Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Un alt document important din aceeasi perioada este Asezamantul politicesc semnat de Simion Marcovici (1822), care sustinea
organizarea statului pe baza separarii puterilor.
Dinicu Golescu(1777-1830),important carturar iluminist, a scris Insemnare a calatoriei mele(1826) in care sublinia starea de inapoiere sociala
si culturala a Tarii Romanesti. De asemenea,dorea unirea tuturor romanilor intr-un regat al Daciei. Dinicu Golecu,alaturi de alti boieri reformisti,a
sustinut forma de guvernamant republicana,cautand sprijin politic in Franta.S-a alaturat miscarii revolutionare de la 1821.
Sub domniile regulamentare ale lui Alexandru Ghica (1834 - 1842), Gheorghe Bibescu (1842 - 1848) si Mihail Sturdza (1834-1849), progresul
economic s-a accentuat si contradictiile sociale, politice si nationale s-au agravat. Proiectele de reforma au devenit mai complexe, dobandind uneori
accente radicale. Afirmarea intelectualitatii si elementelor burgheze a avut ca rezultat conturarea unor programe ce sustineau egalitatea la numirea in
functii, impozit progresiv pe avere, libertatea tiparului, stat republican,idei preconizate de filozoful iluminist Eufrosin Poteca(primul profesor de filosofie
din Tara Romaneasca),dupa 1830.
In anii 1837-1838, Partida Nationala, condusa de boierul Ion Campineanu, s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu
prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. Sub influenta sa Adunarea respingea incalcarea autonomiei tarii. Cu aceasta ocazie,
reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romanilor. Actul de unire
si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist, unirea Principatelor intr-un regat al Daciei si alegerea unui domn
ereditar. Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara, drepturi si libertati
cetatenesti (egalitatea in fata legii,votul universal,libertatea tiparului) si eliberarea clacasilor. In final, cele doua documente cuprindeau un adevarat
proiect de constitutie, bazat pe principiile liberalismului politic si economic. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza, fapt
posibil, dupa parerea domnului moldovean, numai cu sprijinul puterilor europene. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia
colectiva a Marilor Puteri. In cadrul regimului preconizat, toti romanii erau declarati egali in fata legilor, urmand sa se bucure de libertatea personala, a
cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament, a independentei puterilor
legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva, iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului.
Un rol important in aceasta perioada l-au avut societatile politice secrete. Acestea regrupau fortele reformatoare angajate intr-o activitate
menita sa duca la rasturnarea vechii ordini sociale si politice. Ele au pregatit revolutia din 1848. In 1834, la Sibiu, Societatea revolutionara secreta
romano-polona condusa de Adolf David milita pentru "republica romaneasca cuprinzatoare, asezata de o parte si de alta a Carpatilor". In Tara
Romaneasca, "Partida nationala" respingea in 1838 articolul aditional la Regulamentul Organic si preconiza unirea, independenta si un program de
reforme bazat pe libertatile si drepturile cetatenesti si pe rezolvarea problemei agrare. In Moldova, Conjuratia confederativa initiata de Leonte Radu
punea la cale, in 1839, unirea federativa a Moldovei cu Tara Romaneasca si Serbia. Noul stat urma sa fie condus de un domn ereditar tutelat de
boieri, sub suzeranitatea Portii. Un program complex a fost elaborat de societatea secreta condusa de Dimitrie Filipescu (in Tara Romaneasca),
depistata de politia lui Alexandru Ghica in 1840. Programul acesteia prevedea consolidarea autonomiei si "chiar independenta", lichidarea proprietatii
boieresti, a relatiilor servile si instaurarea republicii democratice, intemeiata pe ideile de libertate si egalitate. Cu acelasi program, miscarea nationala
a renascut in 1843 prin societatea Fratia(organizatie masonica), fondata la Bucuresti de N. Balcescu, I. Ghica, Christian Tell si C. A. Rosetti, viitori
conducatori ai revolutiei de la 1848. Deviza ei era: "Dreptate, Fratie". Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii
Romanesti, independenta, emanciparea clacasilor, egalitatea cetatenilor in fata legii.Societatea Fratia a vut un rol principal in pregatirea si
desfasurarea Revolutiei de la 1848 in Tara Romaneasca. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publicatii ca Propasirea, Arhiva istorica, Magazin
istoric pentru Dacia si Dacia literara. In 1845 se infiinta la Paris, din initiativa lui C.A. Rosetti, Societatea Studentilor Romani, ca filiala a Fratiei,
organizatie care intretinea stranse legaturi cu personalitati ale vietii culturale franceze. Tot ca filiala a Fratiei a functionat la Iasi, din 1846, Asociatia
patriotica.
In prima jumatate a secolului al XIX-lea societatea romaneasca s-a dezvoltat progresiv, cautandu-si noi modele si forme de organizare. Intre
activitatea teoretica reformatoare (proiecte de reforma, memorii) si actiunea social-politica (miscarea din 1821, activitatea societatilor secrete),
programele oficiale de reforma nu au facut decat sa potenteze contradictiile si sa grabeasca declansarea revolutiei. Nevoia de reorganizare interna
era recunoscuta si in principalele acte internationale referitoare la Principate. Tratatul de la Adrianopol (1829) consacra individualitatea politica a
Tarilor Romane, instituia oficial (de jure) protectoratul rusesc asupra acestora si prevedea reorganizarea administrativa interna in temeiul unor noi
reglementari, viitoarele Regulamente Organice.
1.4. Reforme in spiritul despotismului luminat. Regulamentele Organice
Tratatul de la Adrianopol a impus de jure protectoratul rus asupra celor doua principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme
care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg. Doua comisii de boieri munteni si moldoveni, conduse de
consulul general rus Minciaki(A fost asistat de rusul Pavel Kiseleff, care 1829-1834 administra principatele in calitate de guvernator) au
elaborat,conform si cu indicatiile Curtii imperiale de la Petersburg (Rusia devenise putere protectoare a Principatelor,prin Tratatul de la
Adrianopol,din 1829). textul Regulamentelor Organice, care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. Textul lor a fost dezbatut la
Petersburg,supus aprobarii Adunarilor Obstesti de la Bucuresti si Iasi si ratificat de Poarta. Au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858),
cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848. Ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat, introducand
principii si forme moderne de organizare, dar pastrand vechiul continut al puterii. La baza statului s-au stabilit, in "spiritul veacului", suveranitatea
poporului, separarea puterilor(care se aplica pentru prima data incepand cu adoptarea Reg.Org.) si bugetul modern(1831/1832 e adoptat Principiul
bugetului ca instrument politico-economic modern).
* Puterea executiva revenea domnului, care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. Acesta ii numea si ii revoca pe
ministrii, avea drept de initiativa si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ(care a inlocuit Sfatul domnesc) compus din sase ministri.
De asemenea, putea dizolva Adunarea Obsteasca, dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana.
*Puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti, compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit. Adunarea
adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii, numite anaforale. Regulamentele organice pot fi considerate "actul de nastere al
parlamentarismului in Romania", fiind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu, care, prin participare la activitatea legislativa,
limitau puterea sefului statului.
*Puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata, instanta judecatoreasca suprema fiind reprezentata de Inaltul Divan
Domnesc.
O contributie reala au adus Regulamentele Organice in modernizarea institutiilor. Au fost infiintate tribunalele, corpul de avocati, serviciul
procuraturii, arhivele statului, notariatele. S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. Actele de stare civila au fost scoase de
sub controlul Bisericii, s-au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar, posta, pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept
de emisiune monetara. Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic ("capitatia" pentru tarani si "patenta", calculata pe venit, pentru
burghezie), dar a pastrat vechile privilegii fiscale(boierii + clerul nu plateau), a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetului. Un
pas important in directia unor relatii agrare moderne s-a facut prin transformare rezervei domeniului in proprietate absoluta a boierului.
Regulamentele aveau, insa, siaspecte negative, care explica lipsa lor de popularitate. Ele pastrau vechile privilegii si scutirile de impozite pentru
boieri si cler si nu rezolvau problema agrara: claca era sporita la 12 zile pe an si, in plus, se introducea nartul (norma zilnica de lucru). Mai mult, o
treime din fiecare mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului.
Acte fundamentale pentru Principate, Regulamentele Organice au fost puse in aplicare la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie
1832 in Moldova si inlocuite in 1858 cu Conventia de la Paris. Cu toate limitele lor, Regulamentele Organice au contribuit la modernizarea societatii si
statului si au apropiat structurile legislative si administrative ale Principatelor in vederea unirii lor. Astfel organizate, cele doua state ar fi fost integrate
mai usor stapanirii ruse. Reflectand influenta si tendintele expansioniste ale Rusiei, Regulamentele au starnit o vie ostilitate din partea tinerilor boieri
care se impregnasera, in decursul studiilor lor pariziene, de noi idei politice si de gusturi occidentale. Aceste tendinte au devenit evidente in 1833,
atunci cand Rusia a incercat sa impuna articolul aditional. Boierimea munteana s-a coalizat atunci in "Partida nationala" condusa de Ion
Campineanu, opunandu-se in anii 1837-1838 adoptarii acestui articol care incalca autonomia tarii. Actul de unire si independenta si Osabitul act de
numire a suveranului romanilor, redactate de Partida nationala, schitau un proiect de eliberare, de unire si organizare a monarhiei constitutionale.
In 1834, au fost numiti domni de catre Rusia si Turcia (nu alesi, asa cum prevedeau Regulamentele), Alexandru Ghica in Muntenia si Mihail
Sturdza in Moldova. Acuzat de proasta gestiune si de lipsa de autoritate, Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit cu Gheorghe Bibescu(ales de
Adunarea Obsteasca Extraordinara), singurul domn ales in conformitate cu prevederile Regulamentului organic. Aceste trei domnii poarta denumirea
de regulamentare. Desi au aplicat programe reformatoare la nivel institutional si de crestere a gradului de civilizatie, domnii regulamentari au fost
vehement contestati in epoca si s-au confruntat cu opozitia cvasipermanenta a clasei politice.
Deoarece Regulamentele Organice au fost percepute ca o frana in dezvoltarea societatii romanesti,prin prevederile care mentineau privilegiile
boierimii,revolutionarii pasoptisti au dorit inlocuirea lor.Acest aspect e dovedit de continuturile documentelor programatice ale revolutiei de la
1848,precum Proclamatia de la Islaz,din Tara Romaneasca.
A. Moldova.Evenimentele revolutionare au izbucnit in Moldova in martie 1848.Miscarea a fost una legalista,utilizand practica inaintarii sau
publicarii de memorii si programe(ex:Petitiunea Proclamatiune).Totul a inceput prin manifestarea opozitiei fata de domnitorul Mihail Sturdza, la care a
participat boierimea mica si mijlocie, o parte a marii boierimi de orientare liberala si mai ales elita intelectuala. Domnitorul era adeptul ideilor
conservatoare si a rezolvarii crizei politice interne fara convulsii sociale. La 27 martie/8 aprilie 1848 reprezentantii boierimii liberale si ai orasenilor din
Moldova s-au intrunit la Iasi intr-o adunare de protest contra regimului autoritar patronat de Mihail Sturdza (adunarea de la Hotelul Petersburg),
cerand limitarea puterii acestuia prin institutii reprezentative si instaurarea unui regim politic liberal moderat, care sa stimuleze dezvoltarea
economica. Cererile lor au stat la baza Petitiunii-proclamatiune (program in 35 de puncte) intocmita de comitetul revolutionar condus de V.
Alecsandri(la care a participat indeosebi elita intelectuala), pentru a fi inaintata domnitorului. Boierimea moldoveana dorea reformarea regimului prin
masuri moderate, atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza si temerea fata de o interventie armata a Rusiei, care avertizase ca nu va tolera
miscari revolutionare in Principate (asa se explica si primul punct al Petitiunii-proclamatiune, introdus de revolutionari din considerente tactice).Se
cereau astfel:
stavilirea coruptiei,
siguranta personala,
responsabilitate ministeriala,
imbunatatirea soartei taranilor,
desfiintarea cenzurii,
alegeri pentru adunare fara imixtiuni ale carmuirii,
infiintarea unei garzi cetatenesti.
Dispus,initial,sa accepte mare parte din cererile petitionarilor,domnul raspunde ulterior dur presiunii revolutionarilor,care il somau sa accepte
integral documentul.Autoritatile i-au arestat pe manifestanti; cativa au reusit sa se refugieze in celelalte provincii romanesti, unde au participat la
actiunile revolutionare. Revolutionarii moldoveni, puternic impresionati de Adunarea de la Blaj, din mai 1848, au redactat impreuna cu Vasile
Alecsandri, un legamant secret pentru actiunea regeneratoare, la Brasov, la 12 mai, intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei. Tot in
exil, dar la Cernauti, Mihail Kogalniceanu elaboreaza Dorintele partidei nationale in Moldova, in august 1848. Acest program va fi dezvoltat ulterior
intr-un Proiect de constitutie. Intre obiectivele inscrise retin atentia: independenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat
neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la
Cernauti). Apar deosebiri in solutiile pentru rezolvarea problemei agrare: emanciparea si improprietarirea taranilor clacasi (fara despagubire la Brasov
si cu despagubire la Cernauti). Interventia armatei tariste a pus capat agitatiilor din Moldova in iulie 1848.
B. Tara Romaneasca. Daca intrunirea de la Iasi, de la Hotelul Petersburg, din 27 martie 1848, cu greu poate fi considerata o veritabila
revolutie, domnitorul Mihail Sturdza actionand rapid pentru inabusirea protestelor, in Tara Romaneasca, miscarea revolutionara a dus la instaurarea
unui regim revolutionar,sub forma unui guvern revolutionar,denumit locotenenta domneasca,pentru a nu exacerba suspiciunile Portii.Revolutia a durat
din iunie pana in septembrie 1848, cand trupele otomane au impus caimacamia boierului conservator Constantin Cantacuzino.
In Tara Romaneasca, evenimentele s-au desfasurat pe cale revolutionara, dupa model francez. Principalele forte participante au fost:
Societatea Secreta Fratia; grupul de exilati romani aflati la Paris; negustori, intelectuali, boierime liberala; ofiteri si populatie urbana. Revolutia
urmarea rasturnarea regimului existent si edificarea unuia nou, modern.
La 9 iunie, la Islaz, s-a desfasurat o adunare populara, unde Ion Eliade Radulescu a prezentat un program. Proclamatia prezentata in fata
adunarii populare se baza pe principiul suveranitatii poporului si continea, pe langa obiectivele nationale si sociale, cereri privind: organizarea unui
regim politic quasi-republican, cu domn responsabil ales din cinci in cinci ani, adunare obsteasca din toate categoriile sociale, ministri responsabili,
drepturi si libertati cetatenesti,egalitatea drepturilor politice,emanciparea evreilor si drepturi politice pentru toti compatriotii de alta credinta. Insurectia
din Bucuresti declansata la 11 iunie 1848, l-a silit pe domnitorul Gheorghe Bibescu sa accepte programul revolutiei drept constitutie si sa formeze un
guvern cu ministri dintre fruntasii miscarii. Dupa retragerea consulului rus din Bucuresti, domnitorul Gheorghe Bibescu abdica si fuge in Transilvania
pe 13 iunie, incredintand conducerea tarii unui guvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit.
Guvernul provizoriu, in lipsa unui corp reprezentativ, exercita atat puterea executiva, cat si pe cea legislativa si avea misiunea de a organiza
noul regim pe baza celor 21 puncte ale Proclamatiei de Islaz.Aceasta a fost denumita de contemporani Constitutie ,rol pe care de altminteri l-a si
indeplinit pana la incheierea activitatii guvernului revolutionar. Principiile care au stat la baza activitatii sale au fost libertatea, egalitatea,
fraternitatea.Proclamatia prevedea ,printre altele,organizarea mecanismului de stat,ale carui organe centrale erau domnul si o Adunare generala.De
asemenea,e formulat clar principiul suveranitatii poporului.;acesta se exercita prin reprezentarea tuturor starilor sociale in cadrul Adunarii generale
unicamerale,la care se raportau si alegerea si responsabilitatea domnului. Pe plan intern guvernul provizoriu:
a decretat desfiintarea rangurilor boieresti
si a cenzurii, acordandu-se libertate presei;
a adoptat drapelul national tricolor cu deviza "Dreptate, Fratie";
a eliberat robii;
a interzis bataia si pedeapsa cu moartea;
a infiintat Garda Nationala - pusa sub comanda lui Gheorghe Magheru, numit capitan general - si corpul Comisarilor de Propaganda,
a caror atributie era explicarea programului de la Islaz;
a eliberat detinutii politici.
O Comisie a Proprietatii, infiintata de guvern in iulie 1848 pentru a rezolva problema agrara prin reglementarea raporturilor dintre proprietari si
clacasi, nu a reusit sa-si duca la bun sfarsit misiunea din cauza opozitiei inversunate a proprietarilor si a interventiei otomane, fiind desfiintata in
august 1848.
Fortele contrarevolutionare interne au pus la cale inlaturarea guvernului revolutionar, dar primele tentative au esuat datorita sprijinului acordat
de populatie noii puteri. La insistenta Rusiei(si,practic,in cooperare cu Rusia), insa, trupele otomane conduse de Suleiman-Pasa au patruns in tara.
Intr-o prima etapa, reprezentantul Portii, Suleiman Pasa, a condamnat revolutia si a obligat la infiintarea unei Locotenente Domnesti, compusa din
Ion Eliade Radulescu, Nicolae Golescu si Christian Tell (29 iulie 1848). Aceasta solutie a nemultumit Rusia si Imperiul Otoman. Dupa noi presiuni
rusesti, Suleiman a fost inlocuit cu Fuad-Pasa, care a primit ordin de reprimare a revolutiei. La 13/25 septembrie 1848 ,dupa exercitarea unor noi
presiuni din partea Rusiei, trupele otomane au ocupat Bucurestiul, reprimand rezistenta armata a unitatii de pompieri din Dealul Spirii, condusa de
Pavel Zaganescu. Doua zile mai tarziu, armatele ruse din Moldova au trecut Milcovul, cooperand cu fortele otomane la restabilirea regimului
regulamentar in Tara Romaneasca.Din septembrie,C-tin Cantacuzino devine domn caimacan.
C. Transilvania, Banat, Bucovina. In aceste provincii, aspectele sociale si politice au fost amplificate de dorinta romanilor de a obtine
emanciparea nationala. La miscarea revolutionara a participat elita burgheza, ecleziastica si intelectuala, alaturi de taranime.
n 15 martie 1848, maghiarii, nsufleii de discursurile patriotice ale lui Lajos Kossuth, Petfi Sandor, Ferenc Deak, Jozsef Etvs, se ridic
mpotriva absolutismului habsburgic. ncepea astfel Revoluia paoptist la Buda, - pe cale diplomatica - poporul maghiar alturndu-se valului de
revoluii care cuprindea Europa. Revoluionarii maghiari au adresat autoritilor un program n 12 puncte, cu revendicri de natur liberal i
naional, cernd libertatea presei, adunare naional, egalitatea n faa legii, libertatea religioas, abolirea privilegiilor feudale, emanciparea ranilor,
eliberarea deinuilor politici, unirea Transilvaniei cu Ungaria i rechemarea n ar a tuturor regimentelor ungare.
In Transilvania s-a manifestat un conflict etnic intre romani si maghiari, determinat de programul national al revolutionarilor maghiari, care isi
propuneau restaurarea Ungariei medievale. De fapt, disensiunile intre revolutionarii romani si cei maghiari s-au ivit inca de la inceput, ca urmare a
abordarii diametral opuse a problemei nationale. In timp ce romanii solicitau "drepturi pentru natiunea romana", maghiarii condusi de Lajos Kossuth
nu recunosteau decat drepturile si libertatile pentru conationalii lor. Ei au hotarat, in martie 1848, sa nu recunoasca individualitatile nationale din
Ungaria, sa impuna folosirea exclusiva a limbii maghiare in stat si sa proclame uniunea Transilvaniei si a Comitatelor din Partium cu Ungaria.
Protestele romanilor au luat forma celor trei Adunari Populare de la Blaj:
18 aprilie: adunarea care a testat atitudinea populatiei fata de programul politic national, pregatind totodata adunarea din mai;
3-5 mai: Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj (40.000 de participanti), care a proclamat independenta natiunii romane
si a adoptat Petitiunea Nationala, un program in 16 puncte redactat de Simion Barnutiu. In Petitiunea Nationala se cerea: independenta natiunii
romane, reprezentare proportionala in toate institutiile tarii, dreptul de a folosi limba romana in legislatie si administratie, dreptul de a fi
consultati(drept solicitat in problema unirii Transilvaniei cu Ungaria),independenta Bisericii Ortodoxe Romane, infiintarea de scoli romanesti in toate
satele si orasele, precum si a unei universitati, desfiintarea iobagiei fara rascumparare si improprietarirea taranilor, asigurarea drepturilor si libertatilor
cetatenesti, elaborarea unei noi Constitutii a Transilvaniei si respingerea ideii de "uniune" cu Ungaria,excluderea denumirilor de ,,blach, ,,olah,
,,walach pentru romani. Adunarea propunea si infiintarea unui organ executiv, Comitetul National de la Sibiu, condus de Andrei Saguna, care sa
coordoneze actiunea politica romaneasca. Mai multe petitii au fost trimise Dietei din Cluj si Curtii Imperiale din Viena. La 18 mai 1848, Dieta din Cluj
cu preponderenta maghiara, a votat pentru unirea, de fapt, anexarea Transilvaniei la Ungaria, masura sanctionata de imparat la 29 mai 1848. Astfel
se anula autonomia Principatului. Esecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu Ungaria de catre imparat au determinat trecerea de la faza
legalista a revolutiei la cea armata. Datorita rezistentei romanilor, unificarea politica si administrativa a Transilvaniei cu Ungaria a esuat, iar
colaborarea dintre autoritatile maghiare si cele austriece a incetat.
3-16 septembrie: a treia Adunare de la Blaj, care a hotarat: organizarea militara a provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilor
romanesti (obiectiv national al revolutiei romane din Transilvania); inarmarea poporului; formarea a 15 legiuni romanesti(garzile militare au fost
conduse de Avram Iancu si Axente Sever); preluarea cu forta armata a administratiei provinciei din mainile maghiarilor si organizarea administrativa a
15 prefecturi sub conducerea Comitetului National de la Sibiu. n octombrie 1848 Lajos Kossuth preia conducerea revoluiei maghiare care se
radicalizeaz, viznd obinerea independenei Ungariei n cadrul teritorial al fostului Regat medieval maghiar, marcnd nceputul rzboiului civil dintre
armata revoluionar maghiar(condusa de generalul polonez Iosif Bem) i trupele imperiale(carora li s-au alaturat romanii,croatii si sarbii in speranta
pastrarii identitatii nationale),care a durat pana in iulie 1849. In martie 1849,guvernul revolutionar maghiar a declansat o actiune armata impotriva
revolutionarilor romani,astfel,o mare parte a Transilvaniei a fost cucerita(exceptie Muntii Apuseni, aparati de Avram Iancu). Armata guvernului de la
Budapesta a reusit sa restabileasca controlul maghiar in teritoriile deschise ale Transilvaniei. Totusi, nici o armata maghiara nu a putut sa patrunda in
zona Muntilor Apuseni aparata de motii condusi de Avram Iancu.
Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la o reconsiderare a pozitiei Vienei fata de romani, astfel incat, prin Constitutia din 4 martie 1849,
imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei. Intre romani si maghiari au inceput tratative mediate initial de deputatul roman Ioan
Dragos si continuate si finalizate cu succes de Nicolae Balcescu. Ca rezultat,la 2 iulie 1849 se semna Proiectul de Pacificare de la Seghedin, care
recunostea unele drepturi ale romanilor, dar nu prevedea renuntarea la unirea Transilvaniei cu Ungaria. Intelegerea s-a incheiat prea tarziu,deoarece
la 1/13 august 1849, la Siria, langa Arad ,soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor doua Imperii, Austriac si Tarist:, armata
maghiara a capitulat in fata armatei tariste, chemata in ajutor de Curtea vieneza. Imparatul a anulat promisiunile facute romanilor.
La 1848,romanii si maghiarii au creat programe nationale proprii,in care s-au regasit numeroase interese contradictorii;Curtea Imperiala de la
Viena a creat iluzia privind sprijinirea revolutiei maghiare si a celei romane.(A)
In Bucovina, romanii au actionat pentru pastrarea caracterului istoric al provinciei si respectarea natiunii romane. La 8/20 mai 1848, adunarea
populara de la Cernauti condusa de E. Hurmuzaki, convocata din initiativa Comitetului de Actiune, a precizat obiectivele revolutiei, cuprinse ulterior
in Petitia tarii, redactata in luna iulie: separarea Bucovinei de Galitia si organizarea sa pe baze autonome; o Dieta care sa cuprinda reprezentanti ai
tuturor starilor si o conducere proprie in administratie, justitie si politica; independenta Episcopiei Bucovinei; alegerea episcopului de un Congres local
din clerici si mireni; conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale; egalitatea in fata legii; libertatea comertului; desfiintarea clacii si
dijmei.
In Banat, provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului al XVIII-lea, miscarea de eliberare nationala a imbracat tot forma unor adunari
populare. In fruntea banatenilor s-a remarcat Eftimie Murgu, adept al unirii Banatului cu Transilvania. La 15/27 iunie 1848, Adunarea de la Lugoj,
prezidata de Eftimie Murgu, a adoptat Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat, prin care se cerea: respectarea nationalitatii romanesti,
oficializarea limbii romane, inarmarea poporului si autonomia provinciei.
D. Semnificatia revolutiei de la 1848. Proiectul politic pasoptist a fost opera intelectualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus
revolutia. Nicolae Balcescu, unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pasoptist, a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. Obiectivele
proiectului erau:
autonomia si independenta (obiectiv national);
unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national);
drepturi si libertati politice (obiectiv politic);
modernizarea institutiilor (obiectiv politic);
noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic);
regim reprezentativ(obiectiv politic);
reforma agrara (obiectiv economico-social).
S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz), independenta
(Printipiile noastre pentru reformarea patriei), constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu
Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). Unirea romanilor intr-un singur stat nu a fost formulata in programele de la Iasi, Islaz, Bucuresti si Blaj
din motive strategice. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile noastre pentru reformarea patriei) si in programul
de la Cernauti (Dorintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii
nationale in programe, C.A. Rosetti, in gazeta Pruncul roman, publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova", in care facea un apel la
unire. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. In Transilvania, idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in
expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". Pentru a nu irita imperiile vecine, aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adoptate la Iasi,
Islaz sau Blaj. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei, parte componenta a problemei proprietatii. Solutiile propuse au
fost diferite, de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune), pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de
la Brasov. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglementarea raporturilor dintre proprietari si tarani.
Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al.I. Cuza.
Revolutia de la 1848 a demonstrat ca pentru reforma societatii nu era de ajuns unitatea de actiune a romanilor sau constiinta nationala.Fara
unitatea statala nu se putea trece la modernizarea interna a statului,dupa cum nu se putea obtine nici independenta.
Revolutia de la 1848 a urmarit intarirea rolului politic al burgheziei.
Anexe
"1. Sfanta pazire a Regulamentului, in tot cuprinsul seu si fara nici o rastalmacire. [] 3. Siguranta personala, adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit
decat pe temeiul legilor si in urmarea unei hotarari judecatoresti. 4. Grabnica imbunatatire a starii locuitorilor sateni []. 8. Reforma scoalelor pe o
temelie larga si nationala, spre raspandirea luminarilor in tot poporul. 30. Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Obstescii Adunari."
"1. Desfiintarea boerescului si a orice alte dari ale lacuitorilor sateni catre proprietari. 3. Improprietarirea lacuitorilor sateni fara nici o rascumparare
din partea lor. 4. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul in deobste, precum si
deopotriva impartasanie a lui la toate driturile politice si tivile. 5. Intemeierea institutiilor tarii pe printipiile de libertate, egalitate si fratietate, dezvoltate
in toata intinderea lor. 6. Unirea Moldovei si a Valahiei intr-un singur stat neatarnat, romanesc.'
"1. Natiunea romana rezimata pe principiul libertatei, egalitatei si fratiei pretinde independenta sa nationala in respectul politic, ca sa figureze in
numele sau; ca natiunea romana sa-si aiba reprezentantii sai la Dieta tarii in proportiune cu numerul sau [] 2. Natiunea romana pretinde, ca biserica
romana fara distinctiune de confesiune sa fie si sa ramana libera, independinte de la oricare alta biserica []. 3. Natiunea romana (] cere fara intarziere
desfiintarea iobagiei fara nici o despagubire din partea taranilor iobagi []. 6. Natiunea romana cere, ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la
dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in camera
legislativa []. 7. Natiunea romana cere libertatea de a vorbi, de a scrie si a tipari fara nici o censura. [] 13. Natiunea romana pretende portarea
comune a sarcinilor publice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privilegielor."
4. Proclamatia de la Islaz 1. Independenta sa 22. Convocarea indata a unei 13. Emancipatia clacasilor ce
9 iunie 1848 administrativa si legislativa Adunante Generale Extraordinare se fac proprietari prin
Ion Heliade Radulescu (=autonomie) pe temeiul Constituante alese a face Constitutia despagubire.
tractatelor lui Mircea si Vlad si tarii pe temeiul acestor 21 articole
DE COMPROMIS neamestec al nici unei puteri din decretate de poporul Dezrobirea tiganilor.
afara in cele dinauntru ale sale. roman.(=>adoptarea unei
12. Emancipatia manastirilor constitutii=obiectiv politic)
inchinate. 2. Egalitatea drepturilor politice.
4. Adunanta generala compusa din
reprezentanti ai tuturor starilor
societatii.
5. Domn responsabil, ales pe cinci ani
si cautat in toate starile sotietatii.
Desfiintarea rangurilor.
Instructie egala.
Libertatea tiparului.
Contributie generala
5. Petitia neamului Respectarea nationalitatii Autonomia Bisericii ortodoxe. Emanciparea clacasilor prin
romanesc din Ungaria romanesti; despagubire.
si Banat oficializarea limbii romane;
15 iunie 1848,Lugoj inarmarea poporului;
Eftimie Murgu autonomia provinciei si
transformarea Banatului intr-un
MODERAT "capitanat general".
6. Petitia tarii Separarea Bucovinei de Galitia Dieta care sa cuprinda reprezentanti Desfiintarea clacii si dijmei.
iulie 1848(20 mai doar si organizarea sa pe baze ai tuturor starilor. Libertatea comertului.
se discuta) ,Cernauti autonome(autonomia Egalitatea in fata legii.
Bucovina Bucovinei); Libertatea persoanei.
Eudoxiu Hurmuzaki independenta Episcopiei
Bucovinei fata de Mitropolia
MODERAT Ortodoxa de la Karlowitz;
alegerea episcopului de un
Congres local din clerici si
mireni; conservarea
nationalitatii romane si infiintarea
de scoli nationale;
conducere proprie in
administratie, justitie si politica.
7. Dorintele Partidei ,,Unirea Moldovei cu Muntenia Desfiintarea privilegiilor;
Nationale din Moldova este cheia boltii fara de care s-ar desfiintarea rangurilor;
august 1848,Cernauti prabusi tot edificiul national. egalitate in fata legii;
Mihail Kogalniceanu libertatea cuvantului;
instructie egala si gratuita;
RADICAL libertatea intrunirilor;
contributie generala.
DICTIONAR.
AFIRMATII si PRECIZARI.
,,Asadar este nevoie ca romanii sa se intocmeasca intr-o republica democratica si intr-un stat intocmit astfel incat,la varsta legiuita,tot romanul sa
aiba glas in alegerea deputatilor,la adunarea obsteasca a tarii. (Nicolae Balcescu, Manualul bunului roman, 1851)
Nicolae Balcescu,unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pasoptist,a surprins constituirea si maturizarea lui treptata.Obiectivele
proiectului erau:
autonomia si independenta;
unirea romanilor intr-un singur stat;
reforma agrara;
drepturi si libertati politice;
modernizarea institutiilor;
o noua orgaizare a puterilor in stat.