1.

Obiectul de reglementare al dreptului constitutional este reprezentat de relațiile sociale

care apar în procesul instaurării, menținerii și exercitării la nivel statal a puterii politice a
poporului.
2. Izvoarele formale ale dreptului constituțional sunt actele normative: Constituția, Legea
(ca act juridic al Parlamentului), Regulamentele parlamentare, Ordonanțele Guvernului și
Tratatele internaționale.
3. Regulamentele Parlamentului României sunt Regulamentul Camerei Deputaților,
Regulamentul Senatului și Regulamentul sedințelor comune ale celor două camere.
4. Conform Constituției, legile care pot fi adoptate de Parlamentul României pot fi organice,
ordinare și constituționale.
5. Legile ordinare reglementează toate celelalte domenii care nu sunt acoperite de legea
organică. O lege ordinară nu poate amenda sau modifica o normă superioară, cum ar fi o
lege organică sau Constituția.
6. Ambele sunt emise de guvern și ambele sunt publicate în Monitorul Oficial.
7. Constituția sau legea fundamentală a unui stat nu este unicul izvor formal al dreptului
constituțional deoarece mai există și alte izvoare formale care pot fi luate în calcul în
baza respectării anumitor criterii. Izvor formal mai poate fi și jurisprudența dacă privește
deciziile Curții Constituționale cu condiția ca acestea să fie relevante în materia dreptului
constituțional.
8. Pentru a deveni izvor formal în drept constituțional, tratatul internațional trebuie:
 să fie de aplicație directă, nemijlocită
 să fie ratificat conform prevederilor constituționale și procedurilor legale, de
Parlamentul României
 să cuprindă reglementări ale relaţiilor specifice ale dreptului constituţional
 să fie licite
9. Diferența dintre normele de drept constituțional de aplicație mijlocită și cele de aplicație
directă, nemijlocită este faptul că cele din urmă reglementează direct relațiile sociale și nu
au nevoie de a fi precizate printr-o lege organică sau ordinară. Spre deosebire de acestea,
normele de drept constituțional de aplicație mijlocită, pentru a fi puse în aplicare în cazuri
concrete, sunt urmate de reglementări suplimentare prin alte ramuri de drept.
10. Da, poporul este subiect de drept constituțional. El poate apărea ca subiect al unora dintre
raporturile raporturile de drept constituţional în trei ipostaze:
 pentru realizarea drepturilor fundamentale
 ca subiecte ale dreptului de reprezentare, adică atunci când sunt persoane
învestite cu anumite demnități sau funcții publice, precum deputat, senator sau
judecător la Curtea Constituțională a României
 cu ocazia alegerilor, când își exercită drepturile electorale.
11. Constituţia este legea fundamentală a oricărui stat, care stă la baza acestuia fiind
concepută, într-o viziune mai largă ce excede juridicului, ca o realitate politică şi statală
care se identifică cu însăşi societatea, creată în urma revoluţiilor victorioase.
12. Modurile de adoptare ale constituției sunt:
 Constituția acordată
 Statutul (constituția plebiscitară)
 Pactul
 Constituția convenție
 Constituția parlamentară
13. Constituția de la 1923 – pact ; Constituția de la 1938 – constituția plebiscitară ;
Constituția de la 1965 – constituția parlamentară ; Constituția de la 1991 – constituție
convenție
14. Constituția noastră în vigoare nu este considerată o constituție flexibilă deoarece prevede
o procedură greoaie de modificare și stabilește unele domenii în care nicio inițiativă de
revizuire nu poate fi primită. Astfel, nu pot forma obiectul revizuirii caracterul național,
independent, unitar și indivizibil al statului, forma republicană de guvernământ,
integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială. De
asemenea, nu pot fi primite inițiativele de revizuire care urmăresc suprimarea drepturilor
și libertăților publice sau a garanțiilor lor.
15. Străinii pot fi subiecte de drept constituțional doar cu privire la acordarea cetățeniei sau a
azilului politic, potrivit Art.18 alin. (1), (2) și Art. 19 alin. (3) din Constituția României.
16. Puterea constituantă reprezintă unul dintre conceptele fundamentale ale dreptului
constituțional. Apărut inițial ca urmare a mișcărilor revoluționare timpurii, conceptul a
reprezentat fundamentul legitimării revoluției și elaborării constituției. Prin putere
constituantă înțelegem competența, puterea (ca voință) de a elabora o Constituție nouă
sau de a o revizui pe cea existentă. Puterea constituantă este de două feluri : cea originară
și cea derivată.
17. Cât privește revizuirea Constituției României, în vigoare, potrivit art. 150 din Constituție,
dreptul de inițiativă de revizuire a Constituţiei este recunoscut pentru Preşedintele
României la propunerea Guvernului, cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al
senatorilor, precum și pentru cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot, aceștia din
urmă trebuind să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste
judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături
în sprijinul acestei iniţiative.
18. ARTICOLUL 152
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi
indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului,
independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul
revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea
drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici
în timp de război.
19. Supremaţia constituţiei este o calitate care o situează în vârful instituţiilor politicojuridice
într-un stat, fiind o noţiune complexă în conţinutul căreia sunt cuprinse elemente politice
şi juridice care exprimă poziţia primordială a acesteia în întregul sistem social-politic al
unui stat.
20. Garanțiile juridice ale supremației Constituției sunt :
 Controlul general al aplicării constituţiei
 Controlul constituţionalităţii legilor
 Îndatorirea fundamentală de a respecta constituţia