Universitatea Dunarea de Jos GALATI

Facultatea De Economie Si Adiministrarea Afacerilor

GEOGRAFIA MEDIULUI

STUDIU DE CAZ
TOPIREA GHETARILOR DIN HIMALAYA

Student: Negoita Gabriel

Anul III EA

2013
Cuprins

Capitolul I: Conceptul de incalzire globala....3

Capitolul II: Clasificarea cauzelor incalzirii globale........4
Capitolul III: Repartitia geografica la nivel mondial a incalzirii globale..5
Capitolul IV: Studiul de caz. Topirea ghetarilor din Himalaya.....7
Capitolul V: Managementul incalzirii globale...9
Capitolul VI: Concluzii....10
Bibliografie...11

CAPITOLUL I
nclzirea global este fenomenul de cretere continu a temperaturilor medii
nregistrate ale atmosferei n imediata apropiere a solului, precum i a apei oceanelor,
2

constatat n ultimele dou secole, dar mai ales n ultimele decenii.Temperatura medie a
aerului n apropierea suprafeei Pmntului a crescut n ultimul secol cu 0,74 0,18 C.
Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma
dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt
considerate in mare masura responsabile de acest fenomen.
Modelele climatice elaborate de specialistii in domeniu estimeaza ca clima globala se va
incalzi cu 1,1 - 6,4C in cursul secolului al 21-lea. Estimarile variaza din cauza faptului
ca nu poate fi prevazuta evolutia emisiilor de gaze care cauzeaza efectul de sera. De
altfel, tendinta de incalzire continua a planetei in secolul XXI este relevata de foarte
multe studii in domeniu. Foarte ingrijorator este insa faptul ca aceste scenarii climatice
arata ca zonele polare se vor incalzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinte
dramatice.
Cauza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de CO2 in
atmosfera in ultimele secole. Aceasta a fost de 280 ppm inainte de revolutia industriala,
fiind acum de 430 ppm, adica aproape dubla, iar in anul 2035 ar putea fi de 550 ppm,
daca fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect de sera (GES) s-ar mentine peste
capacitatea naturala de absorbtie. Aceasta ar putea duce in imediata perioada la o crestere
cu inca 2C. Aceasta este probabil sa se intample daca tinem seama de dezvoltarea
impetioasa a economiilor in China, India, Brazilia, Australia, Asia de Sud-Est sau in
Europa rasariteana si de faptul ca SUA nu a ratificat inca Protocolul de la Kyoto, in timp
ce utilizarea surselor inlocuitoare regenerabile curate de energie si retinerea CO2 la
centralele pe combustibili fosili avanseaza greu.
Pe langa dezvoltarea industriala, o alta cauza la fel de importanta o reprezinta defrisarile
masive ale padurilor. Acestea duc la o crestere a concentratiei de noxe ceea ce provoaca
efectul incalzirii globale si epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative
provocate de aceste defrisari, specialistii spun ca ar fi nevoie de o impadurire cu 20% fata
de totalul deja existent la nivelul intregului glob.
Efectele incalzirii globale. Expertii Grupului Interguvernamental asupra Evolutiei
Climei (GIEC) au lansat un diagnostic alarmant asupra pericolelor incalzirii globale.
Potrivit acestora, o incalzire cu 2 sau 3 grade Celsius pe plan global fata de nivelul mediu
de temperatura din 1990 va avea un impact negativ urias asupra tuturor regiunilor
planetei.
Pana in anul 2080, circa 3,4 miliarde de oameni vor suferi de pe urma penuriei grave de
apa provocata de topirea ghetarilor, iar alti 600 de milioane de oameni vor suferi de
foame de pe urma secetei, degradarii si salinizarii solului. Seceta va afecta regiuni intinse
din sudul Africii, America Latina, zona mediteraneeana, Orientul Mjlociu si Africa de
Nord. Unele studii prezic spre exemplu ca padurile amazoniene s-ar putea usca pur si
simplu, antrenand pieirea unui numar urias de specii de animale si plante. Expertii spun
ca la fel s-a intamplat acum 55 de milioane de ani, la sfarsitul Paleocenului, cand o
crestere cu 5 grade Celsius a temperaturilor medii a pustiit planeta.
Pentru a se putea salva, speciile trebuie sa se adapteze acestor schimbari sau sa
migreze odata cu zonele climatice. Acele specii care nu se pot adapta sau nu pot sa
migreze, risca sa dispara din cauza schimbarilor climatice din habitatul lor. De exemplu,
speciile din zonele montane nu vor avea unde sa se mute in zone mai inalte si mai reci
ceea ce ar duce la disparitia lor daca acestea nu se vor adapta. O situatie similara se va

inregistra in regiunea arctica. Flora si fauna din zona nu se pot muta mai spre nord pentru
a se feri de incalzirea globala si risca sa dispara.
Valurile de caldura - consecinta a incalzirii globale - implica unele riscuri pentru
sanatatea populatiei, mai ales in zonele urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate.
Se cunoaste ca vremea caniculara poate creste riscul de deces, indeosebi la persoanele
susceptibile de sensibilitate la efectele stresului termic. Cea mai mare vulnerabilitate o au,
in general persoanele din grupele de varsta care depasesc 65 de ani.
Canicula poate cauza de asemenea si dezastre naturale. Aceasta poate produce
incendii, sau poate intretine incendiile de padure provocate din neglijenta omului. In acest
caz sunt distruse suprafete insemnate de padure (uneori, zeci de mii de ha), punand,
totodata, in pericol viata persoanelor aflate in apropiere. De asemenea, ele provoaca nori
de fum care impiedica desfasurarea in conditii bune a transporturilor.
Pentru a evita un viitor sumbru al planetei, ar trebui ca, pana in 2050, emisia
gazelor cu efect de sera sa scada de doua ori la nivel mondial si de patru ori pentru tarile
industrializate.
Exista si un scenariu optimist, conform caruia, pana in 2100, temperatura va
creste cu 1,1 - 2,9 grade Celsius. Insa specialistii considera ca e putin probabil acest
lucru, de vina fiind inertia sistemelor ecologice si cantitatile de dioxid de carbon adunate
in atmosfera de-a lungul ultimelor sute de ani.

CAPITOLUL II
1.Clima se schimb datorit forcingului extern, n funcie de influena deplasrii pe
orbit n jurul Soarelui, erupiilor vulcanice i efectului de ser. Ponderea diverselor
cauze ale nclzirii globale este n studiu, dar consensul oamenilor de tiin este c
principala cauz este creterea concentraiei gazelor cu efect de ser datorit activitilor
umane din epoca industrializrii. n special n ultimii 50 de ani, cnd se dispune de date
detaliate, acest lucru este evident. Cu toate astea, exist i alte ipoteze care atribuie
nclzirea global variaiilor activitii solare. Efectele forcingului nu sunt instantanee.
Ineria termic a solului i oceanelor duce la presupunerea c starea curent a climei nu
este n echilibru cu forcingurile. Studiile pe modelele climatice indic c, chiar dac
concentraiile gazelor cu efect de ser s-ar menine la cele ale anului 2000, clima tot s-ar
mai nclzi cu 0,5 C.
2. PLANETA ERIS
Adevrata cauz a schimbrilor de clim, activrii vulcanilor si intensificrii
activitii seismice o reprezint apropierea de sistemul nostru solar a planetei Eris,
denumit intermediar 2003-UB-313 i cunoscut n Antichitate sub mai multe denumiri:
Nibiru, Marduk, Nemesis, Hercolubus, Planeta Zeilor, Planeta mpriei, Planeta Crucii
sau Planeta Roie. A primit denumirea oficial de Eris n urma hotrrii Uniunii
Astronomice Internaionale de la Praga din august 2006.
Un scurt istoric al primelor contacte (recente) cu ea:
- a fost observat la data de 21 octombrie 2003, cu un telescop Oschin de 1,22 m, de pe
Muntele Palomar (California).
- a fost descoperit de Michael E. Brown, Chad Trujillo, David L. Rabinovitz, la 5
ianuarie 2005, dup fotografiile luate la data de mai sus.

- observaiile ulterioare publicate n octombrie 2005 au artat c posed un satelit

denumit Dysnomia (Gabriel).
Apropierea periodic (la 3600 de ani) a planetei Eris/Nibiru de Pmnt genereaz
i numeroase modificri ale climei, una fiind nclzirea global cu consecina ei fireasc topirea ghearilor. Ghearii, coninnd ap dulce, vor conduce prin topirea lor la oprirea
motorului termo-salin, care permite deplasarea Gulfstream-ului spre nord i nghearea
unor zone ntinse din nord-vestul Europei i nord-estul SUA.
Pe scurt, ilustrarea acestui proces n timpul ultimelor dou treceri ale planetei
Zeilor printre Marte i Jupiter, locul maxim al apropierii de Pmnt:
1. Acum 7200 de ani, n timpul cataclismului cunoscut sub termenul de Potopul lui Noe
s-au desfurat schimbri brute de temperatur, furtuni violente, avalane de ape
provenite din Antarctica au ieit din nchisoarea lor de ghea. Dr. John T. Hollin de la
Universitatea Maine (USA), consider c, periodic, din calota glaciar a Antarcticii se
desprind buci uriae, care creeaz o maree uria!
2. Acum 3600 de ani, n timpul Exodului evreilor din Egipt, la mijlocul mileniului al
doilea .Cr., Pmntul a suferit mari cataclisme. Un corp ceresc, recent ptruns n
sistemul solar - o nou comet - s-a apropiat foarte mult de Pmnt dispariia ulterioar a
stratului glaciar.
3. Situaia prezent - topirea ghearilor de la Poli se face ntr-un ritm accentuat.
Modificrile de clim, geologice, etc., se vor accentua deoarece planeta Eris/Nibiru nu a
trecut nici mcar pe lng Pluto, apropierea maxim de Pmnt fiind ateptat n perioada
2010-2012.
n prezent fenomene identice (nclzire global, activare vulcani, etc.) au loc i la nivelul
altor planete din sistemul nostru solar, cauza fiind aceeai: Eris/Nibiru. Cteva exemple:
1. Luna Triton a lui Neptun se nclzete (BBC Science & Technology News, 25 iulie
1999)
2. Pluto triete o nclzire formidabil (Massachusetts Institute of Technology News, 9
octombrie 2002)
3. Erupie vulcanic pe Io, satelitul lui Jupiter (Icarus Astronomy, noiembrie 2002)
4. nclzirea planetei Marte (ABC News, 7 decembrie 2002)
5. nclzirea planetei Saturn (28 ianuarie 2007): Cercettorii de la UCLA (University of
California, Los Angeles) - departamentul de fizic i astronomie i cei de la Universitatea
din Boston au remarcat c temperatura atmosferei superioare a lui Saturn este mai mare
dect prevzuser. Astfel, profesorul Alan Aylward de la UCLA consider necesar
reexaminarea ipotezelor de baz referitoare la atmosfera planetar i determinarea cauzei
nclzirii observate. Tot el a semnalat un proces asemntor i la nivelul planetei Marte,
concluzionnd: Studiind ce se petrece n alte atmosfere, vom afla indicii despre viitorul
Terrei.
Scrierile sumeriene afirm c la nceputul formrii sistemului nostru solar, un satelit al
planetei Nibiru a lovit planeta Tiamat, din care s-au format Cerul (Centura de asteroizi
dintre Marte si Jupiter) i Pmntul. Recent, profesorul M. Brown, n revista Nature, a
demonstrat c planeta 2003 EL 61 a suferit o fantastic coliziune cu un alt corp ceresc la
inceputul formarii sistemului solar.

CAPITOLUL III

1. Marea bariera de corali. Marea bariera de corali se prognozeaza ca va deveni de

nerecunoscut in urmatorii 20 de ani. "Odata ce dioxidul de carbon va atinge un nivel
superior, predictiile sunt sumbre pentru perioada 2030-2060. Ar putea fi primul lucru din
ecosistem ce s-ar distruge" spune cercetatorul Charlie Veron de la Institutul de Stiinte
Marine din Australia.

Marea bariera de corali

2.Padurea tropicala amazoniana. Incalzirea globala si defrisarile ar putea transforma
cea mai mare padure tropicala a Terrei, in proportie de 30-60%, intr-o savana. Analizele
specialistilor arata ca in anul 2050 aceasta ar putea chiar sa nu mai existe.

Padurea tropicala amazoniana

3. Desertul Sahara ar putea inverzi. Specialistii au dovezi ca in Sahara si in regiuni
apropiate devin populate cu vegetatie din cauza intensitatii ploilor. Daca vor continua,
aceste ploi ar putea readuce la viata regiunile moarte, ajungand astfel pana la popularea
lor.

Desertul Sahara
4. Uragane devastatoare. Inca nu s-a stabilit daca uraganul Katrina este un rezultat al
incalzirii globale. Exista anumite indicatii pe care schimbarea de climat va produce
uragane si mai puternice decat cele de gradul 5. Katrina, ce a lovit statul Louisiana, a fost
un uragan de gradul 4.Acestea devin mai periculoase la suprafata apei cand temperatura
creste, dar si cand nivelul apei se ridica.

Urmarile uraganului Katrina

5. Londra, o amintire. Londra ar putea fi inghitita de ape prin anul 2100. Multi dintre
noi nu vom sti daca acest lucru se va adeveri, asa cum spun oamenii de stiinta.Un nivel
ridicat al apei ar putea produce disparitia unuia dintre cele mai interesante orase din lume.
New York-ul se afla pe aceeasi lista.

Londra inghitita de ape

6. Ar putea exista animale de dimensiuni mici. Incalzirea globala ar putea duce la

"micsorarea" animalelor. Anumite studii de specialitate arata ca oile dintr-o zona a Scotiei
devin mai pitice. Studiile arata ca anumite specii au pierdut aproape 50 la suta din masa
lor in ultimii 30 de ani.Micsorarea organismelor este al treilea rezultat ecologic universal
in urma incalzirii globale.

Animalele devin pitice

7. In jur de 2.000 de insule indoneziene ar putea disparea. Temperaturile crescute ar
putea favoriza disparitia a cel putin 2.000 de insule din arhipelagul indonezian, undeva
prin anul 2030. Indonezia a pierdut pana in prezent 24 de insule din cele peste 17.000 de
insule existente.

Insule indoneziene
8. Terorism si migratie in crestere, Incalzirea globala ar putea dezechilibra tarile sarace
si chinuite, provocand migratii in masa si crearea unui mediu propice teroristilor.
Oamenii care sunt gata sa isi paraseasca tara saraca s-ar putea transforma in teroristi.
Conditiile provocate de efectele schimbarii de clima ar putea creste potentialul recrutilor
in activitati de terorism. Specialistii se asteapta ca oamenii sa fie pregatiti sa infrunte
situatii mai dificile pentru a castiga ceva, decat sa moara in saracie. Migrarea acestora va
presa tarile care primesc refugiatii, multe dintre acestea neavand resursele sau interesul
de a le crea un climat favorabil.

Grupuri de refugiati
9. Topirea ghetarilor din Alpi. Iernile uscate si verile calduroase cauzate de incalzirea
globala sunt "vinovate" de altitudinea mai joasa a acestora. Activitatile turistice in zona
au un impact puternic si semnificativ asupra Alpilor. Se aude ca ghetarii nu vor mai exista
in urmatorii 50-60 de ani. Italia si Elvetia au decis sa-si retraseze granitele dupa ce
incalzirea globala va topi ghetarii Alpilor.

Muntii Alpi
10. Adio, Maldive! Cea mai joasa si cea mai plata tara din lume "sufera" de eroziune a
coastei, iar daca nivelul apei va mai creste in continuare, Maldive ar putea sa nu mai
existe pe harta.Aceasta predictie este devastatoare pentru localnici, dar si pentru turistii
care obisnuiesc sa isi petreaca vacantele in Maldive.Oamenii de stiinta dau un pronostic
de 100 de ani pana ca insula sa dispara complet in ocean.

Maldive

CAPITOLUL IV
Studiu de caz: Topirea ghetarilor din Himalaya
Himalaya este originea ghetarilor si multe ruri importante din Asia. Gama ofera
diferite tipuri de ghetari. Mai ales ghetarii Jammu si Kashmir si ghetarii de Ladakh sunt
de diferite tipuri. Dar cel mai important este ghetar Siachen, care este cel mai mare ghetar
din afara regiunilor polare. Unii dintre ghetarii importanti n Jammu si Kashmir sunt dupa
cum urmeaza:
Ghetarul Siachen
Ghetarul Baltoro
Ghetarul Biafo
Ghetarul Nubra
Ghetarul Hispur
Ghetarul Siachen
Ghetarul Siachen este situat n partea extrema nord-centrale din Jammu si Kashmir n
apropiere de India si de frontiera cu Tibet. Se intinde pe o lungime de aproximativ 72 km,
este cel mai mare ghetar din lume, n afara regiunilor polare. Siachen este situat pe
pantele de nord-cu care se confrunta cu Regiunea Karakoram. Este principalas sursa al
rului Mutzgah sau Shaksgam care curge paralel cu Range Karakoram nainte de a intra
Tibet. Partea centrala a ghetarului Siachen este un camp de gheata vast. n principal, se
afla ntr-un jgheab vast, care este de aproximativ 2 km latime mprastiat cu pietre si
bolovani pe laturile sale. Ghetarii ca Mamostang si Chorten Shelkar deschid ghetarul
principal din ambele parti ale sale. Numeroase icefalls se formeaza la punctul de ntlnire
al ghetarului principal cu ghetarii mai mici din vale. Un grup de trei ghetari adica de
Nord, Central si de Sud se afla la est de Siachen. Este cunoscut ca grupul de ghetari
Rimo. Altitudinea acestui ghetar este ntre 6.000 si 7.000 m deasupra nivelului marii.
Ghetarul Siachen poate fi strabatut prin Skardu n Ladakh.

10

Ghetarul Baltoro
Ghetarul Baltoro este situat n Jammu si Kashmir ntr-o zona numita Baltistan pe
versantul sudic al Karakoram Range. Se intinde pe o lungime de 62 km. Acesta este cel
de-al doilea ghetar n regiunea din Himalaya. Raul Shigar, care este un afluent al rului
Indus, provine din acest ghetar. Alti ghetari mari din apropiere sunt principala forma de
alimentare al ghetarului Baltoro. Partea centrala are un vast camp de gheata iar latimea
acestui ghetar este foarte mare. Acest ghetar poate fi accesat prin intermediul regiunii
Skardu n Ladakh.
Ghetarul Biafo
Ghetarul Biafo este situat n Ladakh, Jammu si Kashmir ntr-o zona numita Baltistan pe
pantele de sud a Range Karakoram. Se intinde pe o lungime de 60 km. Fluxul principal,
care provine de la fluxurile ghetarului Biafo curg ntr-un afluent al rului Indus numit
Raul Shigar. n aceasta zona nu exista nici un pic de vegetatie.
Ghetarul Hispar
n regiunea Himalaya ghetarul Hispar este cel de-al treilea ca marime. Acesta este situat
n Ladakh, Jammu si Kashmir pe versantul sudic al Range Karakoram. Se intinde pe o
lungime de 60 km. Nu exista nici o vegetatie de orice fel n acest domeniu. Multi dintre
micii ghetarii se alature ghetarului principal de pe ambele parti. Partea centrala a
ghetarului este un vast camp ghetos n timp ce laturile sale contin resturi erodate de catre
miscarea marei mase de gheata.
Ghetarul Nubra
Ghetarul Nubra este situat n Ladakh, Jammu si Kashmir pe versantul sudic al Range
Karakoram. Rul Nubra provine de la fluxurile acestui ghetar , dupa care se varsa n rul
Shyok. La fel ca ceilalti ghetari portiunea centrala a ghetarului formeaza un camp de
ghata vast. Vegetatia este total absenta n acest domeniu, deoarece se afla deasupra liniei
de zapada. Locul prin care se poate accesa acest ghetar este prin Leh n Ladakh.
Printre ghetarii din alte regiuni Uttaranchal sunt dupa cum urmeaza:
Ghetarul Bandarpunch
Ghetarul Dokriani
Ghetarul Chorbari Bamak
Ghetarul Khatling

11

Ghetarul Doonagiri
Ghetarul Tiprabamak
Viaa a milioane de persoane este ameninat de topirea ghearilor himalaieni,
anun cercettorii care au realizat cea mai cuprinztoare analiz a efectelor produse n
aceast regiune de schimbrile climatice.
Raportul a fost prezentat n cadrul Conferinei ONU asupra climei, ce are loc zilele
acestea la Durban. Acesta este prima cercetare tiinific care documenteaz topirea
ghearilor din Munii Himalaya.
Constatrile cercettorilor sunt ngrijortoare: n ultimii 30 de ani, ghearii din
Nepal s-au micorat cu 21%, iar cei din Bhutan cu 22%. Toi cei 10 gheari din regiune
care au fost studiai se topesc, arat cercetarea, nregistrndu-se o accelerare a vitezei de
topire ntre 2002 i 2005.
Oamenii de tiin afirm c efectele schimbrilor climatice n Munii Himalaya
ar putea fi devastatoare, deoarece regiunea este o surs de hran i de energie pentru 1,3
miliarde de persoane care triesc n bazinele hidrografice ale rurilor aflate n aval. Dac
ghearii se topesc, acest lucru va conduce la secarea rurilor ce joac un rol esenial n
viaa acestor persoane.
Aproximativ 77% din cele 111 staii meteorologice din sud-vestul Chinei au afiat
o cretere important a temperaturilor ntre anii 1961 i 2008.
n cazul a 14 staii de supraveghere, amplasate la o altitudine de peste 4.000 de
metri, creterea temperaturii a fost de 1,73 grade Celsius, reprezentnd de peste dou ori
creterea medie nregistrat n secolul trecut.
Cercettorii, coordonai de Li Zhongxing de la Academia chinez de tiine,
au identificat trei modificri intervenite pe gheari, care s-ar putea afla, parial, la
originea acestei nclziri.
Numeroii gheari examinai au prezentat "semnele unui recul drastic", ca i o
diminuare important a masei lor, potrivit acestui studiu.
Cei 999 de gheari din bazinul rului Pengqu, de exemplu, au pierdut, n
total, o suprafa de 131 kilometri ptrai, ntre 1980 i 2001.
Studiul a artat, totodat, mrirea suprafeei lacurilor glaciare alimentate de
topirea ghearilor.
"Ghearii sunt o parte integrant a miilor de ecosisteme i joac un rol crucial pentru
populaiile umane", au declarat autorii studiului.
12

Zona de sud-vest a Chinei numr 23.488 de gheari, acopernd o suprafa de

29.523 de kilometri ptrai din munii Himalaya, dar i din munii Nyainqentanglha,
Tanggula i Hengduan.
Modificrile n ceea ce privete ploile i cderile de zpad au fost mai puin
marcante, potrivit autorilor, ns conforme cu prediciile realizate de programele
computerizate de modelare a climei privind schimbrile prevzute.

CAPITOLUL V
Managementul poluarii. Masuri de combatere si prevenire

10 LUCRURI SIMPLE CE POT FI FACUTE PENTRU A AJUTA LA

COMBATEREA INCALZIRII

Inlocuind un bec obisnuit cu un bec fluorescent compact, se evita producerea a 68

de kilograme de dioxid de carbon pe an.

Mergeti pe jos, mergeti cu bicicleta, mergeti mai multi intr-o masina sau mergeti
mai des cu mijloacele de transport in comun, veti evita eliminarea in atmosfera a
450 de grame de dioxid de carbon la fiecare 1,6 kilometri pe care nu ii parcurgeti
cu masina.

Puteti evita producerea a 1.089 kilograme de dioxid de carbon pe an prin

reciclarea a doar jumatate din deseurile menajere din propria locuinta.

Pastrand cauciucurile masinii umflate corespunzator, se poate imbunatati

consumul de benzina cu mai mult de 3%. Fiecare patru litri de benzina
economisiti evita eliminarea in atmosfera a 9 kilograme de dioxid de carbon.

Este nevoie de foarte multa energie pentru a incalzi apa. Folositi mai putina apa
fierbinte prin instalarea unui cap de dus cu debit scazut de apa (se evita
producerea a 150 kilograme de dioxid de carbon pe an) si prin spalarea rufelor in
apa rece sau calduta (se evita producerea a 227 kilograme de dioxid de carbon pe
an).

Puteti evita eliminarea a 544 kilograme de dioxid de carbon in atmosfera daca va

reduceti cantitatea de gunoi cu 10%.

Daca setati termostatul mai putin cu 2C iarna si mai mult cu 2C pe timpul verii,
se evita producerea a 907 kilograme de dioxid de carbon pe an.

13

Plantati copaci, unul singur absoarbe o tona de dioxid de carbon pe intreaga sa

durata de viata.

Stingeti dispozitivele electrice numai prin oprirea televizorului, a DVDplayerului, a casetofonului si a calculatorului atunci cand nu le folositi, se va
evita producerea a sute de kilograme de dioxid de carbon pe an.

Evitati orice functioneaza pe baza de baterii (sau folositi baterii reincarcabile ori
pe baza de reincarcare solara).

CE E DE FCUT ?
Degradarea solurilor provine n principal de la gestiunea proast a terenurilor,
arat Ctlin Simota, director adjunct la Institutul de Pedologie (ICPA). El propune
ase modaliti de contracarare.
1. Pentru a evita eroziunea, pmntul nu trebuie lucrat din deal n vale.
2. Echipamentele folosite n agricultr trebuie s fie mai uoare; cele grele duc la
compactarea solului.
3. Aratul, metod nepotrivit pentru solurile medii i uoare din sudul rii, trebuie
nlocuit cu discuitul. Prin arat, apa din primul strat de sol se evapor, explic
pedologul.
4. Este necesar o rotaie corect a culturilor. Spre exemplu, floarea-soarelui nu se
pune dect o dat la cinci ani.
5. Trebuie folosite perdelele forestiere care s asigure protecia solului. Perdelele
forestiere au nceput s fie tiate n Romnia nc din anii 50.
6. Lipsa de precipitaii ar putea fi contracarat i prin amenajarea teritoriului,
respectiv prin crearea unor neomogeniti (pduri i ape) care s determine vaporii
din atmosfer s se transforme n picturi i s plou.

CAPITOLUL VI
Concluzii

inclzirea global este, conform observaiilor, un fapt incontestabil.

comunitatea tiinific admite c principala cauz a nclzirii globale este

creterea concentraiei de CO2 din atmosfer ca rezultat al activitii umane.

efectele nclzirii globale degradeaz calitatea vieii pe Pmnt.

omenirea poate i trebuie s ia msuri pentru oprirea contribuiei sale la nclzirea

global.

14

BIBLIOGRAFIE
1. Al Gore Un adevr incomod, Editura Rao, Bucuresti, 2007
2. Lucian Boia, Omul si clima, Editura Humanitas, Bucuresti, 2005

WEBOGRAFIE
http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/ghetarii-din-himalaya-pe-punctul-de-a-setopi-8901243
http://www.descopera.ro/dnews/9029173-se-topesc-ghetarii-din-himalaya

15