I.3.

Formele de guvernmnt

Forma de guvernmnt este un concept din tiinele politice care se refer la modul n
care este organizat puterea executiv n stat, n principal la modul cum este numit i legitimat
conductorul statului. In Europa, se difereniaz astfel dou mari forme de guvernmnt:
o

monarhia, cu un conductor cu mandat transmis ereditar

republica, n care conducerea statal este aleas prin vot.

I.3.1. Monarhia
Este o forma de guvernmnt n care puterea este simbolizat de o singur persoan
numit monarh. Aceasta form de guvernmnt a fost una obinuit n ntreaga lume n
perioadele antic i medieval n care monarhul, un adevrat autocrat ereditar (mprat, ar,
sultan, rege, domnitor) dispunea integral de puterea suprem n stat, poporul fiind total lipsit de
drepturi (monarhie nelimitat).
In prezent, este o forma de guvernmnt cu un monarh al crui mandat este transmis
ereditar numite monarhii ereditare, iar in alte situaii, monarh este ales numite monarhii
elective (spre exemplu, Papa, suveranul Vaticanului este ales de ctre Colegiul Cardinalilor).
Cu toate acestea, exista in prezent state care dei au conductori ereditari sunt considerate
republici (cum ar fi Marele Consiliu de efi n Fiji).
Din punct de vedere al ntinderii puterii monarhului, monarhia este de doua feluri:
absolut si constituional.

Monarhia absolut (n prezent: Vaticanul, unele monarhii musulmane, Swaziland, Arabia

Saudita, cele din Asia exemplu Nepal etc.). n aceast form de guvernmnt, monarhul deine
puterea absolut in stat. Parlamentul, daca exist, are numai un rol decorativ, puterea executiv
fiind exercitat n totalitate de monarh.

Monarhia absoluta s-a manifestat in formele sale clasice n timpul dinastiilor Tudor,
Bourbon, Romanov si a fost nlturata n apusul Europei prin revoluiile burgheze din rile de
Jos, Anglia si Frana. n centrul i estul Europei, absolutismul se va men ine mbrcnd forma
absolutismului luminat (despotismul luminat) care, prin reforme, va prelungi pentru o perioada i
existena monarhiei absolutiste, dar i a formelor feudale.

Monarhia limitat/constituional (in prezent : Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord,
Suedia, Belgia, Olanda, Spania). Seful statului este monarhul, care deine de regul puteri
limitate iar puterea executiv a statului este deinut de Guvern prin Primul-Ministru. Monarhiile
constituionale moderne, de obicei respecta principiul separrii puterilor, unde monarhul e
capul ramurei legislative sau doar are un rol ceremonial.
Conducerea statal, cea care deine puterea executiv, este aleas prin vot. (ex: Regatul
Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord).
Ca structur, sistemul este foarte asemntor cu cel al Republicii Parlamentare,
diferenele fiind legate de eful statului i modalitatea de alegere al acestuia. Monarhiile au
cunoscut o reducere treptat a puterilor lor, mai ales dup anul 1945, in prezent rolul acestora
fiind mai mult simbolic. Cu toate acestea, exist puteri de rezerv pe care ace tia le pot folosi
(mai ales n Marea Britanie), ns acest lucru ar putea duce la o criz puternic n statul respectiv.
Aceast form de guvernmnt este considerat stabil, ntruct eful statului, dei nu
este ales direct de ctre ceteni, este imparial din punct de vedere politic i nici nu se implic la
nivel public n politica statului (de exemplu, Regina Marii Britanii nu face niciodat afirma ii
publice referitoare la politicile Guvernului, ns are o ntlnire sptmnal cu primul-ministru in
care i exprim punctul de vedere legat de aciunile acestuia).
Ca forme derivate ale monarhiei constituionale, doctrina mai vorbete i despre
Monarhia parlamentara dualista (n care monarhul si Parlamentul se afla, din punct de vedere
legal, pe o poziie egal) sau despre Monarhia parlamentara contemporana, ntlnita astzi n
Anglia, Belgia, Olanda, tarile scandinave, ca o expresie a tradiiei i istoriei acestor ri, are mai
mult un caracter simbolic (n care monarhul pstreaz unele prerogative precum dreptul de a
dizolva Parlamentul, dreptul de numiri n funcii superioare, dreptul de a refuza semnarea unor
legi).

I.3.2. Republica
Aceasta forma de guvernmnt se caracterizeaz prin aceea ca ntreaga conducerea
statal este aleas prin votul naiunii.
Pot fi identificate urmtoarele feluri de republic:
Republica parlamentar (in prezent: Germania, Italia). Concepia clasica a acestei forme de

guvernmnt a constat in alegerea sefului de stat de ctre Parlament. Astzi noiunea s-a nuanat
astfel nct Parlamentul numete executivul (Guvernul) si, n unele cazuri, Preedintele rii.
Prim-ministrul sau cancelarul (de exemplu, Germania) este eful guvernului, autoritatea
executiv n stat, pe cnd Preedintele are funcii simbolice (rolul de a media conflictele politice
i de a reprezenta pe plan extern ara, neavnd atribuii executive).
n aceste republici, Parlamentul, pe lng funcia sa naturala de a adopt legile, decide i
cine va fi reprezentat n Guvern. Spre exemplu, in Germania, partidele politice prezint n
alegerile parlamentare nu doar o list de candidai, ci i candidatura pentru funcia de Cancelar
federal. Astfel, orice alegtor tie din timp cine va fi n fruntea Executivului german dac voteaz
pentru un partid sau altul.
Republic prezidenial (In prezent: SUA). Concepia clasica a acestei forme de guvernmnt
consta in alegerea sefului de stat de ctre ceteni fie direct prin vot universal, egal, secret si liber
exprimat, fie indirect, prin intermediul colegiilor electorale. Doar ca seful de stat in cazul SUA
ntrupeaz i funcia de ef al guvernului (executivul), aa ca se poate spune ca naiunea este cea
care alege implicit si executivul. Aadar, in SUA nu exist prim-ministru, iar Pre edintele rii
este si executivul ales, aa cum am artat, de ctre ceteni.
Cu toate acestea, aciunile Preedintelui sunt puternic controlate de Parlament, desigur cu
scopul prevenirii abuzurilor.
In cadrul prezidenialismului de tip american puterile statului sunt geometric partajate,
conform trinitii lui Montesquieu, printele separaiei puterilor in stat, in formula: legislativ,
executiv si judectoresc.

Republica semiprezidenial (Frana, Romnia). Aceasta eticheta taxonomic, semiprezidenial, reprezint o formula de guvernmnt mixta si a fost inventat n anul 1978 de
ctre politologul Maurice Duverger pentru a sublinia particularitile Constituiei franceze din
1958 (a Cincea Republic Francez) si potrivit creia primul ministru i preedintele sunt
ambii participani activi n administraia statului.
Seful statului (preedintele) este ales prin vot universal, avnd un rol sporit fata de
republica parlamentar si mai diminuat fata de cea prezidenial.

Guvernul este desemnat de Preedinte, dar votat de Parlament i este responsabil n fa a

acestuia, care l poate i demite printr-o moiune de cenzur.
In Romania, executivul (Guvernul) depinde att de Parlament, de Preedinte, cat si
Primul-ministru, astfel :

Preedintele este ales direct de ctre ceteni.

Primul-ministrul este propus de Preedinte si este validat de Parlament;

Guvernul este propus de Primul-ministru si numit de Preedinte;

Primul-ministru este eful guvernului, mprind totui puterea executiv cu Pre edintele
statului. Acesta din urm are atribuiuni importante mai ales n domeniul politicii externe, de
aprare i celei de securitate.