1.

Autonomii locale si institutii centrale in spatiul

romanesc
n secolele VII-IX, forma de organizare specific
romneasc era reprezentat de obtiile steti.
Obtea steasc era o form de comunitate uman
caracterizat prin coexistena proprietii pri!ate cu
proprietatea obteasc asupra pmntului i prin
preponderena legturii teritoriale asupra celei de rudenie
"n cadrul aezrii.
n fruntea obtii se afla #udele $atribuii militare, fiscale,
administrati!e, #udiciare% sau cneazul.
&u timpul, obtile s-au grupat "n uniuni de obti numite de
'icolae Iorga (romanii populare) din care !or lua natere
cnezatele i !oie!odatele ca formaiuni politice.
&nezatele erau formaiuni politice prestatale formate din
mai multe obti, iar !oie!odatele erau formaiuni rezultate
din unirea sau supunerea mai multor cnezate.
*rin unificarea acestora sub o autoritate central s-au
constituit statele medie!ale.
+actori care au fa!orizat apariia statelor medie!ale,
- creterea demografic-
- o !ia economic dinamic- spaiul nostru era strbtut
de drumuri comerciale care !eneau din nordul i centrul
.uropei la gurile /unrii i 0area 'eagr-
- contextul extern, cumanii, i mai apoi ttarii$marea
in!azie din 1231-1232%, au "mpiedicat expansiunea
mag4iar dincoace dde &arpai- luptele pentru tron din
5ngaria odat cu stingerea dinastiei arpadiene din 1671.
1.1 Transilvania
&ronica notarului anonim al regelui 8ela al 5ngariei $gesta
4ungarorum% menioneaz, pentru sfritul secolui 9, "n
spaiul intracarpatic i 8anat, trei formaiuni,
- !oie!odatul lui :lad, "n 8anat, cu reedina la &u!in-
- Voie!odatul lui :elu, "n centrul ;ransil!aniei, cu
reedina la /bca-
- !oie!odatul lui 0enumorut, "n criana, cu reedinta la
8i4area.
<egenda sfntului :erard menioneaz, pentru secolul 11,
- !oie!odatul lui =4tum, "n 8anat, cu reedint la
0orisena-
- Voie!odatul lui :>la, "n centrul ;ransil!aniei, cu
reedina la 8lgrad.
<a sfritul secolului 9, mag4iarii se stabilesc "n *anonia.
*e la anul 1777, ducele Vai? se cretineaz, lundu-i
numele de @tefan i este "ncoronat rege "n 1771. Va adopta
catolicismul.
0ag4iarii !or organiza cucerirea ;ransil!aniei. 0ai "nti,
este cucerit Voie!odatul lui 0enumorut, apoi i celelalte.
*e msura "naintrii spre centrul ;ransil!aniei, cucerirea
mag4iar !a cpta un caracter organizat. 5ngurii
organizeaz comitate $uniti administrati!-teritoriale
conduse de un comite numit de rege%. .piscopatul catolic a
"ncadrat, sub raport religios, teritoriile cucerite. *rimul
comitat "nfiinat a fost 8i4orul $1111%. A-au "nfiinat i alte
comitate "n secolele XII-XIII, ;razna, /bca, &lu#, =rad,
;rna!a.
0ag4iarii au "ncercat s "nlocuiasc !ec4ea form de
organizare specific romneasc $!oie!odatul% cu
principatul. =stfel, la 1111-1116, apare menionat "n
documente (0ercurius princeps ultransil!anus). =ciunea
nu a a!ut succes, din moment ce, la 11BB, "n documente
este menionat (<eustac4iu !oie!od).
n faa presiunilor exercitate de mag4iari, romnii s-au
grupat "n structuri social-economice i politice autonome
numite ri, Cara 0aramureului, Cara +graului etc.
*entru a-i consolida dominaia "n ;ransil!ania, mag4iarii
i-au colonizat pe secui i sai. Aecuii i-au "nsoit pe
mag4iari "n expediiile de cucerire. Aaii au fost adui din
regiunea Dinului, zona +landrei, i mai ales Aaxonia. A-au
bucurat de pri!ilegii.
<a 1211, regele =ndrei II i-a colonizat pe teutoni "n Cara
8rsei, cu dublu scop, st!ilirea expansiunii cumane i
crearea premiselor "naintrii mag4iarilor "n spaiul
extracarpatic. ;eutonii intr "n conflict cu regalitatea
mag4iar i sunt alungai la 122E.
Domnii, ma#oritari, !or fi exclui din !iaa politic a
;ransil!aniei, iar religia ortodox, nerecunoscut. 5n
decret din 16FF al regelui <udo!ic I condiiona calitatea de
nobil de apartenena la catolicism.
1.2 ara Romneasc
n spaiul romnesc sud carpatic, documentul care atest
existena autonomiilor locale i caracteristicile eseniale ale
acestora este /iploma ca!alerilor ioanii $123B%. Aunt
menionate cinci formaiuni prestatale,
- Cara Ae!erinului-
- cnezatele lui Ioan i +arca-
- !oie!odatele lui <ito!oi i Aeneslau.
5nele dintre acestea au fost anexate de mag4iari $cnezatele
lui Ioan i +arca%, altele erau dependente de regatul
ungariei $!oie!odatele lui <ito!oi i Aeneslau%.
n procesul de unificare !or fi parcurse mai multe etape.
O prim etap se leag de numele lui <ito!oi, care refuz
plata tributului ctre ungaria. n btlia ce !a a!ea loc pe la
12BB-12B9, <ito!oi moare, iar fratele su 8rbat este luat
prizonier. Ae rscumpr i !a accepta su!eranitatea
mag4iar.
<a formarea Crii Domneti au contribuit i romnii din
;ransil!ania. ;radiia istoric !orbete despre desclecatul
lui 'egru !od din +gra $1291%. =ni4ilarea autonomiei
Crii +graului de ctre regalitatea mag4iar "l determin
pe 'egru !od s treac la sud de &arpai, "ntemeind Cara
Domneasc, cu reedina la &mpulung. *otri!it lui
:4eorg4e 8rtianu, desclecatul lui 'egru !od a fost
"nsoit de "ntemeierea rii, adic de unificarea cnezatelor i
!oie!odatelor.
/es!rirea unificrii teritoriale se produce "n timpul lui
8asarab I, 1617G16E2. =cesta intr "n conflict cu regele
ungariei &arol Dobert de =n#ou. Degele ungar atac Cara
Domneasc. 8tlia se d la *osada $reflectat "n cronica
pictat de la Viena, 9-12.11.1667 i este ctigat de
8asarab. Victoria marca independena Crii Domneti.
Atatul se !a consolida sub urmaii lui 8asarab,
'icolae =lexandru$16E2-16F3%, "n 16E9, "i ia ditlul de
domn autocrat, "nfiineaz o mitropolie la =rge-
Vlatisla! Vlaicu $16F3-16BB%, respinge aciunile ungariei-
"n 16B7 "nfiineaz o mitropolie la Ae!erin- bate moned
proprie.
1.3 Moldova
@i pentru acest spaiu iz!oarele istorice atest prezena
unor formaiuni politice prestatale,
- Cara 8erladnicilor-
- Cara 8rodnicilor-
- Cara 8olo4o!enilor-
- Cara Volo4ilor.
ntr-o prim etap, regalitatea mag4iar organizeaz
expediii de alungare a ttarilor. <a #umtatea secolului 13,
"n urma unei astfel de expediii, ttarii sunt alungai i
pentru a "mpiedica re!enirea lor se organizeaz o marc
$pro!incie de grani cu rol de aprare% cu reedina la
8aia. <a conducerea acesteia se afla /rago $primul
desclecat%.
= doua etap este legat de numele lui 8ogdan, un !oie!od
din 0aramure. n faa presiunilor mag4iarilor, acesta trece
&arpaii i-i "nltur pe urmaii lui /rago $8alc i Aas%
supui coroanei mag4iare $16E9%.
ncercrile regelui <udo!ic de =n#ou de a-l "nltura pe
8ogdan nu au succes.
Atatul se !a consolida sub urmaii lui 8ogdan$16E9-16FE%,
*etru 0uat $16BF-1691%, bate moned proprie- "nfiineaz
o mitropolie la Aucea!a- inaugureaz tradiia depunerii
#urmntului de credin ctre regele *oloniei-
Doman I $1692-1693%, des!rirea teritorial se realizeaz
"n timpul su, intitulndu-se stpnitor a toat ara
moldo!ei, de la munte pn la mare.
/up constituirea statelor medie!ale romneti s-a
des!rit organizarea intern prin consolidarea
principalelor instituii, domnia i biserica.
1.3.1 Domnia
/omnia reprezenta instituia central. /omnia era electi!,
ereditar i !iager.
*entru a asigura succesiunea la domnie i a "mpiedica
discutele pentru tron, domnitorul "i asocia fiul la domnie
n documente domnitorul apare cu titulatura de Hmare
!oie!od i domnH. &alitatea de !oie!od "nsemna c era
eful armatei. /omn $dominus% "nsemna c era stpnul
rii i al supuilor.
=tribuiile domnitorului erau,
- =!ea drept de preemiune asupra "ntregului fond funciar
$dominium eminens%-
- &onducea administraia dispunnd de un aparat
centralizat "n care un rol important "l #uca spaiul domnesc-
- .labora politica extern i intern "mpreun cu sfatul
domnesc-
- =!ea dreptul de a bate moned
- /eclara rzboi, "nc4eia pace, tratate internaionale
- =!ea drept de confiscare a proprietii boiereti i de
aplicare a pedepsei cu moartea pentru cei !ino!ai de
trdare $4iclenie%
- &on!oca oastea cea mare
- Deprezenta instana suprem de #udecat
*rin ungere domnii de!eneau conductori politici Hdin mila
lui /umnezeu Hceea ce le conferea "ntreaga autoritate "n
faa supuilor, poziie "ntrit de sine stator $autocrator "n
bizantin% adoptat de =lexandru cel bun.
Introducerea "n titulatura domnilor "naintea numelui Hio)
prescurtare a lui Ioannes $cel ales de /umnezeu% sursa
di!in a puterii.
.!oluia instituiei pn la sfritul secolului 1F
Instituia central e!olueaz "n condiiile raporturilor cu
categoria pri!ilegiat.
/omnii puteau confisca proprietatea boierilor care
unelteau s-au trdau i puteau aplica pedeapsa cu moartea.
n acest context putem aminti domn precum Vlad Cepe,
@tefan cel mare care au reuit s "ntreasc autoritatea
domniei n raport cu marea boierime.
=tunci cnd dominaia otoman se accentueaz "ncepe s
se restr"ng autoritatea domnilor, iar boierii "ncep s
exercite o tutel asupra domnului. =cetia controleaz
!iaa politic susinnd candidaturi la tron sau semnnd
"nelegeri cu su!erani cretin i c4iar cu otomani.
1.3.2 Evoluia instituiei centrale n secolele !""#
!"""
.ecul lui 0i4ai Viteazu de restabilire a autoritii
domneti a!ea s anune sc4imbarea raportului "ntre
domnie i boieri "n fa!oarea boierilor. *rofit otomani care
"i impun controlul asupra domniei.
;urcii instaureaz "n secolul 1I regimul fanariot "nlocuind
domnul pmntean cu unul adus dintr-un cartier al
Istambulului $fanar%. n acest context domnia "i pierde nu
numai caracterul pmntean ci i poziia, cci domnul este
considerat un alt dregtor al imperiului otoman putnd fi
sc4imbat sau numit "n funcie de interese. /urata domniei
este scurt, este limitat accesul boierilor pmnteni "n
instituiile statului. =cetia grupai "n partid naional !or
aciona la re!enirea domnilor pmnteni
1.3.3 $iserica
= #ucat un rol important "n societatea medie!al
romneasc.
"nfiinarea mitropoliei romneti la =rge "n 16E9 $de ctre
'icolae =lexandru%, la Ae!erin 16B7 $Vladisla! Vlaicu% i
recunoaterea mitropoliei de la Aucea!a de ctre patriar4ia
de la &onstantinopol a dat legitimitate bisericii ortodoxe
romne.
Organizarea bisericii continu i "n perioada urmtoare
cnd se "nfiineaz i alte epar4ii "n 0oldo!a i "n Cara
Domneasc $episcopia Domanului, Dduiului- pentru
Cara Domneasc episcopia Daului, 8uzului%
8iserica din Cara Domneasc i 0oldo!a i-a exercitat
influena i asupra altor teritori. n secolul 13 mitropolitul
Crii Domneti primete titlul de Hexar4, al "ntregii
5ngarii i a plaiurilor ceea ce "i conferea autoritatea asupra
ortodocilor din regatul 5ngariei.
0itropolitul era "ntiul sfetnic al domnului, "l "ncorona pe
domn, era al 2 lea demnitar "n stat, lociitor al domnului "n
caz de !acan a tronului, membru marcant al sfatului
domnesc, asista la scaunul de #udecat al domnului.
0itropolitul era subordonat instituiei centrale putnd fid at
#os de domnitor.
O serie de domnitori au susinut biserica i au susinut
dez!oltarea !ieii monar4ale.
2. %onstitu iile din & n Romnia
2.1 %onstitu ia din 1'((
5na din primele realizri ale domniei lui &arol I de
Jo4enzollern Aigmaringen, si una dintre cele mai
importante realizri ale epocii moderne a fost promulgarea
primei &onstitu ii a Domniei "n data de 1 iulie 1IFF .
=ceasta a fost una democratic, realizat dup modelul
&onstitu iei din 8elgia, 1I61. *rin acest lege
fundamental, Domnia de!enea monar4ie constitu ional
ereditar, tronul se mostenea pe linie masculin "n baza
dreptului de primogenitur, femeile fiind excluse.
&onstitu ia era de factur liberal si cuprinde principi
democratice, separarea puterilor "n stat, pluralism politic,
gu!ernare reprezentati! si su!eranitatea na ional.
n pri!in a /repturilor Domnilor se enun au drepturile
ci!ile si politice de care se bucurau cet enii romni. /e
exemplu, libertatea constiin ei, libertatea "n! mntului, a
presei, a intrunirilor, a asocierii, respectarea propriet ii
pri!ate care era sacr si in!iolabil, etc. ;ot aici se
specifica "n articolul B faptul c, cet enia romn era
dobndit numai de crestini.
*uterile statului erau de inute "n conformitatea cu
principiul separrilor puterilor "n stat, puterea
executi! de inut de domnKrege si gu!ern- puterea
legislati! de ctre parlament si domnKrege iar puterea
#udectoreasc de ctre institu ii #udectoresti.
=dunrile reprezentati!e$ *arlament- bicameral% erau,
Aenat si &amera /eputa ilor. =tribu iile *arlamentului
erau, de adoptarea legilor si bugetului statului- dreptul de
autoconducere- de autodizol!are si interpelare.
*arlamentarii erau alesi prin !ot censitar, "n colegii
electorale, patru pentru &amera /eputa ilor i dou pentru
Aenat.
:u!ernul,era alctuit din ministri "n frunte cu un prim-
ministru. 0inistri a!eau responsabilitatea legilor si
rspundeau "n fa a *arlamentului.
*uterea #udectoreasc a!ea "n frunte ( &urtea de
&asa iune)$ nalta &urte de &asa ie si Lusti ie%.
/omnul a!ea o domnie electi! ereditar, "n cazul "n care se
"mboln!ea sau deceda s-a stabilit clar cine conduce statul$
fie o locotenen domneasc, fie o Degen "n func ie de
situa ia dat%. =tribu iile domnului erau executi!e, sef al
statului, al armatei, al administra iei a!nd atribu ii
executi!e, numea si re!oca ministri si func ionarii statului,
administra ia fiind condus de ctre acestia. =stfel
persoana domnului este ne!iolabil, toate actele trebuie
contrasemnate de ministrul de resort, alte atribu ii, bate
moned, acorda amnistie si gra iere, este comandantul
suprem al armatei, acorda distinc ii si decora ii, confer
gradele militare, "nc4eie tratate, con!en ii si pacte- declar
rzboi si "nc4eie pace- desc4ide sesiunea parlamentar prin
adresarea mesa#ului tronului- conduce sedin ele
gu!ernului. /e asemenea domnul are si atribu ii
legislati!e, sanc ioneaz legile si le promulg, "n plus
&arol I a dobndit si (dreptul de !eto absolut)$ prin
intermediul cruia putea respinge orice lege%.
=ceast &onstitu ie a contribuit din plin la e!olu ia
Domniei din perioada ce a urmat, prin elaborarea ei !ia a
politic s-a modernizat, monar4ia de!enind elementul de
ec4ilibru al acesteia. *rin adoptarea &onstitu iei, Domnia
s-a comportat ca un stat independent, deoarece nu a inut
cont nici de puterea suzeran, Imperiul Otoman si nici de
0arile *uteri :arante. &4iar dac a fost re!izuit de mai
multe ori, prin modificarea articolului B, prin reducerea
colegiilor electorale, formarea regatului, etc., legea
fundamental, elaborat "n 1IFF se men ine pn "n 1926.
.!enimentele din 191I, care au dus la realizarea 0arii
5niri, au dus la cresterea teritoriului si a popula iei de
aproape 6 ori, la "nmul irea minorit ilor na ionale si
confesionale, fapt ce a fcut necesar o nou constitu ie.
2.2 %onstitutia din 1)23
/up ce a fost promulgat de regele +erdinand I,
&onstitu ia intr "n !igoare la data de 29 martie 1926.
=ceasta i are aceeasi structur ca cea din 1IFF, psrnd
ma#oritatea articolelor din legea fundamental.
0odificri esen iale s-au adus "n titlul /espre teritoriu
Domniei , prin care ( Degatul Domniei este un Atat
na ional unitar si indi!izibil$...% este nealienabil $...%). n
pri!in a drepturilor Domnilor se pstrez toate drepturile
si libert ile ci!ile si politice ale romnilor , "n plus se
introduce dreptul de !ot) uni!ersal, egal, direct, obligatoriu
si secret), exceptndu-se femeile, magistra ii si militarii,
desi femeile au aceleasi drepturi ci!ile cu brba ii.
*roprietatea nu mai este un drept absolut ci de!ine
garantat de stat si are func ie public.
'umrul mare de minorit i na ionale si confesionale face
ca "n constitu ie s fie pre!zut egalitatea tuturor
cet enilor indiferent de religie si etnie.
*uterile statului sunt "n general aceleasi ca "n 1IFF, cu mici
modificri, monar4ul pierdea dreptul de !eto
absolut$ astfel "nct monar4ia este cu ade!arat
constitu ional%, se introduce un &onsiliu <egislati!, cu rol
consultati!, etc. =ceast &onstitu ie rmne "n !igoare
pn "n 193B, cu o pauz "ntre 196I-1937.
2.3 %onstitu ia din 1)3'
0odificri importante exist "n &onstitu ia din 196I ,
intrat "n !igoare "n urma referendumului organizat de
regele &arol al II-lea si promulgat la 2B februarie 196I.
&onstitu ia din 196I introducea domnia autoritar a lui
&arol al II-lea, prin faptul c regele de!enea un factor
politic acti!, participnd efecti! la acti!itatea de gu!ernare,
con!oac *arlamentul, numeste si re!oac ministri, poate
s gu!erneze prin decretelege.
Ae men ine formal principiul separrii puterilor "n stat,
deoarece prerogati!ele executi!e regelui sunt extinse "n
dauna celor legislati!e, *arlamentul a!nd mai mult un rol
de decor. /e asemenea sunt este desfiin at
pluripartidismul, fiind "nfiintat un singur partid-+rontul
Denasterii 'a ionale care "l a!ea drept conductor pe
&arol al II-lea, iar dreptul de !ot este restrns, prin
impunerea !rstei de 67 de ani pentru alegtori.
2.* %onstitu ia din 1)(+
&onstitu ia din 19FE , la fel ca cea din 193I si 19E2
men ine regimul comunist prin , proclamarea su!eranit ii
populare$nu cea na ional%- unicitatea puterilor "n stat$ "n
loc de separarea puterilor%- sublinia rolul conductor al
partidului unic "n stat si al clasei muncitoare- reprezentarea
poporului print-un singur organ ales$0area =dunare
'a ional% si reafirm centralismul democratic $ "n plan
economic, politic, administrati!%.
Domnia de!enea Debublic Aocialist si era condus prin
principiul conducerii colecti!e. n pri!in a drepturilor si
libert ilor ci!ile si politice ale romnilor, acestea sunt
"nclcate, introdus "nc din 193I dreptul de !ot uni!ersal
$ pentru to i cet enii peste 1I ani, mai pu in cei cu anumite
condamnri% este totusi pstrat de&onstitu ia din 19FE.
2.+ %onstitu ia din 1))1
&onstitu ia din 1991, re!izuit "n 2776, a fost necesar
deoarece s-a re!enit la democra ie. *rin aceasta s-a impus
Atatul de /rept, "n care cet enii sunt egali "n fa a legii, s-a
format o Aocietatea &i!il, s-a re!enit la sistemul
*luripartid, etc.
&onstitu iile statului romn au e!oluat asa cum s-a !zut
mai sus, pri!ind drepturile si libert ile ci!ileale romnilor,
institu iile statului romn, formele de organizare politic
ale statului si a teritoriului "n func ie decontextul intern si
interna ional "n care au fost elaborate. =stfel am trecut de
la monar4ie constitu ional$1IFF%la monar4ie
autoritar$196I%, apoi o republic cu un regim
comunist$193B% si iar la republic cu regim
democrat$1991%. /e la !ot censitar$1IFF%, la !ot uni!ersal
cu restric ii$1926%, iar "n 193I la !ot uni!ersal pentru to i
cet enii. /e la domn la rege$1IFF-1II1%, apoi la secretar
general $193I%, iar "n 19B3 la presedinte al DAD.
n re!izuirea lor a trebuit s se in cont si de contextul
interna ional, cele mai bune exemple pot fi, modificarea
articolului B al &onstitu iei din 1IFF pentru recunoasterea
Independen ei si adaptarea legislatiei romnesti la cea a
5niunii .uropene, "n 2776.
3. Evoluia statului romn n a doua ,umtate a
secolului al "#lea -i n prima ,umtate a secolului al
#lea.
n urma R./oiului %rimeii $1IE6-1IEF%, "n timpul
&ongresului de *ace de la *aris $1IEF%, 0rana a pus
problema unirii 1rincipatelor Romne. n condiiile care
Imperiul Otoman i =ustria au susinut faptul c romnii
nu !or s se uneasc reprezentantul +ranei, contele
MaleNs?i a propus consultarea romnilor i s-a decis
formarea /i!anurilor =d-4oc, adunri cu rol consultati!.
=lese dup rezol!area numeroaselor probleme create de
;urcia i =ustria, Adunrile Ad#2oc au 4otrt, "n
decembrie 1IEB, c dorinele romnilor presupun "n primul
rnd unirea Moldovei cu Muntenia "ntr-un singur stat cu
numele de Domnia, stat autonom i neutru, condus de un
prin strin i de o =dunare legiuitoare. /ar, 0arile *uteri
reunite "n cadrul &onferinei de la *aris $1IEI% au pre!zut
existena a doi domni, dou gu!erne i a dou adunri
pentru statul numit *rincipatele 5nite ale 0oldo!ei i
Vala4iei.
*e baza %onveniei de la 1aris, document care organiza
*rincipatele Domne, romnii au ales ca domn al 0oldo!ei
i al Crii Domneti, pe E i 23 ianuarie 1IE9, aceeai
persoan, =lexandru Ioan &uza, astfel prin dubla alegere
realizndu-se 5nirea celor dou ri. "n acelai an, actul de
la 23 ianuarie a obinut acordul 0arilor *uteri i "n 1IF1
firmanul otoman de unire instituional.
n decembrie 1IF6, primul-ministru 0i4ail Ooglniceanu
pune "n discuia =dunrii, le3ea seculari.rii averilor
mnstire-ti, lege indispensabil pentru reforma agrar.
/e fapt, discuiile pe marginea reformei agrare l-au
determinat pe domn s dizol!e, pe 2K13 mai 1IF3,
=dunarea i s propun modificri la &on!enia de la
*aris. 0odificrile s-au concretizat "n Atatutul /ez!olttor
al &on!eniei de la *aris, un nou document cu rol
constituional.
=!nd poziia consolidat "n interior i exterior, &uza a
putut trece la "nfptuirea reformei agrare, reform fr de
care nu se poate discuta despre modernizarea statului
romn. <a 13K2F august 1IF3 a fost promulgat prin decret,
legea rural care desfiina claca i "mproprietrea fotii
clcai.
<egea rural a a!ut importante consecine economice i
sociale. = "ntrit proprietatea rneasc i a "mbuntit
situaia unei bune pri a locuitorilor satelor. =ceast lege a
a!ut, "ns i limite, au fost "mpropietrite E11 I9F de
familii, cu toate acestea muli rani au rmas fr pmnt
sau a!eau pmnt foarte puin, multe terenuri nu au fost
luate "n proprietate, muli rani continund s le
munceasc prin "n!oiala cu proprietarii, iar altele au rmas
nelucrate.
&u toate nea#unsurile, ea s-a do!edit una dintre cele mai
importante reforme pentru modernizarea societii i a fost
urmat "n 1IFE de alte 62 de legi printre care organizarea
sistemului #udectoresc sau a bursei de comer.
Ailit s abdice pe 11 februarie 1IFF, Ale4andru "oan
%u.a a lsat o ar unita # "n plin proces de modernizare,
ar care era gata s pun "n aplicare un alt punct a
dorinelor Adunrilor Ad-hoc din 1857: numirea unui prin
strin.
1rincipalele instituii care au contribuit la consolidarea
statului naional au fost monar4ia -i 1arlamentul.
/repturile i "ndatoririle acestora erau reglementate prin
&onstituia din 1IFF. &oninut, numele rii era Domnia,
se proclamau principiul monar4iei ereditare, libertile i
drepturile fundamentale ale ceteanului, su!eranitatea
naional. :u!ernmntul era reprezentati!, proprietatea
era declarat sacr i in!iolabil, se consacra principiul
egalitii "n drepturi i al separrii puterilor "n stat, nu erau
amintite raporturile cu Imperiul Otoman. *uterea executi!
era exercitat de ctre domnitor i minitrii numii i
re!ocai de ctre acesta. /omnitorul-a!ea dreptul de !eto
absolut, drepturi "n materie legislati!, putea con!oca,
amna sau dizol!a =dunarea /eputailor i Aenatul,
sanciona sau nu o lege, forma gu!ernul, a!ea dreptul de a
bate moned, era conductorul armatei, numea sau
confirma "n toate funciile publice, a!ea dreptul de
amnistie, graiere, de a "nc4eia tratate sau con!enii, de a
conferi decoraii, etc.
1uterea le3islativ deinut de Deprezentana 'aional
format din dou &amere, =dunarea /eputailor i
Aenatul. =dunarea /eputailor a!ea drept de legiferare,
drept de autoconducere, dezbtea i adopta bugetul, dreptul
de interpelare, rspundea la mesa#ul tronului etc.
1uterea ,udectoreasc era "ncredinat #udectoriilor,
instana suprem era &urtea de &asaie.
%onstituia a fost completat de un sistem electoral. "n
plan extern a fost perceput ca o manifestare a
independenei.
n 1IBB, Domnia se altur Dusiei, "n rzboiul "mpotri!a
Imperiului Otoman. /omnitorul &arol, "mpreun cu
oamenii politici din Domnia au "ncercat obinerea
independenei pe cale panic. "n condiiile "n care nu a
fost posibil acest lucru "n aprilie 1IBB Domnia a intrat "n
stare de rzboi cu *oarta, iar la 9 mai 1IBB Mi2ail
5o3lniceanu a declarat "n cadrul =dunrii /eputailor
independena Romniei. =rmata romn s-a remarcat "n
luptele purtate la *le!na, Amrdan, Vidin, Opanez etc. n
urma tratatelor "nc4eiate la Aan Atefano i 8erlin, "n 1IBI
0arile *uteri au recunoscut independena Domniei.
n aceste condiii, "n 1IBI, &arol a primit titlul de =lte
Degal, iar "n 1II1 Domnia a de!enit regat, la 17 mai
&arol I i .lisabeta de Mied au fost "ncoronai ca rege i
regin a Domniei, la 13 mai 1II1a fost reglementat
succesiunea la tron prin (pactul de familieP, motenitor al
tronului fiind proclamat prinul +erdinand de Jo4enzollem
-Aigmaringen.
%arol a cola/orat cu personalitile politice ale vremii
Ion &. 8rtianu, /.=. Aturdza, <ascr &atargiu. .l a
demonstrat reale caliti de om politic i "n ciuda unor
dificulti pe care le-a a!ut la "nceputul domniei a tiut s
apere interesele romnilor.
n 1II6 Domnia a aderat, alturi de :ermania, Italia i
=ustro-5ngaria la ;ripla =lian, acest lucru a fost realizat
att din moti!e obiecti!e, "ncercarea Domniei de a e!ita
izolarea politic, dar i din moti!e subiecti!e,
(slbiciuneaP, fireasc, a regelui &arol I fa de :ermania.
=derarea a rmas secret pn la "nceputul *rimului
Dzboi 0ondial, "n 1913, "n condiiile declanrii acestuia
regele face cunoscut oamenilor politici romni existena
acestui tratat semnat cu *uterile &entrale. Interesele
Domniei nu coincideau cu ale acestora moti! pentru care
"n &onsiliul de &oroan "ntrunit la Ainaia, "n 21 iulie 1913,
s-a stabilit neutralitatea Domniei. /ei i se prea greu s
respecte o asemenea 4otrre &arol I, "n ciuda
ameninrilor din partea rudelor sale germane, contient
fiind c nu a!ea sens s se a!entureze "ntr-un rzboi din
care romnii nu a!eau nimic de ctigat, a fost de acord cu
neutralitatea. .ra "ns clar c aceasta nu !a dura mult.
;rebuia deci ca intrarea "n rzboi s ser!easc intereselor
naionale. "n urma unor "ndelungate negocieri la 3 august
191F ".".%. 8rtianu i reprezentanii diplomatici ai
+ranei, 0arii 8ritanii, Dusiei i Italiei au semnat
con!eniile militare i politice care stipulau condiiile
intrrii Domniei "n rzboi.n noaptea dintre 13K1E august
191F, trupele romne intr "n poziie de lupt.
1)1' a repre.entat anul Marii 6niri, an "n care s-a
format statul naional unitar romn. <a 2B martie 191I, 1E
noiembrie 191I i 1 decembrie 191I, 8asarabia, 8uco!ina
i respecti! ;ransil!ania au cerut unirea cu Domnia.
=dunarea 'aional de la =lba Iulia a demonstrat odat "n
plus dorina transil!nenilor de unire "n condiiile "n care
toi cei 122I de delegai prezeni acolo au !otat unirea "n
prezenta a cea. 177777 de persoane, !enite acolo pentru a-
i !edea un !ec4i !is "ndeplinit. "n aceste condiii 1E
octombrie 1922, re3ele 0erdinand -i re3ina Mria au
7ost ncoronai ca suverani ai Romniei Mari, la =lba
Iulia. "n urma realizrii 5nirii o fost elaborate o serie de
legi printre care cele mai importante au fost introducerea
votului universal, "n 191I, re7orma a3rar, "n 1921, sau
le3ea administrativ, "n 192E, care pre!edea norme
unitare de organizare teritorial a statului romn, iar "n
1926 a fost elaborat o nou %onstituie, completat "n
192F cu o nou lege electoral. Degele +erdinand I a
condus "n conformitate cu &onstituia din 1926, a!nd o
bun relaie cu partidele politice, "n special cu *artidul
'aional <iberal, i cu liderul acestuia I.I.&. 8rtianu. "n
perioada 1IE9-191I statul romn a e!oluat ascendent,
"ncepnd cu unirea 0oldo!ei cu 0untenia, continund cu
modernizarea legislati!, cu de.voltarea industriei -i
instaurarea monar2iei i culminnd cu anul 191I, anul
realizrii 0arii 5niri.
*. Romnia n relaiile internaionale8 n perioada
ma4imei con7runtri din timpul Rzboiului Rece.
/eoarece, din 193E, a intrat "n sfera de influen so!ietic,
Domnia nu a mai putut desfura legturile tradiionale
de politic extern a!ute "n perioada interbelic.
*rin tratatul de pace, semnat la &onferina de la *aris, la
17 decembrie 193B, recunotea anularea dictatului de la
Viena, din 1937, dar consfiinea i #uridic ocuparea
8asarabiei, nordului 8uco!inei i a inutului Jera de
ctre 5.D.A.A. Domnia a de!enit membr a Organizaiei
'aiunilor 5nite "n anul 19EE.
/up al /oilea Dzboi 0ondial, 5.D.A.A. a impus
Domniei orientarea politicii sale externe mai cu seam
ctre .st i restrngerea relaiilor cu lumea occidental la
minimum. Domnia a!ea aceeai poziie fa de
e!enimente cu cea a 5.D.A.A. i a lagrului comunist.
Atatul romn a de!enit, "n 1939, membru fondator al
&onsiliului de =#utor .conomic Deciproc $organizaia
economic a rilor comuniste, &.=...D.%, cu sediul la
0osco!a, i a Organizaiei ;ratatului de la Varo!ia,
creat "n 19EE, aliana militar a statelor comuniste satelite
ale 5niunii Ao!ietice, opus '.=.;.O.
=bia la ci!a ani dup moartea lui Atalin, :4eorg4e
:4eorg4iu-/e# a "nceput s promo!eze o politic de
distanare fa de 5.D.A.A., mai ales dup 19EI, cnd
trupele so!ietice au fost retrase din Domnia. ns nu s-a
pus niciodat problema s fie prsite &.=...D. i
Organizaia ;ratatului de la Varo!ia.
Domnia s-a pronunat, "n anul 19F3, pentru limitarea
amestecului so!ietic "n treburile interne ale altor ri
comuniste, pe fondul ne"nelegerilor dintre so!ietici i
c4inezi. ;ot "n 19F3, Domnia a condamnat i planul
Valev, de integrare economic a rilor socialiste, prin care
se propunea ca zone din sud-estul Domniei, nord-estul
8ulgariei i pri din 5.D.A.A. s se specializeze "n
producia agricol .
Cara noastr a "nceput, dup 19F7, s dez!olte relaii i
cu state democratice din Occident, pentru a importa
te4nologie necesar industrializrii.
*.1 1olitica e4tern a Romniei n perioada destinderii
-i a coe4istenei pa-nice.
Dezol!area crizei rac4etelor so!ietice din &uba $19F2%,
care adusese omenirea pe marginea conflictului nuclear a
fost urmat de o perioad de destindere "n relaiile
internaionale i de coexisten panic "ntre rile cu
sisteme social-politice diferite $comunist i democratic%.
n aceast etap, Domnia, dup !enirea la putere a lui
'icolae &eauescu "n 19FE, a continuat politica "nceput
"n timpul lui :4eorg4e :4eorg4iu-/e#, de distanare de
linia so!ietic, dar de meninere "n tabra comunist.
Atatul romn a continuat s-i extind colaborarea cu
statele occidentale i a stabilit relaii diplomatice cu
Depublica +ederal :ermania $19FB%. &onductorul
romn a efectuat !izite "n diferite ri, precum A.5.=.,
+rana, Depublica +ederal :ermania, 0area 8ritanie etc.,
iar muli efi de stat $&4arles de :aulle preedintele
+ranei, Dic4ard 'ixon, preedintele A.5.=.% au !izitat
Domnia.
'icolae &eaescu a fost apreciat pentru atitudinea sa, mai
ales dup ce, "n 19FI, conducerea Domniei a condamnat
inter!enia militar a armatelor ;ratatului de la Varo!ia
"n &e4oslo!acia, pentru a "nltura conducerea comunist
adept a unor reforme interne.
Domnia a de!enit membr a 8ncii 0ondiale i a
+ondului 0onetar Internaional, din 19B2, i a semnat, "n
19BE, =ctul final al &onferinei pentru Aecuritate i
&ooperare "n .uropa, de la Jelsin?i.
n anii QI7, sc4imbarea climatului politic internaional
$mai ales dup 19IE, cnd 0i4ail :orbacio! a preluat
conducerea 5.D.A.A.%, desc4iderea dialogului .st-Vest, dar
i politica intern rigid i abuzi! promo!at de 'icolae
&eauescu, au dus la izolarea Domniei pe plan extern.
=bia dup 19I9, statul romn a putut relua legturile
normale cu statele occidentale.
+. Romanitatea romnilor in vi.iunea istoricilor
+.1 Romnii n sursele medievale timpurii.
/ocumentele istorice scrise din primul mileniu al erei
cretine, care "i menioneaz pe romni, sunt relati!
puine, dar sunt suplinite de numeroasele descoperiri
ar4eologice efectuate pe teritoriul actual al Domniei.
/intre acestea se remarc cele datnd din perioada
secolelor al VII-lea R al XI-lea, din cadrul culturilor
ar4eologice Ipoteti-&ndeti i /ridu, di!erse !ase,
unelte, podoabe, arme i alte obiecte aparinnd
comunitilor auto4tone fiind descoperite "n aezri
precum 8rateiu $#udeul Aibiu%, *oian $#udeul &o!asna%,
=lba Iulia sau Iz!oru $#udeul :iurgiu%. =cestea do!edesc
continuitatea de locuire a romnilor pe teritoriul pe care ei
s-au format.
ncepnd din secolul al VII-lea, auto4tonii "ncep s fie
menionai "n iz!oarele documentare ale !remii ca un
popor romanic distinct constituit.
*rintre acestea s-au numrat tratatul militar Strategion,
scris de "mpratul bizantin 0auricius "n secolul al VII-lea,
lucrarea !espre administrarea imperiului, a "mpratului
bizantin &onstantin al VII-lea *orfirogenetul $secolul al
X-lea%, corespondena "mpratului bizantinVasile al II-lea
0acedoneanul $secolele al X-lea R al XI-lea%. =li autori
bizantini, armeni, arabi, germani etc. au scris despre
prezena romnilor pe acest teritoriu.
/in secolele al XI-lea R al XII-lea, do!ezile scrise despre
strmoii notri sunt din ce "n ce mai numeroase, ei fiind
numii "n documentele !remii vlahi, "lachi# valahi sau
rom$ni
+.2 1reocupri ale cronicarilor -i nvailor din
secolele al !#lea 9 al !"""#lea privind ori3inea
romnilor.

/in secolul al XV-lea, o serie de scriitori umaniti din
.uropa, cltori strini sau cronicari romni, au manifestat
un interes deosebit fa de trecutul poporului romn.
'icolaus Ola4us sau :rigore 5rec4e, "n secolul al XVI-
lea, 0iron &ostin, un secol mai trziu, au afirmat originea
latin a romnilor i unitatea lor de neam.
n secolul al XVIII-lea i la "nceputul secolului al XIX-lea,
crturari precum /imitrie &antemir sau membrii @colii
=rdelene $Aamuil 0icu, *etru 0aior, :4eorg4e @incai,
Ioan 8udai /eleanu%, au pus "n e!iden originea latin a
limbii romne i continuitatea romnilor "n spaiul nord-
dunrean.
+.3 Romanitatea romnilor n vi.iunea istoricilor din
secolele al !"""#lea 9 al #lea.
<a sfritul secolului al XVIII-lea i "n secolul al XIX-lea
au fost formulate o serie de teorii istoriografice referitoare
la procesul etnogenezei romneti, care porneau de la
contestarea continuitii de locuire a populaiei auto4tone
la nordul /unrii.
/isputa "n #urul continuitii romnilor s-a desfurat din
moti!e politice, "ntr-o perioad "n care romnii
transil!neni i-au intensificat lupta pentru obinerea de
drepturi naionale, att "n epoca stpnirii 4absburgice, ct
i "n timpul regimului dualist austro-ungar $dup 1IFB%.

Teoria imi3raionist, care "i prezenta pe romni ca fiind
un popor format la sud de /unre, de unde ar fi imigrat la
nord de flu!iu abia prin secolul al XIII-lea, a fost
susinut, spre sfritul secolului al XVIII-lea, de +ranz
Losef Aulzer, &4ristian .ngel sau de I. &. .der.
=ceasta a fost combtut de fruntaii @colii =rdelene, care,
"n dorina lor de a demonstra !ec4imea i continuitatea de
locuire a romnilor, au pus accent pe caracterul exclusi!
latin al romnilor.
n secolul al XIX-lea, Dobert Doesler, a dez!oltat teoria
imigraionist, "n lucrarea intitulat Studii rom$ne%ti
$Viena, 1IB1%./e aceea, teoria imigraionist se mai
numete i teorie roeslerian.
+a de teoria roeslerian au luat poziie, "ntre alii,
istoricii 8. *. Jasdeu i =. /. Xenopol, "n secolul al XIX-
lea, conturndu-se, pe baze tiinifice, teoria continuitii
romnilor "n spaiul carpato-danubiano-pontic.
n secolul al XX-lea, ca i "n cele precedente, au fost
elaborate lucrri tiinifice, care au demonstrat !ec4imea
i continuitatea romnilor pe teritoriul de la nord i de la
sud de /unre. /intre acestea, se remarc lucrarea
istoricului :4eorg4e I. 8rtianu, & enigm %i un miracol
istoric: poporul rom$n.
(. Etapele instaurrii re3imului politic comunist n
Romnia

<a 26 august 1933 marealul Ion =ntonescu a fost
"nlturat de la putere. =rmata so!ietic, intrat pe teritoriul
Domniei "n iulie 1933, !a susine "n perioada urmtoare
*.&.D. "n aciunea sa de preluare a puterii politice.
Aeptembrie 1933 - martie 193E, Domnia este condus de
gu!erne a!nd "n frunte pe generalii &onstantin Antescu
i respecti! 'icolae Ddescu, "n care sunt inclui i
reprezentani ai *.&.D.
n urma "nelegerii so!ieto-britanice de la 0osco!a
$octombrie 1933%, Domnia intr "n sfera de influen
so!ietic.
F martie 193E, supus presiunilor 0osco!ei, regele 0i4ai
este obligat s accepte formarea gu!ernului condus de dr.
*etru :roza, aflat sub controlul total al *.&.D.
:re!a regal, manifestat prin refuzul regelui 0i4ai I de a
sanciona actele gu!ernului $193E-193F%, s-a do!edit
ineficient, nefiind spri#init efecti! pe plan extern de
statele democratice.
'oiembrie 193F, au fost organizate primele alegeri
parlamentare postbelice care au a!ut scopul de a legitima
prin !ot puterea comunist. /ei au fost ctigate de
partidele democratice de opoziie, rezultatul a fost falsificat
pentru ca *.&.D. s dein controlul complet al
*arlamentului i gu!ernului.
193B, partidele politice democratice $*.'.<., *.'.C.% au
fost desfiinate, liderii lor arestai i condamnai la
"nc4isoare.
67 decembrie 193B, regele 0i4ai I a fost obligat s abdice.
Domnia a fost proclamat Depublic *opular, procesul
prelurii puterii politice de ctre *.&.D. fiind "nc4eiat.
n aceast perioad, "n conducerea *.&.D. s-au manifestat
dou grupuri, cel PnaionalP, care acti!ase "nainte de 1933
"n ar $:4. :4eorg4iu-/e#, <ucreiu *trcanu% i grupul
Pmosco!itP format din cei care acti!aser "n 5DAA $=na
*au?er, Vasile <uca%.
(.1 Re3imul stalinist al lui :2eor32e :2eor32iu#De,
;1)*'#1)(+<
/e la 67 decembrie 193B, Domnia de!ine un stat totalitar,
de tip stalinist. Degimul politic este bazat pe concentrarea
puterii "n mna unui singur partid, *artidul &omunist
Domn $care "ntre 193I i 19FE, "n urma fuziunii din 193I
cu *artidul Aocial-/emocrat, a purtat numele de *artidul
0uncitoresc Domn%. :4eorg4e :4eorg4iu-/e#, secretarul
general al partidului a fost primul dictator comunist
romn.
(.1.1 1olitica intern
Atatul a fost organizat prin &onstituiile de inspiraie
stalinist din anii 193I i 19E2.
*otri!it acestora,
monopolul puterii aparinea partidului
unic-
principalul organ de conducere al
statului era *rezidiul 0arii =dunri
'aionale-
toate domeniile !ieii sociale se aflau
sub controlul statului-
principiul separrii puterilor era
desfiinat-
drepturile i libertile ceteneti erau
"ngrdite, nefiind permis nici o form
de opoziie politic.
<a ni!elul conducerii de partid au aprut aprige lupte
pentru putere i ri!aliti, marcate de,
"nlturarea "n 19E2 a Pgruprii
mosco!iteP-
executarea "n 19E3 a lui <ucreiu
*trcanu $liderul Pgruprii naionaleP%.
0onopolul ideologic comunist s-a manifestat prin,

"nlturarea !ec4ii elite politice i
intelectuale-
"ntreruperea relaiilor cu lumea
occidental-
promo!area proletcultismului $cultura
care se bazeaz pe ideea luptei de clas i
negarea !alorilor tradiionale%-
organizarea dup sistem so!ietic a
"n!mntului i culturii-
supra!eg4erea de ctre stat a cultelor
religioase- interzicerea 8isericii greco-
catolice $193I%-
falsificarea istoriei naionale "n
conformitate cu interesele politice
so!ietice.
/up retragerea trupelor so!ietice din Domnia $19EI% s-a
trecut la o relati! "mbuntire a situaiei interne,
caracterizat prin,
deso!ietizarea i destalinizarea treptat a
!ieii sociale i culturale-
eliberarea deinuilor politici-
"ncura#area legturilor "n domeniile
culturii i tiinei cu statele occidentale-
promo!area unei orientri PnaionaleP "n
cultur.
(.2 =aional9comunismul 9 re3imul politic al lui
=icolae %eau-escu ;1)(+#1)')<.

(.2.1 1olitica intern
19FE, se desfoar &ongresul *artidului 0uncitoresc
Domn, care stabilete re!enirea la !ec4ea denumire de
*.&.D. i alegerea "n funcia de secretar general al
partidului a lui 'icolae &eauescu. .ste adoptat noua
&onstituie, prin care Domnia de!enea Depublic
Aocialist $D.A.D.%.
19FB, 'icolae &eauescu este ales preedinte al
&onsiliului de Atat.

*erioada 19FE-19B1 s-a caracterizat prin,
continuarea procesului de deso!ietizare
i destalinizare "nceput de :4.
:4eorg4iu-/e# dup 19EI%-
relati!a "mbuntire a condiiilor de
!ia ale populaiei-
atenuarea politicii represi!e a Aecuritii,
eliberarea i reabilitarea unora dintre
deinuii politici-
creterea popularitii regimului, mai
ales "n urma exploatrii sentimentelor
naionale-
apropierea de statele occidentale,
reluarea legturilor politice, economice,
culturale cu acestea-
distanarea fa de 5DAA, e!ideniat "n
mod special prin refuzul ca Domnia s
inter!in alturi de statele membre ale
;ratatului de la Varo!ia, "n 19FI,
"mpotri!a micrii democratice din
&e4oslo!acia.

*erioada 19B1-19I9 debuteaz cu Pre!oluia culturalP, de
inspiraie c4inez i nord-coreean $exacerbarea culturii
comuniste, i a cultului personalitii lui '. &eauescu,
proiectarea trecerii la o nou treapt a socialismului -
societatea socialist multilateral dez!oltat%. .lementele
definitorii ale acestei perioade sunt,
instaurarea dictaturii personale a lui '.
&eauescu $preedinte al Depublicii din
19B3%-
promo!area "n funciile de conducere a
membrilor familiei &eauescu
$socialismul dinastic%-
reluarea industrializrii forate i
realizarea marilor construcii cu scop
propagandistic $&analul /unre-0area
'eagr, &asa *oporului - 8ucureti%
care determin sectuirea resurselor rii
i creterea rapid a datoriei externe a
Domniei-
ac4itarea datoriei externe $"ncepnd din
19I7% prin restrngerea drastic a
consumului populaiei-
scderea accelerat a ni!elului de trai-
politica de teroare intern exercitat de
securitate i alte instituii ale statului
asupra populaiei, reprimarea drastic a
re!oltelor $gre!a minerilor din Valea
Liului - 19BB, manifestaiile muncitoreti
de la 8rao! - 19IB%-
iniierea programului de sistematizare
urban i rural care a dus la
distrugerrea bisericilor, a centrelor
istorice urbane i a satelor romneti-
"nclcarea flagrant a drepturilor omului-
izolarea rii "n relaiile cu statele
occidentale-
respingerea oricror sugestii de
sc4imbare a politicii interne $"n special
dup 19IE, cnd 0i4ail :orbacio!, "n
5DAA, iniiaz programul su de reforme
politice i economice%.
F.6 /isidena anticomunist
(.3.1 Represiunea politic n timpul re3imului
comunist.
nc din 193E, aciunile *.&.D. "ndreptate "mpotri!a
opoziiei democratice, de intimidare i manipulare a
opiniei publice, anunau politica represi! ce a!ea s fie
aplicat odat cu preluarea puterii depline.
5lterior, sub acuzaiile de PcolaboraionismP, Pdumani de
clasP, Pdumani ai poporuluiP, PfascitiP, au fost arestai
i "nc4ii membri ai *.'.<. i *.'.C., foti demnitari din
perioada interbelic, banc4eri, industriai.
Aecuritatea, "nfiinat "n 193I dup modelul poliiei
politice so!ietice, a instaurat un regim de teroare intern,
"ndreptat "mpotri!a tuturor celor socotii indezirabili de
ctre puterea comunist i a celor bnuii c ar putea
opune cea mai mic rezisten fa de so!ietizarea rii.
Opozani sau intelectuali de marc $Iuliu 0aniu, Ion
0i4alac4e, Dadu Dosetti, 0i4ail 0anoilescu, Ioan <upa,
0ircea Vulcnescu, :4eorg4e 8rtianu, dar i muli alii%
au fost condamnai la "nc4isoare sau la munc forat "n
lagre, un mare numr de persoane pierzndu-i !iaa "n
detenie.
Aistemul penitenciar romnesc a cunoscut o dez!oltare fr
precedent, acoperind, practic, "ntregul teritoriu al rii. n
"nc4isori precum Aig4et, =iud, 0iercurea-&iuc, *iteti,
:4erla sau Dmnicu-Arat ori la munc forat, la &analul
/unre-0area 'eagr, s-au aplicat msuri de tortur,
execuii, sau aa-numita Hreeducare).
Depresiunea politic din perioada 193I-19F3 s-a mai
caracterizat prin utilizarea deportrii "mpotri!a unor
comuniti "ntregi $germanii din ;ransil!ania, srbii din
8anat%- controlul strict al "ntregii societi $prin intermediul
reelelor de informatori% pentru a fi pre"ntmpinat orice
form de opoziie.
5lterior, s-a trecut la eliberarea deinuilor politici, fr a
se renuna "ns la supra!eg4erea populaiei i reprimarea
opozanilor.
Depresiunea politic din perioada regimului condus de
'icolae &eauescu s-a manifestat prin impunerea
domiciliului obligatoriu, supra!eg4erea fotilor deinui
politici, a fotilor membri ai partidelor democratice,
utilizarea spitalelor de psi4iatrie ca locuri de recluziune .
'.(.) *orme de re+isten anticomunist.
*rincipalele manifestri ale luptei anticomuniste au fost,
rezistena armat a grupurilor din muni, cea a
ranilor, re!oltele muncitoreti, acti!itatea disidenilor.
Dezistena din muni a fost specific anilor 1933-19F7,
fiind organizat de grupurile "narmate de partizani
alctuite din foste cadre militare, foti legionari, membri ai
partidelor de opoziie, rani, intelectuali. *rintre acestea s-
au numrat grupurile din 8anat i Oltenia, cel din zona
0uscel-+gra $grupul HJaiducii 0uscelului) al
colonelului =rsenescu i al frailor =rnuoiu%, rezistena
din 8uco!ina, reprezentat de Vladimir 0aco!eiciuc,
:a!ril Vatamaniuc, &ozma *trucean, /imitrie Dusu. <a
rndul lor, femeile au susinut micarea de rezisten,
pltind uneori cu !iaa. Aunt cunoscute numele 0ariei
*lop i al 0ariei Lumbleanu, membre ale grupului
=rsenescu-=rnuoiu, ca i cel al .lisabetei Dizea din
'ucoara $0uscel%. =ceast form de rezisten a fost
reprimat cu o !iolen extrem de organele de represiune
ale regimului comunist.
Dezistena din mediul rural a corespuns cu deosebire
perioadei colecti!izrii agriculturii, manifestndu-se prin
refuzul "nscrierii "n formele colecti!e de asociere, al
predrii cotelor obligatorii de produse agricole- atacarea i
de!astarea sediilor locale ale *.&.D.- re!olte spontane.
&onform unor estimri, peste I7 777 de rani au czut
!ictime represiunii.
De!oltele muncitoreti au aprut "n anii SB7-SI7, ca form
de reacie a populaiei fa de scderea ni!elului de trai, i
au cuprins Valea Liului $re!olta minerilor din anul 19BB% i
8rao!ul $manifestaiile din 19IB%. n urma unui proces
trucat, dintre cele peste 677 de persoane arestate la
8rao!, II au fost deportate "n alte zone ale rii sau li s-a
instituit domiciliul obligatoriu.
/isidenii, precum *aul :oma, /oina &ornea sau
:4eorg4e 5rsu, au opus o rezisten indi!idual, aciunile
lor fiind specifice anilor QB7 i QI7. Inclusi! foti membri
ai conducerii *.&.D. au protestat, "n 19I9, fa de politica
dictatorial a lui 'icolae &eauescu $Scrisoarea celor
%ase%.
>. ?ecolul 9 @ntre democraie -i totalitarism
>.1. "deolo3ii -i practici politice democratice
>.1.2 %aracteristici 3enerale ale evoluiei re3imurilor
democratice din
Europa
<a "nc4eierea *rimului Dzboi 0ondial, regimurile
democratice s-au instaurat "n unele dintre statele nou
constituite "n centrul i estul .uropei, aa cum a fost cazul
&e4oslo!aciei.
;otui, perioada interbelic, a fost dominat de instaurarea,
inclusi! "n noile state europene, a regimurilor autoritare
sau dictatoriale $*olonia, Iugosla!ia, =ustria etc.%.
Degimurile democratice, bazate pe principiul separrii
puterilor "n stat, !ot uni!ersal, alegeri libere, respectarea
drepturilor i libertilor ceteneti, pluripartidism, s-au
consolidat "n rile nordice, precum /anemarca, Auedia
sau'or!egia, i "n cele mai multe state din !estul .uropei.
;rsturile regimurilor democratice erau conforme
principiilor "nscrise fie "n programele partidelor bazate pe
ideologii politice de dreapta $liberale, conser!atoare,
cretin-democrate%, fie "n acelea ale ormaiunilor socialiste
sau social-democrate, exponente ale ideologiei de stnga.
>.1.2 Trsturi speci7ice ale re3imurilor democratice.

n 0area 8ritanie, unde se aplic principiul regele
conduce, dar nu gu!erneaz, prim-ministrul, ef al
ma#oritii parlamentare, are un rol "nsemnat, "i alege
minitrii i are puteri executi!e extinse.
&ele mai puternice formaiuni politice au fost, dup 191I,
*artidul &onser!ator i *artidul <aburist. n prima
#umtate a secolului al XX-lea, s-a remarcat personalitatea
lui Minston &4urc4ill, prim-ministru, din partea *artidului
&onser!ator, "n timpul celui de-al /oilea Dzboi 0ondial
$1937-193E- apoi, dup rzboi, "n 19E1-19EE%.
n perioada postbelic, alt prim-ministru conser!ator,
0argaret ;4atc4er, s-a afirmat prin aciunile de
consolidare a economiei, prin ri!atizarea unor "ntreprinderi
i ser!icii de stat, ct i prin cele care au !izat creterea
prestigiului extern al rii.
+rana, a a!ut "ntre anii 191I i 1937 un regim democratic
republican, caracterizat "ns prin instabilitate
gu!ernamental $au funcionat 32 de gu!erne%.
/up al /oilea Dzboi 0ondial, a fost adoptat o nou
&onstituie, care instituia un regim parlamentar clasic.
&4arles de :aulle$19E9-19F9,presedinte al +rantei%,
preedinte al rii din anul 19E9, a susinut ideea
consolidrii puterii efului statului acesta a!nd dreptul s
se pronune asupra liniilor generale ale politicii interne i
externe a rii.
Deforma constituional din anul 19F2, a stabilit ca
preedintele +ranei s fie ales de ceteni prin !ot
uni!ersal, nu de un colegiu electoral, ca pn atunci.
n timpul preedintelui :eorges *ompidou, a fost
continuat politica lui de :aulle, +rana "nregistrnd
progrese economice importante, dar problemele sociale s-
au meninut. 5nul dintre preedinii de stnga a fost
+ranTois 0itterand, din partea *artidului Aocialist. /atorit
flexibilitii articolelor &onstituiei, "n +rana a fost
posibil i coabitarea la putere a unui preedinte i a unui
prim-ministru de orientri diferite.
=stfel s-a "ntmplat, de exemplu, "n anul 19IF,
preedintele 0itterand fiind de orientare politic de stnga,
iar prim-ministrul LacUues &4irac, de dreapta.
n primul deceniu interbelic,:ermania a fost organizat
prin &onstituia de la Meimar$1919% ca o ar cu un regim
politic democratic. Aituaia s-a sc4imbat "ns, din 1966,
cnd puterea a fost preluat de regimul
dictatorial naional-socialist.
n a doua #umtate a secolului al XX-lea, germanii au fost
ne!oii s triasc "n dou state separate. n zona de
ocupaie militar a aliailor occidentali, s-a constituit un
stat democratic, a!nd ca form de gu!ernmnt republica
federal, care a de!enit apoi membru '=;O i al
&omunitii .conomice .uropene $Depublica +ederal
:erman%.
5n rol "nsemnat "n istoria german l-a a!ut cancelarul
cretin-democrat Jelmut4 Oo4l$19I2-199I%, "n timpul
cruia s-a realizat reunificarea :ermaniei $1997%.
>.2. "deolo3ii -i practici politice totalitare. 0ascismul -i
na.ismul
>.2.1 %aracteristici comune ale re3imurilor politice
totalitare.
Aecolul al XX-lea mai este desemnat "n istorie i prin
sintagma de secolul extremelor, deoarece mai multe state
$:ermania, Italia, Apania, *ortugalia etc.% au cunoscut
regimuri politice dictatoriale.
Opuse celor democratice, regimurile politice totalitare au
a!ut o serie de trsturi comune,
- existena partidului unic i a unui dictator "n fruntea
statului
- "nclcarea de ctre regim a drepturilor omului
- cultul personalitii
- controlul absolut al statului asupra societii
- lic4idarea oricrei forme de opoziie
- supra!eg4erea populaiei de ctre poliia politic
- cenzura presei etc.
>.2.2 "deolo3ia 7ascist -i practicile politice ale
re3imului.
0icarea fascist a aprut dup "nc4eierea *rimului Dzboi
0ondial, "n condiiile "n care Italia se gsea "ntr-o criz
profund.
=ceasta era susinut att de populaia debusolat de rzboi
i de srcie, ct i de muli industriai i banc4eri, care
sperau ca noua formaiune politic s reprezinte o
contrapondere eficient la ideile comuniste propagate "n
ar.
0icarea fascist a a#uns la putere prin presiune $0arul
asupra Domei, 1922%. n aceste condiii, prim-ministrul
8enito 0ussolini a "nceput s pun "n aplicare ideile
cuprinse "n programul *artidului 'aional +ascist. *rintr-o
lege special, lui 0ussolini i se acordau puteri sporite.
=cesta a interzis orice form de opoziie, ca i toate
organizaiile care nu erau fasciste $partide, sindicate etc.%.
Instituiile statului, ca monar4ia, au fost reduse la un rol
simbolic.
*artidul 'aional +ascist a de!enit formaiune politic
unic. Degimul fascist era susinut de poliia politic
$OVD=% i de organizaiile paramilitare &mile negre i
8allila. 0ussolini a inaugurat cultul propriei personaliti,
proclamndu-se Il /uce$&onductor%.
*rin msurile adoptate, Italia a fost transformat "n (stat
corporatist), "n care nu primau interesele indi!idului, ci ale
(corporaiei) din care acesta fcea parte. ndoctrinarea
cetenilor se fcea prin propagand i prin diferite
organizaii fasciste.
>.2.3 =aional#socialismul 3erman8 ideolo3ie -i practici
politice.
Ideologia naional-socialist a fost ultranaionalist, rasist
i antisemit, fiind expus de =dolf Jitler "n lucrarea sa,
0ein Oampf. *otri!it acestei ideologii, rasa german a
arienilor ar fi superioar, moti!
pentru care ar trebui s conduc lumea, iar celelalte,
considerate inferioare $precum e!reii%, trebuia s fie
exterminate.
*entru c rasa german ar fi a!ut ne!oie de spaiul !ital,
naional-socialismul susinea necesitatea cuceririi acestuia
prin rzboi.
*rin propagand abil, !alorificnd nemulumirile
populaiei fa de greutile din timpul 0arii &rize
economice, *artidul 'aional-Aocialist al 0uncitorilor
:ermani, condus de =dolf Jitler, a ctigat alegerile
pentru Deic4stag $*arlamentul german%, din anul 1966.
n cadrul regimului naional-socialist, Jitler, instalat "n
funcia de cancelar, a fost "n!estit cu puteri speciale,
de!enind + V4rer $conductor%.
;oi germanii au fost "nregimentai "n organizaii controlate
de *artidul 'aional-Aocialist al 0uncitorilor :ermani,
precum +rontul 0uncii, care a "nlocuit sindicatele sau
Jitler#Vgend $;ineretul 4itlerist%.
Orice form de opoziie a fost distrus, c4iar i "n interiorul
partidului.
*resa a fost cenzurat, iar propaganda regimului prin
publicaii, radio, cinematografe s-a intensificat.
;emuta poliie politic a regimului,:estapo, supra!eg4ea
orice acti!itate. Degimul naional-socialist a transformat
antisemitismul "n politic de stat, "n numele aa zisei
purificri a rasei ariene.
=stfel, a "nceput discriminarea e!reilor, care au fost
"nlturai din slu#be, au fost supui legilor rasiale $legile de
la 'Vrnberg% i crora le-au fost interzise drepturile
politice i ci!ile.
n timpul celui de-al /oilea Dzboi 0ondial, din 1932,
regimul 4itlerist a 4otrt s aplice soluia final "mpotri!a
e!reilor. =stfel a "nceput drama Jolocaustului, pn "n
anul 193E, fiind ucii aproximati! F milioane de e!rei, dar
i romi pro!enii att din :ermania, ct i din rile
ocupate de armatele 4itleriste, "n lagre de exterminare,
precum cele de la =usc4Nitz, ;reblin?a sau 0aidane?.
>.3. "deolo3ii -i practici politice totalitare. %omunismul
>.3.1 Aciuni pentru instaurarea comuni-tilor la putere
n Rusia.
n luna februarie a anului 191B, Dusia se transformase "ntr-
un colos cu picioare de lut, din cauza srciei generalizate
i a "nfrngerilor de pe front.
n aceste condiii, a izbucnit, la *etrograd, re!oluia
condus de *artidul &onstituional /emocrat $al burg4eziei
liberale% i de mene!ici$membrii *artidului Aocial-
/emocrat%. = fost instaurat un gu!ern
pro!izoriu la 1F februarieK1 martie 191B, iar a doua zi,
arul a abdicat.
ns bole!icii $comunitii% au profitat de anar4ia din
Dusia, sporindu-i popularitatea "n rndul muncitorilor, al
so!ietelor $comitetelor% acestora, pe fondul gre!elor tot
mai numeroase.
&ondui de V.I. <enin, bole!icii au declanat aciunile "n
for pentru preluarea puterii, realizat prin lo!itura de stat
de la 2E octombrieKB noiembrie 191B, de la
*etrograd . /enumit De!oluia din Octombrie, aceasta
este considerat actul de natere al statului so!ietic.
>.3.2 "deolo3ie -i practic politic n statele comuniste.
n Dusia, apoi "n 5niunea Depublicilor Ao!ietice
Aocialiste, stat creat de Dusia Ao!ietic, 5craina,
8ielorusia i ;ranscaucazia, toate domeniile de acti!itate
au fost organizate conform concepiei lui <enin, expuse "n
;ezele din =prilie 191B.
nc de la preluarea puterii, teroarea a fost instituit "n stat.
Orice form de opoziie a fost desfiinat, fiind interzis
funcionarea tuturor partidelor, "n afara celui comunist
$bole!ic% rus, denumit apoi *artidul &omunist al 5niunii
Ao!ietice $*.&.5.A.%.
= fost creat, "n anul 191B, poliia politic a regimului,
cunoscut cu abre!ierile &...O.=., '.O.V./. apoi O.:.8.
Viaa religioas a fost obstrucionat. Atatul i-a impus
controlul "n economie, prin naionalizarea "ntreprinderilor.
*roprietatea pri!at a fost "nlocuit cu cea de stat sau
colecti!.
;eroarea asupra populaiei s-a intensificat "n perioada "n
care s-a aflat la conducere Iosif Visariono!ici Atalin $1923-
19E6%. =cesta a impus o economie centralizat i
planificat rigid.
/in 1929 s-a trecut la colecti!izarea forat a agriculturii
$creia i-au czut !ictime milioane de rani ce nu !roiau
s-i cedeze pmnturile "n gospodriile colecti!e sau de
stat%, "n paralel cu industrializarea forat i planificarea
produciei prin planurile cincinale.
Opozanii politici fie au fost executai, fie li s-au "nscenat
procese "n urma crora au fost trimii la "nc4isoare sau "n
lagrele de munc forat din ar, care formau :5<=:-
ul.
0arii ;erori, desfurate la ordinul lui Atalin "ntre anii
196F i 1969, i-au czut !ictime oameni din rndul tuturor
categoriilor sociale i profesionale, inclusi! din rndurile
armatei.
n acelai timp, cultul personalitii lui Atalin a cptat
proporii fr precedent, presa era cenzurat se!er, iar
"ntreaga creaie cultural se gsea "n slu#ba intereselor
*artidului &omunist al 5niunii Ao!ietice i al dictatorului.
Degimul stalinist i-a pstrat caracteristicile "n anii celui
de-al /oilea Dzboi 0ondial, ca i "n primii ani postbelici,
cnd regimul comunist a fost impus i "n alte state
europene.
/up moartea lui Atalin, noul secretar general al partidului,
'i?ita Jruscio!, a dez!luit, "n 19EF, unele crime comise
din ordinul lui Atalin i a condamnat cultul personalitii
acestuia, fr ca esena regimului s
fie modificat.
/ei au aplicat modelul so!ietic, regimurile comuniste
europene au a!ut i trsturi specifice. =stfel, au existat o
mai mare libertate economic "n Iugosla!ia, pstrarea
proprietilor asupra pmntului "n *olonia, naionalismul
i interzicerea !ieii religioase "n =lbania etc.
5nii conductori comuniti au dorit reformarea sistemului,
ca =lexander /ubWe? "n &e4oslo!acia, "n 19FI, dar
so!ieticii au "nbuit prin inter!enia armat aceast
micare.
=bia dup anul 19IE, 0i4ail :orbacio!, noul secretar
general al partidului, a iniiat politica perestroi?a i
glaznosti $reconstrucie i desc4idere%, prin care a "ncercat
reformarea partidului i statului so!ietic.
=nul 19I9 a "nregistrat "nlturarea regimurilor dictatoriale
din ma#oritatea statelor europene foste comuniste. &riza "n
care se zbtea 5niunea Ao!ietic nu a putut fi depit,
comunismul s-a prbuit, iar statul s-a destrmat $1991%.
>.*. "deolo3ii -i practici politice n Romnia
>.*.1 "deolo3ii -i practici politice n Romnia pn n
anul 1)1'
Aistemul politic romnesc de la "nceputul secolului al XX-
lea era organizat potri!it &onstituiei Domniei din anul
1IFF.
Domnia era o monar4ie constituional, bazat pe
principiul separrii puterilor "n stat, iar regele &arol I
$1IFF R 1913% i-a "ndeplinit rolul de arbitru al !ieii
politice.
n condiiile exercitrii !otului censitar $doar de ctre
brbai%, "n primii ani ai secolului al XX-lea, cele dou
formaiuni care au dominat !iaa politic, *artidul 'aional
<iberal i *artidul &onser!ator, au gu!ernat alternati!
$potri!it principiului rotati!ei gu!ernamentale, practic
introdus "n 1I9E%.
=cestea erau exponentele a dou ideologii diferite cu
pri!ire la e!oluia Domniei,
-<iberalismul, reprezentat de oameni politici precum Ion I.
&. 8rtianu $preedinte al *.'.<. din 1979%, se pronuna
pentru dez!oltarea rapid a rii, dup model occidental, pe
baza capitalului auto4ton.
-&onser!atorismul, reprezentat de politicieni ca :4. :r.
&antacuzino $conductor al *artidului &onser!ator "ntre
anii 1I99 R 197B%, dorea o dez!oltare organic a statului,
prin crearea instituiilor moderne pe msur ce societatea
simea ne!oia apariiei lor.
>.*.2 "deolo3ii -i practici politice dup 1rimul R./oi
Mondial.
/in anul 191I, a fost introdus "n Domnia !otul uni!ersal,
pentru brbaii de peste 21 de ani, cu excepia magistrailor
i cadrelor militare .
n aceste condiii, numrul partidelor parlamentare sau al
celor care au reuit s a#ung la gu!ernare a sporit, iar cele
de orientare conser!atoare au disprut de pe scena politic.
n perioada interbelic, "n !iaa politic romneasc, adepi
numeroi au a!ut ideologii politice democratice,
precumneoliberalismul, reprezentat, "n esen, de *artidul
'aional <iberal, irnismul, a!nd ca exponent principal
*artidul 'aional Crnesc. =ceste formaiuni politice s-au
aflat i cele mai lungi perioade la gu!ernare.
n condiiile afirmrii "n .uropa a unor ideologii
antidemocratice, extremismul de stnga $comunismul% i
de dreapta $legionarismul% s-au manifestat i "n !iaa
politic romneasc, "ncepnd din deceniul al treilea al
secolului al XX-lea.
0onar4ia a reprezentat, i "n perioada interbelic, centrul
funcionrii sistemului politic din Domnia, bazat pe
pre!ederile &onstituiei din anul 1926.
Degele "n timpul cruia a fost "nfptuit 0area 5nire,
+erdinand I $1913 R 192B%, nu a "nclcat principiile !ieii
politice democratice.
5n aspect specific al !ieii politice a fost acela c regele "l
numea pe prim-ministru, dup care gu!ernul organiza
alegerile, pe care, de cele mai multe ori, le i ctiga.
.!oluia monar4iei a marcat i practicile politice "n stat.
&riza dinastic din decembrie 192E, cnd prinul &arol a
renunat la motenirea tronului, a fost rezol!at de
*arlament "n ianuarie 192F, cnd motenitor al
tronului a fost proclamat 0i4ai.
/up moartea regelui +erdinand I, acesta a condus ara
tutelat de o Degen, fiind minor.
/ar, dup ce a re!enit "n ar, "n anul 1967, i a fost
proclamat rege de *arlament "n locul lui 0i4ai I, &arol al
II-lea a urmrit reducerea roluluipartidelor politice i
instaurarea unui regim "n care monar4ul s aib
puteri sporite.
=stfel, "n anul 196I, acesta a instaurat un regim autoritar,
"n timpul cruia singura formaiune care a funcionat a fost
cea care "l susinea pe rege, +rontul Denaterii 'aionale,
denumit, din 1937, *artidul 'aiunii.
n condiiile pierderilor teritoriale din anul 1937, dup
abdicarea regelui &arol al II-lea $septembrie 1937% i dup
ce 0i4ai I a re!enit pe tron,puterea real "n stat a fost
deinut de generalul Ion =ntonescu,
preedinte al &onsiliului de 0initri.
=cesta a gu!ernat, pn "n ianuarie 1931, alturi de
legionari. 'e"nelegerile cu legionarii, care doreau s
obin "ntreaga putere "n stat, au determinat "nlturarea lor,
dup rebeliunea din 21 R 26 ianuarie 1931.
=poi, Ion =ntonescu s-a aflat "n fruntea unui regim militar
pn la 26 august 1933, "n condiiile participrii Domniei
la rzboiul antiso!ietic.
/up "nlturarea regimului democratic, cetenilor romni
le-au fost restrnse drepturile, iar "ncepnd din anul 1937,
asupra celor de originee!reiasc au fost aplicate msuri
antisemite $deportri, pogromuri, munc
forat "n ;ransnistria etc.%.
'. ?ituatia Romaniei in prima ,umatate a secolului
Evoluia Romniei din prima ,umtate a secolului al
#lea este caracterizat de marile realizri datorate
rzboaielor balcanice, realizrii 0arii 5niri, a iluziilor
legate de alianele interbelice, dar i marilor deziluzii
pro!ocate de pierderile teritoriale datorate creterii politicii
re!izioniste la sfritul perioadei, "n a#unul celui de-=l
/oilea Dzboi 0ondial.
n 1)1* a "nceput 1rimul R./oi Mondial. /ei fcea
parte din ;ripla =lian, Domnia s-a declarat neutr la
"nceputul conflictului. Degele +erdinand "mpreun cu
liderul liberal L.I.&.8rtianu au discutat cu reprezentanii
;riplei "nelegeri, care insistau a Domnia s intre "n rzboi
de partea acesteia. Intrarea "n rzboi "ns era strns legat
de problema "ntregirii naionale. "n august 191F, au fost
perfectate "nelegerile cu +rana, Dusia i =nglia, moti!
pentru care Domnia a intrat "n conflict de partea =ntantei,
"n noaptea de 13K1E august armata romn a trecnd
&arpai "n ;ransil!ania. <a sfritul rzboiului, "n 191I, s-a
format Domnia 0are.
/esfaurndu-se "n contextul afirmrii pe plan
internaional a principiului autodeterminrii i al celui al
naionalitilor, unirea 8asarabiei, 8uco!inei i a
;ransil!aniei cu Degatul Domniei s-a realizat "n mod
diferit "n etape trecnd de la autonomie, la independen i
unire.
*rimul teritoriu unit cu Domnia a fost 8asarabia. =ceasta
a fost ocupat de ctre Imperiul Carist "n 1I12 i
transformat "n gubernie. "n martie 191B s-a format la
&4iinu, *artidul 'aional 0oldo!enesc, acesta a
organizat "n octombrie (&ongresul ostailor moldo!eniP
care a proclamat autonomia 8asarabiei i a decis
constituirea Afatului Crii "n calitate de organ
reprezentati!, condus de Ion Incule. *e 2 decembrie
191B, a fost proclamat Depublica /emocratic
0oldo!eneasc.n contextul agitaiilor bole!ice, la cerea
Afatului Crii gu!ernului romn a trimis trupe pentru
meninerea ordinii, moti! pentru care Dusia a rupt relaiile
diplomatice cu Domnia. /up ce pe 23 ianuarie 191I, a
fost proclamat independena, pe 2B martie 191I tot printr-
o decizie a Afatului Crii, s-a 4otrt unirea 8asarabiei cu
Domnia. /ecizia a fost sancionat de regele +erdinand
prin /ecretul regal din 22 aprilie 191I.
8uco!ina a fost ocupat de austrieci "n 1BBE.<a 13
octombrie 191I a fost con!ocat o adunare naional la
&ernui. *roclamndu-se =dunare &onstituant ea a
4otrt (unirea 8uco!inei integraleP cu celelalte pro!incii
romneti din Imperiul =ustro-5ngar "ntr-un stat naional
independent i formarea unui &onsiliu 'aional i a unui
8irou .xecuti! condus de Iancu +londor.
n condiiile "n care =dunarea 5crainian aciona pentru
"ncorporarea nordului 8uco!inei, &onsiliul 'aional a
proclamat autonomia pe 12 noiembrie i a intrat "n tratati!e
cu gu!ernul de la Iai. "n urma tratati!elor a fost con!ocat,
pentru 1E noiembrie
191I, &ongresul :eneral al 8uco!inei care a !otat "n
unanimitate unirea necondiionat
a 8uco!inei cu Domnia, unire consfiinit de rege
prin./ecretul-lege din 1I decembrie
191I.
n ;ransil!ania, la 23 septembrie 191I s-a format la *aris
&onsiliul 'aional pentru 5nitatea Domnilor. "n !ederea
realizrii unirii au colaborat "n ;ransil!ania *artidul
'aional Domn i *artidul Aocial-/emocrat, acestea au
formulat /eclaraia de la Oradea, din 29 septembrie 191I,
adresat *arlamentului 5ngariei. =ceasta a cptat
!aloarea unei declaraii de independen.
<a 1I octombrie 1)1' s-a format &onsiliul 'aional
Domn &entral, ca organ *olitic unic al romnilor din
;ransil!ania. =cesta a de!enit centul de coordonare al
micrii naionale din ;ransil!ania. =cesta la 9 noiembrie
adreseaz o not ultimati! gu!ernului ungar cernd
("ntreaga putere de gu!ernareP, "n acest context s-au
desfurat la =rad, "ntre 16-13 noiembrie, tratati!ele
romno-mag4iare, tratati!e "n cadrul crora mag4iarii au
oferit romnilor doar autonomia ;ransil!aniei.
Aa 1' noiem/rie &l decem/rie 1)1' a a!ut =dunarea
'aional de la =lba-Iulia, la care au participat 122I de
delegai i peste 177777 de oameni. =dunarea desc4is de
ctre :4eorg4e *op de 8seti a adoptat decizia de unire a
;ransil!aniei cu Domnia, s-a format de asemenea 0arele
Afat 'aional $rol de for legislati!%, care a desemnat ca
organ executi! &onsiliul /irigent.
*rin /ecretul nr.6F61 din 11 decembrie 191I, regele
+erdinand ratifica unirea ;ransil!aniei cu Domnia, astfel
se des!rea formarea Domniei 0ari.
/up realizarea 0arii 5niri era necesar o nou lege
fundamental care s consacre 4otrrile luate de romni "n
191I, astfel a fost elaborat &onstituia din 1926. Ae
meninea principiul separrii puterilor "n stat, puterea
legislati! aparinea *arlamentului, puterea executi!,
regelui care o exercita prin intermediul gu!ernului, iar cea
#udectoreasc "naltei &uri de &asaie i Lustiie
n materie administrativ a fost dat la 13 iunie 192E
legea administrati!, care a!ea la baz meninerea
caracterului naional unitar al rii i aplicarea
descentralizrii administrati!e.
@n viaa politic, problema principal a fost meninerea i
consolidarea democraiei parlamentare. =doptarea !otului
uni!ersal, "n 191I, oferea, teoretic, posibilitatea
desfurrii unei !iei politice democratice bazate pe
pluripartidism i !ia parlamentar i caracterizat prin,
dispariia partidelor conser!atoare, consolidarea poziiilor
*artidului 'aional <iberal, "nfiinarea de noi partide,
integrarea partidelor naionale din pro!inciile unite cu
Domnia, fondarea 1artidului =aional rnesc- al
doilea mare partid de gu!ernmnt, apariia i afirmarea
partidelor minoritilor naionale, apariia i impunerea
unor organizaii extremiste, sciziuni i grupri disidente. "n
sensul pluripartidismului, partidele politice interbelice au
ocupat tot spectrul politic, dar dominante au fost *.'.<. i
*.'.C..
&ondus de aa-numita oligar4ie financiar, grupat "n #urul
marilor familii de banc4eri i industriai "n frunte cu
familia 8rtianu, 1artidul =aional Ai/eral i consolidat
poziiile, de!enind cel mai puternic partid al perioadei
interbelice. &onsiderndu-se (partidul naiuniiP, liberalii
considerau c partidele care reprezentau doar interesele
unei clase $*artidul 'aional Crnesc, *artidul Aocial-
/emocrat% erau strine de spiritul romnesc i ameninau
bazele statului naional.
*erioada sa de apogeu a fost "ns cea cuprins "ntre 1922 i
192F cnd, aflat la putere, partidul condus cu autoritate de
Ion I.&. 8rtianu a reuit s rezol!e probleme dificile ale
organizrii noului stat "ntregit, ale unificrii din punct de
!edere administrati! i legislati! a celor patru regiuni.
/up 1967, dei era "nc partid de gu!ernmnt, rolul
*.'.<. a sczut treptat i datorit faptului c !ec4ii
conductori Ionel 8rtianu, Vintil 8rtianu muriser, iar
:4eorg4e /uca !a fi asasinat "n 1966, "n 1967 au prsit
partidul gruprile conduse de :4eorg4e 8rtianu i
&onstantin =rgetoianu, iar partidul nu a recunoscut
restauraia carlist. <a decderea partidului a contribuit "n
mod deliberat i regele &arol al II-lea $1967-1937% care nu
1-a numit prim-ministru pe preedintele partidului, ci pe
:4. ;trscu.
*artidul 'aional Crnesc s-a format "n 192F. "i a!ea "n
frunte pe Iuliu 0aniu i Ion 0i4alac4e. 'u au reuit s se
impun ca un autentic partid de gu!ernare. =u condus
192I-1961 i 1962-1966.
1ro/lemele deosebite "n perioada inter/elic au fost
generate de ctre fiul regelui +erdinand, prinul motenitor
&arol. =cesta a renunat "n 192E la calitatea de motenitor
a1 tronului pentru ca "n 1967 s re!in "n Domnia pentru a
fi "ncoronat care rege, dat de!enit rege a dorit instaurarea
monar4iei autoritare astfel "nct "ntre 1967 i 196I a
"ncercat prin toate mi#loacele s compromit partidele
politice, a iniiat o campanie de pres "mpotri!a sistemului
pluripartit i a "ncura#at disidenii i sciziunile. ;oate
msurile luate de &arol al II-lea, msuri !iznd sistemul
partidelor politice au culminat cu dizol!area partidelor
politice $67 martie 196I% i constituirea ca partid unic a
+rontului Denaterii 'aionale $decembrie 196I%, dup ce
"n februarie 196I regele impusese o &onstituie potri!it
creia atribuiile regelui sporeau foarte mult. &arol a reuit
"n felul acesta s instaureze un regim monar4ic autoritar.
Domnia a trebuit s-i modifice i politica extern dup
ce, la 26 august 1)3) se semnase pactul so!ieto-german pe
baza cruia 6niunea ?ovietic a cerut Domniei cedarea
8asarabiei i a 'ordului 8uco!inei $2F iunie 1937%.
"ncercarea gu!ernului romn de a negocia a euat, deoarece
5.D.A.A. a dat un nou ultimatum "n noaptea de 2BK2I iunie
1937.
&a urmare a cedrii 8asarabiei, Domnia a renunat pe 1
iulie la garaniile anglo-franceze i a "nceput tratati!ele
pentru o alian cu :ermania. Jitler "ns a cerut mai "nti
rezol!area problemelor cu 8ulgaria i 5ngaria, rezol!are
care "ns a presupus noi cedri teritoriale. =stfel "n urma
/ictatului de la Viena, "n noaptea de 29K67 august
Domnia a fost ne!oit s cedeze 'ord-!estul
;ransil!aniei, 5ngariei iar "n septembrie 1937 a cedat
sudul /obrogei, &adrilaterul, 8ulgariei. In total, Domnia
a pierdut "n !ara anului 1937 aproximati! 177 777 de ?m,
dar abandonarea lui fr lupt a fost considerat de ctre
clasa politic o soluie total dezonorant i a dus la
abdicarea regelui $F septembrie 1937%.
). rile Romne n conte4t european8 n timpul
domniei lui Mi2ai !itea.ul.
/omnia lui 0i4ai Viteazul $1E96 R 1F71%
este considerat de unii istorici o
perioad de trecere de la medie!al la
modern "n istoria romnilor.
*olitica i aciunile !oie!odului
e!ideniaz att elemente specifice
.!ului 0ediu $tipologia conflictului cu
otomanii, politica social%, dar i de
modernitate $aliana cu puterilor
cretine, tratatele "nc4eiate cu diferii
principi%.
0embru al <igii &retine $coaliie
antiotoman de state, iniiat de
Imperiul Jabsburgic, aflat "n rzboi cu
Imperiul Otoman "ntre anii 1E96 i
1F7F%, 0i4ai Viteazul a combinat
aciunile militare cu cele diplomatice.
= obinut !ictorii asupra otomanilor, "n
anii 1E93 R 1E9E, la &lugreni,
;rgo!ite, 8ucureti, :iurgiu.
*entru spri#inirea luptei antiotomane,
0i4ai Viteazul acceptase i condiiile
nefa!orabile ale tratatului de la =lba-
Iulia, de la 27 mai 1E9E, semnat, "n
numele su, de o delegaie de boieri i
clerici, prin care domnitorul de!enea
doar lociitor al principelui Aigismund
8Xt4or> pe tronul Crii Domneti%.
*rin tratatul de la mnstirea /ealu, din
1E9I, semnat cu trimiii "mpratului
Dudolf al II-lea de Jabsburg, 0i4ai
obinea susinere pentru continuarea
luptei antiotomane.
/eoarece noul principe transil!nean,
=ndrei 8Xt4or>, ducea o politic filo-
otoman i filo-polon i "n condiiile "n
care domnul 0oldo!ei, Ieremia 0o!il,
era spri#init de poloni cu acordul
otomanilor, ambii fiindu-i ad!ersari
politici, 0i4ai Viteazul a iniiat aciunile
pentru unirea Crilor Domne.
;ransil!ania a fost unit cu Cara
Domneasc dup !ictoria obinut de
0i4ai asupra lui =ndrei 8Xt4or>, la
1IK2I octombrie 1E99, "n btlia de la
@elimbr, iar 0oldo!a i s-a supus "n
prim!ara anului 1F77.
5nirea Crilor Domne nu a durat dect
cte!a luni, 0i4ai fiind "nfrnt de oastea
nobilimii mag4iare i de trupele
generalului :4eorg4e 8asta, la 0irslu
$septembrie 1F77%, apoi pierznd i
controlul asupra 0oldo!ei i Crii
Domneti. Apri#init din nou de Dudolf al
II-lea, 0i4ai Viteazul a obinut o ultim
!ictorie, "n ;ransil!ania, la :urslu
$august 1F77%, "mpotri!a nobilimii
mag4iare, dar a fost ucis pe &mpia
;urzii, la 9K19 august 1F71.
).1 ?paiul romnesc -i marile puteri n secolul al
!""#lea.
/ac "n prima #umtate a secolului al
XVII-lea, regimul suzeranitii otomane
a fost mai puin aspru, din a doua
#umtate a !eacului, obligaiile
economice ctre otomani au crescut
$tributul, la care s-au adugat obligaiile
ocazionale, obligaiile "n munc etc.%.
n condiiile complexe ale #ocului de
interese dintre marile puteri din zon,
Crile Domne i-au aprat autonomia,
inclusi! prin aciuni diplomatice.
*rincipele :abriel 8et4len al
;ransil!aniei, a!nd i acordul
Jabsburgilor, a "ncercat s refac unirea
politic a Crilor Domne. .l dorea s se
proclame rege al !aciei, proiect
nerealizat, dar care a suscitat atenia
marilor puteri europen.
;ransil!ania i-a sporit prestigiul pe plan
extern, prin participarea la Dzboiul de
67 de ani $1F1I-1F3I%, i la tratati!ele
de pace din Mestfalia $1F3I%.
*entru a asigura un anume ec4ilibru "n
relaiile cu otomanii, !oie!ozii Crii
Domneti i 0oldo!ei, 0atei 8asarab
i, respecti!, Vasile <upu, au "nc4eiat
tratate de alian cu principii
;ransil!aniei, :4eorg4e DX?Yczi I i
:4eorg4e DX?Yczi al II-lea .
&reterea puterii Jabsburgilor i
"ncercrile lor de a se amesteca "n Crile
Domne, au determinat ;ransil!ania s
"nc4eie o alian cu +rana, prin tratatul
de la +gra $1FBB%, dar aceasta nu a
"mpiedicat ptrunderea armatelor
imperiale "n principat i staionarea lor
"n 12 orae i ceti, conform tratatului
de la 8la# $1FIB%.
n 1F99, otomanii recunoteau pierderea
;ransil!aniei, "n contextul declanrii
cri+ei orientale, prin tratatul de pace cu
Imperiul Jabsburgic, de la OarloNitz.
n !ederea realizrii unei aliane
antiotomane a Crii Domneti, dup
1FI3, !oie!odul @erban &antacuzino a
iniiat aciuni diplomatice secrete cu
Jabsburgii, continuate de &onstantin
8rnco!eanu. 0oldo!a era ameninat
de *olonia, astfel c !oie!odul
&onstantin &antemir a "nc4eiat un tratat
secret cu Jabsburgii $1F97%, iar =ntio4
&antemir, a "ncercat o politic de
ec4ilibru fa de otomani i poloni.
9.2 =ciuni de politic extern ale domnitorilor fanarioi
$secolul al XVIII-lea%
/up aciunile de politic antiotoman
ale lui &onstantin 8rnco!eanu $ucis din
ordinul sultanului, la &onstantinopol, "n
anul 1B13% i ale lui /imitrie &antemir
$refugiat "n Dusia, "n 1B11%, *oarta a
instaurat regimul domniilor fanariote.
&4iar dac domnitorii fanarioi erau
numii direct de ctre sultan, totui
acestea au continuat s fie considerate
ca a!nd un statut internaional distinct
fa de Imperiul Otoman. <a
&onstantinopol continuau s acti!eze
capuc4e4i $reprezentani diplomatici ai
domnitorilor%, iar otomanii au
recunoscut, prin acte solemne, statutul
deosebit al *rincipatelor Domne.
/e asemenea, "n Cara Domneasc i "n
0oldo!a au fost desc4ise i primele
agenii i consulate ale Dusiei, =ustriei,
*rusiei, +ranei i 0arii 8ritanii, la
sfritul secolului al XVIII-lea i la
"nceputul secolului al XIX-lea.
nclcarea autonomiei *rincipatelor de
ctre otomani s-a manifestat i prin
cedarea de ctre acetia a unor teritorii
romneti, prin tratatele de pace
"nc4eiate "n urma rzboaielor ruso-
austro-otomane, 8anatul i Oltenia,
cedate Jabsburgilor, prin pacea de la
*assaroNitz, "n 1B1I $Oltenia a re!enit la
Cara Domneasc "n 1B69, prin pacea de
la 8elgrad%, 8uco!ina, cedat
Jabsburgilor, "n 1BBE, dup pacea de la
Ouciu?-Oainargi, 8asarabia, cedat
ruilor, prin pacea de la 8ucureti, din
1I12.
5nii domnitori fanarioi au a!ut cura#ul
s protesteze la *oart fa de aceste
cedri teritoriale, precum domnitorul
fanariot al 0oldo!ei, :rigore al III-lea
:4ica $1BB3 R 1BBB%, ucis de otomani
pentru atitudinea sa.
1B. ?paiul romnesc n conte4tul relaiilor cu marile
puteri8 n prima ,umtate a secolului al "#lea.
Criza oriental declanat spre sfritul
secolului al XVII-lea a afectat
*rincipatele Domne, prin consecinele
negati!e ale rzboaielor ruso-austro-
otomane, inclusi! prin pierderile
teritoriale din secolului al XVIII-lea
$8anatul i 8uco!ina, ocupate de
Imperiul Jabsburgic%, crora li s-a
adugat 8asarabia, ocupat de Imperiul
Dus "n 1I12.
*rimele decenii ale secolului al XIX-lea
s-au caracterizat printr-un context extern
complicat, marcat de adncirea cri+ei
orientale# de care Cara Domneasc i
0oldo!a au fost ne!oite s in seama.
/up re!enirea la domniile pmntene
"n *rincipate, "n anul 1I22, Dusia s-a
implicat din nou "n problemele acestora.
n anul 1I2F, Dusia a impus Imperiului
Otoman "nc4eierea unei con!enii, la
=??erman $&etatea =lb%, act adiional
tratatului de pace de la 8ucureti, din
anul 1I12, pentru a "ngrdi posibilitatea
sultanului de a se amesteca "n
*rincipate. 'erespectarea &on!eniei de
la =??erman de ctre otomani a dat
posibilitatea Dusiei s desfoare un nou
rzboi "mpotri!a turcilor $1I2I R 1I29%.
=cesta a "nceput cu ocuparea
*rincipatelor i, c4iar dac rzboiul s-a
"nc4eiat cu !ictoria Dusiei, 0oldo!a i
Cara Domneasc s-au aflat sub ocupaia
trupelor ariste pn "n anul 1I63. <a
"nc4eierea rzboiului, statutul
internaional al *rincipatelor s-a
sc4imbat. =cestea rmneau sub
suzeranitatea *orii, dar intrau sub
protectoratul Dusiei. ;ratatul de pace
de la =drianopol $1I29% coninea i un
Act separat cu privire la ,rinipaturile
-oldova %i Valahia.
17.1 ;ransformarea problemei romneti "n problem
european.
:eneraia care a pregtit De!oluia de la
1I3I a urmrit "nlturarea regimului
impus *rincipatelor de marile puteri,
realizarea unirii i obinerea
independenei.
0arile puteri conser!atoare !ecine
Imperiul Jabsburgic, Imperiul Dus i
Imperiul Otoman s-au implicat "n
"nfrngerea re!oluiei din Crile
Domne.
n aprilie 1I39, Dusia i Imperiul
Otoman au "nc4eiat &on!enia de la
8alta-<iman, prin care se restrngea
autonomia *rincipatelor.
/up anul 1I3I, fotii participani la
e!enimentele re!oluionare au
popularizat cauza romneasc "n
Occident.
/eclanarea Dzboiului &rimeei, "n anul
1IE6, i ocuparea militar a *rincipatelor
de ctre trupele ruse, apoi de cele
otomane i austriece, a determinat
abordarea problemei romneti la
&ongresul de pace de la *aris $1IEF%.
5nirea *rincipatelor a desc4is ulterior
procesul constituirii i consolidrii
statului romn modern.
'ecesitatea obinerii independenei
Domniei a fost discutat, "n anul 1IB6,
de principele &arol I $1IFF-1913%, "n
cadrul unei edine a &onsiliului de
0initri. /eclanarea unui nou rzboi
ruso-otoman, "n 1IBB, a creat cadrul
fa!orabil proclamrii acesteia.
Dusia nu a acceptat, la "nceput, ca
Domnia s participe la rzboiul
antiotoman, fapt menionat "n "ntlnirea
dintre arul =lexandru al II-lea i
cancelarul :orcea?o! cu o delegaie
romn din care au fcut parte prim-
ministrul Ion &. 8rtianu i ministrul de
.xterne, 0i4ail Ooglniceanu. ;otui,
Dusia a fost interesat s semneze o
con!enie de reglementare a trecerii
trupelor pe teritoriul romnesc, "n
drumul lor spre 8alcani $. aprilie 1877/.
/up "nc4eierea rzboiului prin
"nfrngerea otomanilor, Dusia nu a
respectat anga#amentul cu pri!ire la
integritatea teritorial a Domniei,
asumat prin con!enia din aprilie 1IBB.
=stfel, prin tratatul de pace de la Aan
Atefano $19 februarieK6 martie 1IBI%,
Dusia i-a rezer!at dreptul de prelua
sudul 8asarabiei de la Domnia, "n
sc4imbul /obrogei, /eltei /unrii i
Insulei @erpilor, primite de la Imperiul
Otoman. ;ratatul de la 8erlin $1K16 iulie
1IBI% reconfirma independena
Domniei, dar i pierderea sudului
8asarabiei i re!enirea "n graniele rii a
/obrogei, /eltei /unrii i Insulei
@erpilor.
11.?tatul roman modern de la proiect politic la
reali.area Romaniei Mari ;sec !"""#<
Aecolul al XVIII-lea i prima #umtate al secolului al XIX-
lea au marcat intrarea societii romneti "ntr-o nou faz
a e!oluiei sale istorice, identificat prin apariia semnelor
modernizrii i afirmarea contiinei necesitii unitii
politice naionale. Atatul romn modern, "nainte de a
de!eni o realitate instituional, a existat ca proiect politic-
proiect care a fost raportat "ntotdeauna la realitile
auto4tone, pe deoparte i la raportul de forte dintre marile
puteri !ecine, pe de alt parte.
*roiectul politic care a dus la modernizarea societii
romneti i realizarea Domniei 0ari este definiti!at "nsa
de re!oluia de la 1I3I. *regtite de reprezentanii *artidei
'aionale, programele politice elaborate "n teritoriile
romneti a!eau "n !edere un tip de gu!ernare bazat pe
principiile su!eranitii poporului, separrii puterilor "n
stat, responsabilitii ministeriale, precum i drepturi i
liberti ceteneti "n sens modern.
/up 1I3I, ideea de unire a cuprins "ntreg poporul romn.
0arile puteri, "ntrunite "n &ongresul de pace de la *aris -
"n anul 1IEF, ca urmare a Dzboiului &rimeii $1IE6-
1IEF%, au luat "n discuie problema unirii principatelor i
statutul #uridic al acestora. n ar, programul politic
unionist a fost adoptat "n rezoluiile =dunrilor ad-4oc R
1IEB. /orinele romnilor $autonomia principatelor, unirea
"ntr-un singur stat sub numele de Domnia, prin strin,
neutralitatea statului, adunare legiuitoare reprezentati!% au
fost supuse ateniei reprezentanilor celor apte mari puteri
garante, "ntrunii "n &onferina de la *aris din 1IEI.
=ceasta conferin s-a soldat cu o &on!enie prin care
0arile puteri se implicau att "n unirea principatelor ct i
"n modernizarea noului stat. &on!enia de la *aris $1IEI%
meninea suzeranitatea *orii i garania colecti! a
0arilor *uteri, iar *rincipatele 5nite ale 0oldo!ei i
Vala4iei urmau s aib fiecare cte un domnitor, un
gu!ern i o adunare legislati! proprie. Ae "nfiinau dou
instituii comune, &omisia &entral de la +ocani i nalta
&urte de Lustiie i &asaie.
/ubla alegere a lui =lexandru Ioan &uza la E, respecti! 23
ian 1IE9, desc4idea una dintre perioadele cele mai intense
"n reforme i "nnoiri din istoria modern a romnilor astfel
statul s-a consolidat prin reforma agrar, reforma
electoral, reforma "n!mntului, &odul &i!il, &odul
*enal, <egi de organizare a armatei i a administraiei.
O perioad deosebit de important pentru procesul de
modernizare a statului romn este inaugurat de &onstituia
din 1IFF i aducerea pe tron a lui &arol de Jo4enzollern.
ntr-un rstimp de 3I ani de domnie s-au "nregistrat
progrese noi, au aprut partidele politice, statul i-a
dobndit independena "n 1IBI, a fost proclamat Degatul
Domniei la 1II1, s-a instalat rotati!a gu!ernamental i s-
au fcut demersuri importante "n direcia realizrii
Domniei 0ari.
n plan internaional Atatul Domn modern "ncepe s #oace
un rol acti!. ntre 1IBE-1IBI &riza oriental "nregistreaz
un nou capitol. Aub pretextul (prote#rii frailor cretini),
"n 1IBF Dusia inteniona s se amestece "n rzboiul
declanat de srbi i muntenegreni "mpotri!a Imperiului
Otoman. Domnia a "ntre!zut "n aceast situaie ocazia de
a obine independena printr-o alian cu Dusia. Defuzat
iniial, aliana romno-rus s-a concretizat prin &on!enia
de la 3 aprilie 1IBB. Dusia ddea asigurri cu pri!ire la
respectarea integritii Domniei, iar Domnia permitea
armatei ruse s treac "n 8ulgaria. nfrngerea forelor
ruseti la *le!na a determinat solicitarea inter!eniei
grabnice a Domniei "n rzboi. Aacrificiile fcute de
Domnia pe cmpul de lupt din 8ulgaria a!eau s fie
rspltite prin recunoaterea independenei sale de ctre
;ratatul de *ace de la 8erlin, semnat la 1 iulie 1IBI. 5n
merit ma#or al &ongresului de la 8erlin $pe lng
recunoaterea independenei% este de a fi adus "n
componena statului Domn /obrogea, /elta /unrii i
Insula @erpilor- "n acest fel Domnia dobndea desc4iderea
la 0area 'eagr i ansa de a se dez!olta economic i
politic pe un alt ni!el.
*rimul Dzboi 0ondial $1913-191I%, pentru Domnia a
a!ut caracterul unui rzboi de "ntregire a neamului. /ei a
necesitat mari sacrificii, dezideratul naional s-a "mplinit
prin actele de la 2B martie 191I $cnd Afatul Crii de la
&4iinu a decis unirea 8asarabiei cu Domnia% de la 2I
noiembrie 191I $cnd &ongresul :eneral al 8uco!inei a
4otrt unirea acestei pro!incii cu Domnia% i de la 1
decembrie 191I cnd "n cadrul 0arii =dunri 'aionale de
la =lba Iulia romnii din =rdeal au adoptat Dezoluia de
unire a ;ransil!aniei cu Domnia.
*rin actul de la 1 decembrie 191I s-a des!rit astfel
procesul de constituire a Atatului 'aional 5nitar Domn.
n istoria romnilor, anul 191I reprezint triumful idealului
naional.
n secolul al XIX-lea i prima #umtate din al XX-lea
spaiul romnesc a cunoscut o perioada de accelerat
modernizare, realizarea statului naional romn ieirea lui
de sub suzeranitate otoman, ieirea de sub stpnire
strin a /obrogei, 8asarabiei, 8uco!inei, ;ransil!aniei i
8anatului, constituirea Atatului 'aional 5nitar.
0odernizarea societii romneti a fost un proces
ire!ersibil, e!ideniat prin reforme de natur politic,
economic i social. n perioada interbelic Domnia a
a#uns, astfel, un exemplu pri!ind sistemul politic
democratic, ec4ilibrul promo!at "n relaiile internaionale
i dez!oltarea economic accentuat.
12. !i.iuni despre moderni.are in Europa secolelor
"#.
12.1. Europa secolelor "# si moderni.area
Aecolul al XIX-lea in .uropa poate fi considerat un secol
al re!olutiilor. +ie ca au fost re!olutii sociale sau nationale,
industriale sau culturale ele au ca rezultat modernizarea
statelor europene. In acelasi timp, secolul al XIX-lea a fost
secolul in care s-au cristalizat noi ideologii cu o contributie
marcanta la sc4imbarile ma#ore pe care le cunoaste .uropa
in secolul al XIX-lea, cu prelungire si in secolul urmator.
Aocietatea europeana a cunoscut in s E6EgF2f ecolul al
XIX-lea transformari fundamentale in domeniile cultural,
economic, politic si social prin comparatie cu Vec4iul
Degim. =ceste transformari poarta generic numele de
modernizare. *rocesul modernizarii s-a manifestat in !iata
culturala si sociala a europenilor prin extinderea instructiei
scolare, in consecinta prin alfabetizare, prin crearea unei
culturi omogene, care sa fie liantul societatii de masa ce isi
facuse aparitia in urma exploziei demografice si a
urbanizarii. .xplozia demografica, urbanizarea si
societatea de masa au fost expresia in plan social a
modernizarii economice si politice europene din !eacul al
XIX-lea, care s-a manifestat prin re!olutia industriala,
respecti! prin afirmarea ideologiei liberale ori a ideii
democratice.
In secolul al XX-lea procesul de modernizare a continuat.
=cesta se desfasoara accelerat in conditiile create de
globalizare. :lobalizarea este un fenomen contro!ersat,
dar obiecti!. /atorita globalizarii sunt puse in legatura
zone ale globului aflate la mare distanta unele de altele. /e
exemplu, acti!itati economice sunt transferate in arii in
care forta de munca este mai ieftina, ceea ce pro!oaca
mutatii sociale profunde in structura ocupationala din acea
zona. .xistenta unor resurse naturale intr-o anumita parte a
pamantului transfera in acel loc resurse financiare si
sc4imba modul de !iata traditional- se sc4imba functiile
traditionale ale statului.
Atitudini in fata modernizarii. 0odernizarea a generat
atitudini di!erse, in functie de problemele pe care
societatile trebuiau sa le rezol!e. In societatea romaneasca,
odata cu intrarea in epoca moderna au existat dezbateri in
ceea ce pri!este calea dez!oltarii si modernizarii. =stfel,
adeptii unei dez!oltari dupa modelul occidental sustineau
necesitatea industrializarii si urbanizarii $/ionisie *op
0artian, =. /. Xenopol, *etre A. =urelian etc%. =deptii
dez!oltarii prin conser!area societatii traditionale
romanesti considerau ca un astfel de tip de modernizare se
indeparta de dez!oltarea naturala, organica a tarii noastre.
0odernizarea ar trebui sa se realizeze tinandu-se cont de
structurile si !alorile culturale romanesti traditionale-
institutiile aduse din Occident alcatuiesc forme care nu au
nimic in comun cu fondul constituit din structurile
traditionale romanesti $teoria (formelor fara fond)
sustinuta de #unimistii din #urul re!istei (&on!orbiri
literare)%. Ideea dez!oltarii cu prioritate a agriculturii a stat
in atentia asa-numitilor samanatoristi $grupati in #urul lui
'icolae Iorga% si a poporanistilor $condusi de &onstantin
Atere%. /upa realizarea 0arii 5niri, disputa a continuat
intre europenisti $intre care .ugen <o!inescu, Atefan
Zeletin% si traditionalisti $'ec4ifor &rainic, <ucian 8laga,
&onstantin Dadulescu-0otru%. /upa 19I9, in general, s-a
considerat ca modernizarea Domaniei este facilitata si
incura#ata de re!enirea la democratie si de reluarea
legaturilor cu lumea occidentala prin aderarea Domaniei la
5niunea .uropeana, e!eniment care a a!ut loc la 1
ianuarie 277B.
.xista si pareri conform carora problemele omenirii sunt
produse c4iar de dez!oltare- astfel, au fost respinse
modernizarea si ci!ilizatia, propunandu-se intoarcerea la
epoca preindustriala- astfel de opinii erau sustinute de
membrii miscarii 4ipp> din anii SF7 si inceputul anilor SB7,
in A5= si .uropa occidentala.
12.2. Moderni.are in plan politic
Ale4is de TocCueville ;1'B+#1'+)<8 autorul faimoasei
lucrari (Despre democratie in America) considera ca
modernizarea se realizeaza prin democratizarea societatii.
= !izitat Atatele 5nite $1I67-1I62% cu scopul de a studia
sistemul de penitenciare din aceasta tara. =colo a !azut
insa functionand un sistem de gu!ernare mai democratic
decat oricare din .uropa acelei !remi. =lexis de
;ocUue!ille a extras anumite concluzii, pe termen lung
democratia este superioara oricarui alt sistem de organizare
a statului, c4iar daca pe termen scurt !iciile sistemului sunt
foarte !izibile- statul democratic asigura prosperitatea
pentru intreaga societate, nu numai pentru anumite grupuri
sociale- baza statului democratic o constituie principiul
su!eranitatii poporului- statele democratice nu sunt
interesate sa poarte razboi impotri!a altor state
democratice etc. In secolul al XX-lea au continuat
discutiile asupra democratiei. =menintata de aparitia
regimurilor totalitare, democratia se do!edeste a fi cea mai
!iguroasa forma de organizare a societatii, in ciuda
imperfectiunilor sale. .a a asigurat o lunga crestere
economica, prosperitatea cetatenilor, protectia drepturilor
si libertatilor omului, o lunga perioada de pace. <a aceste
realizari au contribuit mai multi factori ca, de exemplu,
faptul ca exista o capacitate de reinnoire manifestata prin
alternanta la putere a oamenilor si a ideilor data de
competitia dintre partide. .ste necesar, insa, ca sistemul
democratic sa se perfectioneze datorita necesitatii adaptarii
la sc4imbarile sociale si la amenintarile la care este supusa
societatea prin, globalizare, terorism, criza de materii
prime si surse de energie, pericolul unei catastrofe
ecologice $de exemplu, incalzirea globala%, pericolul unui
nou conflict generalizat.
Ideologiile semnificati!e ale secolului al XIX-lea au fost
conser!atorismul, liberalismul, socialismul, iar cele ale
secolului al XX-lea fascismul si comunismul. +iecare
dintre aceste ideologii au exercitat influente in plan
cultural, dar si in!ers, actul cultural a reprezentat o sursa
de inspiratie pentru unele ideologii.
12.2.1. %onservatorismul. 'ascut ca o critica a !iolentei
De!olutiei +ranceze, a rationalismului ei exacerbat care
in!enta o societate artificiala, conser!atorismul secolului al
XIX-lea a fost o ideologie a moderatiei, ce nu ignora
experienta timpurilor trecute si traditia politica ori
culturala. /in aceasta perspecti!a, conser!atorii sustineau
ca modernizarea societatii nu se putea realiza prin
sc4imbarea brusca, necontrolata a institutiilor existente,
!alidate in timp, ci printr-un reformism lent, progresi!,
care sa fie initiat si condus de autoritatile politice legitime.
=sadar, din punctul de !edere al conser!atorismului
politic, progresul $notiune inseparabila de cea a
modernizarii%, nu era un proces infinit, continuu, ci unul
gradual si atent contextualizat. In ultimele doua secole
termenul de conser!atorism a fost folosit mai mult in
sensul de opozitie fata de progres. &onser!atorismul nu
trebuie confundat cu traditionalismul care se opune la ce este
nou fata de sc4imbare si reforma. Ideologia conser!atoare a
aparut ca o reactie la sc4imbarile pro!ocate de re!olutia
franceza, dar si fata de liberalism pe care il considera a fi o
conceptie re!olutionara. .senta acestei ideologii se afla in
dictonul contelui 0alDland care spunea, (atunci cand nu
este necesar sa sc2im/i ceva8 este necesar sa nu sc2im/i
nimicE.
&el care a fundamentat ideologia conser!atoare a fost
englezul Edmund $urDe. In lucrarea (Reflectii pe marginea
revolutiei din Franta) arata ca a distruge o !ec4e ordine
sociala pentru a o inlocui cu alta duce la o inutila !arsare de
sange si la despotism. 'umai statul poate garanta libertatea
oamenilor. In afara statului nu poate exista nici libertate si nici
drepturi. &onser!atorii resping conceptul burg4ez de egalitate.
Oamenii sunt prin natura lor intima inegali. 'u se opun
reformelor, dar doresc sa amelioreze o situatie si nu sa o
sc4imbe, fiind preocupati de continuitate cu trecutul,
sustinand respectarea ordinii traditionale, in care fiecare om
sa-si accepte pozitia mostenita in ierar4ia sociala. 0onar4ia si
aristocratia trebuie pastrate, iar biserica trebuie sa-si mentina
autoritatea spirituala. &onser!atorismul romanesc se
aseamana cu cel european. = aparut ca o reactie la liberalism
si a militat pentru dez!oltarea organica a societatii prin
pastrarea traditiilor. &rearea institutiilor moderne trebuia sa se
faca, in conceptia lor, in masura in care societatea insasi le
simtea ne!oia. *romo!a politica (pasilor marunti), ceea ce
insemna un ritm mai lent dar temeinic de infaptuire a
progresului.
12.2.2. Ai/eralismul. In !eacul al XIX-lea, concurentul
ideologic principal al conser!atorismului in lupta politica a
fost liberalismul. <iberalii promo!au proiectul politic al
unei societati in care primau libertatea indi!iduala si
rationalitatea actiunii umane, crezand sincer ca
modernizarea era un proces neintrerupt, ce-si a!ea iz!orul
in progresul continuu, intretinut de competitia dintre
oameni. /in punct de !edere politic, cetatenii participau la
conducerea statului prin reprezentantii lor alesi in
parlament. Votul era cenzitar, intrucat liberalii se aratau
reticenti fata de sufragiul uni!ersal, idee centrala a miscarii
democratice de la mi#locul secolului al XIX-lea. ;reptat,
pana catre 191I, regimurile liberale europene au acceptat si
ideea democratica a sufragiului uni!ersal. 0odelul politic
liberal se mai definea si prin separatia puterilor in stat sau
prin neinter!entia statului in mecanismele de functionare
ale pietei libere.
<iberalismul este o doctrina politica si economica care
proclama principiul libertatii politice si economice a
indi!izilor si se opune colecti!ismului, socialismului,
etatismului si in general tuturor ideilor politice care pun
interesele societatii, ale statului sau natiunii inaintea celor
indi!iduale. Ai/eralismul Fclasic) a aparut in .uropa
secolelor XVII-XVIII ca un curent filosofic ce pleca de la
ideea ca fiecare fiinta umana are, prin nastere, drepturi
naturale precum, dreptul la !iata, la libertate si proprietate. =
fost 7undamentat teoretic de 3anditorii en3le.i T2omas
Go//es8 $enedict ?pino.a si Ho2n AocDe si de iluministii
7rance.i, iar ca ideolo3ie politica, de englezul Ho2n Mill si
7iul acestuia Ho2n ?tuart Mill. <iberalismul economic este
componenta cea mai importanta a ideologiei liberale. 8azele
lui au fost puse de creatorii englezi ai economiei politice
moderne, in primul rand de =dam Amit4 si de fiziocratii
francezi. Adam ?mit2 pu/lica in 1>>( cartea (Bogatia
natiunilorE8 considerata a fi la originea economiei politice ca
stiinta. .l considera ca bogatia unui popor consta in marfurile
create atat in industrie cat si in agricultura. *entru a asigura
cresterea acestei bogatii trebuie asigurate di!iziunea muncii si
libertatea concurentei. /upa =dam Amit4 statul nu trebuie sa
inter!ina in economie, deoarece oamenii actioneaza liber in
cautarea propriului interes. +iziocratii sunt promotorii unui
suflu nou, lansand lozinca (laisser faire# laisser passer)
$lasati sa se faca, lasati sa treaca% care a de!enit de!iza
liberalismului de mai tarziu. 8ogatia unei natiuni nu consta
numai in bani sau metalele pretioase pe care le detin, ci si in
produsele utile care pot satisface diferitele trebuinte.
*ornind de la aceste idei din secolul al XIX-lea se afirma
ideologia liberala, considerand ca economia se dez!olta
atunci cand este asigurata libertatea indi!iduala, care
impune concurenta si reglementeaza raporturile economice
pe baza legii (cererii si ofertei). .ste totodata respinsa
orice inter!entie a statului in economie. In conceptia
liberalilor, statul trebuie sa asigure ordinea publica si sa
realizeze protectia intreprinzatorilor, sa respecte libertatile
indi!iduale si sa aplice aceeasi lege pentru toti. In Domania
liberalismul a a!ut pronuntate trasaturi nationale. <iberalii
romani au adoptat principiul protectionismului, sustinand
politica (prin noi insine) care sa duca la dez!oltarea
societatii prin propriile eforturi. 'u excludeau participarea
capitalului strain, insa considerau ca acesta trebuie sa fie
subordonat intereselor tarii. <iberalii romani au constituit
in 1IBE *artidul 'ational <iberal, participand la
gu!ernarea tarii, in alternanta cu *artidul &onser!ator,
pana la primul razboi mondial. <iberalismul a fost unul din
cele mai reprezentati!e curente social politice ale secolului
al XIX-lea. =plicarea modelului liberal a asigurat
dez!oltarea si modernizarea societatii prin sustinerea
liberei initiati!e si larga participare a cetatenilor la !iata
publica.
12.2.3. ?ocialismul. Ideologia socialista este un produs al
lumii moderne si in special al dez!oltarii capitalismului
industrial in secolul al XIX-lea. .a apare ca un protest la
adresa liberalismului, a burg4eziei in ascensiune.
Aocialistii preconizau o forma de organizare sociala, in
care interesul societatii primeaza in fata interesului
indi!idual sau al unui grup restrans. *rimele manifestari
ale ideologiei socialiste a!eau un caracter utopic deoarece
solutiile propuse se bazau pe existenta egalitatii depline
intre membrii societatii. &ei mai de seama reprezentanti ai
socialismului utopic din secolul al "#lea au 7ost
en3le.ul Ro/ert IJen si 7rance.ii %2arles 0ourier si
?aint ?imon.
Ideologia socialista propriu-zisa, asa numitul (socialism
stiintific), a fost fundamentata de germanii Oarl 0arx si
0riedric2 En3els. =cestia publica in 1'*' lucrarea
FMani7estul 1artidului %omunist) care de!ine baza
teoretica a ideologiei socialiste. 0arx sustinea ca
societatea capitalista este impartita in clase sociale
antagonice datorita modului inec4itabil de repartitie a
mi#loacelor de productie si a bunurilor. Aocialismul
marxist este o teorie bazata pe conceptia materialismului
istoric care sustine ideea ca (lupta de clasa) este motorul
istoriei. &lasa muncitoare este cea oprimata si munca ei
exploatata de burg4ezie. /e acea (proletariatul) era clasa
re!olutionara care !a inlocui capitalismul cu o noua
societate, cea socialista in care se !a institui proprietatea
comuna, !a a!ea loc o repartitie ec4itabila a bunurilor, iar
membrii societatii se !or bucura de egalitate deplina.
Ideologia socialista a cunoscut insa forme di!erse de
interpretare, determinand ample confruntari ideologice in a
doua #umatate a secolului al XIX-lea. Aocialistii anar4isti
criticau mult mai radical societatea capitalista si toate
formele de gu!ernare, inclusi! statul si partidele politice.
.i sperau ca o gre!a generala spontana !a pro!oca
prabusirea acestuia. +olosesc atentatul ca instrument politic
de destabilizare a societatii. Apre sfarsitul secolului al XIX-
lea castiga tot mai multi adepti socialismul reformator, care
preconiza folosirea mi#loacelor non!iolente de cucerire a
puterii. Apre sfarsitul secolului al XIX-lea ideile socialiste
au patruns si in Domania. *rincipalul teoretician al
socialismului a fost %onstantin Do/ro3eanu :2erea,
care a publicat in 1''( mani7estul F%e vor socialistii
romaniKE. Ideile cuprinse in acest manifest au stat la baza
programului *artidului Aocial /emocrat al 0uncitorilor
din Domania, infiintat in 1I96.
12.3. Moderni.are in plan economic
De!olutia industriala, aparuta in =nglia sfarsitului de !eac
al XVIII-lea, s-a generalizat in .uropa Occidentala pe
parcursul secolului urmator. In!entarea masinilor cu aburi,
folosirea lor in industria textila, in minerit si in transporturi
au a!ut drept consecinta o crestere fara precedent a
producti!itatii muncii. *roductia obtinuta in fabricile si
uzinele europene a luat drumul pietei, care, reglata de
mecanismul liber al cererii si al ofertei, punea in circulatie
produse din ce in ce mai ieftine pentru o populatie din ce in
ce mai numeroasa.
/upa 1II7, lumea a trecut prin (a doua re!olutie
industriala). Inlocuirea in industria siderurgica a fierului cu
otelul, descoperirea si generalizarea unor noi surse de
energie $electricitatea, petrolul, gazele naturale etc.%, care
se impuneau treptat in fata celei clasice, carbunele, au
constituit doua dintre cele mai importante elemente ale
acesteia. .ra perioada in care suprematia economica a
=ngliei lua sfarsit, locul ei fiind ocupat in spatiul european
de :ermania, iar in competitia mondiala de Atatele 5nite
ale =mericii.
Aecolul al XIX-lea este secolul re!olutiei industriale, cauza
marelui a!ans al .uropei si a prelungirilor sale $in primul
rand =merica de 'ord% asupra restului lumii.
0odernizarea economica a continuat in secolul al XX-lea,
in special in a doua #umatate a !eacului, prin introducerea
noilor te4nologii. 5tilizarea computerului personal $*&%, a
comunicatiilor prin satelit, a robotilor si a Internetului
reprezinta cate!a dintre marile in!entii ale epocii
contemporane. = crescut enorm cantitatea de informatie
care circula prin diferite medii $in special prin Internet%.
;oate e!enimentele care au loc sunt transmise in timp real
pe intreg globul datorita acestor noi te4nologii. In
fenomenele economice contemporane cel mai important
element al procesului de productie a de!enit informatia. In
acest mod, cei mai calificati oameni nu mai participa in
mod direct la fabricarea bunurilor materiale, ci prin
crearea, stocarea si prelucrarea informatiei cu a#utorul
noilor te4nologii.
12.*. 6r/ani.area si lumea oraselor
=cti!itatile industriale, comerciale si de credit erau in
!eacul al XIX-lea in mare masura urbane. 'umarul
anga#atilor in aceste domenii a crescut sensibil, initial prin
migratia populatiei rurale catre oras, unde se castiga mai
bine si erau mai multe oportunitati. 5lterior, populatia
urbana a cunoscut o crestere spectaculoasa ca urmare a
re!olutiei demografice, determinata in mare masura de
imbunatatirea conditiilor de !iata si de progresele din
medicina. /aca in prima parte a secolului al XIX-lea,
oamenii de curand !eniti in orase se stabileau in cartiere
periferice, insalubre si acceptau salarii mici, in cea de-a
doua #umatate a !eacului, statele moderne s-au preocupat
de imbunatatirea conditiilor de !iata ale populatiei urbane,
apar ser!iciile publice, orasele se sistematizeaza, iar
reteaua sanitara si in!atamantul primar obligatoriu de!in
constante ale !ietii cotidiene.
=ceasta populatie urbana, cu o cultura omogena, nutrita
din lectura foiletoanelor la moda din periodicele populare
de mare tira# ale timpului, dobandea o noua identitate. .a
nu mai apartinea unei lumi ierar4izate, inc4ise, traditio-
nale, ci uneia egalitare, desc4ise, moderne. Ae transformase
intr-o asa-numita societate de masa, in interiorul careia
diferentele dintre di!ersele categorii sociale care o
compuneau erau minime, atat din punctul de !edere al
conditiilor de trai, cat si din cel al instructiei scolare.
;otodata, in .uropa celei de-a doua parti a !eacului al
XIX-lea a aparut si clasa mi#locie, o categorie care a!ea
castiguri financiare insemnate si o cultura consistenta.
=tenta la modul de !iata al elitelor burg4eze ori
aristocratice, clasa mi#locie isi conturase un mod de !iata
care includea in!estitia in locuinte mai aspectuoase, o
anumita moda in !estimentatie sau frec!entarea anumitor
productii culturale.
12.+. Moderni.area prin stiinta
Atiinta a cunoscut o dez!oltare spectaculoasa care a
sc4imbat !iziunea oamenilor asupra lumii. <a inceputul
secolului al XIX-lea se credea ca stiinta reprezinta speranta
pentru un !iitor mai bun al omenirii bazat pe posibilitatea
de cunoastere a ade!arului pus in slu#ba crearii unei
societati apropiate de perfectiune. Aecolul al XX-lea este
!eacul unei dez!oltari uluitoare a stiintei. /escoperirile in
fizica, c4imie, biologie, cercetarea spatiului cosmic au fost
utilizate in economie si in !iata cotidiana, ducand la
cresterea calitatii !ietii. In ziua de astazi exista opinii
autorizate care considera ca problemele complexe cu care
se confrunta omenirea $criza de materii prime, criza
energetica, poluarea, incalzirea globala etc.% isi !or gasi
rezol!area cu a#utorul cuceririlor stiintei.
Increderea neconditionata in progresul continuu, idee
preluata de la enciclopedistii francezi ai secolului al XVIII-
lea, a dus la un optimism excesi! al oamenilor de stiinta,
care si-au inc4ipuit ca pot explica totul in mod rational.
*rogresul epocii industriale a fost sustinut de o sc4imbare
radicala a modului de a gandi. Aecolul al XIX-lea este
dominat de poziti!ismul lui =uguste &omte, curent care
exprima increderea in puterea ratiunii si a cunoasterii.
=flata intr-un proces de e!olutie, societatea umana este
gu!ernata de legi asemanatoare uni!ersului fizic, totul
fiind supus obser!atiei si experimentului. Increderea
nemarginita in puterea stiintei eliberate de orice implicatii
metafizice a dus la combaterea 8isericii si la tendinta de
laicizare a societatii. Oamenii de stiinta erau sfintii epocii
industriale. *e aceeasi directie se inscrie si e!olutionismul
lui &4arles /arNin, potri!it caruia toate fiintele !ii se
inscriu pe o linie de dez!oltare ascendenta, de la simplu
spre complex.
Inceputul secolului XX a amendat insa radacinile
poziti!ismului si ale e!olutionismului. ?i3mund 0reud
;1)1(% si %arl :ustav Hun3 pun in e!identa rolul
inconstientului in viata omului, sustinand ca indi!izii nu
sunt condusi in actiunile lor de ratiune, ci de instincte.
Al/ert Einstein redefineste bazele neNtoniene ale fizicii,
punand totul sub semnul relati!itatii $teoria relativitatii 9
1)B+%. Milliam Lames propune o abordare pragmatica,
potri!it careia orice idee care (functioneaza) este
ade!arata, iar ade!arul nu mai este imuabil, ci creat prin
actiunea umana. Jenri 8ergson analizeaza timpul, spatiul
sau libertatea dintr-o perspecti!a metafizica, respingand
abordarile materialiste si mecaniciste ale realitatii. /in
perspecti!a sa, elanul !ital este forta creatoare care
determina e!olutia !ietii, iar intuitia este metoda de
cunoastere cu ade!arat profunda. +riedric4 =iet.sc2e se
opune cu !e4ementa credintei in existenta unei structuri
obiecti!e a lumii, unei realitati profunde, propunand in
sc4imb simturile si simtul comun ca mi,loace utile de
intele3ere a lumii. =!and puternice radacini in secolul al
XIX-lea, materialismul dialectic si istoric exprima !iziunea
marxist-leninista despre e!olutia societatii. "ntuitionismul
lui Genri $er3son, 7enomenolo3ia lui Edmund Gusserl
sau e4istentialismul reprezentat de Martin Geide33er si
Hean#1aul ?artre !or influenta puternic dez!oltarea
stiintei, literaturii si artei secolului XX.
12.(. Moderni.are in cultura si arta
+ormarea societatii moderne a impus conditii fa!orabile
infloririi literaturii si artelor. 0ai multi factori au facut ca
realizarile culturale, pana atunci accesibile unui numar
restrans de oameni, sa poata fi apreciate de cercuri din ce
in ce mai largi de cetateni, dez!oltarea presei si a tiparului,
desc4iderea saloanelor de expozitie in care erau expuse
publicului larg productiile artistilor plastici, cresterea
procentului de populatie instruita in urma extinderii retelei
de in!atamant. /emocratizarea accesului la cultura a fost
posibila cu precadere datorita fotografiei,
cinematografului, radioului si presei scrise. Atralucirea
marilor capitale, *aris, 8erlin, Viena, <ondra, a atras
circulatia ideilor si a curentelor culturale si a demonstrat
unitatea intelectuala a elitelor europene occidentale.
*rincipalele curente culturale si artistice apar in contextul
in care omul este capabil sa descopere mecanismele
uni!ersului si incearca sa diri#eze e!olutia societatii
omenesti. 0odernizarea structurilor politice si economice,
sociale si #uridice in .uropa Dasariteana a generat, in
contextul afirmarii fiintei nationale, o noua ideologie.
&onflictul de idei in lumea europeana a condus la noi
!iziuni despre modernizare in randul elitei intelectuale,
reflectat prin manifestarea succesi!a, dar si concomitenta a
curentelor culturale precum, romantismul, realismul,
impresionismul, naturalismul, parnasianismul,
simbolismul.
12.(.1. Romantismul. In domeniile literaturii si artei,
secolul al XIX-lea a debutat prin afirmarea romantismului,
curent cultural care respingea canoanele impuse de
academism. .xprimarea libera a sentimentelor si trairilor,
cautarea modelelor eroice in istorie, !alorizarea idealurilor
nationale si democratice au reprezentat trasaturi definitorii
ale operelor artistice si literare romantice, manifestandu-se
[ in proza lui Victor Jugo si Malter Acott, in poezia
lordului 8>ron, a lui Jeinric4 Jeine sau =le?sandr *us?in,
[ in creatia muzicala a lui Ac4ubert, Ac4umann sau
&4opin,
[in pictura lui .ugene /elacroix.
Domantismul romanesc se adreseaza deopotri!a istoriei si
folclorului ca surse pentru afirmarea unei spiritualitati
nationale. <a aceasta au contribuit deopotri!a istorici si
oameni politici re!olutionari - 8alcescu si Oogalniceanu R
scriitori R Ion Jeliade Dadulescu, &arlo!a, 8olintineanu,
=sac4i R pictori R &onstantin <ecca, ;4eodor =man R
poeti ca =lecsandri si, mai apoi, ca ultimul mare romantic
al .uropei, 0i4ai .minescu R innoitor neegalat si profund
al expresiei poetice romanesti, ganditor si spirit superior,
carturar de impresionanta eruditie.
12.(.2. Realismul. /aca romantismul a insemnat
exteriorizarea sentimentelor, a emotiilor, realismul a cautat
sa descrie cu atentie si raceala societatea acelor !remuri,
constituindu-se astfel intr-o reactie antiromantica. <a
mi#locul secolului al XIX-lea, realismul aducea o !iziune
noua in creatia artistica, incercand sa realizeze o fotografie
a societatii contemporane asa cum era ea, prin reprodu-
cerea fidela si obiecti!a a realitatii si a psi4ologiei umane,
se manifesta un nou curent cultural si artistic, realismul.
Dealismul a lansat in literatura nume prestigioase,
[ 8alzac si +laubert - in +ranta,
[ /ic?ens - in =nglia, Ibsen R in 'or!egia,
[<e! ;olstoi si +eodor /ostoie!s?i - in Dusia, 0ar? ;Nain
- in Atatele 5nite ale =mericii.
Dealismul romanesc R pus in slu#ba idealurilor nationale in
epoca Dazboiului de Independenta R a oferit creatii atat in
literatura, cat si in pictura 'icolae :rigorescu si Ion
=ndreescu. &ritica sociala a burg4eziei a dat nastere
creatiei dramaturgice a lui Ion <uca &aragiale.
*rogresul cultural romanesc se realiza pe fondul infruntarii
de idei in #urul problemei necesitatii modernizarii, a
ritmului si cailor acesteia. In acest context, dand glas
temerilor ca un ritm rapid ar putea altera fondul spiritual
national, ar crea o societate bazata pe !alori false si
imitatie, ;itu 0aiorescu lanseaza teoria (formelor fara
fond), fara a respinge insa ne!oia de modernitate. =deptii
progresului rapid si profund #ustificau greutatea
sc4imbarilor si nu le considerau un moti! de respingere a
progresului.
&atre sfarsitul !eacului, dar mai ales in secolul urmator,
cultura si arta moderna au depasit granitele impuse de
realism, cautand sa dea glas impresiilor abstracte ale
artistilor, ca reflex al irationalitatii umane. =stfel, au
aparut, spre exemplu, impresionismul sau cubismul in
artele plastice ori simbolismul in literatura. Aocietatea de
masa, nascuta in amurgul !eacului al XIX-lea, nu aprecia
insa cultura moderna, ea fiind atrasa de spectacole de
!arietati, de cinematograf, de re!iste ilustrate etc., adica de
asa-numita cultura de masa urbana.
<a cumpana secolelor al XIX-lea R al XX-lea, simbolismul
si parnasianismul exprimau dorinta de desprindere de
realitatea imediata si de cautare a unor noi !alori culturale.
In artele plastice, ultimele decenii ale secolului al XIX-lea
au fost marcate de impresionism, exprimare a cautarilor
pentru redarea unor nuante si fenomene subtile ale luminii
si ale miscarii. 0i#loacele de expresie utilizate de oamenii
de cultura sunt atat de noi si de neasteptate, incat se poate
!orbi, in a doua #umatate a !eacului al XIX-lea, de o
re!olutie in creatia literara si artistica.
12.(.3. "mpresionismul. =paritia impresionismului
reprezinta un moment re!olutionar in istoria artelor.
=rtistii isi arata trairile si sentimentele fara a se mai
preocupa de reprezentarea fidela a realitatii, asa cum este
perceputa de oc4iul omenesc. *ictand in aer liber,
impresionistii fac din lumina elementul principal al
compozitiilor lor. +igurile, obiectele sunt estompate de
culoarea stralucitoare care irumpe din tablourile artistilor.
O astfel de maniera de a picta nu era inteleasa de publicul
!remii, picturile impresionistilor nefiind expuse in
saloanele oficiale de expozitie. +ranta este centrul unde
apar aceste ino!atii re!olutionare, numele unor artisti
precum Monet8 Manet8 Renoir8 1issaro8 De3as8 fiind
intalnite astazi in cele mai de seama muzee ale lumii.
&ura#ul impresionistilor de a se indeparta de modul
traditional de a face arta a desc4is camp larg ino!atiilor
celor mai indraznete. Apre sfarsitul secolului al XIX-lea si
inceputul celui urmator a aparut o multitudine de curente
artistice care se indepartau de modul traditional in care
artistii creasera timp de doua milenii, pe baza regulilor
puse in aplicare inca in antic4itatea greaca. Intre cele mai
insemnate sunt, postimpresionismul $Van :og4, &ezanne,
:auguin%, fo!ismul $0atisse%, cubismul $*icasso% etc.
12.(.*. %urente culturale europene in secolul al #lea.
Dealitatile si problemele societatii secolului al XX-lea,
e!enimentele istorice ma#ore si transformarile petrecute in
istoria omenirii au generat noi forme de gandire
intelectuala si de atitudine culturala. *rotestul fata de
razboi, fata de uniformizare si te4nicizare, cautarea unor
noi forme artistice au reprezentat cate!a dintre trasaturile
culturii perioadei interbelice. ;otodata, aparitia culturii de
masa a dus la decaderea culturii traditionale si, prin
intermediul publicitatii, la incura#area consumului de masa,
dar si la standardizarea gusturilor publicului, la impunerea
unor modele comportamentale noi. In tarile cu regimuri
politice totalitare, cultura de masa a reprezentat un
instrument de propaganda in slu#ba puterii politice.
O noua miscare culturala, modernismul, incluzand dome-
niile artei, ar4itecturii, muzicii si literaturii, a aparut inainte
de 1913, cand artistii se re!olta impotri!a traditiilor
academice si istorice, refuza ideea de frumos, de
perfectiune. ;emele abordate si, mai ales, formele noi de
expresie artistica sunt in stransa legatura cu ideile si starea
de spirit generate de realitatile istorice. 0odernismul se
caracterizeaza printr-o !arietate de curente literar-artistice
sau doar artistice- cubismul, expresionismul, futurismul,
dadaismul, suprarealismul. *roza genereaza productii
literare moderne in,
[romanul istoric, romanul de analiza interioara $0arcel
*roust, Lames Lo>ce%-
[romanul existentialist $+ranz Oaf?a, =lbert &amus,
Milliam +aul?ner%.
[In creatia poetica se remarca poezia re!olutiei, a
rezistentei, cea militanta socialista si lirica personala.
[ In dramaturgie, modernizarea creatiei se reflecta in
teatrul de idei de catre 8ernard A4aN, <uigi *irandello,
.ugene OS'eill, +ederico :arcia <orca.
In arta exceleaza cubismul, prin picturile francezului :eorges
8raUue si ale spaniolului *ablo *icasso, e4presionismul
germanilor .rnst <udNig Oirc4ner, .mile 'olde, dar si al
nor!egianului .d!ard 0unc4,
7uturismul promo!at de pictorii italieni 5mberto 8occioni,
:ino Ae!erini,
suprarealismul lui Aal!ador /ali, dar si al romanului Victor
8rauner.
+ilosofia europeana interbelica a fost dez!oltata de ganditori
si scriitori ca Lean *aul Aartre, Aimone de 8eau!oir, =lbert
&amus. &ultura europeana a continuat sa fie perceputa, in
mare parte, datorita diplomatiei culturale, ca un model pentru
restul lumii. =ceasta s-a dez!oltat cu precadere dupa al /oilea
Dazboi 0ondial, urmarind strangerea legaturilor dintre state.
/upa al /oilea Dazboi 0ondial, progresele in plan te4nic si
social, mai ales in statele occidentale, dez!oltarea rapida a
mi#loacelor de comunicare in masa au produs anumite
modificari ale practicilor culturale in fa!oarea
cinematografiei, a tele!iziunii si a noilor te4nologii
informatice. In perioada postbelica, modelele ar4itecturale au
accentuat caracterul functional si social al edificiilor, printre
ar4itectii epocii numarandu-se <e &orbusier, =. =alto, 0.
8reuer, D. 8ofil.
Incepand cu mi#locul secolului XX, a inceput sa se
manifeste o noua forma de cultura, specifica tinerilor, care,
imbracand forma unei (contra-culturi), se constituie intr-o
alternati!a la cultura oficiala. +oarte influenta, cultura
tinerilor indica existenta unor !alori, idealuri si aspiratii
specifice, o sc4imbare profunda a raportului dintre
generatii. /in aceasta perspecti!a, secolul XX poate fi
perceput si ca o epoca a protestelor tineretului, a unui
conflict tot mai e!ident intre !alorile promo!ate si maniera
de exprimare a diferitelor generatii. /in punct de !edere al
artelor, dar si al filosofiei, ultimele decenii ale secolului
XX fac trecerea de la modernism la postmodernism.
12.(.+. 1reocupari culturale in spatiul romanesc8 pana
la 1rimul Ra./oi Mondial. /ez!oltarea literaturii si artei
a fost caracterizata, pe de o parte, de racordarea mediului
cultural romanesc la cel occidental si, pe de alta parte, de
culti!area specificului national, prin alegerea temelor de
inspiratie din creatia folclorica sau din trecutul istoric. =u
aparut primele publicatii in limba romana $%urierul
romanesc8 Al/ina romaneasca # 1'2)- :a.eta de
Transilvania - 1'3'<. 5n rol deosebit in promo!area
culturii nationale a re!enit societatilor literare, artistice si
stiintifice ca de pilda, ?ocietatea Academica Romana
;$ucuresti8 1'(>%, de!enita, din 1'>)8 Academia
Romana.
In plan cronologic si tematic, literatura romana moderna s-
a structurat pe doua etape, pasoptismul, atasat !alorilor
romantismului, reprezentat de I.J. Dadulescu, V
=lecsandri, &. 'egruzzi, si epoca marilor clasici, ilustrata
de ;. 0aiorescu, 0. .minescu, I. &reanga, I.<. &aragiale,
:. &osbuc, O. :oga, I. Ala!ici. =rta romaneasca a
secolului al XIX-lea fost reprezentata de ;4. =man, :4.
;atarescu, '. :rigorescu, I. =ndreescu, At. <uc4ian
$pictura%.
12.(.(. Tendinte in cultura romaneasca a secolului al
#lea. &onstituirea statului national unitar si afirmarea
Domaniei in randul statelor europene moderne s-a reflectat
in plan cultural printr-o ampla efer!escenta a formelor si
modalitatilor de expresie, ca si prin desc4iderea spre
cultura europeana, fara a nega !aloarea specificului
national. Acriitori din perioada interbelica, precum Ion
8arbu, Jortensia *apadat-8engescu, &amil *etrescu,
:eorge 8aco!ia, 0ircea .liade, <ucian 8laga si =l.
*4illipide, au ilustrat curentele culturale ale !remii. *rintre
reprezentantii culturii romane s-au numarat si femei,
de!enite cunoscute in .uropa pentru preocuparile lor
literare, precum .lena Vacarescu, prima femeie primita in
=cademia Domana, 0art4a 8ibescu si =nna de 'oailles.
&ultura romaneasca a perioadei interbelice este marcata de
con7runtarea dintre modernism si traditionalism.
;raditionalismul ramane o componenta fundamentala,
argumentata de :arabet Ibraileanu, teoretician al
(specificului national), promo!ata neobosit de re!ista
Viata Domaneasca, ilustrata de poezia lui :oga, de proza
lui Aado!eanu, &ezar *etrescu, <i!iu Debreanu si c4iar de
o parte a creatiei lui <ucian 8laga. ;raditionalismul este
accentuat de teoreticienii ideologiei de dreapta, 'ae
Ionescu, in special. =spiratia spre europenism, componenta
opusa, dar fericit complementara era cea de-a doua
orientare a culturii romanesti. In anii S27, raspunzand
curentelor traditionaliste, .ugen <o!inescu sustinea
necesitatea sincronizarii cu modernitatea occidentala.
De!ista S"uratorul si cenaclul cu acelasi nume au de!enit
principalele tribune de imprimare a modernismului in
e!olutia literaturii romane. &a scriitori modernisti romani
s-au consacrat nume precum ;udor =rg4ezi, <ucian 8laga,
:eorge 8aco!ia, Ion 8arbu, &amil *etrescu, :eorge
&alinescu. In cultura romana modernismul a luat si formele
a!angardismului, promo!at de re!iste ca 5nu,
&ontimporanul si ilustrat de nume de!enite celebre in
cultura europeana, ;ristan ;zara - doctrinarul dadaismului
- si .ugen Ionesco - dramaturgul (absurdului). *ledoaria
pentru concilierea modernism-traditionalism a pus in
e!identa fundamentul !icios al polemicii (indar#irea unei
superficialitati pe care o ameninta alta superficialitate)
$&amil *etrescu%.
+igura centrala in miscarea artistica moderna si un pionier
al abstractizarii, romanul &onstantin 8rancusi este
considerat parintele sculpturii moderne. Aculpturile sale
$*oarta sarutului, &oloana fara sfarsit, *asarea maiastra,
0asa ;acerii% se remarca prin eleganta formei si utilizarea
sensibila a materialelor, combinand simplitatea artei
populare romanesti cu rafinamentul a!angardei pariziene.
In ar4itectura, miscarea artistica Art Nouveau, cu larga
raspandire europeana, dar si nord-americana, face tranzitia
de la specificul secolului al XIX-lea la modernismul
secolului al XX-lea. Atilul ar4itectonic =rt 'ou!eau
utilizeaza noile materiale de constructie, fierul, betonul si
sticla. 0odernismul este liniar, simplu si ieftin de realizat,
mai apropiat de estetica simplificatoare si relati! bruta a
designului industrial. *ostmodernismul respinge granitele
rigide intre stiluri si fa!orizeaza eclectismul, amestecul de
idei si forme, (Deia elemente gotice la o cladire baroca cu
intrare neoclasica, iar gradina ar putea fi #aponeza) $0ircea
0alita%.
=r4itectura romaneasca in secolul al XX-lea dez!olta atat
stilul romantic, cat si stilul eclectic, in care !ec4ile forme
ar4itectonice se imbina cu cele !enite din afara. ?tilul
romantic se e!identiaza prin *alatul Autu si &asa
+ilipescu. ?tilul eclectic aduce realizari de exceptie ca,
=teneul Doman, *alatul &antacuzino, *alatul Lustitiei,
*alatul 8ancii 'ationale, cladirea &.&-ului din 8ucuresti,
;eatrul 'ational din Iasi, &asinoul din &onstanta, in timp
ce modernismul monumental se regaseste in ar4itectura
+acultatii de /rept, a Institutului =gronomic, a *alatului
&.+.D.
In perioada postbelica, legaturile culturale dintre Domania
si restul .uropei au fost limitate de regimul comunist.
.ugen Ionescu, 0ircea .liade, .mil &ioran, diri#orul
Aergiu &elibidac4e, muzicianul &onstantin 8railoiu, aflati
in exil, au continuat sa reprezinte cultura romaneasca.
/upa inlaturarea regimului comunist, desc4iderea politica
a Domaniei spre spatiul euro-atlantic a fost insotita de
dorinta de a re!eni in marea familie culturala europeana.
12.>. 1olitici culturale
12.>.1. 1olitici educationale in secolul al "#lea.
*ropagarea re!olutiei industriale, dez!oltarea economica,
urbanizarea, dar si afirmarea statelor nationale au facut ca,
in secolul al XIX-lea, gu!ernele sa acorde o atentie sporita
educatiei si in!atamantului. /ez!oltarea in!atamantului a
fost insotita, pe intregul continent european, de
modernizarea programelor scolare, a manualelor, ca si de
cresterea constanta a numarului de ele!i. /e o atentie
deosebita s-au bucurat in!atamantul primar si cel secundar,
introducerea gratuitatii scolarizarii primare, reducerea
analfabetismului, dez!oltarea in!atamantului de stat. In
unele tari, de pilda in +ranta, au fost luate masuri in
!ederea laicizarii in!atamantului. ;otodata, obiecti!ele
educatiei scolare erau acelea de a asigura formarea unor
cetateni de!otati statului caruia ii apartineau.
=ctiunea de modernizare a in!atamantului porneste din
.uropa Occidentala aflata in plina re!olutie industriala. =
fost elaborata o legislatie scolara corespunzatoare. In
+ranta, cu toate sc4imbarile politice ce au a!ut loc,
in!atamantul a fost o preocupare constanta. *rin Fle3ea
:ui.otE din 1'33 s-a impus fiecarei comune o/li3atia de
a intretine o scoala elementara. In celelalte tari europene
atentia gu!ernelor a fost canalizata in primul rand asupra
in!atamantului primar, menit sa asigure baza instruita a
natiunii. In 8elgia legislatia scolara a determinat o !ie
disputa intre catolici, care doreau mentinerea controlului
biserici asupra in!atamantului si liberali care au introdus
in!atamantul primar public, laic si partial gratuit. /iferitele
tipuri de scoli au realizat difuziunea culturii in functie de
cerintele fiecarui ni!el social. Aporirea numarului
cititorilor, alaturi de inmultirea mi#loacelor te4nice au
asigurat extinderea acti!itatii editoriale, a publicatiilor
periodice.
/aca in secolul al !"""#lea8 in *rincipate, cursurile
scolare erau sustinute indeosebi in limba greaca, de la
inceputul secolului urmator s-a trecut la promo!area
in!atamantului in limba romana, un rol deosebit in acest
sens re!enindu-le lui :2eor32e Asac2i in Moldova
;7ondatorul ?colii de la Trei "erar2i8 "asi% si lui
:2eor32e Aa.ar in Tara Romaneasca ;?coala de la
?7antul ?ava8 $ucuresti<.
Deteaua scolara urbana si rurala s-a dez!oltat in urma
adoptarii unei legislatii menite a incura#a modernizarea
in!atamantului. *rima lege speciala adoptata in timpul
domniei lui =lexandru Ioan &uza $<egea Instructiunii
*ublice R decembrie 1IF3% introducea in!atamantul primar
obligatoriu si gratuit. .a era menita sa asigure educatia
scolara de baza a natiunii, garantata si prin constructia de
scoli in toate localitatile, tiparirea de manuale, plata
salariilor cadrelor didactice din bugetul statului. =cesteia i
s-a adaugat, mai tarziu, legea initiata de Apiru Jaret,
sustinatorul celei mai cuprinzatoare reforme scolare din
Domania moderna. Ae3ea Garet ;1'))% a consolidat
scoala primara romaneasca8 prin extinderea retelei
scolare ca urmare a construirii (Acolilor Jaret) si a
organizat scoala secundara cu opt clase, ca in ma#oritatea
statelor europene. Ai in ;ransil!ania, prin gri#a
comunitatilor satesti, ponderea stiutorilor de carte care
frec!entau cursurile se ridica la F6\, in ciuda politicii de
mag4iarizare a in!atamantului public, sustinuta de
gu!ernul de la 8udapesta. &a institutii fundamentale care
au stat la baza modernizarii Domaniei au fost si societatile
si asociatiile culturale. /intre acestea, Aocietatea literara
romana $1IFF%, =cademia Domana din anul 1IB9, s-a
impus ca fiind cea mai importanta institutie de cultura.
Acopul ei principal era promo!area (culturii, limbii si
istoriei nationale, a literelor, stiintelor si artelor frumoase).
In!atamantul superior din a doua #umatate a secolului al
XIX-lea a fost reprezentat de institutii de prestigiu precum
6niversitatile din "asi ;1'(B<8 $ucuresti ;1'(*<8 %lu,
;1'>1< si %ernauti ;1'>*<.
&ultura a fost asumata in secolul al XIX-lea ca o problema
de stat, fiind adoptate masuri politice pentru sustinerea ei.
;rasaturi fundamentale ale epocii au fost perfectionarea
in!atamantului si eforturile pentru reducerea
analfabetismului. ;otodata, au fost incura#ate constituirea
de asociatii culturale, academii nationale manifestarile
expozitionale. *reocuparea pentru urbanism a permis
a!antul ar4itecturii, construirea unor edificii impresionante
$gari, biblioteci, monumente, cladiri gu!ernamentale% si
utilizarea unor materiale noi, precum betonul armat, otelul
si sticla.
12.>.2. ?coala si educatia in secolul al #lea. .!olutia
regimurilor politice, ca si formarea noilor state europene
dupa *rimul Dazboi 0ondial au determinat gu!ernele sa
acorde atentie sporita mediului scolar si educatiei in
general. <egislatia scolara din perioada interbelica a pus
accentul pe raspandirea stiintei de carte, pe construirea de
scoli noi si pe dez!oltarea in!atamantului secundar si
superior. In acelasi timp, mai ales din anii S27, s-au inmultit
scolile te4nice si de meserii, in!atamantul raspunzand
astfel ne!oilor crescute ale industriei in pri!inta mainii de
lucru calificate.
*olitica educationala a fost abordata diferit in statele cu
regimuri democratice fata de cele cu regimuri totalitare. In
acestea din urma, educatia a!ea ca scop manipularea
cetatenilor si transformarea lor in supusi de!otati lipsiti de
!ointa de a se opune regimului politic. In Italia fascista, in
:ermania nazista, in 5.D.A.A. sau, dupa al /oilea Dazboi
0ondial, in statele europene cu regimuri comuniste, scoala a
reprezentat si un mi#loc de inregimentare a tinerilor in
structurile sistemului totalitar. In perioada postbelica, e!olutia
in!atamantului s-a caracterizat prin cresterea alocarilor
bugetare pentru domeniul educatiei sporirea numarului
ele!ilor si al absol!entilor cu studii medii si superioare,
preocuparea constanta pentru dez!oltarea educatiei
permanente, a educatiei pentru cetatenie democratica
$indeosebi dupa 19I9, cand fostele state comuniste europene
au re!enit la democratie%, pregatirea tinerilor pentru societatea
bazata pe cunoastere.
&ultura este astazi inteleasa ca un factor care exprima
gradul de dez!oltare al unei societati, calitatea !ietii,
integrarea sociala a unor grupuri etc. =derarea la 5niunea
.uropeana presupune un proces de ec4ilibru intre !alorile
culturale comune si cele nationale, specifice- astfel,
di!ersitatea culturala este inteleasa ca o bogatie a
patrimoniului european si nu o sursa de di!izare si
conflicte. In acest context, o functie importanta a politicilor
culturale !izeaza conser!area identitatii si pastrarea
di!ersitatilor, dar si stimularea creati!itatii cetatenilor,
protectia minoritatilor etc. In elaborarea politicilor
culturale se are in !edere, pastrarea patrimoniului, marturie
a unor momente istorice sau a unor realizari culturale
remarcabile. *astrarea patrimoniului are un rol deosebit in
conser!area identitatii nationale- dez!oltarea turismului ca
o acti!itate menita sa puna in !aloare patrimoniul cultural
si natural al unei tari, cunoasterea si intelegerea reciproca.
In acelasi timp, turismul aduce !enituri necesare pentru
proiectarea altor acti!itati in cadrul politicilor culturale-
conser!area si dez!oltarea muzeelor, ar4i!elor si bibliotecilor-
incura#area industriilor culturale. =cestea includ, radioul,
tele!iziunea, editurile, casele de discuri, industria mobilei si a
designului, moda, publicatiile $ziarele si re!istele% etc.
In acelasi timp, politicile culturale !izeaza respectarea unor
drepturi ale omului, inscrise in documente internationale,
dreptul de acces la !iata culturala, dreptul de participare la
!iata culturala, dreptul respectarii identitatii culturale,
dreptul de acces la patrimoniul cultural etc. In aceasta
directie, %onsiliul European din noiem/rie 2BB1 a
adoptat FRe.olutia cu privire la rolul culturii in
6niunea Europeana), care considera cultura (un element
esential al integrarii europene, mai ales in contextul
extinderii 5niunii.) 5niunea spri#ina politicile culturale ale
statelor membre prin finantari realizate in cadrul unor
programe, cum ar fi &ultura 2777 sau 0edia $aprobate de
*arlamentul .uropean si &onsiliul .uropean in anul 2777%.
/e asemenea, fondurile structurale acordate de 5. pot fi
utilizate in conditiile in care, de exemplu, dez!oltarea unei
regiuni sau acti!itati economice prezinta si o componenta
culturala $de exemplu, prote#area unei acti!itati traditionale
sau lucrari de restaurare%.
12.'. "dentitatile nationale
In .uropa centrala si rasariteana, alfabetizarea,
industrializarea si urbanizarea au a!ut un ritm foarte lent.
.xistent inca din Vec4iul Degim, decala#ul te4nologic sau
de ci!ilizatie fata de .uropa occidentala s-a pastrat si
adancit in prima parte a secolului al XIX-lea.
&onstientizarea decala#ului de catre elita intelectuala sau
politica din centrul si sud-estul batranului continent a pus
in circulatie ideea ca Occidentul este modelul ce trebuia
urmat $imitat% pentru ca .uropa orientala sa se
modernizeze. =stfel, isi !or face aparitia in cultura politica
a zonei ideile moderne liberale, care au constituit esenta
codului libertatilor ci!ile. Insa tot pe aceasta cale, a prins
contur si ideea diferentei, a identitatii nationale, cu atat mai
mult cu cat ma#oritatea popoarelor din .uropa centrala si
rasariteana nu a!eau un stat propriu si se gaseau in
componenta imperiilor austriac $=ustro-5ngaria dupa
1IFB%, german, otoman sau rus.
/in perspecti!a politica, concepte precum (natiune),
(nationalism) sau (identitate nationala) au fost si sunt inca
in centrul proiectelor politice ale lumii moderne. In mod
cert, lupta pentru afirmarea identitatii nationale reprezinta
dominanta secolului al XIX-lea si a a!ut fundamente
etnice. Italienii, germanii sau romanii, dar si multe alte
popoare ale .uropei au incercat sa se reuneasca in granitele
aceluiasi stat. = fost momentul in care, sub influenta
scriitorilor romantici si a artistilor militanti, s-a creat un
sentiment de solidaritate care mergea dincolo de orice alte
interese. =socierea ideilor de libertate si de natiune a creat
o fantastica emulatie in randul popoarelor europene si a
impins aproape intreaga .uropa spre re!olutia pasoptista.
De!olutia romantica nu a putut face fata fortei militare
concentrate impotri!a sa. Ideea de natiune insa a ramas si
!a da roade cati!a ani mai tarziu. ;recand de la romantism
la realism, germanii si italienii isi !or realiza obiecti!ul
national utilizand aceeasi arma a razboiului. <a randul lor,
romanii folosesc contextul international fa!orabil creat de
un alt razboi, cel al &rimeii, si, prin dubla alegere a lui =I.
I. &uza, fac primul pas spre statul national. In 1IFB,
ungurii obtin un statut preferential in cadrul Imperiului
Jabsburgic, in cazul polonezilor !erdictul fiind insa inca o
data amanat, ca si in cel al popoarelor din 8alcani.
%onstituirea statelor nationale. .xpresie a e!olutiei
politice si istorice de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si
inceputul secolului al XIX-lea, constituirea natiunilor R
comunitati umane coerent structurate, cu o identitate
etnica, ling!istica si istorica proprie, a reprezentat totodata
rezultatul impunerii burg4eziei in plan social si politic.
=cest proces a marcat cu deosebire perioada dintre anii
1I1E si 1913 $(Aecolul nationalitatilor)%. =stfel, de pilda,
pe continentul european, in aceasta perioada, si-au
indeplinit treptat nazuintele de independenta si unitate
nationala belgienii, romanii, italienii, germanii,
nor!egienii, in timp ce imperiile multinationale, austro-
ungar, rus sau otoman, s-au confruntat cu re!oltele popoa-
relor supuse, ce au determinat, in cele din urma,
dezagregarea lor. <a asigurarea coeziunii statelor nationale
europene au contribuit politicile de stat, manifestate prin
impunerea in!atamantului obligatoriu, a limbii oficiale, a
!otului uni!ersal si a recrutarii obligatorii in sistemul
militar.
Aecolul al XIX-lea a fost denumit (secolul nationalitatilor)
deoarece in acest secol a a!ut loc o puternica afirmare a
ideologiilor nationale si a actiunilor in !ederea punerii lor
in practica. In prima #umatatea a secolului al XIX-lea se
afirma cu precadere nationalismul romantic, reprezentat de
ganditori si oameni politici precum Lules 0ic4elet,
:iuseppe 0azzini, 'icolae 8alcescu. .i porneau de la
ideea ca nu se poate construi nimic durabil decat pornindu-
se de la istorie. <upta pentru eliberarea si unitatea
nationala a popoarelor aflate sub dominatia unor state de
alta nationalitate si religie este legitimata prin
intrebuintarea unei limbi comune si apartenenta la aceeasi
religie. =sociat cu ideea liberala, nationalismul romantic
considera statul national ca fiind ideal pentru dez!oltarea
societatii moderne.
Miscari nationale in prima ,umatate a secolului al "#
lea. In zona 8alcanilor se dez!olta dupa 1I1E primele
miscari nationale, care pun in cauza Actul final al
&ongresului de pace de la Viena. Zona 8alcanilor
formeaza un !eritabil mozaic etnic dar intre pro!inciile din
zona respecti!a exista o anumita unitate data de religia
ortodoxa. In 1I21 grecii incep lupta de eliberare nationala
prin rascoala antiotomana condusa de =lexandru Ipsilanti
si spri#inita de Dusia. In ianuarie 1'22 :recia isi proclama
independenta la care turcii raspund cu masacrarea a 22.777
de greci din insula &4ios. 0asacrul de la &4ios determina
inter!entia puterilor .uropei. Imperiul Otoman a fost ne!oit
sa recunoasca statul grec prin tratatul de la =drianopol din
1I29. <a 3 7e/ruarie 1'3B ia nastere statul national 3rec.
0iscarea nationala s-a extins in perioada urmatoare. =par tot
mai multe societati secrete, (carbonarii) in Italia,
(comuneros) in Apania, (8urc4ensc4aften) in statele
germane, (+ratia) in ;ara Domaneasca, care !or impulsiona
miscarea liberala si nationalista.
In 1'3B in $el3ia izbucneste o re!olutie burg4eza si
nationala impotri!a 4otararii marilor puteri din 1I1E, de
unire cu Olanda. &ongresul belgian a proclamat
independenta 8elgiei la 3 octombrie 1I67, independenta
recunoscuta de Ilanda in 1'3). =spiratiile nationale au
a!ut un rol deosebit in Imperiul Jabsburgic in timpul
re!olutiilor de la 1I3I. .le au determinat fie o miscare de
desprindere a natiunilor dintr-un imperiu formandu-se state
nationale R cazul Imperiului Jabsburgic R fie una de
reunire intr-un stat national a unor unitati statale separate
$:ermania%, fie mixta, de deprindere de sub dominatia
straina si de reunire $Italia, Domania%.
6ni7icarea nationala. /upa 1I3I in centrul !ietii politice si
social-culturale a *rincipatelor Domane se afla ideea
infaptuirii unitatii nationale. Aituatia internationala de dupa
razboiul din &rimeea $1IE6-1IEF% de!ine fa!orabila
indeplinirii acestui ideal. 5nirea *rincipatelor Domane este
luata in discutia &ongresului de *ace de la *aris din 1IEF,
de!enind o problema europeana. 0arile puteri au 4otarat aici
consultarea romanilor cu pri!ire la unire, prin intermediul
unor =dunari ad-4oc. =cestea, con!ocate in anul 1IEB la
8ucuresti si Iasi, se pronunta in unanimitate pentru unirea
*rincipatelor intr-un singur stat sub numele de Domania.
Ignorand propunerile =dunarilor ad-4oc, &on!entia de la
*aris din 1IEI a trasat un cadru incomplet pentru unirea celor
doua *rincipate Domane. ;recand peste pre!ederile
&on!entiei si impunandu-si propria !ointa romanii aleg, la E
ianuarie 1IE9 in 0oldo!a si la 23 ianuarie 1IE9 in 0untenia,
pe =lexandru Ioan &uza drept unic domnitor. =legerea
aceluiasi domnitor in ambele *rincipate a a!ut rolul 4otarator
in infaptuirea 5nirii.
6ni7icarea "taliei s-a realizat in mai multe etape, prin
mi#loace diferite, razboiul, actiunea re!olutionara si calea
diplomatica. Initiati!a actiunii de unificare a a!ut-o *iemontul
al carui rege, Victor .manuel al II-lea $1I39-1IBI% se bucura
de spri#inul nationalistilor italieni. =rtizanul acesteia a fost
insa %amillo %avour8 a,uns prim#ministru din 1'+2. *rima
etapa a fost razboiul contra =ustriei pentru eliberarea nordului
Italiei. &a!our a obtinut promisiunea de spri#in din partea
+rantei. =rmata franco-piemonteza ii in!inge pe austrieci la
0agenta si Aolferino. *rin pacea inc4eiata, *iemontul
elibereaza <ombardia, dar Venetia ramane austriecilor. +ranta
primea in sc4imb 'isa si Aa!oia. = doua etapa este
reprezentata de cele doua actiuni re!olutionare, ducatele
*arma, 0odena, Domagna si ;oscana care au rasturnat
!ec4iul regim si s-au unit cu *iemontul, iar apoi s-a declansat
o re!olutie nationala in Aicilia care apartinea regatului
'eapole. Aub conducerea lui :iuseppe :aribaldi, 1.777 de
!oluntari au eliberat Aicilia si apoi 'eapole, care s-au unit cu
*iemontul. 'oul stat italian care reunea cea mai mare parte a
teritoriilor italiene l-a proclamat rege al Italiei pe Victor
.manuel al II-lea. Damaneau in afara statului italian Venetia,
detinuta de 4absburgi si Atatul papal aparat de francezi. In
1IFF, cand izbucneste razboiul dintre *rusia si =ustria, Italia
se aliaza cu *rusia si in urma !ictoriei asupra =ustriei, Italia
obtine Venetia. 5nificarea Italiei se inc4eie in 1IB7, cand
trupele franceze se retrag din Doma care este proclamata
capitala statului italian.
6ni7icarea :ermaniei a fost pregatita economic prin
uniunea !amala $Zollverein% initiata de 1rusia in 1'2', la
care au aderat cea mai mare parte a statelor germane.
=ustria dorea ca unificarea statelor germane sa se realizeze
sub egida sa. Di!alitatea dintre =ustria si *rusia a dominat
procesul de unificare al :ermaniei. 5nificarea, sustinuta de
cancelarul 8ismarc?, s-a realizat in urma a trei razboaie
initiate de *rusia. *rimul, in 1IF3, impotri!a /anemarcei,
pentru ducatele germane Ac4lesNig si Jollstein. *rusia,
aliata cu =ustria, declara razboi /anemarcei, pe care o
in!ing. /anemarca cedeaza ducatele care sunt impartite
intre *rusia si =ustria. In 1IFF izbucneste conflictul intre
*rusia si =ustria din care !ictorioasa iese *rusia, in batalia
de la Aado!a. *rin tratatul de la *raga, din august 1IFF,
=ustria este exclusa din &onfederatia :ermana. *rusia
pune bazele &onfederatiei :ermane de 'ord. /in
&onfederatie nu fac parte statele din sud, care erau
sustinute de +ranta. 5nificarea :ermaniei se inc4eie in
urma razboiului *rusiei cu +ranta, din 1IB7-1IB1. =rmata
franceza sufera o umilitoare infrangere si capituleaza la
Aedan. Atatele germane din sud intra in &onfederatie.
=cest moment marc4eaza practic inc4eierea procesului de
unificare a :ermaniei. <a 1I ianuarie 1IB1, regele *rusiei
Mil4elm I s-a proclamat imparat al :ermaniei in Aala
Oglinzilor din Versailles. :ermania anexa doua pro!incii
franceze, =lsacia si <orena.
/upa 1IB1 ideea nationala si-a sc4imbat in parte esenta. In
anumite state $+ranta, :ermania% ideea nationala a fost
exacerbata a#ungandu-se uneori pana la so!inism si
xenofobie. <a alte popoare, indeosebi la cele care luptau
pentru constituirea statelor nationale sau desa!arsirea
unitatii nationale, nationalismul isi pastreaza forma
romantica si liberala. 0entinerea imperiilor multinationale
la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al
XX-lea a facut ca problema nationala sa de!ina tot mai
tensionata.
Odata constituite, statele-natiune au promo!at la sfarsitul
secolului al XIX-lea un alt tip de nationalism, cel al
dominatiei si cuceririi. .ste cel care creeaza ierar4ii intre
natiuni si c4iar neaga dreptul la existenta al unor natiuni. In
mod paradoxal, curentul apare in +ranta, este cunoscut si in
=nglia sau in Dusia, dar !a fi impins la extrem in :ermania,
unde !a imbraca forme agresi!e, xenofobe si antisemite. 'oul
context politic international bloc4eaza dorinta de emancipare
a popoarelor sla!e din Imperiul Jabsburgic $ce4i, slo!aci,
slo!eni, croati, polonezi% sau a romanilor din ;ransil!ania.
Instalarea in 1IFB a dualismului austro-ungar a a!ut
consecinte nefaste pentru Domanii din afara granitelor.
0a#oritatea lor, respecti! cei din ;ransil!ania, 8anat, &risana
si 0aramures, se aflau sub autoritatea mag4iara- cei din
8uco!ina traiau sub gu!ernarea austriaca. 5ngaria, sub a carei
autoritate se aflau ma#oritatea romanilor din monar4ia
dualista, a cautat sa dea statului un caracter mag4iar,
promo!and nationalismul si urmarind asimilarea minoritatilor
din stat. Domanii si-au declarat opozitia categorica fata de
dualism inca din momentul proclamarii sale. *rima
manifestare desc4isa impotri!a dualismului a fost
Pronunciamentul de la Blaj, o reafirmare a programului din
1I3I, prin care se solicita autonomia ;ransil!aniei si se cerea
aplicarea legilor !otate de /ieta de la Aibiu in 1IF6-1IF3. In
1IF9, au fost create cele doua partide nationale, *artidul
'ational al Domanilor din 8anat si 5ngaria $la ;imisoara, in
ianuarie% si *artidul 'ational Doman din ;ransil!ania $la
0iercurea Aibiului, in martie%. *artidul 'ational Doman din
;ransil!ania milita pentru recunoasterea autonomiei
Transilvaniei $obiecti! principal% si impotri!a legilor prin
care se urmarea deznationalizarea natiunii romane $legea
nationalitatilor si legea in!atamantului, adoptate de
*arlamentul 5ngariei in decembrie 1IFI, potri!it carora in
5ngaria exista o singura natiune, cea mag4iara, si o singura
limba oficiala, limba mag4iara%. &ele doua partide au fuzionat
in 1II1, formand *artidul 'ational Doman. *artidul a adoptat
tactica pasi!ismului politic si nu a participat la alegerile
pentru parlamentul de la 8udapesta, declarand ca refuza sa
recunoasca actul din 1IFB. *rogramul partidului a!ea ca
pre!edere centrala autonomia ;ransil!aniei. =pogeul politicii
romanesti bazate pe pasi!ism a fost 0emorandumul din 1I92.
0emorandumul nu continea cereri noi, dar se opunea anexarii
;ransil!aniei la 5ngaria si critica mag4iarizarea fortata,
re!endicand drepturi pentru nationalitati. *rincipalilor
conducatori ai actiunii, in frunte cu Ion Datiu, li s-a intentat
procesul de la &lu# din 1I93, fiind condamnati la inc4isoare.
<a cererea regelui &arol I, imparatul i-a gratiat pe
memorandisti. /esi neimplinita, miscarea memorandista a
reprezentant apogeul tacticii pasi!iste, a!and un puternic ecou
european. <a inceputul secolului al XX-lea s-au afirmat noi
fruntasi politici romani, indeosebi tinerii (tribunisti) $Ioan
Ala!ici, .ugen 8rote s.a.%, grupati in #urul gazetei politice
(Tribuna). =ceasta si-a inceput aparitia in aprilie 1''*8 la
?i/iu, si sustinea ideea autonomiei etnice a romanilor din
intreaga 5ngarie. <a inceputul secolului al XX-lea, tinerii
tribunisti au decis aplicarea acti!ismului, idee sustinuta
totodata de liberalii aflati la putere in Domania. =stfel, in
197E, *artidul 'ational Doman a renuntat la pasi!ismul
politic si la cererea traditionala pri!ind recunoasterea
autonomiei ;ransil!aniei, reintrand in !iata politica a
5ngariei. Obiecti!ul sau principal era acum recunoasterea
individualitatii politice a romanilor in cadrul statului
magiar.
In aceeasi situatie se gaseau insa si finlandezii, polonezii
ori locuitorii statelor baltice, precum si celelalte popoare
incluse in Imperiul Dus. /esi in e!ident declin, si Imperiul
Otoman continua sa bloc4eze aspiratia spre independenta a
popoarelor balcanice. In 1912 are loc primul razboi
balcanic dintre :recia, Aerbia si 8ulgaria pe de o parte si
Imperiul Otoman pe de alta parte, pentru eliberarea de sub
stapanirea otomana a tuturor teritoriilor balcanice.
'eintelegerile pri!ind impartirea acestora duc la
izbucnirea, unui nou razboi, in 1916, intre 8ulgaria si
fostele aliate :recia si Aerbia , in care se !a implica si
Domania. *acea de la 8ucuresti din 1916 punea capat
conflictului printr-o noua impartire a teritoriilor eliberate.
Ae constituia si statul national albanez.
&onfruntarea dintre (natiunile dominante), pe de o parte, si
aspiratia spre libertate a natiunilor dominate, pe de alta parte,
a condus spre declansarea *rimului Dazboi 0ondial. 'u
intamplator, unul dintre principiile care au stat la baza noii
lumi a fost acela al dreptului tuturor popoarelor la
autodeterminare. In fapt insa, desi pacea de la Versailles
recunoaste aspiratiile nationale, nu face acest lucru decat
pentru puterile in!ingatoare, creand astfel dorinta de re!ansa.
*rimul razboi mondial a reprezentat ultimul act in procesul de
formare a statelor nationale din .uropa. /e la un continent
dominat de imperii multinationale s-a a#uns la unul in care, in
linii generale, a in!ins principiul autodeterminarii nationale.
/reptul popoarelor la autodeterminare a fost unul din cele 13
puncte ale programului propus de presedintele american M.
Milson la &onferinta de *ace de la *aris $1919-1927%.
=plicarea acestui principiu a permis constituirea a noi state
nationale in urma dezmembrarii Imperiului =ustro-5ngar si
Dus. Ae formeaza astfel =ustria, &e4oslo!acia, 5ngaria,
*olonia, .stonia, <etonia, <ituania, +inlanda. Ala!ii sudici din
fosta monar4ie austro-ungara s-au unit cu Aerbia in regatul
Aarbo-&roato-Alo!en, care din 1929 a luat denumirea de
Iugosla!ia. Domania si-a desa!arsit unitatea nationala prin
unirea ;ransil!aniei, 8uco!inei si 8asarabiei cu Vec4iul
Degat. /upa primul razboi mondial nationalismul a luat forma
radicala a ultra-nationalismului care a stat la baza ideologiilor
fasciste. A-au instaurat regimuri totalitare in mai multe tari
europene, unele dintre ele promo!and o politica re!izionista,
care a condus la declansarea unui nou razboi mondial.
*rimul Dazboi 0ondial a pus capat definiti! increderii
europenilor in rationalitatea actiunilor fiintei umane. 0ai
mult, ci!ilizatia batranului continent era pusa in cauza de
unii ganditori europeni, care, precum OsNald Apengler,
!orbeau despre un declin al Occidentului. In aceasta
atmosfera, marcata si de trauma 0arii &onflagratii,
modernizarea si-a continuat totusi drumul in formula
consacrata in !eacul al XIX-lea, progres te4nologic si
dez!oltare industriala in economie, urbanizare accentuata,
instructie scolara tot mai accesibila, emancipare intelectu-
ala si americanizare in plan social, respecti! democratie
liberala in spatiul politic. 'umai ca au existat reactii
!iolente la adresa acestui model, fa!orizate fie de
modernizarea incompleta a unor componente ale
societatilor respecti!e ori de imaturitatea ci!ica a societatii
de masa, fie de dezamagirea pro!ocata de intocmirile
politice interne sau internationale care au urmat *rimului
Dazboi 0ondial. =ceste reactii, materializate prin
instituirea regimurilor totalitare interbelice $comunist,
fascist, nazist etc.% sau a celor autoritare $*olonia,
*ortugalia, Domania etc.%, !izau in fapt sistemul
democratiei liberale, caruia i se reprosa fragmentarea
puterii si discontinuitatea in urmarirea unui proiect politic.
Imediat ce elitele elene, romanesti, sarbe, bulgare sau
poloneze au fondat propriile state, si-au construit si
promo!at, prin ample politici educationale ori de
propaganda, identitatea lor nationala. &at pri!este actiunea
de modernizare culturala, economica, politica sau sociala,
aceasta cadea tot in sarcina statului. In linii mari, partidele
politice din aceste tari, desi apropiate intre ele prin
ideologia nationala, pe care o adoptasera fara ec4i!oc, se
deosebeau cu pri!ire la felul in care !edeau modernizarea.
*artidele de orientare liberala sau de stanga credeau ca
imitatia modelului occidental ducea ine!itabil la moderni-
zarea rapida a societatii si la sincronizarea cu ci!ilizatia
.uropei !estice. *artidele conser!atoare ori de dreapta
sustineau un ritm mai lent al modernizarii pentru a nu
bul!ersa intocmirile functionale, traditionale, precum si
pentru o mai mare atentie in adec!area formelor
occidentale imprumutate la fondul auto4ton.
/upa cel de-al /oilea Dazboi 0ondial, ideea de natiune
etnica intra intr-un con de umbra, fiind tot mai mult
asociata conflictelor armate, mondiale sau regionale, care
au de!astat secolul XX. In locul sau este pusa natiunea
ci!ica, care ignora originea etnica si e!identiaza calitatea
de cetatean al unui stat.
Ac4imbarea de perspecti!a este impusa de e!identa ca pretentia
existentei unor natiuni pure din punct de !edere etnic a de!enit o
iluzie in conditiile globalizarii si ale circulatiei tot mai intense a
fortei de munca fara sa se tina cont de granitele etnice. /eparte de
a solutiona problematica nationala, crearea unor entitati politice
suprastatale de tipul 5niunii .uropene a creat o noua problema,
aceea a respectarii identitatii nationale a cetatenilor sai. Va
reprezenta acest context sursa unei re!igorari a sentimentului
national] Aau !om asista la disparitia treptata a natiunilor si,
implicit, a problemei nationale]
12.). "dentitatea europeana
<a mi#locul anilor S97, dupa niciun secol de existenta,
statul national constituit pe baze etnice isi demonstrase
a!anta#ele, dar si limitele. .lanul re!olutionar specific
secolului al XIX-lea s-a aflat la originea modernizarii
.uropei, dar excesele au generat cele mai mari catastrofe
ale umanitatii, cele doua razboaie mondiale. Jarta politica
a .uropei a fost reconfigurata, raspunzand unor mai !ec4i
ne!oi de identitate nationala, dar au fost frec!ente situatiile
in care statele nationale s-au ridicat unul impotri!a
celuilalt. Inc4is in propriile granite, statul national nu mai
raspundea nici ne!oilor dez!oltarii economice. Atatelor
europene le era tot mai greu sa faca fata concurentei cu alte
zone economice, in special cu cea nord-americana.
Aolutia imaginata de europeni a fost una deosebit de
indrazneata pentru contextul politic al acelui moment
istoric, unitatea. Ideea in sine nu era noua. =u existat
numeroase incercari de a pune lumea europeana sub
semnul unor !alori comune si al unei conduceri comune.
*rimele tentati!e temporar reusite apartin antic4itatii
greco-romane Imperiul Doman%, ci!ilizatia din care si
astazi mai toti europenii isi re!endica identitatea. I-a urmat
incercarea de creare a .uropei crestine $Imperiul
&arolingian%, stindard sub care generatii intregi de ca!aleri
si oameni politici au luptat impotri!a (necredinciosilor).
/in acest moti!, baza identitatii europene o constituie ci!i-
lizatia greaca, alcatuirea politica romana si crestinismul.
/e-a lungul istoriei, aceasta identitate s-a imbogatit cu
!alori di!erse tinand de existenta statului de drept, a
democratiei, respectului pentru drepturile omului,
suprematiei legii, economiei libere de piata si concurentei
loiale etc. =nimati de !alori mai curand seculare, su!eranii
+rantei incearca in doua randuri sa se impuna in fruntea
unei .urope unite $<udo!ic al XIV-lea si 'apoleon
8onaparte%. *roiectele politice au fost dublate de cele
culturale, .uropa incercand in mai multe randuri sa se
autodefineasca fie pe principiile umanismului si
rationalismului, fie pe cele ale libertatii si democratiei. In
ciuda intereselor nationale ale fiecarui stat, a pastrarii
identitatii nationale, un !is !ec4i al europenilor la o
confederatie europeana, se manifesta in faza unui proiect
propus de contele Jenri de Aaint-Aimon, inca de la
&ongresul de pace de la Viena $1I13-1I1E%. 0ai tarziu,
Ma..ini lansea.a proiectul unei 7ederatii de repu/lici
europene ;1'3*<8 iar cartea lui Hosep2 1roud2on 9
!espre principiul federator ;1'(3< R propune crearea unor
entitati politice pentru securitate si progres economic pe
baza principiului asocierii. In secolul al XX-lea, excesul
ideologic a condus la explozia orgoliilor nationale,
manifestata prin cele doua razboaie mondiale.
In anii 1)2B8 Ric2ard %ouden2ove#5aler3i punea in
circulatie ideea Pan"uropei $1922%, un organism care ar fi
reunit tarile batranului continent, initial intr-o uniune
!amala, apoi intr-un sistem politic confederal parlamentar.
=semenea lui Oalergi, raspunzand asertiunilor pesimiste
ale celor care !orbeau despre declinul ci!ilizatiei
continentale, %arlo ?7or.a staruia asupra unor ?tate
6nite ale Europei $precum altadata Victor Jugo%, iar
Aristide $riand8 ministru de externe al +rantei, propunea
=dunarii :enerale a Aocietatii 'atiunilor infiintarea unei
(uniuni federale europene) $B septembrie 1929%. ;oate
acestea aminteau de mai !ec4ile proiecte europene datorate
ducelui de ?ullL $secolul al XVII-lea% ori lui ?aint#?imon
;1'1*<. /upa al /oilea Dazboi 0ondial, Occidentul a cautat
solutii postnationale pentru !iitorul european. *ornind de la
noua realitate geopolitica, la 19 septembrie 193F, fostul
premier englez Minston %2urc2ill8 cu prile,ul unei
con7erinte la 6niversitatea din NOric2, propune constituirea
unor state unite ale Europei. In acelasi an, %2arles de
:aulle lansea.a ideea %asei %omune a Europei de la
Atlantic la 6rali. In tarile care fusesera ocupate de nazisti,
numeroase miscari de rezistenta s-au pronuntat in fa!oarea
unei !iitoare unitati europene, in +ranta miscarea (<upta), in
Italia grupul numit (*artidul de actiune). In 1939, intr-un eseu
pe aceasta tema, 7iloso7ul spaniol Hose Irte3a L :asset,
identificand coexistenta a doua dimensiuni in cadrul natiunilor
europene, sustinea !iziunea (?tatelor 6nite ale EuropeiE.
Aituatia in care se afla .uropa la mi#locul secolului al XX-
lea a impus cu necesitate parcurgerea drumului de la
intentie la realitate. *roiectele pri!ind formarea .uropei
unite au fost reluate, a!and ca baza reconcilierea franco-
germana si asigurarea, prin legaturi economice stimulati!e,
a unei piete comune care sa asigure dez!oltarea economica
a statelor membre. In anul 1)+B8 1lanul ;Declaratia<
?c2uman desc4idea calea spre construirea cadrului
identitar european, pornind de la !alorile democratice
comune, dar fara a contesta traditiile mostenirea nationala
si culturala a statelor membre ale noii structuri politice.
*rimul organism politic continental a fost &onsiliul
.uropei, creat la E mai 1939. =poi, in 1)+18 sase state
$+ranta, Depublica +ederala :ermania, Italia, 8elgia,
Olanda si <uxemburg% au format &omunitatea .conomica
a &arbunelui si Otelului. In 19EB, reprezentantii acestora
au semnat ;ratatul de la Doma, fundamentul &omunitatii
.conomice .uropene, numita si *iata &omuna. In timp,
statele membre ale &omunitatii au dez!oltat politici
comune, care au fost preluate de 5niunea .uropeana.
5niunea .uropeana $5.% a fost constituita prin ;ratatul de
la 0aastric4t $B februarie 1992%, care a!ea o componenta
politica $pri!ind armonizarea sistemului politic european%
si una economica $formarea 5niunii .conomice si
0onetare - respecti! adoptarea monedei unice R euro,
intrata in circulatie din anul 2772%. In 2773, a fost elaborat
textul unei &onstitutii a 5niunii.
0asurile de ordin administrati! au facut ca procesul de
integrare a statelor europene sa a#unga la un ni!el foarte
a!ansat, care a presupus dez!oltarea unei largi zone
economice de liber sc4imb ce include in acest moment 2B
de state membre care functioneaza pe principiile libertatii
de miscare a bunurilor, ser!iciilor, capitalurilor si
persoanelor. In afara intereselor dictate de competitia
economica, se mai afla ce!a in spatele constructiei
europene] Daspunsul dat a fost in general poziti! si s-a
referit la existenta unei identitati europene. =dica a unui
set de !alori comune, a unor idei forta care au tra!ersat
istoria .uropei. *rima dintre acestea ar fi ideea de libertate.
In!ocata inca din Denastere, ne!oia de libertate a fost consa-
crata prin !eclaratia drepturilor omului si ale cetateanului.
Istoria .uropei este una a luptei pentru libertate, a taranilor, a
oraselor sau natiunilor. /in secolul al XIX-lea, societatea
europeana se concentreaza pe obtinerea libertatii de opinie si a
libertatii presei, a libertatii indi!iduale si a dreptului la !ot
pentru tot mai largi categorii sociale.
&riza liberalismului si punerea sa in discutie de catre
optiunile autoritariste si colecti!ist-corporatiste $fascismul,
comunismul% a semnalat limitele acestei doctrine, indicand
necesitatea regandirii ei. /ar anii SI7 si ^97 au propulsat in
a!anscena social-politica drepturile omului si ale
cetateanului. /in acest moment, .uropa si-a pus intreaga
experienta si pricepere in slu#ba cetatenilor, conceptelor de
libertate si democratie adaugandu-li-se cele de toleranta si
di!ersitate, acceptarea !alorilor celuilalt, pacea. Aa fie
identitatea europeana un bun castigat odata pentru
totdeauna] *roblema de actualitate, problema identitatii
europene are circumscrisa problematica pastrarii identitatii
nationale. =ceasta problematica R intr-o .uropa unita,
supranationala - constituie o preocupare pentru noile state
si natiuni care se integreaza, cat si pentru celelalte state
care au initiat procesul si s-au integrat. &4iar si occidentalii
cei mai a!ansati in (postnationalism) pledeaza totusi
pentru o .uropa a statelor, deci a natiunilor, o .uropa
(unita in di!ersitate), in care (popoarele .uropei,
ramanand mandre de identitatea lor si de istoria nationala,
sunt decise sa depaseasca !ec4ile di!izari si din ce in ce
mai unite, sa-si faureasca un destin comun H $*reambul la
&onstitutia europeana%.
#n Romania, miscarea nationala s-a repliat spre interior
dupa realizarea statului national unitar la 1 decembrie
191I. In acest context, apar si manifestari traditionaliste,
de auto4tonism si nationalism !irulent, apartinand lui 'ae
Ionescu, marele guru ideologic al extremei drepte
interbelice. In perioada postbelica, nationalismul de factura
comunista a fost unul artificial si propagandistic, astfel
incat se poate concluziona ca Domania recenta, in ciuda
di!ersitatii etnice, a disputelor romano-mag4iare in curs de
atenuare si a unor manifestari izolate de fals nationalism
rezidual, reprezinta mai degraba un spatiu al sigurantei din
punctul de !edere al unor posibile conflicte interetnice.
In perioada posdecembrista, tara noastra a realizat o baza
legala a relatiilor cu 5., prin semnarea acordului de
asociere la 1 februarie 1996. *rin /eclaratia de la Anago!,
21 iulie 199E, *arlamentul Domaniei a sustinut strategii
nationale de pregatire a aderarii. =lte etape ale procesului
de integrare s-au realizat in cadrul summitului de la
Jelsin?i - decembrie 1999 -, unde s-a 4otarat desc4iderea
negocierilor pentru aderare, al summitului de la 8ruxelles -
decembrie 2773 -, cand statele membre au !otat pentru
semnarea tratatului de aderare, si 1 ianuarie 277B, cand,
prin aderarea oficiala la 5., a inceput procesul de
integrare efecti!a, ce !a dura pana in 2716.
.uropa recenta - gratie noilor proiecte integratoare, dar si a
facilitatilor te4nice de comunicare - ofera imaginea unui
spatiu al disponibilitatii pentru cunoasterea si intelegerea
celuilalt. ;urismul, contactele si sc4imburile culturale si
educationale, firmele multinationale si circulatia fortei de
munca atat in spatiul 5niunii, cat si dinspre est spre
Occident creeaza retele de comuniune benefice constructiei
unei familii europene.
Decepti!itatea culturii romane la tendintele europene este
sustinuta si de patrunderea contestatului curent
postmodernist, ca reactie la modernismul poetic impus
oficial in regimul comunist. .ste contextul in care se
afirma in literatura :eneratia SI7, cea mai orgolioasa
generatie de scriitori din a doua #umatate a secolului al
XX-lea.
&rizele prin care au trecut natiunile europene in ultimele
doua secole au aparut ca urmare a lipsei de cunoastere
reciproca, a oglindirii in celalalt, a refuzului comunicarii, a
ermetizarii existentelor nationale si a mentalitatii de cetate
asediata. :lobalizarea nu a inceput in ultimele doua
decenii, ci este o manifestare a mersului istoriei, ea a
inceput odata cu explozia dez!oltarii transporturilor si a
sistemelor de comunicare electronica, cu cresterea rolului
mass-mediei ca putere supranationala si continua prin
generalizarea Internetului.