ROMANITATEA ROMÂNILOR – variantă de subiect

SUBIECTUL I ( 30 puncte)
A. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
“În Dacia însă a fost creată o adevărată ţară de colonizare dintr-un teritoriu slab locuit şi
înconjurat de o populaţie duşmănoasă, în care însă romanitatea nu şi-a înfipt rădăcini atât de
adânci, nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei naţionalităţi cucerite şi din punct de vedere
spiritual. De aici şi uşurinţa cu care mai târziu a putut fi îndepărtată şi a dispărut..., fiind ştearsă
ca o simplă poleială....Unii susţin că provincialii romani s-au refugiat în munţi pentru a-şi păstra
acolo libertatea şi viaţa....Prin ipoteza imigrării treptate spre nord a vlahilor din Moesia se poate
explica împrejurarea surprinzătoare că populaţia valahă se întâlneşte la nord de Dunăre numai
după începutul veacului al XIII-lea”
(Robert Roesler, Studii româneşti. Cercetări asupra istoriei vechi a României)

B. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

“ Teza autohtoniei românilor se bazează pe continuitatea neîntreruptă a populaţiei, de la geto-
daci la daco-romani. În afara triburilor geto-dace care s-au supus romanilor, deci n-au fost
exterminate, toponimia, hidronimia[...] Daciei romane, faptul că din provincie s-au recrutat
numeroase trupe auxiliare şi, îndeosebi descoperirile arheologice dovedesc prezenţa neîntreruptă
a autohtonilor atât în Dacia, cât şi în Moesia . După anul 602, în urma micşorării numărului
slavilor din nordul Dunarii, raportul de forţe s-a schimbat în favoarea autohtonilor, dispunând de
o organizare social-politică mai adecvată împrejurărilor istorice. În cursul convieţuirii cu slavii,
daco-romanii au reuşit să-i asimileze şi să dea naştere românilor”.
(Al.Graur, Gh.Ştefan, Dicţionar de istorie veche a României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Identificaţi teoriile istoriografice la care fac referire sursele A şi B. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care face referire sursa B. 2 puncte
3. Formulaţi două argumente pe baza sursei A şi B folosite de autori pentru a-şi
susţine ideile. 6 puncte
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care infirmă faptul că etnogeneza românească
s-a desfăşurat pe parcursul mileniului I la nordul Dunării. 3 puncte
5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, selectate din sursa B. 7 puncte
6. Prezentaţi doi factori ai romanizarii daco-geţilor. 6 puncte
7. Precizaţi două izvoare istorice din sec. VIII-XIII, care îi atestă pe români. 4 puncte
SUBIECTUL II (30 puncte)
Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„Transformarea regimului pluralist autoritar, pe care Mussolini îl instaurase [în Italia] după
Marşul asupra Romei, într-o dictatură totalitară (…) datează (…) din anii 1925-1926. (…)
Monarhia este susţinută, dar regele (...) este constrâns doar la rolul de reprezentare. Senatul este
menţinut şi el doar pentru a se putea exploata referinţa la antica instituţie romană şi pentru a
cruţa fosta clasă conducătoare, dar chiar dacă membrii acestei înalte adunări sunt încărcaţi de
oameni din partea regimului, ei nu au nicio putere concretă. Camera Deputaţilor este aleasă în
condiţii care o fac să depindă strict de partid. (…) Esenţa puterii aparţine în fapt „Ducelui"
[Mussolini]. În principiu acesta nu dă socoteală decât în faţa regelui şi are mari atribuţii
economice în calitate de ministru al corporaţiilor şi militare ca şef suprem al armatei. El numeşte
şi revocă miniştrii care nu sunt decât simpli executanţi şi poate legifera prin decret-lege fără
control parlamentar. (...) Partidul unic are drept misiune înregimentarea şi supravegherea
populaţiei (...). El participă la menţinerea ordinii cu ajutorul miliţiei (...). La această dată [1940]
însuşi Partidul Naţional Fascist numără 3 milioane de membri.”
(S. Berstein, P.Milza, Istoria Europei)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi partidul precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi, pe baza sursei date, o caracteristică a Camerei Deputaţilor. 2 puncte
3. Menţionaţi un regim politic şi un spaţiu istoric, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Senat. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atribuţiile lui
Mussolini în stat,susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia practicile politice
democratice reprezintă o caracteristică a Europei secolului al XX-lea. (Se punctează pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL III (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre ideea romanităţii românilor, având în
vedere:
- menţionarea a două epoci istorice în care a fost studiată ideea romanităţii românilor;
-numirea unui istoric şi prezentarea unei cauze pentru care acesta a abordat ideea romanităţii
românilor;
- menţionarea a două idei formulate pentru susţinerea ideii romanităţii românilor;
- formularea unui punct de vedere referitor la semnificaţia studierii romanităţii românilor şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
NOTĂ! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv,
a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice
a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
 BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru identificarea teoriile istoriografice la care fac referire sursele A şi B;
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care face referire sursa B;
3. câte 3 puncte pentru formularea celor două argumente folosite de autori pentru a-şi susţine
ideile, pe baza sursei A, respectiv a sursei B; (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A, corespunzătoare sursei care infirmă faptul că etnogeneza
românească s-a desfăşurat pe parcursul mileniului I la nordul Dunării;
5. 7 puncte pentru scrierea a oricăror două informaţii aflate în relaţie cauză–efect, selectate din
sursa B;
6. -câte 1 punct pentru menţionarea celor doi factori ai romanizarii daco-geţilor; (1px2=2p)
-câte 2 puncte pentru prezentarea celor doi factori ai romanizarii daco-geţilor; (2px2=4p)
7. câte 2 puncte pentru precizarea celor două izvoare istorice din sec. VIII-XIII,
care îi atestă pe români. (2px 2=4p)

SUBIECTUL II (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea partidului precizat în sursa dată;
2. 2 puncte pentru precizarea, pe baza sursei date, a oricărei caracteristici a Camerei Deputaţilor;
3. câte 3 puncte pentru menţionarea oricărui regim politic si a oricărui spaţiu istoric, la care se
referă sursa dată; (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
Senat; (3px2=6p)
5. - 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
atribuţiile lui Mussolini în stat;
- câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat; (3px2=6p)
6. - 1 punct pentru pertinenţa argumentării afirmaţiei conform căreia practicile politice
democratice reprezintă o caracteristică a Europei secolului al XX-lea;
- 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine afirmaţia dată;
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.),
respectiv a conectorilor care exprimă concluzia (asadar, ca urmare etc.).

SUBIECTUL III (30 de puncte)

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
• 4 puncte pentru menţionarea celor două epoci istorice în care a fost studiată ideea romanităţii
românilor; (2p x 2=4p)
• 2 puncte pentru numirea unui istoric care a abordat ideea romanităţii românilor;
• 2 puncte pentru menţionarea unei cauze pentru care acesta a abordat ideea romanităţii
românilor;
• 5 puncte pentru prezentarea coerentă a cauzei pentru care acesta a abordat ideea romanităţii
românilor;
• câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două idei formulate pentru susţinerea ideii
romanităţii românilor; (3px2= 6p)
• 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la semnificaţia studierii romanităţii
românilor şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric;
• 1 punct pentru pertinenţa argumentării punctului de vedere formulat;
• 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine punctul de vedere formulat;
• 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.),
respectiv, concluzia (aşadar, ca urmare etc.).
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
• 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii) ;
0 puncte pentru text nestructurat ;
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
• 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.