Analiză Comparată Între Constituţiile României

REALIZAT DE COROI MANUELA IRINA PT FORMA WORLD SI REALIZARI
LUCRARI LICENTA
0726004566
ANALIZĂ
COMPARATĂ
ÎNTRE
CONSTITUŢIILE
ROMÂNIEI
PROF. COORDONATOR
……………………………….
STUDENT SUSŢINĂTOR
…………………………..
1
LUCRARI LICENTA
0726004566
CUPRINS:
1.Noţiunea de Constituţie
1.1.Principiul asigurării bazelor legale de funcţionare a statului
1.2. Principiul libertăţii şi egalităţii
1.3. Constituţia şi legile constituţionale
1.4 Evoluţia Sistemului Constituţional
1.5.Importanţa şi rolul Constituţiei într-un stat de drept
2.Izvoare de istorie Constituţională a românilor

2.1. Proiectul de Constituţie de la 13 septembrie 1822
2.2.Regulamentele organice
2.3.Dorinţele partidei naţionale
3.Constituţiile României
3.1.Constituţia României adoptată la 29 Iunie 1866
3.2.Constituţia României din 29 martie 1923
3.3. Constituţia României din 28 februarie 1938
3.4. Constituţia României din 13 aprilie 1949
3.5. Constituţia României din 25 septembrie 1952
3.6. Constituţia României din 21 august 1965
3.7. Constituţia României din 8 decembrie 1991
3.8. Constituţia României din 18 – 19 octombrie 2003
4. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale potrivit

Constituţiei Revizuite
4.1. Drepturile şi libertăţile fundamentale
4.2.Îndatoririle fundamentale
5. Elemente constituţionale specifice definitorii peste timp
2
LUCRARI LICENTA
0726004566
,, Izvorul oriccărei puteri politice sau civile trebuie să fie voinţa suverană a poporului , iar
acesta trebuie să fie voinţa suverană a poporului , iar acesta trebuie să-şi găsească
formule juridice potrivite de exprimare în aşa fel încât puterea poporului să poată
funcţiona în mod real , ca o democraţie ,,
1.Noţiunea de Constituţie
1.1.Principiul asigurării bazelor legale de funcţionare a statului
Pentru ca într-un stat de drept , voinţa suverană a poporului să se înfăptuiască într-o

adevărată democraţie , organelor care exercită puterea trebuie să li se încredinţeze acest
exerciţiu pe o perioadă cât mai scurtă ,să existe garanţii constituţionale eficiente , să fie
separat exerciţiul puterii pe cele trei planuri : legislativ , executiv şi judecătoresc , întrucât
numai astfel , puterea va putea fi exercitată potrivit cu cerinţele legalităţii , ca principiu
fundamental şi metodă de conducere socială .
Într-un asemenea context se poate aprecia că acţiunea principiului asigurării bazelor
legale de funcţionare a statului se constituie în premisa existenţei statului de drept .
1.2. Principiul libertăţii şi egalităţii
Libertatea şi egalitatea sunt cele două concepte al căror conţinut constituie esenţa
principiului fundamental de drept al libertăţii şi egalităţii :
a) libertate , potrivit Dicţionarului limbii române moderne înseamnă ,, Starea unei
persoane libere care se bucură de deplinătatea drepturilor politice şi civile în stat ...Starea
celui care nu este supus unui stăpân .Situaţia unei persoane care nu se află închisă sau
întemniţată .,,
b) egalitate , înseamnă ,, Principiul potrivit căruia tuturor oamenilor şi tuturor
statelor sau naţiunilor li se recunosc aceleaşi drepturi şi li se impun aceleaşi îndatoriri
prevăzute de regula de drept ; situaţie în care oamenii se bucură de aceleaşi drepturi şi au
aceleaşi îndatoriri ,,
Principiul libertăţii şi egalităţii , ca principiu fundamental de drept constă în
consacrarea în drept a celor două fundamente – libertate şi egalitate – ale vieţii sociale .
3
LUCRARI LICENTA
0726004566
"Constituţia şi legile fundamentale sunt planul în temeiul căruia

Naţiunea a hotărât să lucreze spre fericirea ei"( Constantin Stere )
1.3. Constituţia şi legile constituţionale
În sens strict , termenul ,, lege ,, desemnează actul normativ care emană de la organul
legislativ ( Parlament ) .
În ierarhia lor , legile propriu-zise sunt situate după criteriul forţei lor juridice .
Forţa juridică cea mai înaltă o au Constituţia şi legile constituţionale .
Constituţia este legea fundamentală a unui stat constând într-un sistem închegat de
norme juridice învestite cu o forţă juridică superioară care consacră şi oglindesc
structurile economice şi formele proprietăţii , organiyarea de stat ( formă , regim
politic , sistemul organelor statului , principiilor fundamentale de organizare şi
funcşionare a acestora , principiile fundamentale ale sistemului electoral ), drepturile
şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului , precum şi îndatoririle
luifundamentale , sistem de norme ce constituie cadrul juridic fundamental pentru
dezvoltarea viitoare a entităţii organizate în stat .
Din încercarea de definire a legii fundamentale rezultă :

a) Constituţia este alcătuită dintr-un sistem închegat de norme juridice ;
b) Normele care alcătuiesc Constituţia sunt învestite cu o forţă juridică superioară
tuturor celorlalte legi şi acte normative ;
c) Forţa juridică superioară a Constituţiei rezidă din :
- domeniile de relaţii supuse reglementărilor de natură constituţională sunt de cea mai
mare importanţă pentru entitatea organizată în stat ;
- procedura specială şi cvorumul de adoptare
d) domeniile de relaţii sociale ce cad sub incidenţa reglementativă a Constituţiei sunt :
- structurile economice şi de proprietate ;
- organizarea de stat ;
- drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului , precum şi îndatoririle
fundamentale ale cetăţeanului
Legile constituţionale sunt adoptate de către Parlament , au forţă juridică mai mare
decât celelalte legi şi acte normative . Potrivit art . 72 din Constituţia României ,, Legile
constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei ,,.
4
LUCRARI LICENTA
0726004566
"Fiecare popor îşi are constituţia care i se potriveşte şi care i se

cuvine."(Hegel)
1.4 Evoluţia Sistemului Constituţional
Deşi cuvântul -constitutie- îl găsim în diferite etape istorice pentru a forma termeni,
noţiuni şi concepte juridice (de exemplu, Constituţia lui Solomon, Constituţia lui Licurg),
el se va stabiliza, ca semnificaţie juridică, în Antichitate, la Roma, astfel ca în Statul
Roman, constituţia desemna "legea de organizare a statului" , deci "legea cu cea mai
mare putere normativă" . Etimologic cuvântul provine de la latinescul "constitutio" care
însemna "starea unui lucru", "aşezarea cu temei". Termenul de constituţie îşi păstrează
concepţiunea de lege până în secolul al XVIII-lea, când o dobândeşte pe cea de "lege
fundamentala", accepţiune acceptata astăzi de toate statele. Mai mult chiar, unele acte
normative de organizare (statute) a unor organisme internaţionale se numesc tot
constituţii ( F.A.O.; U.E.S.C.O.; O.I.M.), aceasta marcând importanţa deosebită ce se
vrea a se acorda acestora..
"Constituţia fiind legea supremă, celelalte trebuie să fie conforme acesteia" .
Supremaţia decurge din caracterul normelor sale, precum şi din procedura solemnă pentru
adoptarea ei: cele mai importante relaţii sociale sunt reglementate de constituţie;
constituţia stabileste procesul instituţional de exercitare a puterii; constituţia stabileşte
principiile fundamentale ale sistemului de drept; garantează drepturile cetăţenilor;
reprezintă temeiul fundamental şi garanţia esenţiala a ordinii de drept .
Pierre Pactet afirmă: "Dacă o definim din punct de vedere material, adică în
funcţie de conţinutul său, atunci ea se întinde asupra tuturor regulamentelor relative la
transmiterea şi exercitarea puterii, fie că figureaza sau nu în textele scrise, şi dacă
figurează în acestea, indiferent de categoriile de texte din care face parte. Dacă definim
Constituţia din punct de vedere formal sau organic - ea cuprinde regulile care, fie că au
primit forma distinctă, fie ca au fost edictate sau nu pot fi revizuite decât de un organ
specific, fie ca au fost edictate sau nu pot fi revizuite decât în conformitate cu o
procedura specifică" (Genoveva Vrabie, Drept constitutional, vol. I, Ed. Cugetarea, Iasi,
1999, p.233). în constituţiile mai noi se consideră ca scopul constituţiei este de a organiza
"exerciţiul puterii" .
Plecând de la afirmaţia lui Thomas Paine (1737-1808): "Nu există constituţie
dacă ea nu poate fi pusă în buzunar " se ajunge la concluzia ca o trăsătură remarcabilă a
acesteia este forma sistematică .
Constituţia scrisă s-a impus înca din secolul al XVIII-lea, ea fiind preferata fată
de constituţiile cutumiare din mai multe motive. Forma scrisă nu figurează în definitii
deoarece astăzi încă mai există tari ce nu ai o constituţie scrisă (Anglia, Israel. Noua
Zeelanda )
5
LUCRARI LICENTA
0726004566
Prima constituţie apărută în lume este cea englezâ, deşi procesul de formare al
acesteia, început cu adoptarea în 1215 a Magnei Charta Libertatum, a continuat şi după
adoptarea primelor constituţii scrise. Prima constituţie scrisă este cea Americană din 1787
(Constituţia de la Philadelphia). Trebuie să menţionăm ca unele state americane eliberate
de sub dominaţia engleza îşi adoptase, înaintea acestora, constituţii scrise (de exemplu:
Virginia in 1776, New Jersey in 1777). în Europa, se afirmă ca prima constituţie scrisă
este cea adoptată de Franta în 1791.Se presupune ca Suedia ar avea o constituţie scrisă
din 1634. După victoria revoluţiei franceze şi alte state europene şi-au elaborat constituţii
(Suedia - 8 iunie 1809, Norvegia -17 mai 1814 , Olanda - 24 august 1815 ).
Ben Gurion a avansat ideea "că este posibila instaurarea unei veritabile democraţii
fără constituţie scrisă ". Dar simplitatea regimului englez nu s-a putut adapta unui sistem
multipartid. Rezultatul mişcării populare pentru adoptarea noii structuri constituţionale
din 1990 si 1992 a dus la adoptarea în anul 1992 a trei legi fundamentale (libertatea
profesională, demnitatea şi libertatea individului, legea guvernului care a înlocuit-o pe
cea din 1968 şi care a introdus alegerea directă a primului - ministru) care au modificat
foarte mult sistemul constitutional. La aceste legi se adauga legea asupra partidelor
politice, menită sa asigure acestora un autentic statut juridic. S-a emis teoria numita "a
celor două pălării" ale Knesetului, potrivit căreia Knesetul este, concomitent, legiuitor si
constituent. În conformitate cu aceasta teorie, actele Knesetului calificate drept "legi
fundamentale" trebuiau considerate ca norme superioare legilor ordinare.
1.5 Importanţa şi rolul Constituţiei într-un stat de drept
J.J. Rousseau conturează “ statul de drept ” ca fiind statul care îşi respectă cu
stricteţe propriile legiuiri şi care şi le fundamentează pe drepturile naturale ale indivizilor.
Kant sau Fichte dau definiţii cu totul diferite ale statului de drept. Cu toate acestea există
o idee comună tuturor şi anume aceea ca statul de drept se fundamentează pe dreptul
natural. Altfel spus, statul de drept este în primul rând un stat natural. Statul de drept este
un stat democratic. Ideea statului de drept a apărut ca replică la abuzul de putere la statul
absolutist şi societatea ierarhizata cu privilegiile feudale, în urma revoluţiilor burgheze,
democratice care au asezat la temeliile puterii “declaratiile drepturilor şi libertăţilor
omului”. Statul de drept este statul organizat pe baza principiului separaţiei puterilor
statului, în aplicarea căruia justiţia dobândeşte o reală independentă şi urmărind prin
legislaţia sa promovarea drepturilor şi libertăţilor inerente naturii umane, asigură
respectarea strictă a reglementarilor sale de către ansamblul organelor lui în întreaga
lor activitate.
Orice stat modern are o Constituţie, datorită faptului că într-un stat de drept,
guvernanţii nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un
6
LUCRARI LICENTA
0726004566
act prin care sunt învestiţi cu anumite atributii (cu anumite funcţii). O asemenea
învestire se face prin intermediul Constituţiei.
Astfel, guvernanţii (organismele care exercită cele trei puteri: legislativă,

executivă şi judecătorească) deţin prerogativele în baza Constituţiei sau a unui act
normativ cu valoare constituţională şi nu a unei legi ordinare sau chiar organice.
De asemenea, Constituţia conţine principiile generale de drept aflate la baza

întregului sistem juridic şi, nu în ultimul rând, drepturile, libertăţile şi îndatoririle
fundamentale ale cetăţenilor.
2.Izvoare de istorie Constituţională a românilor
2.1. Proiectul de Constituţie de la 13 septembrie 1822
Proiectul de Constituţie de la 13 septembrie 1822 reprezintă adevăratul act politic al

influenţei Revoluţiei franceze , descoperit în Arhiva Consulatului rus din Iaşi şi publicat
de A.D.Xenopol în anexele Istoriei partidelor politice .
Alecu Russo mai aminteşte ( Scrieri , p . 23 şi urm.) de încă alte trei proiecte .Unul
, intitulat Shedion de ,,refolmăluirea stăpânirii ţării Moldovei ,,.propunea un Domn pe
viaţă care guvernează cu ,, şese şi opt familii cele întâiu al pământului ,,, boierii cu
caftane să nu plătească bir , toţi locuitorii să fie datori a lucra douaă yile pe săptămână la
boier , afară ,, de ştiutele şi ispititele familii nimeni să nu poată intra în slujbe,, etc. Un alt
proiect , cunoscut sub numele de ,, ponturile Popilor ,, , propunea un domn care să
guverneze o ,,gherusie,,de opt boieri ,, din cei dintâi care se vor schimba la toţi trei ani ,,
, numai boierii să obţină cinurile , boierii să fie scutiţi de dări etc . Un alt proiect cerea
domnie ereditară , dar guvern tot oligarchic .
Arzul boierilor de la Cernăuţi Codrescu , Uricariul , VI , p.132 )cerea Porţii
suprimarea Domnului şi înlocuirea lui cu un sfat de boieri , având în fruntea lor un baş-
boier , adică un fel de republică oligarhică .
Provocată prin acţiunea boierilor mici rămaşi în ţară şi împotriva boierilor mari
emigraţi la Cernăuţi ( Hurmuz , Doc. Supl. I. P.79 ) , suirea Spătarului Ioan Sandu
Sturdza în scaunul Moldovei ( 1822 ) a însemnat o eră nouă , nu numai sub raportul
restatornicirii domniilor pamântene , ci şi sub raportul forţelor sociale ce s-au ridicat la
suprafaţă .Operă a ,, novatorilor ,, şi ,, ciocoilor ,, pe care ,,se răzima,, noua stăpânire
Proiectul din 1822 nu putea să nu fie reflexul intereselor clasei pe care o reprezintă . Prin
preocuparea constituţională , însemnătate proiectului rămâne , totuşi apreciabilă .
Opera colectivă a ,, cărvunarilor ,, ( dintr-un memoriu al lui Mihail Sturdza către
guvernul rus , din noiembrie 1823 :,, Domnul a dat o ordonanaţă prin care autoriza pe
cărvunari să se adune şi să voteze asupra unei constituţii , pe care au redactat-o anul
trecut .,,- Hurmuz Doc. Supl. I 4. p. 55 ), proiectul pare a fi fost redactat de comisul
7
LUCRARI LICENTA
0726004566
Ionică Tăutu , în care Alecu Russo vedea ,, România reînviată , mişcată de toate patimile
patriotice ,, , deoarece jucase ,, acelaş rol prin condeiu şi stăruinţă ca şi Vladimirescu cu
puşca plăeşească ,,.Proiectul trebuie privit , aşadar , ca instrument politic al mişcării
sociale destul de largi , care se răspândise printre boierii mici şi mari şi , prin Ioniţă –
Vodă , se urcase pe treptele scaunului domnesc
În ,, cărvunarism ,, găsim ideilele ,, nesupunerii franţuzeşti ,, din 1804 , ajunse la o
relativă maturitate .Proiectul de Constituţie de la 1822 reprezintă întâia mişcare
organizată în vederea unei acţiuni sociale .Iată cum suna conţinutul art 18 al Proiectului
:,, Înaintea pravilei să fie socotiţi toţi deopotrivă şi fără deosebire , având a fi şi pravila
una şi aceeaşi pentru toţi , sau pentru a ocroti , sau pentru a pedepsi .În pravilă nu poate
să se hotărască decât ceea ce este drept şi folositor şi nu poate să se oprească decât ceea
ce este nedrept şi de stricăciune ,, - ceea ce nu e decât traducerea parţială a art. VI din
Declaraţia drepturilor omului din 1789 :,, La loi est l’expression de la volonté gén érale .
Elle doit être la meme pour tous , soit qu’elle protége , soit qu’ elle punisse ,, , din care
din spirit de clasă s-a suprimat totuşi ,, Tous les citoyens ont droit de councourir
personnellement , ou par leur représentants , a sa formation ,,. , principii c e r fi ieşit din
cadrele unui liberalism limitat de interese personale .Cu toată egalitatea în faţa legii , la
temelia Constituţiei din 1822 rămânea încă privilegiul de clasă , nivelarea era prevăzută
numai în sânul boierimii , egalitate se reducea la dreptul tuturor boierilor de a conduce şi
de a exploata . Nici nu se amintea de existenţa altor clase sociale , sfatul obştesc urma să
fie alcătuit numai din boieri . Proiectul Constituţiei din 13 Sept . 1822 este , deci , o
replică foarte revăzută a ideologiei Marii Revoluţii , din care trebuie să reţinem , între
altele , ca elemente de progres :
- nucleul unei organizaţii constituţionale , în sensul că Domnul era supus legii , în
caz de conflict între Domn şi Sfatul obştesc , părerea acestuia din urmă avea
precădere ;
- principiul separaţiei puterilor , anume , puterea judecătorească se separa de
puterea legislativă , se instituia Divanul I , un fel de Curte de casaţie rezervat
numai protipendadei , fiind compus dintr-un vel logofăt , din patru vel vornici ,
dintr-un hale spătar şi un hale ban , Divanul II era un divan ,, al pricinelor străine şi
departamentul criminalicesc ,, un fel de Curţi de apel , compuse din boieri fără
deosebire de rang . Tribunalele se compuneau dintr-un judecător ţinutal şi un
ispravnic
- O relativă autoritate a lucrului judecat – din art 34 reiese că procesele odată
hotărâte nu se mai puteau reîncepe în domnie nouă şi ,, o pricină de judecată
săvârşită după chipul acesta să nu se mai poată căuta altfel , decât numai când se
vor fi înfăţişat alte dovezi vrednice care nu s au văzut la cercetările de mai înainte ,,
Mişcarea cărvunarilor a fost privită şi de istorici ( Xenopol , Radu Rossetti ) şi de
sociologi (Zeletin) ca o acţiune premergătoare a revoluţiei paşoptiste . Sensul ei mai
precis e de a fi dezvoltat o oarecare activitate politică în sânul boierimii , necesară
formării spiritului public al unui popor . Încă din veacul al XVII lea , după cum arată R.
Rosetti , începuse a se produce o sciziune în sânul boierimii , de o parte boierimea mare ,
redusă cu timpul la vreo 28 de familii , stăpână şi pe slujbele însemnate ale Statului , şi pe
uriaşe averi teritoriale , iar pe de altă parte , mica boierime , de aceeaşi origine ca şi
cealaltă , sărăcită însă din diferite împrejurări , înlăturată de la privilegii . Vechiul şi
8
LUCRARI LICENTA
0726004566
latentul antagonism dintre aceste două ramuri ale boierimii , egale în naştere , dar inegale
în situaţie , a izbucnit sub Ioniţă Sturdza , prin lupta cărvunarilor împotriva marilor boieri
refugiaţi de bună voie la Cernăuţi . Lupta , însă , nu a avut un sens liberal , ci numai
sensul de egalizare în privilegii . Meritul ei este de a fi încadrat spiritul de clasă într-o
reformă constituţională .Că în disperarea lor de a obţine privilegiile râvnite , ,, ciocoii ,,
ar fi putut ajunge mai repede decât alţii la concepţia suprimării tuturor privilegiilor ,
lucrul ar fi fost logic . Ei erau nemulţumuţi şi nemulţumirea i+ar fi putut arunca şi pe
pragul demaocraţiei adevărate . În realitate , după plecarea lui Ioniţă Vodă , care-i
susţinuse , dar care fusese nevoit să îi părăsească în 1826 , odată cu plecarea lui , ,,
cărvunarii ,, s-au manifestat printr-o mişcare antiregulamentară la 1831 şi un proiect
constituţional la 1839 , înainte de a dispărea cu totul .
2.2.Regulamentele organice
Dacă Proiectul ,, cărvunarilor ,, e privit ca punctul de plecare al democraţiei

române şi cea dintâi încercare constituţională în Principate , Regulamentul organic ,
având meritul de a fi o legiuire efectivă , este privit ca un statut reacţionar , fără a i se lua
în consideraţie caracterul constituţional .Cauza o costituie lipsa de obiectivitate în analiza
acestuia , el fiind privit prin ochii generaţiei paşoptiste , care a văzut în el o piedică în
procesul renaşterii naţionale , combătându-l cu ură şi îndârjire .
Valoarea istorică a Regulamentului este însă alta : după cinci veacuri de existenţă
naţională , el relizează prima constituţie românească .Nu trebuie judecat prin insuficienţa
lui faţă de cerinţele noii generaţii revoluţionare , ci prin meritul pozitiv de a fi introdus ,
pe cât era cu putinţă , legalitatea , constituţionalismul şi regimul reprezntativ , de a fi pus
capăt absolutismului .Kogălniceanu condamna Regulamentul , în contextul timpului
istoric şi a evenimentelor , ca pe o legiuire impusă de ruşi , fără legătură cu trecutul
poporului nostru . În realitate , la temelia Regulamentului se aflau treizeci de anide cereri
formulate de boieri . Kisseleff declara la deschiderea Adunării obşteşti extraordinare a
Munteniei din 10 martie 1831 : ,, Această stare de lucruri a impus de mai multe ori , şi
mai ales la 1802 , 1816 , 1817, 1821 , boerilor drept –cugetători din amândouă ţările ,
datoria de a trimete la curtea imperială plângerile poporului şi de a semnala relele unei
administraţii viţiate în toate ramurile sale ,,. Afirmaţiile lui Kisseleff reprezintă o
realitate. Unele din trăsăturile Regulamentului le găsim în memoriile Curţii protectoare
.Elaborarea lui n-a fost o operă improvizată , ci s-a efectuat cu ajutorul mai multor
comisii , ce a lucrat mai mult de trei ani din care făceau parte Barbu Ştirbei , Costache
Conachi , Mihail Sturdza sau Asachi .
În privinţa cuprinsului său , Regulamentul organic este , după cum spune Pompiliu
Eliade : ,, o constituţie , un statut administrativ şi judiciar , un buget tip al Statului , o lege
electorală , financiară , sanitară , un regulament al închisorilor , al comerţului , un manual
elementar de contabilitate ,,. Trebuie subliniat caracterul său enciclopedic şi tendinţa de a
fixa norme acolo unde erau numai obiceiuri . Consfinţind uneori abuzurile , prin faptul că
le-a dat o bază de legalitate , Regulamentul le-a împiedicat înmulţirea din lipsa unei legi
9
LUCRARI LICENTA
0726004566
scrise . El împlineşte o acţiune salutară de legalizare , rolul lui fiind de a suprima

amintirea regimului instabil al domniilor fanariote .
Din dispoziţiile pe care le prevede se constată caracterul oligarhic al
Regulamentului .Avem de a face , negreşit , cu o constituţie boierească . Pornind de la
adevăratele principii ale revoluţiei , generaţia paşoptistă a văzut , cu drept cuvânt , în
Regulamentul un regim de clasă şi de privilegiu , de aici şi lupta ei împotriva unui statut
ce avea , totuşi , meritul de a fi introdus ordinea şi legalitatea . Regimul de privilegiu nu
era , de altfel , o inovaţie ci legiferarea unei stări de fapt .Tradiţionalismul cerând ca
realităţile juridice să urmeze şi nu să preceadă prefacerile sociale , în acest sens ,
Regulamentul este , deci , tradiţonalist .
Domnitorul guverna cu ajutorul unei Adunări obşteşti ordinare compusă din 42 de
membri în Muntenia şi din 34 în Moldova ( în afară de cei trei prelaţi din fiecare
Principat , câte 20 şi 16 boieri de clasa întâi , aleşi în Capitală şi câte 19 şi 16 deputaţi ai
ţinuturilor , boieri aleşi de boieri domiciliaţi în ţinuturi ).
Aleasă pentru cinci ani , adunarea lucrează două luni pe an . Puterea ei e mult mai
mare ca aceea a vechiului Divan : ea face bugetul şi legiferează . După principiul modern
al separaţiei puterilor , competenţa judiciară , trece , fireşte , pe seama unui divan special
, hotărârile Adunării au nevoie de sancţiunea domnească , în caz de conflict , cu
autorizaţia prealabilă a Porţii şi a Rusiei , Domnitorul poate proceda la dizolvare şi la noi
alegeri .Separaţia puterilor era prevăzută şi în Constituţia de la 1822 . Ca indicaţii
precursorii găsim un hrisov al lui Constantin Mavrocordat , prin care se spunea că nu se
cade ca o persoană să fie globnic ( agent de executare ) .
Putem spune , concluzionând , că Regulamentul reprezintă un element de progres
în dezvoltarea Principatelor , fără a fi revoluţionar , dar cuprinzând germenii unei evoluţii
sociale pornite dintr-o stare de fapt , el poate fi considerat ca ,, organic ,, , după cum l-a
apreciat însuşi generalul Kisseleff în momentul prezentării lui în faţa Adunării naţionale .
2.3.Dorinţele partidei naţionale
Perioada 1821- 1848 este mai mult o perioadă de incubaţie a ideilor revoluţionare
franceze în suflete cu totul nepregătite . În afară de aceasta , amestecul tot mai puternic al
Rusiei , în urma convenţiei de la Akerman ( 1826 ) , devenit legal prin Regulamentul
organic , în viaţa politică şi culturală a Principatelor , nu îngăduia decât mişcări de un
liberalism limitat cel mult la dezvoltarea coştiinţei şi culturii naţionale .
Transformările exponenţiale produse în plan economico - social, politic şi în
mentalul colectiv au fost generate de revoluţia din 1848-1849, moment crucial în evolutia
societăţii româneşti spre un stat modern .
În Moldova opoziţia s-a manifestat faţa de domnitorul Mihail Sturdza .Au
participat la protest boierimea mică şi mijlocie, o parte a marii boierimi de orientare
liberală şi mai ales elita intelectuală. Domnitorul era adeptul ideilor conservatoare şi a
rezolvării crizei politice interne fără a determina dezechilibre sociale.
Reprezentanţii boierimii liberale şi ai orăşenilor din Moldova s-au întrunit în Iaşi
la 27 martie/8 aprilie 1848 într-o adunare de protest contra regimului autoritar patronat
de Mihail Sturdza (adunarea de la Hotelul Petersburg), cerând limitarea puterii acestuia
10
LUCRARI LICENTA
0726004566
prin instituţii reprezentative şi instaurarea unui regim politic liberal moderat, care să
stimuleze dezvoltarea economică.
Cererile lor au stat la baza Petiţiunii-proclamaţiune (program în 35 de puncte)
întocmită de comitetul revoluţionar condus de V. Alecsandri, pentru a fi înaintată
domnitorului. Boierimea moldoveană dorea reformarea regimului prin măsuri moderate,
atitudine explicabilă prin autoritarismul lui Sturdza şi temerea faţă de o intervenţie armata a
Rusiei, care avertizase că nu va tolera miscări revoluţionare (aşa se explica şi primul punct
al Petitiunii-proclamaţiune, introdus de revoluţionari din considerente tactice). Petiţiunea
Proclamaţie a fost adresată domnului şi puterii protectoare ceea ce explică moderaţia
cererilor:
-„Sfânta păzire a Regulamentului Organic în tot cuprinsul său şi fără nici o
răstălmăcire”,
- „grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor săteni”,
- siguranţa personală, eliberarea deţinuţilor politici, gardă cetăţenească,
- responsabilitate ministerială, înfiinţarea unei bănci naţionale,
- reforma sistemului de învăţământ,
- asigurarea persoanei, combaterea corupţiei,
- dizolvarea adunării existente şi constituirea unei adunări cu adevărat reprezentative,
- desfiinţarea cenzurii.
Petiţia a fost difuzată în Iaşi şi la sate într-o formă adaptată la capacitatea de
înţelegere a poporului, nu pentru a atrage ţărănimea alături de mişcare ci pentru a
legitima acţiunea opoziţiei la sate.
Aceeaşi tendinţă de a legitima mişcarea din martie o descifrăm şi în broşurile
apărute în lunile mai-iunie cu prilejul vizitei comisarilor puterilor suzerană şi protectoare
în principat: „În numele Moldovei, al omenirii şi al lui Dumnezeu, Proclamaţia partidului
Naţional din Moldova”, „Mihail Sturdza, partida naţională şi comisia, Întâmplările din
Moldova în luna lui martie 1848”. Toate acuză domnitorul şi regimului său, apărând
mişcarea de acuza de revoluţie, subliniind legalismul său. Autorităţile i-au arestat pe
manifestanţi; câţiva reuşind să se refugieze în celelalte provincii româneşti, unde au
participat la acţiunile revoluţionare. Revoluţionarii moldoveni, puternic impresionaţi de
Adunarea de la Blaj, din mai 1848, au redactat un legământ, la Braşov, la 12 mai,
intitulat Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei.
La Cernăuti,aflat în exil, Mihail Kogalniceanu elaborează Dorinţele partidei
naţionale în Moldova, în august 1848 „Dorinţele partidei naţionale în Moldova” este
un manifest, în acest sens al căii moldoveneşti, repudiind revoluţia în favoarea spiritului
reformator şi a ideii liberale.
Deşi sintetizează toate actele programatice româneşti din 1848, el reflectă fidel
linia moldovenească.
Actul denunţă regimul regulamentar pentru că a întrerupt brutal evoluţia societăţii şi a
statului, introducând instituţii, legi şi principii străine de tradiţia şi specificul naţional al
poporului. Din această perspectivă istoristă, în care se regăsesc ideile lui Savigny,
programul revendică restituirea acestor instituţii şi drepturi pe care ţara le-a avut în trecut
şi pe care Rusia le-a lichidat, unirea Moldovei cu Muntenia.
„Proiectul de constituţie” a sistematizat juridic programul anterior. El este
inspirat de constituţionalismul occidental, cu deosebire de constituţia belgiană din 1831,
11
LUCRARI LICENTA
0726004566
care a fost tradusă în 1847 în Moldova, şi de actele programatice emise până atunci în
ţările române.
Cele 120 de articole ale proiectului consacră principiile constituţionalismului
modern: suveranitatea naţiunii, separaţia puterilor în stat, dreptul neîngrădit de a
exercita suveranitatea în teritoriul naţional, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.
Proiectul reprezintă un moment în cristalizarea unei tradiţii constituţionale
româneşti, ce stă la baza celei dintâi constituţii a României moderne. Acest program va
fi dezvoltat ulterior într-un Proiect de constituţie.
3.Constituţiile României
„ O constituţie contemporană – arată Dimitri Gusti - este isăşi conştiinţa

naţională codificată , este adică mai mult decât o formulare tehnică, juridică a totalitătii
normelor aplicate la funcţionarea puterilor politice” .Ea trebuie „ să fie conform cu
experienţa socială a epocii şi în acelaşi timp să aibă şi un caracter de particularitate, adică
să fie adaptată la experienţa socială specifică naţiunii”.
Constitutiile Române sunt :
Constituţia României adoptată la 29 Iunie 1866

Constituţia României din 29 martie 1923
Constituţia României din 28 februarie 1938
Constituţia României din 13 aprilie 1949
Constituţia României din 25 septembrie 1952
Constituţia României din 21 august 1965
Constituţia României din 8 decembrie 1991
Constituţia României din 18 – 19 octombrie 2003
3.1. Constituţie de la 1866 – prima Constituţie a României
Constituţia în România a apărut mult mai târziu decât Constituţiile din tările
europene ( Franţa , Italia ) . Perioada premergătoare apariţiei Constituţiei Române s-a
12
LUCRARI LICENTA
0726004566
caracterizat prin puternice frământări şi prin mişcări care au fost forma de manifestare a
luptei pentru înfăptuirea unităţii de stat a poporului român , pentru înlăturarea orânduirii
feudale, pentru revendicări cu caracter democratic.
Un loc deosebit în cadrul premiselor istorice al primei Constituţii din România îl

constituie înfăptuirea , în 1859 a statului unitar naţional , prin unirea Munteniei cu
Moldova sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza . În timpul domniei lui I.A. Cuza , s-a
realizat o serie de reforme importante , precum reforma agrară si a altor reforme
politice, administrative şi culturale , care au avut ca urmare crearea şi dezvoltarea unor
instituţii statale .
Prima Constituţie făcută de români pentru români a fost elaborată de liberalii

radicali în frunte cu Ion Brătianu şi C.A .Rossetti . Are ca model Constituţia Belgiei de la
1831 . A fost adoptată de Carol I în iulie 1866 . Nu anunţa nimic despre dependenţa faţă
de Imperiul Otoman şi a stat la baza edificării României Moderne în perioada care a
urmat .
Conform acestei Constituţii Statul Român era organizat pe baza separării puterilor
în stat : puterea legislativă , puterea executivă şi puterea judecătorească .Puterea
legislativă era exercitată o reprezentare naţională , reprezentare naţională numită
Parlament .
Parlamentul era format din Camera Deputaţilor şi Senat . Deputaţii şi senatorii

erau reprezentanţi ai Naţiunii Române . Erau aleşi pe baza votului cenzitar , adică aveau
doar dreptul de vot :
- cei care plăteau statului un anumit impozit (aveau avere )

- cei care aveau profesori liberale ( profesori , medici , ingineri ..)
Deputaţii şi senatorii , în calitate de reprezentanţi ai Naţiunii , aveau dreptul de

interpelare ( de a trage la răspundere ) pe orice membru al Guvernului , chiar şi pe
primul ministru , despre măsurile luate în calitate de reprezentanţi ai puterii
executive . Cei interpelaţi ( miniştri , prim- ministru )erau obligaţi ca în termen de
48 de ore să dea un răspuns . Dacă răspunsul era considerat nesatisfăcător , aceştia
primeau vot de blam ( azi moţiunea de cenzură ) . De foarte multe ori în urma unor
interpelări , miniştri sau prim ministru primeau vot de blam , ducând la căderea
guvernului , ceea ce demonstrează democratismul vieţii politice de atunci .
Principala atribuţiune a Parlamentului era de a vota legile . În fiecare an

Parlamentul vota Bugetul de stat adică raportul dintre veniturile şi cheltuielile
statului .
Sesiunea Parlamentară era deschisă de rege care adresa mesajul tronului . În mod
intenţionat Parlamentul nu răspundea imediat mesajului tronului , ci foarte târziu ,
13
LUCRARI LICENTA
0726004566
în iarna sau primăvara anului următor pentru a arăta Naţiunii Române că principala
putere în stat este Parlamentul , care exprimă voinţa poporului .
Puterea executivă era exercitată de către rege şi de Guvern , în realitate doar de

Guvern , regelui rezervându-i-se rolul de arbitru al vieţii politice . Regele era
obligat să se supună Constituţiei , România fiind o monarhie constituţională .
Formal , regele era capul statului , comandantul suprem al armatei , bătea monedă
cu chipul său , instanţele se pronunţau în numele lui , aparent având o mare putere
în stat .
În realitate , un singur articol din Constituţie îi conferea regelui putere reală prin
care era investit cu drept de veto ( termen provenit din Roma Antică ce semnifică
,, mă opun ,,) .Nicio lege nu putea să treacă dacă regele se opunea . În realitate ,
deşi a beneficiat prin Constituţie de acest drept de veto , Regele Carol I , în mod
deliberat ( aici este marele lui merit ) a refuzat să facă uz de acest drept de veto . A
făcut uz de dretul de veto la începutul domniei lui , o domnie de 48 de ani , cea
mai lungă domnie din istoria românilor , şi anume în legătură cu afacerea
Stroussberg . Statul român a angajat firma Stroussberg să construiască căile ferate
din România .Liberalii care erau filofrancezi , prefigurându-se un conflict între
Franţa şi Germania pentru hegemonia Europei , dorind să-i facă greutăţi regelui ,
care era din Casa domnească germană , au invocat faptul că exista o firmă din
Rusia , care construiau căile ferate mai ieftin . Ca urmare , s-a format o Comisie de
anchetă – parlamentară care a hotărât să nu i se mai plătească lui Stroussberg banii
pentru lucrare , acsta dând faliment .
Ulterior , după războiul de independenţă , Congresul de la Berlin , prezidat de Otto

Van Bismarc a hotărât să nu se recunoască independenţa României până când nu
avea să fie plătită datoria faţă de Stroussberg.
Al doilea moment când regele a uzat de dreptul de veto a fost când Parlamentul a
hotărât să desfiinţeze clasele superioare de liceu din orfelinatele de băieţi
.................................va urma
3.2 . Constituţia României din 29 martie 1923
Realizarea statului naţional unitar şi suveran România - în 1918, reclama

unificarea organizării de stat şi a legislaţiei menite să favorizeze progresul întregii
naţiuni. Trei din cele patru proiecte de Constituţie întocmite completau sau dezvoltau
prevederile Constituţiei din 1866: proiectul Partidului Liberal, proiectul redactat de R.
Boila la Cluj, sub influenţa Partidului Naţional din Transilvania şi proiectul lui C.
Berariu.
Al patrulea proiect, întocmit de C Stere, reprezentând punctul de vedere al

Partidului Ţărănesc, conţinea unele dispoziţii deosebite de Constituţia din 1866; sistemul
14
LUCRARI LICENTA
0726004566
Camerei unice reprezentative,reprezentarea proportionala si consultarea poporului prin

plebiscit. ' .
Preluând puterea în 1922, Partidul Liberal a reusit să-si impună propriul proiect
care a fost votat în Camera la 26 martie 1923, iar în Senat, la 27 martie 1923, Constituţia
a fost promulgată la 28 martie 1923 şi publicată în „Monitorul Oficial' numarul 282 din
29 martie 1923.
Cele opt titluri cuprind 138 articole. Faţă de Constituţia din 1866 au fost înlocuite
sau modificate radical 20 articole şi s-au adăugat şapte articole noi. S-a modificat
redactarea şi au primit adaosuri 25 articole. Din vechea Constituţie au fost menţinute în
întregime 76 articole.
Constituţia consacra principiul suveranităţii naţionale, exercitate prin delegaţiune,

principiul separaţiei puterilor în stat, principiul legalitătii şi cel al descentralizării, precum
şi libertăţile şi drepturile românilor, fără deosebire de origine etnică, de limba sau de
religie, egalitatea înaintea legii a tuturor românilor, fără deosebire de naştere sau clasa
socială, dobândirea şi exercitarea drepturilor civile şi politice, fără nici o piedică
determinată de deosebirea de credinţe religioase şi confesiuni, de originea etnică şi de
limbă, garantarea proprietăţii de orice natură şi a creanţelor asupra statului, naţionalizarea
zăcămintelor miniere.
Titlul I, „Despre teritoriul României' (art 1- 4) precizează ca „Regatul României

este un stat naţional unitar şi indivizibil' (art 1), iar teritoriul său ,este nealienabil' (art 2),
„Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza populaţiuni de ginta straină' (art 3).
Din punct de vedere administrativ, teritoriul naţional se împarte „în judeţe,

judeţele în comune, al căror număr, întindere şi subdiviziuni teritoriale se vor stabili după
formele prevăzute în legile de organizare administrativă.
Titlul II, „Despre drepturile românilor (art 5-32) stipulează principiile libertătii şi
egalităţii tuturor românilor. „Deosebirea de credinte religioase şi confesiuni, de origine
etnică şi de limba (art. 7) nu constituie o piedica spre a dobândi drepturile civile şi
politice şi a le exercita. Legi speciale, votate cu majoritate de 2/3, vor determina, se arată
în (art. 6) „Condiţiile sub care femeile pot avea exerciţiul drepturilor politice.
Conform art 8, „numai ei, românii sunt admisibili în funcţiile şi demnităţile

publice, civile şi militare.
Libertatea individuală este garantată, nimeni neputând fi urmărit sau

percheziţionat decât în cazurile şi după formele prevăzute de legi; nimeni nu poate fi
reţinut sau arestat decât în puterea unui mandat judecătoresc, motivat, care trebuie să fie
comunicat în momentul arestării sau cel mai târziu în 24 ore după reţinere sau arestare.
15
LUCRARI LICENTA
0726004566
Statul garantează tuturor cultelor deopotrivă libertate şi protecţie, iar ,Biserica

ortodoxa română, fiind religia marii majoritati a românilor, este biserica dominantă în
statul român; iar cea greco-catolică are întâietate faţă de celelalte culte.
Românilor „fără deosebire de originea etnică, de limba sau religie, li se dă dreptul

„de a se aduna pasnic şi fără arme pentru a trata diverse chestiuni, fiind supuse legilor
poliţieneşti numai „întrunirile, procesiunile şi manifestatiile pe căile şi pieţele publice (art
28).
Constituţia garantează „proprietatea de orice natură, precum şi creanţele asupra

statului (art 17), admiţând, ca o derogare de la acest principiu, exproprierea proprietăţilor
imobiliare, însă numai pentru satisfacerea cauzelor de utilitate publica anume enumerate
şi după o „dreaptă şi prealabilă despăgubire stabilită de justiţie.
Un principiu afirmat pentru prima dată în Constituţia României din 1923 este cel
al naţionalizării subsolului: „zăcămintele miniere, precum şi bogătiile de orice natura ale
subsolului sunt proprietatea statului (art. 19)
Garantarea proprietăţii este însoţită de „o egală ocrotire a tuturor factorilor

producţiei, statul putând „interveni, prin legi, în raporturile dintre aceşti factori pentru a
preveni conflicte economice sau sociale.
Titlul III, „Despre puterile statului (art. 33-108) consacra principiul conform
căruia „toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai
prin delegaţie potrivit unor principii şi reguli aşezate în textul Constituţiei.
Puterea legislativă se exercită colectiv de către rege şi Reprezentanţa Naţională

(art. 34), alcătuită din două adunări: Senatul şi Adunarea Deputaţilor. Puterea executivă e
încredinţată regelui, „care o exercita în mod regulat prin Constituţie (art. 39), în timp ce
puterea judecătoreasca se exercită de organele ei, hotărârile, acestora se pronunţa în
virtutea legii şi se execută în numele regelui.
Constituţia prevede că „puterile constituţionale ale regelui sunt ereditare în, linie
coborâtoare directă şi legitimă a majestăţii sale regelui Carol I de Hohenzollern-
Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitura şi cu excluderea perpetua
a femeilor şi coborâtorilor lor .(art. 77), precum şi, procedurile de urmat în diferite situaţii
în legătura cu succesiunea la tron (art. 78);vacanţa tronului (art. 79), regenta (art. 83).
Prerogativele regale prevăzute în Constituţie sunt: numirea şi revocarea mi-

niştrilor, sancţionarea şi promulgarea legilor, dreptul de amnistie în materie politică,
dreptul de a ierta sau micşora pedepsele în materii criminale, confirmarea în funcţiile
publice, conferirea gradelor militare şi decoraţiilor române, dreptul de a bate monedă şi
de a încheia convenţii cu alte state, deschiderea şi închiderea sesiunii parlamentare,
convocarea în sesiune extraordinara a adunărilor, amânarea lor cu o luna, dizolvarea
acestora .
16
LUCRARI LICENTA
0726004566
Titlul IV ,,Despre finanţe (art. 109-118) statuează principii moderne, unitare

pentru toate provinciile româneşti unite cu ţara în 1918. Impozitele, indiferent de natura
lor, nu se pot stabili şi percepe decât pe baza unor legi (art. 109).
Titlul V, „Despre puterea armată (art. 119-123) prevede că „tot românul, fără
deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, face parte din unul din elementele
puterii armate, care se compune din „armata activă cu cadrele ei permanente, rezerva ei şi
miliţiile (art. 119). Măsurile necesare pentru organizarea apărării naţionale intră în
atribuţiile Consiliului Superior al Apărării Ţării, care urma a se înfiinţa (art. 122). Trupe
străine nu pot fi admise în serviciul statului, nu pot intra sau trece pe teritoriul României
decât în puterea unei anume legi.
„Dispoziţii generale, cuprinse în Titlul VI (art. 124-128) statuează culorile

drapelului României: albastru, galben şi roşu, aşezate vertical (art. 124), limba română ca
limbă oficială a statului român (art. 126), interzice suspendarea, în totul sau în parte, a
Constituţiei (art. 128). Starea de asediu generală sau parţială se poate institui, în caz de
pericol de stat, numai prin lege.
Titlul VII, „Despre revizuirea Constituţiei (art. 129-130). Iniţiativă revizuirii

poate fi luată de rege sau oricare dintre adunările legiuitoare (art. 129). Ambele adunări,
intrunite separat, trebuie să se pronunţe „cu majoritate absolută dacă este o comisie
mixtă, aleasă de ambele Corpuri legiuitoare propune textele din Constituţie care urmeaza
a fi supuse revizuirii. Conform articolul 130, adunările noi, în acord cu regele,
procedează la modificarea punctelor supuse revizuirii. Deliberările adunărilor au loc în
prezenţa a cel putin 2/3 a membrilor lor,- schimbările fiind adoptate, numai dacă vor
întruni cel puţin 2/3 din voturi.
Titlul VIII, „Dispoziţiile tranzitorii şi suplimentare'' (art. 131-138) confirmă

caracterul constituţional al dispoziţiilor din legile agrare privitoare la pământurile
cultivabile, pădurile şi bălţile expropriabile, în total sau în parte, la starea lor juridică, la
subsol, la evaluare, la modul de plată, aşa cum sunt formulate în articolele legilor agrare
(Legea pentru reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea din 17 iulie
1921). Legea pentru reforma agrară din Basarabia din 13 martie 1920; Legea pentru
reformă agrară din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş din 30 Iulie 1921, care, în
întregul lor, fac parte din Constituţie şi, ca atare, nu se pot modifica decât conform
prevederilor pentru revizuirea Constituţiei .
3.3,Constituţia de la 1938
Proiectul noii Constituţii întocmit de profesorul universitar Istrate Micescu, pe
baza sugestiilor date de regele Carol al II-Iea este definitivat de rege şi sfetnicii săi la 19
februarie şi publicat la 20 februarie 1938. În aceeaşi zi, prin decretul regal numarul 901,
populaţia este chemată să se pronunţe, la 24 februarie, prin plebiscit, asupra „primirii
Constituţiei care-i este supusă spre „bună ştiinţa şi învoire. Participarea la vot este
obligatorie, alegatorii se pronunţa verbal în faţa biroului electoral instituit prin „pentru
17
LUCRARI LICENTA
0726004566
sau „contra'. Din cei 4.303.064 cetăţeni care s-au prezentat la vot, 4.297.581 au votat
pentru noua Constituţie şi 5483 (0,13%) au votat contra acesteia.
Constituţia este promulgată la 27 februarie 1938 si publicata in „Monitorul

Oficial' la 28 februarie 1938.
Prin cele opt titluri si 100 articole, Constituţia consacra principiul supremaţiei
regelui şi suprima separaţia puterilor. Puterea legislativă o exercita regele prin
intermediul Parlamentului bicameral, limitat numai la legiferare şi având un caracter
corporativ.
Puterea executivă o exercită regele, prin guvern, numit şi revocat de el însuşi,

fără răspundere politică faţă de Parlament. Sunt restânse considerabil libertăţile şi
drepturile la democraţie
Titlul I, „Despre teritoriul României' (art. 1-3) proclama ca „Regatul României

este un stat naţional, unitar şi indivizibil' (art. 1), teritoriul ţării este inalienabil (art. 2) si
„nu se poate coloniza cu populaţii de seminţie străina (art. 3). Titlul II „Despre datoriile şi
drepturile românilor (art. 4-28) conţine două capitole intitulate „Despre datoriile
românilor (art. 4-9) si „Despre drepturile românilor' (art. 10-28), primul nefiind întâlnit
sub o asemenea formulare în cele două Constituţii anterioare (1866 si 1923); conform
articolului 4, toţi românii sunt datori: „a socoti patria drept cel mai de seama temei al
rostului lor în viata, a se jertfi pentru apărarea integrităţii, independenţei şi demnităţii ei, a
contribui prin muncă la înălţarea ei morala şi propăşirea ei economică a îndeplini cu
credinţă sarcinile obşteşti ce li se impun prin legi şi a contribui de bunăvoie la
îndeplinirea sarcinilor publice, fără de care fiinţa statului nu poate vieţui. Ei sunt
declarati egali in fata legii careia ii datoreaza respect si supunere' (art.5) Preotilor li se
interzice ,,a pune autoritatea lor spirituala in slujba propagandei politice(art.8), precum si
a ingadui propaganda politica in locasurile destinate cultului.
Capitolul II ,,Despre drepturile romanilor' stipuleaza dintru inceput ca in

conditiile statornicite prin lege romanii se bucura de libertatea constiintei, de libertatea
muncii, de libertatea tovatamantului de libertatea de asociatie si de toate libertatile din
care decurg drepturi (art. 10).Libertatea individuala este garantata, iar domiciliul
inviolabil (art 14). Pedeapsa cu amoartea se aplica in timp de razboi, conform codului de
justitie militara , Consiliul de Ministri putand decide insa aceasta pedeapsa si in timp de
pace pentru atentate contra suveranului, membrilor familiei regale, sefilor statelor straine
si demnitarilor statului din mobile iegatura cu exercitiul functiunilor ce le sunt
incredintate precum si in cazurile de talharire cu omor si asasinat politic (art 15).
Proprietatea de orice natura, precum si creantele, atat asupra particularilor cat si asupra
statului, sunt inviolabile si garantate ca atare (art 16).
Pedeapsa confiscarii averilor este interzisa, cu exceptia cazurilor de „inalta tradare

si delapidare de bani publici', exproprierea fiind admisa numai „pentru cauza de utilitate
publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire, stabilita de justitie, conform legilor
18
LUCRARI LICENTA
0726004566
invatamantul este liber „in conditiile stabilite prin legi speciale si in masura in care „nu
va fi contrar bunelor moravuri; ordinii publice si intereselor de stat' (art. 21).
Invatamantul primar este obligatoriu si gratuit in scolile statului.Numai cetatenii

romani au dreptul de a ocupa functii si demnitati publice, datorita „caracterului majoritar
si creator de stat al natiunii romane' (art. 27). Numai cetatenii romani si cei naturalizati
romani pot dobandi orice titlu si detine imobile rurale in Romania, strainii avand dreptul
numai la valoarea acestor imobile (art. 27).
Puterea de stat era asumata in mod integral de rege, care era „Capul statului' (art.
30). Puterea legislativa se exercita de rege prin Reprezentanta Nationala, alcatuita din
doua adunari; Senatul si Adunarea Deputatilor (art. 31). Regele sanctioneaza si promulga
legile, putand refuza sanctionarea lor fara motive, tot el avand initiativa legilor (art 31).
Puterea executiva este incredintata regelui, care o exercita prin guvernul sau in modul
stabilit prin Constitutie (art. 32).
Persoana regelui este inviolabila, actele sale sunt contrasemnate de un ministru

care „prin aceasta insasi, devine raspunzator de ele'. In atributiile suveranului, intra,
conform articolelor 45-46, convocarea si dizolvarea adunarilor legiuitoare, deschiderea,
amanarea si inchiderea sesiunilor, numirea lor, si revocarea ministrilor, iertarea sau
micsorarea pedepselor criminale, numirea sau confirmarea in functiile publice, declararea
razboiului si incheierea pacii, conferirea gradelor militare si a decoratiilor romane,
acreditarea ambasadorilor pe langa sefii statelor straine, baterea monedei, incheierea
tratatelor politice si militare cu statele straine, precum si a conventiilor de comert si
navigatie.
Titlul IV,-„Despre finante' (art 80-87) preia prevederea conform careia „ Nici un
impozit de orice natura nu se poate stabili si percepe decat pe baza unei legi' „ (art.80).
Controlul preventiv si cel de gestiune al tuturor veniturilor si cheltuielilor

statului se exercita de inalta Curte de Conturi, care urmeaza, a semnala, „neregulile ce ar
fi savarsite de ministri in aplicarea bugetului' (art. 84). In articolul 87,se prevede ca
„delapidarea de bani publici se califica crima si se pedepseste ca atare'.
Titlul V, „Despre ostire' (art. 88-91) prevede ca „toti cetatenii romani sunt datori
a face parte din unul din elementele ostirii', conform legilor (art 88), iar „contingentul
ostirii se voteaza pentru fiecare an de adunarile legiuitoare' (art 90).;
Tilul VI (art 92-96) stabileste culorile drapelului Romaniei albastru galben, rosu,
asezate vertical (art. 92), resedinta guvernului, care e in capitala tarii (art 93); limba
oficiala a statului limba romana (art. 94). Se stabileste si faptul ca nici un juramant nu
leaga si nu poate fi impus decat in puterea unei legi, care hotaraste si formula lui (art 95)
ca nu poate fi suspendata nici in total, nici in parte Constitutia, iar in caz de pericol de
stat, se poate institui starea de asediu generala sau partiala (art.96)
19
LUCRARI LICENTA
0726004566
Titlul VII, consacrat „Revizuirii Constitutiei' prevede in (art 97) ca aceasta se

poate realiza, total sau in parte, numai „din initiativa regelui', si cu consultarea prealabila
a Corpurilor Legiuitoare care urmeaza a indica si textele.de revizuit.
Titlul VIII (art. 98-100) precizeaza ca dispozitiile legilor pentru reforma agrara
din 1920 si 1921, introduse in (art. 131) din Constitutia din 1923 raman cu caracter
constitutional.
Acelasi caracter il au drepturile politice dobandite in virtutea decretelor-legi

ratificate prin articolul 133 al Constitutiei privitoare la incetatenirea evreilor care locuiau
in Vechiul Regat. Constitutia din 1923 s-a abrogat din ziua promulgarii noii Constitutii
(28februarie 1938).
Prin Decretul regal numarul 3053 din 5 septembrie 1940 (publicat in „Monitorul
Oficial' numarul 205 din 5 septembrie 1940), Regele Carol al II-lea a suspendat
Constitutia din 1938 si a dizolvat Parlamentul, iar printr-un decret din aceeasi zi, intitulat
„pentru investirea cu depline puteri a presedintelui Consiliului de Ministri si restrangerea
prerogativelor regale'. Carol al II-lea si-a redus mult puterile, transferand dreptul de
conducere autoritara a statului generalului Ion Antonescu.
Potrivit acestui decret, regele are urmatoarele prerogative: este capul ostirii; are
dreptul de a bate moneda, de a conferi decoratii, de gratiere si amnistie, de a acredita si
primi reprezentanti diplomatici si de a incheia tratate; de asemenea, el are dreptul de a
modifica legile organice si de a numi ministrii si subsecretarii de stat.
Cu toate aceste substantiale diminuari ale puterii sale, Carol al II-lea abdica la 6
septembrie 1940 in favoarea fiului sau Mihai. In aceeasi zi, prin Decretul regal numarul
3067 din 6 septembrie 1940 (publicat in „Monitorul Oficial' numarul 206 bis din 6
septemie 1940), generalul Ion Antonescu a fost investit cu depline puteri pentru
conducerea statului roman. Regele nu si-a mai pastrat nici dreptul de a numi ministrii si
subsecretarii de stat.'
Prin Decretul regal numarul 3072 din 7 septembrie 1940 (publicat in Monitorul
Oficial' numarul 208 din 8 septembrie 1940), generalul Ion Antonescu a fost investit cu
depline puteri pentru conducerea statului, iar prerogativele regelui au fost restranse la
„cap al Ostirii” baterea monedei conferirea de decoratii, primirea si acreditarea de
reprezentanti diplomatici, amnistierea si gratierea precum si numirea primului ministru
Generalul Ion Antonescu nu a mai constituit un Parlament si a guvernat tara prin

decrete-legi Prin Decretul din 14 septembrie 1940, Romania fost declarata „stat national
legionar”. La 15 februarie 1941, acest decret a fost abrogat.
Dupa 23 august 1944, s-a istituit un regim constitutional de tranzitie, pana la

convocarea AdunariiConstituante, care urma sa elaboreze o noua Constitutie. Solutia a
constat in repunerea in vigoare a dispozitiilor Constitutiilor din 1866 si 1923.
20
LUCRARI LICENTA
0726004566
Conform articolului 3, Consiliul de Ministri era imputernicit sa organizeze

Reprezentanta Nationala (prin Decretul dat la 15 iulie 1946 s-a adoptat sistemul
unicameral desfiintandu-se Senatul si s-a acordat dreptul de vot tuturor cetatenilor in
varsta de cel putin 21 de ani impliniti, inclusiv femeilor).
Prin articolul 4 s-a mentinut desfiintarea juriului si s-a hotarat ca o viitoare lege
speciala sa statorniceasca conditiile in care magistratii sunt inamovibili.
La 30 decembrie 1947 dupa semnarea actului de abdicare de catre regele Minai I,

Adunarea Deputatilor a votat legile cu caracter constitutional numarul 363 si 364. Prin
legea numarul 364 - din 30 decembrie 1947, Romania adopta denumirea de Republica
Populara Romana.
„Adunarea Deputatilor ia act de abdicarea regelui Mihai I pentru el si urmasii sai'

(art. 1). Articolul 2 al legii abroga „Constitutia din 1866 cu modificarile din 29 martie
1923 si acelea din 1 septembrie 1944'.
Pana la intrarea in vigoare a noii Constitutii, puterea executiva este exercitata de

un Prezidiu compus din cinci membri alesi cu majoritate de Adunarea Deputatilor dintre
personalitatile vietii publice, stiintifice si culturale ale tarii (art 6). Prin legea numarul 364
din 30 decembrie 1947 a fost numit Prezidiul Republicii Populare Romane, alcatuit din
CI Parhon, Mihail Sadoveanu, Stefan Voitec, Gh. Stere, Ion Niculi, iar prin decretul
numarul 3 din 8 ianuarie 1948 s-au stabilit atributiile acestui nou organ de stat.
3.4.Constituţia Românilor din 1948
Proiectul Constituţiei, alcătuit după modelul Constituţiei sovietice în vigoare, este

publicat de Frontul Democraţiei Populare (creat, sub conducerea Partidului Muncitoresc
Român, la 27 februarie 1948) la 6 martie 1948. Este dezbătut la 9 aprilie 1948 şi aprobat
de Marea Adunare Naţionala, în unanimitate, la 13 aprilie 1948. Constituţia din 1948 are
Zece Titluri.
Titlul I „Republica Populară Română (art 1-4) proclama ca „Republică Populară

Română este un stat popular, unitar şi suveran(art. 1), care a luat fiinţă prin lupta dusă de
popor în frunte cu clasa muncitoare împotriva fascismului, reacţiunii şi imperialismului
(art. 2). în România, „întreaga putere de stat emană de la popor şi aparţine poporului, care
'îsi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct şi
secret (art-3). Conform articolului 4, cei aleşi „în toate organele puterii de stat sunt
răspunzători în faţa poporului şi pot fi revocaţi prin voinţa alegătorilor în condiţiile
stabilite de lege .
Titlul II „Structura social - economicaă (art. 5-15), neîntalnit în Constituţiile

anterioare, indică esenţa a trei categorii de proprietate: „mijloacele de producţie aparţin
21
LUCRARI LICENTA
0726004566
sau statului, ca bunuri ale întregului popor, sau organizaţiilor cooperatiste, sau
particularilor, persoane fizice sau juridice (art. 5).
Munca este proclamată .Datoria fiecărui cetăţean „factorul de baza al vieţii

economice, a statului:(art 12), acesta acordând sprijin celor ce muncesc ,pentru a-i apăra
împotriva exploatării şi a ridicării nivelului lor de trai.
Articolul 15 introduce în viata social-economici României principiul îndrumării

şi planificării economie naţionale în vederea „dezvoltării puterii economice a ţării,
asigurarea bunăstării poporului şi garantării independenţei naţionale”
Statul asigură, treptat dreptul la muncă prin organizarea şi dezvoltarea planificată

a economiei naţionale (articolul 19). Femeii i se recunosc drepturi egale cu bărbaţii şi
salarizare egală în toate domeniile de activitate (art. 21). Statul asigura „organizarea şi
dezvoltarea-învătământului primar obligatoriu şi gratuit prin burse de stat acordate
elevilor şi studentilor merituoşi şi prin organizarea şi dezvoltarea învăţământului
profesional şi tehnic (art. 22).
Se statueaza dreptul tuturor naţionalitătilor conlocuitoare de folosire a limbii

materne în învătământul de toate gradele - predarea limbii şi literaturii române fiind
obligatorie în şcolile de orice grad precum şi în administraţie şi justiţie.
Titlul IV, „Organul suprem al puterii de stat (art. 37-65) statueaza ca în Repu
blica Populară Româna .Organul suprem al puterii de stat este 'Marea Adunare Nationala
(art. 37), unicul organ legislativ al tarii (art. 38), care are in competenta sa directa:
alegerea prezidiului M.A.N, formarea guvernului, modificarea Constituţiei, votarea
bugetului statului, a incheierii exercitiilor bugetare, fixarea impozitelor si a modului lor
de percepere, hotararea asupra problemelor pacii si razboiului, decizia privind consultarea
poporului prin referendum, acordarea amnistiei (art. 39).
Titlul V, „Organele administratiei de stat Consiliul de Ministrii si ministerele' (art.

66-74) proclama ca guvernul este „organul suprem executiv si administrativ al R. P. R.'
(art. 66).
Guvernul are in sarcina sa conducerea administrativa a statului. El coordoneaza si

da directive generale ministerelor de resort, dirijeaza si planifica economia nationala,
realizeaza bugetul statului, asigura ordinea publica si securitatea statului. Conduce
politica generala a statului in domeniul relatiilor internationale. Organizeaza si
inzestreaza fortele armate.
Prezidiul M.A.N. poate anula deciziile Consiliului de Ministri, neconforme cu

Constitutia sau cu legile (art. 72).
Titlul VI, „Organele locale ale puterii de stat' (art 75-85) mentine impartirea din
punct de vedere administrativ in: comune, plasi, judete si regiuni, dar precizeaza ca „prin
22
LUCRARI LICENTA
0726004566
lege se pot aduce; modificari acestor impartiri2 (art.75). Organele locale ale puterii de
stat sunt consiliile populare locale (art 76) alese pe 4 ani prin vot universal, direct,- egal si
secret (art 77). Ele indrumeaza si conduc activitatea economica, 'sociala si culturala
locala, conform legilor si dispozitilor organelor administrative superioare.
Titlul VII „Organele judecatoresti si parchetull” (art,86 - 98) precizeaza ca

„instantele judecatoresti sunt Curtea Suprema, una pentru intreaga tara, tribunalele si
judecatoriile populare' (art 86) prin lege putandu-se infiinta ,instante speciale pentru
anumite ramuri de activitate' (art. 87).
Titlul VIII, „Stema, sigiliul, drapelul si capitala' (art. 99-102) prevede „Stema
Republicii Populare Romane' ireprezinta munti impaduritii deasupra carora se ridica
soarele. In mijloc se afla o
sonda, iar in jurul stemei o coroana de spice de grau'.(art 99) .Pe sigiliul statului este
reprezentata stema tarii ( art. 100) . Drapelul se compune din culorile: albastru, galben si
rosu, asezate vertical, in mijloc fiind asezata stema tarii (art. 101), iar capitala tarii este
orasul Bucuresti ( art. 102)
Titlul IX, „iModificarea Constitutiei' (art 103-104) prevede ca initiativa

modificari „in parte sau in total', apartine guvernului sau unei treimi din membrii M. A.N.
(art. 103), modificarea necesitand votul a doua treimi din numarul total al membrilor
M.A.N. (art. 104).
Titlul X (art. 105) statueaza revizuirea tuturor codurilor si legilor existente in

sensul punerii lor de acord cu Constitutia, precum si desfiintarea tuturor dispozitiilor din
legi, decrete, regulamente si orice alte dispozitii contrare prevederilor Constitutiei.
3.5.Constituţia Românilor din 1952
Proiectul a fost elaborat de o comisie aleasă de Marea Adunare Naţională la 27

martie 1952, a fost dat publicităţii la 18 iulie şi votat de M.A.N. la 24 septembrie acelaşi
an publicată în „Buletinul oficial numarul 1 din 27 septembrie 1952, Constituţia era
modificată la 29 ianuarie 1953 (art. 43 si 50), 26 ianuarie 1954 (art. 43 si 50), 21 aprilie
1954 (art. 35), 2 iunie 1955 (art. 43 si 50), 4 aprilie 1956 (art. 18, 19, 50), 28 martie 1957
(art. 43, 56), 25 martie 1961 (capitolul II, articolele 43, 44, 75). Constituţia are capitol
introductiv, 10 capitole si 102 articole.
Capitolul introductiv proclama România „stat al oamenilor muncii de la oraşe şi

sate. Făurirea şi întărirea statului „democratic-popular, prietenia şi alianţa cu marea
23
LUCRARI LICENTA
0726004566
Uniune Sovietică asigură, independenţa, suveranitatea de stat, dezvoltarea şi înflorirea

Republicii Populare Romane.
Capitolul I se referă la „Orânduirea socialaă (art 1-15). Se arăta că „Republica

Populară Română este un stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate (art 1), iar baza
puterii o constituie „alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, în care rolul
conducător aparţine clasei muncitoare (art 2). Puterea aparţine oamenilor muncii de la
orase si sate care o exercita prin Marea Adunare Nationala şi sfaturile populare.
Proprietatea socialistă are fie forma proprietăţii de stat (bun comun al poporului), fie
forma proprietăţii cooperatist colectiviste (proprietatea gospodariilor agricole colective
sau a organizatiilor cooperatiste) (art.6, aliniatul 1).
Naţionalizărilor din anii 1948 - 1950 care au urmat celei din iunie 1948, sunt
consacrate prin articolul 7 care prevede: „Bogăţiile de orice natura ale subsolului,
fabricile, uzinele, minele, apele, izvoarele de energie naturală, căile de comunicaţie de
orice fel, transportul feroviar, fluvial, maritim şi aerian, băncile, poşta, telegraful,
telefonul, radioul, mijloacele de tipar, cinematografia şi teatrul, gospodăriile agricole de
stat, staţiunile de maşini şi tractoare, întreprinderile comunale, şi partea naţionalizată a
fondului de locuinţe de la oraşe constituie proprietatea de stat, bun comun al poporului.
Se recunoaşte ţăranilor, membri ai gospodăriilor agricole colective dreptul de a

avea „în folosinţă personală un lot de pământ pe lângă casă şi, în proprietate personală,
gospodăria de pe acest lot, casa de locuit animale productive, păsări, inventar agricol
mărunt, în conformitate cu statutul gospodăriei agricole colective (art.9,aliniatul2)
În articolul 12 Constituţia consacra dreptul de proprietate personala asupra

veniturilor şi economiilor provenite din munca, asupra casei de locuit şi gospodăriei
auxiliare de pe lângă casă, asupra obiectelor casnice şi de uz personal, cât şi dreptul de
moştenire asupra proprietăţii personale a cetăţenilor. Preponderenţa proprietăţii de stat
are ca scop dezvoltarea vieţii economice a României „pe baza planului de stat al
economiei naţionale, în interesul construirii socialismului.
Articolul 15 proclama munca drept „o datorie şi o chestiune de onoare pentru

fiecare cetăţean capabil de muncă, după principiul „cine nu munceşte nu mănâncă şi
stipuleaza, totodată, că în România se înfăptuieşte tot mai larg principiul „de la fiecare
după capacităţile sale, fiecăruia după munca sa.
Capitolul II, „Oranduirea de stat' (art 16-21) statueaza regimul de stat, forma de
stat, impartirea administrativ-teritoriala si cetatenia. Conform articolului 16, „ regimul de
stat al Romaniei este „regimul democratiei populare, care reprezinta puterea oamenilor
muncii', iar statul democrat popular este o forma a dictaturii proletariatului exercitata de
partidul comunist.
Sarcinile statului decurgand din functia economico-organizatorica si cultural -

educativa (specifica statului democrat-popular) constau in: intarirea si dezvoltarea
24
LUCRARI LICENTA
0726004566
fortelor de productie ale tarii prin industrializarea socialista; transformarea socialista

treptata a agriculturii; organizarea si dezvoltarea economiei planificate; stabilirea,
impozitelor, taxelor si veniturilor necesare pentru nevoile statului; conducerea ,
invatamantului public de toate gradele; asigurarea dezvoltarii culturii poporului roman si
a culturii minoritatilor nationale, socialiste in continut, nationale in forma; aplicarea si
respectarea Constitutiei si legilor tarii, ele fiind expresia vointei si a intereselor poporului
muncitor.
„Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Romane', statuat in

Capitolul III (art 22-41) este Marea Adunare Nationala (art. 22), „unicul organ legiuitor
al Republicii Populare Romane' (art. 23).
Capitolul IV, „Organele administratiei de stat al Republicii Populare Romane (art.

42-50) precizeaza ca „organul suprem executiv si de dispozitie al puterii de stat al
Republicii Populare Romane este Consiliul de Ministri (art. 42), constituit de catre Marea
Adunare Nationala (art. 43).
Capitolul V, „Organele locale-ale puterii de stat' (art .51-63) defineste „Sfaturile

populare'' ca organe ale puterii de stat in regiuni, raioane, orase si comune (art 51). Ele
sunt alcatuite din deputati alesi pe timp de doi ani si „indruma munca organel0r
administrative subordonate lor, conduc activitatea locala pe taram economic si cultura,
asigura mentinerea ordinii publice, respectarea legilor si ocrotirea drepturile cetatenilor,
intocmesc bugetul local
Capitolul VI, „Instantele judecatoresti si procuratura' (art 64-76) stabileste ca in

Romania „justitia se infaptuieste de catre Tribunalul Suprem al Republicii Populare
Romane,, tribunalele regionalei si tribunalele populare, precum si de catre
instantele judecatoresti speciale infiintate prin Iege' (art. 64).
Sarcina tribunalelor este de a apara regimul de democratie populara si cuceririle

poporului muncitor', de a asigura legalitatea populara, proprietatea obsteasca si drepturile
cetatenilor' (art. 65).
Capitolul VII consacra „Drepturile si datoriile fundamentale ale cetatenilor' (art.

77-92). Dreptul la munca este asigurat cetatenilor prin dreptul de a indeplini o munca
garantata si platita potrivit cu cantitatea si calitatea ei (art. 77), in conditiile dezvoltarii
sectorului socialist al economiei nationale.
Este garantat dreptul la invatatura prin invatamantul de stat elementar general

obligatoriu si gratuit, prin sistemul burselor de stat acordate studentilor si elevilor
merituosi din institutiile invatamantului superior, mediu si elementar si prin organizarea
invatamantului profesional gratuit pentru cei ce muncesc (art. 80).
Constitutia prevede inviolabilitatea persoanei (art. 87), ocrotirea inviolabilitatii

domiciliului cetatenilor si secretul corespondentei (art. 88). Datoriile fundamentale ale
25
LUCRARI LICENTA
0726004566
cetatenilor (art. 90-92) constau in: obligatia fiecarui cetatean de a respecta Constitutia si
legile statuiui de democratie populara, de a pazi, intari si dezvolta „proprietatea obsteasca
socialista', de a respecta disciplina muncii si de a contribui activ „la intarirea regimului de
democratie populara si la propasirea economica si culturala a tarii' (art. 90).
Capitolul VIII (art 93-101) statorniceste principiile fundamentale ale „Sistemului

electoral'. Alegerile de deputati pentru M.A.N si pentru sfaturile populare se face prin vot
universal, avand dreptul de a alege toti cetatenii care au implinit varsta de 18 ani si de a fi
alesi cetatenii care au implinit varsta de 23 de ani (art 94), inclusiv femeile (art. 96) - egal
(art. 95), direct (art 98) si secret (art. 99).
Dreptul de a depune candidaturi este asigurat „Organizatiilor Partidului

Muncitoresc Roman, sindicatelor profesionale, cooperativelor, organizatiilor de tineret si
altor organizatii de masa, precum si asociatiilor culturale (art. 100).
Capitolul IX, „Stema, drapelul si capitala Republicii Populare Romane' (art. 102-
104) prevede ca stema „reprezinta munti impaduriti deasupra carora se ridica soarele. In
partea stanga a stemei se afla o sonda. Stema este incadrata de o cununa de spice de grau.
In partea desus a stemei se afla o stea in cinci colturi. In partea de jos a stemei, spicele
sunt infasurate intr-o panglica tricolora pe care sunt scrise literel , R.P.R (art. 102).
Drapelul poarta culorile rosu, galben si albastru, dispuse vertical, cu albastru langa lance
in mijloc fiind asezata stema tarii (art 103). Capitala este orasul Bucuresti(art. 104).
Capitolul X, -„Procedura de modificare a Constitutiei Republicii Populare

Romane' stabileste ca aceasta se poate face „numai prin lege votata de M.A.N. cu cel
putin 2/3 din numarul total al membrilor acesteia' (art. 105).
CONSTITUTIA DIN 1965
Proiectul Constitutiei, elaborat de o comisie a M.A.N., este examinat si aprobat de

Plenara C.C. al P.C.R. la 28 iunie 1965. Este dezbatut incadrul Congresului al IX- lea al
P.C.R. din.iulie;1965. Exercitand atributii de Adunare Constituanta, M.A.N aleasa la 7
martie 1965 discuta si adopta la 21 august 1965 ”Constitutia Republicii Socialiste
Romania'.
Publicata in „Buletinul Oficial' numarul 1 din 21 august 1965, Constitutia este

modificata prin legile: numarul 1 din 16 februarie 1968, numarul 56 din .26 decembrie
1968, numarul 1 din 13 martie 1969, numarul 26 din 17 decembrie 1971, numarul 1 din
24 aprilie 1972, numarul 1 din 28 martie 1974, numarul 26 din 23 decembrie 1974,
numarul 2 din 21 martie 1975, numarul 19 din 19 decembrie 1979, numarul 19 din 27
octombrie 1986.
26
LUCRARI LICENTA
0726004566
In cele 9 titluri si 114 articole, Constitutia statueaza existenta economiei bazata pe

„proprietatea socialista' asupra mijloacelor de productie, rolul conducator al P.C.R. in
intreaga viata a societatii, „Conducerea Colectiva'' ca principiu calauzitor in activitatea de
stat.
Titlul I, „Republica Socialista Romania' (art 1-16) statueaza ca „Romania este

Republica Socialista, stat al oamenilor muncii de la orase si sate, suveran, independent si
unitar', teritoriul sau fiind inalienabil si indivizibil' (art 1). Forta politica conducatoare a
societatii este Partidul Comunist Roman (art. 3). Economia nationala este bazata pe
proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie' (art 5) — de stat si cooperatista
(art.6).
Proprietatea personala a taranilor cooperatori este alcatuita din „casa de locuit si

constructiile anexe, terenul pe care acestea se afla, precum si, potrivit statutului
cooperativelor agricole, animalele de productie si inventarul agricol marunt' (art. ;7)
Pentru realizarea scopurilor sale, „statul socialist roman' organizeaza, planifica si

conduce economia nationala, „apara proprietatea socialista, garanteaza exercitarea
deplina a drepturilor cetatenesti, asigura legalitatea socialista si apara ordinea de drept,
dezvolta invatamantul de toate gradele, asigura conditiile pentru dezvoltarea stiintei, artei
si culturii, infaptuieste ocrotirea sanatatii, asigura apararea.tarii si organizeaza fortele sale
armate', organizeaza relatiile cu alte state (art. 13).
Teritoriul Romaniei este organizat in unitati administrativ-teritoriale: regiunea,

raionul, orasul si comuna (art. 15). Capitala este orasul Bucuresti (art. 15).
„Drepturilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor' le este consacrat Titlul

II (art 11-41)
Conform articolului 17, statul proclama si garanteaza egalitatea in drepturi a

detatenilor sai si pedepseste prin lege manifestarile care au ca scop „propaganda
nationalist-sovina, atatarea urii de rasa sau nationale'. Asigurarea dreptului la munca,
remunerata dupa cantitatea si calitatea ei' si stabilirea prin lege a masurilor de protectie si
securitate a muncii sunt statuate la articolul (18).
Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general, obligatoriu, prin

gratuitatea invatamantului de toate gradele, precum si prin sistemul burselor de stat.
Cetatenii care au implinit varsta de 18 ani au dreptul de a alege deputatii M.A.N.

si ai sfaturilor populare. Dreptul de a fi alesi il au cei care au implinit varsta de 23 de ani.
Dreptul de proprietate personala al carui obiect il constituie, potrivit Constitutiei,

„veniturile si economiile provenite din munca, casa de locuit, gospodaria de pe langa ea
si terenul pe care ele se afla, precum si bunurile de uz si confort personal' (art. 36), ca si
dreptul de mostenire sunt ocrotite de lege (art. 37).
27
LUCRARI LICENTA
0726004566
Indatoririle cetatenilor romani sunt reglementate in articolele 39-41, care prevad

ca fiecare cetatean al Romaniei „este dator sa respecte Constitutia si legile, sa apere
proprietatea socialista, sa contribuie la intarirea si dezvoltarea oranduirii socialiste' (art.
39), sa satisfaca serviciul militar in randurile armatei romane (art. 40), sa apere patria -
„datorie sfanta a fiecarui cetatean' (art. 41).
„Organele supreme ale puterii de stat', M.A.N si Consiliul de Stat alcatuiesc

materia Titlului III (art 42-69).
M.A.N are ca atributii principale: adoptarea si modificarea Constitutiei;

reglementarea sistemului electoral; adoptarea planului de stat al economiei nationale, a
bugetului de stat si a contului general de incheiere a exercitiului bugetar.
M.A.N este alcatuita din 465 de deputati (art. 44), mandatul sau neputand inceta
inainte de expirarea termenului pentru care a fost aleasa (art. 45). Ea adopta legi si
hotarari cu votul majoritatii deputatilor si poate adopta sau modifica Constitutia cu votul
a cel putin 2/3 din numarul total al deputatilor (art. 56).
Deputatii se bucura de imunitate parlamentara, pot fi retinuti, arestati si trimisi in

judecata penala fara incuviintarea prealabila a M.A.N. sau a Consiliului de Stat numai in
caz de infractiune flagranta (art. 61).
Titlul IV, „Organele centrale ale administratiei de stat' (art. 70-78) consacra
Consiliul de Ministri „organul suprem al administratiei de stat', care exercita conducerea
generala a activitatii executive, avand ca atributii: stabilirea masurilor generale pentru
ducerea la indeplinire a politicii interne si externe a statului; organizarea si asigurarea
executarii legilor, elaborarea proiectului bugetului de stat si a proiectului bugetar de stat,
infiintarea de intreprinderi, organizatii economice si institutii de stat si de interes
republican.
Titlul V, „Organele locale ale puterii de stat si organele locale ale administratiei
de stat'(art. 79-93) statueaza rolul si atributiile sfaturilor populare, care sunt organele
locale ale puterii de stat, in regiuni, raioane, orase si comune.
Atributiile principale ale sfatului popular sunt: adoptarea bugetului si a planului

economic local, aprobarea contului de incheiere a exercitiului bugetar, alegerea si
revocarea comitetului executiv al; sfatului popular; infiintarea de intreprinderi, organizatii
economice si institutii de stat de interes local; conducerea, indrumarea si controlarea
activitatii comitetului sau executiv, a sectiunilor de specialitate ale administratiei de stat,
a intreprinderilor, organizatiilor economice si institutiilor subordonate.
Titlul VI, „Organele judecatorestii (art. 94-104) prevede ca ,justitia se infaptuieste

prin Tribunalul Suprem, tribunalele regionale, tribunalele populare, precum si prin
tribunalele militare infiintate potrivit legii' (art. 94).
28
LUCRARI LICENTA
0726004566
Prin activitatea de judecata, tribunalele, „apara oranduirea socialista si drepturile

persoanelor' (art. 95).
Titlul VII „Organele Procuraturii” (art. 105-108) statueaza ca procuratura exercita

supravegherea rcspectariii legii de catre ministere si celelalte organe , ale administratiei
de stat, organele de urmarire penala, tribunale pecum si de catre functionari si ceilalti
cetateni (art. 105).
Procurorul general este ales de MAN pe durata legislaturii, iar procurorii sunt
numiti de procurorul general (art.107). Procurorul general raspunde in fata M.A.N de
activitatea procuraturii (art 108), iar in intervalul dintre sesiuni, in fata Consiliului de
Stat.
Conform Titlului VIII, „Însemnele Republicii Socialiste. România (art. 109-

112), stema tarii reprezinta munti impaduriti, deasupra carora se ridica soarele.' In partea
stanga a stemei se afla o sonda. Stema este incadrata de o cununa de spice de grau.În
parte de sus a stemei se afla o stea în cinci colţuri, iar în partea de jos spicele sunt
înfăşurate într-o panglică tricoloră, pe care este scris „Republica Socialistă România (art.
109).
Drapelul poarta culorile rosu, galben si albastru, asezate vertical, cu albastrul

langa lance, iar in mijloc, este asezata stema (art. 111). Imnul de stat se aproba de catre
M.A.N. ; ,
Ultimul Titlu IX, „Dispozitii finale' (art. 113-114) precizeaza ca „prezenta

Constitutie intra in vigoare la data adoptarii ei' (art. 113), data la care Constitutia din 24
septembrie 1952, precum si orice dispozitii din legi, decrete si alte acte normative
contrare prevederilor Constitutiei prezente sunt abrogate (art. 114).
Camera Deputatilor si Senatul, rezultate in urma scrutinului de la 20 Mai 1990,

stabilesc in sedinta comuna de la 11 Iulie 1990 componenta Comisiei de redactare a
Proiectului Constitutiei Romaniei, alcatuite din 28 de membri, deputati, senatori,
specialisti in dreptul constitutional si in alte discipline socio-umane. Comisia redacteaza
„tezele pentru elaborarea proiectului de Constitutie', a caror dezbatere incepe la 13
februarie 1991.
Constitutia este adoptata, de Adunarea Constituanta la 21 Noiembrie 1991.
Constitutia cuprinde sapte Titluri si 152 de articole, a fost publicata in „Monitorul

Oficial al Romaniei numaiul 233 din 21 Noiembrie 1991./
29
LUCRARI LICENTA
0726004566
Conform Legii numarul .67 din 23 Noiembrie 1991, privind organizarea si

desfasurarea referendumului national asupra Constitutiei Romaniei, la 8 decembrie
cetatenii tarii sunt chemati la urne.
Constitutia Romaniei a fost adoptata in sedinta Adunarii Constituante din 21

Noiembrie 1991 si a intrat in vigoare in urma aprobarii ei prin Referendumul National din
8 decembrie 1991.
Titlul I, .Principii generale'; (art. 1-14). Primul articol reglementeaza elementele

definitorii ale statului roman ,.Romania este stat national, suveran si independent, unitar
si indivizibil'. Forma de guvernamant este republica, „Romania este stat de drept,
democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si .libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul, politic reprezinta valori
supreme si sunt garantate'.
Teritoriul Romaniei este inalienabil, frontierele tarii fiind consfintite prin lege
organica. Pe teritoriul statului roman, organizat sub aspect administrativ in comune, orase
si judete, nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine (art. 3); statul are ca
fundament unitatea poporului roman, Romania fiind „patria comuna si indivizibila a
tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de originea etnica, de
limba, religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala'
(art.4
Exprimand apartenenta unei persoane la statul roman, caracterizata prin

plenitudinea drepturilor si a obligatiilor reciproce prevazute de Constitutie si de celelalte
legi, art. 5 stabileste ca „cetatenia romana se dobandeste, se pastreaza sau se pierde in
conditiile prevazute de lege'.
Respectand legislatia statului pe teritoriul caruia se afla persoanele de origine

romana, „statul roman sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii
si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale,
lingvistice si religioase'.
Pentru prima oara dupa decretul constitutional din 31 august 1944, articolul (8)
consacra pluralismul in societatea romaneasca ca „ o conditie si o garantie a democratiei
constitutionale'. Partidele politice, constituite si desfasurandu-si activitatea in conditiile
legii, „contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand
suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei'
(art. 8).
Sindicatele isi desfasoara activitatea potrivit cu statutul lor, in conditiile legii,

contribuind la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice
si sociale ale salariatilor.
30
LUCRARI LICENTA
0726004566
Reglementarea in extenso a modurilor de dobandire si pierdere a cetateniei

romane s-a realizat prin Legea numarul 21/1991. Legea cetateniei romane publicata in
„Monitorul Oficial' al Romaniei numarul 44/6.03.1991.
Articolele (12-14) consfintesc faptul ca ,drapelul Romaniei este tricolor, culorile

sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare, incepand de la lance: albastru, galben; rosu' ca
ziua natonala a Romaniei este „1 Decembrie imnul national al Romaniei este „Desteapta-
te Romane' . stema tarii si-sigiliul statului urmand a fi stabilite prin legi organice' (art.12),
iar capitala Romaniei este orasul Bucuresti; limba oficiala este limba romana (art. 13).
Titlul II „Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale' are patru capitole si

43 articole (art.s 15-57).
Capitolul I „Dispozitii comune' consacra principiul universalitatii drepturilor si

indatoririlor. Universalitatea drepturilor si libertatilor se refera atat la sfera propriuzisa a
drepturilor cat si la titularii acestora si este consacrata in art- 15
„Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si

;prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea' «Este garantata egalitatea
cetatenilor.in fata legii si a autoritatilor publice” fara privilegii si discriminari” .nimeni
nefiind mai mai presus de lege. Cetatenii .romani se bucura in striinitate de protectia
statului roman,la randu lor, cetatenii straini si apatrizii din Romania beneficieaza de toate
drepturile si libertatile, -afara de acelea pentru care Constitutia sau legea impune
calitatea de cetatean roman
Capitolul II este consacrat ,”Drepturilor si libertatilor fundamentale' (art. 22-49).

„Dreptul la viata precum si dreptul la integritatea fizica si psihica' sunt garantate,
pedeapsa cu moartea, tortura, pedeapsa sau tratamentul inuman ori degradant fiind
interzise (art. 22). Articolul (23) proclama libertatea individuala si siguranta persoanei ca
inviolabile si stabileste conditiile in care se pot realiza perchezitii, retineri si arestari
statueaza totodata prezumtia de nevinovatie si legalitatea pedepsei, precum si eliberarea
provizorie a arestatului preventiv sub conditia controlului judiciar sau a cautiunii
Dreptul la libera circulatie, receptat in Constitutie din Pactul international privitor

la drepturile civile si politice, ca un drept fundamental nou, este consfintit in articolul 25,
potrivit caruia „dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat', fiecarui
cetatean fiindu-i „asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice
localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara'.
Dreptul la invatatura, ca partea cea mai importanta a dreptului la educatie,

constituie, conform articolului 32, si o indatorire. Formele organizatorice prin care se
realizeaza dreptul la invatatura sunt: invatamantul general obligatoriu, invatamantul
liceal, invatamantul profesional, invatamantul superior. Autonomia universitara este
garantata. Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana.
31
LUCRARI LICENTA
0726004566
Se garanteaza gratuitatea invatamantului de stat in conditiile legii; aliniatul (3)

garanteaza dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata in limba lor
materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba.
Dreptul fundamental de vot, reglementat prin articolul (34) stabileste ca „cetatenii

au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv. Dreptul de
a fi ales se acorda cetatenilor cu drept de vot carora nu le este interzisa asocierea in
partide politice, daca au implinit varsta de cel putin 23 de ani, pentru a fi alesi in Camera
Deputatilor si cel putin 35 de ani, pentru a fi alesi in Senat sau in functia de Presedinte
al Romaniei (art. 35)
Libertatea de opinie este 'concretizata prin „recunoasterea dreptului de asociere a

cetatenilor in partide politice ,in sindicate si alte forme de asociere ' si interzicerea , ca
neconstitutionale a asociatiilor cu caracter secret, precum, si a partidelor care „militeaza
impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, ori a suveranitatii, a
integritatii sau a independentei Romaniei
Potrivit sistemului proprietatii consacrat in Constitutie, aceasta este publica sau

privata „Dreptul de proprietate, precum.si creantele asupra statui sunt garantate. Protectia
constitutionala aupra proprietati private este esentiala. Dreptul de proprietate este
inviolabil (aliniatul 3 , aliniatul 4) , iar limitele proprietatii private sunt cuprinse in (
aliniatele 1,6) , conditionarea exproprierii sau a folosirii subsolului unei proprietati prin
dreptul la despagubire sunt stabilite de lege.
Capitolul III statueaza „ Indatoririle fundamentale” (art. 50-54) , reprezentand

fundamentul celorlalte indatoriri constitutionale ale cetatenilor „fidelitatea fata de tara
este sacra” ; cetatenii carora la sunt incredintate functii publice , precum si militarii
raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin, si in acest scop, depun
juramantul cerut de lege (art.50 )
Capitolul IV „ Avoxcatul poporului” (art.55 -57 ) consacra, pentru prima data in

legislatia Romaniei, institutia 'Avocatului Poporului”; care nu se substituie organelor
conmpetente sa acorde un drept sau sa rezolve un conflict de interese. Avocatul
Poporului, numit de Senat pe o durata de 4 ani, are menirea de a depista si combate
fenomenele care, prin natura lor, reprezinta incalcari ale drepturilor si libertatilor
cetatenesti, prerogativele sale urmand sa fie stabilite printr-o lege organica (articolul 55).
Avocatul Poporului are obligatia de a actiona la cererea celui al carui drept sau libertate
este lezata. Autoritatile publice au obligatia sa asigure Avocatului Poporului sprijinul
necesar in exercitarea atributiilor sale (art. 56, aliniatul 2). Fiind prin natura si finalitatea
sa un procuror parlamentar, Avocatul Poporului prezinta celor doua Camere al
Parlamentului rapoarte anuale sau la cererea acestora.
Titlul III „ Autoritatile publice'cuprinde 6 capitole si 76 articole (art. 58-133).
32
LUCRARI LICENTA
0726004566
Capitolul I „.Parlamentul' (art. 58-79) are 3 sectiuni consacrate organizarii si

functionarii Parlamentului, statutului deputatilor si senatorilor, procedurilor de
legiferare.Ocupand primul loc in randul autoritatilor publice, „Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii' si este
alcatuit din Camera Deputatilor si Senat (art. 58).
Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si
liber exprimat, conform legii electorale. Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste
prin legea electorala. in raport cu populatia tarii (aliniatul 3).Durata mandatului
deputatilor si senatorilor este de 4 ani. El poate fi prelungit prin lege organica, in caz de
razboi sau de catastrofa (art. 60).
Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu

(art 61). Cele doua Camere lucreaza in sedinte separate si in sedinte comune, intruniindu-
se in doua sesiuni ordinare pe an
Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta

majoritatii membrilor
Sedintele lor sunt publice, dar ele pot hotari ca anumite sedinte sa fie secrete.
Imunitatea parlamentara, instituita prin articolul 69 are rolul de a proteja parlamentarii
impotriva unor masuri represive, arbitrare, care ar putea veni din partea puterii executive,
a puterii judecatoresti sau chiar a unor persoane particulare.
Constitutia interzice. retinerea, arestarea, perchezitionarea sau trimiterea ;in

judecata penala sau contraventionala a deputatilor si senatorilor (art 69). Imunitatea nu
este absoluta, ea putand fi ridicata in urma incuviintarii masurilor juridice de catre
Camera din care face parte deputatul sau senatorul.
Parlamentul Romaniei, singurul detinator al puterii de a reglementa prin lege

relatiile sociale, emite legi constitutionale, legi organice si legi ordinare (art 72). Initiativa
legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de cel
putin '250.000 de cetateni cu drept de vot'. Nu pot face obiectul initiativei legislative a
cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.
Legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare presedintelui Romaniei,

care poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii sau verificarea
constitutionalitatii acesteia, m care caz promulgarea se face in cel mult 10 zile de la
primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii
Constitutionale prin care i s-a confirmat constitutionalitatea (art. 77).
Ultimul articol al Capitolului I al Titlului III este consacrat Consiliului Legislativ,

organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte
normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii (art. 79).
33
LUCRARI LICENTA
0726004566
Capitolul II „Presedintele Romaniei' (art 80-100). Potrivit prevederilor aliniatului

(1), Presedintele Romaniei reprezinta statul roman in exercitiul functiilor sale,
personificand autoritatea statala atat in relatiile interne, cat si in cele internationale,
Presedintele Romaniei, in calitatea sa de sef al statului, este garantul independentei, al
unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei
si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, el exercita functia de mediere
intre puterile statului', precum si intre stat si societate (art. 80, aliniatul 2). „Presedintele
Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat', in doua tururi
de scrutin (art 81). El.poate indeplini inalta functie „pentru cel mult doua mandate'.
Mandatul Presedintelui Romaniei este de 4 ani si se exercita de Ia data depunerii
juramantului (art 83) pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales. Mandatul
poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa (art 83, aliniatul
3).
Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de

presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii'. El poate declara, cu aprobarea
Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate si ia masuri, in caz de
agresiune armata indreptata impotriva tarii, pentru respingerea' agresiunii (art. 92).
Instituie conform legii -starea de asediu ' sau starea de urgenta; solicitand Parlamentului
incuviintarea masurii adoptate,
Atributiile Presedintelui legate de pozitia sa ca sef al statului vizeaza conferirea

decoratiilor si a titlurilor de onoare,'acordarea gradelor de maresal, general si amiral,
numirea in functii publice, in conditiile prevazute de lege, acordarea gratierii individuale
(art. 94).
Presedintele poate fi suspendat din functie, in cazul savarsirii unor fapte grave
prin care incalca prevederile Constitutiei; de Camera Deputatilor si de Senat, intrunite in
sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii
Constitutionale. Aprobarea suspendarii reclama organizarea, in cel mult 30 de zile, a unui
referendum pentru demiterea Presedintelui.
Capitolul III „Guvernul' * (art.101-109) Articolul (101) stabileste statutul

constitutional al Guvernului, care, potrivit programului sau de guvernare acceptat de
Parlament, asigura realizarea politicii Interne si externe a tarii si exercita conducerea
generala a administratiei publice. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul
majoritatii deputatilor si senatorilor (art. 102). Primul-ministru si membrii Guvernului
depun juramantul individual in fata Presedintelui Romaniei (art 103)
Actele Guvernului, hotararile si ordonantele se semneaza de primul ministru si se

contrasemneaza de ministri, care au obligatia executarii lor: Ele sunt publicate in
„Monitorul Oficial' al Romaniei, cu exceptia celor cu caracter militar, care sunt
comunicate institutiilor interesate. Din punct de vedere politic, Guvernul raspunde numai
in fata Parlamentului pentru intreaga activitate, iar fiecare membru al Guvernului
34
LUCRARI LICENTA
0726004566
raspunde politic, solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele
acestuia.
In Capitolul IV sunt statuate „Raporturile Parlamentului cu Guvernul' (art. 110-

114). Obligatia de informare a Parlamentului este strans legata de controlul parlamentar
al activitatii Guvernului si al administratiei publice. Guvernul isi poate angaja
raspunderea politica in fata camerei Deputatilor si a Senatului, intrunite in sedinta
comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de
lege (art. 113), care completeaza sau modifica programul de guvernare pe baza caruia a
fost investit.
Capitolul V .Administratia publică articolele (115-122) are doua sectiuni:

Administratia publica centrala de specialitate (art. 115-118) si Administratia publica
locala (art. 119-122).
Atat ministerele, cat si autoritatile administrative autonome se infiinteaza prin

lege (articolul 116), iar articolul 117 este consacrat armatei ca institutie publica de interes
national.
Principiile de baza, de ordin constitutional, ale administratiei publice din unitatile

administrativ-teritoriale - principiul autonomiei locale si principiul descentralizarii
serviciilor publice sunt statuate in articolul (119). Autonomia locala in comune si orase se
realizeaza prin doua autoritati: consiliul local, respectiv primarul,ambele alese in
conditiile legii. Autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii
consiliilor comunale si orasenesti este consiliul judetean, care a fost ales si functioneaza
in conditiile legii
Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.

Acesta „este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice
descentralizate ale misterelor si ale celorlalte organe centrale, din unitatile administrativ-
teritoriale'
Capitolul VI, .Autoritatea judecatoreasca' are 3 sectiuni (instantele judecatoresti,

Ministerul Public,Consiliul Superior al Magistraturii) si 11 articole (art 123-133). ;
Primul articol al capitolului proclama faptul ca justjtia se infaptuieste in numele

legii si statueaza principiul potrivit caruia judecatorii sunt independenti si se, supun
numai legii (art. 123
Realizarea independentei judecatorilor este garantata .de: principiul

inamovibilitatii lor reglementat de prevederile articolului 124.;Sedinteie de judecati sunt
publice, .(art.126) iar procedura se desfasoara in limba romana
Cetatenii apartinand minoritatilor nationale au dreptul de a vorbi in instanta prin

interpret.
35
LUCRARI LICENTA
0726004566
Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi pe o durata de

4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna (art. 132). Consiliul propune
Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia
celor ;stagiari, in conditiile legii.; indeplineste rolul de Consiliu de disciplina a
judecatorilor (art. 133).
Titlul IV „Economia si finantele publice' (art. 134-139). Formarea, administrarea

si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale
institutiilor publice sunt reglementate prin lege (art. 136), ca garantie constitutionala
impotriva unei gestionari abuzive sau ineficiente prin deturnarea de la finalitatea sa a
banului public. Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al
asigurarilor sociale de stat pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului (art. 137).
Articolul (139) este consacrat Curtii de Conturi, autoritate publica, care exercita controlul
asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale
statului si ale sectorului public.
Titlul V este consacrat „Curtii Constitutionale' (art. 140-145), organul politico-

jurisdictional special si specializat pentru a asigura suprematia Constitutiei in sistemul
juridic normativ. Curtea Constitutionala este alcatuita din 9 judecatori numiti pentru un
mandat de 9 ani de Camera Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei. O treime din
membrii Curtii Constitutionale este innoita din trei in trei ani (art. 140).
Curtea Constitutionala are atributii de control, rezultatul exercitarii acestora

exprimandu-se prin decizii si atributii consultative si de urmarire a respectarii Constitutiei
in cadrul unor anumite prevederi. Atributiile de control privesc constutionalitatea legilor,
a regulamentelor Parlamentului, a ordonantelor, a initiativelor de revizuire a Constitutiei
si constitutionalitatea unui partid politic.
Titlul VI, „Revizuirea Constitutiei' (art. 146-148) stabileste ca aceasta poate fi

initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin ¼ din numarul
deputatilor sau al senatorilor precum si cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot (art.
146). Procedura de revizuire cuprinde doua etape :
• Dezbaterea si adoptarea proiectului sau propunerii de revizuire in cele

doua Camere ale parlamentului
• Definitivarea prin referendum
Nu pot face obiectul revizuirii dispozitiile Constitutiei privind „caracterul

national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de
guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba
oficiala (art. 148), precum si suprimarea drepturilor si a liberatilor fundamentale ale
cetatenilor sau a garantiilor acestora
36
LUCRARI LICENTA
0726004566
Constitutia nu'poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si

nici in timp de razboi (art. 148, aliniatul3).
Titlul VII „Dispozitii finale si transzitorii” art. ( 149-152) prevede ca legea

fundamentala a Romaniei, Constitutia, intra in vigoare la data aprobarii ei prin
referendum, data la care Constituia din 21 august 1965 este si ramane in intregime
abrogata (art 149).
Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei numarul 429/2003 a fost aprobata prin

referendumul national din 18-19 octombrie 2003 si a intrat m vigoare la data de 29
octombrie 2003, data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I numarul 758
din 29 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului national din 18-
19 octombrie 2003, privind Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei.
Aceasta Constitutie este alcatuita din 156 de articole si este sistematizata pe

VIII Titluri, care cuprind urmatoarele: principii generale, drepturile, libertatile si
indatoririle fundamentale, autoritatile publice, economia si finantele publice. Curtea
Constitutionala, Integrarea euro-atlantica, Revizuirea Constitutiei, Dispozitii finale si
tranzitorii.
Titlul I cuprinde Principii generale referitoare la Statul roman, Suveranitatea,

Teritoriul, Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni, Cetatenie, Romanii din
strainatate, simbolurile nationale, limba oficiala, capitala!
Potrivit articolului 1 (aliniatul 1), Romania este stat national, suveran si

independent, unitar si indivizibil. Forma de guvernamant a statului roman este republica.
Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor legislativa,
executiva si judecatoreasca in cadrul democratiei constitutionale.
In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este

obligatorie. Conform articolului (3) teritoriul Romaniei este inalienabil. Teritoriul este
organizat sub aspect administrativ in comune, orase si judete. in conditiile legii, unele
orase sunt declarate municipii. Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor
cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de
religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.
Conform prevederilor articolului (7) Statul Sprijina intarirea legaturilor cu

romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea'sau
exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase cu respectarea
legislatiei statutului ai carui cetateni sunt. Cetatenia romana se dobandeste' se. pastreaza
sau se pierde in conditiile prevazute de Legea numarul 21/1991 – Legea cetateniei
romane. Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere..
37
LUCRARI LICENTA
0726004566
Prevederile articolului (8) statueaza ca pluralismul in societatea romaneasca este o

conditie si o garantie a democratiei constitutionale.
Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele

contribuie la definirea si la.exprimarea vointei politice a cetatenilor respectand
suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept, principiile democratiei.
In ceea ce.priveste, sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, ele se

constituie si isi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor, in conditiile legii. Ele
contribuie la apararea drepturilcr si la promovarea intereselor profesionale, econo mice si
sociale ale membrilor lor.
Articolul (12) se refera la simbolurile nationale. Drapelul Romaniei este tricolor,

culorile sunt asezate vertical in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru, galben,
rosu. Ziua nationala a Romaniei.este 1 Decembrie. Imnul national al Romaniei este
JDesteapta-te romane'. Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
In Romania, limba oficiala este limba romana. Capitala Romaniei este municipiul
Bucuresti.
Titlul II, Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale cuprinde patru

capitole.
Capitolul I articolul 15 stipuleaza ca cetatenii beneficiaza de drepturile si de

libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de
acestea. Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara
discriminari. Nimeni nu este mai presus de lege articolul 16 (aliniatul 21.
Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia

generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi. in ceea ce
priveste accesul liber la justitie, orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate ingradi
exercitarea acestui drept. Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea
cauzelor intr-un termen rezonabil.
Capitolul II se refera la drepturile si libertatile fundamentale: dreptul la viata si la

integritate ; fizica si psihica, libertatea individuala, dreptul la aparare, libera circulatie,
viata intima, familiala si privata, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondentei,
libertatea constiintei, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la invatatura,
accesul la cultura, dreptul la ocrotirea sanatatii, dreptul la mediu sanatos, dreptul la vot,
dreptul de a fi ales, libertatea intrunirilor, dreptul de asociere,munca si protectia
sociala muncii interzicerea muncii .fortate, dreptul la greva, dreptul de proprietate
privata, niveul de trai, familia, dreptul de petitionare.
38
LUCRARI LICENTA
0726004566
Capitolul III, se refea la indatoririle fundamentale:fidelitatea fata de tara articolul

54, apararea tarii articolul 55 contributii financiare articolul 56, exercitarea drept urilor si
libertatilor
CapitoIui IV se refera la numirea si rolul Avocatului Poporului. Articolul 58

stipuleaza ca Avocatul Poporului este numit pe o durata de cinci ani pentru apararea
drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt
specializati pe domenii de activitate. Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot indeplini
nici; o alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul
superior Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor
lezate in drepturile si libertatile lor, in limitele stabilite de lege. Avocatul Poporului
prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau .la cererea acestora .
Rapoartele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta naura , pentru
ocrotirea drepturilor si libertatii cetatenilor
Titlul III Aztoritatile Publice cuprinde sase capitole: capitolul I Parlamentul

capitolul II Presedintele Romaniei, capitolul III Guvernul, capitolul IV Raporturile
Parlamentului cu Guvernul, capitolul V Administratia publica, capitolul VI Autoritatea
judecatoreasca
Capitolul I Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si

unica autoritate legiuitoare a tari. Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si
Senat articolul 61 (aliniatele 1,2). t
Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si
liber exprimat, potrivit legii electorale. Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru
un mandat de patru ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de
asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora.
Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit

regulamentului fiecarei Camere. Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte
separate. Camerele isi desfasoara lucrarile si in sedinte comune, potrivit unui regulament
adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari, si motiuni in prezenta

majoritatii membrilor.In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul
poporului.
Consiliul Legislativ este organul consultativ de specialitate al Parlamentului, care

avizeaza proiectele de acte normative, in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii
intregii legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei.
Capitolul II se refera la Presedintele Romaniei care reprezinta statul roman si este

garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Presedintele
Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor
39
LUCRARI LICENTA
0726004566
publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului,
precum si intre stat si societate.
Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber
exprimat. Mandatul Presedintelui Romaniei este de cinci ani si se exercita de la data
depunerii juramantului.Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de
prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de ancredere acordat de Parlament.
Capitolul III Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe. a tarii, si

exercita conducerea generala, a admmistratiei publice (articolul 102 aliniatul (1)).
Guvernul este alcatuit din prim- ministru,-ministri si alti membri stabiliti prin lege
organica.
Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor

acestuia respectand atributiile ce le revin.
Guvernul adopta hotarari si ordonante articolul 108 (aliniatul 1). Hotararile se

emit pentru organizarea executarii legilor. Ordonantele se emit in temeiul unei,legi
speciale de abilitare,-in limitele si in conditiile prevazute de aceasta Guvernul raspunde
politic numai in fata Parlamentului pentru inreaga sa activitate
Capitolul V,;Adrninistratia publica. In terneiul articolului 116, ministerele se

organizeaza numai in subdrdinea Guyemului.In art. 120; se arata-ca
administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe .principiile
descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice.
Consiliile locale si primarii functioneaza in conditiile, legii, ca autoritati

administrative autonome; si rezolva treburile publice din comune si din orase.
Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea

activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de
interes judetean.
Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti (articolul

125 (aliniatul 1))..
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce

serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei
publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.
Capitolul VI, „Autoritatea judecatoreasca.” in articolul 124, se stipuleaza ca

justitia se infaptuieste in numele legii. Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.
Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.
40
LUCRARI LICENTA
0726004566
Justitia se realizeaza prin inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte

instante judecatoresti stabilite prin lege. .
Articolul 133 prevede Consiliul Superior al Magistraturii este garantul

independentei justitiei. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri.
Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de sase ani. ,
Titlul IV, Economia si finantele publice se refera la economie, proprietate,

impozite, taxe si alte contributii, Curtea de Conturi, Consiliul Economic si Social.
Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si

concurenta. Proprietatea este publica sau privata. Proprietatea publica este garantata si
ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de

stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor. Impozitele,taxele si
orice alte venituri ale bugetuluide stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat
stabilesc numai prin lege.
Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare

si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.
Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de

gestiune ale pugetului public national in exercitiu bugetar expirat , cuprinzand si
neregulile constatate
La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului Curtea de Conturi controleaza

modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele constatate. Consilierii
de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de noua ani, care nu poate fi
prelungit sau innoit.
Memebrii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor si

inamovibili pe toata durata acestuia.Curtea de Conturi se innoieste cu o teime din
consilierii de contrui numiti de Parlament, din trei in trei ani., in conditiile prevazute de
legea organica a Curtii. Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de catre
Parlament , in conditiile prevazute de lege.
Titlul V, „Curtea Constitutionala” este garantul suprematiei Constitutiei (art. 142).

Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de noua
ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Trei judecatori sunt numiti de Camera
Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.
Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, 'prin vot secret presedintele acesteia,

pentru o perioada de trei ani. Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie 'sa aiba pregatire
41
LUCRARI LICENTA
0726004566
juridica superioara , inalta cmpetenta profesionali si o vechime de cel putin 18 ani in

activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior.
Curtea Constitutionala are ca atributii: se pronunta asupra constitutionalitatii

legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia
dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a inaltei Curti de Casatie si Justitie, a
Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de
senatori,' precum si din oficiu asupra 'initiativelor de revizuire a Constitutieii se pronunta
asupra constitutionalitatii tratatelor sau a altor acorduri internationale, la sesizarea unuia
dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel
putin 25 de senatori; hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si
ordonantele ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de
neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului solutioneaza
conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea
Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru
sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii; vegheaza la respectarea
procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului.
Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data
publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.
Titlul VI, Integrarea euro-atlantica. Aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de

Nord se face prin lege adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu
o majoritate de 2/3 din numarul deputatilor si senatorilor (art. 149).
Titlul VII, Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele .Romaniei la

propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor,
precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot Cetatenii care initiaza
revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in
fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin
20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si

de Senat, cu o majoritate de cel putin 2/3 din numarul membrilor fiecarei Camere.
Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si

Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin ¾ din numarul deputatilor si
senatorilor..-
Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel

mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.
Nu pot forma obiectul revizuirii: forma republicana de guvernamant, integritatea

teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic, limba oficiala, caracterul national,
independent, unitar si indivizibil al statului roman. Constitutia nu poate fi revizuita pe
durata starii de asediu, sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi.
42
LUCRARI LICENTA
0726004566
Titlul VIII se refera la Dispozitii finale si tranzitorii. Conform articolului 155,

Constitutia intra in vigoare la data aprobarii ei prin referendum.
4.........
5.........
43

Analiză Comparată Între Constituţiile României

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiză Comparată Între Constituţiile României

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REALIZAT DE COROI MANUELA IRINA PT FORMA WORLD SI REALIZARI

2.Izvoare de istorie Constituţională a românilor

4. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale potrivit

4.1. Drepturile şi libertăţile fundamentale

5. Elemente constituţionale specifice definitorii peste timp

1.1.Principiul asigurării bazelor legale de funcţionare a statului

Pentru ca într-un stat de drept , voinţa suverană a poporului să se înfăptuiască într-o

1.2. Principiul libertăţii şi egalităţii

"Constituţia şi legile fundamentale sunt planul în temeiul căruia

1.3. Constituţia şi legile constituţionale

Din încercarea de definire a legii fundamentale rezultă :

"Fiecare popor îşi are constituţia care i se potriveşte şi care i se

1.5 Importanţa şi rolul Constituţiei într-un stat de drept

Astfel, guvernanţii (organismele care exercită cele trei puteri: legislativă,

De asemenea, Constituţia conţine principiile generale de drept aflate la baza

2.Izvoare de istorie Constituţională a românilor

2.1. Proiectul de Constituţie de la 13 septembrie 1822

Proiectul de Constituţie de la 13 septembrie 1822 reprezintă adevăratul act politic al

Dacă Proiectul ,, cărvunarilor ,, e privit ca punctul de plecare al democraţiei

scrise . El împlineşte o acţiune salutară de legalizare , rolul lui fiind de a suprima

2.3.Dorinţele partidei naţionale

„ O constituţie contemporană – arată Dimitri Gusti - este isăşi conştiinţa

Constitutiile Române sunt :

Constituţia României adoptată la 29 Iunie 1866

3.1. Constituţie de la 1866 – prima Constituţie a României

Un loc deosebit în cadrul premiselor istorice al primei Constituţii din România îl

Prima Constituţie făcută de români pentru români a fost elaborată de liberalii

Parlamentul era format din Camera Deputaţilor şi Senat . Deputaţii şi senatorii

- cei care plăteau statului un anumit impozit (aveau avere )

Deputaţii şi senatorii , în calitate de reprezentanţi ai Naţiunii , aveau dreptul de

Principala atribuţiune a Parlamentului era de a vota legile . În fiecare an

Puterea executivă era exercitată de către rege şi de Guvern , în realitate doar de

Ulterior , după războiul de independenţă , Congresul de la Berlin , prezidat de Otto

3.2 . Constituţia României din 29 martie 1923

Realizarea statului naţional unitar şi suveran România - în 1918, reclama

Al patrulea proiect, întocmit de C Stere, reprezentând punctul de vedere al

Camerei unice reprezentative,reprezentarea proportionala si consultarea poporului prin

Constituţia consacra principiul suveranităţii naţionale, exercitate prin delegaţiune,

Titlul I, „Despre teritoriul României' (art 1- 4) precizează ca „Regatul României

Din punct de vedere administrativ, teritoriul naţional se împarte „în judeţe,

Conform art 8, „numai ei, românii sunt admisibili în funcţiile şi demnităţile

Libertatea individuală este garantată, nimeni neputând fi urmărit sau

Statul garantează tuturor cultelor deopotrivă libertate şi protecţie, iar ,Biserica

Românilor „fără deosebire de originea etnică, de limba sau religie, li se dă dreptul

Constituţia garantează „proprietatea de orice natură, precum şi creanţele asupra

Garantarea proprietăţii este însoţită de „o egală ocrotire a tuturor factorilor

Puterea legislativă se exercită colectiv de către rege şi Reprezentanţa Naţională

Prerogativele regale prevăzute în Constituţie sunt: numirea şi revocarea mi-

Titlul IV ,,Despre finanţe (art. 109-118) statuează principii moderne, unitare

„Dispoziţii generale, cuprinse în Titlul VI (art. 124-128) statuează culorile

Titlul VII, „Despre revizuirea Constituţiei (art. 129-130). Iniţiativă revizuirii

Titlul VIII, „Dispoziţiile tranzitorii şi suplimentare'' (art. 131-138) confirmă

Constituţia este promulgată la 27 februarie 1938 si publicata in „Monitorul

Puterea executivă o exercită regele, prin guvern, numit şi revocat de el însuşi,

Titlul I, „Despre teritoriul României' (art. 1-3) proclama ca „Regatul României

Capitolul II ,,Despre drepturile romanilor' stipuleaza dintru inceput ca in

Pedeapsa confiscarii averilor este interzisa, cu exceptia cazurilor de „inalta tradare

Invatamantul primar este obligatoriu si gratuit in scolile statului.Numai cetatenii

Persoana regelui este inviolabila, actele sale sunt contrasemnate de un ministru

Controlul preventiv si cel de gestiune al tuturor veniturilor si cheltuielilor

Titlul VII, consacrat „Revizuirii Constitutiei' prevede in (art 97) ca aceasta se

Acelasi caracter il au drepturile politice dobandite in virtutea decretelor-legi

Generalul Ion Antonescu nu a mai constituit un Parlament si a guvernat tara prin

Dupa 23 august 1944, s-a istituit un regim constitutional de tranzitie, pana la