Sunteți pe pagina 1din 12

DIRECȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT SOROCA

I.P. GIMNAZIUL “DINASTIA ROMANCIUC” VĂDENI


OLIMPIADA RAIONALĂ LA ECOLOGIE

Proiect de grup la disciplina ecologie:

“Încălzirea globală. Cauze, consecințe și


metode de soluționare”

Profesor: Pascal Iurie

Elevi: Dobrovolschi Alexandru


Vataman Anastasia

Vădeni, 2019
CUPRINS
1. Noțiuni introductive.............................................................................................................1

2. Cauzele încălzirii globale....................................................................................................2

3. Efectele încălzirii globale....................................................................................................3

4. Consecințele încălzirii globale.............................................................................................4

5. Măsuri de prevenire a încălzirii globale..............................................................................5

6. Proiectul DrawDown și 100 de soluții concrete pentru a inversa încălzirea globală..........6

1
1. Noțiuni introductive
Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii
înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor,
constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii. Fenomene de încălzire
globală au existat dintotdeauna în istoria Pământului, ele fiind asociate cu fenomenul cosmic
de maximum solar, acestea alternând cu mici glaciațiuni terestre asociate cu fenomenul de
minimum solar.

Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeței Pământului a crescut în ultimul


secol cu 0,74 ± 0,18 °C.

Opinia dominantă a oamenilor de știință este că procesul de încălzire este datorat


activității umane, în special prin emanarea dioxidului de carbon în atmosferă în urma arderii
de combustibili fosili. Însă există și alte presupuneri asupra cauzelor procesului.

România nu face excepție, la conferința „Măsuri de adaptare și reducere a impactului


schimbărilor climatice” raportându-se creșteri ale temperaturii cu 0,5 °C în ultimul secol.

2
Figura 1.1 Variația temperaturii medii pe glob între anii 1995-2004

2. Cauzele încălzirii globale


Vulcanismul este un factor a cărui importanță a fost subestimată până recent.
Vulcanismul contribuie la încălzirea globală în două moduri:

 prin gazele cu efect de seră (în general CO2) care sunt conținute în magmă;
 prin cenușa vulcanică, și aerosolii sulfuroși care obturează radiația solară.

Însă se consideră că efectul vulcanilor în perioada preindustrială (înainte de 1850) a


fost de încălzire, dar după, efectul a fost de răcire, datorită contribuției la întunecarea globală.

O altă cauză a încălzirii globale este emanarea gazelor cu efect de seră. Efectul de seră
este un fenomen natural prin care o parte a radiației terestre în infraroșu este reținută de
atmosfera terestră. Efectul se datorează gazelor cu efect de seră care reflectă înapoi această
radiație. Efectul actual al existenței gazelor cu efect de seră este că temperatura medie a
Pământului este cu cca. 33 °C mai mare decât ar fi în lipsa lor, adică este de cca. +15 °C în loc
să fie de -18 °C. În acest sens, efectul de seră este însă benefic, el asigurând încălzirea
suficientă a Pământului pentru a permite dezvoltarea plantelor. Cele mai răspîndite gaze cu
efect de seră sunt vaporii de apă, dioxidul de carbon, metanul și ozonul.

Următoarea cauză, considerată de oamenii de știință cea mai devastatoare, este efectul
antropic. Activitatea umană a dus la:

 Emisii în masă de dioxid de carbon în urma arderii combustibililor fosili pentru


transport, curent electric etc. Este nevoie de menționat că creșterea cantității de
CO2 în atmosferă e cauzată de defrișarea pădurilor.
 Emisii de metan ca urmare a activității agricole.
 Emisii de N2O după folosirea îngrășămintelor chimice.
 Emisii de compuși halogenați cauzate de folosirea freonului în instalațiile
frigorifice.
 Creșterea concentrațiilor aerosolice din cauza activității industriale (ex.
mineritul la suprafață.

3
Cele mai mari emisii de CO2 le au Statele Unite ale Americii, urmate de China,
Indonezia, Rusia, India și Brazilia. Emisiile de CO2 ale SUA se datorază economiei sale,
mare consumatoare de petrol, iar ale Chinei și Rusiei datorită industriilor lor energetice bazate
pe arderea cărbunilor. Cele mai mic emanări de CO2 le au, previzibil, țările continentului
African (în afara Zambiei) și țările din sudul Asiei.

Producerea de CO2 prin arderea combustibililor fosili, în perioada 2000 - 2004 în


procente:

 Arderea combustibililor lichizi – 36%


 Arderea cărbunelui – 35%
 Arderea combustibililor gazoși – 20%
 Producția de ciment – 3%
 Instalații pentru extragerea și prelucrarea hidrocarburilor – 1%
 Alte hidrocarburi – 1%
 Alte surse (transport maritim și aerian) – 4%

3. Efectele încălzirii globale


Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creşterea vaporizaţiei, a precipitaţiilor şi a
numărului furtunilor. Creşterea temperaturii duce la creşterea cantităţii de vapori de apă care
poate fi conţinută în atmosferă. Deși în secolul XX vaporizația s-a redus datorită întunecării
globale, în prezent aceasta crește datorită încălzirii oceanelor

Creşterea precipitaţiilor poate duce la intensificarea eroziunii în unele zone, de


exemplu în Africa, ceea de poate duce chiar la deşertificare, sau la favorizarea creşterii
vegetaţiei în zonele aride.

Unii oameni de ştiinţă consideră că vaporizaţia crescută va genera furtuni. În general


uraganele apăreau doar în Atlanticul de nord. Totuşi, în 2004 a apărut primul ciclon în
Atlanticul de sud, ciclonul Catarina, care a afectat coasta de vest a Braziliei. Deşi a avut o
viteză a vântului de 40 m/s (144 km/h), unii dintre meteorologii brazilieni zic că n-ar fi fost
uragan.

Observațiile din satelit indică o reducere treptată a suprafețelor calotelor polare. În


2007, s-a observat o accelerare a topirii ghețarilor , cu o scădere a suprafeței sale cu 20 % în

4
decursul unui singur an. Și ghețarii tereștri suferă un proces de topire. Kilimandjaro a pierdut
în secolul al XX-lea 82 % din ghețarii săi, care se estimează că vor dispărea complet în jurul
anului 2020.

Un alt efect al încălzirii globale este creșterea nivelului mării. cauzat de:

 Dilatarea volumului apei în urma încălzirii


 Topirea ghețarilor din calotele polare/tereștri și a zăpezilor

Încălzirea globală determină ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui,
favorizând incendiile de pădure. Un exemplu recent pot fii incendiile devastatoare din
Australia de la începutul lunii ianuarie 2020. O mare parte din vegetație se aprind din cauza
încălzirii solurilor, ceea ce duce la pagube imense, fiind evacuate orașe întregi. În orașul New
South Wales a fost distrus un teritoriu de 2 ori mai mare decît teritoriul Belgiei, În momentul
dat se crează noi focare de incendii pe teritoriul Australiei. Un efect cert a incendiilor este însă
eliberarea metanului prin topirea permafrostului siberian și a gheții. Se estimează că în
următoarele decenii ar putea fi eliberate până la 70 de miliarde tone de metan, un gaz cu efect
de seră foarte puternic.

Un efect asupra biosferei este acel că anotimpurile apar desincronizat față de


prevederile astronomice, cu un avans local de până la două săptâmâni. Acest lucru
influențează de exemplu perioadele de migrație ale păsărilor.

Un alt efect al încălzirii globale este micșorarea numărului de corali în bazinele


acvatice. În Marea Barieră de Corali numărul de corali a fost micșorat cu 89%.

4. Consecințele încălzirii globale


Un timp s-a crezut că încălzirea globală are efecte benefice asupra agriculturii datorită
creșterii concentrației de CO2 asimilabil prin fotosinteză. Creșterea temperaturilor a permis
cultivarea plantelor în locuri unde acest lucru nu era posibil, de exemplu cultivarea orzului în
Islanda. Tot această încălzire poate determina deplasarea zonelor de pescuit spre nord. Deși în
unele locuri, încălzirea este favorabilă, în altele, de exemplu în Africa, ea are efecte
dramatice, deoarece contribuie la extinderea deșertului Sahara peste Sahel.

5
Se estimează că numărul catastrofelor naturale s-a triplat față de anii 1960, iar din
acestea, 35 - 40 % se datorează încălzirii globale.

Ridicarea nivelului mării duce la acutizarea problemelor inundațiilor, în special a


zonelor foarte joase, cum sunt cele din Țările de Jos (Olanda), Bangladesh și Veneția. Se
presupune că dacă se vor topi toți ghețarii de pe planeta pămînt, vor dispărea Țările de Jos,
țările scandinave (Norvegia, Suedia, Danemarca), Republica Moldova, așa orașe ca Sankt-
Petersburg, Londra, Veneția, Dublin, Bruxelle, Lisabona, Sydney, Singapore, Dakar, Buenos-
Aires, Tokio, New York etc.

Creșterea temperaturilor mărește riscul afecțiunilor cardiovasculare și mărește


concentrațiile de ozon troposferic, poluant care poate produce astm bronșic. Organizația
Mondială a Sănătății (OMS) apreciază că procesul de încălzire globală este vinovat de
moartea anuală a 150 000 de persoane și îmbolnăvirea altor 5 milioane din cauza valurilor de
căldură sau a diferitelor calamități naturale declanșate de acest proces.

5. Măsuri de prevenire a încălzirii globale


În decembrie 1997, 160 de țări au participat la Kyoto la negocieri privind emisiile de
gaze de seră, negocieri finalizate prin Protocolul de la Kyoto. Prin acest protocol țările
industrializate se obligă ca în perioada 2008 - 2012 să reducă emisiile poluante cu 5,2 % în
comparație cu emisiile din 1990. La negocieri nu au participat SUA și Australia, responsabile
de cca. 30 % din emisii. Recent Australia a ratificat protocolul, SUA rămânând singura țară
industrializată care nu l-a ratificat.

În scopul dezbaterii problemei încălzirii globale se organizează anual Conferința


Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice. La ultima ședință s-au discutat probleme ca:
reducerea despăduririlor, dezvoltarea, adoptarea și transferul de noi tehnologii, cele mai bune
practici privind folosirea solului etc.

Una dintre cele mai bune acțiuni pentru reducerea încălzirii globale este reducerea
consumului de energie prin:

 Adoptarea de tehnologii moderne, care nu sunt energointensive.


 Reducerea consumului energetic prin reducerea iluminatului artificial. Pentru
popularizare, în 2007 la Sydney a fost propusă inițiativa stingerii luminilor
timp de o oră, la care au participat 2,2 milioane de case și agenți economici. În

6
2008 la inițiativă au aderat încă 23 de orașe mari din lume, iar în 2009 „ora
Pământului” a fost în 28 martie, orele 20:30 - 21:30, ținta fiind un miliard de
becuri stinse.
 Eficientizarea transportului prin folosirea hidrogenului drept combustibil în
locul hidrocarburilor.

Sa estimat că 25 % din dioxidul de carbon din astmosferă se datorează arderii


combustibilor fosili în urma folosirii transportului. Important de menționat că transportul
marin elimină de 700 de ori mai multe gaze cu efect de seră decît cel terestru. Din această
cauză compania Tesla, în frunte cu Elon Musk,încă din 2006 au început producerea
automobilelor pe bază de energie electrică. Ultimul model a fost Tesla Cybertruck, care după
o singură încărcare completă poate parcurge 500-800 km. Automobilul poate fi încărcat cu o
simplă priză de 220 V. Aceste automobile vor avea prețul de 40-50 mii de dolari. Altă
invenție importantă au fost automobilele bazate pe energia solară. Aceste automobile au fost
inventate încă în anul 1982, și inventatorul a parcurs fără oprire 3000 km cu viteza de 90
km/h. Însă Germanii au dat dovadă de ingeniozitate, și au creat o mașină și pe baza de energie
solară, și de energie electrică, plus la asta în cabină fiind amplasat un filtru pe bază de mușchi,
care filtreaza 20 % din praful din salon.

Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor. Proporțional


scade cantitatea de combustibil consumată, deci se micșorează și emisiile de CO2 în
atmosferă. În scopul reducerii emisiilor de CO2 se recomandă utilizarea energiilor care nu se
bazează pe tehnologia de ardere, cum sunt energia solară, energie hidraulică și energia
eoliană.

O altă măsură de prevenire a încăzirii globale este arderea biomasei, care s-a practicat
din cele mai vechi timpuri, oamenii folosind drept combustibil lemnul. Din punct de vedere al
ciclului carbonului arderea plantelor este ecologică. Deși prin arderea lor carbonul coținut în
ele este eliberat în atmosferă sub formă de CO2, acest carbon este captat în procesul de
fotosinteză. Deci arderea plantelor este un proces de reciclare a carbonului, spre deosebire de
arderea combustibililor fosili, care introduce în atmosferă noi cantități de CO2. Totuși arderea
lemnului nu este o soluție bună, deoarece ritmul de regenerare al copacilor este mic,
regenerarea lemnului durând cca. 30 de ani. O soluție alternativă este arderea porumbului,
care în cultură se reface anual. În acest caz culturile de porumb joacă rolul unui imens
captator solar, ecologic.

7
6. Proiectul DrawDown și 100 de soluții concrete pentru a
inversa încălzirea globală
Conform noilor cercetări în domeniu coordonate de către Chad Frischmann,
fenomenul încălzirii globale este unul reversibil și are ca punct de pornire momentul în care
concentrația gazelor cu efect de seră din atmosferă va începe să scadă, ca rezultat al faptului
că oamenii vor distruge aceste gaze într-un ritm mai rapid decât le creează. Schimbările
climatice nu reprezintă problema în sine, ci doar un efect al problemei reale, o reacție a
planetei la ceea ce numim încălzire globală, generată de creșterea concentrației de gaze cu
efect de seră din atmosferă, cauzată la rândul său de rezultatul activității umane. Și unica
metodă de a stopa acest efect, este de a reduce nivelul degajărilor malițioase în atmosferă și de
a “extrage” ceea ce deja se află acolo. Deși, soluția pare să fie din categoria celora cu eticheta
– imposibil de realizat, oamenii deja știu ce să facă în acest sens. Astăzi deja există strategii,
metode și tehnologii eficiente pentru a realiza acest fapt. Ba mai mult, procesul deja a fost
lansat. Tot ce rămâne de făcut este de accelerat procesul și de a schimba polemica, de la frică
și disperare, la conștientizare și aplicare.

În urma cercetărilor efectuate în cadrul proiectului DrawDown au fost propuse,


detalizate și argumentate 100 de soluții aplicabile, sigure, realizabile, fezabile financiar,
pentru a inversa procesul de încălzire globală. 80 din ele deja se aplică astăzi și doar ele sunt
suficiente pentru a atinge acest scop. Alte 20 sunt în proces de dezvoltare și implementare, iar
conectarea lor va însemna accelerarea procesul de inversare a efectului de seră. Soluțiile
respective îndeplinesc una sau mai multe din trei funcții de bază:

- Înlocuirea surselor de energie obținută din combustibili fosili (cărbune, petrol, gaze
naturale) cu energie generată de surse regenerabile și pure din punct de vedere
ecologic (energia eoliană, solară, hidraulică etc)
- Diminuarea consumului ca rezultat al optimizării tehnologice și schimbărilor
comportamentale
- Captarea și stocarea carbonului în solul și biomasa planetei noastre în baza proceselor
de fotosinteză

Combinarea acestor trei mecanisme fac posibilă inversarea procesului de încălzire


globală. Iată o listă cu 20 cele mai bune soluții de luptă contra încălzirii globale:

8
Cantitatea redusă de
Soluția Domeniul
CO2
1 Optimizarea aparatelor frigorifice Materiale 89,74 GT
2 Centralele electroeoliene Energie 84,60 GT
3 Reducerea deșeurilor alimentare Alimentație 70,53 GT
4 Dietă bogată în plante Alimentație 66,11 GT
5 Pădurile tropicale Utilizarea terenului 61,23 GT
6 Educația femeilor Social 59,60 GT
7 Planificarea familie Social 59,60 GT
8 Fermele solare Energie 36,90 GT
9 Sisteme silvo-pastorale Alimentație 31,19 GT
10 Panouri fotovoltaice pe acoperișe Energie 24,60 GT
11 Agricultură regenerativă Alimentație 23,15 GT
12 Pădurile din zonele temperate Utilizarea terenului 22,61 GT
13 Terenuri cu turbă Utilizarea terenului 21,57 GT
14 Culturi de arbori tropicali Alimentație 20,19 GT
15 Plantarea a noi păduri Utilizarea terenului 18,06 GT
16 Conservarea agriculturii Alimentație 17,33 GT
17 Culturi intercalate Alimentație 17,20 GT
18 Energie geotermală Energie 16,60 GT
19 Gestiunea pășunatului Alimentație 16,34 GT
20 Energie nucleară Energie 16,09 GT
Tabelul 5.1 20 de soluții contra încălzirii globale

Putem observa că soluțiile sunt de natură diferită, de asta trebuie aplicate sinergic,
concomitent. În a treia coloană este notată cantitate estimativă de CO2 extrasă din atmosferă
dacă soluțiile vor fi implementate global timp de 30 de ani. O gigatonă este echivalentul a 1
miliard de tone.

Deseori, savanții asociază combaterea încălzirii globale exclusiv prin soluții de natură
energetică, făcând trimitere la sursele regenerabile de energie. De exemplu, panourile
fotovoltaice pe acoperișe, ce pot fi instalate azi atât în zonele urbane, cât și cele rurale din
toată lumea, cu venituri mari și reduse, cu infrastructură supra și subdezvoltată. Instaland un
panou fotovoltaic, ei nu numai că pot reduce degajările de CO2, dar și pot îmbunătăți
securitatea mediului în care trăiesc. Cu siguranță soluțiile energetice sunt extrem de
importante, dar lista demonstrează că numai 5 din 20 cele mai bune soluții au legătură cu
electricitatea și tocmai 8 se referă la nutriție și sistemul de asigurare cu alimentație a
populației. Influența productelor asupra climei poate să fie o surpriză pentru multe persoane,
dar aceste rezultate demonstrează că deciziile pe care le luăm zilnic în legătură cu hrana pe
care o producem, cumpărăm și consumăm, sunt pași pe care îi pot face fiecare pentru stoparea
încălzirii globale.

9
De asemenea, contează foarte mult gestiunea pământului de care dispunem. Protecția
și extinderea terenurilor împădurite asigură condițiile necesare pentru diminuarea conținutului
de CO2 din atmosferă, prin extragerea propriu-zisă a acestora. Astfel încât 12 din 20 cele mai
bune soluții depind de modul în care folosim pământurile de care dispunem.

Cea mai eficientă soluție însă s-a dovedit optimizarea aparatelor frigorifice, în special
frigidere și aparate cu aer condiționat, gazele cărora, chiar și după înlocuirea freonului,
continuă să genereze un efect de seră de zeci și chiar sute de ori mai puternic ca cel al
dioxidului de carbon. Optimizarea acestor aparate poate fi realizată prin înlocuirea agenților
frigorifici utilizați acum cu agenți frigorifici puri, non dăunături, care există și se
comercializează în ziua de azi. Toate aceste calcule a fost efectuate cu implicarea celor mai
noi modele statistice, implicarea celor mai variați factori de influență și antrenarea a diverse
metode de simulare.

În pădurile tropicale e altă istorie, protejând pădurile și terenurile tropicale, permițând


naturii să se regenereze în mod firesc, natural, putem reduce cantitatea de CO2 din atmosferă
cu 60 miliarde de tone, datorită fotosintezei, care convertește dioxidul de carbon în biomasă și
asta e cea mai modestă prognoză.

De asemenea, trebuie să revoluționăm modul de producere a hranei, ca ea să devină


ceva mai regenerabilă. Există o multitudine de metode și ele nu sunt deloc inovative, ba
dimpotrivă, se practică de secole, dar din păcate ele sunt înlăturate azi de agrotehnologiile
moderne, ce stimulează prelucrarea continuă a pământului, monocultura, utilizarea
îngrășămintelor sintetice, pesticidelor, care contaminează solul și îl transformă în sursă de
gaze cu efect de seră. Culturile intercalate, agricultura regenerativa și conservarea acesteia,
sunt solutii care sporesc fertilitatea pământurilor și aduc carbonul înapoi în pământ.

Plus la asta, problema nu se rezumă la producție, ci și la modul în care consumăm. O


dietă bogată în plante (nu neapărat vegetariană sau vegană) este o dietă sănătoasă din
perspectiva cât de mult consumăm, în particular carne. În multe regiuni ale globului vorbim
de supraconsum, în altele oamenii duc o insuficiență de calorii și proteine. Trebuie de
restabilit balanța, de aceea soluția se află pe poziția numărul 4. În momentul de față, o treime
din hrana produsă pe glob nu se consumă. Iar mâncarea neconsumată, adică deșeurile
alimentare răspund de tocmai 8 procente din concentrația din gaze cu efect de seră din
atmosferă. În acest caz trebuie de cercetat la care etapă logistică din producția și consumul
hranei au loc pierderi și de corectat aceste momente. În țările subdezvoltate cea mai mare

10
parte a bunurilor de consum colectate din natură își pierd valoarea încă până a ajunge la
consumator, din cauza infrastructurii și condițiilor de păstrare slab dezvoltate. În țările
dezvoltate, dimpotrivă, productele se irosesc la capătul lanțului de aprovizionare, în mâinele
consumatorului care dispune de hrană în surplus, care e nevoit să se debaraseze de ea, iar ea
generează metan, care ajunge direct în atmosferă. Aici deja e o problemă de comportament al
consumatorului, ci nu una tehnologică.

Dacă luăm întregul sistem de asigurare cu hrană din lume și implementăm aceste
soluții, aparent banale, ca regenerarea solului, dietă bogate în elemente vegetale, reducerea
deșeurilor alimentare, cercetările arată că gospodăriile agricole care există acum pe Terra sunt
suficiente pentru a hrăni și a crește sănătos întreaga populație a planetei până în 2050 și mai
departe. Asta înseamnă că nu e necesar să defrișăm păduri, pentru a extinde suprafețele
agricole și a obține noi surse de alimentație.

Sursele alternative de energie electrică, încoluirea agenților frigorifici dăunători și


optimizarea sistemului de producție și consum sunt soluții despre care se discută de ani. Dar
există și măsuri despre care se discută mai puțin. De exemplu, planificarea familiei. Oferind
bărbaților și femeilor posibilitatea de a alege când și cum să-și creeze o familie, prin educație
reproductivă continuă și libertatea de a alege, fără persecutare, populația lumii s-ar diminua
considerabil până în anul 2050. Diminuarea populației înseamnă reducerea cererii pentru
electricitate, mâncare, bunuri de larg consum și alte resurse, care la rândul său duce la
diminuarea cantității de gaze cu efect de seră depozitate în atmosferă. Toate astea doar prin
oferirea unui simplu drept oamenilor de a alege când și cum să-și planifice familia, fără
constrângeri religioase, politice sau sociale. Însă planificarea familiei nu poate avea loc fără
un nivel înalt de educație în rândul fetelor, care nu dispun de această posibilitate în zeci de țări
ale lumii. Paradoxal, dar aceste două soluții luate împreună oferă cel mai bun efect contra
încălzirii globale, prin reducerea cantității de CO2 cu minim 120 de miliarde de tone.

Luate cumulativ, aceste decizii pot reduce considerabil cantitatea de gaze cu efect de
seră din atmosferă, și cu siguranță pot inversa procesul de încălzire globală.

11

S-ar putea să vă placă și