MINISTERUL EDUCAŢIEI

INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI MUREȘ

OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa judeţeană, 19 martie 2022
Clasa a VIII-a
Varianta 1
 Timpul de lucru este de trei ore.
 Ambele subiecte sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Multă vreme s-a crezut că Țara Românească s-a întemeiat printr-o descălecare din
Făgăraș. De acolo ar fi venit Radu Negru Vodă, pe la sfârșitul secolului al XIII-lea și ar fi ocupat
ținutul dintre Carpați și Dunăre, întemeind orașe, făcând curți domnești și ridicând biserici. Așa
povestește tradiția literară păstrată în cronica cea mai veche a Țării Românești. [...] Astăzi știm că
lucrurile s-au petrecut altfel. Întemeierea Munteniei sau a Țării Românești nu se datorează unor
descălecători veniți din Făgăraș, ci reunirii sub o singură stăpânire românească a diferitelor
formațiuni politice, cnezate și voievodate, din dreapta și stânga Oltului. Ea nu s-a făcut dintr-odată,
într-un singur an, ci a cerut mai multe decenii. A fost precedată de încercarea neizbutită a lui
Litovoi și a fost încoronată de strălucita biruință din 1330 a lui Basarab cel Mare, Întemeietorul...”
(C.C. Giurescu, D.C. Giurescu, Istoria românilor)
B. „Regele a ajuns pe o cale oarecare cu toată oastea sa, dar calea aceasta era cotită şi
închisă de amândouă părțile de râpe foarte înalte de jur împrejur, și pe unde această cale era mai
largă, acolo românii în mai multe locuri o întăriseră... Iar regele și toți ai săi, negândindu-se în
adevăr la așa ceva, mulțimea nemăsurată a românilor sus pe râpe a alergat din toate părțile și a
aruncat săgeți asupra oastei regelui care se găsea în fundul unei căi adânci, ce nici nu se putea
numi cale, ci mai curând un fel de corabie strâmtă, unde din pricina înghesuielii cei mai sprinteni
cai și ostași cădeau din toate părțile în luptă. [...] Cădeau tineri şi bătrâni, principi şi nobili, fără
nicio deosebire... Iar regele își schimbase însemnele sale, cu care s-a îmbrăcat Deseu, fiul lui
Dionisie, pe care, crezându-l românii a fi însuși regele, l-au omorât cu cruzime. Și însuși regele
abia a scăpat cu câțiva inși...” (Cronica Pictată de la Viena)

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Numiți, pe baza sursei A, conducătorul român din secolul al XII-lea și un spațiu istoric.
2 puncte
2. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând
rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 4 puncte
3. Formulați, pe baza sursei B, o opinie referitoare la locul ales pentru bătălie, susținând-o cu o
informație selectată din această sursă. 4 puncte
4. Prezentați cum a avut loc întemeierea altui stat românesc, de la est de Carpați. 4 puncte
5. Prezentați două consecințe ale cuceririi Transilvaniei de către maghiari. 6 puncte
6. Formulați o opinie referitoare la politica externă a Moldovei în timpul domnitorului Dimitrie
Cantemir, susținând-o cu două fapte istorice. 10 puncte
SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)
Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos:

A. „Domnul țării să nu aducă cu înălțimea sa aicea în țară mai mulți boieri greci. [...] Toate
dregătoriile țării, atât cele politicești, cât și cele bisericești, de la cea mare până la cea mai mică, să
nu se mai orânduiască prin dare de bani, pentru ca să poată lipsi jafurile din țară. Țara să fie volnică
a-și face și a ține patru mii de ostași panduri cu căpeteniile lor și două sute arnăuți, scutiți de toate
dările, și cu leafă ușoară, a cărora leafă să se economisească din veniturile mănăstirilor.“
(Cererile norodului românesc, februarie 1821)
B. „Orașele turcești așezate pe malul stâng al Dunării, ca și teritoriile lor [raiale] vor fi
înapoiate Valahiei, pentru a se uni de acum înainte cu acest principat, și fortificațiile existente mai
înainte pe acest mal nu vor mai putea fi niciodată refăcute (...) locuitorii Principatelor se vor bucura
de deplina libertate a comerțului pentru toate produsele solului și industriei lor (...), fără niciun fel
de restricții. (...) Ei vor putea să navigheze nestingherit pe Dunăre cu propriile lor bastimente [vase]
prevăzute cu un pașaport din partea guvernului lor, și să meargă să facă comerț în alte orașe sau
porturi.” (Tratatul de la Adrianopol, 1829)

Pornind de la aceste surse, elaborați, în aproximativ două-trei pagini, o sinteză despre

Modernizarea societății românești în prima jumătate a sec. al XIX-lea. În elaborarea răspunsului
aveţi în vedere:

- menționarea unui proiect politic din sursa A, respectiv a unui eveniment din sursa B;
- prezentarea unui alt proiect de modernizare, altul decât cel la care face referire sursa A;
- prezentarea unui program revoluționar din anul 1848 elaborat de românii din Țara
Românească;
- formularea unei opinii referitoare la influențele occidentale și apusene din cultura și
societatea românească susținut prin două fapte istorice.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

evidenţierea relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi
încadrarea în limita de spaţiu precizată.
 OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa judeţeană
Clasa a VIII -a
Martie 2022

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

SUBIECTUL I:
1. Câte 1 punct pentru menționarea voievodului Radu Negru Vodă, respectiv a Țării Românești.
(1 p x 2 = 2 p)
2. câte 2 puncte pentru menţionarea unei cauze, respectiv unui efect, de exemplu „Iar regele își
schimbase însemnele sale, cu care s-a îmbrăcat Deseu, fiul lui Dionisie” (cauza), „pe care,
crezându-l românii a fi însuși regele, l-au omorât cu cruzime.” (efect). (2 p x 2 = 4 p)
3. 2 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere, respetiv 2 puncte pentru susținerea acestuia
cu o informație din sursa B. (2 p x 2 = 4 p)
4. câte 2 puncte pentru prezentarea acțiunilor care au dus la întemeierea Moldovei. De exemplu,
pentru a bloca trecerea Carpaților către Ungaria, regalitatea maghiară a luat decizia organizării
militare a zonei, sub forma unei mărci de apărare, condusă de voievodul Dragoș din Maramureș,
cu centrul la Baia. A urmat un nou „descălecător”, pe la 1359, voievodul Bogdan din Maramureș,
care și-a părăsit reședința voievodală din Cuhea și, trecând Carpații, a participat la revolta
populației de aici, i-a alungat pe urmașii lui Dragoș, Sas și Balc, obținând independența Moldovei.
(2 p x 2 = 4 p)
5. câte 3 puncte pentru prezentarea oricăror două consecințe. De exemplu, în urma cuceririi
maghiare, s-a format Voievodatul Transilvaniei. Semnificația acestui fapt este că rezistența
populației românești a impus ca formă de organizare voievodatul. Pentru a-și consolida
stăpânirea, regii unguri au colonizat în Transilvania populații străine (unguri, sași, secui) de
religie catolică. Totuși, românii au reprezentat tot timpul majoritatea locuitorilor. Pe măsura
trecerii timpului, autonomiile românești au fost anihilate de regalitatea maghiară, iar românii au
fost excluși din viața politică a voievodatului. (3 p x 2 = 6 p)
6. 4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la politica externă a Moldovei în timpul
domnitorului Dimitrie Cantemir, respectiv câte 2 punte pentru susținerea acesteia cu două fapte
istorice. De exemplu, Domnul Moldovei a încheiat o alianță cu țarul Petru la Luck (1711). Tratatul
recunoștea hotarele străvechi ale Moldovei de la Dunăre și mare. Domnia devenea ereditară în
familia lui Dimitrie Cantemir, iar Moldova era pusă sub protecția țarului. Oastea Moldovei s-a
alăturat armatei rusești. Trupele aliate au fost însă învinse de otomani la Stănilești (1711). Dimitrie
Cantemir s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al țarului. (3 p x 2 = 6 p)
Total 40 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA:
Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea proictului Cererile norodului românesc, respectiv a Tratatului
de la Adrianopol. (3 p x 2 = 6 p)
-10 puncte pentru prezentarea oricărui alt proiect de modernizare, de exemplu Regulamentele
Organice au fost adoptate (1831 – Țara Românească; 1832 – Moldova) la inițiativa rușilor, care
doreau ca, în perspectivă, să anexeze cele două principate. Ele conțineau unele prevederi moderne,
precum existența principiului separării puterilor în stat (executivă, legislativă și judecătorească),
introducerea bugetului de stat (până atunci banii din taxe și impozite intrau în vistieria domnului),
încurajarea învățământului în limba română etc. Pe de altă parte, ele au fost receptate de patrioții
români ca o modalitate prin care se manifesta influența rusească în afacerile interne ale
Principatelor.
-10 puncte pentru prezentarea programului revoluționar Prolamația de la Islaz (9 iunie 1848).
Revendicările cele mai însemnate au fost: „Independența administrativă și legislativă” a Țării
Românești, adică autonomia; „Adunare generală compusă din reprezentanți ai tuturor stărilor
societății; Domn responsabil ales pe cinci ani; Libertatea absolută a tiparului; Emancipația
clăcașilor, ce se fac proprietari prin despăgubire; Instrucție egală și întreagă pentru tot românul
de amândouă sexele.”
-4 puncte pentru prezentarea unui punct de vedere, respectiv câte 5 puncte pentru susținerea
acestuia cu fapte istorice. De exemplu a apărut învățământul în limba română și au fost editate
primele ziare românești. A crescut spectaculos numărul de orașe, iar acestea și-au schimbat
înfățișarea. S-au construit șosele moderne, iar porturile au fost modernizate etc. Din ce în ce mai
mulți tineri au studiat în străinătate, la școli vestite, precum cele din Germania sau, mai ales, în
Franța. Aici, tinerii studioși au învățat să se îmbrace în haine „nemțești”, care le-au înlocuit
treptat pe cele orientale. Au fost adoptate noi obiceiuri alimentare și noi modalități de distracție și
petrecere a timpului liber. Ideile noi au pătruns la început în teritoriile aflate sub dominație
habsburgică (Transilvania, Banat, Bucovina). (5 p x 2 = 10 p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

 2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;
0 puncte pentru text nestructurat;
 3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.
Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total 100 puncte