Calitatea Aerului in Judetul Vrancea

UNIVERSITATEA
ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR
DOMENIUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER: FINANŢE

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER:
MANAGEMENTUL FINANCIAR AL MEDIULUI
LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator ştiinţific
Conf. univ. dr. Carmen Ungureanu
Absolvent
Stanciu Irina
București, 2021
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR
DOMENIUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER: FINANŢE

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER:
MANAGEMENTUL FINANCIAR AL MEDIULUI
Calitatea aerului în județul Vrancea

Coordonator ştiinţific
Conf. univ. dr. Carmen Ungureanu
Absolvent
Stanciu Irina
București, 2021
2
Cuprins
Cuprins ...................................................................................................................................... 3
Introducere ................................................................................................................................ 5
1 Capitolul - Legislație internațională și națională privind mediul..................................... 7
1.1 Legislația internațională ................................................................................................ 7
1.2 Legislația națională ...................................................................................................... 12
2 Capitolul - Poluanții secundari din atmosferă. Surse și efecte. ...................................... 16
3 Capitolul - Calitatea aerului în județul Vrancea ............................................................ 24
3.1 Localizarea zonei de analiză ........................................................................................ 24
3.2 Factorii climatici ce acționează asupra poluanților atmosferei în zona analizată........ 27
3.3 Estimarea zonei și a populației posibil expusă poluării............................................... 30
3.4 Evaluarea calității aerului prin măsurători în puncte fixe. Stația automată de măsurare
(coordonate geografice) a calității aerului din județul Vrancea .............................................. 32
3.5 Scenariul de menținere a calității aerului în județul Vrancea ...................................... 33
3.6 Măsurile sau proiectele adoptate în vederea menținerii calității aerului ..................... 36
3.7 Parcul Memoriei Naționale ”Stejarii României - 100 de ani de istorie și demnitate”
RO MÂNDRIA, Mărășești. ..................................................................................................... 42
Concluzii .................................................................................................................................. 49
Bibliografie .............................................................................................................................. 52
3
FIGURĂ 3.1 - EMISIILE DE POLUANȚI ÎN ATMOSFERĂ ÎN ANUL DE REFERINȚĂ
2019 ȘI ANUL DE PROIECȚIE 2023 ............................................................................ 36
FIGURĂ 3.2 - PARCUL MEMORIEI NAȚIONALE – ROMÂNDRIA ............................... 42
FIGURĂ 3.3 - MACHETĂ FINALĂ ..................................................................................... 44
FIGURĂ 3.4 - ROLUL ȘI BENEFICIILE SPAȚIILOR VERZI............................................ 48
TABEL 3.1 - COORDONATE GEOGRAFICE ALE PUNCTELOR EXTREME ALE

JUDEȚULUI VRANCEA ............................................................................................... 26
TABEL 3.2 - TEMPERATURI MEDII ÎN PERIOADA 2017-2019 LA STAȚIA METEO
FOCȘANI ........................................................................................................................ 28
TABEL 3.3 - DURATA DE STRĂLUCIRE A SOARELUI ÎN PERIOADA 2017 – 2019, LA
STAȚIA METEO FOCȘANI .......................................................................................... 29
TABEL 3.4 - ÎNCADRAREA ÎN REGIMUL DE GESTIONARE II A JUDEȚULUI
VRANCEA ...................................................................................................................... 31
TABEL 3.5 - INFORMAȚII DESPRE STAȚIA VN-1 .......................................................... 33
TABEL 3.6 - EMISIILE DE POLUANȚI ÎN ATMOSFERĂ ÎN ANUL DE REFERINȚĂ
2019 ȘI ANUL DE PROIECȚIE 2023 ............................................................................ 35
TABEL 3.7 - LISTA MĂSURILOR ....................................................................................... 36
TABEL 3.8 - COSTURILE, SURSELE DE FINANȚARE ȘI INDICATORII DE
MONITORIZARE A PROGRESELOR ÎN CADRUL SCENARIULUI PENTRU
MENȚINEREA CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL VRANCEA ............................ 38
4
Introducere
În lucrarea de față îmi propun să prezint influența condițiilor meteo și a surselor de
emisie a cantităților de poluanți în atmosferă emise pe teritoriul administrativ al județului
Vrancea asupra poluării aerului. Am redat rezultatele obținute ca urmare a cercetărilor efectuate
asupra impactului fenomenelor meteorologice asupra poluării, corelate cu influența asupra
celor patru poluanți atmosferici: dioxidul de azot, dioxidul de sulf, monoxidul de carbon și
ozonul.
Pentru planul meu de analiză, inventarele locale de emisie realizate pentru județul
Vrancea au reprezentat sursa de informații cantitative și calitative asupra categoriilor surselor
de emisie și a cantităților de poluanți în atmosferă emise pe teritoriul administrativ al județului
Vrancea în intervalul de timp 2018-2020, anul de referință fiind 2019.
Inventarul local de emisii (ILE) asociat județului Vrancea este structurat conform
formatului Anexei nr. 4 la Ordinul 3299/ 20121 (Guvernul României, 2021) pentru aprobarea
metodologiei de realizare și raportare a inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă
și cuprinde toate categoriile de surse de emisie și poluanți atmosferici generați.
În lucrare mă interesează să studiez principalul factor de mediu cu risc pentru sănătatea
umană- aerul poluant.
Făcând o analiză a acțiunii substanțelor poluante din atmosferă asupra omului și asupra
animalelor și plantelor se pot distinge efecte directe și efecte indirecte, astfel:
Ø Efectele directe ale substanțelor poluante sunt caracterizate prin creșteri ale morbidității
și/sau mortalității oamenilor, animalelor sau afectări ale plantelor;
Ø Efecte indirecte:
o efectul de seră: constă în încălzirea staturilor inferioare ale atmosferei datorită
prezenței oxizilor de azot, care nu permit dispersia căldurii spre spațiul cosmic,
existând posibilitatea topirii parțiale a calotei glaciare de la poli, ridicarea
nivelului apei, inundarea unor zone fertile sau dispariția unor centre urbane și a
unor ecosisteme terestre.
o ploile acide, sunt definite ca precipitațiile atmosferice care au pH-ul mai mic de
5,6 unități de pH. Caracterul acid al precipitațiilor se datorează în special
prezenței în atmosferă a dioxidului de sulf și a oxizilor de azot, gaze solubile în
apă cu formarea acizilor sulfurici și azotici. Sub acțiunea vântului și a mișcărilor
1
ORDIN nr. 3299 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile de
poluanţi în atmosferă
5
verticale ale aerului, dispersia oxizilor de sulf și de azot în atmosferă ajunge la
mii de kilometri pe orizontală.
Analizând efectele directe ale ploilor acide asupra componentelor geosistemelor, pot
enumera:
Ø pot determina sub forma ceții acide creșteri ale incidenței (numărului) astmului și
bronșitei acute neavând însă efecte evidente asupra sănătății umane;
Ø asupra plantelor, au efect distrugător, producând cloroze (îngălbenirea frunzelor) și
necroze (uscarea frunzelor);
Ø asupra materialelor de construcție, au acțiune corozivă asupra metalelor, decolorează
materialele de construcție, modifică porozitatea acestora.
Efectele indirecte ale ploilor acide asupra componentelor mediului:
Ø depunerea compușilor acizi din precipitații pe suprafețele apelor conduce la modificări
ai parametrilor fizico-chimici ai acesteia: creșterea conținutului de sulfați și azotați, iar
scăderea pH-ului favorizează disocierea unor compuși metalici în apă și creșterea
toxicității acestora pentru organismele acvatice;
Ø acidifierea solului și ca urmare, creșterea solubilității ionilor toxici (metale grele) din
sol și absorbția acestora de către plante sau poluarea pânzei freatice.
Efectele pe sănătate sunt în relație cu intensitatea sau nivelul poluantului și se pot
manifesta: acut sau imediat și cronic sau în urma contactului îndelungat cu organismul uman.
Efectele pot fi: aditive (când un poluant poate contribui la creșterea acțiunii altuia sau la
modificarea compoziției și a efectelor altora), sinergice de potențare sau antagoniste de
neutralizare a unor efecte.
6
1 Capitolul - Legislație internațională și națională privind mediul
1.1 Legislația internațională
Potrivit unui nou raport al Agenției Europene de Mediu (AEM), poluarea aerului are un
impact semnificativ asupra sănătății oamenilor, în special în zonele urbane. În timp ce calitatea
aerului se îmbunătățește lent, poluarea aerului rămâne cel mai important pericol pentru
sănătatea mediului în Europa, având ca rezultat direct o calitate mai scăzută a vieții din cauza
bolilor și un număr de aproximativ 467.000 decese premature pe an.
Raportul AEM intitulat Air quality in Europe 2— 2020 report (AEM, Calitatea aerului
în Europa - raport 2020, 2020) arată că valoarea limită a Uniunii Europene pentru particulele
fine de materie (PM2.5) a fost depășită, în 2018, de șase state membre: Bulgaria, Croația,
Cehia, Italia, Polonia și România. Doar patru țări din Europa — Estonia, Finlanda, Islanda și
Irlanda — au înregistrat concentrații mai mici ale particulelor fine de materie în raport cu
valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care sunt mai stricte.
Raportul AEM constată că se menține decalajul dintre limitele legale ale UE în ceea ce privește
calitatea aerului și recomandările OMS, o problemă pe care Comisia Europeană intenționează
să o rezolve prin revizuirea standardelor UE în cadrul planului de acțiune privind reducerea la
zero a poluării.
Noua analiză a AEM se bazează pe cele mai recente date oficiale privind calitatea
aerului obținute de la peste 4.000 de stații de monitorizare3 (AEM, Date monitorizare aer, 2021)
din întreaga Europă, în 2018.
AEM estimează că expunerea la particule fine de materie a cauzat aproape 417.000 de
decese premature în 41 de țări din Europa în 2018. În jur de 379.000 din aceste decese au fost
înregistrate în cele 28 de state membre ale UE, numărul de decese premature cauzate de
dioxidul de azot (NO2) și de ozonul troposferic (O3) fiind de 54.000, respectiv 19.000. (Cele
trei cifre reprezintă estimări distincte și nu trebuie însumate, pentru a evita dubla contabilizare).
Conform raportului AEM, politicile europene, naționale și locale, precum și reducerile
emisiilor din sectoarele principale de activitate au îmbunătățit calitatea aerului în Europa.
Începând din anul 2000, emisiile principalilor poluanți atmosferici, în special al oxizilor de
azot (NOx) proveniți din transport, au scăzut semnificativ, deși activitatea în acest sector este
tot mai intensă și emisiile de gaze cu efect de seră asociate acestui sector au crescut. Și emisiile
2
www.eea.europa.eu
3
AEM – Date monitorizare aer (https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/dashboards/air-quality-statistics)
7
poluante provenite din aprovizionarea cu energie au scăzut semnificativ, dar progresele
înregistrate în reducerea emisiilor provenite de la clădiri și din agricultură sunt lente.
În 2018, datorită calității mai bune a aerului, decesele premature cauzate de poluarea
cu particule fine de materie au fost cu aproximativ 60.000 mai puține decât în 2009. În ceea ce
privește dioxidul de azot, scăderea este chiar mai mare, deoarece numărul de decese premature
a scăzut cu 54% în ultimii zece ani. Aceste progrese sunt determinate de un factor esențial:
punerea în aplicare permanentă a politicilor în domeniul mediului și al climei în întreaga
Europă.
Impactul estimat al dioxidului de azot (NO2) și al ozonului (O3) a fost în jurul valorii
de 71.000 și 17.000 de decese premature, în Europa. Poluarea aerului este o problemă la nivel
local, paneuropean și global. Poluanții atmosferici emiși într-o țară sunt transportați în
atmosferă, contribuind sau ducând la o calitate scăzută a aerului în alte zone. Pulberile în
suspensie, dioxidul de azot și ozonul la nivelul troposferei, sunt recunoscuți în prezent drept
cei trei poluanți care afectează cel mai grav sănătatea umană. Expunerile pe termen lung și cele
maxime acute la acești poluanți variază ca gravitate și impact, de la efecte minore asupra
sistemului respirator, până la decesul prematur. Aproximativ 90% din locuitorii orașelor din
Europa sunt expuși la poluanți în concentrații peste nivelurile de calitate ale aerului considerate
dăunătoare pentru sănătate. De exemplu, pulberile fine în suspensie din aer (PM2,5) reduc
speranța de viață în UE cu peste opt luni. Benzopirenul este un poluant cancerigen din ce în ce
mai îngrijorător, care, în mai multe zone urbane, în special din Europa centrală și de est, este
prezent în concentrații care depășesc pragul stabilit pentru protecția sănătății umane.
Poluarea aerului afectează și alți factori de mediu:
Ø Acidifierea a fost redusă substanțial între 1990 și 2010 în zonele Europei cu ecosisteme
sensibile, aflate sub influența depunerilor acide de compuși de azot și sulf în exces.
Ø Eutrofizarea este o problemă de mediu provocată de excesul de substanțe nutritive care
pătrund în ecosistemele acvatice. În acest domeniu s-au făcut mai puține progrese.
Suprafața ecosistemelor sensibile afectate de excesul de azot atmosferic s-a redus foarte
puțin între 1990 și 2010.
Concentrațiile mari de ozon duc la distrugerea culturilor. Majoritatea culturilor agricole
sunt expuse la niveluri de ozon care depășesc obiectivul pe termen lung al UE destinat să
protejeze vegetația. Această problemă privește în mod considerabil o proporție importantă a
zonelor agricole, în special din Europa de sud, centrală și de est. Sursele de poluare atmosferică
sunt variate și pot fi antropice (produse de om) sau naturale, precum:
8
Ø arderea combustibililor fosili în producerea de energie electrică, transporturi, industrie
și gospodării;
Ø procese industriale și utilizarea solvenților, de exemplu în industria chimică și
extractivă;
Ø agricultură;
Ø tratarea deșeurilor;
Ø erupțiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine și emisiile de compuși
organici volatili din plante, sunt exemple de surse naturale de emisie. Calitatea aerului
din Europa nu s-a ameliorat întotdeauna odată cu reducerea generală a emisiilor
antropice de poluanți atmosferici.
Cauzele sunt complexe:
Ø nu există întotdeauna o legătură clară între scăderea emisiilor antropice și concentrațiile
poluanților atmosferici observate în aer;
Ø există o contribuție crescândă a transportului pe distanțe mari a poluanților atmosferici
din alte țări din emisfera nordică către Europa. Așadar, este nevoie de eforturi orientate
pentru a reduce emisiile, cu scopul protejării în continuare a sănătății umane și a
mediului în Europa4. (Platon, 1997)
România este semnatară a Acordului de la Kyoto privind limitarea emisiei de CO2 și
este membră a Uniunii Europene. Metanul, sub forma de gaz natural a fost considerat până nu
demult cel mai curat combustibil pentru producerea energiei termice și electrice, dar studii
recente au dus la identificarea în gazele de ardere a cel puțin 70 de specii, unele majore, altele
minore incluzând hidrocarburi aromatice, aromatice subtituite și poliaromatice (PAH), produși
cancerigeni (la care nu există concentrație maximă admisibilă). Aceste studii ca și cele ale
funinginei, ale oxizilor de azot, Nox din flacăra de gaz metan, arată că între reacția teoretică de
oxidare: CH4+2O2→CO2+H2O și realitatea practică este o deosebire importantă cu consecințe
serioase asupra mediului și sănătății.
Poluarea atmosferică nu este aceeași peste tot. În atmosferă sunt eliberați poluanți
diferiți, dintr-o mare varietate de surse. Odată ajunși în atmosferă, aceștia se pot transforma în
poluanți noi și se pot răspândi pe arii extinse. Conceperea și punerea în aplicare a unor politici
care să abordeze această complexitate nu reprezintă o sarcină ușoară. Cantitatea de poluanți
emiși în aerul pe care îl respirăm s-a redus foarte mult din momentul în care UE a introdus
politici și măsuri care vizează calitatea aerului, în anii 1970. Emisiile poluante din multe surse
4
Victor Platon, Protecția mediului și dezvoltarea economică, bucurești, 1997
9
majore, inclusiv transportul, industria și generarea de energie, sunt în prezent reglementate și
în general, în scădere, deși nu în măsura în care se preconizase.
Comisarul European pentru mediu a lansat în 2013, la Bruxelles, un pachet de măsuri
pentru îmbunătățirea calității aerului, după un proces complex de revizuire a politicilor.
Pachetul a fost publicat de Comisie la 18 decembrie 2013 și constă într-o comunicare privind
programul „Aer curat pentru Europa” și trei propuneri legislative privind emisiile și poluarea
atmosferică.5 Pachetul pentru un aer curat vizează să reducă în mod semnificativ poluarea
atmosferică în întreaga UE. Strategia stabilește obiective pentru reducerea, până în 2030, a
efectelor pe care poluarea atmosferică le are asupra sănătății și a mediului și cuprinde propuneri
legislative pentru a pune în aplicare standarde mai stricte privind emisiile și poluarea
atmosferică. Punerea în aplicare a pachetului pentru un aer curat, prognozează ca rezultat
îmbunătățirea calității aerului pentru toți cetățenii UE și reducerea costurilor legate de asistența
medicală care le revin guvernelor. De asemenea, propunerile sunt în beneficiul industriei,
întrucât măsurile de reducere a poluării atmosferice ar trebui să stimuleze inovarea și să
sporească competitivitatea UE în domeniul tehnologiei ecologice.
Una dintre modalitățile prin care UE urmărește îmbunătățirea calității aerului este
stabilirea de limite obligatorii și neobligatorii valabile în întreaga Uniune pentru anumiți
poluanți răspândiți în aer. UE a stabilit standarde pentru particule de anumite dimensiuni,
pentru ozon, dioxid de sulf, oxizi de azot, plumb și alți poluanți care ar putea avea un efect
dăunător asupra sănătății umane sau asupra ecosistemelor. Principalele acte legislative care
stabilesc limite în întreaga Europă includ Directiva din 2008 privind calitatea aerului
înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (2008/50/CE) și Directiva-cadru din 1996
privind evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător (96/62/CE). O altă abordare în
materie de legiferare în vederea îmbunătățirii calității aerului este stabilirea de limite anuale de
emisii pentru anumiți poluanți. În aceste cazuri, țările sunt responsabile pentru instituirea
măsurilor necesare pentru a se asigura că nivelurile lor de emisii se situează sub plafonul stabilit
pentru poluantul respectiv. Protocolul de la Göteborg al Convenției privind poluarea
atmosferică trans-frontieră pe distanțe lungi (LRTAP) al Comisiei Economice pentru Europa
(Europene, 2021) a Organizației Națiunilor Unite și Directiva UE privind plafoanele naționale
de emisii (2001/81/CE) stabilesc în egală măsură limite pentru țările europene în legătură cu
poluanții atmosferici, inclusiv acei poluanți responsabili pentru acidifiere, eutrofiere și
poluarea cu ozon la nivelul solului (troposferă). Pe lângă stabilirea de standarde de calitate a
5
Comisia Europeană, 2018, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,Comitetul economic și
social european și comitetul regiunilor
10
aerului pentru anumiți poluanți și plafoanele anuale la nivel de țară, legislația europeană este
concepută și pentru a viza în mod direct anumite sectoare care acționează ca surse de poluare
atmosferică. Emisiile de poluanți atmosferici din sectorul industrial sunt reglementate, între
altele, de Directiva din 2010 privind emisiile industriale (2010/75/UE) și de Directiva din 2001
privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere
de mari dimensiuni (2001/80/CE). Emisiile provenind de la vehicule au fost reglementate
printr-o serie de standarde referitoare la performanță și combustibili, inclusiv Directiva din
1998 privind calitatea benzinei și a motorinei (98/70/CE) și standardele de emisii provenind de
la vehicule, numite standardele Euro. Standardele Euro 5 și 6 se referă la emisiile de la vehicule
ușoare, inclusiv autoturisme, camionete și vehicule comerciale. Standardul Euro 5 a intrat în
vigoare la 1 ianuarie 2011 și impune tuturor mașinilor noi care intră sub incidența legislației să
emită mai puține particule și oxizi de azot comparativ cu limitele stabilite. Euro 6 impune limite
mai stricte privind oxizii de azot emiși de motoarele Diesel. Există, de asemenea, acorduri
internaționale care vizează emisiile de poluanți atmosferici în alte domenii ale transporturilor,
precum Convenția din 1973 a Organizației Maritime Internaționale pentru prevenirea poluării
de la nave (MARPOL), împreună cu protocoalele sale suplimentare, care reglementează
emisiile de dioxid de sulf provenind din transportul maritim.
Actuala legislație europeană privind calitatea aerului se bazează pe principiul pe faptul
că statele membre ale UE își împart teritoriile în mai multe zone de gestionare, în legătură cu
care trebuie să evalueze calitatea aerului utilizând măsurători sau modele. Majoritatea orașelor
mari sunt declarate a fi astfel de zone. Dacă într-o zonă sunt depășite standardele de calitate a
aerului, statul membru trebuie să raporteze acest lucru Comisiei Europene și să explice
motivele. Țărilor li se mai cere, de asemenea, să elaboreze planuri locale sau regionale în care
să explice ce măsuri intenționează să ia pentru îmbunătățirea calității aerului. Ar putea, de
exemplu, să stabilească așa-numite zone cu emisii-scăzute, în care este restricționat accesul
vehiculelor mai poluante. Orașele pot, de asemenea, să încurajeze o trecere la moduri de
transport mai puțin poluante, inclusiv mersul pe jos, mersul cu bicicleta și transportul în comun.
Acestea pot asigura, de asemenea, dotarea surselor industriale și comerciale de combustie cu
echipamente pentru controlul emisiilor, potrivit celor mai recente și mai adecvate tehnologii
disponibile.
11
1.2 Legislația națională
În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr.

104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător6. Prin această lege au fost transpuse în
legislația națională prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru
Europa, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008,
ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004
privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul
înconjurător publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 23 din 25
ianuarie 2005. Legea calității aerului are ca scop protejarea sănătății umane și a mediului ca
întreg prin reglementarea măsurilor destinate menținerii calității aerului înconjurător, acolo
unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului stabilite prin prezenta lege și
îmbunătățirea acesteia în celelalte cazuri.
Măsurile prevăzute de lege pentru protejarea sănătății umane și a mediului ca întreg
cuprind:
Ø definirea și stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite
și să prevină producerea unor evenimente dăunătoare și să reducă efectele acestora
asupra sănătății umane și asupra mediului ca întreg;
Ø evaluarea calității aerului înconjurător pe întreg teritoriul țării pe baza unor metode și
criterii comune, stabilite la nivel european;
Ø obținerea informațiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini procesul
de combatere a poluării aerului și a disconfortului cauzat de aceasta, precum și pentru
a monitoriza pe termen lung tendințele și îmbunătățirile rezultate în urma măsurilor
luate la nivel național și european;
Ø garantarea faptului că informațiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la
dispoziția publicului;
Ø menținerea calității aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare și/sau
îmbunătățirea acesteia în celelalte cazuri;
Ø promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în
vederea reducerii poluării aerului;
6
Legea nr. 104 din 15 iunie 2011privind calitatea aerului înconjurător publicată în M.Of. nr. 452 din 28 iunie 2011
12
Ø îndeplinirea obligațiilor asumate prin acordurile, convențiile și tratatele internaționale
la care România este parte.
Pentru punerea în aplicare a legii calității aerului înconjurător a fost înființat Sistemul
Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului (SNEGICA)7 care asigură
cadrul organizatoric, instituțional și legal de cooperare a autorităților și instituțiilor publice care
au competențe în domeniu, în scopul evaluării și gestionării calității aerului înconjurător, în
mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum și pentru informarea populației și a
organismelor europene și internaționale privind calitatea aerului înconjurător.
Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează
transportul poluanților în mediu.
Atmosfera constituie învelișul gazos de la suprafața Terrei. În mod normal aerul
atmosferic este compus dintr-un amestec de gaze în proporție constantă și anume: azot – 79,2%,
oxigen – 20,97%, CO2 – 0,03 – 0,04%, hidrogen și gaze inerte – urme.8
Prin poluarea aerului se subînțelege prezența în atmosferă a unor elemente străine care
nu corespund compoziției normale a aerului și au acțiune nocivă asupra organismului.
Poluanții aerului se divid în: chimici, fizici și biologici, care pot fi în formă de gaze,
vapori și pulberi.
Aerul atmosferic prezintă unul din sistemele ecologice ale biosferei, care echilibrează
relațiile reciproce dintre om și mediul ambiant, de aceea, protecția bazinelor aeriene ale
centrelor populate contra poluării urmează să fie apreciată ca o problemă importantă a
contemporaneității, epocii dezvoltării rapide a industrializării și urbanizării. O consecință a
activității economice a omului este dezechilibrarea mediului ambiant, modificarea
proprietăților fizice și a compoziției chimice a aerului atmosferic din centrele populate,
îndeosebi, a centrelor industriale. Aceste modificări pot deveni nocive pentru om, dacă emisiile
de poluanți în atmosferă vor depăși capacitățile de adaptare ale organismului uman. Poluarea
aerului are multe și semnificative efecte adverse asupra sănătății umane și poate provoca daune
florei și faunei în general.9 (Cămășoiu, 1994)
În conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
responsabilitatea privind monitorizarea calității aerului înconjurător în România revine
autorităților pentru protecția mediului.10 (www.calitateaer.ro, 2021)
7
http://www.mmediu.ro
8
eea.europa.eu
9
C. Cămășoiu,1994, Economia și sfidarea naturii, Editura Economica , București
10
Legea nr. 104 din 15 iunie 2011privind calitatea aerului înconjurător publicată în M.Of. nr 452 din 28 iunie
2011
13
Legea prevede măsuri la nivel național privind:
Ø definirea și stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite
și să prevină producerea unor evenimente dăunătoare și să reducă efectele acestora
asupra sănătății umane și a mediului ca întreg;
Ø evaluarea calității aerului înconjurător pe întreg teritoriul țării pe baza unor metode și
criterii comune, stabilite la nivel european;
Ø obținerea informațiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini procesul
de combatere a poluării aerului și a disconfortului cauzat de acesta, precum și pentru a
monitoriza pe termen lung tendințele și îmbunătățirile rezultate în urma măsurilor luate
la nivel național și european;
Ø garantarea faptului că informațiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la
dispoziția publicului;
Ø menținerea calității aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare și/sau
îmbunătățirea acesteia în celelalte cazuri;
Ø promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în
vederea reducerii poluării aerului;
Ø îndeplinirea obligațiilor asumate prin acordurile, convențiile și tratatele internaționale
la care România este parte.
Poluanții monitorizați, metodele de măsurare, valorile limită, valorile ținta, pragurile
de alertă și de informare și criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de
legislația națională privind protecția atmosferei și sunt conforme cerințelor prevăzute de
reglementările europene.
În prezent Rețeaua Naționala de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) efectuează
măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO),
ozon (O3), particule în suspensie (PM10 și PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb), arsen (As),
cadmiu (Cd), nichel (Ni), benzo(a)piren. Calitatea aerului în fiecare stație este reprezentată prin
indici de calitate sugestivi, stabiliți pe baza valorilor concentrațiilor principalilor poluanți
atmosferici măsurați.11
În România sunt amplasate 142 stații de monitorizare continuă a calității aerului, dotate
cu echipamente automate pentru măsurarea concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici.
Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului cuprinde 41 de centre locale, care
colectează și transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de stații, iar după
11
www.calitateaer.ro
14
confirmarea primară le transmit spre certificare Laboratorului Național de Referință pentru
Calitatea Aerului din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.12
”În România, autoritățile nu monitorizează corespunzător PM 2.5 în zonele urbane. În
urma acestei lipse de date au apărut mai multe rețele independente de măsurare a acestui
poluant care aduc date valoroase publicului. În București doar una din cele 6 stații oficiale
monitorizează praful fin, și acea e amplasată la periferia orașului, pe malul lacului Morii”13
12
Hot. nr. 257/2015 publicata în M. Of 27.04.2015 ca Metodologie de elaborare a planurilor de calitate a
aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului
13
Tănase Alin, coordonator de campanii Greenpeace România, 2021
15
2 Capitolul - Poluanții secundari din atmosferă. Surse și efecte.
Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită capacității
sale limitate de a absorbi și de a neutraliza substanțele eliberate continuu de activități umane.
Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluanții, odată
ajunși în atmosferă, se dispersează rapid. Pătrunși în atmosferă, poluanții pot reacționa chimic
cu constituenții atmosferici sau cu alți poluanți prezenți rezultând astfel noi substanțe cu
agresivitate mai mare sau mai mică asupra omului și mediului.
Compoziția atmosferei s-a schimbat ca urmare a activității omului, emisiile de noxe
gazoase, particule și aerosoli conducând la grave probleme de mediu, ca: poluarea urbană,
ploile acide, modificarea climei.
Starea atmosferei este evidențiată prin prezentarea următoarelor aspecte: poluarea de
impact cu diferite noxe, calitatea precipitațiilor atmosferice, situația ozonului atmosferic,
dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră și unele manifestări ale schimbărilor climatice.
• Ozonul
Ozonul se găsește în mod natural în concentrații foarte mici în troposferă (atmosfera
joasă). Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează formele de viață împotriva acțiunii
radiațiilor ultraviolete, ozonul troposferic (cuprins între sol și 8-10 km înălțime) este deosebit
de toxic, având o acțiune puternic iritantă asupra căilor respiratorii, ochilor și are potențial
cancerigen. De asemenea, ozonul are efect toxic și pentru vegetație, determinând inhibarea
fotosintezei și producerea de leziuni foliate, necroze. Ozonul este un poluant secundar
deoarece, spre deosebire de alți poluanți, nu este emis direct de vreo sursă de emisie, ci se
formează sub influența radiațiilor ultraviolete, prin reacții fotochimice în lanț între o serie de
poluanți primari, precursori ai ozonului: oxizi de azot (NOx), compuși organici volatili (COV),
monoxidul de carbon (CO), etc.14
Precursorii ozonului provin atât din surse antropice (arderea combustibililor, traficul
rutier, diferite activități industriale) cât și din surse naturale (compuși organici volatili biogeni
emiși de plante și sol, în principal izoprenul emis de păduri; acești compuși biogeni, dificil de
cuantificat, pot contribui substanțial la formarea ozonului).
O altă sursă naturală de ozon în atmosfera joasă este reprezentată de mici cantități de
ozon din stratosferă, care în anumite condiții meteorologice migrează ocazional către suprafața
pământului.
14
Directiva 2008/50/CE din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa
16
Formarea fotochimică a O3 depinde în principal de factorii meteorologici și de
concentrațiile de precursori. În atmosferă au loc reacții în lanț complexe, multe dintre acestea
concurente, în care ozonul se formează și se consumă, astfel încât concentrația sa la un moment
dat depinde de o multitudine de factori, precum raportul dintre monoxidul de azot și dioxidul
de azot din atmosferă, prezența compușilor organici volatili necesari inițierii reacțiilor, dar și
de factori meteorologici: temperaturi ridicate și intensitatea crescută a radiației solare (care
favorizează reacțiile de formare a ozonului), precipitații (care contribuie la scăderea
concentrațiilor de ozon din aer).
Aerul uscat conține aproximativ 78% azot, 21% oxigen și 1% argon. În aer există și
vapori de apă, reprezentând între 0,1% și 4% din troposferă. Aerul mai cald conține de obicei
o cantitate mai mare de vapori de apă decât aerul mai rece. Aerul conține, de asemenea, cantități
foarte mici de alte gaze, cunoscute drept gaze reziduale, inclusiv dioxid de carbon și metan.
Concentrațiile acestor gaze minore în atmosferă sunt în general măsurate în părți pe milion
(ppm). De exemplu, concentrațiile de dioxid de carbon, unul dintre gazele reziduale cele mai
importante și aflat în cele mai mari cantități în atmosferă, au fost estimate la aproximativ 391
ppm sau 0,0391% în 2011 (indicatorul AEM privind concentrațiile atmosferice).
În plus, există mii de alte gaze și particule (inclusiv funingine și metale) emise în
atmosferă atât de surse naturale, cât și antropice. Compoziția aerului din atmosferă se modifică
în permanență. Unele substanțe din aer au un mare potențial reactiv, cu alte cuvinte au o mai
mare predispoziție de a interacționa cu alte substanțe pentru a forma unele noi. Atunci când
unele dintre aceste substanțe reacționează cu altele, pot forma poluanți „secundari” dăunători
pentru sănătatea noastră și pentru mediu. Căldura – inclusiv cea solară – este de obicei un
catalizator care facilitează sau declanșează reacțiile chimice.
Sunt două tipuri de poluanți, poluanții atmosferici primari (în primul rând oxizi de azot
și sulf, dar și compuși organici volatili) și poluanți atmosferici secundari (ploi acide, ozon
troposferic, peroxinitrați și peroxiacetilnitrați, smog etc.). Între cele două tipuri de poluanți
există o continuă inter-corelare. Ozonul troposferic se formează prin reacții fotochimice
mediate de oxizii de azot și compușii organici volatili. Solul este afectat mai ales de poluanții
atmosferici secundari, ozon și ploi acide/pulberile acide.
Ozonul este o formă specială și foarte reactivă a oxigenului, constând în trei atomi de
oxigen. În stratosferă – unul dintre straturile superioare ale atmosferei – ozonul ne protejează
de radiațiile ultraviolete periculoase ale soarelui. În straturile inferioare ale atmosferei –
troposfera – ozonul este însă în fapt un important poluant care afectează sănătatea publică și
natura.
17
Ploile acide își exercită acțiunea dăunătoare asupra solului prin acțiuni directe asupra
frunzelor (arsuri, reducerea cuticulei și creșterea pierderilor de apă) care duc la reducerea
fotosintezei și încetinirea creșterii, spălarea nutrimentelor din sol ca urmare a acidifierii;
blocarea schimbului ionic ca urmare a reducerii pH-ului, reducerea biodisponibilității apei
legate de argile, solubilizarea elementelor toxice din sol (Al, Hg), reducerea activității
bacteriilor utile din sol, stimularea activității ciupercilor fitopatogene.
Un caz aparte de poluare atmosferică este cel al smogului fotochimic. Ozonul, oxizii de
azot și hidrocarburile sunt substanțe precursoare ale smogului. Acest tip de smog se formează
deasupra marilor orașe cu circulație intensă, și cu grad mare de însorire. Încă de la primele ore
ale zilei, aerul se îmbogățește în oxid de azot (NO și NO2) într-un amestec de numeroase
hidrocarburi (alcani, hidrocarburi aromatice), provenind din gaze de eșapament ale vehiculelor
și din emisiile instalațiilor industriale. Din aceste gaze se formează ozonul, care se acumulează
și formează apoi cu particulele în suspensie un smog dens, iritant, cu acțiune distrugătoarea
asupra organismelor.
Particulele reprezintă poluantul atmosferic care afectează cel mai mult sănătatea
oamenilor în Europa. Unele dintre aceste particule sunt atât de mici (a treizecea parte din a
cincea parte a diametrului unui fir de păr uman), încât nu numai că pătrund foarte adânc în
plămânii noștri, ci ajung și în sânge, la fel ca oxigenul. Unele particule sunt emise direct în
atmosferă. Altele sunt rezultatul reacțiilor chimice în care sunt implicate gaze precursoare,
precum dioxidul de sulf, oxizii de azot, amoniacul și compușii organici volatili.
Aceste particule pot fi formate din diverși compuși chimici, iar impactul pe care îl au
asupra sănătății noastre și asupra mediului depinde de componența lor. De asemenea,
particulele pot conține și unele metale grele, precum arseniul, cadmiul, mercurul și nichelul.
Un studiu recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că poluarea cu
particule fine ar putea reprezenta o problemă mai mare pentru sănătate decât se estimase
anterior.
• Dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx)

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantități
variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.
Principalii oxizi de azot sunt:
Ø monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor și inodor;
Ø dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roșcat cu un miros puternic,
înecăcios.
18
Dioxidul de azot în combinație cu particule din aer poate forma un strat brun-roșcat. În
prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile formând oxidanți
fotochimici.
Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafața terestră
cât și ecosistemul acvatic.
Surse de poluare
Surse antropice: Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când
combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului
rutier, activităților industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili
pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calității apei, efectului de seră,
reducerea vizibilității în zonele urbane.
Efecte asupra sănătății populației
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât și
pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al
monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații
reduse afectează țesutul pulmonar.
Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale
căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă
poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate
de expunerea la acest poluant sunt copiii.
Efecte asupra plantelor și animalelor
Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau
moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu
emfizemul pulmonar, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor
favorizând apariția și evoluția unor boli precum pneumonia și gripa.
Alte efecte
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide și favorizează acumularea nitraților
la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.
De asemenea, poate provoca deteriorarea țesăturilor și decolorarea vopselurilor,
degradarea metalelor.15
15
PROGRAMUL NAŢIONAL din 21 decembrie 2006 de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf,
oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac aprobat prin Hot. nr. 1879/2006
19
• Pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5)
Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături
de lichid.
Surse de poluare
Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip și dispersia
polenului.
Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele
termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu particule produsă de pneurile mașinilor
atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.
Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă
importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 μm. OMS
avertizează că peste un miliard de oameni sunt expuși la poluarea atmosferică cauzată de
particulele respirabile. Efectele pe sănătate pot fi acute la copii: conjunctivite, rinofaringite,
bronșite acute, pneumonii. La copiii sub 10 ani, datorită imaturității atât structurale și
funcționale a sistemului respirator cât și a mecanismelor de protecție locală, efectele asupra
sănătății sunt mai severe. Astmaticii, persoanele cu boli cronice respiratorii și cardiovasculare
sunt cei mai sensibili la acești poluanți.
• Benzen (C6H6)
Benzenul este un compus aromatic foarte ușor, volatil și solubil în apă. 90% din
cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din
evaporarea combustibilului la stocarea și distribuția acestuia.
Expunerea la benzen este asociată cu leucemia mieloidă acută (boală a măduvei osoase)
foarte frecventă la copii și adulți. Benzina conține 1-2% benzen.
• Dioxid de sulf (SO2)

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care
irită ochii și căile respiratorii.
Surse de poluare
Surse naturale: erupțiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentația bacteriană în
zonele mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.
Surse antropice (datorate activităților umane): sistemele de încălzire a populației care
nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie,
20
producerea acidului sulfuric), industria celulozei și hârtiei și, în măsură mai mica, emisiile
provenite de la motoarele diesel.
În funcție de concentrație și perioada de expunere, dioxidul de sulf are diferite efecte
asupra sănătății umane. Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă
de timp, poate provoca dificultăți respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu
astm, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o
concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect iritația și inflamația
tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potența efectele periculoase ale ozonului.
Efecte asupra plantelor
Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra
structurii și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile
plante sunt: pinul, legumele, ghindele roșii și negre, frasinul alb, lucerna, murele.
Efecte asupra mediului
În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitațiilor, cu efecte toxice asupra vegetației
și solului. Creșterea concentrației de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor, din cauza
formării acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea și
componentele electrice.
• Monoxid de carbon (CO)

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor,
insipid, de origine atât naturală cât și antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal
prin arderea incompletă a combustibililor fosili.
Surse de poluare
Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice și descărcările electrice.
Surse antropice: se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor
fosili. Alte surse antropice: producerea oțelului și a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier,
aerian și feroviar.
Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de
calm atmosferic din timpul iernii și primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere
chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.
Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o
suprafață întinsă, nepunând în pericol sănătatea umană.
21
Este un poluant asfixiant cu afinitate pentru hemoglobină formând carboxihemoglobina
care blocându-i funcția respiratorie, produce hipoxia tisulară. Cele mai afectate sunt creierul,
miocardul și mușchii striați.
La concentrații relativ scăzute:
Ø afectează sistemul nervos central;
Ø reduce percepția vizuală și auditivă, precum și capacitatea de concentrare;
Ø expunerea pe o perioada scurtă poate cauza oboseala acută;
Ø poate cauza dificultăți respiratorii și crize anginoase persoanelor cu boli
cardiovasculare;
Ø expunerea îndelungată la valori sub 10% ale carboxihemoglobinemiei, determină
alterări ale peretelui vascular favorizând formarea de plăci ateromatoase și creșterea
riscului de accidente circulatorii cerebrale. Expunerea gravidelor la monoxidul de
carbon poate produce malformații congenitale și chiar hipotrofia nou-născutului
(înălțime și greutate mică) datorită hipoxiei (lipsei oxigenului). 16
Segmentul de populație cel mai afectat de expunerea la monoxid de carbon îl reprezintă:
copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii și cardiovasculare, persoanele anemice,
fumătorii.
Efecte asupra plantelor
La concentrații monitorizate în mod obișnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor,
animalelor sau mediului.
• Plumb (Pb) și alte metale toxice: Arsen (As), Cadmiu (Cd) și Nichel (Ni)
Metalele toxice provin din combustia cărbunilor, carburanților, deșeurilor menajere,
etc. și din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub formă de particule (cu
excepția mercurului care este gazos).
Acești poluanți se numesc toxici sistemici pentru că au acțiune toxică țintită pe diferite
organe și sisteme. Din punct de vedere ecologic, aceste metale se caracterizează prin existența
în concentrații mici în mediul natural (sol, vegetale, apă) de unde ajung să fie prezente și în
organismul uman, uneori atingând niveluri nocive după concentrarea în lanțuri trofice. De
asemenea toate aceste substanțe au și efect cancerigen.
16
AEM, 2020, Calitatea aerului în Europa- raport
22
Împrăștierea poluanților este întotdeauna influențată de mișcarea aerului, care se
realizează datorită diferențelor de temperatură existente în două regiuni adiacente. Temperatura
modifică densitatea aerului, producând curenți orizontali, verticali, sau vârtejuri (turbioane).
Împrăștierea poluanților dintr-o sursă fixă, în plan orizontal acoperă o arie eliptică,
deoarece este influențată de vânt și de mișcarea de rotație a Pământului. Împrăștierea
poluanților din surse mobile, în mișcare urmează alte legi matematice. Dacă sursele sunt în
apropiere, între ele zona suferă impurificarea cu ambii poluanți.
Împrăștierea poluanților depinde și de starea de agregare, iar la particulele solide și
lichide și de mărimea particulelor. Astfel, particulele solide vor cădea mai repede, cu cât
diametrul și densitatea lor sunt mai mari, cele lichide vor cădea la distanță mai mare, diametrul
mare favorizând căderea, iar gazele vor fi transportate la distanța cea mai mare, poluând o arie
mult mai mare.17
17
DIRECTIVA 2004/107/CE din 15 decembrie 2004 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul şi
hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător
23
3 Capitolul - Calitatea aerului în județul Vrancea
3.1 Localizarea zonei de analiză
În scopul evaluării calității aerului, pe teritoriul României au fost stabilite, conform

prevederilor Anexei nr. 2 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător:
Ø 13 aglomerări: Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, București, Cluj Napoca, Constanța,
Craiova, Galați, Iași, Pitești, Ploiești și Timișoara;
Ø 41 zone, identificate la nivel de județ.
Mai mult, Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător prevede
obligativitatea ca în ariile din zonele și aglomerările clasificate în regim de gestionare I să se
elaboreze planuri de calitate a aerului pentru atingerea valorilor limită sau, respectiv, a valorilor
țintă corespunzătoare, iar în ariile din zonele și aglomerările clasificate în regim de gestionare
II să se elaboreze planuri de menținere a calității aerului (art. 43, alin (1) și (2)). Ordinul nr.
1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma
încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în Anexa nr.
2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător încadrează județul Vrancea în
regimul de gestionare II și prevede obligativitatea întocmirii planului de menținere a calității
aerului pentru următorii poluanți: pulberi în suspensie PM10 și PM2,5, benzen, nichel, dioxid
de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu.
Conform art. 56, alin (2) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător,
planul de menținere a calității aerului conține măsuri pentru păstrarea nivelului poluanților sub
valorile-limită, respectiv sub valorile-țintă și pentru asigurarea celei mai bune calități a aerului
înconjurător în condițiile unei dezvoltări durabile.
Planul de menținere a calității aerului în județul Vrancea a avut la bază Studiul de
calitate a aerului pentru județul Vrancea, studiu elaborat prin evaluarea informațiilor actuale, a
rezultatelor de monitorizare a calității aerului și a studiului de dispersie a poluanților în
atmosferă realizat la nivel național, și a identificat setul de măsuri pe care titularul/titularii de
activitate trebuie să le ia, astfel încât nivelul poluanților să se păstreze sub valorile limită pentru
poluanții dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx), dioxid de sulf (SO2), pulberi în suspensie
(PM10, PM2,5), benzen (C6H6), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb) sau valorile țintă pentru
nichel (Ni), arsen (As) și cadmiu (Cd).
Pentru planul de menținere a calității aerului în județul Vrancea, inventarele locale de
emisie realizate pentru județul au reprezentat sursa de informații cantitative și calitative asupra
24
categoriilor surselor de emisie și a cantităților de poluanți în atmosferă emise pe teritoriul
administrativ al județului Vrancea în intervalul de timp 2018-2020, anul de referință fiind 2019.
Inventarul local de emisii (ILE) asociat județului Vrancea este structurat conform
formatului Anexei nr. 4 la Ordinul 3299/ 2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare și
raportare a inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă și cuprinde toate categoriile
de surse de emisie și poluanți atmosferici generați.
În cadrul inventarului, pentru aplicabilitatea în cadrul Planului de menținere a calității
aerului au fost interogate datele referitoare la sursele de emisie structurate pe următoarele
categorii de surse pentru emisiile de oxizi de azot (NOx), pulberi în suspensie (PM10, PM2,5),
benzen (C6H6), nichel (Ni), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb), arsen
(As) și cadmiu (Cd):
Ø Surse fixe – reprezentate de surse fixe individuale sau comune reprezentate în cea mai
mare parte de instalații ale operatorilor economici autorizați din punct de vedere a
protecției mediului; aceste surse reprezintă activități specifice privind arderea
combustibililor (solizi, lichizi, gazoși) în centralele termice și cazanele industriale;
Ø Surse de suprafață – reprezentate de surse difuze (nedirijate) de emisii eliberate în
aerul înconjurător; în acest caz majoritatea surselor sunt reprezentate de instalațiile de
ardere de uz casnic;
Ø Surse liniare – reprezentate de emisiile din transportul rutier, feroviar și aerian.
Caracterizarea fiecărei surse de emisie s-a bazat pe datele exportate de către ANPM din
Sistemul Informatic Integrat de Mediu, care include datele raportate de operatorii economici
din județul Vrancea, de unde au fost extrase datele cu referință la:
Ø denumirea operatorului și locația instalației;
Ø tipul surselor (surse fixe, nedirijate, liniare și industriale asimilabile);
Ø descrierea procesului care se desfășoară în instalație (de ex. proces de ardere, proces de
producție, etc.) și regimul de funcționare al instalației (ore/lună, ore/an);
Ø pentru sursele fixe care evacuează emisii de poluanți în atmosferă prin intermediul
coșurilor de fum au fost interogate informații referitoare la modul de evacuare a gazelor
de ardere în atmosferă (dimensiuni constructive coșuri de fum, debit gaze de ardere
evacuate, viteza și temperatura gazelor de ardere);
Ø descrierea surselor de suprafață (de ex. consum urban pentru încălzire, industriale
asimilabile) și a surselor liniare (de ex. traficul din incinta operatorilor economici,
autoutilitare pentru asigurarea producției specifice, etc.).
25
Județul Vrancea este situat în sud-estul României și ocupă o suprafață de 4.857 km2,
reprezentând 2,04% din suprafața întregii țări. Din punct de vedere al suprafeței, județul
Vrancea ocupă locul 30 printre județele României, iar din punct de vedere al populației este pe
locul 26.
Coordonatele geografice ale punctelor extreme ale limitelor administrative ale județului
sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 3.1 - Coordonate geografice ale punctelor extreme ale județului Vrancea
Punct
Comuna Latitudine N Longitudine E
cardinal
Nord Corbița 46°12’22.04” 27°18’28.62”
Est Măicănești 45°29’19.12” 26°33’34.57”
Sud Ciorăști 45°22’18.11” 27°20’16.86”
Vest Tulnici 45°50’35.67” 26°22’21.06”
sursa: Strategia de dezvoltare a județului Vrancea 2014-2020
Din punct de vedere climatic, teritoriul administrativ al județului Vrancea, fiind situat
aproape la distanță egală între ecuator și pol, beneficiază de un climat temperat-continental, cu
influențe pregnante ale estului, nordului, vestului și sudului continentului european.
Variabilitatea mare a formelor de relief din județul Vrancea, generează cele mai
importante trăsături climatice, dimensionând spațiul său climatic. Dispunerea reliefului în
trepte altitudinale, paralelismul acestora pe direcția generală nord-sud, deschiderea puternică a
formelor majore spre est (Munții Vrancei, ulucul depresionar submontan, apoi culmea
dealurilor înalte vestice și cele intramontane, dealurile înalte estice și sud-estice, urmate de
glacisul subcarpatic și terminând la est cu Câmpia Râmnicului și cea a Siretului inferior)
conferă tot atâtea particularități climatice și topoclimatice spațiului geografic analizat. Dintre
acestea amintim:
Ø climatul montan bine evidențiat, cu două subtipuri: cel al culmilor și masivelor
muntoase înalte ale Munților Vrancei, respectiv climatul culmilor și masivelor
muntoase joase. Acesta se remarcă prin temperaturi mai scăzute, umezeală ridicată și
cantități mai bogate de precipitații, frecvența mare a fenomenelor meteorologice
periculoase, înghețuri și brume timpurii de toamnă și târzii de primăvară, precum și
inversiuni de temperatură, depuneri de gheață pe conductorii aerieni, ninsori viscolite
etc.;
26
Ø tipurile climatice ale domeniului subcarpatic, pe de o parte a dealurilor înalte și a
depresiunilor submontane, și pe de altă parte a dealurilor joase și depresiunilor
intradeluroase, se remarcă prin durate diferite ale sezoanelor reci și calde în condițiile
de adăpost orografic, cu umezeală mai puțin accentuată și precipitații contrastante etc.;
Ø prezența fenomenului de foehn, generat de încălzirea adiabatică a maselor de aer care
coboară forțat, în timpul advecțiilor maselor de aer vestice pe versanții estici ai culmilor
joase, dar continui și bine închegate ale Carpaților de Curbură și dealurilor subcarpatice.
În timpul manifestărilor foehale temperatura aerului crește rapid, umiditatea aerului
scade, având ca efect reducerea frecvenței precipitațiilor, reducerea amplitudinii
variației coordonatelor termice etc.;
Ø climatul de culoar de vale și de luncă a Siretului caracterizat prin fenomene de arșiță și
uscăciune, temperaturile cele mai ridicate din arealul de interes în timpul verii, viteze
ridicate ale vântului, viscole și înzăpeziri frecvente în timpul iernii.
Distribuția principalelor elemente meteorologice în cuprinsul teritoriului județului
Vrancea reflectă interacțiunea factorilor genetici climatici și prezintă o neuniformitate spațio-
temporală accentuată, manifestată printr-o variabilitate deosebită, atât în secvențe temporale
scurte, cât și în regim mediu lunar, anotimpual, semestrial, anual multianual.
Factorii climatici pot acționa asupra poluanților atmosferei în mod direct sau indirect.
Principalii parametri climatici care influențează dispersia poluanților analizați sunt:
temperatura aerului, radiația solară, umiditatea relativă, precipitațiile atmosferice, presiunea
atmosferică, regimul eolian.
3.2 Factorii climatici ce acționează asupra poluanților atmosferei în zona analizată

a) Temperatura aerului
Variabilitatea mare a formelor de relief din județul Vrancea, generează cele mai
importante trăsături climatice, dimensionând spațiul său climatic. Deoarece temperatura scade
odată cu altitudinea, atunci când un strat de aer rece se absoarbe sub un strat de aer cald, are
loc o inversiune termică, poluanții se acumulează la suprafața pământului fiind mult mai
dăunători pentru sănătatea omului.
Tot legat de inversiunea termică, important este că stratul de inversiune termică
acționează ca un capac împiedicând dispersia și transportul poluanților. Mai mult, aceste
straturi sunt propice formării ceții, ca urmare a condensării vaporilor de apă și a existenței
poluării sub formă de pulberi, deci uneori și a smogului.
27
Temperaturile medii anuale, precum și media maximelor și media minimelor,
înregistrate la stațiile meteorologice locale, între anii 2017-2019, sunt prezentate în tabelul de
mai jos.
Tabel 3.2 - Temperaturi medii în perioada 2017-2019 la stația meteo Focșani
Stația meteo Focșani UM 2017 2018 2019

Temperatura medie a aerului °C 11,7 11,5 12,4
aerului - media maximelor °C 17,3 17 18,5
Temperatura aerului - media minimelor °C 7,1 7,1
sursa: ANM
b) Presiunea și umiditatea atmosferică

Presiunea atmosferică influențează poluarea aerului prin condițiile pe care le creează
prin mișcările convective și advective în care sunt antrenate masele de aer. Presiunea
atmosferică se caracterizează printr-un maxim în sezonul rece de 1.023,3 mb la stația
meteorologică Focșani și printr-un minim în sezonul cald de 1.000,2 mb la stația meteorologică
Adjud. Variația medie minimă se caracterizează printr-un maxim dimineața și un minim spre
seară, nepunând nici o problemă deosebită pentru aclimatizare.
Umiditatea atmosferică este un factor climatic ce are un aspect nu foarte favorabil
asupra dispersiei și transportului poluanților și contribuie uneori la formarea unor efecte foarte
dăunătoare vieții, precum ceața și chiar smogul.
Umezeala relativă a aerului înscrie o descreștere altitudinală a valorilor medii anuale
de la vest la est, precum și de la nord spre sud, prezentând un ecart de variabilitate dintre cele
mai mari din țară. Sub aspectul variabilității valorilor medii anuale ale acestui parametru
climatic, în cuprinsul județului Vrancea se regăsesc cele mai mari valori din țară, peste 84% în
extremitatea vestică a regiunii (Culmea Lăcăuți) ca urmare a aportului permanent de vapori de
apă din domeniul circulației vestice și cele mai reduse, de sub 75% în Subcarpații Curburii,
datorită frecvenței mari a mișcărilor descendente ale aerului de tip foehn, cu efect în creșterea
temperaturii aerului și scăderea umezelii.
c) Precipitațiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare și
cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite și hidrometeori, care cad de obicei din
nori și ajung la suprafața pământului sub forma lichidă (ploaie și aversă de ploaie, burniță etc.),
solidă (ninsoare și aversă de ninsoare, grindină, măzăriche etc.) sau sub ambele forme în același
timp (lapovița și aversă de lapoviță).
28
Particularitățile și repartiția precipitațiilor, ca și a altor elemente meteorologice, depind
direct de caracterul mișcărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecției termice,
dinamice sau orografice, precum și de deplasările advective. Principala caracteristică a
regimului precipitațiilor atmosferice și a repartiției lor spațio-temporale o reprezintă marea
variabilitate și discontinuitatea în timp și în spațiu. Regimul precipitațiilor decurge din
interacțiunea factorilor genetici generali (la nivel continental) cu factorii locali.
Precipitațiile căzute în cantități mai mari de 30 mm cumulate în 24 de ore sunt foarte
frecvente pe întreg teritoriul județului Vrancea. Frecvență mare o au și cantitățile maxime
diurne cuprinse între 40 și 80 mm, indicator al agresivității mari a precipitațiilor și al rolului
activ în scurgerea superficială în pânze, în eroziunea solurilor etc. în special în regiunea
Glacisului Odobești și a dealurilor subcarpatice.
Precipitațiile în opoziție cu ceața, contribuie la dispersia și transportul poluanților la
nivelul atmosferei, însă influențează negativ solul și apele, deoarece toți poluanții ajung la
nivelul acestor componenți, unde se infiltrează schimbând proprietățile lor, deci are loc un
fenomen de poluare.
d) Radiația solară este puternic influențată de panta și expoziția versanților. Strălucirea

soarelui este cuprinsă între 1994 și 2201 ore anual în perioada 2017-2019. Valoarea
maximă a insolației înregistrându-se în iulie, iar cea minimă în decembrie.
Tabel 3.3 - Durata de strălucire a soarelui în perioada 2017 – 2019, la stația meteo Focșani
Stația meteo Focșani UM 2017 2018 2019
ore și zecimi 2151,2 2087,6 2200
sursa:ANM
e) Regimul eolian, evidențiat prin frecvența și direcțiile generale ale advecțiilor maselor
de aer și de configurația majoră a reliefului, înscrie dominanța nordului și a componentelor
acesteia, în Câmpia Siretului și culoarul de vale al acestuia, și a nord-vestului și a nordului în
Subcarpații de Curbură. Pe măsura creșterii altitudinii, direcțiile dominante devin nord-vest și
sud-est, cu ușoare devieri impuse de configurația locală a reliefului.
Vântul reprezintă deplasarea orizontală a maselor de aer atmosferic datorită, în
principal, diferențelor de presiune dintre zonele de pe suprafața solului, care se resimte până la
aproximativ 1 km altitudine. Acesta se caracterizează prin direcție și viteză. Se consideră,
convențional, vânt dacă viteza curenților de aer este mai mare de 1,5 m/s. Pentru viteze mai
mici se consideră calm atmosferic, perioadă în care vântul nu influențează dispersia și
29
transportul poluanților. Direcția vântului influențează direcția de mișcare a poluanților, de
aceea un vânt moderat va favoriza dispersia și transportul poluanților mult mai bine decât unul
cu viteză mare, care are tendința de a reține poluanții la nivelul solului.
Împrăștierea poluanților este întotdeauna influențată de mișcarea aerului, care se
realizează datorită diferențelor de temperatură existente în două regiuni adiacente. Temperatura
modifică densitatea aerului, producând curenți orizontali, verticali, sau vârtejuri (turbioane).
Împrăștierea poluanților dintr-o sursă fixă, în plan orizontal acoperă o arie eliptică,
deoarece este influențată de vânt și de mișcarea de rotație a Pământului. Împrăștierea
poluanților din surse mobile, în mișcare urmează alte legi matematice. Dacă sursele sunt în
apropiere, între ele zona suferă impurificarea cu ambii poluanți.
Împrăștierea poluanților depinde și de starea de agregare, iar la particulele solide și
lichide și de mărimea particulelor. Astfel, particulele solide vor cădea mai repede, cu cât
diametrul și densitatea lor sunt mai mari, cele lichide vor cădea la distanță mai mare, diametrul
mare favorizând căderea, iar gazele vor fi transportate la distanța cea mai mare, poluând o arie
mult mai mare.
Unele fenomene atmosferice pot amplifica poluarea astfel: lipsa curenților de aer (starea
de calm), datorită unei mase de aer cu densitate și presiune mai mare decât în zonele învecinate.
Starea poate dura ore, sau zile, timp în care poluanții se acumulează, depășind valorile limită.
În mod obișnuit, aerul rece pătrunde și îndepărtează aerul cald, ce poate fi și poluat. Curenții
de aer și precipitațiile ajută la purificarea aerului, prin procese fizice de sedimentare, dizolvare
în apă, procese chimice (reacții cu apa) și apoi depunere.
Procesele depind evident de natura poluanților, starea lor de agregare, solubilitatea în
apă, reactivitatea cu apa, precum și de interacțiunile dintre ei.
Calmul atmosferic reprezintă parametrul climatic care favorizează concentrarea
poluanților în straturile joase ale atmosferei, contribuind semnificativ la creșterea poluării în
arealul din jurul sursei.
3.3 Estimarea zonei și a populației posibil expusă poluării
Județul Vrancea se încadrează în regimul de gestionare II, conform anexei nr. 2 din
Ordinul MM 598/2018 abrogat cu Ordinul nr. 2202/2020 (Mediului, 2020)– Lista cu unitățile
administrativ-teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionare II conform
tabelului de mai jos.
30
Tabel 3.4 - Încadrarea în regimul de gestionare II a județului Vrancea
Poluanți
Dioxid de azot și oxizi de azot
Dioxid de azot și oxizi de azot

Monoxid de carbon (CO)
Dioxid de sulf (SO2)
Pulberi în suspensie
(PM10; PM2,5)
Benzen (C6H6)
Cadmiu (Cd)
Aglomerare/
Plumb (Pb)
Nichel (Ni)
(NO2/NOx)
(NO2/NOx)
Arsen (As)
Zona
Delimitarea
administrativă
X X X X X X X X X X
a județului
Vrancea
sursa:APM Vrancea, Planul de menținere a calității aerului 201918
Cele mai recente date exacte cu privire la populația județului Vrancea sunt arată că erau
înregistrați în anul 2020 un număr de 317.567 locuitori pe un trend ușor descrescător față de
anul 2019 când erau înregistrați un număr de 320.723 locuitori19. (insse, 2021)
Încadrarea în regimul de gestionare II a ariilor din zone conform Ordinului 598/2018 s-
a realizat luând în considerare atât încadrarea anterioară în regimuri de gestionare (conform
Ordinului 1206/2015), cât și rezultatele obținute în urma evaluării calității aerului la nivel
național, care a utilizat măsurări în puncte fixe, realizate în perioada 2017 - aprilie 2018, cu
ajutorul stațiilor de măsurare care fac parte din Rețeaua națională de monitorizare a calității
aerului.
Actualul plan de menținere a calității aerului cuprinde măsuri identificate de Consiliul
Județean Vrancea pentru păstrarea nivelului poluanților sub valorile-limită, respectiv sub
valorile-țintă stabilite de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător cu
modificările ulterioare.
Măsurile luate în considerare pentru planul de menținere vizează efecte precum:
Ø Măsuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier:
18
APM Vrancea, 2019, Planul de menținere a calității aerului
19
insse, 2021, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
31
o Modernizarea structurii parcului auto utilizat pentru transportul public local;
o Dezvoltarea de rute ocolitoare pentru transportul de marfă;
o Dezvoltarea rețelei de piste dedicate circulației bicicletelor.
Ø Măsuri pentru reducerea emisiilor din procesul de eroziune eoliană:
o Extinderea suprafețelor de spații verzi prin amenajarea terenurilor publice fără
utilitate;
o Împădurirea pe anumite porțiuni a zonelor cu alunecări de teren din județul
Vrancea.
Ø Măsuri pentru reducerea emisiilor din încălzirea în sectorul comercial/rezidențial:
o Reabilitare termică a clădirilor instituționale.
Pe lângă măsurile privind reducerea emisiilor de poluanți sunt necesare acțiuni pentru
conștientizarea populației cu privire la nivelul real al calității aerului, la implicațiile asupra
sănătății umane prin acțiuni de informare a populației privind efectele poluării asupra sănătății
populației, pe grupe de receptori sensibili.
La estimarea emisiilor pentru anul de proiecție (2023) s-a luat în considerare efectul
măsurilor implementate și în curs de implementare, identificate în alte planuri și strategii locale
sau la nivel național. Au fost luate în considerare și dezvoltarea principalelor domenii de
activitate care ar putea avea efect asupra emisiilor, evoluția indicatorilor rezidențiali, din
agricultură, trafic etc.
3.4 Evaluarea calității aerului prin măsurători în puncte fixe. Stația automată de
măsurare (coordonate geografice) a calității aerului din județul Vrancea
Supravegherea calității aerului în județul Vrancea se realizează printr-o stație automată

de monitorizare a calității aerului, de fond rural (redenumită cf. Ordinului 657/03.07.2018),
amplasată, în incinta Uzinei de apă CUP, pe drumul județean Focșani-Suraia. Pentru că în
ultimii ani, zona a intrat în intravilanul orașului Focșani, stația a fost înconjurată de construcții
civile, precum și de activități economice.
În cadrul stației de monitorizare a calității aerului, se efectuează măsurători continuu,
în timp real, datele de calitate a aerului fiind furnizate ca medii orare pentru poluanții: dioxid
de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie
(PM10) automat (prin nefelometrie ortogonală), ozon (O3) și precursori organici ai ozonului
(benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen și pxilen).
32
Tabel 3.5 - Informații despre stația VN-1
Coordonate
Tip Parametrii
Nume stație Adresa stație Cod național geografice și
stație monitorizați
altitudinea
SO2, NO, NO2,
latitudine
Str. Șoseaua NOx, CO, O3,
45°41’49,3”
Suraia, FN NH3, C6H6,
VN-1 Fond rural 020601 longitudine
(incinta stației PM10,
27°12’48,1”
de apă) parametrii
altitudine 45 m
meteorologici
sursa: ANPM Vrancea
Corelarea nivelului concentrației poluanților cu sursele de poluare, se face pe baza

datelor meteorologice obținute în stațiile prevăzute cu senzori meteorologici de direcție și
viteză vânt, temperatură, presiune, umiditate, precipitații și intensitate a radiației solare. De
asemenea, în stație se asigură continuu prelevarea probelor pentru 24 de ore, de PM10, care
sunt apoi analizate în laborator cu calcularea unor medii zilnice.
Datele cu privire la calitatea aerului consemnate de stația mai sus amintită sunt
transmise on-line pe site-ul www.calitateaer.ro. Ulterior, datele validate de către Agenția de
Protecție a Mediului Vrancea sunt certificate de către Centrul de Evaluare a Calității Aerului
din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
3.5 Scenariul de menținere a calității aerului în județul Vrancea
Menținerea calității aerului, ca urmare a aplicării măsurilor conduce la menținerea

nivelului poluanților sub valorile-limită sau valorile-țintă. Măsurile în vederea menținerii
calității aerului din Plan au fost stabilite astfel încât prin aplicarea acestora, nivelul
concentrației poluanților să fie sub valorile-limită sau valorile-țintă.
La baza elaborării planului s-au avut în vedere concordanța cu următoarele documente
strategice relevante la nivel național, regional și județean și legislația națională aplicabilă:
Ø Master Plan General de Transport al României, varianta finală iulie 2015;
Ø Programul Operațional Regional (POR) pentru perioada 2014-2020;
Ø Planul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Focșani, 2017;
Ø Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020;
Ø Strategia de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014-2020;
Ø Strategia de Dezvoltare Integrată a județului Vrancea 2014 – 2020;
33
Ø Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Vrancea;
Ø Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător cu modificările și
completările ulterioare;
Ø H.G. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a
aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității
aerului;
Ø Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale.
Măsurile de menținere a calității aerului în județul Vrancea vizează următoarele
domenii: infrastructura de transport, rețeaua de distribuție a gazelor naturale, suprafețe verzi
(inclusiv perdele forestiere), emisii generate de sursele de ardere în special încălzirea
instituțională.
Anul de referință pentru care este elaborată previziunea este anul 2023 iar anul de
referință cu care a început previziunea este anul 2019.
La estimarea emisiilor pentru anul de proiecție, s-a luat în considerare efectul măsurilor
implementate și în curs de implementare identificate, efectul măsurilor care vor fi implementate
ca urmare a aplicării legislației existente, în perioada previzionată, dezvoltarea principalelor
domenii de activitate importante pentru emisiile de poluanți.
34
Tabel 3.6 - Emisiile de poluanți în atmosferă în anul de referință 2019 și anul de proiecție
2023
Categorie surse de Cantitatea totală de emisii 2019 Cantitatea totală de emisii 2023
Indicator
emisie (t/an) % (t/an) %
Surse staționare 203,890 11,23 203,392 11,29
Oxizi de azot Surse mobile 707,020 38,95 693,205 38,49
(NOX) Surse de suprafață 904,290 49,82 904,290 50,22
TOTAL 1815,200 100 1.800,887 100
Pulberi în
Surse mobile 41,365 1,76 40,976 1,74
suspensie
Surse de suprafață 1878,666 79,82 1.877,973 79,83
(PM10)
TOTAL 2353,484 100 2.352,398 100
Pulberi în
Surse mobile 36,055 1,90 35,684 1,88
suspensie
Surse de suprafață 1758,628 92,52 1.758,210 92,54
(PM2,5)
TOTAL 1900,736 100 1.899,943 100
Surse staționare 0,000 0,000
Surse mobile 14,622105 100 14,595 100
Benzen (C6H6)
Surse de suprafață 0,000 0,000
TOTAL 14,622105 100 14,595 100
Surse mobile 0,001 2,80 0,001318 2,79
Nichel (Ni)
Surse de suprafață 0,024 50,06 0,023655 50,07
TOTAL 0,047 100 0,047240 100
Oxid de sulf Surse mobile
(SOx) Surse de suprafață 31,292 64,50 31,292 64,50
TOTAL 48,515 100 48,511 100
Monoxid de Surse mobile 1844,104 10,97 1.834,966 10,92
carbon (CO) Surse de suprafață 14519,517 86,37 14.519,517 86,42
TOTAL 16810,127 100 16.800,811 100
Surse mobile 0,030140 19,73 0,030040 19,67
Plumb (Pb)
TOTAL 0,152797 100 0,152689 100
Surse mobile
Arsen (As)
TOTAL 0,001684 100 0,001683 100
Surse mobile 0,000508 10,22 0,000506 10,20
Cadmiu (Cd)
TOTAL 0,004970 100 0,004965 100
Sursa:apmvn.ro20
20
http://apmvn-old.anpm.ro/arhiva_buletine_zilnice_calitate_aer-5316
35
Grafic situația se prezintă astfel:
Figură 3.1 - Emisiile de poluanți în atmosferă în anul de referință 2019 și anul de proiecție
2023
Oxizi de Pulberi în Pulberi în Monoxid

Benzen Oxid de Plumb Cadmiu
azot suspensie suspensie Nichel (Ni) de carbon Arsen (As)
(C6H6) sulf (SOx) (Pb) (Cd)
(NOX) (PM10) (PM2,5) (CO)
2019 1.815,200 2.353,484 1.900,736 14,622105 0,047000 48,515000 16.810,12 0,152797 0,001684 0,004970
2023 1.800,887 2.352,398 1.899,943 14,595000 0,047240 48,511000 16.800,81 0,152689 0,001683 0,004965
2023 2019
Sursa: apmvn.ro
3.6 Măsurile sau proiectele adoptate în vederea menținerii calității aerului

În cadrul scenariului prezentat pentru menținerea calității aerului în județul Vrancea
sunt luate în considerare următoarele măsuri.
Tabel 3.7 - Lista măsurilor
Cod Măsuri
Modernizare continuă a structurii parcului auto utilizat pentru transportul public
M.1.1.
local
M.1.2 Dezvoltarea de rute ocolitoare pentru transportul de marfă
M.1.3 Dezvoltarea rețelei de piste dedicate circulației bicicletelor
M.1.4 Implementare sistem de transport public cu biciclete
Extinderea suprafețelor de spații verzi prin amenajarea terenurilor publice fără
M.2.1.
utilitate
36
Cod Măsuri
Împădurirea pe anumite porțiuni a zonelor cu alunecări de teren din județul
M.2.2.
Vrancea
M.3.1. Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor instituționale
Conștientizarea populației cu privire la nivelul real al calității aerului, la
M.5.1.
implicațiile asupra sănătății umane
Sursa: cjvrancea.ro21
Printre măsurile suplimentare pe care Consiliul Județean Vrancea le are în vedere

pentru îmbunătățirea calității aerului se evidențiază acțiunile pregătitoare privind
conștientizarea populației cu privire la nivelul real al calității aerului, la implicațiile asupra
sănătății umane.
Pentru identificare propunerilor de măsuri pentru menținerea calității aerului au fost
analizate documentele strategice relevante la nivel național, regional și județean care pot
influența dezvoltarea sectoarelor economice din județul Vrancea până în anul 2023.
Costurile, sursele de finanțare și indicatorii de monitorizare a progreselor în cadrul
scenariului pentru menținerea calității aerului în județul Vrancea sunt prezentați în Tabelul 3.8.
21
https://cjvrancea.ro/wp-content/uploads/2021/02/Hotararea-nr.20.pdf
37
Tabel 3.8 - Costurile, sursele de finanțare și indicatorii de monitorizare a progreselor în cadrul scenariului pentru menținerea calității aerului
în județul Vrancea
Termen
Estimare Scara
COD de
Măsuri (2) Acțiuni (3) Responsabil (4) costuri/surse de spațial Indicator de monitorizare a progreselor (8)
(1) realizare
finanțare (6 ă (7)
(5)
Primarul
municipiului
2019 400.000 EUR
Achiziție de 15 autobuze Focșani, Autobuze ecologice (capacitate medie)
M.1.1 - POR 2014- B
ecologice - capacitate medie Director achiziționate
Modernizarea structurii 2023 2020, AXA 4
Transport Public
parcului auto utilizat
SA Focșani
pentru transportul public
Primarul
local
municipiului
2019 250.000 EUR
Achiziție de 20 autobuze Focșani, Autobuze ecologice (capacitate mică)
- POR 2014- B
ecologice - capacitate mică Director achiziționate
2023 2020, AXA 4
Transport Public
SA Focșani
Realizarea unei centuri de
Dezvoltarea de rute Primarul 2019 5.146.957 EUR
ocolire în zona de Nord a Km de artere de circulație realizate – în curs de
M.1.2 ocolitoare pentru municipiului - POR 2014- C
Municipiului Focșani. Lungime implementare
transportul de marfă Focșani 2020 2020, AXA 4
3,45 km.
Termen
Estimare Scara
COD de
(1) realizare
(5)
Amenajarea de infrastructură
care să permită deplasarea cu
bicicleta în condiții de siguranță,
în special pe tronsoanele: Bd.
București, Bd. Unirii, Str.
Dezvoltarea rețelei de Independentei, Primarul 100.000 EUR
Km. piste pentru biciclete realizate- în curs de
M.1.3 piste dedicate circulației Bicaz, Str. Odobești, Str. municipiului 2019 POR 2014- B
implementare
bicicletelor Mărășești, Calea Moldovei, Focșani 2020, AXA 4
Calea Munteniei. L = 5,48 km.
Str. Cuza Vodă, Str. Bucegi, Str.
Anghel Saligny, Str. 1
Decembrie 1918, Str.
Longinescu, Str. Bârsei
1.000.000 EUR FEDR
Realizarea Proiectului
(POR AP 4 -
INTEGRAT "Implementarea
Sprijinirea dezvoltării
unui sistem de transport durabil,
Implementare sistem de urbane),
realizarea infrastructurii Președintele CJ 6,817 km piste pentru biciclete
M.1.4 transport public cu 2019 Horizon 2020 - PSC C
necesare” - amenajare 10 km Vrancea 28 locuri de parcare biciclete
biciclete 11 - Smart, Green ans
piste de biciclete, achiziționare
Integrated
biciclete și creare de parcări
Transport, BEI -
special amenajate
ELENA, BERD
39
Termen
Estimare Scara
COD de
(1) realizare
(5)
Protejarea și întreținerea
Extinderea suprafețelor de 1.000.000 EUR Pentru amenajarea Parcului Memoriei
spațiilor verzi existente și
spații verzi prin Președintele CJ FEDR (POR), Fondul Naționale cu suprafața 81 de ha. au fost plantați
M 2.1. amenajarea locurilor deschise 2019 A
amenajarea terenurilor Vrancea de mediu, bugetul 335000 arbori pe o suprafața de 74,44 ha,
pentru a deveni spații verzi. S =
publice fără utilitate local valoarea de investiție 1.467.430,67 EURO
100ha.
Împădurirea pe anumite Reîmpădurirea terenurilor

porțiuni a zonelor cu afectate de fenomene erozionale Președintele CJ 2019- 1.000.000 EUR Suprafață reîmpădurită (ha) - în curs de
M.2.2. A
alunecări de teren din și alunecări de Vrancea 2020 POIM 2014-2020 implementare
județul Vrancea Teren. S=10ha.
Reabilitare și modernizarea
Spitalului Județean de Urgență Președintele CJ 1.000.000 EUR
2020 A În curs de reabilitare
“Sf. Pantelimon” din mun. Vrancea FEDR
Focșani
Continuarea programului
M.3.1 de reabilitare termică a Președintele CJ 1.000.000 EUR
Palatului Administrativ din mun. 2020 A Clădire reabilitată
clădirilor instituționale Vrancea FEDR
Focșani
Președintele CJ 1.000.000 EUR
Galeriile de artă din mun. 2020 A În curs de reabilitare
Vrancea FEDR
Focșani
40
Termen
Estimare Scara
COD de
(1) realizare
(5)
Complex Căprioara din mun. 2020 A În curs de reabilitare
Vrancea FEDR
Focșani
corpuri C5, C6, C7 str. Cuza 2020 A În curs de reabilitare
Vrancea FEDR
Vodă nr.56 din mun. Focșani
Organizarea de 12 campanii de În contextul pandemiei de coronavirus , în cursul
Conștientizarea populației
conștientizare a populației anului 2020 au fost realizate 3 campanii de
cu privire la nivelul real al
privind rolul esențial al Președintele CJ 2019- 100.000 EUR conștientizare a publicului prin publicarea în
M.4.1. calității aerului, la A
cetățenilor în gestionarea Vrancea 2023 Buget local mass-media locală, printat și online, a două
implicațiile asupra
fenomenului de poluare la nivel articole precum și publicarea pe site-ul CJ
sănătății umane
urban Vrancea
Sursa: cjvrancea.ro22
22
https://cjvrancea.ro/wp-content/uploads/2021/02/Hotararea-nr.20.pdf
41
3.7 Parcul Memoriei Naționale ”Stejarii României - 100 de ani de istorie și demnitate”
RO MÂNDRIA, Mărășești.
Figură 3.2 - Parcul Memoriei Naționale – ROMândria
În lucrare prezint o măsură implementată la nivelul județului Vrancea pentru reducerea

emisiilor din procesul de eroziune eoliană, și anume” Extinderea suprafețelor de spații verzi
prin amenajarea terenurilor publice fără utilitate”- Parcul Memoriei Naționale ”Stejarii
României - 100 de ani de istorie și demnitate” RO MÂNDRIA, Mărășești.
Parcul Memoriei Naționale ”Stejarii României - 100 de ani de istorie și demnitate” RO
MÂNDRIA, Mărășești s-a realizat în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial, în baza
Acordului de parteneriat încheiat între Unitatea Administrativ Teritorială Județul Vrancea,
Antena 3, Ministerul Apărării Naționale, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva și Institutul
Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”. U.A.T. Județul Vrancea a
pus la dispoziție o suprafață de teren agricol de 81 de hectare pentru realizarea acestui proiect.
Pe suprafața de 75 de ha. au fost plantați 335.000 puieți de stejar, asigurați prin sponsorizare
de partenerul R.N.P. Romsilva. Plantarea stejarilor a avut loc în trei etape și s-a continuat pe o
perioadă de șase ani de la plantare, cu efectuarea de lucrări de întreținere și completări. Prin
specificul său, proiectul se încadrează în Anexa 2 din H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea
impactului proiectelor publice şi private asupra mediului, la punctul 1. litera d) – împădurirea
terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră sau defrişare în scopul schimbării
destinaţiei terenului.
În prima etapă (toamna 2017) au fost plantați 50.000 puieți pe o suprafață de 11,11 ha,
urmând ca diferența să se planteze în anul 2018 și ulterior. Din totalul de 75 ha. s-au plantat
efectiv 74,44 ha, iar restul de 0,56 ha au fost dedicați construirii unor alei în cadrul parcului.
Ținând cont de destinația pădure-parc, a revenit un număr de 4.500 puieți/ ha. iar schema de
plantare de 2,22 m x 1,00 m, permite efectuarea mecanizată a lucrărilor de întreținere a
plantațiilor, precum și a lucrărilor ulterioare specifice conducerii ca pădure-parc.
În primul an s-au plantat 100% Stejar brumăriu, iar în anii II și III s-au făcut completări
cu specii de amestec sau de ajutor (tei argintiu, ulm de turkestan, jugastru) în procent de 30%
(anul II - 20% și anul III - 10%), pentru a se realiza în final compoziția: 70% St.b, 30% Tei
a,Ul.t, Ju. Această variantă de lucru a avut avantajul că permită stejarului un avans de minimum
un an, fiind o specie cu creștere mai redusă.
Unitatea Administrativ Teritorială Județul Vrancea a realizat și un parc tematic a cărui
temă a fost comemorarea militarilor români căzuți pe frontul de luptă Mărășești - Mărăști -
Soveja, prin realizarea unui loc de reuniune a generațiilor. Studenții din cadrul Universității de
Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” București - Facultatea de Urbanism, au propus o serie de
amenajări arhitecturale și peisagistice ce vor fi integrate în Parcul Memoriei Naționale.
Pentru asigurarea apei în vederea irigării puieților de stejar până la atingerea stării de
masiv, UAT Județul Vrancea a executat patru foraje de alimentare cu apă în sistem hidraulic,
fiecare cu H=15 m., cu un debit prezumat de 3,5 - 4,0 l/s foraj. Soluția tehnică de realizare a
acestora a fost prin foraj uscat – puț înfipt. Metoda de irigare fiind prin aspersiune. Totodată, a
fost executat și un luciu de apă (iaz) cu suprafața de 10.000 mp. Schema de amenajare a propus
construcția iazului, de tip îngropat, cu pereții in taluz stabilizat cu iarba si protejat contra
infiltrațiilor/exfiltrațiilor cu material argilos. Balastul rezultat în urma lucrărilor de excavare a
fost colectat și folosit pentru amenajarea aleilor interioare ale parcului.
La sfârșitul lunii iulie 2018, în cadrul Școlii de vară, 16 studenți din cadrul Facultății
de Urbanism a Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București, coordonați
de profesorul universitar Cerasella Crăciun, au participat la susținerea unor proiecte având ca
scop realizarea unui parc tematic pentru comemorarea eroilor români căzuți pe câmpurile de
luptă de la Mărășești, Mărăști, Oituz, din Primul Război Mondial.
43
Ideea câștigătoare reunește elemente definitorii de natură istorică și culturală ale
județului Vrancea, ce vor constitui un spațiu de recreere și un punct de importantă atracție
turistică.
Proiectul include trei zone majore:
• Zona 1- zona comemorativă, reprezentată printr-un amfiteatru și un spațiu de tip scenă
mobilă, folosit pentru omagierea eroilor;
• Zona 2 – zona culturală cuprinde activități diverse de tip mini-zoo, ateliere
meșteșugărești, spații de joacă pentru copii, case vechi cu arhitectură tradițională, spații
de alimentație unde se pot servi produse tradiționale. De asemenea, zona cuprinde și un
mic traseu virtual pentru a înțelege mai bine ideea războiului.
• Zona 3 – zona de sport și agrement, formată dintr-o gradină tematică, un parc de tip
Aventura și o zonă de Airsoft. Unele dintre traseele pietonale sunt dublate de o pistă
velo, iar în anumite puncte sunt amplasate monumente ale personalităților marcante din
timpul războiului: Mareșalul Averescu, Regina Maria, Ecaterina Teodoroiu.
Figură 3.3 - Machetă finală
Justificarea necesității proiectului

În raport cu populația actuală a țării, România dispune de cca 0,27 ha/locuitor, situându-
se sub media mondială (0,66 ha/locuitor) și cea europeană (0,28 ha/locuitor).
44
Pe regiuni geografice, fondul nostru forestier este neuniform repartizat. Astfel, 58,5%
din acesta se găsește în regiunea montană, 32,7% la dealuri și coline și doar 8,8% la câmpie și
în lunci.
Procentul de împădurire este de asemenea foarte variabil, oscilând de la 5-6 la câmpie
la 27 la dealuri și coline, respectiv 79 la munte.
Compoziția prezentă a pădurilor României pe grupe de specii este:
• foioase = 70,1% (fag = 31,5%, cvercinee = 17,9% (din care gorunul 10,6%, stejarul
pedunculat 2,2%), diverse tari (salcâm, acerinee, frasini, cireș, etc.) = 15,7%, diverse
moi (tei, plopi și sălcii) = 5,0%);
• rășinoase = 29,9% (molidul = 22,7%, bradul = 4,8%, pinii = 1,8%, alte rășinoase (larice,
duglas, etc.) = 0,6%).
Volumul mediu al pădurilor României a fost estimat la 218 m3/ha, iar creșterea curentă
la 5,6 m3/an/ha (6,5 m3/an/ha la rășinoase, 5,5 m3/an/ha la fag, 4,7 m3/an/ha la cvercinee, 4,7
m3/an/ha la foioase tari și 7,4 m3/an/ha la foioase moi).
Pădurile din toată lumea aduc numeroase beneficii importante. Pădurile adăpostesc
peste jumătate din speciile care trăiesc pe pământ, ajută, de asemenea, la încetinirea încălzirii
globale, prin stocarea şi reţinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase ajută la
reglarea căderilor de precipitaţii, sunt surse esenţiale de hrană şi apă şi aduc în acelaşi timp
enorme avantaje estetice, spirituale şi de agrement pentru milioane de oameni.
Proiectul RO MÂNDRIA s-a născut din dorința unei regenerări ecologice în contextul
sărbătoririi centenarului Marii Uniri de la 1918. Parcul Memoriei Naționale va fi un monument
viu dedicat memoriei celor 335.000 de eroi căzuți în Primul Război Mondial.
Terenul pe care s-a înființat parcul forestier este mărginit de terenuri forestiere (fond
forestier național administrat de către Ocolul Silvic Focșani), de terenuri arabile proprietăți
particulare, drumuri de exploatare, pășune proprietate comunală.
Investiția s-a definit ca fiind un nucleu pentru dezvoltarea turistică, a serviciilor și
revitalizarea economiei locale ce va contribui la reducerea degradării pe viitor a terenurilor,
prin prevenirea alunecărilor de teren, îmbunătățirea regimului hidrologic și reducerea la
minimum a eroziunii prin apă și vânt . Mai mult decât atât, creșterea covorului vegetal va spori
acumularea materiei organică din sol, ceea ce va contribui la restabilirea productivității solului.
Plantarea bine planificată a noii păduri va sprijini conectivitatea peisajelor fragmentate și, prin
urmare, va îmbunătăți habitatul pentru flora și fauna pe cale de dispariție.
45
Impactul asupra populației și sănătății oamenilor
Implementarea proiectului nu a avut un impact negativ asupra condițiilor de viață ale
locuitorilor (schimbări asupra calității mediului, zgomot, scăderea calității hranei).
Poluarea pe perioada de execuție a lucrărilor a fost nesemnificativă, temporară și redusă
la minim prin măsurile luate de contractant.
Împădurirea terenului degradat va consolida stabilitatea ecologică a peisajului prin
reducerea fragmentării și restabilirea serviciilor ecosistemice oferite de sol și de păduri.
Selecția speciilor de arbori a fost importantă pentru formarea unor ecosisteme sănătoase și
rezistente, care, de asemenea, să reziste amenințărilor actuale și viitoare, cum ar fi schimbările
climatice.
Impactul asupra faunei și florei

Impactul proiectului asupra biodiversității va fi unul pozitiv. Nu sunt necesare măsuri
suplimentare pentru protecția acestui parametru de evidențiere ecologică a zonei. Nu se pune
problema afectării zonelor protejate, având în vedere faptul că amplasamentul nu se află într-o
arie protejata. Pe suprafața amplasamentului nu sunt specii sau habitate prioritare, zona fiind
reprezentată de terenuri agricole – pășuni. Amplasamentul se învecinează la est cu fondul
forestier național, administrat de Ocolul Silvic Focșani și care se află în Aria Naturala Protejată
Lunca Siretului Inferior.
Impactul asupra calității aerului

În perioada de execuție a lucrărilor, calitatea aerului nu a fost afectată de emisiile de
gaze de ardere provenite de la utilajele terasiere și/sau mijloacele auto de transport. Având în
vedere specificul investiției, s-a apreciat faptul că impactul emisiilor în faza de execuție a fost
redus ca intensitate, în timp și în spațiu. În scopul eliminării posibilității dispersiei pulberilor
provenind din lucrările de excavare și transport agregate minerale de râu în stația de sortare, s-
au luat măsuri de umectare a suprafețelor, atunci când a fost cazul.
Rolul vital al pădurilor în protecția mediului este prin reducerea efectelor negative ale
schimbărilor climatice, îmbunătățirea calității aerului, stabilizarea regimului hidrologic și
protejarea solurilor și a biodiversității.
46
Impactul asupra peisajului și mediului vizual
Investiția propusă nu a prezentat elemente funcționale sau de altă natură care ar fi putut
să aducă prejudicii peisajului din zona. Implementarea proiectului nu a afectat contextul
existent și a urmărit încadrarea în zonă.
Impactul asupra mediului a fost unul pozitiv, spațiile verzi înscriindu-se ca unele dintre
cele mai importante instrumente de îmbunătățire a calității aerului, apei și solului.
47
Figură 3.4 - Rolul și beneficiile spațiilor verzi
•Reducerea efectelor negative a temperaturilor crescute și a

achimbărilor climatice
•Îmbunătățirea calității aerului
•Reducerea riscului inundațiilor și îmbunătățirea calității apei
Funcții de mediu •Reducerea poluării fonice
și ecologice •Beneficii pentru biodiversitate
•Furnizarea de spații și facilități pentru agrement și recreere

•Facilizarea contactului social și a comunicării
•Îmbunătățirea accesului la mediul natural și experimentarea naturii
•Influențarea pozitivă a sănătății psihice, fizice și a bunăstării
Funcția socială
•Îmbunătățește articularea , divizarea și conectarea zonelor din țesutul

unei localități
•Îmbunătățirea lizibilității localităților
Funcții •Stabilirea sentimentului locului
structurale și •Îmbunătățirtea promovării identității, semnificațiilor și valorilor
simbolice
•Creșterea valorii proprietăților

•Generarea de venituri și locuri de muncă din dezvoltarea, întreținerea
și gestionarea spațiilor verzi și de turism
Funcția •Reducerea costurilor pentru energie
economică
48
Concluzii
În ultimele decenii, calitatea aerului s-a îmbunătățit în Uniunea Europeană (UE),

datorită eforturilor comune ale UE și ale autorităților naționale, regionale și locale.
Poluarea aerului reprezintă o cauză atât a bolilor cronice, cât și a altor boli grave, cum
ar fi astmul, problemele cardiovasculare și cancerul pulmonar. Potrivit celor mai recente date
publicate de Organizația Mondială a Sănătății , nivelurile poluării aerului rămân periculos de
ridicate în multe părți ale lumii, 9 din 10 persoane respirând aer cu niveluri ridicate de poluanți.
Poluarea aerului reprezintă în continuare cauza principală a deceselor premature determinate
de factorii de mediu în UE, estimându-se că aceștia provoacă peste 400.000 de decese
premature pe an.
Gradul de sensibilizare a publicului cu privire la poluarea aerului este ridicat, iar
cetățenii se așteaptă la măsuri din partea autorităților, au așteptări legitime în privința unor
măsuri eficace, care vor fi adoptate la toate nivelurile pentru a reduce poluarea aerului și pentru
a-i proteja de efectele dăunătoare ale acesteia.
Aerul pe care îl respirăm face parte din atmosferă, calitatea bună a acestuia fiind o
cerință obligatorie pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor și a ecosistemelor. Necesitatea
menținerii calității mediului înconjurător în condițiile dezvoltării societății a făcut din protecția
acestuia o problemă prioritară, de care depinde însăși supraviețuirea speciei umane.
Multă vreme s-a crezut în mod eronat că odată emiși în aer, poluanții se diluează în
atmosferă până la concentrații joase, neglijabile. Majoritatea emisiilor poluante apar pe
suprafața pământului sau în imediata apropiere de aceasta și în anumite condiții meteorologice
(inversii termice), poluanții se cumulează în zone restrânse, ducând la creșterea concentrației
și la smog (ceață deasă, amestecată cu fum și cu praf industrial, formată în regiunile
industrializate sau în marile orașe, cu efecte dăunătoare asupra sănătății populației).
În atmosferă, poluanții suferă modificări prin dispersie, amestec, reacții fizice, chimice
și întorcându-se spre pământ, afectează ecosistemele, oamenii și clădirile. De asemenea, aceștia
pot rămâne în atmosferă pe durate de timp diferite. Troposfera este partea atmosferei în care
se emit și se dispersează cei mai mulți poluanți. Organismul uman percepe modificările din
compoziția aerului fie prin diferențele de presiune ale gazelor, fie prin modificarea
concentrației acestora. Substanțele toxice deși nu ating procente însemnate din compoziția
aerului, reușesc să exercite efecte însemnate asupra organismului, deoarece suprafața alveolară
cu care aerul vine în contact este foarte mare (peste 90 m²), iar cantitatea de aer care trece zilnic
prin plămâni este mare (20-40 l). Poluarea aerului (OMS) este reprezentată atât de modificarea
49
concentrației normale a aerului (fie creștere -ex. CO2, fie scădere -ex. ozonul), cât și
supraadăugarea unor substanțe antropogene noi (produse prin activitățile omului) care, prin
natura, concentrația și durata de acțiune, pot determina disconfort sau efecte pe starea de
sănătate, sau pot afecta mediul înconjurător.
Sursele de poluare ale aerului se clasifică în:
a) surse naturale – eroziunea solului produsă de vânt, erupțiile vulcanice, incendiile
spontane ale pădurilor, praful cosmic, etc.
b) surse artificiale care pot fi: staționare – reprezentate de procesele de combustie (pentru
încălzitul locuințelor, pentru incinerarea reziduurilor solide, pentru obținerea energiei
termice și electrice) și de procesele industriale și mobile – reprezentate de mijloacele
de transport: terestre, feroviare, aeriene si navale.
Efectele poluării aerului asupra sănătății depind nu numai de expunere, ci și de

vulnerabilitatea oamenilor. Vulnerabilitatea la impactul poluării aerului poate crește ca urmare
a vârstei, a condițiilor de sănătate preexistente sau a comportamentelor particulare ale fiecărei
persoane. Un număr mare de dovezi sugerează că oamenii cu statut socio-economic mai redus
tind să trăiască în medii cu o calitate a aerului mai slabă. Inhalarea acestor particule este
periculoasă pentru sistemul cardiovascular.
Având în vedere poziția județului Vrancea și a celor mai apropiate platforme industriale
din zonele și aglomerările învecinate, precum și direcția predominantă a vântului, inclusiv
analiza celor mai recente date de la stația automată de monitorizare a calității aerului, în arealul
analizat rezultă condiții nefavorabile importului de poluanți din zonele și aglomerările
învecinate care ar putea conduce la concentrații ridicate de poluanți.
În acest context, Consiliul Județean Vrancea are un rol important în ameliorarea
condițiilor de mediu și în ceea ce privește calitatea aerului în județ. Planul de menținere a
calității aerului pentru județul Vrancea cuprinde mai multe investiții menite să aducă o
îmbunătățire a calității vieții vrâncenilor, prin ameliorarea condițiilor de mediu, prin extinderea
spațiilor verzi, împăduriri, realizarea de piste pentru biciclete și reabilitarea termică a clădirilor,
pentru un consum redus de energie.
Proiectul RO MÂNDRIA s-a născut din dorința unei regenerări ecologice în contextul
sărbătoririi centenarului Marii Uniri de la 1918. Parcul Memoriei Naționale va fi un monument
viu dedicat memoriei celor 335.000 de eroi căzuți în Primul Război Mondial. Ce se poate
transmite de la o generație la alta, pe lângă valoarea istorică este importanța acestui cadru
50
natural care are un rol foarte important în menținerea și îmbunătățirea calității aerului la
nivelul județului.
Menținerea calității aerului, ca urmare a aplicării măsurilor conduce la menținerea
nivelului poluanților sub valorile-limită sau valorile-țintă.
Proiectul implementat este dovada vie a faptului că investiția într-o calitate mai bună a
aerului este o investiție care permite ameliorarea sănătății și a productivității pentru toți
cetățenii vrânceni.
Observăm îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea aerului, punându-se un accent clar
pe un viitor durabil, raportul arată că sunt necesare acțiuni continue de îmbunătățire a calității
aerului pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili membri ai societății, deoarece sărăcia este
însoțită adesea de traiul în condiții de mediu necorespunzătoare și de o stare de sănătate precară.
Există o legătură clară între starea mediului și sănătatea populației. Cu toții trebuie să
înțelegem că, având grijă de planetă, nu salvăm doar ecosisteme, ci și vieți umane, în special
pe ale celor mai vulnerabili.
Stă la îndemâna fiecăruia dintre noi să încerce să lupte pentru diminuarea emisiilor și a
efectelor globale pe care le provoacă. Pentru aceasta ar trebui reduse cantități individuale de
combustibili fosili prin utilizarea automobilelor mai puțin poluante, prin micșorarea
consumului individual de energie deoarece este esențial ca omenirea să ia aceste probleme în
serios. Albert Schweitzer prin cuvintele sale celebre a zis: ”Omul și-a pierdut capacitatea de a
prevedea și de a anticipa. Va sfârși prin a distruge planeta”.
51
Bibliografie
• www.calitateaer.ro.
• http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2011-12-
29_legislatie_calitate_aer_legea104din2011calitate%20aer.pdf
• Tănase, A. (2021, Martie 16).
• Monitorul Oficial, (2011). legea 104/2011 (Vol. Partea I). București.
• Parlamentul României, (2021, martie 25). LEGE nr. 104 din 15 iunie 2011 privind
calitatea aerului înconjurător.
• Ministerul Mediului, (2020, 12 11). ORDIN nr. 2202 privind aprobarea listelor cu
unităţile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de
gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr.
104/2011 privind calit.
• insse. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online.
• AEM.
• just.ro.
• Consiliul Uniunii Europene.
• Platon, V. (1997). Protecția mediului și dezvoltarea economică. București: Didactică.
• Cămășoiu, C. (1994). Economia și sfidarea naturii. București: Economica.
• C.F., G. Ghid de mediu. Ed. Monitorul Oficial
• ANPM Vrancea,
• Guvernul României. (2021, martie 25). ORDIN nr. 3299 pentru aprobarea
metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile de poluanţi în
atmosferă.
52

Calitatea Aerului in Judetul Vrancea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calitatea Aerului in Judetul Vrancea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA

ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

Calitatea aerului în județul Vrancea

TABEL 3.1 - COORDONATE GEOGRAFICE ALE PUNCTELOR EXTREME ALE

În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr.

• Dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx)

• Dioxid de sulf (SO2)

• Monoxid de carbon (CO)

În scopul evaluării calității aerului, pe teritoriul României au fost stabilite, conform

3.2 Factorii climatici ce acționează asupra poluanților atmosferei în zona analizată

Tabel 3.2 - Temperaturi medii în perioada 2017-2019 la stația meteo Focșani

Stația meteo Focșani UM 2017 2018 2019

b) Presiunea și umiditatea atmosferică

d) Radiația solară este puternic influențată de panta și expoziția versanților. Strălucirea

3.3 Estimarea zonei și a populației posibil expusă poluării

Dioxid de azot și oxizi de azot

Dioxid de azot și oxizi de azot

Supravegherea calității aerului în județul Vrancea se realizează printr-o stație automată

Corelarea nivelului concentrației poluanților cu sursele de poluare, se face pe baza

3.5 Scenariul de menținere a calității aerului în județul Vrancea

Menținerea calității aerului, ca urmare a aplicării măsurilor conduce la menținerea

Oxizi de Pulberi în Pulberi în Monoxid

3.6 Măsurile sau proiectele adoptate în vederea menținerii calității aerului

Tabel 3.7 - Lista măsurilor

Printre măsurile suplimentare pe care Consiliul Județean Vrancea le are în vedere

Împădurirea pe anumite Reîmpădurirea terenurilor

Figură 3.2 - Parcul Memoriei Naționale – ROMândria

În lucrare prezint o măsură implementată la nivelul județului Vrancea pentru reducerea

Figură 3.3 - Machetă finală

Justificarea necesității proiectului

Impactul asupra faunei și florei

Impactul asupra calității aerului

•Reducerea efectelor negative a temperaturilor crescute și a

•Furnizarea de spații și facilități pentru agrement și recreere

•Îmbunătățește articularea , divizarea și conectarea zonelor din țesutul

•Creșterea valorii proprietăților

În ultimele decenii, calitatea aerului s-a îmbunătățit în Uniunea Europeană (UE),

Efectele poluării aerului asupra sănătății depind nu numai de expunere, ci și de

S-ar putea să vă placă și