III.01.Formarea statelor medievale romanesti- III.01.

Formarea statelor medievale romanesti-

CRONOLOGIE CRONOLOGIE
Factorii formarii: Factorii formarii: - cresterea demografica (datorita bogatiei solului si a padurilor)
- viata economica prospera (schimburi, moneda, artera comerciala pana la Dunare si
Marea Neagra)
- inceputul feudaliarii (cnezii si juzii sunt conducatorii micilor autonomii locale,
fiind promotorii actiunii de centralizare statala)
- invazia tatarilor si a cumanilor care a impiedicat expansiunea maghiara, oferind
sansa spatiului romanesc de consolidare in state
- dificultatile regatului maghiar care nu au pus de la inceput presiune (stingerea
dinastiei Arpadiene !")
Eta!ele formarii: Eta!ele formarii: - unificarea formatiunilor sub o autoritate centrala
- crearea institutiilor necesare conducerii si apararii
"R#N$IL%#NI# "R#N$IL%#NI#
&ag'iarii - origine fino-ugrica, asezati in N Marii Negre, la Atelcuz
- s-au deplasat in #annonia sub influenta migratorilor
- cele $ triburi s-au unificat si au jurat credinta lui Arpad, fondatorul dinastiei
arpadiene
- incursiuni in % si &
- in % sunt opriti la 'egfeld in ()) de *tto cel Mare
()0 * !rima mentionare a romanilor sud-dunareni (vlahii de la +,nchos)
-.-. / 0ronica lui Anon,mus / ducatele din 1ltransilvania, 2tara de dincolo de
paduri3
+ucatul lui &enumorut4 zona 0risanei, centrul la 5iharea
+ucatul lui Glad4 zona 5anatului, centrul la 0uvin
+ucatul lui Gelu4 zona 6omesului, centrul la Dabaca
singurul despre care se spune ca este roman
supusii sai sunt romani si slavi
7(8 / inceputul dinastiei arpadiene
, * -rimele contacte ale romanilor cu ungurii
Moartea lui 9elu in conflict cu armata lui :uhutum
:uhutum preia conducerea statului lui 9elu
.-.- / 'egenda 6f; 9erard - voievodatul lui G.ula4 centrul :ransilvaniei,
resedinta la 5algrad

- voievodatul lui #'tum4 5anat

"" / ducele %ai< (6tefan) e crestinat in rit catolic, incoronat de catre papa ca rege
apostolic si primeste dreptul de a converti populatia la catolicism;
#rimul teritoriu transilvanean cucerit de 6tefan este ducatul lui Menumorut;
inceputul sec; .- / ducele 9,ula, stranepot al lui :uhutum, se impotriveste misiunii
lui 6tefan si e inchis pe viata;
%oievodul Ahtum se impotriveste lui 6tefan pt vamuirea sarii, dar moare si el in lupta;
""= / 6tefan desfiinteaza &piscopia *rtodoxa de la Alba--ulia
.- / colonizarea secuilor
.--.--- / urmasii lui 6tefan incep organizarea :ransilvaniei d;p;d;v; administrativ si
politic, devenind vasala 1ngariei;
"$) / cancelaria arpadiana emite un document despre cetatea :urda, menita sa
stavileasca atacurile pecenegilor si romanilor
, ! / sunt atestati princeps 1ltrasilvanus Mercurius si episcopul catolic
1ltrasilvanus, 6imion
1111 * !rimul comitat * /i'or
.---.--- / colonizarea sasilor
(.-- / colonizarea sasilor si a secuilor, organizati in scaune)
a >a jumatate a sec .-- / regii unguri daruiesc feude in :ransilvania
8= / 'eustachius, comite de Dabaca
$8 / 'eustachius %oievod
:ransilvania pastreaza formula voievodala ca institutie politica centrala
%oievodul :ransilvaniei este vasal regelui 1ngariei, avand autoritatea asupra a $
comitate4 6olnocul -nterior, Dabaca, 0luj, :urda, Alba, ?unedoara, :arnava;
.--- / regii arpadieni isi extind dominatia in spatiul extra-carpatic@ :ara Aagarasului,
:ara ?ategului, :ara 5arsei intra in stapanirea lor
>" / comitele -oachim de 6ibiu conduce o oaste formata din sasi, secui, romani si
pecenegi
>->>) / colonizarea teutonilor in :ara 5arsei pt a stopa expansiunea cumanilor
si pt a-i crea 1ngariei premisele expansiunii extracarpatice; :eutonii primesc si
privilegii atestate de catre Andrei --, intr-o bula, Andreanul
>!" / regii maghiari infiinteaza 5anatul de 6everin, ca marca de granita a 1ngariei
.--- / incheierea cuceririi si organizarii :ransilvaniei
>7> / >(! / +oland 5orsa
>77 / e convocata de catre 5orsa in numele unui regnum "ransilvanum prima
adunare obsteasca (Congregatia generala), la Deva; #articipa nobili, clerul,
orasenii, reprezentantii taranilor liberi
.----.-% / voievozii :ransilvaniei manifesta tendinte de autonomie fata de coroana
maghiara
>()-!) / 'adislau Ban
>
Ban realizeaza la Deva o adevarata curte unde primeste soli ai suveranilor straini si isi
largeste autonomia;
!" / stingerea dinastiei arpadiene (7(8-!")
!"7-!7>C!7$ / dinastia angevina
!"7-!=> / 0arol +obert de Anjou
!=>-!7> / 'udovic - de Anjou
!) / angevinii readuc :ransilvania la statutul de voievodat vasal 1ngariei
"#R# RO&#NE#$C# "#R# RO&#NE#$C#
>=->=> / invazia tataro-mongola, prezentata de calugarul +ogerius in opera
Carmen Miserabile;
>= / romanii si secuii apara trecatorile 0arpatilor *rientali impotriva tatarilor
+egalitatea maghiara doreste sa-si extinda stapanirea in regiunile extracarpatice, iar dupa
ce ii alunga pe teutoni din :ara 5arsei, acorda 0avalerilor -oaniti administrarea :arii
6everinului;
>=$ / prin diploma, 5ela -% acorda ioanitilor :ara 6everinului
/ sunt atestate cnezatele si voievodatele romanesti
%oievodatul lui Litovoi (regiunea Diului)
%oievodatul lui $eneslau (6 :ransilvaniei pana in N Munteniei)
Cneatul lui Farcas (regiunea %alcei)
Cneatul lui Ioan (intre Diu si *lt)
%; lui 'itovoi, 0; lui Aarcas si -oan erau vasale 0ngariei !rin /anul de $everin;
>$$->$( / 'itovoi incearca sa scape de vasalitate, nu mai plateste tributul si este
ucis in lupta, iar fratele sau 5arbat este luat prizonier, apoi rascumparat cu o suma f;
mare de bani (EF situatie economica buna), ulterior luandu-i locul la conducere lui
'itovoi;
>$( / moartea lui 'itovoi
>$( / 5arbat ii urmeaza la conducere
+escalecatul lui Negru-%oda
iarna >7= / tatarii invadeaza 1ngaria, criza politica din ultimii ani de domnie ai lui
'adislau 0umanul se agraveaza
primavara >( / Andrei al ----lea (ultimul ar!adian) vine in :ransilvania, mareste
privilegiile sasilor si secuilor si anihileaza autonomia romanilor;
>( / descalecatul lui +adu Negru la 0ampulung
1rmeaza intemeierea tarii, celelalte formatiuni din jur (cnezate si voievodate)
alaturandu-i-se
!
/asara1ii /asara1ii
!"-!)> / /asara1 I
!"-!>= / 5asarab pune bazele :arii +omanesti, prin unificarea formatiunilor
dintre Dunare si 0arpati
!>" / %lahia Nord-Dunareana este atestata ca stat; 0onducatorul se numea mare
voievod sau domn al tarii (Dominus)
!>= / 5asarab primeste 5anatul 6everinului, regele 1ngariei recunoaste unitatea
statului romanesc, iar 5asarab este numit Voievodul nostru transalpin;
5asarab recunoaste suzeranitatea regelui
2-13.11.1440 / 5atalia dintre 5asarab si 0arol + A la posada (loc ingust) EF
castigarea independentei :arii +omanesti; -zvorul este Cronica pictata de la Viena
!)>-!8= * Nicolae #le5andru
!)) / actioneaza impreuna cu ungurii impotriva tatarilor
!)( / isi ia titlul de domn autocrat (de sine stapanitor)
14)2 * infiinteaa !rima &itro!olie din "ara Romaneasca6 la Curtea de #rges
!)( / Mitropolitul -achint de la %icina este transferat la Arges
!8=-!$8 / %ladislav I %laicu (fiul lui Nicolae Alexandru)
!8) / bate primele monede de argint ale :arii +omanesti
ianuarie !87 / cel mai vechi privilegiu comercial, acordat brasovenilor, redactat in
latina
toamna !87 / dupa victoria contra ungurilor, ii sunt recunoscute titlurile de 5an de
6everin si Duce de Aagaras
!8( / impreuna cu Dobrotici il ajuta pe 6racimir sa ocupe tronul :aratului de %idin
!8( / respinge un atac otoman la Dunarea de Dos
1470 * a infiintat a 3a mitro!olie6 la $everin si incepe viata monahala in :;
+omaneasca, initiata de Nicodim
-si ia titlul de domn autocrat4 Io, Vladislav, mare voievod, domn si singur stapanitor a
toata Ungro-Vlahia;;;-oEales de Dumnezeu@ voievodEcomandant suprem al armatei@
domnEstapan al pamanturilor;
!$8-!7) / Radu I
!7)-!78 / +an I
=
8%L#9IILE: /#LC#NICE 8%L#9IILE: /#LC#NICE
%lahii din 5alcani sunt urmasii vechii populatii romanizate
($ / 5izantul recucereste teritoriile 6ud Dunarene
($8 / Bedrenos ii aminteste pe 2vlahii chervanagii3 (carausi) / apropierea lacului
#respa
"7 / restabilirea dominatiei bizantine asupra intregii #en; 5alcanice
%asile -- 5ulgarotonul acorda puterea lui Niculita peste vlahii din thema &lada;
"inuturile: %la'ia &ica6 %la'ia &are6 %la'ia de $us
-n timpul dinastiei 0omnenilor, vlahii din 5lacani beneficiau de privilegii economice,
autonomie administrativa si religioasa; -n schimb trebuiau sa presteze servicii militare;
-n timpul dinastiei Anghelos, se impune o fiscalitate ridicata si incercarea anihilarii
autonomiei;
%lahii fac drumuri la 0onstantinopol pt a cere taxe mai mici
7) / +ascoala vlahilor din 5alcani, condusa de fratii #etru si Asan; 0u ajutorul
cumanilor si vlahilor nord dunareni, bizantinii sunt invinsi
7$ / este infiintat statul %la'o-/ulgar6 cu ca!itala la "arnovo, condus de #etru
si Asan, care se proclama tari ai bulgarilor si vlahilor
($ / -onita 0aloian cel Arumos devine conducatorul statului %laho-5ulgar
>"= / -onita accepta catolicismul si este proclamat de papa -nocentiu al ----lea ca
rege
1lterior, relatiile cu papalitatea vor fi stricate
>"= / 5izantul cade sub loviturile cruciatilor
>7->= / -oan Asan al ---lea, statul atinge apogeul in timpul lui
>)$ / se stinge dinastia Asanestilor
+O/ROGE# +O/ROGE#
>7= - Dupa retragera aureliana, Dobrogea continua sa faca parte din -mp; +oman, in
timpul lui Diocletian, fiind organiata in !rovincia $c.t'ia &inor.
!() / -mpartirea -mperiului, Dobrogea va face parte din -mp +oman de +asarit
(5izantin)
8"> / limesul dunarean se rupe, slavii trec la 6 de Dunare;
(=! / e atestat intr-o inscriptie slava epigrafica un jupan Dimitrie, la Mircea-%oda
($C"7->"= / 5izantinii cuceresc teritoriile 6 dunarene, iar Dobrogea reintra in
stapanire bizantina, organizata in Thema Paristrion, condusa de un :heodor /
strateg de Distra
)
(7>, ((> / este atestat intr-o inscriptie de la 5asarabi-Murfatlar 9heorghe,
conducator local
:imp de !"" ani, spatiul dobrogean este aparat impotriva pecenegilor, uzilor, cumanilor si
tatarilor
6farsitul sec .- / Ana 0omnena, fiica imparatului Alexios 0omnenus, mentioneaza
in Alexiada cativa conducatori dobrogeni / :atos de la Darstor, / 6eslav de la
%icina, / 6atza (6accea) de la #reslav;
"(= / #udila, fruntas local
130; * Constantino!olul este cucerit de cruciati
Dobrogea intra in stapanirea Asanestilor
Dupa moartea Asanestilor, Dobrogea intra in stapanirea :arilor 5ulgari (al >-lea :arat)
>!" / intre Mangalia si %arna este atestata :ara 0avarnei
>7) / majoritatea populatiei este ortodoxa EF se infiinteaa la %icina o
ar'ie!isco!ie
!"" / Arhiepiscopia de la %icina devine Mitropolie
!")-!"8 / este recunoscuta la sinodul ecumenic
!>" / este numit de catre #atriarhia de la 0onstantinopol un Mitropolit de %arna si
de 0arbona
!> / -saccea (N Dobrogei) face parte din :ara %lahilor, in scopul monopolului
romanesc asupra Dunarii; Nicolae Alexandru continua stapanirea spatiului N-
dobrogean, avand conflicte cu tatarii; Mitropolitul -achint de %icina e transferat la
0urtea de Arges
!=8 / este atestat 5alica in fruntea :arii 0avarnei, ce se implica in conflictul
bizantin pt ocuparea tronului dintre paleologi si cantacuzini;
!=8 / trimite ostasi condusi de fratii sai Dobrotici si :heodor pt a o ajuta pe Ana
6avoia, mama imparatului -oan % #aleologul; Dobrotici se remarca in lupte, este
numit strateg si se casatoreste cu fiica unui demnitar bizantin;
-oan %- 0antacuzino devine imparat si ataca zona dobrogeana, iar 5alica si :heodor sunt
ucisi;
!)= / Dobrotici se impaca cu -oan %- #aleologul si redobandeste rangul de strateg,
ramanand supus 5izantului, apoi este numit despot si ramane singur stapanitor al
:arii 0avarnei
!)( / mitropolitul -achint de la %icina este transferat la Arges
!8"-!8) / Dobrotici unifica formatiunile dintre Dunare si Marea Neagra
!88 / respinge o actiune cruciata condusa de Amedeo de 6avoia
!8( / impreuna cu %ladislav - %laicu il ajuta pe 6racimir sa preia puterea %idinului
!78 / puterea este preluata de -vanco, fiul lui Dobrotici
!77 / -vanco moare in luptele cu turcii, iar Dobrogea este inclusa in statul condus
de Mircea cel 5atran
8
&OL+O%# &OL+O%#
Cronica lui Nestor ii mentioneaza pt prima oara / volo'i
Legenda lui Oguz han / ula<es
Cronica turca Oguzname / 0la< ili (tara vlahilor)
I,-,I: Forme de organiare:
tari
codrii - 0odrii 0osminului (zona 0ernauti)
?ertei (centrul la Aundu ?ertei)
'apusnei, *rheiului (intre #rut si Nistru)
ocoale / 0ampulung Moldovenesc, %rancea
co1ale / %aslui, 5acau, Neamt
cam!uri / 0ampul lui Dragos
. / in izvoarele bizantine, Moldova este denumita -atina<ia (de la pecenegi)
""" / este atestata :ara 6ipentiului la & de 0arpati
.--.--- / :ara 5erladnicilor, :ara 5olohovenilor, :ara 5rodnicilor, mentionate in
cronicile rusesti, maghiare si in documentele papale
.--- / Cumania, Cumania Neagra, "artaria (de la cumani si tatari)
>>$ / in scrierile papale este mentionata 0umania
>>$ / infiintarea unei episcopii catolice la Civitas &ilcoviae, la *dobesti
Diploma din =;;>!= / =alatii se impotrivesc adoptarii catolicismului
>$$ / romanii de la & de 0arpati isi apara interesele in fata rusilor din ?alici
>7) / luptele impotriva tatarilor
+escalecatul lui +ragos
+egalitatea maghiara ('udovic - de Anjou !=>-!7>) incearca sa opreasca expansiunea
tatara;
!)> / este infiintata o marca de aparare condusa de Dragos, supus coroanei
maghiare, care are in stapanire doar voievodatul de pe valea raului Moldova
1rmasii lui Dragos sunt 6as si 5alc, care mentin dependenta fata de unguri;
+escalecatul lui /ogdan
!)( / rascoala romanilor condusi de 5ogdan - din 0uhea care nu accepta
dependenta si limitarea autonomiei
!8=-!8) / este recunoscuta independenta Moldovei, cu capitala la 5aia (cronica
lui -oan de :arnave)
!$"C!$ / 'atcu, succesorul si fiul lui 5ogdan, accepta infiintarea unei episcopii
catolice la 6iret si ii este recunoscut titlul de duce al Moldovei, considerata !arte a
natiunii romane
$
-etru I &usat / !$8-!(
- muta capitala la 6uceava
- 14(>?14(7 - infiinteaa !rima mitro!olie ortodo5a a &oldovei (nerecunoscuta
de mitropolia bizantina pana in timpul lui Alexandru cel 5un)
- !7$ - recunoaste suzeranitatea regelui polonez %ladislav Dagello (mai mult o
alianta)
- !77 - ii acorda un imprumut de ! """ de ruble pt care regele lasa gaj ?aliciul si
#ocutzia
- !7( - este intermediar intre Mircea si regele polonez
- acorda privilegii episcopiei catolice de la 6iret
Roman I / !(>-!(=
!(! / unificarea teritoriala a Moldovei, se intituleaza mare singur stapanitor,
domn al Tarii oldovei de la unte pana la are
IN$"I"0"II &E+IE%#LE IN "#RILE RO&#NE IN$"I"0"II &E+IE%#LE IN "#RILE RO&#NE
"rasaturile feudalismului romanesc "rasaturile feudalismului romanesc
%----.--- / evolutia spre feudalism (initial lent, iar dupa constituirea statelor
medievale s-a accelerat)
- juzii si cnezii erau conducatorii obstilor, ocupand pozitii importante in comunitate
- ei reprezentau majores terrae (mai marii pamantului), consemnati in Diploma
-oanitilor
- dispuneau de dari si servicii de la oamenii de rand
- functiile si stapanirea pamanturilor se transmiteau ereditar (ocina dedina)
- in :ransilvania, pamantul a intrat in stapanirea nobilimii si clerului catolic maghiar@ in
!), 'udovic - reinnoieste prevederile !ulei de Aur din >>> a lui Andrei al ---lea,
confirmand dreptul de stapanire a nobilimii asupra domeniului ei
- nobilii sau boierii reprezentau clasa politica
- posesorii delnitelor (loturi in folosinta) / rumani si vecini (:ara +omaneasca, Moldova)
si iobagi (:ransilvania), dadeau o parte din produse (dijma) si prestau servicii in munca
(claca robota)
- era obligatoriu participarea taranimii la oaste (oastea cea mare)
- feudalismul romanesc este inspirat din cel bizantin si diferit de cel clasic apusean
- nu exista ierarhie feudala
- domnul este atotputernic peste boierime si taranime
- raporturile vasalice sunt doar intre domn si boieri, nu si intre boieri@ ei trebuiau sa
asculte ca sa primeasca mila domneasca (dregatorii si danii de mosii)
7
- pana in sec .%-, s-au mentinut taranii liberi (razesi) care erau o baza sociala solida si
forta militara@ pentru serviciile oferite, unii domni au acordat unora dintre razesi statutul
de boier
+omnia * institutie centrala +omnia * institutie centrala
- promotorii institutionalizarii au fost #etru Musat si Mircea cel 5atran
- domnia a luat nastere odata cu formarea statelor feudale
- apogeul ei reprezenta ascultarea absoluta fata de domn
- era ereditar-electiva si viagera, de catre boieri si Adunarea :arii4 in :ara +omaneasca
din randul 5asarabilor, iar in Moldova din cel al Musatinilor
- domnul isi aroga teritorii
- se practica asocierea la domnie inca din timpul vietii
- domnul era uns de Mitropolit (care era numit de care domn), dobandind caracter divin /
"o (cel ales de Dumnezeu)
- se intitula mare voievod si domn (conducator suprem al armatei si stapan al
pamanturilor-dominus)
- stabilea politica interna4 conducator al intregii administratii, batea moneda si stabilea
impozite, percepea birul, era judecator suprem, avea drept de confiscare a proprietatilor
si de aplicare a pedepsei capitale, drept de viata si de moarte asupra supusilor
- stabilea politica externa / declara razboi, incheia tratate, pace, aliante, convoca oastea
cea mare
- era ajutat de 6fatul Domnesc, format din marii boieri, iar dupa =)" numai din cei cu
dragatorii
- desi avea titulatura de dominium eminens (drept superior al domniei asupra intregului
teritoriu), domnul avea si limitari4 nu putea incalca 2legea pamantului3 si legea scrisa si
tinea seama de 5iserica; -n :ransilvania, puterea suprema era detinuta de regele
1ngariei; Abia din )= :ransilvania devine principat autonom de suzeranitate
otomana, iar puterea politica revine principelui;
/iserica /iserica
- crestinarea romanilor a fost treptata, incepand din sec ------
- prin originea latina sunt legati de *ccident, iar prin cea crestina, de *rient
- era supusa d;p;d;v; dogmatic #atriarhiei de la 0onstantinopol, insa Mitropoliile din
Moldova si :ara +omaneasca au respins amestecurile 5izantului in problemele
administrative
- ea a fost aliat de nadejde al voievozilor, dupa constituirea statelor medievale, 5iserica s-
a bucurat de sprijinul domnitorilor, prin danii
- episcopii, alesi de domn, alegeau la randul lor mitropolitul, care era confirmat si de
domn si de #atriarh
- mitropolitul era membru al 6fatului :arii, era responsabil cu disciplina, controla
gestiunea averilor, era intaiul sfetnic si loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului
- primele Mitropolii4 in :ara +omaneasca, in !)(, la Arges, de catre Nicolae Alexandru,
in !$" (pana in =">) la 6everin, de catre %ladislav - %laicu, in Moldova, in ="-
=">, in timpul lui Alexandru cel 5un
(
- episcopii4 in Moldova / &; +omanului (="7), &; +adautilor (=$), &; ?usilor ()($),
iar in :ara +omaneasca, &; +amnicului si cea a 5uzaului ()"!)
- la sf; sec .-%, mitropolitii :arii +omanesti au fost investiti de catre #atriarhia din
0onstantinopol cu functia de exarh al intregii #ngarii si al plaiurilor, titlu ce le
conferea autoritate spirituala asupra ortodocsilor din 1ngaria
- activitate spirituala si in 1craina si +usia prin #etru Movila, care era mitropolitul
Bievului
- dupa cucerirea :ransilvaniei, episcopiile ortodoxe au fost inlocuite cu cele catolice, insa
sunt mentionati mitropoliti la +amet, ?unedoara si Aeleac
- au fos episcopii catolice in :ransilvania la 0enad, *rada si Alba--ulia (.--.--), iar in
Moldova, &; 0umaniei (>>$), &; 6iretului (!$"C!$)
- !88 / 'udovic de Anjou a declarat ilegal ortodoxismul, calitatea nobiliara fiind
conditionata de apartenenta la catolicism
- s-au infiintat scoli, unde erau pregatiti calugari, preoti si dieci
$fatul domnesc $fatul domnesc
- a aparut ca o cale de limitare a puterii domnului de catre boierime
- era format din marii boieri, care apoi au primit dregatorii
- avea atributii interne, administrative, politice si judecatoresti, iar in cele externe era
consultant
- erau in jur de > membri
- cel mai important era Mitropolitul
- urmatorul era, in :ara +omaneasca, 5anul *lteniei, iar in Moldova, #ortarul 6ucevei
- logofatul / seful cancelariei, unde se redactau documentele
- vornicul / seful administratiei
- vistiernicul / responsabil al finantelor
- spatarul / purtatorul spadei domnului si comandant al ostirii
- paharnicul / responsabil cu pivnitele domnesti
- stolnicul / responsabil cu mesele domnului
- postelnicul / responsabil cu camerele domnului, astfel devenea confident
#dunarea "arii #dunarea "arii
- rol de a limita puterea domnului (in :ransilvania / 0ongregatia generala din >77)
- faceau parte clerul, nobilii, reprezentanti ai orasenimii si taranilor liberi
- stabilirea impozitelor, aplicarea corecta a justitiei, probleme de pace si razboi
- dupa !88 si =!$ (Unio Trium !ationum), romanii au fost exclusi din viata politica si
religioasa
Organiarea administrativa si @udecatoreasca Organiarea administrativa si @udecatoreasca
"
- tinuturi in Moldova, judete in :ara +omaneasca, districte, scaune, comitate in
:ransilvania
- conduse de dregatori, care vegheau la linistea tarii, strangerea impozitelor, aplicarea
dreptatii si mobilizare
- =78 / 1niversitatea 6asilor
- principalul izvor de drept al obstilor libere era obiceiul nescris al pamantului ("us
valachicum)
- sec .-%-.% / uniformizarea legislativa, inspirata din Codul lui $ustinian
- )$ / #odul Tripartitum, publicat de juristul 6tefan Gerboczi
#rmata #rmata
- la chemare domnului se reunea *astea cea mare (poporul)
- =8> / %lad :epes, =$8 / 6tefan cel Mare
- *astea cea Mica (cetele boierilor si garda domnului) / era antrenata pt tactica
pamantului parjolit
- introducerea armelor de foc
- introducerea mercenarilor de catre -ancu de ?d;, 6tefan cel Mare si Mihai %iteazul
- cetati de aparare in :ara +omaneasca / :urnu, 9iurgiu, 5raila@ in Moldova / *rhei,
6oroca, ?otin, Neamt, 0hilia, 0etatea Alba@ in :ransilvania / :imisoara, *radea,
Aaragaras, Arad