Criterii

Constituia din 1866

ndepartarea lui Cuza, n februarie 1866, de pe tronul Principatelor Unite punea serioase probleme succesorilor sai o locotenenta domneasca n care erau reprezentate ambele Principate si armata, Guvernul provizoriu si o Adunare proclamata imediat Constituanta. Desi putin agreat de unele Mari Puteri, printul strain a fost acceptat n cele din urma drept fapt mplinit. Astfel, ziua de 10 mai 1866 a marcat instaurarea n Romnia a dinastiei prusace de Hohenzollern-Sigmaringen

Constituia din 1923

La 19 iulie 1917, n mprejurarile exceptionale ale Primului Razboi Mondial, s-a realizat o revizuire a Constitutiei, care era nsa incompleta . Dupa unirea cu Vechiul Regat a provinciilor romnesti Basarabia, Bucovina si Transilvania, se punea problema unei noi constitutii, pentru a reflecta noile conditii politice, economico-sociale, etnice si institutionale. Devenise mai complexa si problema minoritatilor nationale, aparusera confesiuni care anterior nu erau foarte importante din punct de vedere numeric n Vechiul Regat (grecocatolica, protestanta, catolica), iar prin tratatele de pace Romnia era obligata, ca si n1878, sa le garanteze drepturile Constitutia a fost votata de Camera la 26 martie 1923, iar de Senat la 27 martie1923. Ea a fost promulgata de suveran prin Decretul din 28 martie 1923 si publicata n Monitorul Oficial nr.282 din 29 martie 1923 Constitutia a fost contestata pna la adoptare de catre Partidul National Romn si Partidul Taranesc, dar dupa adoptare a fost acceptata unanim si aplicata de toti factorii politici. Constitutia din 1923 a reprezentat n cea mai mare parte o reproducere a textului Constitutiei din 1866, o adaptare a vechiului act constitutional la noua situatie politica, economica si sociala.

Context

prima Constituie a Romniei avea ca model constituia Belgiei deinea 8 titluri i 133 articole

a pstrat 76 articole din Constituia din 1866 deinea 8 titluri i 138 articole forma de guvernare monarhie constituional

n privinta teritoriului rii introducea: caracterul unitar statului si numele de al Romnia Principatele Unite Romne constituie un singur Stat indivizibil, sub numele de Romnia (art.1) caracterul nealienabil al teritoriului Teritoriul Romniei este nealienabil (art.2) n privinta puterilor n stat introducea: a) principiul suveranitatii nationale (poporului) nscris n art.31: Toate puterile statului emana de la natiune. b) principiul guvernarii reprezentative si responsabile:

Continutul Constituiei

Tinnd seama de realitatea politica la care se ajunsese n urma actelor de unire cu tara a celorlalte provincii romnesti, dar si ca o masura de prevedere ndreptata mpotriva posibilelor tendinte separatiste noua constitutie precizeaza clar caracterul statului: Art.1. Regatul Romniei este un stat national, unitar si indivizibil. ( noutate )

potrivit acestui principiu natiunea nu poate guverna dect prin reprezentanti nscris n art.31.

Toate puterile Statului emana de la natiune care nu le poate exercita dect numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate n
Constitutiunea de fata si n art.32 orice lege cere nnoirea a celor 3 ramuri ale puterii legiuitoare Domn, Senat, Adunarea Deputatilor; nicio lege nu poate fi supusa sanctiunii domnului dect dupa ce a fost discutata si votata liber de majoritatea ambelor Camere ale Parlamentului. c) principiul responsabilitatii ministeriale ministrii erau raspunzatori de actele domnului (regelui) pe care le contrasemnau (art.92) si se faceau raspunzatori pentru deciziile luate n fata Parlamentului.

d) principiul monarhiei ereditare nscris n art.82, prin care puterile constitutionale ale domnului (regelui) sunt ereditare n linie directa si legitima n familia lui Carol I Hohenzollern: din barbat n barbat prin ordinul de primogenitura (primul fiu) si cu excluderea perpetua a femeilor si a cobortorilor ei. e) principiul separatiei puterilor n stat Se precizeaza ca Biserica Ortodoxa este biserica dominanta n stat, dar se acorda un statut aparte Bisericii Greco-Catolice, privilegiata n raport cu alte culte (art.22). ( noutate ) n ceea ce priveste raporturile dintre puterile statului si functionarea principalelor institutii, revizuirile nu sunt de substanta. Se mentine separarea puterilor n stat, se defineste mai bine guvernul ca organism, se precizeaza limitele legislaturilor si ale mandatelor senatorilor( noutate ) O noutate ar fi introducerea unui Consiliu Legislativ, care trebuia sa avizeze legile, dar al carui organism era consultativ, nu deliberativ. ( noutate )

puterea executiva: este exercitata de Domn si Guvern

Domnul conform art.35 exercita puterea executiva n mod regulat prin Constituti conform art.92 Persoana Domnului este neviolabila. (nu putea fi adusa nicio atingere persoanei sale) era irevocabil puterile lui erau ereditare si pe viata era seful statului era comandantul suprem al armatei ncheia tratate si conventii cu acordul Parlamentului acorda decoratii si distinctii avea drept de a numi si revoca ministri numea premierul avea dreptul de a bate moneda avea dreptul de amnistie politica, de gratiere numea si confirma n toate functiile publice dispunea de dreptul de a dizolva Parlamentul sau de a-l convoca sau amna

putea declara razboi sau ncheia pace Guvernul format din ministri numiti / revocati de domn (rege) condus de premier, numit de Domn potrivit art.92 ministrii erau raspunzatori de actele domnului, pentru ca le contrasemnau era raspunzator si n fata Parlamentului puterea legislativa: exercitata colectiv de Domn si Parlament = Reprezentanta Nationala, conform art.32 = Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Domn si reprezentatiunea nationala si art.33 = initierea legilor este data fiecareia dintre cele 3 ramuri ale puterii legislative

Domnul avea drept de a initia legi, dar cu amendamentul de la art.92 niciun act al suveranului nu avea tarie daca nu era contrasemnat de un ministru avea drept de veto absolut = de a se opune legilor initiate si votate de Parlament (Carol I nu s-a folosit de acest drept niciodata). _ sanctiona si promulga legile Parlamentul numit si Adunare Legislativa sau Reprezentanta Nationala avea componenta bicamerala = Senat + Adunarea Deputatilor avea drept de autoconducere avea drept de a initia legi (art.33) vota, modifica sau abroga legile reprezenta un for de control al executivului, pentru ca avea dreptul de interpelare a ministrilor = ntrebari prin care acestia trebuiau sa justifice anumite acte ale lor dadea motiuni de cenzura guvernului sau de a deschide anchete lucra n sesiuni ce se deschideau la 15 noiembrie, cu durata de 4-5 luni sedintele erau publice, dar n unele situatii (la cererea presedintelui Camerei sau Senatului sau a min. 10 senatori/deputati, deliberarile se puteau face n secret). o atributie ce apartinea numai Adunarii Deputatilor era aceea de a discuta si vota bugetul tarii.

puterea judecatoreasca:

puterea judecatoreasca: exercitata de instantele judecatoresti (Curti de judecata si tribunale) instanta suprema de judecata era Curtea de Casatie hotarrile si sentintele se pronuntau n virtutea legii si se executau n numele Domnului pentru prima data, Constitutia din 1866 introducea tribunalele cu jurati. Concluzie: n privinta puterilor n stat, Constitutia din 1866 acorda largi prerogative Domnului (din 1881 Regelui), implicnd institutia centrala n toate structurile de putere ale statului n cea executiva, cu Guvernul, n cea legislativa, cu Parlamentul si n cea judecatoreasca, pentru ca hotarrile instantelor se executau n numele Domnului (Regelui).

Este introdusa inamovibilitatea judecatorilor (art.104). ( noutate )

n privinta drepturilor si libertatilor cetatenesti: n privinta drepturilor si libertatilor cetatenesti: art. 5 libertatea constiintei, presei, nvatamntului, ntrunirilor si asocierilor art.7 conditiona acordarea cetateniei romne de apartenenta la religia crestina (articol cu tenta antisemita pentru ca lovea n evrei religie mozaica; va fi abrogat n 1879). Drepturile cetatenesti n general, ca si drepturile minoritatilor erau definite n conformitate cu noile tendinte internationale, iar cele din urma si n functie de tratatele de pace de la Paris. Astfel, n articolele5,7,10(8),26(28),27(29), apare precizarea, impusa de tratatele de pace: fara deosebire de origine etnica, de limba si de religie. Se preciza egalitatea ntre sexe, fara nsa a se da drept de vot femeilor, cu precizarea ca drepturile acestora vor fi reglementate prin legi speciale( noutate )

art.10 egalitatea romnilor n fata legilor si obligatiilor, darilor si sarcinilor publice art.19 declara proprietatea de orice natura si toate creantele asupra statului sacre si neviolabile .

Se garanteaza libertatea presei, dar si responsabilitatea patronilor de publicatii si a jurnalistilor( noutate )

alte drepturi : drept de azil politic, libertatea absoluta a cuvntului si presei, libertatea individuala

ntruct prin legi organice se trecuse la exproprierea unei parti a marilor mosii, n vederea realizarii reformei agrare, n noua Constitutie dreptul la proprietate nu mai este un drept absolut, ca n 1866, ci este nuantat prin referire la utilitatea sociala. ( noutate ) Astfel, bogatiile subsolului sunt declarate proprietate de stat (art.19), iar caile de comunicatie, apele navigabile si flotabile si spatiul atmosferic sunt incluse, la rndul lor, n domeniul public (art.20). ( noutate ) Aparitia si dezvoltarea industriei, ca si exemplele tulburarilor sociale din ultimii ani impun interventia statului n relatiile dintre patroni si muncitori, prin precizarea ca toti factorii productiei se bucura de o egala ocrotire si prin prevederea asigurarii sociale a muncitorilor n caz de accidente (art.21). ( noutate )

sistemului electoral, sistemului electoral, Constitutia includea si o noua lege electorala: bazata pe vot censitar, vrsta minima a alegatorilor fiind de 21 ani sistemul electoral cuprindea 6 colegii electorale 4 pentru Adunarea Deputatilor si 2 pentru Senat Adunarea Deputatilor aleasa de 4 colegii electorale colegiul I si II apartinea marilor proprietari funciari care aveau un venit de peste 300 galbeni (colegiul I) sau ntre 100-300 galbeni (colegiul II). Votul era direct. Textul legifera desfiintarea sistemului electoral cenzitar, la care se renuntase deja prin introducerea votului universal pentru barbatii de peste 21 de ani. Se stabileste principiul votului universal, egal si direct, obligatoriu si secret cu scrutin pe lista. ( noutate )

colegiul III apartinea burgheziei, liber-profesionistilor si ofiterilor n retragere, care plateau un impozit de cel putin 80 de galbeni. Votul era direct colegiul IV apartinea taranimii care platea un impozit ct de mic. Votul era indirect prin delegati 1 delegat la 50 iar toti delegatii dintr-un judet alegeau un deputat deputatii erau alesi pentru un mandat de 4 ani; trebuiau sa fi mplinit vrsta de 25 de ani. Senatul ales de 2 colegii unul al proprietarilor funciari, unul al proprietarilor de imobile (burgheziei) senatorii se alegeau pe 8 ani, dar pentru jumatate din locurile de senatori se efectuau prin tragere la sorti, noi alegeri la 4 ani trebuiau sa fi mplinit vrsta de 40 de ani. Concluzii la legea electorala avantaja pe marii proprietari funciari care din totalul de 6 colegii detineau 3 tocmai de aceea, ajunsi la guvernare, liberalii au modificat n 1884 legea, reducnd de la 4 la 3 colegiile din Adunarea Deputatilor

pentru a egaliza lupta pentru puterea politica; a fost n vigoare din 1866 pna n 1918 cnd a fost introdusa legea votului universal

Semnificatia Constitutiei de la 1866

Pe plan intern: a creat cadrul necesar functionarii institutiilor moderne ale statului a reglementat statutul monarhiei din Romnia, punnd bazele monarhiei constitutionale a stat la baza vietii politice din perioada 1866-1923 a suferit 3 modificari, n: 1879 = cnd a fost abrogat art.7. 1884 = cnd a fost modificata legea electorala prin reducerea de la 4 la 3 a colegiilor din Adunarea Deputatilor 1917 = ultima modificare; modificate art.57 si art.67 pentru a se putea introduce legea votului universal si pentru a se putea nfaptui reforma agrara (art.19) Pe plan extern: Constitutia din 1866 a fost perceputa de Marile Puteri ca o manifestare a dorintei de independenta a romnilor pentru ca: a fost promulgata de Carol I fara aprobarea Marilor Puteri prevedea ereditatea domnului depasea statutul de autonomie permis prin tratatele internationale nu amintea nimic de regimul de suzeranitate si de garantie colectiva atribuia domnului prerogative de sef suveran titulatura statului si inviolabilitatea teritoriului (art.1 si art.2) aveau n vedere perspectiva nlaturarii definitive a suzeranitatii otomane

n concluzie, prin aceasta revizuire, Constitutia Romniei, pastreaza intact

spiritul liberal al Constitutiei din 1 iulie 1866, printr-o forma superioara din punct de vedere al tehnicii legislative si, ntr-un limbaj modernizat si specializat, adapteaza vechile texte la situatia politica, economica si sociala din Romnia Mare.

Constituia din 1938

(elaborata de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice) 8 titluri i 100 de articole n urma crizei aparute n urma alegerilor din 1937, n care niciun partid politic nu reusise sa-si asiguremajoritatea, si n conditiile n care regele Carol II dorea sa instituie un regim de guvernare personala, la 20 februarie 1938, o noua Constitutie* este nfatisata poporului de catre rege printr-o proclamatie (naltul Decret Regal nr.900, publicat n "Monitorul Oficial", nr.42). nvoirea poporului a fost exprimata printr-un plebiscit, n care votul s-a facut prin declaratie verbala, consemnata pe liste separate cu cei care votau pentru si cei care votau contra. Noua Constitutie reprezenta un abuz, nu mai emana de la natiune, ci de la puterea executiva si nu fusese adoptata potrivit procedurilor de revizuire a actului fundamental Constitutia a intrat n vigoare la 27 februarie 1938, adica la data sanctionarii ei. Textul constitutiei este publicat n Monitorul Oficial nr.48/27.02.1938. Ea a abrogat expres, pe aceeasi data, Constitutia din 1923. Principiile noii Constitutii ncetasera a mai fi liberale, asa cum se observa din Titlul II, care, tratnd drepturile omului, vorbeste mai nti Despre datoriile romnilor, si de-abia apoi Despre drepturile romnilor. Prin Constitutia din 1938 era desfiintata separarea puterilor n stat si se producea o concentrare a puterii n minile regelui, care devenea capul statului (art.30). Puterea legislativa se exercita de catre rege prin Reprezentanta Nationala, iar puterea executiva este ncredintata tot regelui, care o exercita prin guvernul sau. Regele detinea initiativa legislativa, Parlamentul fiind mult limitat n domeniu. De asemenea, putea convoca, nchide, dizolva ambele adunari sau numai una si le putea amna lucrarile. Parlamentul, chiar redus la un rol oarecum decorativ, era controlat si prin numirea de catre rege a unui mare numar de senatori. n fapt, exercitiul puterilor constitutionale trecea n minile regelui. Romnia devenea o monarhie autoritara, n care regele nu numai ca domnea, dar si guverna. Se aduceau importante modificari legislatiei electorale. Dreptul de vot pentru Adunarea Deputatilor era ridicat la 30 de ani si era numai pentru stiutorii de carte. Pe de alta parte, se acorda pentru prima data n Romnia drept de vot femeilor, nefiind nsa eligibile. Prin toate aceste modificari scadea numarul alegatorilor de la 4,6 milioane n anul 1937, la 2 milioane nanul 1939

REGIMURILE CARLIST SI ANTONESCIAN CU SI FARA CONSTITUIE Regimul carlist

Constitutia carlista se ntemeia pe critica regimului de partide (dintr-o perspectiva reactionara) si pe doctrina corporatismului. Noul regim consfintit de constitutia carlista se caracteriza prin pozitia fundamental diferita a sefului statului, care si asuma practic guvernarea, prin ntietatea atribuita puterii executive, parlamentul bicameral devenind o simpla anexa legislativa a acestei puteri, prin desfiintarea partidelor politice (nlocuite cu alcatuiri inconsistente de tipul Frontul Renasterii Nationale sau Partidul Natiunii, puse sub conducerea regelui, ambele surse de inspiratie tardiva pentru Nicolae Ceausescu n anii comunismului) si prin anularea controlului parlamentar. Asemenea Statutului dezvoltator din 1864, si Constitutia din 1938 a fost supusa plebiscitului (desfasurat nsa sub stare de asediu) menit sa legitimeze moartea democratiei si inaugurarea autoritarismului, n fond rezultatul unei lovituri de fortaEste cert astazi ca n anii 1938-1940, regimul personal al regelui Carol II a modificat raportul de forte dintre puterile statului, anulnd dreptul de control reciproc, si a eliminat garantiile care protejau libertatile individuale Regimul antonescian a mers mai departe. Presedintele Consiliului de Ministri concentra toate puterile, devenind conducatorul statului, n vreme ce regele, aruncat ntr-o pozitie strict ceremoniala, functioneaza n umbra sa. Generalul Antonescu a mai detinut, n afara functiei legiferarii si guvernarii, si dreptul de a ncheia conventii si tratate preluat din precedenta constitutie de la seful statului) si acela, care se va arata foarte important n conditiile de atunci, de a declara razboi si ncheia pacea. O succinta caracterizare a regimului antonescian trebuie sa retina si discriminarea evreilor(legislatia rasiala avnd precedente nca din anii autoritarismului carlist), suspendarea tuturor activitatilor politice (implicit a parlamentului), guvernarea prin decrete-legi (cu recursul la plebiscit), cultul personalitatii (preluat de la Carol II). Lipsa partidului unic si a mobilizarii politice a natiunii nu pot aseza regimul antonescian n categoria celor totalitare, ci mai degraba n categoria celor fascist-corporatiste alcatuite pe fondul autohton al antiparlamentarismului si autoritarismului

Constituiile comuniste

Constituia din 1948

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, n conditiile ocuparii tarii de catre sovietici, a cuceririi puterii politice de catre comunisti si a nlaturarii monarhiei, s-a pus problema adoptarii unei noi Constitutii. n martie 1948, dupa autodizolvarea fostului parlament, au fost organizate alegeri pentru noul organ reprezentativ numit de acum Marea Adunare Nationala. Noua Constitutie era adoptata n unanimitate la 13 aprilie 1948, fiind publicata n Monitorul Oficial nr.87, la aceeasi data. Se consfintea noua titulatura a statului, de Republica Populara Romna si se preciza caracterul sau de stat popular, unitar, independent si suveran, care a luat fiinta prin lupta dusa de popor, n frunte cu clasa muncitoare, mpotriva fascismului, reactiunii si imperialismului.

Constituia din1952
Constitutia Republicii Populare Romne din 24 septembrie 1952 [ Nationale a Republicii Populare Romne nr.1 din 27.09.1952] este constitutia prin care se consfinteste aservirea totala a Romniei fata de URSS. n aceasta se vorbeste pentru prima data despre proprietatea socialista (art.6), care a constituit mijlocul economic de aservire a cetateanului, precum si de rolul conducator al partidului (art.86), mijlocul politic de aservire a lui Constitutia din 1952 definea baza politica a statului democrat-popular, fundamentata pe dictatura proletariatului, stipulnd expres caror clase sociale le apartinea puterea de stat si indicnd modalitatea de exercitare a acestei puteri prin realizarea aliantei dintre clasa muncitoare si taranimea muncitoare, n care rolul conducator l detine clasa muncitoare.

Constituia din1965
n conditiile n care ncepuse procesul de destalinizare si venise la conducerea partidului unic Nicolae Ceausescu, odata cu schimbarea denumirii tarii n Republica Socialista Romnia, la 21 august 1965, a fost adoptata o noua constitutie, publicata n Buletinul Oficial al R.S.R nr.1/21.08.1965 Aceasta prevedea n mod explicit ca forta conducatoare a ntregii societati este Partidul Comunist Romn si ca scopul tuturoroamenilor muncii (nu se vorbea prea mult de natiune) este construirea societatii socialiste si asigurarea conditiilor pentru trecerea la comunism. Constitutia din 1965 nu aducea modificari importante n ceea ce priveste atributiile MAN, care reprezenta n continuare organul suprem al puterii de stat, unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste Romnia (art.42). Guvernul si pastra denumirea de Consiliul de Ministri si era definit ca organul suprem al administratiei de stat. Tribunalele si procuratura ramneau subordonate factorului politic reprezentat de PCR Constitutia consfintea caracterul socialist (si cooperatist) al proprietatii si al economiei. Statul era proprietarul bogatiilor de orice natura ale subsolului, minele, terenurile din fondul funciar de stat, padurile, apele, izvoarele de energie naturala, fabricile si uzinele, ntreprinderile agricole de stat, statiunile pentru mecanizarea agriculturii, caile de comunicatie, mijloacele de transport, telecomunicatiile de stat, fondul de cladiri si locuinte, baza materiala a institutiilor social-culturale de stat

Aparent, legea fundamentala consfintea principii democratice, precum : suveranitatea poporuluintreaga putere de stat emana de la popor si apartine poporului, votul universalsi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct si secret. egalitatea n fata legii pentru toti cetatenii Republicii Populare Romne, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie sau grad de cultura. Acestia puteau fi alesi (la 23 de ani) si puteau alege (participau la vot de la 18 ani) toate organele de stat. Pentru drepturile cetatenesti afirmate n Constitutie se aflau dreptul la munca, la odihna, la nvatatura. Se stipula ca femeia avea drepturi egale cu barbatul, minoritatile nationale se bucurau de toate drepturile; sanatatea publica

Principiile fundamentale ale acestei Constitutii sunt:

suveranitatea poporului, unitatea puterii de stat si exercitarea acesteia prin organe reprezentative, centralismul democratic, planificarea nationala, legalitatea populara, activismul social si politic al cetatenilor. Statul romn este definit ca un stat democrat-popular, unitar, suveran si independent, dar nefacndu-se nicio referire la caracterul sau indivizibil sau inalienabil -

era organizata de stat, se afirma protectia de catre stat a familiei. Teoretic, prin Constitutie erau afirmate : libertatea constiintei si libertatea religioasa; libertatea individuala a cetateanului; libertatea presei, a cuvntului, a ntrunirilor, mitingurilor, cortegiilor si manifestatiilor. Practic nsa, toate afirmatiile aparent democratice nu erau acoperite de garantarea acestor drepturi, care au fost, n majoritatea lor, ncalcate sistematic n timpul regimului comunist Constitutia din 1948 nu mai prevedea principiul separarii puterilor n stat, ntruct MAN deveneaorganul suprem al puterii de stat al RPR, deci legislativul si executivul se confundau. Prerogativele MAN erau: alegerea Prezidiului MAN; formarea guvernului RPR; modificarea Constitutiei; stabilirea numarului, atributiilor si denumirilor ministerelor si desfiintarea, contopirea sau redenumirea celor existente votarea bugetului, fixarea impozitelor si a modului de percepere a lor; deciderea consultarii poporului prin referendum; acordarea amnistiei -

n Capitolul I Ornduirea sociala, sunt cuprinse urmatoarele reglementari: Republica Populara Romna este stat al oamenilor muncii de la orase si de la sate (art.1); Baza puterii n Republica Populara Romna este alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, n care rolul conducator apartine clasei muncitoare (art.2); Republica Populara Romna s-a nascut si s-a ntarit ca rezultat al eliberarii tarii de catre fortele armate ale Uniunii Sovietice, de sub jugul fascismului si de sub dominatia imperialismului, ca rezultat al doborrii puterii mosierilor si capitalistilor de catre masele populare de la orase si de la sate n frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Romn (art.3).

Prima modificare importanta adusa Constitutiei din 1965 dateaza din februarie 1968, cnd a avut loc reorganizarea administrativa a teritoriului. Se revenea la judete ca forme de administrare locala, n locul regiunilor si raioanelor de inspiratie sovietica, se introducea calitatea de municipii pentru orasele mari. Pe masura ce puterea personala a lui Ceausescu crestea, a devenit necesara si consfintirea acestui proces prin modificari constitutionale. Dupa ce a devenit secretar general al PCR, ales de Congresul partidului, fara a mai depinde de Comitetul Central, urmatorul pas pe calea consolidarii sale a fost nfiintarea functiei de presedinte, la 28 martie 1974, prin modificarea Constitutiei din 1965.

Prerogativele presedintelui
ales de MAN, erau foarte largi: prezida Consiliul de Stat; reprezenta puterea de stat n relatiile interne si internationale; era comandantul suprem al fortelor armate si presedintele Consiliului Apararii RSR; prezida sedintele Consiliului de Ministri, atunci cnd era necesar; stabilea masurile de importanta deosebita ce priveau interesele supreme ale tarii, care urmau sa fie supuse de catre MAN spre consultarea poporului, prin referendum; numea si revoca, la propunerea primului-ministru, viceprim-ministrii, ministrii si presedintii altor organe centrale ale administratiei de stat; numea si revoca presedintele si membrii Tribunalului Suprem; conferea decoratii; ncheia tratate internationale n numele RSR; stabilea rangurile misiunilor diplomatice;

Forma politica prin care se exercita puterea era reprezentata de organele statului, sistem ce avea o constructie piramidala, ierarhizata si centralizata, n fruntea acesteia situndu-se MAN, ca organ suprem al puterii n stat. Articolul 6 exprima esenta ornduirii social-economice astfel: Fundamentul formatiunii socialeconomice socialiste este proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie, care are fie forma proprietatii de stat (bun comun al poporului), fie forma proprietatii cooperatist-colectiviste (proprietatea gospodariilor colective sau a organizatiilor colectiviste).

Primul presedinte al Prezidiului MAN a fost profesorul Constantin I. Parhon, care oficial era seful statului romn. Prezidiul: convoca MAN n sesiuni ordinare si extraordinare; emitea decrete; interpreta legile votate de MAN; exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele; conferea decoratiile si medaliile RPR; reprezenta RPR n relatiile internationale; acredita si rechema, la propunerea guvernului, pe reprezentantii diplomatici ai RPR; n intervalul dintre sesiunile MAN, numea si

convoca ministri la propunerea presedintelui Consiliului de Ministri; stabilea gradele militare, rangurile diplomatice, la propunerea guvernului; n caz de agresiune, declara stare de necesitate (n intervalul dintre sesiunile MAN); ratifica sau denunta tratatele internationale.

proclama starea de necesitate n caz de urgenta; acorda gratierea; acorda dreptul de azil; emitea decrete prezidentiale si decizii. .

Puterea executiva (n fapt singura putere reala n stat) apartinea Consiliului de Ministri, compus din presedintele Consiliului de Ministri, din unul sau mai multi vicepresedinti si din ministri Organele locale ale puterii de stat erau consiliile populare locale Puterea judecatoreasca era reprezentata de instantele de judecata si de Curtea Suprema, dar independenta justitiei era practic desfiintata prin interventia factorului politic Desi Constitutia sustinea garantarea proprietatii private agonisita prin munca si economisire, aceasta anunta si masurile de cooperativizare, care aveau sa fie puse n practica mai trziu Prevederile economice prevalau asupra celor politice, fiind instrumentul legal prin care se pregatea trecerea ntregii economii sub controlul statului. art.11 prevedea ca mijloacele de productie, bancile si societatile de asigurare pot deveni proprietatea statului cnd interesul general o cere art. 14 prevedea ca att comertul intern ct si cel extern trec sub controlul statului, art.15 prevedea planificarea economiei nationale Legea fundamentala din 1948 nu prevedea n mod expres ca rolul conducator revenea PMR, dar organele de stat erau subordonate acestuia. n 1952, n conditiile unor epurari n rndurile partidului, a fost promulgata si o noua constitutie, care nu aducea nsa modificari esentiale celei din 1948

Constitutiadin 1991
Adoptata de Parlament la 21 noiembrie 1991 si aprobata apoi de catre popor prin referendum la 8 decembrie 1991 (73% pentru), Constitutia cuprinde principiile de organizare ale statului si asigura buna functionare a institutiilor acestuia. Potrivit Constitutiei, autoritatile publice ale statului romn sunt: parlamentul, presedintele Romniei, guvernul, administratia publica si autoritatea judecatoreasca. Sunt garantate separatia puterilor n stat, proprietatea privata, respectarea drepturilor omului (libertatea de gndire, de constiinta, de expresie). Parlamentul Romniei este organul reprezentativ al poporului romn si unica autoritate legiuitoare a tarii (art.58). El adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare (art.72). Parlamentul este alcatuitdin Camera Deputatilor si Senat, ai caror membri sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. Exercita control asupra guvernului, are drept de interpelare si de ancheta Presedintele Romniei reprezinta statul romn si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii. El vegheaza la respectarea constitutiei si la buna functionare a institutiilor statului. n acest scop, presedintele exercita functia de mediere ntre puterile statului, precum si ntre stat si societate. Mandatul presedintelui este de 4 ani, iar ncepnd cu alegerile prezidentiale din 2004, de 5 ani. Are dreptul la maxim doua mandate. El numeste pe primul-ministru, poate sa dizolve Parlamentul (n conditii precise), este comandantul fortelor armate, promulga legile etc. Guvernul duce la realizarea politicii interne si externe a statului romn. Este alcatuit din primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica. Guvernul este responsabil n fata Parlamentului. Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie fata de orice alta autoritate publica, se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, deciziile sale fiind obligatorii Administratia publica cuprinde autoritatile publice centrale aflate n subordinea guvernului, precum si autoritatile publice locale la nivelul judetelor, oraselor si comunelor. Guvernul numeste cte un prefect n fiecare judet si n municipiul Bucuresti care vegheaza asupra respectarii legalitatii hotarrilor adoptate. Autoritatile judecatoresti. Justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Avocatul poporului este numit de Senat, pe o durata de 4 ani, si vegheaza asupra respectarii Aceasta constitutie a fost revizuita n 2003 pentru a pune legea fundamentala n concordanta cu noile realitati impuse de viitoarea aderare a Romniei la NATO si Uniunea Europeana. Articolele revizuite ale Constitutiei din 1991 au fost supuse aprobarii natiunii prin referendum(18-19 octombrie 2003.)

CONSTITUTIILE DIN ROMNIA

Pna la primele Constitutii, n sensul modern al cuvntului (lege fundamentala), actele cu caracter constitutional s-au concretizat n documente care au ramas la stadiul de:

- declaratii de principii: Cererile norodului romnesc (1821)

Domnul rii s nu aduc cu nlimea sa aicea n ar mai muli boieri greci dect patru, adic un postelnic mare i un cmra i un portar i un grmatic mare. Toate scaunele arhiereti i toate mnstirile rii s fie aprate cu totul de ctre clugri greci, rmind pe sama rii, precum este legat i precum s coprinde n hatieriful rposatului ntru fericire mpratul sultan Selim din anul 1802. Din ase djdii, care s-au ntocmit de ctre mria sa domnul Caragea, dou s lipseasc cu totul, iar patru s rmie dup aceiai legtur socotindu-se pe trei luni, una. Toate cte s-au ntocmit i s-au fcut de ctre rposat ntru fericire domnul Alexandru uu s strice cu totul, i s rmie toi streinii i toate cumpniile precum s-au ntocmit de ctre mria sa domnul Caragea; cum i toate ludile cte s-au mai adogat pe la judee de ctre numitul domn Suu s scaz; iar anaforalile i ntririle ce s-au fcut de ctre acel domn asupra artatelor madele, n faa norodului, s arz toate; precum i oieritul i dijmritul i vinriciu, s nu fie slobod a s mai aduga mcar un bnu piste legtura ce s-au fcut de ctre domnul Caragea. [] Toate dregtoriile rii, att cele politiceti, ct i cele bisericeti, de la cea mare pn la cea mai mic, s nu s mai ornduiasc prin dare de bani, pentru ca s poat lipsi jafurile din ar. Asemenea i toate drile preoeti s scaz, dup cuviin. i preoi cu dare de bani s nu mai fac, ci numai care va fi destoinic i unde face trebuin

Zapcii prin pli s nu fie slobod a s orndui cte doi, ci numai cte unul, i acela s fie pmntean, i prin chezie c nu va face jaf. Caftane cu bani s nceteze cu totul de a s mai face, ci numai dup slujb. Poslunicii s lipseasc cu totul, fiindc este numai un catahrisis al rii i folos al jefuitorilor; precum i toi scutelnicii. Dregtoria sptrii cei mari, dimpreun cu toi dregtorii i toi slujitorii sptreti, s lipseasc cu totul, fiindc este de mare stricciune rii, despre partea jafurilor, cu cpitniile lor cele sptreti. ara s fie volnic a- face i a inea patru mii de ostai panduri cu cpeteniile lor i dou sute arnui, scutii de toate drile, i cu leaf uoar, a crora leaf s economiseasc din veniturile mnstirilor. Toate lefile streinilor s lipseasc cu totul. Toi dregtori judectoriilor i ai calemurilor s mpuineze, rmind numai precum au fost n vechime; i lefile s le fie uoare. Asemenea i havaetu jlbilor i crilor de judecat s scaz. Prvilniceasca Condic a domnului Caragea s lipseasc cu totul, nefiind fcut cu voina a tot norodul; iar a domnului Ipsilant s rmie bun i s urmeze.

Cererile norodului romnesc, document apreciat de un ziar britanic drept o veritabil Constituie, cuprindea n cele 48 de articole ale sale obiective foarte semnificative: n domeniul fiscal: desfiinarea reglementrilor lui Alexandru uu, scutirea de dri pentru trei ani, desfiinarea a dou dri din cele ase introduse de Vod Caragea, anularea oricrui spor la impozitele indirecte, desfiinarea havaieturilor i vmilor interioare, scderea vmilor exterioare, un impozit fix n 4 rate, poslunicii i scutelnicii erau desfiinai. n domeniul administrativ: restabilirea domniilor pmntene, n orice caz domnii venii de la Istambul s nu mai poat aduce cu sine dect patru boieri greci, demnitile s nu se mai dobndeasc cu bani ci dup merit, numrul dregtorilor trebuie redus i lefurile lor micorate, strinii s nu mai poat cpta leaf.

n domeniul justiiei: reducerea numrului de demnitari implicai n acest domeniu, desfiinarea Legiuirii lui Caragea care n-a fost sancionat popular, reducerea taxelor de judecat. n domeniul militar: nfiinarea unei armate permanente format din 4.000 de panduri i 200 de arnui (pe seama mnstirilor) care s pzeasc hotarele, s apere ara i s funcioneze mpotriva epidemiilor n caz de nevoie prin introducerea sistemului de carantin. ntr-un cuvnt se refcea atributul de stat independent care era funcia de aprare. n domeniul bisericesc: ncetarea practicii de cumprare a scaunelor de episcop i mitropolit i al oricror ranguri, eliminarea strinilor n favoarea btinailor la rangurile mai nsemnate, ntrebuinarea unei pri din veniturile mnstireti n folosul statului, a nfiinrii de coli mai ales

declaratii de drepturi:
Frailor romni,

Proclamatia de la Islaz (1848)

9. Orice recompens s vie de la patrie prin reprezentanii si, iar nu de la domn. 10. Dreptul fiecrui jude de a-i alege dregtorii si, drept care purcede din dreptul popolului ntreg de a-i alege domnul. 11. Gvardie naional. 12. Emancipaia mnstirilor nchinate

Timpul mntuirii noastre a venit; poporul romn se deteapt la glasul trmbiei ngerului mntuirii i i cunoate dreptul su de suveran. Pace vou, pentru c vi se vestete libertate vou! Pe scurt, popolul romn, recapitulnd, decret: 1. Independena sa administrativ i legislativ pe temeiul tractatelor lui Mircea i Vlad V, i neamestec al nici unei puteri din afar n cele din ntru ale sale. 2. Egalitatea drepturilor politice. 3. Contribuie general 4. Adunan general compus de reprezentani ai tuturor strilor soietii. 5. Domn responsabil, ales pe cinci ani, i cutat n toate strile societii. 6. mpuinarea listei civile; ardicarea de orice mijloc de corumpere. 7. Responsabilitatea minitrilor i a tuturor funcionarilor n funcia ce ocup . 8. Libertatea absolut a tiparului.

13. Emancipaia clcailor, ce se fac proprietari prin despgubire. 14. Desrobirea ranilor prin despgubire. 15. Reprezentant al rii la Constantinopole dintre romni. 16. Instrucie egal i ntreag pentru tot romnul de amndou sexele. 17. Desfiinarea rangurilor titulare ce nu au funcii. 18. Desfiinarea pedepsei degrdtoare cu btaia. 19. Desfiinarea att n fapt, ct i n vorb a pedepsei cu moartea.

- proiecte de reforma: Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu, consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei, exprima revendicarile micii boierimi, inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822, avand astfel un caracter liberal si iluminist. Conducerea statului ar fi fost atribuita unui domn, avand puteri limitate, ales dintre pamanteni de o Adunare obsteasca formata din inalti ierarhi si "toata obstea boierilor", ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca ale domnuluiMemoriul mai continea cereri privind organizarea administrativa, judecatoreasca, bisericeasca, financiara, libertatea religioasa, personala, a tiparului, egalitatea in fata legilor, respectul proprietatii, separarea puterilor in stat, drepturi egale pentru diferitele categorii ale boierimii etc. In legatura cu problemele nationale, Constitutia carvunara sustinea ideile autonomiei fata de Poarta si ale deplinei dezvoltari a culturii romanesti

Constitutia carvunarilor (1822), redactat de Ionica Tautu

Osabitul Act de numirea suveranului romnilor (1838), redactat de Ion Cmpineanu

n anii 1837-1838, Partida Nationala, condusa de boierul Ion Campineanu, s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. Sub influenta sa Adunarea respingea incalcarea autonomiei tarii. Cu aceasta ocazie, reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romnilor. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr-un regat al Daciei. Osabitul act de numire a suveranului romnilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara, drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. In final, cele doua documente cuprindeau un adevarat proiect de constitutie, bazat pe principiile liberalismului politic si economic. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza, fapt posibil, dupa parerea domnului moldovean, numai cu sprijinul puterilor europene. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. In cadrul regimului preconizat, toti romanii erau declarati egali in fata legilor, urmand sa se bucure de libertatea personala, a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament, a independentei puterilor legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva, iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului.

Evolutia constitutionala a Romniei, de la Unirea Principatelor din 1859 pna la revolutia romna din 1989, a cunoscut patru etape distincte:
1. o etapa de asezare a institutiilor constitutionale (24 ianuarie 1859 1 iulie 1866); 2. o etapa de continuitate a institutiilor constitutionale (1 iulie 1866 20 februarie 1938); 3. o etapa de instabilitate constitutionala (20 februarie 1938 30 decembrie 1947); 4. etapa dictaturii comuniste (30 decembrie 1947 decembrie 1989).

Documente cu caracter constitutional nainte de anul 1866

1. Regulamentele organice (1831-1832)

n anul 1828 Principatele Dunarene au intrat sub ocupatia militara rusa pna n anul 1834. Asa cum s-a stabilit prin Tratatul de la Adrianopol, n Principate urmau sa fie introduse regulamentele privind organizarea interna. Textul lor a fost dezbatut la Petersburg, supus aprobarii Adunarilor Obstesti de la Bucuresti si Iasi si ratificat de Poarta. Aceste prime acte constitutionale, puse n aplicare la 1 iulie 1831 n Tara Romneasca si 1 ianuarie 1832 n Moldova, au pus bazele parlamentarismului n Principate si au prevazut necesitatea unirii Regulamentele au fost redactate de doua comisii boieresti, sub presedintia consulului general rus Minciaki, conform indicatiilor Curtii imperiale de la Petersburg. Cele doua regulamente erau aproape identice si cuprindeau unele noutati n organizarea statelor, asigurnd modernizarea, ntre anumite limite, a Principatelor Romne. Deoarece au fost percepute ca o frna n dezvoltarea societatii romnesti, prinprevederile care mentineau privilegiile boierimii, revolutionarii pasoptisti au dorit nlocuirea lor. Acest aspect este dovedit de continuturile documentelor programatice ale revolutiei de la 1848, precum Proclamatia de la Islaz, din Tara Romneasca Doua comisii de boieri munteni si moldoveni, conduse de consulul general rus Minciaki au elaborat textul Regulamentelor Organice, care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti, aceste acte au fost ratificate de Poarta si au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858), cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848. Ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat, introducand principii si forme moderne de organizare, dar pastrand vechiul continut al puterii. La baza statului s-au stabilit, in "spiritul veacului", suveranitatea poporului, separarea puterilor si bugetul modern. Puterea executiva revenea domnului, care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. Acesta ii numea si ii revoca pe ministrii, avea drept de initiativa si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din sase ministri. De asemenea, putea dizolva Adunarea Obsteasca, dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana.

Puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti, compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit. Adunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii, numite anaforale. Regulamentele organice pot fi considerate "actul de nastere al parlamentarismului in Romania", fiind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu, care, prin participare la activitatea legislativa, limitau puterea sefului statului. Puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata, instanta judecatoreasca suprema fiind reprezentata de Inaltul Divan Domnesc. O contributie reala au adus Regulamentele Organice in modernizarea institutiilor. Au fost infiintate tribunalele, corpul de avocati, serviciul procuraturii, arhivele statului, notariatele. S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. Actele de stare civila au fost scoase de sub controlul Bisericii, s-au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar, posta, pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept de emisiune monetara. Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic ("capitatia" pentru tarani si "patenta", calculata pe venit, pentru burghezie), dar a pastrat vechile privilegii fiscale, a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetului. .

2. Conventia de la Paris (1858) Devenita chestiune europeana, problema romneasca a fost dezbatuta de marile puteri n anul 1858 (puterile garante, care nlocuiau protectoratul rusesc Franta, Anglia, Prusia, Sardinia, Austria, Rusia si Imperiul Otoman). Reprezentantii acestora au redactat Conventia de la Paris, care nsanu satisfacea dect n parte dorinta

Doua comisii de boieri munteni si moldoveni, conduse de consulul general rus Minciaki au elaborat textul Regulamentelor Organice, care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti, aceste acte au fost ratificate de Poarta si au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858), cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848. Ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat, introducand principii si forme moderne de organizare, dar pastrand vechiul continut al puterii. La baza statului s-au stabilit, in "spiritul veacului", suveranitatea poporului, separarea puterilor si bugetul modern. * Puterea executiva revenea domnului, care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. Acesta ii numea si ii revoca pe ministrii, avea drept de initiativa si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din sase ministri. De asemenea, putea dizolva Adunarea Obsteasca, dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana. *Puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti, compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit. Adunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii, numite anaforale. Regulamentele organice pot fi considerate "actul de nastere al parlamentarismului in Romania", fiind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu, care, prin participare la activitatea legislativa, limitau puterea sefului statului. *Puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata, instanta judecatoreasca suprema fiind reprezentata de Inaltul Divan Domnesc. O contributie reala au adus Regulamentele Organice in modernizarea institutiilor. Au fost infiintate tribunalele, corpul de avocati, serviciul procuraturii, arhivele statului, notariatele. S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. Actele de stare civila au fost scoase de sub controlul Bisericii, s-au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar, posta, pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept de emisiune monetara. Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic ("capitatia" pentru tarani si "patenta", calculata pe venit, pentru burghezie), dar a pastrat vechile privilegii fiscale, a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetului.

unire a romnilor. Principatele erau organizate sub forma unei uniuni sub numele de Principatele Unite ale

Moldovei si Valahiei. Singurele puteri comune erau Comisia Centrala si nalta Curte de Justitie si Casatie, cu sediul la Focsani. A.I.Cuza a reusit sa transforme uniunea personala ntr-o uniune reala, sa formeze primul guvern unic si primul Parlament unicameral.

3. Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris (1864)

n anul 1864, a izbucnit un conflict ntre puterea executiva domn si guvern, pe de o parte si puterea legislativa pe de alta parte. Dupa lovitura de stat din 2 mai 1864, Cuza a organizat un plebiscit n zilele de 10/22 mai si 14/26 mai 1864 prin care este aprobat un nou act constitutional si o noua lege electorala. Noul act constitutional, introdus cu acordul Portii si Puterilor garante, a mentinut principiul separatiei puterilor n stat, dar a prevazut modificari esentiale n organizarea legislativului. Cuza a introdus al doilea Corp legislativ, Senatul, numit si Corp Ponderator, punnd bazele sistemului bicameral

Convenia ncheiat ntre Austria, Frana, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia i Turcia pentru organizarea Principatelor, Paris (7/19 august 1858)

STATUTU Desvoltatoriu Conventiunei, din 7/19 august 1858

Cu mila lui Dumnedeu si vointa Nationala, Domnu Principatelor-Unite Romane; La toti de fata si viitori sanetate: Asupra propunerei Consiliului Nostru de Ministri; Considerand plebiscitul propusu de Noi la 2/14 Maiu incetat, si votat de Natiunea Romana in dilele de 10/22, 14/26 Maiu 1864; Considerand imprejurarile cuprinse in proclamatiunea Nostra cu data de astadi; Promulgamu ce urmeza: STATUTU Desvoltatoriu Conventiunei din 7/19 August 1858. Conventiunea incheiata la Paris in 7/19 August 1858, intre Cartea Suzerana si intre Puterile garante autonomiei Principatelor-Unite, este si remane legea fundamentaIa a Romaniei. Insa, indoita alegere din 5 si 24 Ianuarie 1859, seversirea Unirei si desfiiintarea Comisiunei Centrale, facend neaplicabile mai multe Articole esentiale din Conventiune, atat pentru indeplinirea acestora, cat si pentru reasedarea ecuilibrului intre puterile Statului, ca act aditional al Conventiunei intra de astazi in putere urmatorul Statutu : Art. I. Puterile publice suntu incredintate Domnului, nnei Adunari ponderatrice si Adunarei Elective. Art. II. Puterea Legiuitoare se esercita colectivu de Domnu, de Adunarea ponderatrice si de Adunarea Electiva . Art. III. Domnul are singur initiativa legilor; el le pregatesce cu concursul Consiliulni de Statu si le supune Adunarei Elective si Corpului Ponderatoriu, spre votare. Art. IV. Deputatii Adunarei Elective se alegu conformu asedementulni electoral aci anecsat. Presedintete Adunarei se numesce in fiecare anu de Domnu, din sinul ei; iar Vicepresedintii, Secretarii si Cuestorii se alegu de Adunare. Art. V Adunarea Electiva discuta si votesa proiectele de legi ce i se vor presinta de Domnu. Aceste proiecte se vor sustinea in Adunare de Ministrii sau de membrii Consiliului de Statu, ce se vor delega de Domnu spre acest sfirsit; ei vor fi ascultati ori cand vor cere cuventul Art. VI. Budgetul cheltuelilor si al recetelor, pregatit in tot anul prin ingrijirea puterii esecutive si supus Adunarii Elective, care l va putea amenda, nu va fi definitivu de cat dupe ce va fi votat de dinsa. Daca budgetul nu s'ar vota in timpul oportunu, puterea esecutiva va indestula serviciile conform ultimului budget votat.

Paris i au hotrt urmtoarele: Art. 1 Principatele Moldovei i Valahiei, constituie de acum nainte sub denumirea de Principatele Unite ale Moldovei i Valahiei, rmn sub suzeranitatea M.S. Sultanul. Principatele se vor administra liber i n afar de orice amestec al Sublimei Pori, n limitele stipulate prin acordul puterilor garante cu curtea suzeran. [] Art. 3 Puterile publice vor fi ncredinate n fiecare principat unui hospodar i unei adunri elective acionnd, n cazurile prevzute de prezenta convenie, cu concursul unei comisii centrale celor dou principate. Art. 4 Puterea executiv va fi exercitat de ctre hospodar. Art. 5 Puterea legislativ va fi exercitat n mod colectiv de ctre hospodar, adunare i comisia central. Art. 6 Legile prezentnd un interes special pentru fiecare principat vor fi pregtite de ctre hospodar i votate de ctre adunare. Legile prezentnd un interes comun pentru ambele principate vor fi pregtite de ctre comisia central i supuse votrii adunrilor de ctre hospodari. Art. 7 Puterea judectoreasc, exercitat n numele hospodarului, va fi ncredinat magistrailor numii de el, fr ca cineva s se poat sustrage judectorilor si naturali. O lege va determina condiiile de admitere i de naintare n magistratur, lund ca baz aplicarea n mod progresiv a principiului inamovibilitii. Art. 8 Principatele vor plti curii suzerane un tribut anual al crui total rmne fixat la suma de 1 500 000 de piatri pentru Moldova i 2 500 000 de piatri pentru Valahia. [] Art. 9 n caz de nclcare a imunitii principatelor, hospodarii vor adresa un recurs puterii suzerane; i dac nu li se d dreptate, reclamaia va putea fi trimis, prin agenii lor, reprezentanilor puterilor garante la Constantinopole. Hospodarii vor fi reprezentai pe lng curtea suzeran prin ageni (capuchehaie), moldoveni sau valahi din natere, nefiind supui nici unei juridicii strine i agreai de Poart.

Art. 10 Hospodarul va fi ales de ctre adunare pe via. Art. 11 n caz de vacan i pn la instalarea unui nou hospodar, administraia va trece n atribuia Consiliului de Minitri, care va intra de drept n exerciiu. [] Art. 12 Atunci cnd s-a produs vacana, dac adunarea este nlocuit, va trebui s procedeze n opt zile la alegerea hospodarului. Dac ea nu este ntrunit, va fi imediat convocat i ntrunit n termen de zece zile. n cazul cnd ea este dizolvat, se va proceda la noi alegeri n termen de cincisprezece zile, iar noua adunare va trebui s se ntruneasc de asemenea n termen de zece zile. [] Art. 13 Este eligibil n funcia de hospodar oricine are vrsta de 35 ani, e nscut din tat moldovean sau valah, poate justifica un venit funciar de 3000 de galbeni, cu condiia s fi ndeplinit funcii publice timp de zece ani sau face parte din adunri. Art. 14 Hospodarul guverneaz cu ajutorul minitrilor numii de el. El are dreptul de a graia i pe cel de a comuta pedepsele n materie criminal, fr a putea ns interveni altfel n administrarea justiiei. El pregtete legile prezentnd un interes special pentru Principate i mai ales bugetele pe care le supune spre dezbatere adunrii. El face numirile n toate slujbele administraiei publice i ntocmete regulamentele necesare pentru executarea legilor. Lista civil a fiecrui hospodar va fi votat de ctre adunare, o dat pentru totdeauna, n momentul alegerii lui. Art. 15 Orice act ntocmit de hospodar trebuie s fie contrasemnat de ctre minitrii de resort. Minitrii vor fi rspunztori de nclcarea legilor i n particular de orice risipire a veniturilor publice. Ei vor fi justiiabili de nalta curte de justiie i de casaie. Art. 16 Adunarea electiv va fi aleas n fiecare principat pe o durat de 7 ani, conform dispoziiilor electorale anexate la prezenta convenie. Art. 17 Adunarea va fi convocat de hospodar i va trebui s fie reunit n fiecare an n prima duminic a lunii decembrie. Durata fiecrei sesiuni ordinare va fi de 3 luni. Hospodarul va putea, dac este cazul, s prelungeasc sesiunea. El poate s convoace o sesiune extraordinar sau s dizolve adunarea. n acest din urm caz, el este obligat s convoace o nou adunare, care va trebui s se ntruneasc ntr-un rstimp de 3 luni. Art. 18 Mitropolitul i episcopii fac parte de drept din adunare. Preedinia adunrii aparine mitropolitului, vicepreedinii i secretarii vor fi alei de ctre adunare.

Art. VII. Corpul Ponderatoriu se compune : de Mitropolitii terei, de Episcopii eparhielor, de anteiul Presedinte al Curtii de Casatiune cel mai vechiu dintre generalii armatei in activitate, si osebit inca de 64 membri, carii se vor numi de Domnu : jumetate dintre persone comandabile prin meritul si esperienta lor, si cea-l-alta jumetate dintre membrii Consilielor generale ale districtelor, si anume cate unul de fie-care judetu. Membrii Adunarei Ponderatrice se bucura de aceiasi neviolabilitate garantata Deputatilor prin Art. 36 al legei e'ectorale aici anecsate. Art. VIII. Membrii Corpulai Ponderatoriu se reinoescu din doui ani in doui ani, cate o a treia parte, dar numai in cat se atinge de membrii numiti de Domnu. Membrii esiti se vor putea numi din nuou; functiuniele lor nu vor inceta de cat cu instalarea membrilor celor nuoi. Art. IX. Durata sesiunelor Corpului ponderatoriu, prelungirea lor si convocarea acestui Corpu, sunt supuse regulilor prescrise prin Art. 17 din Conventiune pentru Adunarea Electiva. Art. X. Membrii Corpului ponderatoru vor priimi o indemnisare de trei galbeni pe di in tot timpul sesiunei. Art. XI. Mitropolitul primaru al Romaniei este de drept presedintele Corpului ponderatoriu; duoi Vice-presedinti se numescu de Domnu din sanul acestui Corpu. Ceilalti membri ai Biuroului se alegu de Adunare. In casu de impartire egala a voturilor, votul Presedintelui este precumpanitoriu. Sedintele Corpului ponderatoriu suntu publice, afara cand contrariul s'ar cere de o a treea parte a membrilor presenti. Ministrii, chiar nefiind membri ai Adunarii ponderatrice, au dreptul de a asista si a lua parte la tote deliberatiunile; ei vor fi ascutati ori cand vor cere cuvantul. Art. XII. Dispositiunele constitutive ale nouei organisatiunii a Romaniei sunt puse sub ocrotirea Corpului ponderatoriu. El pote, la finitul fie caria sesiuni, propune Domnului imbunatatirile ce ar socoti trebuitore in diferitele ramuri ale administratiunei. Aceste propuneri, Domnul le va putea recomanda Consiliului de Statu, spre a se preface in proiecte de legi. Art. XIII. Ori ce proiect votat de Adunarea Electiva, afara de budgetul veniturilor si cheltuelilor, se supune Corpului ponderatoriu, care va apretui daca este compatibilu cu dispositiunile constitutive ale nouei organisatiuni. Art. XIV. Corpul ponderatoriu, sau adopta proiectul, asa cum s'a votat de Adunare, sau il amendeza, sau il respinge cu totul. Daca proiectul de lege este adoptat fara modificatiune de Corpul ponderatoriu, el este supus sanctiunei Domnului. Daca proiectul este amendat de Corpui ponderatoriu, el se intorce Adunarii elective.

Art. 20 Adunarea va discuta i vota proiectele de lege care-i vor fi prezentate de hospodar. Ea va putea s le amendeze sub rezerva stipulat n art.36 n ceea ce privete legile prezentnd un interes comun. Art. 22 Bugetul veniturilor i cheltuielilor, pregtit anual pentru fiecare principat prin grija hospodarului respectiv i supus adunrii, care l poate amenda, nu va fi definitiv dect dup ce va fi votat de ea. Art. 25 Nici un impozit nu va putea fi stabilit sau perceput fr consimmntul adunrii. Art. 27 Comisia Central i va avea sediul la Focani. Ea va fi compus din 16 membri, 8 moldoveni i 8 valahi, 4 vor fi alei de ctre fiecare hospodar dintre membrii adunrii ori dintre persoanele care au ndeplinit funcii nalte n stat i 4 de ctre fiecare adunare din snul ei. Art. 34 Sunt considerate legi prezentnd un interes general toate acelea care au ca obiect unitatea legislaiei, nfiinarea, meninerea sau mbuntirea unirii vmilor, a potelor, a telegrafului, fixarea valorii monetare i deosebitele materii de folos public comune ambelor principate. Art. 35 Odat constituit, comisia central va trebui s se ocupe n special de codificarea legilor existente, punndu-le n armonie cu actul constitutiv al noii organizri. Ea va revizui regulamentele organice, precum i codurile civil, criminal, de comer i de procedur, astfel nct, n afar de legile prezentnd un interes pur local, s nu mai fie n viitor dect unul i acelai corp de legislaie, care va fi executoriu n ambele principate, dup ce va fi votat de ctre respectivele adunri, sancionat i promulgat de fiecare hospodar. Art. 38 Se va nfiina o nalt curte de justiie i de casaie comun ambelor principate. Ea i poate avea sediul la Focani. Constituirea ei se va reglementa printr-o lege. Membrii si vor fi inamovibili. Art. 41 Ca nalt curte de justiie, ea va avea n atribuie urmrile iniiate de hospodar sau de adunare mpotriva minitrilor i va judeca fr drept de apel. Art. 42 Miliiile regulate, existnd acum n ambele principate, vor primi o organizare identic, spre a putea, la nevoie, s se uneasc i s formeze o singur armat. Pentru aceasta se va face o lege comun. Art. 46 Moldovenii i valahii vor fi cu toii egali n faa impozitului i vor fi n aceeai msur admii n slujbele publice ntr-unul sau ntr-altul din principate. Libertatea lor

Daca Adunarea incuviinteaza amendamentele Corpului ponderatoriu, proiectul amendat se supune sanctiunei Domnului. Daca din contra, Adunarea electiva respinge acele amendamente, proiectul se trimite Consiliului de Statu, spre a se atudia din nuou. Gnvernul pote apoi presenta Camerei, in sesiunea curenta sau viitore, proiectul revedut de Consiliul de Statu. Daca Corpul ponderatoriu respinge cu totul proiectul votat de Adunare, acest proiect se trimite Consiliului de Statu, spre a se stuia du nuou. Un asemene proiect nu se pote presenta Adunarii elective, de cat in a dona sesiune. Art. XV. Numai Corpul ponderatoriu are draptul de a pri mi petitiuni si de a le discuta, daca este trebuinta. Art. XVI. Reglementele interiore ale Adunarei elective si ale Corpului ponderatoriu, se pregatescu prin ingrijirea Guvernului Art. XVII. Toti functionarii publici, fara es eptiune, la intrarea lor in functiune, suntu datori a jura supunere Constitutiunei si legilor terei si credinta Domnitorului. Art. XVIII. Noua Adanare electiva si Corpul ponderatoriu se vor constitui si intruni in termenul prevedut de Art. 17 al Conventiunei. Decretele ce, pana la convocarea noei Adunari, se vor da de Domnu, dupe propunerea Consiliului de Ministri si a Consilinlui de Stat ascultat, vor avea putere de legi. Modificatiuni indeplinitore Statutului In preambulul Statutului Principatele-Unite potu in viitoru a modifica si a schimba legile care priivescu administratiunea lor din launtru, cu concursul legal al tutulor puterilor stabilite, si fara nici o interventiune; se intelege insa ca aceasta facultate nu se pote intinde la legaturele care unescu Principatele cu Imperiul Otomanu, nici la tratatele intre Inalta Porta si celelalte Puteri , care sunt si remanu obligatorii pentru aceste Principate La Art. III. Nici o lege nu pote fi supusa sanctiunei Domnului inainte de a fi discutata si votata de Domnu, de Adunare electiva si de Senat. (Adunare ponderatrice.) Domnul acorda sau refusa sanctiunea sa. Ori ce lege cere invoirea a tustrelelor puteri. In casul cand Guvernul ar fi nevoit a lua mesuri de urgenta care ceru concursul Adunarii elective si al Senatului, in timpul cand aceste Adunari nu suntu deschise, Ministerul va fi dator a le supune la cea d'anteiu convocatiune motivele si resultatul acestor mesuri. La Art. VII Din 64 membri ai Adunarii ponderatrice, 32 vor fi alesi si numiti de Domnu dintre personele care au esercitat cele mai inalte functiuni in tera, sau care potu justifica un venit anual de optu sute galbeni. Cat pentru cei lalti 32 Membri, ei vor fi alesi dintre Membrii Consilielor generale ale judetelor si numiti de Domnu pe o lista de presentatiune de trei candidati pentru fie care district.

individual le va fi garantat. Nimeni nu va putea fi reinut, arestat sau urmrit dect conform legii. Nimeni nu va putea fi expropriat dect legal, din motive de interes public i contra unei despgubiri. Moldovenii i valahii de orice rit cretin se vor bucura deopotriv de drepturile politice.

La Art. VIII. Acesti 64 de Membri ai Senatului alesi in conformitate cn dispositiunele Articolului de mai sus, se reinoescu din trei in trei ani este o jumetate. La Art. XI. Mitropolitul Primat este de drept Presedintele Senatului. Unul din vicePresedinti si Adunarii ponderatrice, luat din acest corpu, este numit de Domnu; celalelt vicePresedinte si Biuroul sunt alesi de Senat. La Art. XII. La finitul fie-cariea sesiuni, Senatul si Adunarea electiva vor numi fie-care un Comitet a caruia Membri vor fi alesi din sinul lor. Ambele Comitete se vor intr'uni in Comisiune micsta, spre a face un raport Domnului asupra lucrarilor ultimei sesiuni si ai supune cestiunele de imbutatire ce ar crede trebuitore in deosebitele ramuri ale administratiunei. Aceste propuneri vor putea fi recomendate de Domnu Consiliului de Stat, spre a fi prefacute in proiecte de lege. La Art. XV. Petitiunele date Senatului, vor fi trimise unei Comisiuni ad-hoc, care le va esamina si va face un raport, spre a fi comunicat Guvernului. NOTA: Anul adoptarii: 1864 (publicat in "Monitorulu-Jurnalu Oficialu alu PrincipateloruUnite-Romane" nr. 146 din 3/15 iulie 1864). Principalele modificari: Statutul nu a fost modificat