OLIMPIADA DE ISTORIE - ETAPA PE ŞCOALĂ

Clasa a VIII-a
Varianta 1

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru este de trei ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A.,,Retragerea romană din timpul împăratului Aurelian a fost un eveniment major de

natură politică, administrativă și militară, cu importante consecințe economico-sociale și
demografice, fără a însemna însă sfârșitul vieții romane. Romanitatea nord-danubiană s-a
resimțit prin actul retragerii, care a provocat în Dacia destrămarea structurilor organizatorice
romane imperiale. O epocă romană târzie, o romanitate fără Imperiu se perpetuează chiar și în
Transilvania, pentru a nu mai vorbi de teritoriile care revin în posesia Imperiului Roman. în
secolulul IV d.Hr.. [...] Dobrogea este în continuare pământ roman, apoi bizantin, sudul fostei
provincii Dacia va fi reînglobat Imperiului în vremea lui Constantin cel Mare, în timp ce
Transilvania rămâne definitiv în afara Imperiului Roman. În vest și în nord, ca și în Moldova și
Basarabia, diversele grupuri de daci liberi au o mai mare libertate de mișcare după dispariția
frontierelor provinciei Dacia.”

(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

B.„După anul 313 d.Hr., când împăratul Constantin cel Mare a transformat creștinismul
în credință liberă în întreg imperiul, avea să vină dinspre sud un nou impuls pentru lărgirea
cuvântului Domnului și printre daco-romani. Creștinarea celor mai mulți dintre daco-romani s-a
făcut în limba latină. Cum urmașii traco-daco-romanilor sunt azi românii, termenii creștini de
bază din limba română sunt de origine latină. Prin răspândirea cuvântului Domnului s-a întărit
de fapt romanitatea. Dacii liberi, după 274 d.Hr., au devenit treptat nu doar creștini, ci și vorbitori
de limbă latină. Această continuare a romanizării nu s-a desfășurat foarte simplu și fără
dificultăți, mai ales din cauza populațiilor barbare sau nomade (migratoare).
[...] După 350 d.Hr., au trecut peste Dacia valurile goților, hunilor, gepizilor și avarilor,
până spre anul 600 d.Hr.. Aceștia, în general, nu s-au așezat decât în mică măsură printre
daco-romani și protoromâni (primii români sau români timpurii), iar cei care au făcut-o au fost
repede asimilați de latinofoni. Totuși, după aproape un secol de la retragerea aureliană, când
raziile de pradă ale nomazilor erau tot mai distrugătoare, daco-romanii au fost obligați să-și
găsească mijloace de conservare sau de păstrare a ființei lor și a bunurilor proprii, adică să
lupte pentru a nu pieri. De aceea, ei au părăsit în totalitate vechile orașe de odinioară, cu
zidurile lor masive, pe care barbarii le vedeau de la distanță și le jefuiau mai întâi. [...] Oamenii
s-au retras din zonele deschise, ușor de văzut și de atacat, și și-au întemeiat noi așezări, nu
departe de cele vechi, dar în locuri ferite, mai ascunse.”
(Ioan-Aurel Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi câte un conducător politic la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
6
puncte
2. Precizaţi pe baza sursei B, secolul în care creștinismul s-a transformat în ‹credință liberă
în întreg imperiul ›. 3 puncte
3. Numiți două populații migratoare la care se referă sursa B. 4 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei A, o opinie referitoare la retragerea aureliană şi selectaţi din
sursă două informaţii care să susţină opinia formulată. 10 puncte
5. Menționați, pe baza sursei B, trei informații referitoare la răspândirea creștinismului în
spațiul fostei provincii Dacia și în zonele vecine. 9 puncte
6. Menţionaţi alte două informații referitoare la romanitatea orientală din secolele III-VIII
d.Hr., în afara celor la care se referă sursele A și B. 8 puncte

SUBIECTUL al II- lea (50 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

„În spațiul carpato-dunărean sursele arheologice și documentare evidențiază [...]
prezența unei ramuri indo-europene. Pe reprezentanții ei unii i-au numit daci (în special în
Transilvania), alții i-au numit geți (în Muntenia, Dobrogea și până în Basarabia). Iar la sud de ei
se găseau tracii. [...] În secolul I î.Hr., aceste triburi geto-dace se unesc sub un singur rege, pe
care-l cheamă Burebista. E prima dată când strămoșii noștri apar în istorie uniți și având un
rege care îndrăznește să se lupte cu Roma. Stăpânirea lui Burebista se întindea și peste multe
alte triburi, de dincolo de Nistru și până în Pannonia [...].”
(N.Djuvara, O scurtă istorie ilustrată a românilor)

Pornind de la sursa istorică dată, elaboraţi în aproximativ două-trei pagini, o sinteză despre
Civilizația geto-dacilor între secolele VII î. Hr. - II d.Hr.

- menţionarea a două fapte istorice referitoare la contactele geto-dacilor cu lumea

mediteraneană între secolele VII - III î. Hr. şi precizarea a două consecinţe ale
acestora;
- menţionarea a două caracteristici ale religiei geto-dacilor;
- formularea unei opinii referitoare la regatul geto-dacilor, susţinând-o cu o informaţie
din sursa dată.
- prezentarea a trei fapte istorice referitoare la integrarea geto-dacilor în lumea
romană, desfășurate în secolele I-II d.Hr.;
Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice /logice a faptelor istorice şi
încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
Total test: 90 de puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu
Total: 100 de puncte
 OLIMPIADA DE ISTORIE –ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a VIII -a
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
Varianta 1
 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. Câte 3 puncte pentru numirea fiecărui conducător politic la care se referă sursa A,
respectiv sursa B. (3px2=6p)
2. 3 puncte pentru precizarea pe baza sursei B, a secolului în care creștinismul s-a
transformat în ‹credință liberă în întreg imperiul›.
3. Câte 2 puncte pentru numirea oricăror două populații migratoare la care se referă sursa
B. (2px2=4p)
4. 4 puncte pentru formularea pe baza sursei A, a oricărei opinii referitoare la retragerea
aureliană.
Câte 3 puncte pentru selectarea oricăror informaţii care susţin opinia formulată.

(3px2=6p)
5. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B, a oricăror trei informații referitoare
la răspândirea creștinismului în spațiul fostei provincii Dacia și în zonele vecine.

(3px3=9p)
6. Câte 4 puncte pentru menţionarea oricăror altor două informații referitoare la
romanitatea orientală din secolele III-VIII d.Hr., în afara celor la care se referă sursele A
și B. (4px2=8p).

SUBIECTUL al II–lea (50 de puncte)

Informaţia istorică - 40 de puncte distribuite astfel:

 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la contactele
geto-dacilor cu lumea mediteraneană între secolele VII - III î. Hr.. (3px2=6p)
Câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două consecinţe. (2px2=4p)
  Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale religiei geto-dacilor;

(3px2=6p)
 5 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la regatul geto-dacilor;
4 puncte pentru selectarea din sursa dată a oricărei informaţii care susţine opinia
formulată.

 Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei fapte istorice referitoare la integrarea
geto-dacilor în lumea romană, desfășurate în secolele I-II d.Hr. (2px3=6p)
câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea relaţiei
de cauzalitate şi utilizarea câte unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px3=9p)
câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
faptele istorice menţionate.

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate - 10 puncte distribuite astfel:

 2 puncte pentru structurarea textului (introducere- cuprins-concluzii);

 1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;
 0 puncte pentru text nestructurat.
 2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
 1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
 0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză - efect.
 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice;
 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor
istorice;
 0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice logice a faptelor istorice.
 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
 1 punct pentru respectarea parţială a limbajului istoric;
 0 puncte pentru lipsa limbajului istoric.
 2 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.
Total: 50 puncte

Total test: 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu
Total: 100 de puncte
 OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a IX - a
Varianta 1
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A.. „Întreg Egiptul este împărţit în mai multe regiuni care se numesc în limba elenilor
<nomoi>, fiecare ţinut fiind cârmuit de către un nomarh însărcinat să îngrijească de tot ce
interesează administrarea ţinutului său. În afară de aceasta, tot pământul Egiptului e împărţit în
trei părţi. Cea dintâi – şi cea mai întinsă – este a preoţilor, deaorece băştinaşii îi dau cea mai
mare cinstire (...). Cea de-a doua parte a pământului egiptean este aceea a regilor, care scot de
aici venituri mulţumită cărora pot să facă faţă cheltuielilor războiului şi să-şi întreţină stălucirea
curţii (...). Cea din urmă parte a pământului egiptean este stăpânită de aşa numiţii războinici şi
de toţi aceia care trebuie să-şi îndeplinească îndatoririle ostăşeşti (...). Mai sunt în Egipt încă
trei categorii de cetăţeni liberi: păstori, agricultori şi meşteşugari.”
(Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică)

B.„[Faraonul Sesostris al III-lea] trimise apoi în Marea Roşie o flotă de patru sute de
corăbii, fiind cel dintâi egiptean care construi corăbii de război. Flota lui Sesostris a pus
stăpânire pe insulele din acea regiune, cum şi pe întregul litoral al Mării Roşii, până în India. El
însuşi a pornit pe uscat cu armata lui de pedestraşi, aducând sub porunca-i întreaga Asie. Dar
n-a străbătut doar acele ţinuturi pe care mai târziu avea să le cucerească Alexandru Macedon,
ci a pătruns până la cele neamuri în ţara cărora regele macedonean n-a izbutit să-şi pună
piciorul. Sesostris a trecut fluviul Gange şi a înaintat prin India până la Ocean.”
(Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică)

Răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi, din sursa A, două categorii de cetățeni liberi din Egipt. 4 puncte
2. Numiţi, pe baza sursei B, doi conducători militari din Antichitate.
4
puncte
3. Menţionaţi, pe baza sursei A, modul de organizare administrativă a Egiptului. 3 puncte
4. Scrieţi două informaţii selectate din sursa A, între care există o relaţie de cauzalitate,
precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
5. Menţionaţi, pe baza sursei B, două informații referitoare la flota egipteană. 6 puncte
6.Menţionaţi, pe baza sursei B, două limite geografice până la care au ajuns cuceririle egiptene.
6
puncte
7.Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la monarhia egipteană, în afara celor la care se
referă sursele A şi B. 10 puncte

Subiectul al II-lea (50 puncte)

Alcătuiţi o sinteză, de două-trei pagini, cu titlul ,, Roma – de la Regat la Imperiu având în

vedere:

- prezentarea a două fapte istorice referitoare la organizarea politică a Romei, din

secolele VI î.Hr. –III î.Hr.;
- prezentarea unei asemănări şi a unei deosebiri dintre organizarea politică a Romei
din prima jumătate, respectiv din a doua jumătate a secolului î.Hr.;
- menţionarea a trei trăsături ale Imperiului roman în perioda secolelor III-IV d.Hr.;
- menționarea a două caracteristici ale organizării politice a Imperiului Roman în
secolul V d.Hr.;
- prezentarea a două contribuţii din domeniul artei monumentale romane, lăsate
moştenire umanităţii de civilizaţia Romei antice.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi
încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test: 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu
Total: 100 de puncte
 OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a IX-a
Varianta 1

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I:

1. Câte 2 puncte pentru numirea, din sursa A, a oricăror două categorii de cetățeni liberi
din Egipt (2px2=4p)
2. Câte 2 punte pentru numirea, pe baza sursei B,a doi conducători militari din Antichitate;

( 2px2=4p)
3. 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei A, a modului de organizare administrativă
a Egiptului;
4. 7 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a două informații, selectate din sursa A,
între care există relația de cauzalitate, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii
(cauză, respectiv efect);
5. Câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B, a oricăror două informații
referitoare la flota egipteană; (3px2=6p)
6. Câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B, a oricăror două limite până la
care au ajuns cuceririle egiptene;
(3px2=6p)
7. Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la monarhia
egipteană, în afara celor la care se referă sursa A și B. (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea relaţiei
de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
faptul istoric menţionat
SUBIECTUL AL II-LEA:

 Câte 2 puncte pentru menţionarea a oricăror două fapte istorice referitoare la organizarea
politică a Romei, din secolele VI î.Hr. –III î.Hr.; (2pX2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menţionat
 Câte 2 puncte pentru menționarea unei asemănări şi a unei deosebiri dintre organizarea
politică a Romei din prima jumătate, respectiv din a doua jumătate a secolului î.Hr.;
(2p
X 2= 4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea asemănărilor și deosebirilor menționate prin
evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
(3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menţionat;
 Câte 2 puncte pentru menţionarea a oricăror trei trăsături ale Imperiului roman în perioda
secolelor III-IV d.Hr.; (2p X 3 = 6p)
 Câte 2 puncte menționarea a oricăror două caracteristici ale organizării politice a Imperiului
Roman în secolul V d.Hr.; (2p X 2 = 4p)
 Câte 2 puncte pentru menționarea a oricăror două contribuţii din domeniul artei
monumentale romane, lăsate moştenire umanităţii de civilizaţia Romei antice; (2p X 2 = 4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea contribuțiilor menţionate, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p X 2 = 6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menţionat

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;
0 puncte pentru text nestructurat;
3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 puncte

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte

OLIMPIADA DE ISTORIE - ETAPA PE ŞCOALĂ

Clasa a X-a
Varianta 1

 Timpul de lucru este de trei ore

 Se acordă 10 punct din oficiu
 Ambele subiecte sunt obligatorii

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A.„Secolul fanariot a coincis cu intensificarea ofensivei austriece și ruse pentru
adjudecarea moștenirii <omului bolnav> care începea a fi Imperiul otoman. Teatrul de operații l-
a constituit spațiul românesc, îndeosebi Moldova și Țara Românească. Devastările și dislocările
de populație au fost însoțite de consecințe mult mai grave și de durată: intrarea unor părți ale
teritoriului românesc sub stăpânire străină; prin pacea de la Passarowitz (1718), încheiată în
urma războiului austro-turc din 1716-1718, Imperiul Habsburgic a anexat Banatul și Oltenia, cea
din urmă restituită Porții otomane, în urma războiului ruso-austro-turc din anii 1735-1739. Pentru
neutralitatea sa în războiul ruso-turc din anii 1768-1774, Imperiul Habsburgic a cerut ca
<răsplată> Bucovina (nordul Moldovei), în 1775. Prin pacea de la București (1812), care a pus
capăt războiului ruso-turc din anii 1806-1812, Rusia a anexat teritoriul dintre Prut și Nistru
(Basarabia).
Inițial, intenția țarului Alexandru I fusese să anexeze ambele Principate (el a obținut
satisfacerea acestei dorințe la întâlnirea din 1808 de la Erfurt cu Napoleon). Țarul nu era încă
decis dacă să păstreze cele două Țări Române sau să le cedeze – total sau parțial – Austriei, în
schimbul unei provincii austriece, ca, de pildă, Galiția.
Pe măsura deteriorării raporturilor cu Franța și în fața refuzului Porții de a ceda
Principatele, țarul a renunțat progresiv la planul său <maximal> - hotarul de la Dunăre și, cu
numai câteva săptămâni înainte de atacul francez, s-a resemnat cu anexarea teritoriului dintre
Prut și Nistru.”
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

B.”Art. IV. Primul articol al preliminariilor stipulează că Prutul din punctul unde acest râu
pătrunde în Moldova și până la confluența sa cu Dunărea, apoi pornind din acest loc, malul
stâng al acestui fluviu până la Chilia și la vărsarea sa în Marea Neagră, vor forma frontiera
dintre cele două imperii [Imperiul Rus și Imperiul Otoman]. Navigația va rămâne totuși comună
celor două părți. Micile insule ale Dunării, nelocuite până la începerea ostilităților și care se
întâlnesc începând de dincolo de Ismail până la Chilia, vor reveni de fapt Imperiului Rus, dat
fiind că ele sunt mai aproape de malul stâng; totuși ele nu vor fi sub dominația nici uneia dintre
cele două puteri și nu se vor putea ridica de acum înainte acolo fortificații, nici întărituri de niciun
fel, ci ele vor rămânea pustii. Va fi totuși permis supușilor celor două țări de a practica acolo
pescuitul sau de a tăia acolo lemne, în toată libertatea. [...] Prin ultimul paragraf al articolului
citat, Sublima Poartă renunță la toate drepturile sale asupra teritoriului situat pe malul stâng al
Prutului și îl cedează curții imperiale a Rusiei cu toate cetățile, orașele și localitățile ce se
găsesc acolo, precum și jumătatea râului Prut care formează frontiera dintre cele două imperii.
Vasele comerciale ale uneia și ale celeilalte puteri vor avea dreptul să intre și să iasă liber pe
brațul râului aproape de Chilia, precum și dreptul de a naviga pe tot cursul Dunării. Dar vasele
de război nu vor putea urca până la gura Prutului.
Art. V. Majestatea Sa Împăratul tuturor Rusiilor cedează și restituie Sublimei Porți
otomane partea din Moldova care este situată pe malul drept al Prutului, precum și Valachia
mare și mică* cu toate cetățile în starea lor actuală, cu orașele, târgurile, satele, așezările de
orice fel și tot ce cuprinde în ele aceste provincii împreună cu insulele Dunării, cu excepția totuși
a ceea ce se menționează în art. IV din prezentul tratat.”
(Tratatul de pace între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, 16/28 mai 1812, în Acte și documente
relative la istoria renașterii României, vol I)

* Muntenia și Oltenia

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menţionaţi, pe baza sursei A, două consecințe ale războaielor ruso-austro-turce asupra

spațiului românesc. 6 puncte
2. Menţionaţi, pe baza sursei A, două motive ale renunțării, de către Imperiul Rus, la planul
maximal de expansiune spre sud-vest. 8 puncte
3. Menţionaţi, pe baza sursei B, două informații referitoare la teritoriile restituite de
respectivul tratat Imperiului Otoman. 8 puncte
4. Formulaţi o opinie referitoare la condițiile impuse Imperiului Otoman prin articolul IV și
selectaţi ca argument o informaţie din sursa B. 8 puncte
5. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la Țările Române în intervalul 1821-1834.
10
puncte

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză referitoare la Revoluțiile moderne, din
secolele al XVII-lea – al XVIII-lea, în contextul influențelor iluministe, având în vedere:
- prezentarea unui fapt istoric desfășurat în Anglia, în secolul al XVII-lea, în contextul
„Revoluției glorioase”;
- menționarea a două fapte istorice referitoare la constituirea S.U.A. în secolul al XVIII-lea
și prezentarea unei consecințe a unuia dintre ele;
- precizarea a două fapte istorice referitoare la evoluția politică a Franței în perioada
1789-1792 și menționarea unei consecințe a unuia dintre ele;
 - prezentarea unei acțiuni de politică externă a Franței napoleoniene;
- formularea unei opinii referitoare la impactul principiilor și valorilor iluministe în
societatea modernă şi susţinerea acesteia prin două argumente istorice.

Notă !
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi
pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/
logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.
 OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a X -a
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
Varianta 1

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.

Subiectul I (40 de puncte)

1. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei A, a oricăror două consecințe ale
războaielor ruso-austro-turce asupra spațiului românesc; (3px2=6p)
2. Câte 4 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei A, a oricăror două motive ale
renunțării, de către Imperiul Rus, la planul maximal de expansiune spre sud-vest;

(4px2=8p)
3. Câte 4 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B, a oricăror două informații
referitoare la teritoriile restituite de respectivul tratat Imperiului Otoman; (4px2=8p)
4. 4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la condițiile impuse Imperiului
Otoman prin articolul IV;
4 puncte pentru selectarea ca argument a oricărei informaţii din sursa B;
5. Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la Țările
Române în intervalul 1821-1834; (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea relaţiei
de cauzalitate şi utilizarea câte unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)

Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
faptul istoric menţionat.

Subiectul al II-lea (50 de puncte)

40 de puncte pentru informaţia istorică, distribuite astfel:

  2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric desfășurat în Anglia, în secolul al XVII-
lea, în contextul „Revoluției glorioase” ;
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menţionat;
 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la constituirea
S.U.A.; (3px2=6p)
2 puncte pentru menţionarea oricărei consecinţe a unuia dintre faptele istorice
menționate;
3 puncte pentru prezentarea consecinței menţionate, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
consecința menţionată;
 Câte 3 puncte pentru precizarea oricăror două fapte istorice referitoare la evoluția
politică a Franței în perioada 1789-1792; (3px2=6p)
3 puncte pentru menționarea oricărei consecințe a unuia dintre faptele istorice
precizate;
 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni de politică externă a Franței napoleoniană;
3 puncte pentru prezentarea acțiunii de politică externă menţionată, prin evidenţierea
relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la acțiunea
menţionată;
 4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la impactul principiilor și valorilor
iluministe în societatea modernă;
Câte 3 puncte pentru susținerea opiniei formulate prin oricare două argumente istorice

(3px2=6p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
0 puncte pentru text nestructurat;
2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
 0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 de puncte

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 puncte.

OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a XI-a
Varianta 1
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A.”Unul dintre intelectualii şi politicienii implicaţi decisiv în găsirea unor soluţii de
perspectivă a fost Richard Coudenhove-Kalergi - partizanul realizării unei Europe federale
prin unirea naţiunilor ei. Contele, austriac după tată şi japonez după mamă, a afirmat că doar
prin această formulă Europa îşi va putea menţine forţa şi prestigiul în lume, inclusiv în condiţiile
afirmării unor super-puteri în viitorul apropiat. O Europă federalizată era capabilă, în viziunea lui,
să menţină sistemul european de state stabilit la Versailles şi să prevină cucerirea continentului
de Rusia bolşevică. Alături de pericolul sovietic, Kalergi vorbea şi de ameninţarea americană,
deoarece Moscova dorea să cucerească Europa, iar SUA să o cumpere.
În 1926, un grup de economişti şi oameni de afaceri a fondat Uniunea economică şi
vamală europeană, cu numeroase secţiuni naţionale pe întreg continentul. Unul dintre iniţiatori
a fost M. Gaston Riou, autorul cărţii Europa, patria mea, în care lansa ideea constituirii unei
confederaţii continentale, privită ca singura şansă a Europei de a-şi păstra rolul de hegemon al
lumii, în competiţia cu SUA şi URSS. Tot în 1926, la Viena, s-a desfăşurat Congresul Pan-
European, la care au participat reprezentanţi ai guvernelor şi partidelor politice din diferite state
de pe continent.
În seria aceloraşi iniţiative, în 1927, se constituia la Geneva o Federaţie pentru alianţa
europeană, iar în Franţa s-a constituit Comitetul francez pentru cooperarea europeană, care
a fost prezidat de matematicianul Emile Borel. In 1929, „Revue de Vivants” condusă de Henry
de Jouvenel, a organizat un concurs prin care recompensa cu un premiu de 10.000 de franci cel
mai bun proiect de federaţie europeană. Au fost trimise 502 proiecte, iar caştigătorul a fost
Robert Mangin.”
(Ionuţ Nistor, Istoria ideii de Europa)

B.”Cea mai interesantă iniţiativă a epocii a aparţinut politicianului francez Aristide

Briand, al cărui proiect de uniune europeană a stârnit cele mai ample dezbateri şi a angrenat
politicieni, diplomaţi şi personalităţi publice din toate zonele continentului. In 1929, Aristide
Briand, aflat atunci în poziţia de ministru al afacerilor străine considera că popoarele Europei
constituiau un grup geografic şi era necesar ca între ele să existe legături strânse, astfel încât
să se constituie un corp federal.
Acest corp, prin instituţiile lui comune, permitea ca între popoarele ce-l compuneau să existe
contacte şi dialoguri permanente. În aceste condiţii, naţiunile europene puteau fi capabile, nu
doar să instituie o solidaritate puternică între ele, dar şi să înlăture orice ameninţare gravă la
adresa păcii şi a liberei lor existenţe sau evoluţii spre progres.
Ilvio Trentin, fost profesor la Universitatea din Padova, organizator, în iulie 1942, la
Toulouse, al grupului de rezistenţă Liberer et federer, susţinea că statele naţionale nu pot
constitui Europa unită, pentru că aceasta ar însemna pentru ele autodistrugerea bazei proprii
puteri. Instrumentele economice de tipul politicii vamale, subvenţiilor, comenzilor publice,
cheltuielilor militare trebuiau sustrase autorităţii statului naţional.
Majoritatea organizaţiilor din Franţa au sprijinit, însă, ideea reorganizării continentului pe
baze federative. Din decembrie 1941 s-a înfiinţat la Lyon grupul „Combat”, condus de Henry
Frenay, care milita pentru constituirea Statelor Unite ale Europei. El propunea, în noiembrie
1942, organizarea unui for comun al tuturor guvernelor europene în exil. În decembrie 1943, el
a unificat mişcările de rezistenţă din sudul Franţei, iar în martie 1944, a iniţiat un Congres al
Rezistenţei la Alger, în care propunea federarea statelor şi renunţarea la drepturile lor suverane,
cu o forţă armată proprie.”
(Ionuţ Nistor, Istoria ideii de Europa)
Răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Menționați, pe baza sursei A, o caracteristică a uniunii economice și vamale, susținând-
o cu două informații din sursa istorică precizată. 7 puncte
2. Formulați, pe baza sursei B, o opinie referitoare la organizațiile franceze din deceniul al
cincilea al secolului al XX-lea, susținând-o cu o informație din sursa istorică menționată.
5
puncte
3. Menționați, pe baza sursei B, doi oameni de cultură francezi. 4 puncte
4. Formulați, pe baza sursei A, o opinie referitoare la cauzele constituirii unei Europe
federale, susținând-o cu două informații din sursa dată. 7 puncte
5. Formulați, pe baza sursei B, o opinie referitoare la «statele naționale» în contextul
unității europene, susținând-o cu două informații din sursă. 7 puncte
6. Prezentați două fapte istorice referitoare la integrarea europeană din deceniul al șaselea
al secolului al XX-lea. 10 puncte

Subiectul al II-lea (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ doua-trei pagini, o sinteză despre Europa și România în secolul al

XX-lea, având în vedere:

- menționarea a două fapte istorice referitoare la Europa în primele două decenii ale
secolului al XX-lea
- prezentarea a două caracteristici ale culturii române din prima jumătate a secolului al
XX-lea;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la evoluția României în a doua jumătate a secolului
al XX-lea;
- precizarea a două etape ale integrării europene din perioada 1970-2000 și menționarea
câte unei consecințe a acestora;
- formularea unei opinii prin care să susțineți sau să combateți afirmația potrivit căreia
cultura română este parte a culturii europene în a doua jumătate a secolului al XX-lea,
folosind două argumente istorice.
Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi
pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/
logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.
 OLIMPIADA DE ISTORIE - ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a XI-a
VARIANTA 1

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I:

1. 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei A a oricărei caracteristici a uniunii

economice și vamale.
Câte 2 puncte pentru selectarea din sursa A, a oricăror două informaţii care susţin
caracteristica menţionată; (2p x 2 = 4p)
2. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei B, a unei opinii referitoare la
organizațiile franceze din deceniul al cincilea al secolului al XX-lea;
2 puncte pentru selectarea din sursa B, a oricărei informaţii care susţine opinia
formulată;
3. Câte 2 puncte pentru menţionarea pe baza sursei B, a oricăror doi oameni de
cultură francezi; (2p x 2 = 4p)
4. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei A, a unei opinii referitoare la cauzele
constituirii unei Europe federale;
Câte 2 puncte pentru selectarea din sursa A, a oricăror două informaţii care susţin
opinia formulată; (2p x 2 = 4p)
5. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei B, a unei opinii referitoare la « statele
naționale» în contextul unității europene;
Câte 2 puncte pentru selectarea din sursa B, a oricăror două informaţii care susţin
opinia formulată; (2p x 2 = 4p)
 6. Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la
integrarea europeană din deceniul al șaselea al secolului al XX-lea; (2p x 2 = 4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei
de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici. (3p x 2 = 6p)
Câte1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
fiecare fapt istoric menţionat;
Total 40
puncte

SUBIECTUL al II-lea:

Informaţia istorică –40 de puncte distribuite astfel:

 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la Europa în
primele două decenii ale secolului al XX-lea (3p x 2 = 6p)
 Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale culturii române din prima
jumătate a secolului al XX-lea; (2p x 2 = 4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea caracteristicii menţionate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu; (3p x 2 = 6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu referitor la fiecare caracteristică
menţionată;
 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la evoluția României în a doua
jumătate a secolului al XX-lea
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate
şi utilizarea unui exemplu;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menţionat
 Câte 2 puncte pentru precizarea a două etape ale integrării europene din perioada 1970-
2000; (2p x 2 = 4p)
Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două consecințe ale etapelor integrării europene
precizate (3p x 2 = 6p)
3 puncte pentru formularea oricărei opinii care să susţină sau să combată afirmația potrivit
căreia cultura română este parte a culturii europene în a doua jumătate a secolului al XX-lea
 Câte 3 puncte pentru formularea fiecărui argument (2 puncte pentru relevanța argumentului,
1 punct pentru utilizarea conectorilor) (3p X 2 = 6p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

 1 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

1 punct pentru (introducere - cuprins - concluzii);
0 puncte pentru text nestructurat;
 2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
 2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate
prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea
şi concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt
 istoric relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
 Total test 90 de puncte.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Total 100 de puncte.

OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a XII-a
Varianta 1
 Timpul de lucru este de trei ore.
 Ambele subiecte sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A.„Consfințind independența Țării Românești față de coroana Ungariei, victoria din 1330
a transformat fundamental și poziția sa internațională. Respingând cu succes, […], o invazie
condusă de însuși regele Ungariei, Basarab I și-a cucerit o poziție de prestigiu pe scena politică
a Europei de Sud-Est, [...]. Reluat în 1335, războiul cu Ungaria s-a desfășurat de această dată
pe un front mult mai larg, izvoarele înregistrând confruntări armate atât în Țara Bârsei, cât și la
Severin, această ultimă cetate rămânând însă, în cele din urmă, în stăpânirea Țării Românești.
O nouă fază a presiunii ungare s-a consumat în anii 1343-1345, după moartea lui Carol
Robert și încoronarea fiului său Ludovic cel Mare. Basarab a pierdut de acestă dată Severinul,
iar fiul său Nicolae-Alexandru, probabil asociat la tron, a acceptat, în cele din urmă, să depună
omagiu de vasalitate față de regele Ungariei.
(coord. I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

B.„În timpul domniei fiului și succesorului lui Basarab, Nicolae-Alexandru (1351/1352-

1364), politica externă a Țării Românești a înregistrat o reorientare semnificativă, consecință a
modificării raportului de forțe din Europa Central-Orientală. Desprinzându-se, în preajma anului
1355, din tradiționalele sale legături cu țaratul din Târnovo, Nicolae-Alexandru a stabilit relații cu
Bizanțul, cu Serbia [...]. Aliniindu-se politicii Bizanțului și patriarhiei ecumenice de izolare a
statului bulgar și a Bisericii sale autocefale cu aspirații universaliste, Nicolae-Alexandru a trecut
Biserica munteană sub ascultarea Marii Biserici din Constantinopol, care avea să ofere o altă
legitimitate, mai înaltă, domniei ‹a toată Țara Românească›.”
(coord. I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
 C.„Începutul domniei lui Vladislav [Vlaicu] s-a aflat sub semnul unui acut conflict cu
Ungaria: la 5 ianuarie 1365, regele Ungariei, Ludovic [cel Mare] declară război voievodului
considerat rebel. Pacea încheiată în 1366, după cucerirea Vidinului de către Ludovic, s-a
dovedit a nu fi decât un scurt armistiţiu. Încercând să aducă la supunere Ţara Românească şi
să o încadreze în planurile sale de politică balcanică, Ludovic întreprinde în toamna anului 1368
o mare expediţie la sud de Carpaţi. Cum însă una din oştile sale a fost zdrobitor înfrântă în Ţara
Românească, pe râul Dâmboviţa, Ludovic a fost silit să abandoneze proiectul de a readuce
Ţara Românească sub controlul său. [...]. Prin pacea încheiată în 1368, domnul român
recunoştea suzeranitatea regelui, obţinând în schimb, cu titlul de feudă, Severinul şi Făgăraşul.
Un element esenţial al păcii a fost drumul comercial care lega Braşovul cu gurile Dunării:
domnul Ţării Româneşti păstra suveranitatea asupra teritoriului străbătut de drumul Brăilei, dar
acorda în schimb un regim vamal preferenţial negustorilor braşoveni. […]
Urmând una din direcţiile principale ale politicii tatălui său, Nicolae Alexandru, Vladislav
a consolidat legăturile cu Patriarhia din Constantinopol, a înfiinţat o a doua mitropolie în Oltenia,
a extins influența domniei Țării Românești la Muntele Athos, […]. Consolidând dimensiunea
ortodoxă a politicii sale, Vladislav a adâncit conflictul cu suzeranul său, […].”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Numiți doi conducători politici și un spațiu istoric la care se referă atât sursa A cât și
sursa C. 9 puncte
2. Menționați, pe baza sursei A, două informații referitoare la cetatea Severinului.
6
puncte
3. Formulați, pe baza surselor B și C, un punct de vedere referitor la acțiunile din domeniul
religios susținându-l cu câte o informație din sursa B, respectiv sursa C. 9 puncte
4. Scrieți două informații selectate din sursa C referitoare la acțiunile militare din 1368 între
care există o relație de cauzalitate, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii
(cauză, respectiv efect). 7 puncte
5. Menționați, pe baza sursei A, două informații referitoare la consecințele victoriei din anul
1330. 6 puncte
6. Menționați, pe baza sursei C, o informație referitoare la prevederile economice ale păcii
din 1368. 3 puncte

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Elaborați în aproximativ trei-patru pagini o sinteză despre spațiul românesc între secolele al
XV-lea- al XVIII-lea având în vedere:

- menționarea a două acțiuni militare desfășurate în spațiul românesc în secolul al XV-lea;

- menționarea a două consecințe ale implicării spaţiului românesc în acțiunile diplomatice
din secolul al XV-lea;
- menționarea unei acțiuni militare desfășurată în spațiul românesc în secolul al XVI-lea și
precizarea a două consecințe ale acesteia;
- prezentarea unei acțiuni diplomatice inițiată de reprezentantul unei instituții centrale din
spațiul românesc în secolul al XVI-lea;
- prezentarea a două aspecte ale abordării romanității românilor de către istoricii din Evul
Mediu;
 - formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice inițiate de
reprezentanții instituțiilor centrale din spațiul românesc la sfârșitul secolului al XVII-lea –
începutul secolului al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi
pertinenţa argumentării elaborate prin prezentarea unor fapte istorice relevante, respectiv, a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/
logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.

OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a XII-a
Varianta 1
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. Câte 3 puncte pentru numirea oricăror doi conducători politici și a unui spațiu istoric la
care se referă atât sursa A cât și sursa C. (3p x 3 = 9p)
2. Câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei A, a oricăror două informații
referitoare la cetatea Severinului. (3p x 2 = 6p)
3. 3 puncte pentru formularea, pe baza surselor B și C, a oricărui punct de vedere
referitor la acțiunile din domeniul religios
Câte 3 puncte pentru selectarea din sursele B și respectiv C, a oricăror două informaţii
care susţin punctul de vedere formulat; (3p x 2 = 6p)
4. 7 puncte pentru scrierea relaţiei cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din
sursa C referitoare la acțiunile militare din 1368, precizând rolul fiecăreia dintre aceste
informații (cauză, respectiv, efect)
5. Câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei A, a oricăror două informații
referitoare la consecințele victoriei din anul 1330 (3p x 2 = 6p)
6. 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei C, a oricărei informații referitoare la
prevederile economice ale păcii din 1368. .
Total 40 puncte
SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)
Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel:
 Câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni militare desfășurate în spațiul
românesc în secolul al XV-lea; (3px2=6p)
 Câte 3 puncte pentru menționarea a oricăror două consecințe ale implicării spaţiului
românesc în acțiunile diplomatice din secolul al XV-lea; (3px2=6p)
 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni militare desfășurate în spațiul românesc în
secolul al XVI-lea;
Câte 2 puncte pentru precizarea a oricăror două consecințe ale acțiunii militare
menționate (2px2=4p)
 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni diplomatice inițiată de reprezentantul unei
instituții centrale din spațiul românesc în secolul al XVI-lea;
3 puncte pentru prezentarea acțiunii diplomatice menţionate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la acțiunea
diplomatică menţionată;
 Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte ale abordării romanității
românilor de către istoricii din Evul Mediu; (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea aspectelor menţionate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
aspectul menţionat;
 3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice
inițiate de reprezentanții instituțiilor centrale din spațiul românesc la sfârșitul secolului al
XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea;
3 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că, etc) și concluzia (așadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

1 punct pentru (introducere - cuprins - concluzii);
0 puncte pentru text nestructurat;
2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru argumentarea istorică: (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 puncte

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu
Total general 100 de puncte.