naturale pentru asigurarea sanatatii
umane.Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea
Academiei Romane si a Comisiei Nationale UNESCO stabileste criteriile
pentru instituirea ariilor protejate si de conservare a biodiversitatii.

35
 CONCLUZII

1.)Mesajul cheie privind problemele globale ale omenirii ne cere ca

trebuie sa actionam simultan pentru:
-oprirea acumularii de bioxid de carbon
-protejarea stratului de ozon
-refacerea padurilor si a solului
-diminuarea cresterii populatiei
-majorarea eficientei energetice
-punerea in valoare a surselor reinoibile de energie
2.)Toata lumea, indiferent ca este bogata sau saraca, puternica sau
slaba din punctul de vedere al fortei militare, se confrunta cu spectrul unei
devastari a mediului inconjurator, fara precedent.
3.)Societatile moderne incep sa realizeze ca sunt pe cale nu numai de
a-si distruge mediul inconjurator, dar chiar de a-si submina propriul viitor.
Plecand de la problemele locale privind poluarea ireversibila a
aerului si ajungand la amenintarea globala pe care o reprezinta schimbarea
climei reiese concluzia ca aceste societati isi pregatesc cu rapiditate propria
pieire.
4.)Locuitorii din mediul urban au acceptat multa vreme, in mod tacit,
realitatea traiului intr-un mediu cu un grad de poluare mai inalt, mai ales in
privinta aerului pe care il respira. Cei mai importanti factori care contribuie
la poluarea aerului sunt: automobilele, centralele electrice si intreprinderile
industriale. Reiese concluzia ca tehnologiile de limitare a poluarii sa fie
disponibile, deoarece in caz contrar se va ajunge la o poluare a atmosferei
atat de grava incit multe zone vor deveni ,,nepotrivite pentru a fi locuite de
oameni".
5.)Sa se stopeze agresiunea omului asupra mediului inconjurator,
care poate transforma un fenomen normal intr-o catastrofa. S-a tras un
semnal de alarma ca deteriorarea principalelor bazine hidrografice a dus la
cresterea numarului inundatiilor devastatoare in multe tari (exemplu
degradarea bazinului hidrografic al Nilului a contribuit la inundatiile ce au
avut loc in Sudan, in anul 1998.)
6.)Pe viitor in centrul atentiei sa nu mai stea tehnologiile bazate pe
energia combustibililor fosili si actiunile de remediere a pagubelor datorate
acestora, ci dezvoltarea unor procese industriale si a unor produse mai putin
daunatoare pentru mediul ambiant.
7.)Este posibil ca in anul 2030,sistemul energetic mondial sa nu mai
fie dominat de combustibili fosili, ci sa functioneze pe baza folosirii
energiei provenite din surse regenerabile: -energia solara
-energia eoliana
-energia geotermala
-energia valurilor marii
8.)In anul 2030 majoritatea cantitatii de apa menajera a lumii va fi
incalzita cu ajutorul panourilor solare, dupa modelul utilizat extensiv la ora
actuala in Japonia si Israel.

36
 9.)Pentru ca emisiile globale de carbon sa coboare sub 2 miliarde de
tone pe an, este necesara o crestere importanta a eficientei energetice.Fara
indoiala ca peste trei decenii, automobilele vor fi inca utilizate, dar in
interiorul oraselor probabil ca va fi permisa numai circulatia vehiculelor
,,curate", actionate electric sau avand motoare cu hidrogen; energia necesara
punerii lor in miscare va putea fi produsa in centrale solare.
10.)Se vor inregistra pierderi in minele de carbuni, productia de
automobile, constructii de drumuri si prospectarea metalelor, dar vor fi
compensate de vanzarea celulelor solare fotovoltaice, turbinelor eoliene,
bicicletelor, tehnologiilor pentru reciclarea metalelor.
11.)Societatea va deveni cu mult mai putin energointensiva si mai
putin poluanta numai daca mentalitatea orientata catre consum va fi
inlocuita printr-o morala care sa ia in considerare reciclarea materialelor.
Reciclarea reprezinta un instrument pentru a cobori nivelul poluarii
solului, aerului si apei la cote acceptabile. De exemplu, elaborarea otelului
pornind de la fier vechi reduce poluarea cu 85%, poluarea apei cu 76%.
Realizarea hartiei din materiale reciclate, reduce cantitatea de
substante care polueaza aerul cu 74 %, poluarea apei cu 35 %,micsorand
totodata si presiunea exercitata asupra padurilor, direct proportional cu
cantitatea reciclata.
12.)Daca eroziunea solului si despaduririle vor continua in ritmul de
pana acum pe parcursul urmatorilor 30 ani, nu vor mai fi satisfacute
necesitatile de hrana, combustibil si lemn ale unei populatii de circa 8
miliarde de oameni.
13.)Calitatea vietii poate fi imbunatatita si prin utilizarea
telecomunicatiilor, care vor inlocui multe deplasari, blocaje de trafic, orase
acoperite de smog.
Se prea poate ca societatea viitorului sa fie mai putin aglomerata,
mai sigura si mai putin poluata.

BIBLIOGRAFIE

LESTER R.BROWN -Probleme globale ale omenirii.Starea

lumii 1989 - 1990, Editura tehnica
Bucuresti 1992

LUIGI PRETI -Planeta Terra in pericol. Editura

tehnica Bucuresti 1991

STOICA GODEANU -Tehnologii ecologice si ingineria

mediului,volumul 1 Editia Bucura
Mond, Bucuresti 1998

MIHAI BERCA -Ecologie generala si protectia

mediului.Editura Ceres,Bucuresti 2000

37
 LESTER R.BROWN -Probleme globale ale omenirii Editura
tehnica Bucuresti 1988

M.BARNEA \ -Poluarea si protectia mediului. Editura

C.PAPADOPOL / stiintifica si enciclopedica Bucuresti,
1975

CORNELIU RAUTA \ -Prevenirea si combaterea poluarii

STELIAN CARSTEA / solului. Editura Ceres,Bucuresti 1983

TERRA - REVISTA -Ocrotirea mediului inconjurator,natura

Societatea de stiinte geografice
Bucuresti 1975

TURLEA STELIAN -S.O.S.! Natura in pericol.Ed.politica

Bucuresti 1989

GHINEA L. -Apararea naturii,Editura Stiintifica si

Enciclopedica,Bucuresti 1972

IONESCU A. -Fenomenul de poluare si masuri

antipoluante in agricultura,Editura
Ceres, Bucuresti 1982

MANUESCU S. -Poluarea mediului si sanatatea,

Editura Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti 1978

RAUTA C. BOTHA -Cercetari privind poluarea solului si

vegetatiei cu metale grele.
Chimizarea agriculturii,volumul I,
IANB Bucuresti

CHIRIAC V. -Tratarea si valorificarea rezidurilor

Editura agrosilvica,Bucuresti 1968

FURON R. -Problema apei in lume (trad.din lb.

franceza) Editura stiintifica
Bucuresti 1967

38