Statul romn modern: de la proiect politic la realizarea Romniei Mari.

(secolele XVIII-XX)
Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a sec. al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale. Sub semnul modernizarii si constiintei necesitatii unitatii politice nationale, gandirea politica romaneasca a generat la inceputul sec. XIX un adevarat program de reforme si de emancipare netionala care contureaza proiectul politic al statului national roman modern. Programele rev. de la 1821 si 1848 au contribuit la clarificarea acestui proiect iar curentele cultural e au contribuit la afirmarea constiintei nationale intre toti romanii. n urma Rzboiului Crimeei (1853-1856), n timpul Congresului de Pace de la Paris (1856), Franta a pus problema unirii Principatelor Romne s-a propus consultarea romnilor si s-a decis formarea Divanurilor Ad-hoc, adunri cu rol consultativ. Alese dup rezolvarea numeroaselor problem create de Turcia si Austria, Adunrile Ad-hoc au hotrt, n decembrie 1857, c dorintele romnilor presupun n primul rnd unirea Moldovei cu Muntenia ntr-un singur stat cu numele de Romnia, condus de un print strin. Dar, Marile Puteri reunite n cadrul Conferintei de la Paris (1858) au prevzut existenta a doi domni, dou guverne si a dou adunri pentru statul numit Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei. Pe baza Conventiei de la Paris, document care organiza Principatele Romne, romnii au ales ca domn al Moldovei si al Trii Romnesti, pe 5 si 24 ianuarie 1859, aceeasi persoan: Alexandru Ioan Cuza, astfel prin dubla alegere realizndu-se unirea celor dou tri. n acelasi an, actul de la 24 ianuarie a obtinut acordul Marilor Puteri si n 1861 firmanul otoman de unire institutional. n decembrie 1863, primul-ministru Mihail Koglniceanu pune n discutia Adunrii Obstesti, legea secularizrii averilor mnstiresti, lege indispensabil pentru reforma agrar. Discutiile pe marginea reformei agrare l-au determinat pe domn s dizolve, pe 2/14 mai 1864, Adunarea si s propun modificri la Conventia de la Paris. Modificrile s-au concretizat n Statutul Dezvolttor al Conventiei de la Paris, un nou document cu rol constitutional. Avnd pozitia consolidat n interior si exterior, Cuza a putut trece la nfptuirea reformei agrare, reform fr de care nu se poate discuta despre modernizarea statului romn. La 14 august 1864 a fost promulgat prin decret, legea rural care desfiinta claca si mproprietrea fostii clcasi.

Legea rural a avut importante consecinte economice si sociale. A ntrit proprietatea trneasc si a mbunttit situatia unei bune prti a locuitorilor satelor. Aceast lege a avut, ns si limite: au fost mpropietrite 511 896 de familii, cu toate acestea multi trani au rmas fr pmnt sau aveau pmnt foarte putin.Pe termen lung reforma agrar s-a dovedit eficient, productia ncepnd treptat s creasc. Silit s abdice pe 11 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza a lsat o tar unita sj n plin proces de modernizare, unstat unitar modern. Venirea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern si adoptarea Constitutiei din 1866 au contribuit la consolidarea statului national si au deschis calea obtinerii independentei de stat. Dup semnarea Conventiei cu Rusia din aprilie 1877, Rusia declar rzboi Turciei. Turcia bombardeaz nordul Dunrii, iar romnii rspund prin bombardarea Vidinului. n aceste conditii, la 9 mai 1877 ministrul de externe Mihai Koglniceanu proclam independenta Romniei. Desi nu a participat de la nceput la rzboi, armata romn s-a remarcat n luptele purtate la Plevna, Smrdan, Vidin, etc. n urma tratatelor ncheiate la San Stefano si Berlin, n 1878 Marile Puteri au recunoscut independenta Romniei. La Congresul de la Berlin s-a stabilit pentru Romnia: obtinerea independentei cu conditia acceptrii modificrii articolului 7 al Constitutiei din 1866, Romnia primea Dobrogea cu Delta Dunrii si Insula Serpilor(detinut anterior de Turcia) si era nevoit s-i cedeze Rusiei judetele din Sudul Basarabiei(Cahul ,Bolgrad si Ismail) n aceste conditii, n 1878, Carol a primit titlul de Altet Regal, iar n 1881 Romnia a devenit regat. n 1883 Romnia a aderat, alturi de Germania, Italia si Austro-Ungaria la Tripla Aliant, acest lucru a fost realizat att din motive obiective, ncercarea Romniei de a evita izolarea politic. Aderarea a rmas secret pn la nceputul Primului Rzboi Mondial. Interesele Romniei nu coincideau cu ale acestora motiv pentru care la 21 iulie 1914, s-a stabilit neutralitatea Romniei, care a durat 2 ani. Propunerile facute Romaniei, de a alipi Transilvania precum si sprijin military din partea Antantei a facut ca in urma unor ndelungate negocieri, la 4 august 1916 I.I.C.Brtianu si reprezentantii diplomatici ai Frantei, Marii Britanii, Rusiei(Antanta) si Italiei au semnat conventiile militare si politice care stipulau conditiile intrrii Romniei n rzboi.n noaptea dintre 14/15 august 1916, trupele romne intr n pozitie de lupt. Participarea Romaniei la razboi a reprezentat premisa intregirii sale teritoriale, incheierea armistitiului la 11 noiembrie 1918 gasind-o in tabara invingatorilor. Tratatele incheiate la Trianon, Saint-Germain si Neuilly au consfintit unirea deja infaptuita prin vointa popular.

Anul 1918 a reprezentat anul Marii Uniri, an n care s-a format statul national unitar romn. La 27 martie 1918, 15 noiembrie 1918 si 1 decembrie 1918, Basarabia, Bucovina si respectiv Transilvania au cerut unirea cu Romnia. Adunarea National de la Alba Iulia a demonstrat o dat n plus dorinta transilvnenilor de unire n conditiile n care toti cei 1228 de delegati prezenti acolo au votat unirea .In aceste conditii la 15 octombrie 1922, regele Ferdinand si regina Maria au fost ncoronati ca suverani ai Romniei Mari, la Alba Iulia. In perioada 1859-1918 statul romn a evoluat ascendent, ncepnd cu unirea Moldovei cu Muntenia, continund cu modernizarea legislativ, cu castigarea suveranitatii nationale, cu dezvoltarea industriei si instaurarea monarhiei si culminnd cu anul 1918, anul realizrii Marii Uniri.