Cuvantul referendum sau plebiscit este originar din limba latina si este folosit

pentru a desemna procesul de consultare directa a cetatenilor unei tari in

legatura cu un text de lege de o importanta cu totul deosebita sau asupra
unei situatii de importanta nationala. Referendumul sau plebiscitul este o
forma de democratie directa, in contrast cu democratia reprezentativa.

Art.2(1) al Constitutiei Romaniei prevede: "Suveranitatea nationala apartine

poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite
prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum."

Referendumul national constituie forma si mijlocul de consultare directa si de

exprimare a vointei suverane a poporului roman cu privire la:

a) revizuirea Constitutiei;

b) demiterea Presedintelui Romaniei;

c) probleme de interes national.

Terminologic cuvantul isi are originile in dreptul roman, unde gerunziul

verbului referare desemna o procedura prin care intreg corpul electoral era
consultat in mod direct cu privire la o tema precisa, conferind astfel
legitimitate deciziei adoptate. In antichitate ca si astazi referendumul era
apreciat drept instrument prin excelenta al democratiei directe, in care
alegatorii isi stabileau opinia si adoptau o decizie (de regula cu caracter
normativ) in mod direct, fara nici un intermediar.

In conditiile prezentei legi se poate organiza si desfasura si referendum local

asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitatile administrativ-
teritoriale.

In cadrul referendumului populatia poate fi consultata cu privire la una sau la

mai multe probleme, precum si cu privire la o problema de interes national si
o problema de interes local, pe buletine de vot separate.

Problemele care, potrivit art.152 din Constitutie, nu pot fi supuse revizuirii nu

pot face obiectul referendumului.

Drepul de participare la referendum

Au dreptul de a participa la referendum toti cetatenii romani care au implinit

varsta de 18 ani pana in ziua referendumului inclusiv, cu exceptia debililor
sau a alienatilor mintal pusi sub interdictie, precum si a persoanelor
condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor
electorale.

Valabilitatea referendumului

Referendumul este valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus
unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale.

Ca procedura legislativa general acceptata, in cazul referendumului,

consultarea cetatenilor se face prin chemare la vot direct, pe buletinele de
vot existand doar doua optiuni, Da sau Nu. Rezultatul referendumului este
exprimat prin numararea tuturor voturilor valabile exprimate si publicarea
rezultatului final, in forma votului direct exprimat individual, sub forma unui
Da sau Nu.

Majoritatea referendumurilor, cu exceptii notabile care au nevoie de o lege

speciala care sa mentioneze exceptia, necesita doar o majoritate simpla
(jumatate din totalul voturilor valabile exprimate plus unul) pentru a
determina rezultatul final, care poate fi un Da in favoarea situatiei, planului,
proiectului sau legii sau un Nu.

Tipuri de referendum

Dupa criteriul efectelor juridice produse, referendumurile pot fi:

o decizionale (produc efecte juridice obligatorii)

o consultative (nu produc efecte juridice obligatorii).

Dupa criteriul de decizie adoptata in urma referendumului cu precadere in

cazul referendumului legislativ, se disting:

o referendum normativ (care tinde la adoptarea unui act normativ)

o referendum abrogativ (Constitutia Italiei a prevazut posibilitatea abrogarii

unor acte normative prin decizie populara).

Dupa criteriul competentei discretionare lasate initiatorului referendumului se

poate face o distinctie intre:

o referendumul obligatoriu (este impus de Constitutie, el se organizeaza ex

officio, de indata ce conditiile descrise de norma constitutionala sunt
indeplinite. De regula el are caracter decizional (Franta, Romania); de
asemenea, de regula el are ca obiect legile constitutionale si actele de drept
international (cu exceptia notabila a Portugaliei).

o referendumul facultativ (este prevazut de Constitutie ca posibil, dar

depinzand de manifestarea expresa a vointei unuia (Presedintele Republicii in
Franta sau Romania) sau mai multor (Guvern, Parlament si/sau sef de stat in
Spania sau Grecia) subiecte de drept. De regula el are caracter decizional).