Liceul Teoretic Negru-Vodă

REFERAT:

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ- O PROBLEMĂ DE

MEDIU

ELEV : DUMITRESCU COSMIN-CONSTANTIN

CLASA a-X-a A

2019

7
 CUPRINS

Motivarea alegerii temei................................................................................3

Scurt istoric...................................................................................................4
Efectul de seră..............................................................................................5
Concluzii.......................................................................................................7
Bibliografie...................................................................................................7

7
 MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Am ales tema încălzirii globale deoarece este un subiect interesant și de actualitate.

În ultimile decenii, în mass media este din ce în ce mai discutată tema ,,Încălzirea
globală și efectele sale.” Ne putem întreba, desigur, care este cauza?, cum se manifestă? și ce
efecte are asupra biosferei? Fiind elevă la profilul Resurse naturale și protecția mediului am
început să aprofundez și să caut răspunsuri la toate întrebările mai sus menționate.
Pentru început, am plecat de la noțiunea ,,încălzire globală” și am înțeles că se referă
la suma valorilor temperaturilor medii anuale înregistrate atât la nivelul solului dar și a apelor
oceanice, la nivel planetar.
Am căutat apoi răspunsuri la întrebarea ,, care este cauza încălzirii globale?”.
Cercetănd și învățând am descoperit și aprofundat că principala cauză a tuturor schimbărilor
climatice șa nivel planetar este însăși omul- Homo sapiens. Evoluția sa în lantul trofic, de la o
verigă la alta, ajungând în milioane de ani să fie veriga supremă, nu a rămas neobservată în
darwin-ismul luptei pentru existență. Nu a reușit să lase ecosisteme neatinse de activitatea sa,
a căutat să-și ușureze activitățile zilnice în detrimentul naturii. Tehnologia este ultima
descoperire a omului și aproape că nu a rămas nici un colț el Terrei neexplorat. Curiozitatea
ființei umane și protejarea lui din punct de vedere ergonomic a dus la la apariția și degajarea
în atmosferă a unor gaze cu efect de seră: CO 2, CH4, oxizii de azot, O3, CFC(clorofluoro-
carburi) care duc la intensificarea efectului de seră.

7
 SCURT ISTORIC

Într-o perioadă de încălzire globală accentuată ce a avut loc în urmă cu aproximativ

56 de milioane de ani, temperaturile au crescut cu până la 5 grade. Schimbarea a dus la
dispariţia organismelor marine . În prezent, experţii sugerează că fenomenul a fost produs de
erupţiile vulcance. Studiul oferă informaţii privind efectele care ar putea să aibă loc şi în
prezent din cauza schimbărilor climatice.

Perioada de încălzire rapidă a Pământului, denumită de cercetători ca Palaeocene-

Eocene Thermal Maximum (PETM), a avut loc în timp ce Groenlanda se diviza de Europa.

Experţii sugerează că fenomenul a fost produs de către erupţiile vulcanice care au

eliberat treptat cantităţi mari de dioxid de carbon. ''PETM a fost considerat cel mai bun
analog natural al emisiilor de carbon din prezent, dar am descoperit că nici măcar acest
eveniment nu se poate compara cu cantitatea de emisii de carbon din prezent,'' a declarat
Marcus Gutjahr, principalul autor al studiului din cadrul Centrului  Geomar-Helmholtz,
Germania. ''Viitorul nostru este neclar,'' adaugă el. 

7
 Experţii au combinat simulările computerizate cu analizele realizate asupra fosilelor
descoperite într-un nucleu cu sedimente din nord-estul Oceanului Atlantic. Prin analizarea
fosilelor, experţii au descoperit nivelul de dioxid de carbon dizolvat în apă şi modul în care
acesta a schimbat aciditatea oceanelor. 
Dioxidul de carbon, susţine expertul, s-a propagat în atmosferă, fie din cauza unor
erupţii vulcanice, fie din cauza zăcămintelor subacvatice de metan. Însă dioxidul de carbon
din alte surse ar fi avut un impact diferit asupra izotopilor de carbon analizaţi de cercetători.
Pe de altă parte, efectele unei eliberări a metanului în atmosferă ar fi fost altele, deoarece
acestea sunt eliminate rapid în timp ce erupţiile vulcanice eliberează treptat dioxid de carbon. 
În urma acestei analize, experţii au concluzionat că 90% dintre emisii au fost
provocate de erupţiile vulcanice. 

EFECTUL DE SERĂ

Ce este efectul de seră? Efectul de seră este un fenomen natural prin care o parte a
radiației  terestre  în  infraroșu  este reținută de atmosfera terestră.
Efectul se datorează gazelor cu efect de seră care reflectă înapoi această radiație.
Efectul de seră este cauzat de cantitățile de dioxid de carbon și a altor substanțe, ce se
acumulează în straturi formând o „plapumă”. Aceste substanțe dau posibilitatea razelor
ultraviolete să treacă foarte ușor, ajungând la suprafața solului, transformandu-se în energie
termică, iar această energie trecând mult mai greu înapoi, formînd efectul de seră. Gazele lasă
lumina să pătrundă, însă nu permite căldurii să scape, precum geamurile de sticlă dintr-o seră.
Datorită acestui sistem, efectul de seră este benefic, asigurând încălzirea suficientă a
Pământului pentru a permite dezvoltarea plantelor și a vieții. Însă în cantități prea mari,
aceste elementele responsabile pentru efectul de seră vor duce la o creștere a temperaturii.
În zilele noastre se produce o accentuare a efectului de seră. Absorbţia radiaţiei infraroşii şi
reemisia ei de către moleculele de gaze din atmosferă este multiplicată de foarte multe ori,
din cauza factorilor pe care îi puteţi identifica în imaginea din tabelul de mai jos.

7
La nivel global, intensificarea efectului de seră se soldează cu încălzirea atmosferei şi a
suprafeţei terestre. Acestea antrenează, la rândul lor, modificări climatice, topirea gheţarilor
şi diminuarea permafrostului, ridicarea nivelului apelor marine, apariţia ploilor acide,
modificarea regimului precipitaţiilor etc. Ele duc la intensificarea efectului de seră. Până la
anumite limită, efectul de seră este benefic. După depăşirea lor apar probleme. Consecințele
încălzirii globale sunt:
Economice - Raportul UE privind consecințele încălzirii globale asupra mediului de
securitate atrage atenția asupra faptului că topirea ghețurilor arctice ar putea face exploatabile
resurse naturale ca pescuitul, sau zăcămintele de gaze naturale și petrol care sunt momentan
blocate sub platforma continentală înghețată.
Asupra agriculturii - Un timp s-a crezut că încălzirea globală are efecte benefice
asupra agriculturii datorită creșterii concentrației de CO2 asimilabil prin fotosinteză. Creșterea
temperaturilor a permis cultivarea plantelor în locuri unde acest lucru nu era posibil, de
exemplu cultivarea  orzului  în  Islanda. Deși în unele locuri, de exemplu în Siberia,
încălzirea este favorabilă, în altele, de exemplu în Africa, ea are efecte dramatice, deoarece
contribuie la extinderea deșertului Sahara.
Transport - Drumurile, pistele de aterizare, căile ferate, conductele pot fi afectate de
variațiile de temperatură mai mari, pot avea o durată de serviciu mai mică și pot necesita
întreținere sporită. De exemplu, topirea permafrostului poate afecta aeroporturile.
Inundații - Ridicarea nivelului mării duce la acutizarea problemelor inundațiilor, în
special a zonelor foarte joase, cum sunt cele din Olanda, Bangladesh și la Veneția. În zonele
inundabile trăiesc adesea comunități foarte sărace, deoarece este singurul teren fertil la care
au acces. Sărăcia face să nu poată plăti asigurări, ceea ce face să nu-și poată compensa
pierderile în caz de dezastre naturale.

7
 Sănătate - Creșterea temperaturilor mărește riscul afecțiunilor cardiovasculare  și
mărește concentrațiile de ozon troposferic, care este un poluant care poate produce astm
bronșic.
CONCLUZII:
Ştiinţa şi tehnologia oferă ca soluţii la problema schimbărilor climatice: utilizarea
energiilor regenerabile şi sporirea eficienţei energetice. Natura ne pune la dispoziţie o
varietate de alternative pentru producerea energiei. Singura problema este cum să
transformăm lumina solară, vântul, biomasa, energia geotermală sau puterea apei în
electricitate sau în căldură într-un mod ecologic şi cu costuri cât mai mici, reducând astfel
emisiile de CO2 şi efectul de seră şi ajutând la protejarea climei şi a mediului înconjurător.
Pentru a preîntâmpina efectele devastatoare care se întrevăd peste 25-30 de ani ca
urmare a încălzirii globale se recomandă:
- reducerea emisiilor de CO2, metan şi alte gaze poluante, prin măsurile adoptate la
nivelul liderilor politici ai statelor lumii, mai ales din ţările puternic industrializate;
- scăderea consumurilor de energie bazate pe combustibili fosili şi adoptarea formelor
de energie convenţională (soare, vânt, apă, masă biologică, căldură subterană);
- replantarea pădurilor distruse şi protejarea celor existente prin crearea de parcuri
naţionale, ocrotite prin legi drastice;
- reducerea consumurilor de hârtie şi reciclarea deşeurilor celulozice pentru a diminua
cantităţile de lemn rezultate prin tăierea pădurilor;
- refacerea amenajărilor pentru irigarea culturilor agricole ca măsuri majore în
asigurarea hranei populaţiei;
- regularizarea cursurilor de apă prin lucrări de indiguiri şi decolmatări ale reţelelor de
canalizare care preiau scurgerile pluviale şi accidentale

BIBLIOGRAFIE:

 Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț (2013), Schimbările climatice globale – o problemă

prioritară, Studii Slătinene, Anul VII, vol. XII, nr. 1/2013.
 Teofil Gridan, Încălzire globală sau glaciațiune, Editura: Didactica si Pedagogica –
2006
 http://www.descopera.org/incalzirea-globala-si-efectul-de-sera/
 https://stiintasitehnica.com/incalzire-globala-rapida/

7
7