Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea Valahia din Târgovişte

Facultatea de Ştiinţe şi Arte


Departamentul de Ştiinţe
MFC
Anul I

Referat
Metode de prelevare şi prelucrare a
probelor din deşeuri radioactive
CURS: Metode de prelevare şi prelucrare a probelor
Lect.dr. Ana Maria Hossu

Student
Enescu Cătălin

1
Cuprins:

1) Aspecte generale privind radioactivitatea şi deşeurile radioactive:


monitorizare, prelevare şi prelucrare.
2) Radioprotecţie şi principii de management al deşeurilor radioactive .
3) Dezafectare deşeuri radioactive .
4) Deşeuri radioactive: determinări cantitative şi calitative, transport,
colectare, tratare, depozitare, eliminare, valorificare.
5) Bibliografie.

2
Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite prin
dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi/sau electromagnetice. Aceasta este
un fenomen natural ce se manifestă în mediu.
Deşeurile Radioactive includ substanţe lichide, gazoase şi solide,
contaminate cu radionuclizi, ale căror radiaţie ionizatoare produce efecte
genotoxice. Radiaţia ionizatoare, ce prezintă interes în domeniul medicinii, include
razele X şi γ, precum şi particulele α- şi β-.

O diferenţă importantă între aceste tipuri de radiaţii este faptul, că razele X


sunt emise de tuburile de radiografie doar cînd instalaţia este pusă în funcţiune, pe
cînd razele γ, particulele α- şi β- emit radiaţia încontinuu.

Tipul materialului radioactiv, utilizat de IM, generează deşeuri cu un grad


mic de radiaţie şi ţine în special de activităţile terapeutice şi de investigare, în care
sunt pe larg utilizate aşa elemente ca: Cobaltul 60Co, Tehneţiul 99mTc, Iodul 131I şi
Iridiumul 192Ir.
3
Reţeaua Naţională de Supraveghere a
Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din
Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării
Mediului pe teritoriul României, din cadrul
Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

4
Monitorizarea emisiilor radioactive este reglementată de norme privind de la
instalaţiile nucleare şi radiologice, la nivel naţional:

Prelevarea probelor pentru determinarea particulelor radioactive se


va face în mod continuu, pe filtre caracterizate de un factor de retenţie adecvat
fixării diferitelor particule radioactive prezente în efluenţii gazoşi.

Prelevarea probelor pentru determinarea tritiului total (vapori de apă


tritiată şi tritiu gazos) se va face în mod continuu, cu ajutorul unui sistem de
colectare prevăzut cu un mediu de absorbţie selectiv, caracterizat de un
randament de reţinere cât mai mare şi care să asigure o puritate a probelor
corespunzătoare analizelor cu scintilator lichid.

Prelevarea probelor pentru determinarea carbonului-14 total (dioxid


de carbon, monoxid de carbon şi carbon legat organic) se va face în mod
continuu, cu ajutorul unui sistem de colectare prevăzut cu un mediu de absorbţie
selectiv, caracterizat de un randament de reţinere cât mai mare şi care să
asigure o puritate a probelor corespunzătoare analizelor cu scintilator lichid.

5
Deseurile radioactive mai au o serie de caracteristici care le deosebesc
de celelalte tipuri de deseuri, cum ar fi:

•Volum mic in raport cu celelalte tipuri de deseuri;


•Spre deosebire de substantele chimice toxice, materialele radioactive se
dezintegreaza, pierzindu-si dupa un timp caracterul radioactiv;
•Imediat ce sunt generate, deseurile radioactive sunt colectate, caracterizate si
inregistrate in baze de date, tot traseul lor ulterior fiind riguros monitorizat;
•Manipularea materialelor radioactive, proiectarea si administrarea depozitelor de
deseuri radioactive se fac cu respectarea unor reglementari foarte stricte;
•Deoarece o mare parte a cercetarii si dezvoltarii a fost indreptata spre masuri de
siguranta in tratamentul deseurilor, proiectarea containerelor, transport si depozitare
definitiva, in acest moment exista solutii tehnice care asigura depozitarea lor in
siguranta.

6
Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN): autoritatea
naţională competentă în domeniul nuclear care exercită atribuţiile de reglementare,
autorizare şi control potrivit Legii 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor
nucleare, republicată.

În domeniul radioprotecţiei şi deşeurilor radioactive, CNCAN îşi exercită atribuţiile


pentru:
•radioprotecţie centrale nuclearo-electrice;
•radioprotecţie instalaţii nucleare de cercetare, inclusiv reactori nucleari;
•radioprotecţie instalaţii de detritiere;
•instalaţii pentru gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear ars;
•dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice;
•transportul materialelor radioactive;
•surse naturale de radiaţii care conduc la creşterea semnificativă a expunerii lucrătorilor
şi populaţiei.

7
Principalii producători de deşeuri radioactive sunt:
•Centrala nucleară CNE Cernavodă;
•Reactorii nucleari de cercetare de la IFIN-HH şi SCN-Piteşti;
•Fabrica de combustibil nuclear – FCN-Piteşti;
•Instalaţiile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu – Compania
Naţională a Uraniului;
•Spitalele care folosesc aplicaţii ale radioizotopilor în domeniul medical
(radiologie, oncologie);
•Industria clasică, urmare a aplicaţiilor industriale (folosirea de surse radioactive
în aparate de verificare a sudurilor, a etanşietăţii instalaţiilor, a grosimii de
perete ,etc).
Fluxul general al deşeurilor radioactive

8
Principiile managementului deseurilor radioactive

9
Politica naţională de gestionare a
deşeurilor radioactive este aliniată în totalitate la
cerinţele internaţionale, stabilite prin "Convenţia
comună asupra gestionării în siguranţă a
combustibilului uzat şi asupra gospodăririi în
siguranţă a deşeurilor radioactive", ratificată prin
Legea nr. 105/1999, precum şi la politica de
gestionare a deşeurilor radioactive promovată la
nivelul Uniunii Europene.

în România există mai multe instalaţii care desfăşoară activităţi legate de


gospodărirea deşeurilor radioactive de joasă şi medie activitate, rezultate din
industrie, medicină, cercetare şi din operarea reactorilor de cercetare şi anume:
• Staţia de tratare deşeuri radioactive (STDR) aparţinând IFIN-HH, Măgurele;
• Staţia de tratare deşeuri radioactive (STDR) aparţinând SCN Piteşti;
• Laboratorul de Examinare Post Iradiere (LEPI), aparţinând SCN Piteşti.
• Deşeurile rezultate din operarea CNE Cernavodă sunt gestionate prin:
Instalaţia de tratare a deşeurilor radioactive lichide şi Depozitul intermediar de
deşeuri radioactive solide de la CNE Cernavodă – Unitatea 1, aparţinând SNN SA.
10
Al 3-lea raport
naţional al României la
România a ratificat Convenţia comună asupra gospodăririi
Convenţia Comună asupra
în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi asupra gospodăririi în gospodăririi în siguranţă a
siguranţă a deşeurilor radioactive, adoptată la Viena la 5 septembrie combustibilului nuclear
1997 prin Legea nr. 105/1999. Obiectivele Convenţiei sunt: uzat şi asupra gospodăririi
în siguranţă a deşeurilor
•să atingă şi să menţină un înalt nivel de siguranţă în întreaga
radioactive
lumea, în materie de gospodărire a combustibilului uzat şi a
deşeurilor radioactive, prin întărirea măsurilor naţionale şi a
cooperării internaţionale, inclusiv, după caz, a măsurilor de
cooperare tehnică în materie de siguranţă;
•să asigure, în orice stadiu al gospodăririi combustibilului uzat şi a
deşeurilor radioactive, măsuri de apărare efective împotriva
riscurilor potenţiale, astfel încât persoanele, societatea şi mediul să
fie protejate acum şi în viitor împotriva efectelor nocive ale
radiaţiilor ionizante, într-o manieră în care să fie satisfăcute nevoile
şi aspiraţiile generaţiei actuale, fără a compromite capacitatea
generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi şi aspiraţii;
•să prevină accidentele care au consecinţe radiologice şi să
micşoreze consecinţele acestora în cazul în care astfel de accidente
s-ar produce într-un stadiu oarecare al gospodăririi combustibilului
uzat sau a deşeurilor radioactive.
11
Tipurile de încercări realizate de un laborator de radiochimie şi
radiometrie a deşeurilor radioactive:
- determinarea cantitativă a radionuclizilor emițători de radiaţii gamma din deşeuri
radioactive lichide;
- determinarea Sr-90 din deşeuri radioactive;
- determinarea I-129 din deşeuri radioactive;
- determinarea Tc-99 din deşeuri radioactive;
- determinarea Ni-59 din deşeuri radioactive;
- determinarea anionilor din deşeuri radioactive;
- determinarea timpului de priză a apei pentru consistenţa standard a densităţii, a
rezistenţelor mecanice a betoanelor pentru condiţionarea deşeurilor radioactive;
- monitorizarea tritiului din aer;
- determinarea calitativă şi semnificativă a elementelor din deşeuri radioactive prin
fluorescenţa cu raze X;
- combustia probelor de deşeu radioactiv marcate cu H-3 şi/sau C-14 în vederea
determinării cantitative a acestor radionuclizi prin spectrometrie beta cu scinitlatori lichizi;
- măsurarea directă a câmpurilor de radiaţii nucleare din LRRDR;
- analiza calitativă şi cantitativă a elementelor de interes din probe prelevate din
deşeurile radioactive;
- analiza cantitativă a radionuclizilor de C-14 şi H-3 cu lichide de scintilaţie;
- mineralizarea probelor de deşeuri radioactive în vederea determinării conţinutului
de radionuclizi. 12
Deşeurile slab şi mediu radioactive rezultate din unităţile nucleare de pe
platforma ICN-FCN, sunt colectate selectiv de fiecare dintre acestea în containere
speciale, saci de polietilenă, butoaie din plastic sau butoaie metalice, şi sunt
transportate la Staţia de Tratare a Deşeurilor Radioactive pentru tratare după cum
urmează:
- filtrele FIAS de la coşul reactorului TRIGA şi al Laboratorului de Examinare Post-
Iradiere LEPI, se îmbetonează pentru depozitare finală;
- deşeuri radioactive lichide contaminate cu uraniu natural de la Fabrica de
Combustibil Nuclear Piteşti a S.N. Nuclearelectrica S.A se tratează pentru
recuperarea uraniului sub formă de fosfat de uranil;
- deşeuri radioactive de joasa activitate neinicinerabile (sticla, metale, elemente de
construcţii), se condiţionează şi se transportă la Depozitul Naţional de la Baita
Bihor;
- deşeuri compactibile (ţesături, hârtie, mase plastice) contaminate cu radionuclizi
beta-gama, sunt presate şi apoi condiţionate prin îmbetonare;
- deşeuri solide incinerabile contaminate cu uraniu natural de la Fabrica de
Combustibil Nuclear Piteşti a S.N Nuclearelectrica S.A sunt incinerate, iar cenuşa
rezultată din incinerare se returnează Fabricii de Combustibil Nuclear Piteşti, pentru
recuperarea urniului;
- deşeuri radioactive lichide contaminate cu emitatori beta gama se evaporă,
concentratul rezultat de la evaporarea acestor ape tehnologice se condiţionează
prin îmbetonare în butoaie metalice de 200 litri. 13
Deşeurile radioactive de înaltă radioactivitate rezultate din
exploatarea reactorului TRIGA şi LEPI sunt depozitate în puţurile de stocaj
din celulele de examinare de la Laboratorul de Examinare Post Iradiere.

Ambalaje folosite şi rezultate în/din activitate:


În urma desfăşurării activităţilor rezultă:
- ambalaje din plastic şi/sau sticlă (folosite la ambalarea substanţelor chimice);
- ambalaje recuperabile din hârtie şi carton;

Ambalaje folosite pentru deşeuri radioactive:


Pentru ambalarea deşeurilor radioactive se folosesc:
- butoaie metalice de 200l, folosite pentru colectare, stocare, tratare şi transport la
DNDR a deşeurilor radioactive solide gestionate la STDR;
- containere metalice din oţel inox de 200l folosite pentru stocarea intermediară şi
transportul deşeurilor radioactive lichide gestionate la STDR.

Modul de gospodărire a ambalajelor


- ambalajele recuperabile se colectează în spaţiul special amenajat şi se predau la
unităţile specializate în vederea valorificării;
-ambalajele de plastic sau sticlă provenite de la substanţele chimice se elimină pe
bază de contract firmelor specializate; 14
Bibliografie:

1. Gh. Marcu, Theodora Marcu – “Elemente Radioactive – poluarea mediului si riscurile


iradierii”;
2. Catilina Romulus – “Protectia contra radiatiilor nucleare”;
3. Consiliul National de Protectie Radiologica din Marea Britanie – “Traim cu radiatii”;
4. Raport anual privind starea mediului în românia pe anul 2007.

15
Vă mulţumesc pentru
atenţie!

16

S-ar putea să vă placă și