1.

Enuemerați trei dintre cele mai importante obiective ale RNMCA

(Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului) a cărei
activitate este prezentată în site-ul oficial privind monitorizarea calității
aerului la nivel național.
Sistemul de monitorizare permite autorităţilor locale pentru protecția mediului:

 să evalueze, să cunoască și să informeze în permanența publicul, alte autorităţi şi instituții

interesate, despre nivelul calităţii aerului;
 să ia, în timp util, măsuri prompte pentru diminuarea și/sau eliminarea
episoadelor de poluare sau în cazul unor situații de urgentă;
 să avertizeze şi să protejeze populația în caz de urgență.

Informațiile privind calitatea aerului, provenite de la cele 148 de stații de monitorizare şi datele
meteorologice primite de la cele 123 stații de monitorizare vor fi transmise la Centrele locale de
la cele 41 Agenții pentru Protecţia Mediului.

Datele despre calitatea aerului, provenite de la stații, sunt prezentate publicului cu ajutorul unor
panouri exterioare(amplasate în mod convențional în zone dens populate ale orașelor) și cu
ajutorul unor panouri de interior (amplasate la Primării și APM-uri).
 

2. De ce sunt indicii de calitate a aerului foarte mari pentru PM 10?

Valorile indicilor de calitate ai aerului pentru PM10 se calculează pe baza

măsurătorilor automate care nu reprezintă metoda STANDARD de măsură.
Majoritatea indicilor de calitate vor fi mari din cauza PM10, în special pe timpul
iernii
 3. Care sunt caracteristicile generale pentru particulele în suspensie PM
10 și PM 2.5? (surse naturale, surse antropice, efectul asupra
populației)

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de

lichid.
Surse naturale:
erupții vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice:
activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier
contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și
datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă
importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec
prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi
astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți.
Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul
natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar
țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți
respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea
prematură.
 

4. Care sunt legile prin care se reglementează valorile limite admise

privind nivelul particulelor în suspensie? Care sunt aceste valori?

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011

Particule în suspensie - PM10

Valori limită 50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane
40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane
 

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011

Particule în suspensie - PM2,5

Valoare tintă 25 ug/m3 - valoarea-tintă anuală

Valori limită 25 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2015
20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020

5. Câte stații de monitorizare continuă a calităţii aerului sunt amplasate

în prezent în România?

În prezent în România sunt amplasate 148 staţii de monitorizare continuă a calităţii

aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor
poluanţi atmosferici. 

6. Care sunt principalii poluanţi atmosferici monitorizați de RNMCA?

În prezent Reţeaua Naționala de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) efectuează

măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon
(CO), ozon (O3), particule în suspensie (PM10 şi PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb),
arsen (As), cadmiu (Cd), nichel (Ni), benzo(a)piren, mercur (Hg), hidrocarburi
aromatice policiclice (HAP).
 7. Cum pot fi prezentate publicului, datele despre calitatea aerului,
provenite de la stații?
Datele despre calitatea aerului, provenite de la stații, sunt prezentate publicului cu
ajutorul unor panouri exterioare(amplasate în mod convențional în zone dens populate
ale orașelor) și cu ajutorul unor panouri de interior (amplasate la Primării și APM-uri).
 

8. Definiți termenii implicați în monitorizarea calității aerului: marjă de

toleranţă, prag de alertă, oxizi de azot, compuși organici volatili,
mercur total gazos.

Marjă de toleranţă - procentul din valoarea-limită cu care poate fi depăşită acea

valoare, conform condiţiilor stabilite în prezenta lege(Legea 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător)
Prag de alertă - nivelul care, dacă este depăşit, există un risc pentru sănătatea umană la o
expunere de scurtă durată a populaţiei, în general, şi la care trebuie să se acţioneze imediat
(Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)
Oxizi de azot - suma concentraţiilor volumice (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) şi
de dioxid de azot, exprimată în unităţi de concentraţie masică a dioxidului de azot
(micrograme/mc) (Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
Compuşi organici volatili COV - compuşi organici proveniţi din surse antropogene şi
biogene, alţii decât metanul, care pot produce oxidanţi fotochimici prin reacţie cu oxizii de azot
în prezenţa luminii solare (Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)
Mercur total gazos - vapori de mercur elementar şi radicali gazoşi de mercur, de
exemplu din compuşi de mercur solubili în apă care au o presiune de vapori suficient de mare
pentru a exista în faza gazoasă (Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)
9. Citiți cu atenție Raportul privind Calitatea Aerului în România în anul
2018 și enumerați care sunt pricipalelele concluzii ale acestui raport.

Din analiza datelor de calitate a aerului în anul 2018 cât și a tendinţelor în evoluţia
concentrațiilor de poluanți monitorizați se constată următoarele:
 menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care nivelurile
poluanţilor s-au situat sub valorile limită/țintă pentru protecţia sănătăţii umane;
 comparativ cu anii precedenți în anul 2018 s-au înregistrat mai multe depășiri ale
valorilor limită pentru NO2 și particule în suspensie (PM10 și PM2.5), mai ales la stațiile
de trafic, dar și la unele stații de fond urban din cateva mari aglomerări urbane:
București, Brașov, Cluj-Napoca, Craiova, Iași și Timișoara;
 Pentru aceste aglomerări sunt elaborate/în curs de elaborare planuri de calitate a
aerului, cu măsuri de reducere a concentraţiilor poluanților la care au fost înregistrate
depășiri.