MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BACĂU

OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa locală
Clasa a VIII-a
26 februarie 2011

▪ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

▪ Timpul de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I ( 30 puncte)

Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

“În sec. al X-lea, populaţia dobrogeană îşi avea conducătorii ei feudali locali în persoana unor jupani ca
Dimitrie (pomenit într-o inscripţie din anul 943, incizată într-un bloc de piatră) şi Gheorghe (pomenit într-o
inscripţie de pe peretele uneia din bisericile săpate în dealul de cretă de la Murfatlar). Între Dunăre şi Marea
Neagră se alcătuiseră deci, înainte de venirea pecenegilor, formaţiuni politice”.
(S. Columbeanu, Cnezate şi voievodate româneşti).

Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1.Transcrieţi secolul în care apar menţionaţi conducătorii politici locali în teritoriul dintre Dunăre şi Marea
Neagră;
2.Numiţi, pe baza textului, poporul venit în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră după organizarea
formaţiunilor politice locale;
3.Menţionaţi, pe baza textului, doi conducători locali;
4.Precizaţi o asemănare în procesul de constituire a Ţării Româneşti şi a Dobrogei;
5.Precizaţi care a fost situaţia Dobrogei în timpul lui Mircea cel Bătrân.

SUBIECTUL II (60 puncte)

Realizaţi o sinteză de 2-3 pagini cu titlul “Societatea geto-dacă între secolele I î.Hr. - I. d.Hr. “
având în vedere:
- menţionaţi o asemănare între statul dac din vremea lui Burebista şi cel din timpul lui Decebal;
- menţionaţi două deosebiri între statul dac din vremea lui Burebista şi cel din timpul lui Decebal;
- prezentaţi o campanie militară condusă de Burebista şi consecinţele ei;
- prezentaţi conflictele daco-romane din sec. I d. Hr.;
- menţionaţi două prevederi ale păcii din anul 89 d. Hr.;
- menţionaţi două trăsături ale religiei geto-dacilor;
- menţionaţi două caracteristici ale arhitecturii religioase a geto-dacilor;
- precizaţi rolul preoţilor în societatea geto-dacă.

Notă! Se punctează şi structura compoziţiei (introducere, cuprins, concluzii), prezentarea în

ordine cronologică/logică a faptelor istorice, evidenţierea relaţiei cauză-efect, utilizarea
limbajului istoric.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BACĂU

OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa locală
Clasa a VIII-a
 26 februarie 2011
BAREM DE CORECTARE SI NOTARE
Subiectul I (30 de puncte)
1. 3 puncte pentru transcrierea din text “sec. al X-lea”.
2. 3 puncte pentru răspunsul “pecenegi”.
3. câte 4 puncte pentru menţionarea celor doi conducători locali: Dimitrie şi Gheorghe (4 p. x 2 = 8 p).
4. 7 puncte pentru precizarea oricărei asemănări în procesul de constituire a Ţării Româneşti şi a Dobrogei
5. 9 puncte pentru precizarea situaţiei Dobrogei în timpul lui Mircea cel Bătrân
TOTAL: 30 de puncte
Subiectul II (60 de puncte)
Informaţia istorică - 50 de puncte distribuite astfel:
- 5 puncte pentru menţionarea unei asemănări între statul dac din vremea lui Burebista şi cel din timpul lui
Decebal 5p x 1 = 5 p
- 5 puncte pentru menţionarea unei deosebiri între statul dac din vremea lui Burebista şi cel din timpul lui
Decebal 5p x 2 = 10 p
- 3 puncte pentru numirea campaniei militare comandată de Burebista 3p x 1 = 3 p
- 5 puncte pentru prezentarea oricărei campanii militare comandată de Burebista şi a consecinţelor ei
5p x 1 = 5 p
- 3 puncte pentru numirea conflictelor daco-romane din sec. I d.Hr. 3p x 1 = 3 p
- 5 puncte pentru prezentarea conflictelor daco-romane din sec. I d.Hr. 5p x 1 = 5 p
- 3 puncte pentru menţionarea unei prevederi a păcii din anul 89 d.Hr. 3p x 2 = 6 p
- 3 puncte pentru menţionarea unei trăsături a religiei geto – dacilor 3p x 2 = 6 p
- 3 puncte pentru menţionarea unei caracteristici a arhitecturii religioase a geto-dacilor 3p x 2 = 6 p
- 1 punct pentru precizarea rolului preoţilor în societatea geto-dacă 1p x 1 = 1 p
Structura compoziţiei – 10 puncte distribuite astfel:
· 2 puncte pentru introducere - cuprins – concluzii;
1 punct pentru introducere – cuprins/ cuprins – concluzii;
0 puncte pentru lipsa structurii / prezenţa cuprinsului;
· 2 puncte pentru prezentarea evenimentelor/ proceselor istorice în ordine cronologică/logică;
0 puncte pentru nerespectarea cronologiei/desfăşurării logice a evenimentelor /proceselor istorice;
· 4 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea
procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză – efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză – efect;
· 1 punct pentru utilizarea limbajului istoric adecvat;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
· 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spațiu. TOTAL: 60 de puncte

TOTAL Subiectul I şi II: 90 puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

OLIMPIADA DE ISTORIE - ETAPA

LOCALA CLASA A VIII- a

- SUBIECTE-

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Subiectul I (40 de puncte )

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
A. "Situaţia politică, a noului stat, Ţara Românească, precum şi încercarea de a-i
desăvârşi
formarea, prin unirea cu Banatul de Severin, 1-au dus pe Basarab la conflictul
cu Ungaria
angevină. Campania odată pornită, oştile regelui [Carol Robert de Anjou] se
îndreaptă spre
Argeş, în pofida propunerilor de pace pe care le face Basarab. La întoarcerea
oştilor regale,
românii le aşteaptă la un loc întărit, numit, în Cronica pictată de la Viena, posadă, şi
le înfrâng
(9-12 noiembrie 1330). Biruinţa românilor la Posada a însemnat câştigarea
independenţei şi
încheierea procesului de formare a statului".
(Hadrian Daicoviciu, Istoria
Românilor din cele mai vechi timpuri până
la Revoluţia din 1821)

B. "Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureş, adunând în

jurul său pe
românii din acel district, trecu pe ascuns în Ţara Moldovei, supusă coroanei
regatului ungar şi
cu toate că fost lovit de multe ori de armata regelui [Ungariei], sporind mult
numărul
locuitorilor români, acea ţară a crescut [devenind] un stat."
(Cronica lui Ioan de Târnave)

Răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menţionaţi, pe baza textului A, o cauza şi o consecinţă a conflictului dintre Basarab I
şi Carol
 Robert de Anjou.

10 puncte
2. Precizaţi, pe baza textului B, situaţia politică a teritoriului de la est de Carpaţi,
înainte de
descălecatul lui Bogdan.

4 puncte
3. Menţionaţi, pornind de la textul B, evenimentul aflat în desfăşurare la est de
Carpaţi, în
momentul în care are loc descălecatul lui Bogdan.

4 puncte
4. Reliefaţi, pe baza celor doua texte, o asemănare şi o deosebire între acţiunea lui
Basarab şi
acţiunea lui Bogdan.

10 puncte
5. Prezentaţi un alt fapt istoric referitor la domnia lui Basarab, în afara celui la care
face referire
textul A.

7 puncte
6. Precizaţi o măsură de consolidare a statului luată de un urmaş al lui Bogdan I.
5 puncte

Subiectul al II-lea ( 50 puncte)

A. „ Bogdan, voievodul valahilor (românilor) din Maramureş, cu ajutorul valahilor de
acolo a trecut în taină în Ţara Moldovei, supusă coroanei ungureşti [...]. Deşi a fost
atacat, în mai multe rânduri chiar de oştile regelui, totuşi crescând numărul valahilor ce
locuiau în această ţară, ea s-a mărit făcându-se o domnie".
(Cronica lui Ioan de Târnave)

B. „ Mulţimea nenumărată a valahilor sus pe râpe a alergat din toate părţile şi a aruncat
săgeţi asupra oastei regelui care se găsea în fundul unei văi adânci ce nici nu se putea numi
cale, ci mai curând un fel de corabie strâmtă [...]. Cădeau tineri şi bătrâni, principi şi nobili
fără nici o deosebire [...] Şi însuşi regele de abia a scăpat cu câţiva inşi".

(Cronica pictată de la Viena despre lupta de la

Posada)

Pornind de la informaţia din sursele istorice, elaboraţi in aproximativ trei- patru

pagini, o sinteză despre Formarea statelor medievale româneşti extracarpatice (Ţara
Românească, Moldova, Dobrogea), având în vedere :
- menţionarea a doi factori care au favorizat procesul de formare a statelor medievale
extracarpatice ;
- menţionarea a câte doua formaţiuni politice la sud, la est de Carpaţi şi în teritoriul dintre
Dunăre şi
Marea Neagră;
- prezentarea ,,descălecatului" care a contribuit la formarea Ţării Româneşti;
- evidenţierea rolului lui Basarab I în întemeierea Ţării Româneşti;
- prezentarea ,,descălecatului" în Moldova datorat voievozilor maramureşeni;
- evidenţierea contribuţiei lui Balica şi Dobrotici la întemeierea Dobrogei;
- menţionarea a câte doi domni care au contribuit la consolidarea politico - instituţională
a Ţării
Româneşti, respectiv Moldovei ;
- prezentarea a doua instituţii centrale specifice statelor medievale româneşti.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea
relaţiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice / logice a faptelor istorice şi
încadrarea
sintezei în limita de spaţiu precizată.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa judeţeană/Municipiul Bucureşti
Clasa a VIII-a
19 martie 2011

-Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

-Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
A. „Asupra acestui Mircea [Mircea cel Bătrân] care a început, întâi, mai înainte
război, plecând cu armata asupra barbarilor împreună cu împăratul [romano-german]
Sigismund [de Luxemburg, în 1396], Baiazid [sultanul Imperiului Otoman] (...),
găsindu-i vină, a pornit cu război şi trecând peste Istru [Dunăre] mergea înainte
robind ţara. Dar Mircea, strângând cu grijă oastea ţării, nu şi-a făcut planul să vină
asupra lui să dea lupta (...) însă, se ţinea şi el cu armata pe urma lui Baiazid prin
pădurile de stejar ale ţării, (...). Şi ţinându-se pe urma lui, săvârşea isprăvi vrednice
de amintit, dând lupte, când vreo unitate duşmană rupându-se, se îndrepta uneori
prin ţară după hrană sau la prădat vite; şi aşa cu foarte mare îndrăzneală se ţinea de
armata [otomană]. Ţinându-se de urma lui Baiazid, se lupta într-una cu el, în chip
strălucit şi se zice că armata fiind în cale se ţinea strâns în urma ei, punând-o la
mare suferinţă şi o aducea în situaţii grele şi nu înceta să-i facă stricăciune. De
aceea, slujitorul [sultanului] a dat cu părerea să-şi aşeze oastea în tabără. (...)
Aşadar, Baiazid s-a adăpostit acolo în tabără; a doua zi, însă a trecut armata peste
Istru.”
(L. Chalcocondil, Expuneri istorice)

B. „În acest timp răsculându-se [Ştefan cel Mare] faptele sale au fost arătate înaltului
tron [sultanului. Lui Soliman-paşa] i s-a trimis poruncă (...) să plece cu oastea sa
împotriva [Moldovei] fără nici un fel de întârziere (...) pentru a supune acele ţinuturi
prin lovituri de sabie. Dar oastea lui Soliman-paşa era obosită de luptele şi sforţările
depuse [în lupte anterioare]. Duşmanul neieşind la iveală, ei au pornit în incursiune
pentru devastarea satelor şi oraşelor. (...) Pe când Soliman-paşa era ocupat cu
prada, [Ştefan voievod] fortificându-şi atât pe dinăuntru cât şi pe dinafară ţara şi
adunându-şi la un loc călăreţii şi pedestraşii, a pornit în grabă asupra oştirii
[otomane] şi a împrăştiat acea oaste obosită, atacându-o prin surprindere, din locuri
ascunse, cu oastea sa. Cei mai mulţi dintre [otomani] au murit (...) şi mulţi viteji au
pierit pe câmpul de bătălie [de la Podu Înalt]. Soliman-paşa], care se căia de această
ciocnire, a scăpat cu greu de la nenorocirea pieirii.”
(Cronicarul otoman Sa'adeddin despre lupta din 1475)

Răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menţionaţi, pe baza textului B, un motiv al acţiunilor lui Soliman-paşa.
5 puncte
2. Precizaţi, pe baza textului A, o cauză a acţiunii militare declanşate de Baiazid la
nordul Dunării. 4 puncte
3. Menţionaţi, pe baza textelor A şi B, o asemănare între strategiile militare ale celor
doi domnitori şi selectaţi câte o informaţie din fiecare text prin care să susţineţi
asemănarea. 8 puncte
4.Precizaţi, pe baza textelor A şi B, câte o informaţie referitoare la rezultatul
confruntărilor militare. 6 puncte
5. Prezentaţi un fapt istoric din secolul al XVI-lea referitor la lupta antiotomană
desfăşurată de Ţările Române. 7 puncte
6. Prezentaţi câte un fapt istoric referitor la întemeierea celor două state medievale
româneşti, la care fac referire textele A şi B. 10 puncte

Subiectul al II-lea (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză despre constituirea României
Moderne, având în vedere:
- prezentarea a două fapte istorice referitoare la Revoluţia din 1848-1849;
- menţionarea unei cauze şi a unei consecinţe a convocării adunărilor ad-hoc;
- precizarea a două fapte istorice din anul unirii Principatelor Române;
- prezentarea a două reforme iniţiate în perioada 1862-1865 şi numirea a doi
reprezentanţi ai vieţii politice din această perioadă;
- formularea unei opinii referitoare la începuturile vieţii politice moderne în România şi
susţinerea acesteia printr-un fapt istoric relevant.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei
cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de
spaţiu precizată.