Regimul Activităților Nucleare

Universitatea ”Stefan cel Mare ” Suceava
Facultatea de Inginerie Alimentară

Protecția consumatorului și a mediului
Activitatea regimului nuclear din România
Student: Iliuță Paula ,PCM

Profesor îndrumator: Lect.Dr. Hoffman Dan
1
Suceava 2020
Introducere
Contextul national si international in care energetica nucleara romaneasca se dezvolta in
prezent este cu totul diferit in raport cu cel existent in anii de inceput si ulterior, in anii 1992-
1996. In aprilie 2006 se implinesc 10 ani de la atingerea primei criticitati la reactorul Unitatii
nr. 1 de la Centrala Nuclearo-electrica de la Cernavoda (U1), iar in decembrie 2006 se
implinesc 10 ani de la atingerea puterii nominale la aceeasi unitate.
In acest interval de timp Societatea Nationala Nuclearelectrica SA (SNN) si Comisia
Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) au fost actorii cheie in punerea in
functiune si asigurarea operarii in conditii de securitate nucleara a U1, desigur fiecare entitate
actionand in domeniul sau de competente.
Romania are in vedere atat promovarea energiei nucleare si a activitatilor din cadrul ciclului
combustibilului nuclear pentru aplicatii pasnice, cat si respectarea cu strictete a cerintelor
legislatiei si reglementarilor din domeniul nuclear. Guvernul, prin institutiile specializate,
urmareste ca toate activitatile din ciclul combustibilului nuclear sa fie strict reglementate si
controlate la cele mai inalte standarde de securitate nucleara si radiologica. De asemenea,
utilizarea surselor de radiatii ionizante in invatamant, cercetare, industrie, aplicatii medicale si
in alte domenii este strict reglementata, autorizata si controlata. Se asigura astfel protectia
nucleara si radiologica a personalului expus profesional, a populatiei, a mediului si a
proprietatii.
Energetica nucleara romanesca este in plina dezvoltare si are ca obiective punerea in
functiune a U2 in 2007 si a U3 in 2012-2013. in septembrie 2005, CNCAN a elaborat
strategia nationala in domeniul securitatii nucleare, strategie care prezinta obiectivele clare,
modalitatile de atingere a acestor obiective, necesarul de resurse si anticipeaza masurile
pentru atingerea si mentinerea unui nivel ridicat de securitate nucleara la nivelul anilor 2013-
2015.
Este cunoscut faptul ca riscurile asociate activilatilor nucleare se afla in centrul preocuparilor
organismelor guvernamentale, a organismelor si organizatiilor internationale, precum si a
publicului. In acest context, unul din criteriile prin care se judeca capabilitatea unei tari de a
derula proiecte in sectorul nuclear, in conformitate cu standardele internationale, il constituie
pe de o parte, calitatea si consistenta strategiilor guvernamentale din sectorul nuclear,
planurile de implementare ritmica a acestora, precum si existenta unui cadru legislativ adecvat
si a unui organism puternic si independent pentru reglementarea, autorizarea si controlul
activitatilor nucleare.
Strategia Guvernului are in prim plan adoptarea de masuri radicale, deosebit de importante
pentru dezvoltarea tarii. Una din directiile principale de actiune o constituie asigurarea
resurselor energetice, la nivelul si ritmul impuse de o dezvoltare economica durabila. In acest
context, pentru Romania, continuarea dezvoltarii resurselor energetice de natura nucleara se
inscrie ca o prioritate de varf in ansamblul masurilor adoptate de Guvern, masuri aflate in
derulare in etapa imediat urmatoare.
2
Suceava 2020
Principiile politicii Romaniei in domeniul nuclear.

Romania este puternic angajată in respectarea cu strictete a obligatiilor asumate prin semnarea
,și ratificarea unor tratate si conventii internationale in domeniul nuclear si aplica o politica
clara de neproliferare a armelor nucleare. In acest sens, Romania manifesta o puternica
aderenta la actiunile initiate pe plan international pentru intarirea securitatii nucleare, pentru
asigurarea protectiei imporiva radiatiilor, pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor
radioactive si a combustibilului ars, pentru eliminarea pericolului proliferarii nucleare, pentru
prevenirea si combaterea terorismului nuclear si radiologic.
Romania este parte a urmatoarelor tratate, acorduri si conventii:
- Tratatul din 1968 referitor la neproliferarea armelor nucleare, a fost ratificat in 4 februarie
1970 si a intrat in vigoare in 5 martie 1970;
- Tratatul din 1971 referitor la interzicerea amplasarii armelor nucleare, sau a altor arme de
distrugere in masa, pe fundul marii sau al oceanului sau in subsol, a fost ratificat I a intrat in
vigoare la aceeasi data;
- Romania a aderat in 29 decembrie 1992 la Conventia de la Viena referitoare la asigurarile de
daune civile in caz de acident nuclear pentru o terta parte (1963), care a intrat in vigoare la 29
martie 193. Romania a aderat in 1988 la Protocolul comun din 29 decembrie 1992, care a
intrat in vigoare in 29 martie 1993;
- Tratatul din 1962 referitor la interzicerea testarii armelor nucleare in atmosfera, in spatiul
exterior sau in apa, a fost ratificat in 23 noiembrie 1963 si a intrat in vigoare la 23 decembrie
1993;
- Conventia din 1979 referitoare la protectia fizica a materialului nuclear, a fost ratificata la 23
noiembrie 1993 si a intrat in vigoare la 23 decembrie 1993;
- Conventia din 1986 referitoare la notificarea rapida a unui accident nuclear a fost ratificata
la 12 iunie 1990 si a intrat in vigoare la 13 iulie 1990. Arma nucleara reprezinta un dispozitiv
susceptibil de a eliberea energie nucleara in mod necontrolat si al carui ansamblu de
caracteristici il fac apt pentru a fi folosit in scopuri de razboi.
Impactul asupra mediului.
Reactorul nuclear generează patru fluxuri de substanțe radioactive (deșeuri) care pot afecta
mediul:
Combustibilul nuclear uzat ce conține majoritatea radioizotopilor generați prin fisiune ;
Deșeurile miniere și cele de la rafinarea uraniului conținând produșii de dezintegrare ai
uraniului;
Eliberarea de radionuclizi în timpul funcționării (emisii gazoase și lichide);
Eliberarea de mari cantități de radioactivitate în timpul accidentelor.
Pe lânga substanțele radioactive reactorul nuclear mai eliberează în mediu mari cantități de
căldură ce poluează termic apele sau atmosfera. Obiectivul principal al gospodăririi deșeurilor
3
Suceava 2020
radioactive este protejarea oamenilor și a mediului față de acțiunea dăunătoare a radiațiilor
nucleare. Aceasta se realizează prin izolarea sau diluarea deșeurilor radioactive astfel încât
concentrația oricărui radionuclid care ajunge în biosferă să nu fie dăunătoare. Gospodărirea
substanțele radioactive (deșeuri) generate de reactorul nuclear se bazează pe trei principii:
• Concentrare și izolare;
• Stocare pentru dezintegrare;
• Diluare și dispersie.
Unele deșeuri slab radioactive lichide rezultate din operarea reactorului nuclear sunt eliberate
controlat în apele de suprafață cu condiția ca doza asociată să fie doar o mică fracțiune din
fondul natural. Reactorul nuclear eliberează în mediu cantități mici de gaze radioactive în
condiții controlate. Cea mai dificilă problemă o reprezintă gospodărirea combustibilului
nuclear uzat care conține cea mai mare parte din radioactivitatea generată în reactorul nuclear.
Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) reprezintă
autoritatea națională în domeniul reglementării, autorizării și al controlului activităților
nucleare din România. CNCAN are personalitate juridică și se află în subordinea Primului
Ministru.
CNCAN asigură expertiza tehnică și interfața de specialitate, în relațiile României cu
organismele și organizațiile internaționale (AIEA, CE, WENRA, OECD/NEA etc.) De
asemenea, CNCAN asigură cooperarea cu autoritățile similare din alte țări, pentru
implementarea Acordurilor Guvernamentale, în sfera de competențe ale reglementatorului
pentru sectorul nuclear. La nivel național, CNCAN este responsabil cu elaborarea Raportului
Național pentru Convenția de Securitate Nucleară și prezentarea acestuia în fața comunității
internaționale, precum și cu elaborarea Strategiei de Securitate Nucleară a României.
CNCAN a fost înființată la data de 8 ianuarie 1990, prin preluarea întregului activ și pasiv al
Inspecției de Stat pentru Controlul Activității Nucleare și al Asigurării Calității Nucleare
(ISCAN)]. ISCAN fusese un departament în cadrul Comitetului de Stat pentru Energia
Nucleară, ambele înființate în 1969[1]. Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară a fost
desființat de aemenea în ianuarie 1990, iar în locul acestuia s-a înființat Institutul de Fizică
Atomică[1].
CNCAN are în sfera sa de competențe următoarele domenii:
Legislația și reglementările în domeniul desfășurării în siguranță a activităților
nucleare în România;
 Securitatea nucleară;
 Protecția la radiații;
 Managementul calității în domeniul nuclear;
 Garanțiile nucleare;
 Planurile de urgență și intervenții la accident nuclear sau radiologic;
 Protecția fizică a obiectivelor și a instalațiilor nucleare;
4
Suceava 2020
 Răspunderea civilă în caz de daune nucleare;
 Transportul materialelor radioactive, materialelor nucleare și/sau de interes nuclear,
surselor și generatoarelor de radiații ionizante;
 Gospodărirea deșeurilor radioactive;
 Autorizarea personalului operator;
 Importul/exportul materialelor radioactive, materialelor nucleare și/sau de interes
nuclear, surselor și generatoarelor de radiații ionizante;
 Tranzitul pe teritoriul României a materialelor radioactive, materialelor nucleare și/sau
de interes nuclear, surselor și generatoarelor de radiații ionizante;
 Tratatele și Convențiile Internaționale;
 Acordurile bilaterale în domeniu;
 Interfața cu organizațiile și organismele internaționale în domeniu;
România este printre puţinele state din lume care are un ciclu industrial complet în acest
domeniu, astfel că avantajele energiei nucleare sunt enorme. Când au luat decizia dezvoltării
energiei nucleare în România, liderii comunişti au avut în vedere faptul că România deţine
mine de uraniu. Acum, ţara noastră extrage uraniu la Crucea (judeţul Suceava), dar plănuieşte
deschiderea de noi exploatări în zona Tulgheş (Harghita) - Grinţieş (Neamţ). Urmează
prelucrarea uraniului la Feldioara, în judeţul Braşov. Atât extragerea, cât şi prelucrarea
uraniului se fac de către Compania Naţională a Uraniului (CNU).
Aceasta este programată să fuzioneze cu producătorul de energie Nuclearelectrica, care este,
de fapt, singurul său client. De la Feldioara, uraniul ajunge la Fabrica de Combustibil Nuclear,
de la Mioveni, unde uraniul este transformat în „pastile“. Pastilele sunt apoi incluse în teci de
zirconiu, iar mai departe, fasciculele de combustibil nuclear ajung la centrala nucleară de la
Cernavodă. Un astfel de fascicul înmagazinează energia a 1.100 de tone de cărbune. Aceasta
furnizează 18% din energia produsă la nivel naţional, cu două reactoare nucleare de 700 MW,
dar statul plănuieşte realizarea a încă două unităţi. Tehnologia folosită este CANDU, de
provenienţă canadiană. Principalul avantaj al acesteia este faptul că foloseşte uraniu natural, nu
îmbogăţit. Concomitent, la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) de la Drobeta
Turnu Severin se produce apa grea necesară reactoarelor de la Cernavodă.
O vorbă românească spune „să nu-ţi pui toate ouăle în acelaşi coş“. Zicala este atât de actuală
încât se poate aplica în aproape orice domeniu, de la investiţii pe bursă până la domeniul
energetic. Problema este simplă: nu trebuie să fii dependent de o singură sursă, ăn orice
domeniu ai activa. Faptul că România dispune de un ciclu industrial complet în industria
nucleară este un avantaj strategic incomensurabil, în condiţiile în care Rusia a redus haotic
furnizarea de gaze, din septembrie încoace, atât către România, cât şi către alte state europene,
precum Polonia, Ungaria, Slovacia sau Austria. În plus, înţelegerile încheiate de către alte state
în domeniul nuclear nu duc neapărat la independenţă faţă de Rusia. Ungaria, ţară dependentă
de gazul rusesc, a semnat un acord pentru realizarea a două reactoare nucleare la Paks
cu...Rosatom. Iar problema cu centralele realizate de către ruşi este că eşti dependent de către
o subsidiară a Rosatom, Tvel, pentru combustibilul nuclear, dar şi de alte subsidiare pentru
5
Suceava 2020
diverse lucrări sau piese. De altfel, acest lucru este demonstrat şi de recentul accident de la
centrala nucleară Zaporoje, din Ucraina, când defectarea unui reactor a făcut ca întreaga ţară să
devină dependentă de importurile de electricitate şi cărbune din Rusia. 3- Fără probleme cu
poluarea. România nu îşi poate respecta angajamentele europene de reducere a emisiilor de
carbon şi de alte gaze cu efect de seră fără energia nucleară. În plus, energia nucleară nu a
înregistrat în ţara noastră niciun eveniment serios sau accident. Ba chiar invers, reactoarele 1 şi
2 sunt printre cele mai fiabile din lume, având printre cei mai buni factori de capacitate din
lume. Acesta este un indicator care rataă faptul că un reactor a fost conectat la sistemul
energetic naţional şi a produs continuu electriictate.
Dezavantajele energiei nucleare 1- Energia nucleară este foarte scumpă. În acest moment, un
MWh de energie generată la Cernavodă are un cost în jur de 140-145 de lei, însă acesta nu ţine
cont de faptul că mare parte din investiţii au fost făcute de către stat înainte de 1989, iar între
timp s-au amortizat. De asemenea, Nuclearelectrica trebuie să investească 1-1,5 miliarde de
euro pentru prelungirea duratei de viaţă a reactorului 1 cu încă 25 de ani. Unitatea 1 a fost dată
în folosinţă în 1996, astfel că în 2025-2026 ar trebui oprită. Totuşi, prin investiţii masive,
durata de viaţă poate fi extinsă. De asemenea, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă
costă 6,5 miliarde de euro, o sumă imensă, de care România nu dispune. Mai mult, din cauză
că în România există o surpraproducţie de energie electrică, proiectul nici nu este fezabil,
astfel că statul trebuie să asigure sprijin. În acest moment, Guvernul ia în considerare fie
acordarea de garanţii de stat, fie semnarea unor contracte pe durată mare de timp în afara
OPCOM, bursa de energie, fie folosirea unor instrumente numite „contracte pentru diferenţă“.
Acest mecanism înseamna garantarea de către stat a unui anumit preţ de vânzare pentru
energie, ca să facă viabil proiectul. Compania ar vinde energia pe piaţă, iar statul ar acorda
diferenţa pe MWh până la preţul convenit, dacă preţul de piaţă este prea mic. Iar dacă preţul de
vânzare ar fi mai mare decât cel garantat, compania returnează statului suma în plus. Problema
este că pentru investiţia de la Cernavodă, preţul garantat ar fi foarte mare, ceea ce înseamnă că
statul va subvenţii consistente. 2- România nu are încă un depozit final de deşeuri. În acest
moment, toate reziduurile nucleare de la Cernavodă, atât cele simple, de genul mănuşi sau
costume de protecţie, cât şi combustibilul nuclear sunt depozitate pe platforma de la
Cernavodă. Totuşi, ţara noastră trebuie să realizeze un depozit final, construcţia acestuia fiind
foarte scumpă. În prezent, o parte din deşeurile radioactive sunt depozitate la Băiţa Bihor, care
este o veche mină de exploatare a uraniului. Acesta se va închide în perioada 2020 — 2025.
Un astfel de depozit urma să se construiască la Saligny, în judeţul Constanţa, investiţia urmând
a costa în jur de 450 de milioane de euro, dar acesta ar urma să funcţioneze timp de 60-70 de
ani. 3- Riscul unor dezastre naturale sau al unor atentate teroriste. Aşa cum s-a demonstrat şi
în cazul cutremurului care a zguduit centrala japoneză Fukushima din 2011, dar şi a
problemelor din Orientul Mijlociu, acest risc nu poate fi trecut cu vederea. Mai ales că Statul
Islamic a pus deja România pe o hartă a viitoarelor „cuceriri“ ale jihadiştilor.
La sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele decenii ale secolului al XX-lea, oamenii de
știință au descoperit raze gamma alfa, beta, au descoperit multe izotopi radioactivi ai
elementelor chimice, legea decăderii radioactive și au inițiat studiul izometriei nucleare. În anii
1930, un neutron și un pozitron au devenit cunoscuți, iar nucleul atomului de uraniu a fost mai
întâi împărțit prin absorbția neutronilor. Acesta a fost un impuls pentru începutul creării de
arme nucleare. El a fost primul care a inventat și, în 1939, fizicianul francez Frederic Joliot-
Curie a patentat proiectarea unei bombe nucleare.
6
Suceava 2020
Ca urmare a dezvoltării ulterioare, armele nucleare au devenit un fenomen militar-politic și
strategic istoric fără precedent capabil să asigure securitatea națională a statului posesor și să
minimizeze capacitățile tuturor celorlalte sisteme de arme.
Armele atomice (nucleare) sunt cel mai puternic instrument al politicii globale, care a intrat
ferm în arsenalul relațiilor dintre state. Pe de o parte, este un efect eficient de descurajare, iar
pe de altă parte este un argument important pentru prevenirea conflictului militar și întărirea
păcii între puterile care dețin aceste arme. Este un simbol al unei întregi epoci în istoria
omenirii și a relațiilor internaționale, care trebuie tratate foarte rezonabil.
Tendinta de crestere continua a standardului mediului sintetic este o trasatura specifica naturii
umane ce nu poate fi in nici un caz anulata, fiind in fond expresia ratiunii de a exista a omului.
Aceasta se poate realiza pe seama unui consum tot mai ridicat de energie. Energia electrica
care, prin multiplele ei forme de utilizare, se preteaza cel mai bine acestui obiectiv.
Dupa cum am vazut pana acum, exploatarea unei surse de energie oarecare este insotita
aproape intotdeauna de o serie intreaga de probleme de poluare, ce afecteaza mai mult sau mai
putin direct mediul natural, in care omul isi desfasoara activitatea si existenta.
Orice reactor aflat in functionare normala degaja mici cantitati de substante radioactive in
atmosfera. Elementele combustibile sunt intotdeauna imbracate in teci de o compozitie sau
alta, rolul lor fiind acela de a retine produsele de fisiune ce apar in elementele combustibile, in
timpul procesului de fisiune. De aceea, in ciuda unui nivel extrem de inalt al fluxului de
radiatii din elementele combustibile, in afara elementului combustibil, nu se observa produse
de fisiune. Exista totusi un produs de fisiune gazos – Kriptonul – care difuzeaza prin tecile
elementelor de combustibil si, de aici, poate ajunge, din aproape in aproape, de pilda prin
turnurile de racire, in atmosfera. In reactoare cu apa sau cu apa grea, prin iradierea in flux
neutronic apare tritiul, un izotrop radioactiv al hidrogenului, eliminat si el in atmosfera in
acelasi mod. Aceste elemente radioactive sunt singurele eliminate in exterior dar, oricum, in
cantitati suficient de mici pentru a nu fi periculoase. Ele au de altfel timpi de injumatatire sub
10 ani, ceea ce inseamna ca dispar repede din circuitul natural.
Desi reactorul este o sursa puternica de radiatii, desigur in special neutroni, in principiu
periculoase pentru om, el este bine izolat de mediul exterior prin amenajarea unei protectii
eficiente bazata pe utilizarea unor materiale absorbante, ca apa si ca betonul. Acestea
determina atenuarea aproape totala a fluxului de radiatii care ajunge in afara reactorului. De
aceea, s-a stabilit ca, in momentul de fata, persoanele care lucreaza in incinta reactorului
nuclear receptioneaza un flux de radiatii considerabil mai redus decat in cazul altor surse de
radiatii, ca de pilda radiatia cosmica, radiatia X, etc.
Aproape toate tipurile de radiatii, desigur in primul rand cele ale substantelor radioactive sunt
capabile de producerea ionizarii materiei vii pe care o strabat, generand astfel leziuni ale
tesuturilor. Efectele de radiatii pot fi grupate in doua categorii: efecte de expunere individuala,
numite efecte somatice, si efecte asupra descendentilor pricinuite de expunerea individuala a
parintilor, numite efecte genetice. Putem , de asemenea, incadra tipul de expunere in doua
categorii: expunere pe termen lung, sau cronica, caracterizata de o expunere la un flux relativ
constant, si expunere acuta, in care intregul flux de radiatii e receptionat intr-un timp foarte
scurt. Din fericire, nu toate leziunile sunt produse de radiatii cumulative, astfel ca o persoana
7
Suceava 2020
poate sa nu prezinte efecte somatice daca este supusa o perioada de timp foarte lunga unor
fluxuri mici de radiatii.
Nu exista efecte somatice detectabile imediat la o expunere acuta in care fluxul de radiatii nu e
prea intens. Totusi exista efecte intarziate, ca de pilda o susceptibilitate marita la leucemie,
cancer osos si cataracte. Expunerile acute insa, in care fluxul de radiatii este foarte intens, pot
duce la efecte somatice grave, ce pot produce chir moartea persoanei expuse. Au fost facute
studii asupra supravietuitorilor de la Hirosima si Nagasaki, ca si asupra descendentilor lor dar
nu au trecut destule generatii pentru a avea o imagine clara in legatura cu efectele
rgeneticerespective. Aceste studii sunt ingreunate in special de faptul ca unele malformatii la
nastere se datoreaza altor cauze, printre care figureaza si radiatia cosmica.
PRELUCRAREA COMBUSTIBILULUI ARS
Un reactor producator de energie este desigur alimentat cu combustibil proaspat, care
inlocuieste pe cel ars. Un combustibil ars contine mai putin material fisionabil decat un
combustibil proaspat, precum si produse de fisiune care sunt puternic radioactive, unele dintre
ele avand timpi de injumatatire foarte mari, adica fiind foarte persistente.
Cantitatea de material fisionabil nu este nula in combustibilul ars, ceea ce determina o
strategie la reactoarele nucleare. Astfel, daca reactorul functioneaza cu uraniu imbogatit,
atunci combustibilul ars va contine , un izotop fisionabil atat cu neutroni termici, cat si cu
neutroni rapizi.
In cazul reactoarelor cu uraniu natural, combustibilul ars va avea mai putin decat cel din
uraniul natural. Se pune problema extragerii , care se formeaza de asemenea, si in cantitati
apreciabile.
Recuperarea celor doi izotopi este o sarcina dificila. Ea se realizeaza in uzine speciale de
retratare a combustibilului, de regula la o oarecare distanta de centrala nuclearo-electrica. De
aceea, preocuparile cele mai serioase nu sunt legate de emisia radioactiva a reactorului
propriu-zis, care este practic rezolvata convenabil, ci de diminuarea acceptabila a radiatiei
combustibilului ars, ca si de prevenirea unui eventual accident de rupere a lui in timpul
transportului spre uzina de prelucrare chimica. De aceea, s-au imaginat containere speciale cu
pereti dubli, in care este transportat cate un singur element de combustibil ars. Aceasta se
petrece nu imediat dupa extragerea lui din reactor, ci dupa un timp oarecare numit timp de
“calmare”, in care radioactivitatea lui descreste intr-o suficienta masura pentru a permite
transportul.
In uzina de prelucrare chimica, elementul combustibil este tratat, in sensul destecuirii lui
(dizolvarea chimica a tecii), dupa care se procedeaza la izolarea izotopilor fisili si fertili
paralel cu separarea tuturor produselor de fisiune. Combinarea in limitele prescrise a izotopilor
fisili ti fertili este urmatoarea operatie, la capatul careia se obtine noul combustibil nuclear.
Toate aceste operatii se desfasoara intr-un flux de radiatii foarte intens, mai ales din momentul
in care teaca a fost distrusa. De aceea, pentru a facilita mentinerea personalului tehnic la o
distanta convenabila in spatele unei protectii adecvate, intregul proces tehnologic a fost
automatizat.
Dintre fragmentele de fisiune, unele pot fi folosite in medicina si industrie, pentru diverse
scopuri, in care caz sunt preluate din produsele radioactive rezultate, tratate corespunzator si
8
Suceava 2020
tratate in containere speciale sub forma de surse radioactive de diverse tipuri . Restul
produselor il constituie deseurile radioactive, care sunt aduse la o forma convenabila
depozitarii.
Multe din produsele de fisiune sunt gazoase si, de aceea, apar in mod inevitabil pierderi la
acumularea lor in diversele stadii ale procesului tehnologic. Raspandirea lor in atmosfera este
probabila, si, in consecinta, exercitarea unui control foarte riguros asupra nivelului de radiatie
in cosurile de aerisire este in atentia directa a conducerii uzinei. In acest mod, nivelul de
radiatie in mediul exterior s-a putut limita la o valoare absolut satisfacatoare.
SUA și România vor continua să consolideze relația noastră bilaterală în diferite cadre
multilaterale, a spus DOE. Printre acestea se numără Parteneriatul pentru Cooperare
Transatlantică în domeniul Energiei (P-TEC) creat sub administrația Trump. În cadrul P-TEC,
SUA și România co-prezidă un grup de lucru privind cooperarea nucleară civilă. „Acest grup
de lucru va rămâne o piatră de temelie pentru extinderea acestui parteneriat strategic și
comercial”, a spus acesta.
"Energia nucleară este crucială pentru asigurarea faptului că România are o furnizare de
energie electrică fiabilă, accesibilă și fără emisii, iar industria nucleară americană așteaptă cu
nerăbdare să își ofere expertiza pentru a avansa această importantă sursă de energie", a spus
Brouillette. „Acest acord între SUA și România sporește cooperarea noastră energetică
reciprocă și va consolida securitatea energetică a ambelor națiuni.”
"Astăzi, România face un pas uriaș în dezvoltarea parteneriatului său strategic cu Statele Unite
ale Americii, în ceea ce privește componenta energetică, și anume cooperarea în domeniul
nuclear civil", a spus Popescu. "În același timp, dorim parteneri canadieni și francezi pe lângă
partenerii noștri americani. Dovedim astăzi că se pot realiza parteneriate serioase și previzibile
dacă există voință politică și muncă susținută".
Cernavodă este singura centrală nucleară din România și constă din două reactoare cu apă grea
sub presiune de 650 MWe. Cea mai mare parte a lucrărilor la unitățile 3 și 4 - cum ar fi
unitățile 1 și 2, reactoare CANDU-6 - au fost realizate în anii 1980 înainte de căderea
guvernului lui Nicolae Ceaușescu în 1989. În iulie, România a lansat o licitație pentru o nouă
fezabilitate
Harta care arată locația centralelor nucleare din România.
La sfârșitul anilor 1970, a fost planificată o centrală nucleară de cinci unități la Cernavodă, pe
Dunăre. După ce a luat în considerare atât tehnologia rusă VVER-440, cât și tehnologia
canadiană CANDU, aceasta din urmă a fost aleasă. Cernavoda s-a bazat pe transferul de
tehnologie din Canada (Atomic Energy Canada Limited, AECL), Italia și SUA.
Construcția primei unități a început în iulie 1982, unitatea 2 în iulie 1983 și unitățile 3-5 în
următorii patru ani. În 1991 lucrările la ultimele patru au fost suspendate pentru a se concentra
asupra unității 1, responsabilitatea căreia a fost înmânată unui consorțiu AECL-Ansaldo
(canadian-italian). Unitatea 1 a fost conectată la rețea la mijlocul anului 1996 și a intrat în
exploatare comercială în decembrie 1996
Corporația de stat a energiei nucleare Societatea Națională Nuclearelectrică (SNN), înființată
în 1998, operează Cernavoda. Factorul său de capacitate a înregistrat în medie peste 86% până
9
Suceava 2020
acum, iar costurile de operare și întreținere sunt de 1,25 cenți / kWh (USD). Unitatea asigură,
de asemenea, încălzire urbană către orașul Cernavodă, iar 176 TJ au fost furnizate în 2006.
În 2000, guvernul a decis că finalizarea Cernavoda 2 era o prioritate înaltă și a furnizat
aproximativ 60 de milioane de euro către aceasta. A fost văzut ca mijlocul cel mai puțin
costisitor de a furniza capacitate de generare suplimentară pentru țară, iar construcția a fost
reluată în 2001. Au fost strânse finanțări suplimentare în 2002-2003, cu un pachet de 382,5
milioane EUR anunțat de guvern, inclusiv 218 milioane EUR din Canada . În 2004, un credit
Euratom de 223,5 milioane EUR a fost aprobat de Comisia Europeană pentru finalizarea
unității 2, inclusiv modernizările.
Activitaţile desfasurate in domeniul nuclear sunt unele dintre cele mai reglementate,
autorizate şi controlate activiţăti. Motivele sunt date de impactul negativ deosebit de
sever al acestor activităţi asupra populaţiei și a personalului expus profesional, asupra
mediului şi a propietaţii, in cazul nerespectarii prevederilor legale, precumsi a limitelor si
condţiilor tehnice din autorizaţiile emise de autorităţile naţionale implicate. Atacurile teroriste
de la New-York, din 11 septembrie 2001, au scos in evidenţă o serie de vulnerabilităţi care pot
afecata major instalatţile si obiectivele nucleare, consecinţele fiind dezastruoase, asa cum
rezulta din accidentele nucleare de la Cernobil (1986) si Fukushima (2011). In acest context,
este evident căse impun masuri drastice de prevenire și combatere a criminalităţii din
domeniul nuclear.Totodata, trebuie subliniat fatul căexista o legatură intre domeniul nuclear
si siguranţa naţională.In lucrare se prezintă elemente privind impactul securităţii si
siguranţei nucleare asupra securităţii naţionale. Se iau in considerare aspectle sunliniate in
Strategia Naţională de Aparare a Ţării, pentru perioada 2015-2019, elaborata de Administraţia
Prezidenţială şi aprobată in Parlament 2015.
În anii următori se observă o intensificare a cooperării internaţionale în domeniul utilizării
paşnice a energiei nucleare, se constată un progres al acordurilor de tot felul (ce se constitue în
veritabile izvoare de drept «formalizate»: tratate, decizii şi recomandări ale acestor organizaţii
ori simple practici comune) – şi mai ales realizarea pentru prima dată de mecanisme
specializate de control internaţional sever. Impactul acestei cooperări asupra mediului social,
având ca efect conştientizarea riscurilor asumate, în paralel cu evoluţia reală a dreptului,
impun o reconsiderare a acesteia din unghiul interdependenţei sociale.
În contextul interdependenţei sociale actuale, care a devenit un element principal al noii
conştiinţe mondiale5, se înţelege de la sine că trebuie favorizată în continuare cooperarea
internaţională ca gaj indispensabil pentru o dezvoltare normală a acestui sector considerat ca
foarte promiţător de către factorii de decizie politici şi ştiinţifici, dar perceput cu multă
neîncredere şi chiar ostilitate de către public, mai ales în zonele de frontieră, dat fiind riscul
major în caz de accident nuclear. Astfel, de aici derivă interesul major pentru o cooperare la
nivel internaţional – bilateral sua multilateral, la scară regionalăşi subregională, pentru
dezvoltarea solidarităţii şi respectul drepturilor şi intereselor altora. Sunt astfel create instituţii
noi, atât la scară naţională, cât şi în sânul sistemului internaţional, sunt puse pe picioare
mecanisme severe de control fără precedent în domeniu, se afirmă caracterul novator al
dreptului. Mai mult, datorită faptului că aceste instituţii şi mecanisme contribuie la o mai bună
înţelegere a fenomenelor legate de activităţile nucleare şi a efectelor lor asupra populaţiilor din
zonele respective de activitate, ele se văd învestite, în grade sau măsuri variabile, cu
competenţe şi misiuni ce presupun favorizarea cooperării bilaterale şi multilaterale înainte
10
Suceava 2020
chiar de alegerea locaţiei ori de începerea activităţii, prin informarea reciprocă, prin
consultarea statelor vecine şi a populaţiilor care locuiesc în proximitatea frontierei respective,
unde vor fi amplasate instalaţiile nucleare.
Noile instituţii trebuie să favorizeze, de asemenea, ţinerea sub control a tehnologiei respective
de către ordinea juridică internaţională prin intermediul stabilirii unui cadru nou – naţional şi
internaţional – pentru întărirea solidarităţii şi cooperării, într-un efort susţinut de a aduna
laolaltăîntr-un «asortiment plurial» necesităţile tehnologice, nevoile economice, exigenţele
juridice, precum şi pe cele ale populaţiilor cu pricina. Cooperarea în domeniul nuclear, ce se
referă desigur şi la informarea şi consultarea celor interesaţi asupra creării şi punerii în
funcţiune a instalaţiilor nucleare din apropierea frontierelor, se poate înscrie în cadrul unui
acord interguvernamental, bilateral sau multilateral de cooperare, sau doar într-un cadru
informal (schimb de scrisori, notificări, memorandumuri), care presupune un anumit număr de
contacte interguvernamentale mai mult sau mai puţin oficiale, sau între un guvern şi un
organism public dintr-o altăţară, alte aranjamente ulterioare între instituţiile abilitate şi alte
entităţi. În consecinţă, utilizarea paşnică a energiei nucleare poate şi trebuie să fie rataşată în
continuare la un sistem de strânsă cooperare internaţională, consecinţa directă a creşterii
interdependenţei fiind proliferarea acordurilor bi- şi multilaterale, ce duce astfel la o mutaţie şi
în domeniul dreptului (ştiinţăprin excelenţă socială), evoluţie la început contestată de către
unii, dar tot mai mult reconsideratăîn actualitate. Controlul activităţilor nucleare se realizează
de autoritatea competentă în domeniul activităţilor nucleare.
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii:
a) organizează monitorizarea radioactivităţii mediului pe întregul teritoriu al ţării;
b) supraveghează, controlează şi dispune luarea măsurilor ce se impun în domeniul
activităţilor nucleare, pentru respectarea prevederilor legale privind protecţia mediului;
c) colaborează cu organele competente în apărarea împotriva dezastrelor, protecţia sănătăţii
populaţiei şi a mediului.
Persoanele fizice şi juridice autorizate, care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear, au
următoarele obligaţii:
a) să evalueze, direct sau prin structuri abilitate, riscul potenţial, să solicite şi să obţină
autorizaţia de mediu;
b) să aplice procedurile şi să prevadă echipamentele pentru activităţile noi, care să permită
realizarea nivelului raţional cel mai scăzut al dozelor de radioactivitate şi al riscurilor asupra
populaţiei şi mediului, şi să solicite şi să obţină acordul de mediu sau autorizaţia de mediu,
după caz;
c) să aplice, prin sisteme proprii, programe de supraveghere a contaminării radioactive a
mediului, care să asigure respectarea condiţiilor de eliminare a substanţelor radioactive
prevăzute în autorizaţie şi menţinerea dozelor de radioactivitate în limitele admise;
d) să menţină în stare de funcţionare capacitatea de monitorizare a
mediului local, pentru a depista orice contaminare radioactivă
semnificativă care ar rezulta dintr-o eliminare accidentală de substanţe radioactive;
11
Suceava 2020
e) să raporteze prompt autorităţii competente orice creştere semnificativă a contaminării
mediului şi dacă aceasta se datorează sau nu activităţii desfăşurate;
f) să verifice continuu corectitudinea presupunerilor făcute prin evaluările probabilistice
privind consecinţele radiologice ale eliberărilor radioactive;
g) să asigure depozitarea deşeurilor radioactive, în condiţii de siguranţă a populatiei si a
mediului.
Energetica nucleara romanesca este in plina dezvoltare si are ca obiective punerea in functiune
a U2 in 2007 si a U3 in 2012-2013. in septembrie 2005, CNCAN a elaborat strategia nationala
in domeniul securitatii nucleare, strategie care prezinta obiectivele clare, modalitatile de
atingere a acestor obiective, necesarul de resurse si anticipeaza masurile pentru atingerea si
mentinerea unui nivel ridicat de securitate nucleara la nivelul anilor 2013-2015.
pe de o parte, calitatea si consistenta strategiilor guvernamentale din sectorul nuclear, planurile
de implementare ritmica a acestora, precum si existenta unui cadru legislativ adecvat si a unui
organism puternic si independent pentru reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor
nucleare.
Concluzie
În ultimii ani, expunerea la calamități și dezastre a crescut în mod semnificativ ca urmare a
schimbărilor climatice, urbanizării rapide și necontrolate corespunzător, presiunii demografice,
construcțiilor și exploatărilor mai intensive a solului în zonele predispuse la pericol, pierderii
biodiversității și degradării ecosistemelor.
Dezastrele și calamitățile au un impact major atât asupra economiei, cât și asupra securității și
bunăstării populației.
Calamitățile pot fi rezultatul unui dezastru natural (cutremure, inundații, fenomene
meteorologice extreme, alunecări și prăbușiri de teren, epidemii și epizotii), dar pot fi și
rezultate ale incidentelor provocate de oameni, precum o scurgere de petrol sau un dezastru
nuclear. Energetica nucleara romanesca este in plina dezvoltare si are ca obiective punerea in
functiune aceste proiecte.
CNCAN a elaborat strategia nationala in domeniul securitatii nucleare, strategie care prezinta
obiectivele clare, modalitatile de atingere a acestor obiective, necesarul de resurse si
anticipeaza masurile pentru atingerea si mentinerea unui nivel ridicat de securitate nucleara la
nivelul anilor 2013-2015.
pe de o parte, calitatea si consistenta strategiilor guvernamentale din sectorul nuclear, planurile
de implementare ritmica a acestora, precum si existenta unui cadru legislativ adecvat si a unui
12
Suceava 2020
organism puternic si independent pentru reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor
nucleare.
Bibiliografie
1. https://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/regimul-juridic-al-desfasurarii-
activitatilor-nucleare-107996.html
2. https://www.proiecte.ro/?
utm_source=tocilar.ro&utm_medium=meniu&utm_campaign=link#
3. https://www.tocilar.ro/drept/regimul-juridic-al-armelor-nucleare-42551
4. https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/avantajele-dezavantajele-energiei-
nucleare-beneficii-aduce-romania-asteptam-viitor-
1_54ba4f7f448e03c0fdaf2ce3/index.html
5. https://ro.performancegunworks.com/1509-nuclear-bomb-atomic-weapons-on-guard-
of-the-world.html
6. Gheorghe Semenescu, Sevastian Rapeanu, Tatiana Magda : “Fizica atomica si
nucleara” , Editura Tehnica, Bucuresti.
7. Margarit Pavelescu, Ionel Purica : “Reactoare nucleare si natura” , Editura Stiintifica
si Enciclopedica , Bucuresti, 1978.
8. Consiliul National de Protectie Radiologica din Marea Britanie, “Traim cu radiatii”,
traducerea din limba engleza : dr. Andrei Ionescu , Editura Tehnica , Bucuresti, 1989.
9. https://www.world-nuclear-news.org/Articles/Romania-and-USA-agree-to-cooperate-
in-nuclear-proj
13
Suceava 2020
10. https://www.world-nuclear.org/information-library/country-profiles/countries-o-
s/romania.aspx
11. https://search.proquest.com/openview/dba160510d46ee434f7f906a8beaa912/1?pq-
origsite=gscholar&cbl=2035027https://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/view/161/157
12. https://www.juridice.ro/666717/impactul-accidentelor-nucleare-asupra-mediului.html
14
Suceava 2020

Regimul Activităților Nucleare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Regimul Activităților Nucleare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea ”Stefan cel Mare ” Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentară

Activitatea regimului nuclear din România

Student: Iliuță Paula ,PCM

Principiile politicii Romaniei in domeniul nuclear.

S-ar putea să vă placă și