Sunteți pe pagina 1din 21

1

TEMA9
ROMANIA POSTBELICA. STALINISM, NATIONAL COMUNISM
SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA
A. ROMANIA POSTBELICA. PARTIDUL COMUNIST ROMAN
INTRE PRELUAREA SI MENTINEREA PUTERII IN
ROMANIA
1.

Mecanismele de preluare a puterii de catre Partidul Comunist Roman (P.C.R.)

a)

Actiuni diplomatice
Lovitura de stat de la 23 august 1944 a transformat statutul Partidului Comunist Roman
dintr-o mica grupare politica, constransa sa tina seama de orientarile politice dictate de
Moscova, - intr-un factor influent pe scena politica romaneasca.
Stalin a folosit Conventia de armistitiu de la 13 septembrie 1944 pentru:
- a submina efectele loviturii de stat de la 23 august 1944;
- a transforma Conventia intr-un cadru legal pentru a-si atinge obiectivele politice si
economice in Romania
Pentru realizarea acestui plan s-a folosit de doua instrumente:
- un partidul comunist - recunoscut in structura politica a tarii,
- un acord cu Aliatii - prin care Armata Rosie avea toata libertatea de actiune.
Astfel Acordul de procentaj" de la Moscova (9 octombrie 1944) - pasul final al
sovieticilor in obtinerea recunoasterii de catre Occident a dominatiei lor in Romania - lasa
Romania in proportie de 90% in sfera de influenta sovietica.
b)

Prezenta Armatei Rosii in Romania


Armata Rosie a ,,eliberat" tarile est-europene si a jucat rolul principal in instaurarea
regimurilor comuniste, fara trupele sovietice comunistii locali ar fi ramas forte politice
periferice (mai putini de 1000 in Romania in 1944).
Armata sovietica a fost mijlocul esential prin care Stalin reuseste sa realizeze un raport de
forte favorabil Uniunii Sovietice.
,,Armata Rosie" a exercitat presiuni, abuzuri si violente asupra populaiei civile si a
indepartat liderii politici anticomunisti.
La Bucuresti au fost concentrate unitati sovietice de blindate, a fost interzisa legatura cu
armata romana de pe front, radioul si presa au fost trecute sub control sovietic.
28 februarie 1945 - Andrei I. Vasinski - adjunctul ministrului de externe al URSS a fost
trimis de Stalin pentru a conduce ofensiva comunistilor romni in preluarea puterii si instaurarii
unui guvern prosovietic in Romania:
Vinski i-a impus regelui Mihai inlocuirea guvernului Radescu : cu un guvern comunist
condus de Petru Groza, instaurat la 6 martie 1945:
PCR i-a consolidat poziia n urma restabilirii administraiei romne n teritoriul
rpit prin Dictatul de la Viena la 9 martie 1945, legiferrii reformei agrare din 23 martie
1945 (au fost expropiate 1.468.000 ha care s-au mprit la 990.000 familii), stabilirii
relaiilor diplomatice cu URSS (6 august 1945)

c)
Folosirea PCR ca element esential in politica lui Stalin
Regimul comunist s-a instaurat in Romania in 3 etape :

I etapa a coalitiei reale" - reprezentantii Blocului National Democrat (B.N.D.) au


fost asociai la actul de guvernare. (B. N. D. a fost creat n iunie 1944 din P.N.L., P.N..,
P.C.R., P.S.D.).
Dar la mijlocul lunii octombrie 1944 s-a format noua coalitie politica condus i organizat de
P.C.R. Frontul National Democrat (F.N.D.), care cuprindea P.C.R, Partidul Social Democrat
(P.S.D.) si Frontul Plugarilor.
Partidele istorice, si anume: Partidul National Taranesc (P.N.T.) in frunte cu I. Maniu si
Partidul National Liberal (P.N.L.), in frunte cu C. I.C. Bratianu, au refuzat alaturarea la aceasta
coalitie.
a II-a etapa - ,,a coalitiei false" - gestionarea puterii de catre comunisti sprijiniti de
U.R.S.S. (guvernul dr.Petru Groza) in asociere cu disidente ale partidelor democrate;
a III-a etapa - asaltul final pentru instaurarea regimului totalitar:
1. s-a realizat prin falsificarea alegerilor parlamentare ( 19 noiembrie 1946);
2. eliminarea din viata politica a partidelor democrate (P.N.T. si P.N.L.);
3. inlaturarea monarhiei (30 decembrie 1947).
In perioada 1944-1945, Romania a fost supusa unui proces de precomunizare:
S-au format guverne de coalitie provenite din ,,fronturi". Astfel, n octombrie 1944 s-a
constituit Frontul National Democrat (P.C.R. si P.S.D. Frontul Plugarilor) care a determinat
caderea primului guvern Constantin Sanatescu (octombrie 1944);
Membrii F.N.D. au intrat i n in al doilea guvern Constantin Sanatescu (noiembrie decembrie 1944) si in guvernul Nicolae Radescu (decembrie 1944- martie 1945).
,,Fronturile" sau ,,guvernele de uniune" au permis comunistilor sa controleze sectoarele
cheie cum ar fi armata, justitia, internele i, din aceasta pozitie au invocat argumentul epurarii
antifasciste.
P.C.R. dupa impunerea guvemului Petru Groza (martie 1945) a impus numeroase schimbri
n administraie unde au fost impui prefecti comunisti, n justitie fiind create tribunalele
populare i n poliie unde au fost promovai proprii membri.
S-au efectuat arestari, condamnari si deportari in U.R.S.S. pentru ,.colaborationism".
Consecinte acestor aciuni au constat n anihilarea clasei politice romaneti.
Au fost organizate actiuni de dezmembrare a partidelor istorice prin cooptarea unor
dizideni n guvern aa cum a fost cazul lui Gh. Tatarescu - disident liberal, numit ministru de
externe in guvernul Petru Groza sau a lui Anton Alexandrescu - disident P.N.T. numit in postul
de ministru al cooperativelor.

A avut loc o aciune de actiune de lichidare a oricarei opozitii din partea unor partide sau
personalitati politice respectate cum a fost dizolvarea P.N.T. n iulie 1947 i inscenarea
procesului conducatorilor (Iuliu Maniu, Ion Mihalache etc.)
d)

Manipularea opiniei publice


S-a realizat prin amestecul de manipulare si actiuni legale dar cu grij pentru salvarea
aparentelor
prin
pastrarea
secreta
a
actiunilor
ilegale.
Exemplu: alegerile din 19 noiembrie 1946
Etape :
1. iunie 1946 - noua lege electorala care exclude de la vot orice persoana suspecta de a fi
colaborat cu fascismul;
2. alegerile din noiembrie 1946 sau desfasurat intr-o atmosfera de mare tensiune iar
falsificarea rezultatelor a fcut ca Blocul Partidelor Democrate s obin 70% din totalul
voturilor.
(B.P.D. s-a constituit s-a constituit n vederea alegerilor n mai 1946 din P.C.R., P.S.D.,
P.N.L. - Gheorghe Ttrscu, P.N.T.- Anton Alexandrescu, Frontul Plugarilor i Partidul
National Popular)
e)

Inlaturarea ultimelor institutii ale regimului democratic

P.C.R. - considera ca monarhia este o anomalie dar n fapt aceasta era o instituie
respectata care putea sa devina un centru de opozitie.
De exemplu la 8 noiembrie 1945 au fost organizate la Bucureti manifestatii
antiguvernamentale, anticomuniste si promonarhiste iar ntre august 1945 - ianuarie 1946 s-a
desfurat greva regal.( La 21 august 1945, la ndemnul partidelor istorice i cu asentimentul SUA,
Regele Mihai I a cerut demisia guvernului Petru Groza care, contrar prevederilor
constituionale, nu s-a conformat. Regele a declanat greva regal, refuznd s mai semneze
decrete, legi i alte documente oficiale.. n perioada 16-26 decembrie 1945 are loc la Moscova
Conferina celor trei mari puteri.. Aflnd de aceast decizie, Regele Mihai I i ntrerupe greva
i exilul (cci, ntre timp, se refugiase la Sinaia) i se ntoarce n Bucureti, greva sa ncetnd la
nceputul lunii ianuarie a anului 1946.
La 30 decembrie 1947 regele Mihai I a fost obligat sa abdice i la 30 decembrie 1947 a
fost proclamat Republica Popular Romane o ,,democratie populara" impusa.
2.

Mecanismele P.C.R. de mentinere a puterii

Dupa proclamarea R.P.R. (30 decembrie 1947) s-a trecut la institutionalizarea


comunismului prin transformarea treptata a societatii romanesti dupa modelul stalinist. Acum
puteau fi puse bazele statului totalitar.
Primul pas l-a constituit inregimentarea Romaniei din punct de vedere militar in blocul
sovietic.
Acest lucru s-a infaptuit la 4 februarie 1948 printr-un tratat de prietenie, colaborare si
ajutor reciproc intre Romania si Uniunea Sovietica.
- Al doilea pas l-a constituit consolidarea partidului unic de masa - constituit dintr-o elita
-

de membri devotati.
Constituirea partidului unic s-a realizat la Congresul din februarie 1948
De fapt, a fost ,,o inghitire" a P.S.D. de catre P.C.R. prin intimidari, presiuni, teroare
rezultnd a rezultat Partidul Muncitoresc Roman (P.MR.);
Secretar general a fost ales Gheorghe Gheorghiu Dej - personaj abil, a carei preocupare
esentiala a fost sa se mentina la conducere si sa-si afirme puterea personala in partid si in stat.
La varful partidului comunist a existat o dualitate a puterii care a degenerate in lupte
pentru putere. Luptele s-au dat ntre:
1. linia ,,moscovita" reprezentat de Ana Pauker, Vasile Luca, Emil Bodnaras i
2. linia ..locala" (,,nationala") reprezentat de Lucretiu Patrascanu i Gheorghe
Gheorghiu-Dej.
Gheorghe Gheorghiu Dej a lichidat ,,linia moscovita" n 1952 profitand dc noua politica
antisemita a lui Stalin.
Pe Lucretiu Patrascanu de care se temea ca i-ar putea lua locul l-a arestat n 1948 i n 1954 l-a
executat in inchisoare.
La 2 iunie 1952 - Gheorghe Gheorghiu Dej a preluat si functia de presedinte al
Consiliului de Ministri, cumulata cu cea de secretar general al partidului.
- Al treilea pas l-a constituit adoptarea Constitutiei Republicii Populare Romane n aprilie
1948 si introducerea sistemului judecatoresc sovietic.
Baza juridica a noului regim a fost asigurat prin Constitutia din 1948 i prin
Constitutia
din
1952
care
copia
constitutia
Stalinista
din
1936.
Astfel, Constituia din 1952 sublinia rolul conducator al partidului unic in stat iar dictatura
proletariatului reprezenta principiul de baza al puterii de stat.
Exercitarea puterii se fcea prin intemediul organelor de stat cuprinse intr-un sistem
centralizat, ierarhizat.
Parlamentul, numit Marea Adunare Nationala, avea o singura camera reprezentnd organul
suprem al puterii de stat, iar Consiliul de Ministri - organul executiv suprem.
In fapt, toate institutiile de stat erau subordonate fata de Partid.
Aceasta ordine ,,democratica" a fost definita de Partidul Comunist si consolidata de Securitate
(infiintata in 1948).
Regimul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a cunoscut doua etape in evolutia sa :
I etapa: 1947 - 1960 a nsemnat supunere totala fata de Moscova.
Pe plan intern a avut loc procesul de stalinizarea tarii;
Pe plan extern : in conflictul Stalin-Tito, Dej condamna regimul lui Tito in 1948-1949;
acordarea intregului sprijin pentru inabusirea revolutiei anticomunisie din
Ungaria din 1956.
In 1958 trupele sovietice se retrag din Romania.
A Il-a etapa: 1960 - 1965 a nsemnat reorientarea interna si externa a regimului Dej o

oarecare departare fata de U.R.S.S.


Pe plan intern :
- relativa liberalizare a vietii culturale, a invatamantului;
- eliberarea detinutilor politici (1962 - 1964);
- din punct de vedere politic partidul unic isi mentine controlul asupra societatii prin
introducerea unor masuri de securitate interna.
Pe plan extern :
- reluarea legaturilor stiintifice si culturale cu Occidentul;
- reluarea legaturilor cu Iugoslavia;
- Prin Declaratia din aprilie 1964" care marca tendinte de independenta fata de
Moscova, partidul isi rezerva dreptul de a edifica socialismul in conformitate cu realitatile
nationale.

Regimul Ceausescu (1965 -1989)


Politica de independenta fata de Moscova este continuata.
Venirea lui Nicolae Ceausescu la conducerea partidului este initial bine primita, avea doar
47 de ani - simbolizand o alta generatie ajunsa la putere de la care se astepta continuarea
procesului de liberalizare
I etapa: 1965-1971
Intre 1965 - 1968 Nicolae Ceauescu i-a consolidat puterea prin promovarea unor noi
cadre in structurile de conducere ale partidului i prin acapararea unor functii importante in
aparatul de stat, in 1967 Nicolae Ceausescu fiind ales presedintele Consiliului de Stat.
Pe plan intern:
- La Congresul al IX-lea al Partidului revenit la denumirea de Comunist, Ceauescu a pus
bazele propriului sau program politic, de remarcat principiul conducerii collective, incalcat la
cativa ani chiar de Ceausescu;
- A fost adoptata o noua Constitute, Romania este proclamata Republica Socialista;
- A fost pus n practic o politica de destindere si promovare a unor segmente sociale
(intelectuali, tehnocrati).
Pe plan extern:
-

politica de independenta fata de U.R.S.S.;


1967 - reluarea legaturilor diplomatice cu Republica Federala Germania;
relatii bune cu Israelul;
opozitia fata de invazia sovietica in Cehoslovacia.

Toate aceste atitudini au avut drept consecint cresterea prestigiului si a popularitatii lui
Nicolae Ceausescu pe plan intern si extern i a consolidarii puterii lui Nicolae Ceausescu in
raport cu adversarii interni. S-a nregistrat o accentuarea cursului autonom al politicii externe
romanesti iar Nicolae Ceausescu devine pentru tarile occidentale un lider regional important.

A II-etapa : 1971 - 1989


Dupa 1971 - N. Ceausescu instaureaza un regim personal.
In 1971, in urrna unei vizite intreprinse in cateva tari comuniste ale Asiei (R.P. Chineza si
Coreea de Nord) pune capat relativei liberalizari.
Tezele din iulie 1971 au lansat ,,revolutia culturala" prin care trebuiau ideologizate toate
sectoarele vietii sociale.
Treptat se pun bazele dictaturii personale:
- martie 1974 - devine primul presedinte al Republicii;
- detine si functia de secretar general al P.C.R.;
- presedinte al Consiliului de Aparare Nationala.
O serie de msuri consolideaz acest sistem:
- reinstaurarea treptata a controlului total al partidului asupra sferelor politice, culturale,
stiintifice;
- impunerea unor mecanisme de conducere si decizie personala specifica dictatorilor;
- sistemul rotirii cadrelor pentru a evita consolidarea pozitiilor vreunuia dintre
colaboratori;
- marginalizarea grupurilor contestatare din partid;
- promovarea politica a rudelor familiei Ceausescu (se vorbea despre o adevarata dinastie
comunista la Bucuresti);
- promovarea unui cult al personalitatii cu precedent doar in anii '50;
- promovarea unei politici nationaliste.
Criza regimului Ceausescu incepe sa se manifeste in anii '80 pe plan intern i extern
Cauzele acestei crize:
- deprecierea conditiilor de viata ale populatiei;
- punerea in practica a unor proiecte costisitoare - realizate cu mari sacrificii
ale populatiei; sistematizarea satelor etc.
- inaugurarea unei politici de reforme de catre Mihail Gorbaciov dupa 1985 pe
care Nicolae Ceausescu a respins-o;
Hotararea liderului de la Bucureti de a izola Romania pe plan extern a pregatit terenul pentru
evenimentele din 1989.
B. IMPACTUL REGIMULUI COMUNIST ASUPRA SOCIETATII

1. Impactul regimului comunist asupra economiei


a) nationalizarea industriei
La 22 iunie 1948, Marea Adunare Nationala a votat legea nationalizarii intreprinderilor
industriala miniere, bancare, de asigurari si transporturi (1060 de obiective).
In aprilie 1950 a fost nationalizata o parte fondurilor de locuinte.
In 1948 a fost alcatuit primul plan economic anual; in 1950 - al doilea plan si apoi primul
plan cincinal: 1951-1955
Nationalizarea a permis:
- introducerea planificarii centralizate cantitative,
- distrugerea bazei economice a celor stigmatizati ca dusmani de clasa.
b) industrializarea fortata
Industrializarea a fost o problema esentiala a regimului comunist. A fost preluat modelul
marxist de modernizare caracterizat prin industrializarea fortata i accentul pe industria grea.
Masuri:
- nationalizarea din iunie 1948 a dus la generalizarea proprietatii socialiste:
- organizarea unei economii centralizate prin sistemul de conducere pe baza de
planuri anuale pentru anii 1949, 1950 si cincinale incepand cu 1951;
- organizarea Comitetului de Stat al Planificarii care avea la baza centralismul economic.
- actiuni propagandistice prin folosirea brigadierilor si organizarea santierelor nationale.
Consecinte: desfiintarea liberei initiative si a creativitatii individului.
Directiile procesului de industrializare au fost:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

electrificarea;
mecanizarea complexa;
automatizarea complexa;
automatizarea productiei;
chimizarea;
dezvoltarea industriei constructoare de masini.

Etapele industrializarii:
Etapa I: 1945-1962 a constat n realizarea industrializarii pe cale extensiva nregistrndu-se o
crestere cantitativa in detrimentul calitatii.
Economia romaneasca a fost subordonata intereselor economice sovietice.
Exploatarea economiei romanesti s-a fcut prin intermediul sovromurilor.
Romania a devenit membra a C.A.E.R.(1949) care avea ca scop satelizarea fata de Moscova si
plasarea economiilor tarilor membre intr-o totala dependenta fata de economia sovietica.
Etapa a II-a: 1962 1980 a constat n accentuarea industrializarii in toate domeniile.
A avut loc reluarea si intensificarea schimburilor comerciale cu Occidentul i s-au fcut

investitii occidentale in economia romaneasca (Renault - Dacia Pitesti). Ca urmare s-a


nregistrat cresterea nivelului de trai, cresterea ponderii populatiei urbane.
Etapa a III-a: 1980- 1989 a marcat investiii in trei domenii:
industria grea, infrastructura, proiecte cu caracter mai mult propagandistic decat economic.
Apar primele semne ale crizei economice:
Criza mondial petrolului afecteaz industria chimica romaneasca i Romania devine
dependenta de importul de combustibil din U.R.S.S.
Investitiile
industriale
depasesc
ratele
de
dezvoltare
normale.
i se fac eforturi financiare uriase care au determinat cresterea rapida a datoriei externe.
Criza economica devine cronica iar economia este supusa unui efort imens pentru achitarea
datoriei externe.
Consecintele directe ale acestei situaii au constat n accentuarea izolarii economice i n
rationalizarea produselor de prima necesitate.
c)

Colectivizarea agriculturii
Plenara Comitetului Central al P.M.R. din 3-5 martie 1949 a aprobat elaborarea
programului vizand transformarea socialista a agriculturii prin trecerea agriculturii sub controlul
statului. Colectivizarea s-a desfasurat intre 1949 - 1962;
Etapa I - 1949-1953 a avut ca obiective organizarea G.A.C, (Gospodarii Agricole Colective) si
G.A.S.
(Gospodarii
Agicole
de
Stat).
Metodele folosite au fost brutale s-au fcut confiscari i efectuate arestari; campanii de presa
mpotriva celor reticeni la aceast idee, n special mpotriva chiaburilor.
Etapa a II-a- 1953-1958 a constat n trecerea de la gospodaria individuala la cea colectiva prin
faza
intermediara
a
ntovarasirilor".
Obiectivul urmrit consta n marirea productiei agricole.
S-a urmrit imbunatatirea aprovizionarii oraselor pentru a preveni revoltele. Pentru aceasta s-au
utilizat mijloace de sunt de ordin administrativ, statul fixa tipurile de culturi si preturile la
produse
Etapa a III-a- 1958-1962 a constat n revenirea in forta la modelul economic Stalinist;
In 1962 - G.A.C. cultivau 96% din pamantul arabil, colectivizarea fiind incheiata.
Rezistenta taraneasca a fost puternica (circa 80 000 de tarani au fost aruncati in
inchisoare) si s-a manifestat prin: rascoale, miscarea de rezistenta in munti, revolte, refuzul de a
preda cotele.
Consecintele colectivizarii:
- din punct de vedere cantitativ, productia agricola era foarte mare dar din punct de vedere
calitativ,
Romania inregistreaza cea mai
joasa productivitate pe suprafata
cultivata din regiune;
- nivel scazut de mecanizare a agriculturii;
- distrugerea temeliilor traditionale ale satului romanesc;
- transformari sociale dramatice in mediul rural;
- veniturile mici determina schimbari demografice precum fenomenul migrafiei de la sat la
oras;

- transformarea Romaniei intr-o tara cu grave probleme alimentare.


2.

Impactul regimului comunist din Romania asupra culturii

Ideologia dominanta in tarile comuniste a fost marxism-leninismul, cu obligatia pentru


populatie de a si-o asuma si de a trai conform preceptelor ei.
Fiind regimuri totalitare, regimurile comuniste au avut ca scop impunerea, prin activisti, a
controlului total asupra sferelor politice si economice, culturale si spirituale.
Restructurarea radicala a vechiului sistem de valori si a institutiilor culturale avea ca
finalitate construirea ,,omului nou".
Mijloace de realizare :

impunerea prin forta a noii directii in cultura romana :


- intreruperea legaturilor cu Europa Occidentala;
- iunie 1948 - desfiintarea Academiei Romane si inlocuirea acesteia cu una ,,noua"
(Academia
Republicii Populare Romane)- subordonata politicii partidului.
instituirea controlului asupra :

a)

nvatamantului- n 1948 a fost elaborat Legea invatamantului prin care formele de


invatamant care nu depindeau direct de stat au fost desfiintate sau interzise.
Invatamantul mediu si superior au fost reorganizate dupa modelul sovietic.

b)

Bisericii - Biserica a devenit tinta unor campanii ateiste ;


n 1948 - Legea cultelor desfiinta prin unirea fortata cu Biserica Ortodoxa si pusa sub
interdictie Biserica Greco-Catolica, unul dintre cultele traditionale ale tarii cu rol
majoritar in istoria si cultura nationala.

Folosirea cenzurii:
A avut ca scop scoaterea din circuitul public a oricaror informatii, carti sau idei care ar fi
putut sa contrazica orientarea oficiala.
Autorii si titlurile interzise se regasesc intr-un volum intitulat Publicatii interzise
aprut n 1948 care coninea peste 8000 de titluri si reviste interzise.
Au existat mai multe etape cu trasaturi distincte in care s-a manifestat monopolul
ideologic comunist:
I etapa (1948-1958)
S-a desfurat o campanie activa de rusificare. De exemplu: Istoria Romaniei de Mihail
Roller (1947) fcea o revizuire completa a trecutului tarii, a ideii nationale, a conceptului de
patriotism.
transforma cultura romana intr-o anexa a culturii sovietice prin infiintarea de edituri, instituii,

10

biblioteci, muzee cu profil romano-rus;


limba rusa devine materie obligatorie in scoli.

proletcultismul s-a aflat in centrul politicii culturale a regimului. Proletcultismul a fost


o orientare culturala care avea ca scop sa asigure alianta dintre cele doua clase principale
ale societatii romanesti (clasa muncitoare si taranimea) si sa redea principiile de viata si
modelele umane imbratisate de acestea.

A II-a etapa (1958-1965)


Linia nationala" impusa de Dej are efecte si pe plan cultural:
- redescoperirea valorilor nationale;
- proces de derusificare care a culminat in 1963 cu inchiderea Institutului ,,Maxim Gorki", a
Muzeului Romano-Rus, a editurilor si librariilor (Correct Rusa), a bibliotecilor romno-ruse.
A III-a etapa (1965-1974) a fost cea mai prielnica pentru viata culturala.
Invatamantul a cunoscut o perioada de modernizare si deschidere, a sczut importanta
marxismului, a crescut ponderea disciplinelor exacte si tehnice a fost

reabilitat sociologia iar istoria a fost rescrisa pe alte coordonate.


A IV-a etapa 1974-1989 a reprezentat o perioada nefasta pentru cultura romana:
,,Cultul personalitatii" s-a impus in toate domeniile culturii;
Istoria a fost aservita aeestei practici i s-a ajuns la situatia in care lui Nicolae Ceausescu ii
este ,,gasita" o genealogie ce ajunge pana la Burebista.
Simbolul acestei politici a devenit Academia de partid ,,Stefan Gheorghiu" care a acaparat
domenii, care in mod firesc ar fi apartinut invatamantului universitar traditional sau
cercetarii stiintifice. Academia a monopolizat sociologia, stiintele politice, jurnalistica.
A avut loc orientarea activitatii sociale si culturale spre preamarirea cuplului prezidential.
Impactul regimului comunist asupra vietii private si a valorilor umane
Unul din obiectivele neostalinismului romanesc a fost si centralizarea si planificarea tuturor
aspectelor existentei umane:
S-a introdus alimentatia rationala de ex. fiecare locuitor al tarii avea dreptul sa consume intre
173 - 189 kg legume pe an;
Au fost inclcate sau suprimate drepturilor si libertati:
- ,,legarea" cetatenilor de locul de munca;
- ingreunarea miscarii populatiei de la oras;
- problema mainii de lucru in agricultura rezolvata cu elevi, studenti, functionari si soldati;
- interzicerea avorturilor (a dus la moartea a 1 1. 000 femei);
- subordonarea vietii intelectuale directivelor de partid;

11

suspiciunea fata de straini;


inchiderea unor case memoriale;
rationalizarea progresiva a consumului de electricitate, gaze naturale;
inregistrarea caracterelor masinilor de scris.

Sistematizarea localitatilor - reconstructia oraselor in proporfie de 90%, demolarea de biserici,


mari constructii - Casa Poporului din Bucuresti, Canalul Dunare-Marea Neagra si Canalul
Dunare-Bucuresti.
X
X

Disidenta anticomunista
Dupa semnarea Tratatelor de Pace de la Paris, din februarie 1947, prezenta trupelor
sovietice avea ca scop controlul, supravegherea, verificarea si dominatia noilor institutii
create, in special a organelor de ordine si informatie :
Directia Generala a Securitatii Poporului (30 august 1948) ; Securitatea statului a
fost condusa de Pantelimon Bodnarenko, cu numele romanizat Gheorghe Pintilie,
ajutat de Boris Grumberg cu numele romanizat de Alexandru Nikolski, ambii agenti
ai N .K. V .D .
Trupele Ministerului Afacerilor Interne (decembrie 1948) ;
Militia Populara(23 ianuarie 1949) ;
Intre 1948-1958 au fost trimisi consilieri sovietici care aveau misiunea sa
supravegheze si sa controleze intreaga activitate din aceste domenii.
Ocupatia straina a coincis cu desfasurarea procesului de sovietizare a Romaniei : cu
sprijinul Moscovei s-a format o pleada de activisti care au devenit instrumente prin care sa impus noul sistem politic. Majoritatea acestora au fost trimisi la studii in U.R.S.S. si au
fost stimulati materiali alcatuind nomenclatura P.C.R.
Pana in anul 1953 au fost arestate 60.000 de persoane si o parte condamnate pentru
ca au fost considerati legionari, fascisti, tradatori.
Dar ocupatia sovietica si impunerea unui regim strain de spiritul poporului roman a
generat o ampla miscare de rezistenta care a luat forme multiple, inclusiv lupta cu arma in
mana.
Represiunea comunista a vizat cu precadere distrugerea acestei miscari.
In martie 1948 a fost arestat grupul central de comanda a Miscarii Nationale de
rezistenta in frunte cu Gheorghe Manu si Horia Macelariu. Sub indrumarea consilierilor
sovietici au fost anchetati si condamnati la munca silnica pe viata si consfiscarea averilor.
Autoritatile locale au purtat un razboi continuu cu numeroase grupari de rezistenta
anticomunista, anihilandu-le pana in anul 1958.
La 22 mai 1948 guvernul Petru Groza i-a retras lui Mihai si familiei cetatenia
romana iar cinci zile mai tarziu au fost trecute in proprietatea statului toate bunurile
Casei Regale.
In 1949-1950 au fost arestati toti liderii politici care au ocupat o functie in stat
inainte de 1945 si au fost dusi la Sighet, Aiud, Gherla, Ramnicu Sarat.

12

Multi dintrei ei si-au pierdut viata in aceste inchisori : Iuliu Maniu, Ion Mihalache,
Gheorghe Bratianu, Constantin Argetoianu.
Numerosi fosti lideri si alti adversari ai regimului au fost supusi unui regim de
exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra.
O alta forma de represiune a fost deportarea in Baragan a celor care se opuneau
politicii U.R.S.S.
In ianuarie-februarie 1945 a inceput un val de represiuni impotriva acestora. La
inceputul anilor `50 a urmat un nou val cand un numar mare au fost deportati in Baragan.
Pe fondul conflictului dintre U.R.S.S. sustinut de tarile satelite si Iugoslavia au urmat noi
actiuni represive, de data aceasta inpotriva sirbilor. Astfel au fost dislocati peste 40.000 de
sarbi din Banat si deportati in Baragan.
Dupa reforma invatamantului din august 1948, au fost scosi din scoli fii de burghezi,
mosieri si intelectuali, considerati reactionari.
La 1 decembrie 1948 guvernul a decretat unificarea abuziva a Bisericii grecocatolice cu cea ortodoxa si a luat masuri represive contra inaltilor prelati care s-au
impotrivit fuziunii. Pana in anul 1950 toti episcopii catolici romani, de rit bizantin se
aflau in inchisori. Din 12 episcopi greco-catolici, doar 1 a scapat cu viata din inchisoare.
Biserica ortodoxa a cunoscuta si ea o perioada dificila, multi preoti fiind destituiti si
arestati
Acumularea fenomenelor de criza interna a dus si in Romania, cu multa intarziere fata de
Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia la apariia fenomenul de disidentan timpul regimului
Nicolae Ceauescu
Protestul contra regimului s-a produs si prin:
- emigrarea intelectualilor (Paul Goma, Gh. Calciu-Dumitreasa, Vlad Georgescu etc.);
- miscarea disidentilor (Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Gabriel Andreescu,
Aurel Dragos Munteanu etc.),
Fata de rezistenta si opozitia anilor 1940-1950, disidenta prezinta deosebiri de tactica si
obiective:

in anii 1940-1950, membrii rezistentei nadajduiau in rasturnarea comunismului, convinsi


de inevitabila intervenfie occidentala si prabusirea regimului impus de Moscova.

n anii destinderii si in conditiile semnarii acordului de la Helsinki in 1975sperantele


erau indreptate spre posibiltatea reformarii structurii existente.
In 1977 grupul din jurul lui Paul Goma cerea alegeri libere,revendicari incompatibile cu
regimul existent.

Acordurile de la Helsinki (1975) si o perioada de destindere au stimulat afirmarea


disidentilor romani si au ingaduit statelor din Europa Occidentala sa intervina in
apararea drepturilor omului si impotriva manifestarilor cultului personalitatii in
Romania. In aceste condiii Disidenta romaneasea a actionat prin scrisori deschise, texte
ale disidentilor religiosi (predicile parintelui Gh. Calciu Dumitreasa din 1979).
Toate aceste scrieri erau critice la adresa cultului personalitatii, la adresa socialismului
dogmatic, solicitau respectarea drepturilor cetatenesti i reforme de structura.
S-a manifestat o disidenta in interiorul nomenclaturii, in 1989, sase fosti activisti ai PCR

13

(Corneliu Manescu, Alexandru Brladeanu, Grigore Raceanu, Constantin Parvulescu,


Silviu Brucan, Gheorghe Apostol) au redactat o scrisoare adresata Nicolae Ceausescu
(,,Scrisoarea celor sase"), prin care cereau:
respectarea drepturilor omului si a Constitutiei;
incetarea ,,sistematizarii" teritoriului si a exportului de alimente;

restabilirea
prestigiului
international
al
Romaniei.
Au avut loc i actiuni de protest deschise contra regimului cum au fost:
greva minerilor din Valea Jiului din 1977;
manifestatia studentilor ieseni (1987);
demonstratia muncitorilor brasoveni din 1987.
SINTEZ

14

Romnia postbelic
Stalinism i naional-comunism
Etapele instaurrii regimului politic comunist n Romnia

La 23 august 1944 marealul Ion Antonescu a fost nlturat de la putere.


Armata sovietic, intrat pe teritoriul Romniei n iulie 1944, va susine
n perioada urmtoare P.C.R. n aciunea sa de preluare a puterii politice.

Septembrie 1944 - martie 1945: Romnia este condus de guverne avnd


n frunte pe generalii Constantin Sntescu i respectiv Nicolae Rdescu,
n care sunt inclui i reprezentani ai P.C.R.

n urma nelegerii sovieto-britanice de la Moscova (octombrie 1944),


Romnia intr n sfera de influen sovietic.

6 martie 1945: supus presiunilor Moscovei, regele Mihai este obligat s


accepte formarea guvernului condus de dr. Petru Groza, aflat sub
controlul total al P.C.R.

Greva regal, manifestat prin refuzul regelui Mihai I de a sanciona


actele guvernului (1945-1946), s-a dovedit ineficient, nefiind sprijinit
efectiv pe plan extern de statele democratice.

Noiembrie 1946: au fost organizate primele alegeri parlamentare


postbelice care au avut scopul de a legitima prin vot puterea comunist.
Dei au fost ctigate de partidele democratice de opoziie, rezultatul a
fost falsificat pentru ca P.C.R. s dein controlul complet al
Parlamentului i guvernului.

1947: partidele politice democratice (P.N.L., P.N..) au fost desfiinate,


liderii lor arestai i condamnai la nchisoare.

30 decembrie 1947: regele Mihai I a fost obligat s abdice. Romnia a


fost proclamat Republic Popular, procesul prelurii puterii politice de
ctre P.C.R. fiind ncheiat.

15

n aceast perioad, n conducerea P.C.R. s-au manifestat dou grupuri:


cel "naional", care activase nainte de 1944 n ar (Gh. Gheorghiu-Dej,
Lucreiu Ptrcanu) i grupul "moscovit" format din cei care activaser
n URSS (Ana Pauker, Vasile Luca).

Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965).


De la 30 decembrie 1947, Romnia devine un stat totalitar, de tip stalinist.
Regimul politic este bazat pe concentrarea puterii n mna unui singur partid:
Partidul Comunist Romn (care ntre 1948 i 1965, n urma fuziunii din 1948 cu
Partidul Social-Democrat, a purtat numele de Partidul Muncitoresc Romn).
Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al partidului a fost primul dictator
comunist romn.
Politica intern

Statul a fost organizat prin Constituiile de inspiraie stalinist din anii 1948 i
1952. Potrivit acestora:

monopolul puterii aparinea partidului unic;

principalul organ de conducere al statului era Prezidiul Marii Adunri


Naionale;

toate domeniile vieii sociale se aflau sub controlul statului;

principiul separrii puterilor era desfiinat;

drepturile i libertile ceteneti erau ngrdite, nefiind permis nici o


form de opoziie politic.

La nivelul conducerii de partid au aprut aprige lupte pentru putere i rivaliti,


marcate de:

nlturarea n 1952 a "gruprii moscovite";

16

executarea n 1954 a lui Lucreiu Ptrcanu (liderul "gruprii


naionale").

Monopolul ideologic comunist s-a manifestat prin:

nlturarea vechii elite politice i intelectuale;

ntreruperea relaiilor cu lumea occidental;

promovarea proletcultismului (cultura care se bazeaz pe ideea luptei de


clas i negarea valorilor tradiionale);

organizarea dup sistem sovietic a nvmntului i culturii;

supravegherea de ctre stat a cultelor religioase; interzicerea Bisericii


greco-catolice (1948);

falsificarea istoriei naionale n conformitate cu interesele politice


sovietice.

Dup retragerea trupelor sovietice din Romnia (1958) s-a trecut la o


relativ mbuntire a situaiei interne, caracterizat prin:

desovietizarea i destalinizarea treptat a vieii sociale i culturale;

eliberarea deinuilor politici;

ncurajarea legturilor n domeniile culturii i tiinei cu statele


occidentale;

promovarea unei orientri "naionale" n cultur.

1965-1989 Naionalcomunismul regimul politic al lui Nicolae Ceauescu.


Politica intern

17

1965: se desfoar Congresul Partidului Muncitoresc Romn, care


stabilete revenirea la vechea denumire de P.C.R. i alegerea n funcia de
secretar general al partidului a lui Nicolae Ceauescu. Este adoptat noua
Constituie, prin care Romnia devenea Republic Socialist (R.S.R.).

1967: Nicolae Ceauescu este ales preedinte al Consiliului de Stat.

Perioada 1965-1971 s-a caracterizat prin:

continuarea procesului de desovietizare i destalinizare nceput de Gh.


Gheorghiu-Dej dup 1958);

relativa mbuntire a condiiilor de via ale populaiei;

atenuarea politicii represive a Securitii, eliberarea i reabilitarea unora


dintre deinuii politici;

creterea popularitii regimului, mai ales n urma exploatrii


sentimentelor naionale;

apropierea de statele occidentale, reluarea legturilor politice, economice,


culturale cu acestea;

distanarea fa de URSS, evideniat n mod special prin refuzul ca


Romnia s intervin alturi de statele membre ale Tratatului de la
Varovia, n 1968, mpotriva micrii democratice din Cehoslovacia.

Perioada 1971-1989 debuteaz cu "revoluia cultural", de inspiraie


chinez i nord-coreean (exacerbarea culturii comuniste, i a cultului
personalitii lui N. Ceauescu, proiectarea trecerii la o nou treapt a
socialismului - societatea socialist multilateral dezvoltat). Elementele
definitorii ale acestei perioade sunt:

instaurarea dictaturii personale a lui N. Ceauescu (preedinte al


Republicii din 1974);

18

promovarea n funciile de conducere a membrilor familiei Ceauescu


(socialismul dinastic);

reluarea industrializrii forate i realizarea marilor construcii cu scop


propagandistic (Canalul Dunre-Marea Neagr, Casa Poporului Bucureti) care determin sectuirea resurselor rii i creterea rapid a
datoriei externe a Romniei;

achitarea datoriei externe (ncepnd din 1980) prin restrngerea drastic a


consumului populaiei;

scderea accelerat a nivelului de trai;

politica de teroare intern exercitat de securitate i alte instituii ale


statului asupra populaiei, reprimarea drastic a revoltelor (greva
minerilor din Valea Jiului - 1977, manifestaiile muncitoreti de la Braov
- 1987);

iniierea programului de sistematizare urban i rural care a dus la


distrugerrea bisericilor, a centrelor istorice urbane i a satelor romneti;

nclcarea flagrant a drepturilor omului;

izolarea rii n relaiile cu statele occidentale;

respingerea oricror sugestii de schimbare a politicii interne (n special


dup 1985, cnd Mihail Gorbaciov, n URSS, iniiaz programul su de
reforme politice i economice).

Disidena anticomunist
Represiunea politic n timpul regimului comunist.
Dupa semnarea Tratatelor de Pace de la Paris, din februarie 1947, prezenta
trupelor sovietice avea ca scop controlul, supravegherea, verificarea si dominatia
noilor institutii create, in special a organelor de ordine si informatie :
Directia Generala a Securitatii Poporului (30 august 1948) ; Securitatea
statului a fost condusa de Pantelimon Bodnarenko, cu numele romanizat

19

Gheorghe Pintilie, ajutat de Boris Grumberg cu numele romanizat de


Alexandru Nikolski, ambii agenti ai N .K. V . D
Trupele Ministerului Afacerilor Interne (decembrie 1948) ;
Militia Populara (23 ianuarie 1949)
Intre 1948-1958 au fost trimisi consilieri sovietici care aveau misiunea sa
supravegheze si sa controleze intreaga activitate din aceste domenii.

nc din 1945, aciunile P.C.R. ndreptate mpotriva opoziiei


democratice, de intimidare i manipulare a opiniei publice, anunau
politica represiv ce avea s fie aplicat odat cu preluarea puterii
depline.

Ulterior, sub acuzaiile de "colaboraionism", "dumani de clas",


"dumani ai poporului", "fasciti", au fost arestai i nchii membri ai
P.N.L. i P.N.., foti demnitari din perioada interbelic, bancheri,
industriai.

Securitatea, nfiinat n 1948 dup modelul poliiei politice sovietice, a


instaurat un regim de teroare intern, ndreptat mpotriva tuturor celor
socotii indezirabili de ctre puterea comunist i a celor bnuii c ar
putea opune cea mai mic rezisten fa de sovietizarea rii.

Opozani sau intelectuali de marc (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Radu


Rosetti, Mihail Manoilescu, Ioan Lupa, Mircea Vulcnescu, Gheorghe
Brtianu, dar i muli alii) au fost condamnai la nchisoare sau la munc
forat n lagre, un mare numr de persoane pierzndu-i viaa n
detenie.

Sistemul penitenciar romnesc a cunoscut o dezvoltare fr precedent,


acoperind, practic, ntregul teritoriu al rii. n nchisori precum Sighet,
Aiud, Miercurea-Ciuc, Piteti, Gherla sau Rmnicu-Srat ori la munc
forat, la Canalul Dunre-Marea Neagr, s-au aplicat msuri de tortur,
execuii, sau aa-numita reeducare.

Represiunea politic din perioada 1948-1964 s-a mai caracterizat prin


utilizarea deportrii mpotriva unor comuniti ntregi (germanii din
Transilvania, srbii din Banat); controlul strict al ntregii societi (prin

20

intermediul reelelor de informatori) pentru a fi prentmpinat orice


form de opoziie.

Ulterior, s-a trecut la eliberarea deinuilor politici, fr a se renuna ns


la supravegherea populaiei i reprimarea opozanilor.

Represiunea politic din perioada regimului condus de Nicolae


Ceauescu s-a manifestat prin impunerea domiciliului obligatoriu,
supravegherea fotilor deinui politici, a fotilor membri ai partidelor
democratice, utilizarea spitalelor de psihiatrie ca locuri de recluziune .

Forme de rezisten anticomunist.

Principalele manifestri ale luptei anticomuniste au fost:

rezistena armat a grupurilor din muni,

cea a ranilor,

revoltele muncitoreti,

activitatea disidenilor.

Rezistena din muni a fost specific anilor 1944-1960, fiind organizat


de grupurile narmate de partizani alctuite din foste cadre militare, foti
legionari, membri ai partidelor de opoziie, rani, intelectuali. Printre
acestea s-au numrat grupurile din Banat i Oltenia, cel din zona MuscelFgra (grupul Haiducii Muscelului al colonelului Arsenescu i al
frailor Arnuoiu), rezistena din Bucovina, reprezentat de Vladimir
Macoveiciuc, Gavril Vatamaniuc, Cozma Ptrucean, Dimitrie Rusu. La
rndul lor, femeile au susinut micarea de rezisten, pltind uneori cu
viaa. Sunt cunoscute numele Mariei Plop i al Mariei Jumbleanu,
membre ale grupului Arsenescu-Arnuoiu, ca i cel al Elisabetei Rizea
din Nucoara (Muscel). Aceast form de rezisten a fost reprimat cu o
violen extrem de organele de represiune ale regimului comunist.

21

Rezistena din mediul rural a corespuns cu deosebire perioadei


colectivizrii agriculturii, manifestndu-se prin refuzul nscrierii n
formele colective de asociere, al predrii cotelor obligatorii de produse
agricole; atacarea i devastarea sediilor locale ale P.C.R.; revolte
spontane. Conform unor estimri, peste 80 000 de rani au czut victime
represiunii.

Revoltele muncitoreti au aprut n anii '70-'80, ca form de reacie a


populaiei fa de scderea nivelului de trai, i au cuprins Valea Jiului
(revolta minerilor din anul 1977) i Braovul (manifestaiile din 1987). n
urma unui proces trucat, dintre cele peste 300 de persoane arestate la
Braov, 88 au fost deportate n alte zone ale rii sau li s-a instituit
domiciliul obligatoriu.

Disidenii, precum Paul Goma, Doina Cornea sau Gheorghe Ursu, au


opus o rezisten individual, aciunile lor fiind specifice anilor 70 i
80. Inclusiv foti membri ai conducerii P.C.R. au protestat, n 1989, fa
de politica dictatorial a lui Nicolae Ceauescu (Scrisoarea celor ase).