MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

OLIMPIADA DE ISTORIE
ETAPA NAȚIONALA
Oradea, 2015
Clasa a XII-a

Ambele subiecte sunt obligatorii.

Subiectele se tratează pe foi separate.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A.”Adunările de stări reprezintă o instituție semnalată încă din secolul al XV-lea, purtând și numele de
marea adunare a țării în Țara Românească și Moldova. (...)
Adunarea țării se compunea din marii boieri, din clerul înalt (mitropolitul, episcopii și egumenii
principalelor mănăstiri), din boierimea mijlocie și mică, precum și din curtenii sau o parte a acestora.
Întrunită numai când o convoca domnul, marea adunare a țării nu a devenit o instituție permanentă în
Moldova și Țara Românească, ci numai una sporadică și episodică, însă din ce în ce mai frecventă în
veacul al XVI-lea, când era vorba de alegerea domnului sau de alte probleme ca: abdicarea domnilor,
declarații de război împotriva turcilor, încheierea păcii, solii mai importante, hotărâri cu privire la
biserică. ”
(Istoria românilor, vol IV)

B.” În contrast cu voievodul Moldovei, care menționează în mod expres asentimentul boierilor săi
«mari și mici», Mircea cel Bătrân încheie la 1389 și 1390 tratatele sale cu regele Poloniei prin trimișii
săi, prin autoritatea sa și în numele său. Titlul însuși, foarte lung și falnic, pe care și-l însușește acest
domnitor, de inspirație bizantină și sud-slavă, (...) nu exclude sfatul boierilor, nici rosturile lor în
judecăți și în interpretarea obiceiului ce ține loc de lege, după cum nu înseamnă înlăturarea
principiului alegerii, la înscăunarea unui nou voievod, din neamul domnesc; dar nu se poate contesta o
afirmare mai hotărâtă a puterii Domnului (...). ”

(Gheorghe I. Brătianu, Sfatul domnesc și adunarea stărilor în Principatele Române)

C.”Alianța cu Ardealul a [Țării Românești] era o necesitate politică de neînlăturat: ea trebuia

concretizată într-un tratat formal și urma să capete aspectul unei subordonări a celor două principate
românești față de principele ardelean, care dispunea de o necontestată superioritate în bani, în oameni
și în legături diplomatice. În acest scop a plecat la Alba Iulia o solie munteană în frunte cu mitropolitul
Eftimie și principalii boieri, Teodosie Rudeanu și Radu Buzescu. (...) «Niciodată, scrie P.P.Panaitescu,
turcii nu puseseră asemenea condiții și nici chiar în cele mai negre zile de decădere politică din veacul
al XVIII-lea țara noastră n-a primit condițiile ce fură iscălite de boierii lui Mihai Viteazul. În schimb,
ei obțineau cele mai mari avantaje (...)» Aceasta a fost de altfel și impresia contemporanilor. Mihai
Vodă însuși s-a plâns solului polon Lubieniecki că boierii trimiși în Ardeal «n-au făcut ce aveau în
instrucțiunile lor, ci ceea ce era spre folosul lor, obținând privilegii pentru dânșii (...) Nu au tratat cu
principele Ardealului, așa cum îi însărcinasem eu». (...)
Dar, privit în totalitatea dispozițiunilor sale, tratatul [de la 20 mai 1595] urmărește un scop bine definit
și are linia lui logică: este temeiul tipic al unui regim de Stări, reprezentat de cele două ordine ale
clerului și ale nobilimii. Totul corespunde acestei directive fundamentale: îngrădirea puterii domnești,
mergând până la anihilarea ei în folosul unui suveran străin, care însă va respecta autonomia și
privilegiile locale; asigurarea acestor privilegii, sub cele mai severe sancțiuni, și excluderea străinilor
de la orice concurență la slujbe; reprezentarea în dietă, cu dreptul de vot și facultatea de a hotărî în
privința dărilor. Sfatul de doisprezece nu e nici el neobișnuit: destule adunări de Stări au recurs la o
delegație restrânsă, cu caracter permanent, pentru a îndeplini cerințele lor. ”
(Gheorghe I. Brătianu, Sfatul domnesc și adunarea stărilor în Principatele Române)

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Menționați, pe baza sursei B conducătorul și secolul la care se referă. 4 puncte
2. Formulați, pe baza sursei A, o opinie referitoare la atribuțiile Adunării, susținând-o cu două
informații selectate din sursa dată. 7 puncte
3. Menționați, din sursa A, o informație referitoare la componența instituției la care aceasta se referă.
3 puncte
4. Menționați, din sursa C, o asemănare între punctele de vedere exprimate în sursă referitoare la
<alianța cu Ardealul>, susț inând-o cu câte o informație din sursa dată. 8 puncte
5. Formulați, pe baza sursei B, o opinie referitoare la relațiile dintre instituțiile centrale din spațiul
românesc, susținând-o cu două informații selectate din sursa dată. 7 puncte
6. Menționați, din sursa C, o informație referitoare la cauza încheierii tratatului de la 20 mai 1595.
3 puncte
7. Formulați un punct de vedere, prin care să susțineți sau să combateți afirmațiile din sursele B și C,
referitoare la exercitarea atribuțiilor diplomatice ale domnitorului în Evul Mediu, folosind ca
argumente alte două fapte istorice decât cele la care se referă sursele A, B și C..(Se punctează
pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea faptelor istorice relevante, respectiv, a conectorilor
care exprimă cauzalitatea si concluzia.) 8 puncte

Subiectul II (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ patru-cinci pagini, o sinteză despre România în secolele al XIX-lea – al XX-
lea având în vedere:

- menționarea a două fapte istorice referitoare la implicarea României în Criza Orientală și

precizați două consecințe în plan intern ale acestei implicării;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la România și la o mare alianță la sfârșitul secolului al
XIX-lea;
- prezentarea unui fapt istoric desfășurat în plan intern în primele decenii ale secolului al XX-lea
și care impune modificarea Constituției de la 1866;
- prezentarea unei constituții a României din a doua jumătate a secolului al XX-lea și
menționarea a două asemănări cu o altă lege fundamentală adoptată în România Mare;
- formularea unui punct de vedere referitor la implicarea României alături de o mare alianță în
deceniul cinci al secolului al XX-lea și susțineți-l cu două fapte istorice.
Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei
cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea
eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
OLIMPIADA DE ISTORIE
ETAPA NAȚIONALA
Oradea, 2015
Clasa a XII-a
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR!

SUBIECTUL I:
1. Câte 2 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B a unui conducător și a secolului la
care aceasta se referă; (2p x 2 = 4p)
2. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei A, a unei opinii referitoare la atribuțiile
Adunării
Câte 2 puncte pentru selectarea din sursa A, a oricăror două informaţii care susţin opinia
formulată; (2p x 2 = 4p)
3. 3 puncte pentru menţionarea pe baza sursei A, a oricărei informații referitoare la
componența instituției la care aceasta se referă
4. 4 puncte pentru menționarea din sursa C a oricărei asemănări între punctele de vedere
referitoare la <<alianța cu Ardealul>>;
Câte 2 puncte pentru selectarea din sursa C, a oricăror două informaţii care susţin opinia
formulată; (2p x 2 = 4p)
5. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei B, a unei opinii referitoare la relațiile dintre
instituțiile centrale din spațiul românesc;
Câte 2 puncte pentru selectarea din sursa B, a oricăror două informaţii care susţin opinia
formulată; (2p x 2 = 4p)
6. 3 puncte pentru menționarea, din sursa C a unei informații referitoare la cauza încheierii
tratatului de la 20 mai 1595;
7. 2 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere care să susţină sau să combată
afirmaţiile din sursele B și C, referitoare la exercitarea atribuțiilor diplomatice ale
domnitorului din Evul Mediu;
Câte 2 puncte pentru selectarea oricăror două fapte istorice relevante care susţin punctul
de vedere formulat; (2p x 2 = 4p)
Câte 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că
etc.), respectiv, a conectorilor care exprimă concluzia (aşadar, ca urmare etc.).
(1p x 2 = 2p)
Total 40 puncte

SUBIECTUL II:
Informaţia istorică –40 de puncte distribuite astfel:
-Câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la implicarea României în
Criza Orientală; (3p x 2 = 6p)
-Câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două consecințe în plan intern ale implicării României în
Criza Orientală; (2p x 2 = 4p)
-2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la România și o mare alianță la sfârșitul
secolului al XIX-lea;
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi
utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la fiecare fapt
istoric menţionat;
-2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric desfășurat în plan intern în primele decenii ale
secolului al XX-lea, care a impus modificarea Constituției din 1866;
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi
utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric
menţionat;
-2 punctepentru menţionarea unei constituții a României din a doua jumătate a secolului al XX-lea;
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi
utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric
menţionat;
-Câte 3 puncte pentru menționarea a oricăror două asemănări cu o altă lege fundamentală adoptată în
România Mare; (3p x 2 = 6p)
-3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la implicarea României alături de o
mare alianță în deceniul cinci al secolului al XX-lea;
-Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric, care să susțină punctul de vedere formulat (2
puncte pentru relevanța faptului istoric, 1 punct pentru utilizarea conectorilor).
(3p X 2 = 6p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

1 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
1 punct pentru (introducere - cuprins - concluzii);
0 puncte pentru text nestructurat;
2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;

Total 90 puncte
Din oficiu se acordă 10 puncte
Total 100 puncte