OLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa pe şcoală
Clasa a XII-a
Varianta 2

 Ambele subiecte sunt obligatorii.

 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru este de trei ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „Pentru a contracara amenințarea ungară, Mircea cel Bătrân a intrat în legătură –
prin intermediul domnului Moldovei, Petru Mușat – cu regele Vladislav Jagiello al Poloniei și
a încheiat o alianță (1389), reînnoită în 1390 și 1391.
Prin relațiile sale cu emirii anatolieni și cu regele Ungariei, precum și prin inițiativele
militare, Mircea începea să reprezinte o primejdie pentru stăpânirea – încă neconsolidată a
Porții în Balcani, astfel că Baiazid a decis să elimine Țara Românească, în calitate de factor
de putere, printr-o expediție condusă chiar de el.”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

B. „După cucerirea Bulgariei, care are loc în 1393, Baiazid se hotărăşte să întreprindă
o expediţie împotriva domnului muntean. Oastea turcească asediază şi cucereşte mai întâi
Silistra, apoi trece Dunărea, ocupă Nicopolul Mic sau Turnu şi înaintează spre Argeş. (...)
Lupta s-a dat la «Rovine» [...]
Victoria a fost a lui Mircea [cel Bătrân]: izvoarele contemporane sunt categorice în
privinţa aceasta. [...] Forţele lui Mircea erau într-o disproporţie numerică prea mare faţă de
cele ale lui Baiazid. O exploatare a victoriei, o urmărire a armatei turceşti spre a fi aruncată
peste Dunăre nu era cu putinţă. Aşa încât, deşi biruitor, Mircea se retrage spre Argeş, [...]
este nevoit să treacă în Ardeal; în locul lui, Baiazid aşază ca domn pe un boier Vlad, (...).
Împrejurările arătau prin urmare cât de justificată fusese politica de apropiere progresivă faţă
de Sigismund de Luxemburg a lui Mircea.”
(Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor)

C. „Forţa militară a lui Alexandru cel Bun i-a permis domnului să împiedice imixtiunea
puterilor străine, îndeosebi a Regatului Ungar, care, prin Tratatul de la Lublau, încheiat între
Sigismund de Luxemburg şi Vladislav Jagiello, preconizase împărţirea ţării între Ungaria şi
Polonia (1412). Domnul Moldovei şi-a consolidat legătura cu Polonia prin sprijinul eficace pe
care i l-a acordat în două rânduri împotriva cavalerilor teutoni: la Grünwald (1410) şi la
Marienburg (1422). [...]
Noua orientare de politică externă a lui Alexandru cel Bun în ultimii ani ai domniei
sale, când s-a asociat unei coaliții antipolone, alături de Ungaria, Lituania și Ordinul Teutonic,
în scopul de a anexa Pocuția, a dat un nou impuls rivalității polono-ungare pentru Moldova, a
cărei politică internă s-a resimțit puternic de pe urma acestei evoluții.
Lupta pentru domnie care a izbucnit între fiii mai vârstnici ai lui Alexandru cel Bun, Ilie
și Ștefan, a deschis o îndelungată vreme de instabilitate în Moldova în cursul căreia
rivalitățile facțiunilor boierești și ale pretendenților la domnie s-au împletit strâns cu
intervențiile Regatului Ungar și ale celui polon care tindeau să-și subordoneze țara să-i
controleze drumurile comerciale.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
 D.„ În 1441, [...] Iancu de Hunedoara e voievod al Transilvaniei și comite de
Timișoara. Cea mai înaltă treaptă a ierarhiei civile și militare o atinge în 1446, când în urma
morții regelui Vladislav, întâmplată la Varna, prelații, baronii și nobilii îl aleg în ziua de 5 iunie
guvernator al Ungariei. Deține această demnitate până în 1452, când își dă demisia din
cauza intrigilor acelorași nobili. [...]
Iancu luase parte la lupta de la Semendria din 1437, la luptele de la Dunăre, din
1441, [...], în jurul Belgradului. Se ciocnise cu Mezed Paşa la Sântimbru (18 martie 1442) şi
repurtase peste câteva zile [...] o strălucită biruinţă asupra lui. În toamna aceluiaşi an,
distrusese la Poarta de Fier un detaşament turcesc, [...] și sfărâmase, pe Ialomiţa, grosul
armatei duşmane, luându-i o pradă uşoară [...]. Încurajat de aceste succese, întreprinsese
marea expediţie din 1443 care a dus armatele creştine până dincolo de Sofia, în inima
Balcanilor. În cursul ei, avusese mai multe biruinţe, luând mii de prizonieri şi o sumă de
steaguri. O menţiune deosebită merită, în această expediţie, luptele din jurul Nişului [...]
precum şi cele de la trecătoarea Kunoviţa, în timpul retragerii, între Sofia şi Niş (5 ianuarie
1444).”
(C. C. Giurescu, Istoria Românilor)
Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Numiți două spații istorice si un conducător politic precizate atât în sursa A cât și
sursa C. 9 puncte
2. Prezentaţi o instituției centrală din secolul al XV-lea la care se referă sursa C,
utilizând și două informații din această sursă. 7
puncte
3. Formulați, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la relațiile dintre Moldova și
Polonia, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 9 puncte
4. Scrieți două informații selectate din sursa A, referitoare la politica externă, între care
există o relație de cauzalitate, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză,
respectiv efect). 7 puncte
5. Prezentaţi câte un fapt istoric din sursa B, respectiv din sursa D, folosind câte două
informații selectate din sursele respective și menționați o asemănare între aceste
fapte. 8 puncte

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză despre Stat și politică în spaţiul
românesc în contextul relațiilor internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-
lea - secolul al XVIII-lea, având în vedere:
- prezentarea a două fapte istorice referitoare la implicarea spaţiului românesc în
conflictele militare din deceniile șase-șapte ale secolului al XV-lea;
- menționarea a două acțiuni diplomatice din ultimele trei decenii ale secolului al XV-lea
referitoare la un stat medieval românesc și menționarea unei asemănări între acestea;
- menționarea unei caracteristici a unei instituții centrale din spațiul românesc intracarpatic
din prima jumătate a secolului al XVI-lea;
- prezentarea unei consecințe a unei acțiuni de politică externă, desfășurate în a doua
jumătate a secolului al XVI-lea, în care este implicat un reprezentant al unei instituţii
centrale din spațiul românesc extracarpatic;
- prezentarea unui aspect referitor la abordarea romanității românilor în secolele al XVI-
lea- al XVII-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția instituțiilor centrale din spațiul
românesc în secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, în contextul relațiilor internaționale şi
susţinerea acestuia prin două argumente istorice.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (prezentarea
unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia),
respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în
limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu
Total 100 de puncte
 OLIMPIADA DE ISTORIE
Clasa a XII-a
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

Varianta 2

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât
cele precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. Câte 3 puncte pentru numirea a două spații istorice și a conducătorului politic
precizate atât sursa A cât și sursa C. (3p x 3 = 9p)
2. 2 puncte pentru menționarea instituției centrale din secolul al XV-lea la care se referă
sursa C.
3 puncte pentru prezentarea instituției menţionate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
inmstituția centrală menționată;
Câte 1 punct pentru utilizarea oricăror două informații din sursă în cadrul prezentării.
(1px2=2p)
3. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei C, a oricărui punct de vedere referitor la
relațiile dintre Moldova și Polonia;
Câte 3 puncte pentru selectarea din sursa C a oricăror două informaţii care susţin
punctul de vedere formulat; (3p x 2 = 6p)
4. 7 puncte pentru scrierea relaţiei cauză-efect stabilită între două informaţii selectate
din sursa A, referitoare la politica externă, precizând rolul fiecăreia dintre aceste
informații (cauză, respectiv efect)
5. Câte 1 punct pentru menționarea fiecărui fapt istoric din sursa B, respectiv din sursa
D (1px2=2p)
Câte 1 punct pentru fiecare informație selectată din sursele respective folosită în
prezentarea faptelor istorice menționate (1px4=4p)
2 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între cele două fapte istorice
menționate
Total 40 puncte
SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)
Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel:
 câte 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la implicarea spaţiului
românesc în conflictele militare din deceniile șase-șapte ale secolului al XV-lea;
(2px2=4p)
 câte 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei
de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
faptului istoric menţionat;
 Câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni diplomatice din ultimele trei
decenii ale secolului al XV-lea referitoare la un stat medieval românesc;
(3px2=6p)
3 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între cele două acțiuni diplomatice
menționate;
 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a unei instituții centrale din spațiul
românesc intracarpatic din prima jumătate a secolului al XVI-lea;
 2 puncte pentru menţionarea unei consecințe a unei acțiuni de politică externă,
desfășurate în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în care este implicat un
reprezentant al unei instituţii centrale din spațiul românesc extracarpatic;
3 puncte pentru prezentarea consecinței menţionate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
consecința menţionată;
 2 puncte pentru menţionarea oricărui aspect referitor la abordarea romanității
românilor în al XVI-lea- al XVII-lea;
3 puncte pentru prezentarea aspectului menţionat prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
aspectul menţionat;
 2 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția instituțiilor
centrale din spațiul românesc în secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, în contextul
relațiilor internaționale;
Câte 3 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat prin două argumente
istorice – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că, etc) și concluzia (așadar, ca urmare etc.)
(3px2=6p)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

1 punct pentru (introducere - cuprins - concluzii);
0 puncte pentru text nestructurat;
2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru argumentarea istorică: (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor
istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.
 Total 50 puncte
Total test 90 de puncte.
Total general 100 de puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu