$COALA SUPERIOARA DE ARHIVISTICA $1 PALEOGRAFIE

CURSUL DE DIPLOMATICA
IH.

EMIL C. LAZARESCU

NM DORE DOCIIMENTRE TRII 8R HI

si

MORI! TEUTON

Extras din Tara Barsei, Anul VI., No. 4., 1934. Brasov.

www.dacoromanica.ro
 KOALA SUPERIOARA DE ARHIVISTICA SI PALEOGRAFIE
CURSUL DE DIPLOMATICA .
11 HI.

EMIL C. LAZARESCU

HIM DOR WHERE TflRII li[1118E1

CHOHEERII Mini

Extras din Tara BArsei, Anul VI., No. 4., 1934. Brasov.
www.dacoromanica.ro
 Notd
despre documentele Tarii Barsei
si Cavalerii Teutoni

Introducere Existenta, timp de câtiva ani, a Cavalerilor Teu-

toni in Tara BArsei, este o problemd de ordin secundar pentru
istoria RomAnilor. In dezvoltarea neamului nostru, trecerea lor in
pArtile noastre reprezintA un fapt trecAtor, izolat. Dar, tocmai din
aceasta cauzd problema poate fi privitd din Indltimea necesard
punctului de vedere strict stiintific.
Este indeobste cunoscut cd in anul 1211, regele Ungariei
Andrei II, a chemat pe Cavalerii Teutoni si le-a däruit Tara Bar-
sei, pentru ca ei, fixati acolo, sä apere granita de rdsdrit in con-
tra ndvAlirilor cumane. Cavalerii au ocupat tara pând in 1225, in
care timp au zidit cetati, au crestinat Cumani, au exploatat sare
si au Mut cornert cu ea. Apoi au fost alungati cu forta de cdtre
rege, pentru motive cari nu ne intereseazd aci.
Aceasta este parerea istoriografiei curente" impotriva care-
ia s'a scris o carte cu aspect de vastä eruditie si serioasA argu-
mentatie. In ea se cautd a ni se arata anume cd terra Borza"
(regiunea in care fusesera stabiliti Cavalerii) nu este Tara Bar-
sei, i diplomele privilegiale can indica pentru terra Borza" ho-
tare identice cu hotarele Tarii BArsei nu sunt autentice."
Lipsa lor de autenticitate rezulta. din : forma in care ele ne-au
parvenit, din contradictiile dintre ele i celelalte documente privi-
toare la terra Borza" si din faptul cd cuprind clauze incompati-
bile cu Tara BArsei. Terra Borza ar trebui cdutatA in Maramures.
Acestea sunt pArerile sustinute in lucrarea d-lui Iosif Schio-
pul, Contributiuni la Istoria Transilvaniet in secolele XII fi XIII,
Cluj, Tip. Nationala 1932 ').

1) Cuprinde douA capitole : Tara Bársei i Cavalerii Teutoni, de care ne

vom ocupa aici, si Invaziunea mongolitor din 1241.
In urma aparitiei lucrArii d-lui A. Sacerdoteanu, Marea invazie Marti ci
Sud-Estul European, Bucure§ti 1933, bazatA pe toate isvoarele cunoscute, o
comentare a pArtii a doua a lucrArii d-lui Schiopul este inutilA.

www.dacoromanica.ro
 -- 4

Prima obiectie pe care am putea-o aduce acestei lucräri este

cd ideea de falsitatea documentelor privitoare la Cavalerii Teutoni
in Transilvania, nu e nouA. Ea a mai fost sustinutd In 1904
de Wojciech v Wrzynski '). Suntem siguri cd dacd d. Schiopul
ar fi cunoscut discutia asupra acestei lucräri, lucrarea sa ori n'ar
mai fi aparut, ori ar fi avut alta infäli§are.
Au fost documentele supuse criticei ? D-1 Schiopul crede cd
istoriografia curentd" a trecut cu vederea critica serioasd a ace-
stor documente (pg. 12), afirmatie cam grAbitä, pentrucd nu cu-
noaste cleat o parte din lucrärile in aceastd privintä, pe cele a-
parole In limba germand i maghiard i nimic in româneste. Ori
documentele au fost studiate de numerosi cercetätori români. Ci-
tam numai pe cativa: Prof. Niculae lorga 2), Radu Rosetti 2); Au-
gustin Bunea4), Dr. loan Ferent5), ale cdror note trebuiau tinu-
te in seamä.
Dar nici istofiografia germand nu-i este bine cunoscutd d-lui
Schiopul, pentrucd cele mai recente lucräri in aceastd privintä, ca

1) Rozprawy akademi umiejetnosci widzial historyczno-filozoficzny w

Krakowie, seria 2, partea 20 (45), pg. 125-230. W. v. Ketrzynski, 0 powolaniu
Krzyzacow przez Ks. Konrada. Lucrarea are si o editie In limba germanA,
Der deutsche Orden und Konrad von Mazovien, Lemberg 1904. Cap. privitor
la Ardeal este pe larg discutat de Max Perlbach, Der deutsche Orden in
Siebenbiirgen,in Mitteilungen des Instituts flit dsterreichische Geschichtsfor-
schung, XXVI, partea III, 1905, pg. 415, dela care ImprumutAm referintele.
2) Studii ci documente, vol. 1-11, Buc. 1901 pg. XII.; Origine et sens des
directives politiques dans le passe des pays roumains, AR. BSH., IX (1921)
pg. 36-63 (pentru Cav. Teutoni, pg, 40-42) ; Istoria Comerfului romdnesc,
Epoca veche, Bucuresti, Tiparul RomAnesc 1925, pg. 33-34 ; Imperial Cuma-
nilor si Domnia lui Bdsdrabd, AR. MSI., Seria III, Tom. VIII, 1927-28, Me-
moriul 3, pg. 97-103 ; Brodnicii si Romdnii, AR. MSL, Seria III, Tom. VIII,
1927-28, Memoriul 6, pp. 147-51.
3) Despre Unguri ci Episcopiile catolice din Moldova, AAR. MSI., XXVII,
1905 pg. 249-323.
' 4) Stdpdnii riOt Oltului, discurs de receptie la Academia RomAnA, Buc.
1910; Incercare de Istoria Romdnilor pdnd la 1382 (lucrare postumA tipAritA
de Academia RomAnA), Buc. 1912.
5) Cumanii si Episcopiile lor, Blaj, Tip. Seminarului Teologic Gr.-Cato-
lic, fArA datA (1931), pg. 69 : Autenticitatea acestor acte fiind mai presus de
orice IndoialA..", etc.

www.dacoromanica.ro
 5

ale lui G. E. Muller 1) si G. Roesler 2), ii sunt necunoscute. E

drept cd aceste lucrdri nu se ocupd in special de autenticitatea
documentelor, dar in aceasta privinta este suficient studiul mai
sus amintit al lui Perlbach.
Sistematizarea. Duca lipsa de informatie, al doilea defect al
lucrarii este : lipsa de sistemd. Desi cartea este Impartita in ca-
pitole, impartirea nu este respectatd, argumentele pro §i contra
sunt repetate inutil, iar intercaldri de chestiuni secundare stricd
sensului general al lucrdrii. Aceasta dä cartii un aspect erudit"
in fata cetitorului superficial, dar until confuz numai, In fata celor
care adâncesc chestiunea.
0 lucrare de critica de texte trebue sd se prezinte ordonat.
0 sistematizare a materialului permite nu numai obtinerea unei
claritati de expunere, ci ajutal chiar intelegerea relatiilor intre di-
versele texte §i clauze supuse criticei.
Documentele contestate. Existä 28 documente cu privire la
Cavaleri in Tara Barsei, dintre cari 5 au fost descoperite abia la
sfarOtul secolului XVIII (1787 §i 1793) 3). Aceste 5 documente
care vorbesc de Terra Borza, tocmai cele contestate de d. Schio-
pul, sunt :
1). 0 diploma din 1211, prin care regele Andrei II, därue§te
Cavalerilor Teutoni quandam terrain Borza nomine" situata
ultra silvas versus Cumanos", care este deserta et inhabitata"
si jumatate din aurul sau argintul ce s'ar gasi acolo, pentru ca in
schimb Cavalerii sa apere regatul de Cumani. Se mai confera :
dreptul de a construi cetati §i orase de lemn, dispensd de impo-
zite i altele. Se spune ca au fost pusi in posesie in urma ordi-
nului Voevodului Mihail, de care pristaldul Fekate Juna ; urmea-
za apoi descrierea amanuntita a hotarelor 4)
1) Die Ursachen der Vertreibung des deutschen Ordens aus dem Burzen-
lande und Kumanien im Jahre 1225, In Korespondenzblatt f. Siebenbiirgische
Landeskunde, anul 48 (1925), pg. 41-68.
2) Der deutsche Ritterorden im Burzenland, In Ostdeutsche Monatshefte,
anul VII (1926), pag. 225-238.
3) Istoricul descoperirei lor, la d. Schiopul, pg. 5-24.
4) Zimmermann Franz si Werner Carl, Urkundenbuch zur Geschichte
der Deutschen in Siebenbiirgen, vol. I Hermannstadt (Sibiu) 1892, pg. 11-12,
§i Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria Románilor, vol. 1,1, pg. 56; ur-
mAm pretutindeni lectura lui Zimmermann.

www.dacoromanica.ro
 6

2). Diploma I din 1212, prin care regele conferd Cavalerilor

constitutis in terra ultra silvas" privilegii de ordin fiscal ').
3). Diploma II din 1212, nedatatd i fard martori, prin care
se conferA Cavalerilor castrul Crucpurg, impreund cu pdmanturile
inconjuratoare. Se spune cä cetatea a fost de novo" ridicatd de
Cavaleri. 2)
4). Diploma din 1222, care reproduce aproape cuvAnt cu
cuvAnt diploma din 1211 9. Se adauga Lisa. donatiile din 1212,
precum i pAmânturile ce se intind pAnd la hotarele Brodnicilor si
Dundre. De asemeni se confera Cavalerilor dreptul de a exploata
si vinde sarea transportatd cu cordbiile" pe Mures si Olt, si Ii
se permite trecerea fait vamd prin Tara Secuilor i prin a Vla-
chilor. Li se acordd privilegii fiscale spre a-i despAgubi de ma-
rea pagubd ce le-a produs-o regele, and, supdrat, a intentionat
sa le ia pdmanturile4).
5). Bula papei Honoriu III din 19 Dec. 1222 (Quum a no-
bis petitur).5), careia Ii vom destina un capitol In care va fi ana-
lizatA.
In afard de aceste cinci documente, nici unul nu prezinta
precizAri In legAturA cu situatia donatiei.
Critica autenticitcitii diplomelor. Inainte de a trece la aceasta
criticd, sa ne fie IngAduit sd reamintim cd in lucrarea d-lui Schio-
pul argumentele impotriva diplomelor sunt aruncate in dezordine :
vom incerca deci sd le asezAm in ordinea lor logica, dându-le §i
ate un nume, pentru usurinta trimiterilor.
D-1 Schiopul &este cloud feluri de argumente impotriva
autenticitAtii diplomelor : unele de ordin general, Impotriva a toa-
te .cinci diplomele, altele impotriva a una sau cloud diplome.
Argumentele generak. 1) Argumentul ex silentio" pg. 7-11.
Nici un istoriograf sau cronicar nu aminteste pe Cavaleri in Ta-
ra BArsei !And la 1787 (data descoperirei diplomelor discutate) ;
dad ar fi existat o stApanire a lor, amintirea ei s'ar fi pdstrat.
I) Zimmermann, I, pg, 13-14 ; Hurmuzaki, I, 1, pg. 58.
2) Zimmermann, I. pg. 14, rand 35-41 (fiind consideratA ca un codicil al
diplomei precedente); Hurmuzaki, I, 1, pg. 58.
3) Lipsesc o parte din hotare.
4) Zimmermann, I, pg. 18 - 20 ; Hurmuzaki I, 1, pg. 74.
5) Zimmermann, I, pg. 22-24; Hurmuzaki I, 1, pg. 76.

www.dacoromanica.ro
 7

Observdm insd cd cea mai veche cronica din Tara BArsei

(cronica murald atribuitd lui Honterus) dateazd de abia din
1535 ) i este deci cu 300 de ani posterioard evenimentelor a-
cestora. Amintirea celor 14 ani de stApAnire teutond a putut sA
se piarda. LucrArile mai noi sunt mai departe de traditie, iar de
informatie documentard serioasd nu poate f i Inca vorba.
2). Argumentul iden tificarei (pg. 14-18). Inainte de 1787
nu s'a incercat de calm nimeni sa se identif ice terra Borza" cu
Tara BArsei. Katona o situeazd in Maramure, Smith in apropie-
re de Transilvania, Benko in Buzau.
Nici acest argument nu este serios, pentrucd, precum am
mai spus, singurele documente ce permit o identificare precisd sunt
cele descoperite dupa 1787. 0 identificare a Mil BArsei cu ter-
ra Borza", in asemenea conditii ar fi fost o simpld Mtamplare).
3). Argumentul contradictiilor (pg. 35-39). Bulele papale,
de§i au ca sursd a informatiei lor diplomele regale, sunt in contra-
dictie cu ele. AnalizAnd contrazicerile" dintre bule i privilegii,
vedem cd : a) Bulele sunt neprecise in privinta situatiei geografi-
ce a donatiei, deli se bazeazA pe diplome asa de precise ; spe-
cificarile ultra silvas" i versus Cumanos", lipsesc in primele.
b) Hotarele sunt precise in diplome i neprecise in bule. c) In di-
plome, hotarele aratd o suprafatA imensd, iar in bula din 1 Sept.
1225 (Detestabile semper) 3) Papa vorbe§te de o suprafata de 30 .

de pluguri. d) Dacd hotarele ar fi fost ca in diplome (asa de

precise) ce nevoe ar fi fost sd numeasca Papa arbitri cari sd cer-
ceteze dacd in adevAr au fost Medicate hotarele ? 4).
Primele cloud argumente (a i b) nu constitue nici o contra-
dictie : este cert cd actul de donatie trebuia sd contind amanuntit
situatia i hotarele locului ddruit : nu vedem insa motivul pentru
care bulele papale, care se ocupd de chestiuni de administratie
bisericeasca, sau in care se intervine in favoarea Cavalerilor, ar
contine aceste lAtnuriri.
1) Chiar dupa afirmatia d-lui Schiopul, pg. 10.
2) Totusi Georgius Pray, Specimen hierarchiae Hungariae, II, Posoni et
Cassoviae 1779, spune cA terra Borza" este ut reor" Burzenland, chiar du-
pA d. Schiopul, pg. 16.
3) Zimmermann, I, pg. 41, rAnd 5-6 ; Hurmuzaki, I, 1, pg. 96.
.4) Cum reese din bula din 12 lunie 1225 (Dolemus quoties), Zimmermann
I. pg. 38-39 ; Hurmuzaki I. 1, pg. 93, si din bula din 1 Septemvrie 1225
(Detestabile semper), mai sus amintitA.
www.dacoromanica.ro
 8

Argumentul celor 30 de pluguri nu este nici el concludent.

Perlbach 1), arata cä suprafata a 30 de pluguri este cea a
unui sat mare din acea vreme. Din faptul cd in hula nu se
specified situatia acestor 30 de pluguri (care sunt in quadam
parte regni") el deduce cd nu e vorba de intreaga Tara a Barsei,
ci de un alt pämânt, probabil in jurul cetatii Cruceburg.
In ce prive§te ultimul argument (d) arbitrii aveau sä con-
state o Incalcare de hotare, indiferent dacd acestea erau sau nu
precise. Dacd admitem insa, ca cele 30 de pluguri sunt impreju-
rimile Cruceburg-ului, acest argument cade dela sine.
4). Argumentul locului §i datei (pg. 51 i 84) : Diplome le
nu sunt datate exact, cu ziva in care s'au emis i nici locul emi-
terii nu este indicat.
A§a insä sunt majoritatea actelor ungare contemporane di-
plomeler 2).
5). Argumentul ignordrei (pg. 62-64). Nici una din bulele
papale sau atestärile posterioare ale diplomelor nu mentioneaza
in acela§i timp i diplomele din 1211-12 §i diploma din 1222.
Cele cari mentioneaza pe ultima, ignord pe primele i invers.
Acest argument il vom combate mai tarziu, and vom vor-
bi despre bula din 19 Dec. 1222 (Quum a nobis petitur).
Argumente impotriva diplomelor din 1211-1212. Sa aratam
mai intai in ce forma ne-au parvenit aceste diplome :
Originalele sunt pierdute, ca §i originalul bulei din 26 Apri-
lie 1231 (Ne super privilegiisP), care le confirma, reproduandu-
le in intregime. Aceastä buld insd se gase§te transcrisä In regi-
strul anului V al Papei Grigore IX.
Mai avem o transcriere autentificata in 1278 de legatul pa-
pal Philyppus 4), transcriere facutd in quadam quaterno", copi
at §i acesta dupa registrul sus amintit 5).

') Op. cit., pg. 425.

2) Id., ibid., pag. 420.
a) Zimmermann, I, pg. 52, si Hurmuzaki, I, 1, pg. 114.
4) Zimermmann, I, pg. 134-135.
5) Cum reese din pasajul : Ita invenitur in registro, domini Gregorii pa-
pae, anno V capitulo LVIIII" (59) ce se cuprinde in cvatern ; Strehlke, Tabulae
Ordinis Theutonici, Berolini 1869, pg. 158. La Zimmermann, I, pg. 135, rand
5, gresit transcris LVIII (58).

www.dacoromanica.ro
 -- g

In rezurnat, felul cum ne-a parvenit bula s'ar putea arAta

astfel :
Bula din 26 Aprilie 1231

Copie in registru

Cvatern

Atestarea lui Philyppus.

$i acum sä vedem argumentele d-lui Schiopul :
1). Nu avem originalele, ci numai cOpii (pg. 59 si 77).
DacA aceste cOpii sunt vrednice de crezare, i daca, din punct
de vedere al continutului lor, nu putem ridica vre-o obiectie se-
rioasA in contra lor, atunci inseamnd cd originalele au existat.
2). Registrele papale sunt, pentru epoca de care ne ocupdm,
posterioare evenimentelor. Ele sunt copii dupA niste transcrieri
mai vechi (pg. 67-69 si 77) 1).
Din acest fapt nu reese lipsa de autenticitate a documente-
lor : s'ar fi putut cel mult strecura ateva greseli de ortografie ;
in nici un caz nu poate fi vorba de reconstituiri" (pg. 93) sau
de interpolAri" (pg. 94) in diplome 2)
3). Atestarea legatului Philyppus (1278) nu este autentia
din mai multe motive (pg. 69-77) : a) Numele legatului este scris
Phyllyppus in loc de Philyppus, cum se IntAlneste de obicei ; b)
C6pia din 1278 vorbeste de o colectiune de documente numitä
"cvatern", carte care pentru IntAiasidatA a fost introdusä in can-
celaria papald pe la mijlocul secolului XIV" (pg. 77) ; c) C6piile
din cvatern, printre care ultima e a unei bule din 31 August 1232,
sunt atestate de un oarecare Martinus, pe care d. Schiopul lb cre-
de Martinus Vicecancelarius archidiaconus Senensis, mort la 11
Aprilie 1232 ; d) COpiile dupa cvatern contin numeroase greseli,
9 Registrele actuale dateazA din secolulul XIII, dupA cum o aratA forma
literelor i celelalte criterii paleografice ; i anume, au fost alcAtuite Inainte
de 1278 and dupA ele se facuserA anumite cópii in cvatern (despre acesta
vom mai aminti). Dealtfel registrele par mai degrabA netinute la zi, decAt re-
fAcute cu totul.
2) Pasajul dela pg. 93 e de nejustificat.

www.dacoromanica.ro
 10

desi registrul papal, dupd care a fost copiat cvaternul, este scris
foarte citet ; e) Demnitarii sunt dati, pentru diploma din 1212,
aceiasi cu cei din 1211, ceeace nu este exact.
Prima si a patra afirmatie (a si d) sunt prea putin conclu-
dente : ortografia, mai ales a numelor proprii, nu a fost fixd in
evul mediu 1), iar greselile din atestare sunt foarte explicabile.
Anachronismele" sunt simple iluzii : nimic nu dovedeste cd Mar-
tinus este Vicecancelarius" etc. (pg. 73). Este cu mult mai pro-
babil ca el sa fie copistul care a copiat cvaternul dupd registrul
papal. In ce priveste quaternus" d. Schiopul e gresit informat :
quaternus" este orice caet de 4 coale deci 8 foi 2). Confuzia
demnitarilor (e) se explicd prin faptul CA primii sunt aceiasi In
ambele diplome. Copistul, putin scrupulos, a cAutat sd-si scurteze
munca si a pus : et ceteris testibus in precedenti privilegio supra-
scripti.
Pentru aceste greseli de copist, nu vom utiliza aceastd a-
testare in cursul expunerii de fatd. Chiar dud am socoti-o ca
suspectä in privinta formei, in ce priveste continutul, el este ve-
rificat prin celelalte documente care II confirmá. Tinem sd preci-
zdm Tusk cd faptul cd existA deosebiri marunte intre aceastd a-
testare si transcrierea din registru, nu poate duce la nici o con-
cluzie cu privire la aceasta din urmA.
4). Bula Papei Grigore IX, din 31 August 1232 (Dilecti filli) 3)
spune cá diplomele de donatie erau sigilate cu bulla aurea" pe
and diplomele spun ca. au fost sigilate cu sigiliul simplu (pg. 66).
In realitate Insd bula spune : sicut in ipsius privilegft
aurea bulla munito plene perspeximus contineri... 4)" etc. Este deci
vorba de un singur act privilegium" IntArit cu bulla aurea",

Ca dovada ne poate servi numele episcopului Transilvaniei din acea

1)

epoca ;avem In decurs de 9 ani, 13 forme deosebite pentru acelas,i nume ,

Wilhelmus, Guilelmus, Willinus, Villermus, etc., Fejér Georgius, Codex diplo-
maticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis, Budae 1829, vol. III, 1, pg. 116
301).
9 Du Cange (Carolus Dufresne Dominus du Cange). Glossarium mediae
et infimae latinitatis, etc... digessit G. A. C. Henschel, Parisis 1840, care ci-
teaza lexiconul lui Johannes de Janua, Summa seu Chatholicon, din 1286.
3) Zimmermann I, pg. 55-56 ; Hurmuzaki I. 1, pg. 123.
4) Ibidem, pg. 56, rand 5-6.

www.dacoromanica.ro
 11

pe care II vAzuse papa. Acest act este diploma din 1222, care
spune : ....presentem paginam sibi iussimus bullae nostrae aureae
caractere insigniri" '). Nu este deci vorba de toate diplomele re-
gale 2).
5). Diplomele nu au fost cunoscute cercetatorilor din seco-
lul XVII sau XVIII (pg. 74 §i 77).
Acesta nu se poate mdcar numi tin argument ! AtAtea do-
cumente s'au descoperit in zilele noastre §i nimeni nu le poate,
pentru aceasta, contesta autenticitatea.
Daca totu§i ar mai putea rdmAne oarecari bdnueli asupra
autenticitatii diplomelor, acestea vor dispare cAnd se va dovedi
ca acelea§i donatii au fost intarite prin diploma din 1222. Au-
tenticitatea acesteia o vom dovedi mai jos.
Argumente impotriva diplomei din 1222. Intocmai cum am f
cut la diplomele din 1211 i 1212, sd vedem sub ce forma.' ne-a
parvenit documentul. Aci lucrul se prezintd cu mult mai simplu,
cdci, desi documentul este pierdut, avem trei atestdri ale lui, cari
II reproduc in intregime. Ele sunt :
1. Atestarea calugarilor vienezi, 1260-70.2) ,.
2. Vidimus-ul regelui Rudolf, 1280. 4)
3. Atestarea Arhiepiscopului de Strigonium, 1317. 2)
De data aceasta, argumentatia d-lui Schiopul este §i mai pu-
tin acceptabild :
1). Diploma din 1222 nu este noua, ci e o repetare aproa-
pe cuvânt cu cuvAnt a diplomei din 1211, cu cAteva adause, (pg.
33 §i 78).
Trebue sA remarcam ca diploma din 1222 este intdritd cu
bulla aurea", avem deci a face cu reeditarea solemnd a privile-
') La d. Schiopul in Anexe pg. 128, rand 11-12 ; la Zimmermann, I, pg.
20, rand 25-26 si la Hurmuzaki, I, 1, pg. 76.
2) Nu stim dad trebue sa atribuim neatentiei faptul cA d. Schiopul nu a
Wait deosebirea !litre singularul i pluralul ablativului in pasajul de mai sus.
In nici un caz InsA n'am putea atribui neatentiei afirmatia Cum insA intre
sigillum" care se aplica pe document i intre bulla aurea" care se atarnA de
o stoma (filum) e o deosebire esentiala..." (pg. 66). E indeobste cunoscut cA
bulla aurea" este o forma solemnA de sigillum" i cA acesta poate fi si el
atarnat.
3) Zimmermann, I, pg. 83.
4) Zimmermann, 1, pg. 140-141; Hurmuzaki 1, 1. pg. 441.
5) Zimmermann, 1, pg. 323-324.

www.dacoromanica.ro
 12

giului din 1211. Emiterea ei a fost determinata de ' cearta, ur-

math de impacare, a Regelui cu Cavalerii. Faptul ca nu s'a in-
trebuintat o forma noud pentru o diploma noud nu trebue sd ne
mire : era ceva foarte obisnuit in evul mediu, mai ales in cance-
laria german& dupa care s'a influentat i cea ungard. 1). .

2). Atestarea vieneza din 1260-70 nu prezinta destuld si-

guranta (pg. 83-84).
Admitem ca forma in care ne-a parvenit este suspecta. Con-
tinutul ei, confirmat de celelalte atestari, este autentic. Raman
insa celelalte 2 atestari in privinta formei carora d. Schiopul nu
are nimic de spus (pg. 84).
3). Intre cele trei atestari aratate mai sus, exista deosebiri
cu privire la Episcopul Transilvaniei (pg. 81-83). .

Daca cercetam cu luare aminte cele trei texte diferite", ob-

servdm cä toed deosebirea provine doar din cateva greseli de
transcriere 2).
4). Atestarea vieneza mentioneaza sigillum" simplu pe and
celelalte atestäri o bulla aurea" (pg. 80-81).
Este o evidentä gresala de transcriere in atestarea vieneza.
Copistul a scris : presentem paginam sibi iussimus sigilii nostri
karactere roborare.." in loc de prezentem paginam sibi iussimus
bullae nostrae aureae caractere insigniri.." prin influenta formu-
lelor tip din diplomele obicinuite.
Pentru aceasta gresalä ca i pentru obiectiile dela pg. 83,
(lipsa datei, lipsa pecetilor, urme de tersdturi, etc.), admitem cd
aceastä atestare poate fi suspectatä. Repetam insa ca o c6pie ori-
cat de defectuoasa, nu poate duce la concluzii cu privire la au-
tenticitatea originalului sau a celorlalte cOpii.
5). Demnitarii, martori ai diplomei din 1222, sunt clerici,
aceiasi cu cei din toate actele contemporane, pe and cei laici

0 Max Perlbach. op. cit., pg. 416-417.

2) Textele deosebite sunt dupA d. Schiopul: (in 1260 70) BriccioWacien-
si episcopis et Reginaldo ultra silvano Electo existentibus" ; (in 1280) Bric-
cio Waciensi episcopis.. Electo ultra silvam existentibus..." ; (1317)... episco-
pis existentibus", fArA a mai pomeni pe episcopul Transilvaniei. DupA cum
se vede, textele sunt din ce in ce mai incomplete. Aceasta nu dovedeste
lipsa de autenticitate a originalului, ci alterarea lui treptata.

www.dacoromanica.ro
 13

sunt necunoscuti, pentru prima si ultima oarä amintiti in aceasta

diploma, cu aceste demnitati (pg. 84-86).
Aceastä chestiune a fost rezolvatä de canonicul Milos Kara-
csonyi 1), care gaseste explicatia in evenimentele politice dela
curtea ungara. Demnitarii nu sunt nite necunoscuti cu nume im-
posibile" cum crede d. Schiopul 2) (pg. 84-85). Ei sunt demni-
tari dela curtea regelui Emerich. Ne aflam deci in fata unei reac-
tiuni conservatoare, de scurta durata 3).
Bula papald din 19 Dec. 1222 (Quurn a nobis petitur) 4).
Aceasta bula este unul din cele mai importante documente
pentru studiul chestiunei de fata. Prin ea, Papa confirma privile-
giile acordate Cavalerilor Teutoni de cdtre Andrei II, fara a repro-
duce diplomele in Intregime. Frazele bulei sunt Insä vadit influen-
tate de originalele diplomelor pe care le avea dinainte redactorul ei.
D-1 Schiopul crede, gresit, ca aceastä hula confirma numai
diploma din 1222. De aci gaseste i punctul de plecare pentru a
combate autenticitatea bulei (pg. 86-87).
Comparand textul bulei cu al diplomelor din 1211 i 1222,
pentru a vedea legatura dintre ele, observam :
1). Prima parte a bulei 6), (pana la descrierea hotarelor)
este data dupa amândouà diplomele (de altfel textele lor coincid

i) Az Aranybulla keletkezese es clod sorsa in Ertekezések a torteneti

tudomdnyok koreb81, II, osztály, XVIII kötet 7 szám. 1899, apud Perlbach, op.
cit., p. 427.
2) Pupa Pauler Gyula, A magyar nemzet tOrténete az Arpddlzdzi kird-
lyok alatt, 11, Budapesta 1899, p. 502.
3) Perlbach, op. cit., pg, 427 : Karácsonyi zeigt S. 23. 24 seiner Abhand-
lung wie sie in diesen Wurden nur in dieser Urkunde sonst aber in ande-
ren Stellungen vorher und nachher vorkommen, und zieht daraus den Schluss
zumal einige KOnig Emerich nahe gestanden haben dass wir es hier mit einer
konservativen Reaction zu tun haben, die den verschwenderischen Konig zwang
sich durch Erlass der goldenen Bulle einer starkeren Kontrole zu unterwer-
fen". Vezi i rezumatul lucrarii, facut de Lud. Mangold, in Jahresbericht des
Geschichtswiessenschaft, 22, 1899, III pg. 398. Lucrarea lui Karacsonyi insa§i
ne-a fost inaccesibila.
4) Zimmermann, I, pg. 22-3 ; Hurmuzaki, I, 1, pg. 76 77.
5) Zimmermann, I, pg. 22, rand 38, Ora la pag. 23 rand 5 ; Hurmuzaki
I, 1, pg. 76-7.

www.dacoromanica.ro
 14

aproape). Unde textele se deosebesc, bula intrege§te pe unul prin

celAlalt 1).
2). Hotarele primului teritoriu donat 2) sunt date in intregi-
me dupA diploma din 1222, dupA cum aratA : formele Almage"
Noilgiant" (nu Almaye" i Noialt" ca in 1222) i pasajul : ...et
iterum vadit usque ad ortum eiusdem Tertillou et ab ortu aquae
quae Timis vocatur, progreditur 3) usque ad effluxum aquae, quae
dicitur Borsa et deinde, sicut montes nivium terrain complec-
tuntur eandem, usque ad Almagiam se extendit" 4), pasaj care
nu se gAse$te in diploma din 1222.
3). SfArsitul bulei 5) (dela... Addidit etiam..") este copiat
dupd partea a doua a diplomei din 1222.
Dar, nu numai comparatia textelor ne aratä cA bula este
scrisA dupA mai multe diplome, ci chiar inceputul ei : ...Sane in
privilegiis carrissimi in Christo filii nostri Andreae regis Vn-
garorum illustris perspeximus" 7).
Prin aceastA demonstratie cade argumentul d-lui Schiopul
cA bula ar cuprinde mai mult deck originalul (care dupA d. Schio-
pul este numai diploma din 1222) pasajul et iterum.. etc." (pg.
88-90).
De asemenea se explicA $i de ce bula vorbete de effluxus"
$i nu de ortus aquae" and este vorba de BArsa. Forma efflu-
xus" se gAse$te inteo frazA luatA cuvAnt cu cuvAnt din diploma
din 1222. Acolo InsA unde diploma din 1222 spune ortus" bula
spune tot ortus."
1) D. ex. 1211. una pars a fiscum pertinebit"..., Zimmermann, I, pg. 11
rand 33; Hurmuzaki, I, I, pg. 57 ; diploma din 1222 ... media pars ad fiscum re-
gium"..., Zimmermann, I, pg. 19, rand 13. Hurmuzaki, I, 1, pg. 74, bula combi-
nand spune : una pars ad regium fiscum pertineat", Zimmermann, I, pg.
22, rand 43; Hurmuzaki, I, 1, pg. 76.
2) Zimmermann, I, pg. 23 rand 5 11 ; Hurmmuzaki, I, 1, pg. 77.
3) In original progregritur" (nota lui Zimmermann).
4) Zimmermann, I, pg. 23 rand 8-11; Hurmuzaki, I, 1, pg. 77 (cu nume-
roase greseli de transcriere).
5) Zimmermann, I, pg. 23, rand 11-43 ; Hurmuzaki, I, 1, pg. 77.
0) Remarcam cA este a doua oara cand d. Schiopul nu face deosebirea
intre singularul i pluralul ablativului (v. argumentul 4 impotriva diplomelor
din 1211-1212). CA privilegium" poate Insemna i diploma se poate vedea
nu numai In dictionar, dar i in bula din 31 August 1232 (Dilecti filii), la
Zimmermann, I, pg. 50, rand 5-6 ; Hurmuzaki, I, 1, pg. 123.
4) Zimmermann, I, pg. 22, rand 38-39 ; Hurmuzaki, I, 1, pg. 76.

www.dacoromanica.ro
 15

, Mai serios este argumentul cA bula nu este transcrisA In re-

gistrele papale (pg. 86-88).
D-1 Schiopul a arAtat InsA cu cAteva pagini Inainte (pg. 67
68) cA registrele nu erau tinute la zi. Bula, desi autenticA, a putut
sA nu fie transcrisA. CA este autenticA, o aratA forma in care se
prezintA. Dealtf el chiar d. Schiopul s'a ferit sA tragA vre-o con-
cluzie din acest argument (pg. 88).
Bula este deci autenticA si este confirmarea tuturor privile-
giilor regale. Cu aceasta rAspundem si la argumentul al cincilea
dinte cele generale (cu privire la toate diplomele).
Critica internd a documentelor. PAnA acum am arAtat cA din
punct de vedere al formei, diplomele pot fi considerate autentice.
RAmAne sA facem o analizA a continutului lor, $i anume a clauze-
lor privitoare la hotare, localitAti, exploatAri miniere $i comert,
clauze socotite de d. Schiopul ca incompatibile cu Tara BArsei.
Hotarele primei donaliuni. Hotarele tinutului identificat cu
Tara BArsei, sunt date in forma cea mai complectA in diploma din
1211 : ...Prima vero meta huius terrae incipit de indaginibus castri
Almage et procedit usque ad indagines castri Noilgiant et inde
progreditur usque ad indagines Nicolai, ubi aqua defluit quae vo-
catur Alt, et sic ascendendo per Alt usque ubi Tortillou cadit in
Alt ; et iterum vadit usque ad ortum eiusdem Tertillou, et ab or-
tu aquae, quae Timis vocatur, progreditur usque ad efflux= a-
quae, quae Borsa nominatur ; deinde sicut montes nivium complec-
tuntur eanden terram tendit usque in Almagiam" ').
AceastA descriere contine numiri de rAuri si de asezAri ome-
nesti. Raurile sunt foarte usor de identificat :
TimisTimi§ AltOlt
BorsaBArsa TartillouTArlungul
A sezArile omenesti asa cum au fost identificate, permit oa-
recari obiectii. Ele ar fi :
AlmagiaHAlmeag (Halmagen, Halmagy).
NicolaiMiclosoara
Noilgiant, Noialt 2)Ungra (Galt, Ugra).
Impotriva acestei identificAri s'a ridicat Radu Rosetti ") : Hal-
magy este chiar pe Olt : dacA ar fi identic cu Almagia, Regele
I) Zimmermann, I, pg. 12 rand 3-9 ; Hurmuzaki, I, 1, pg. 57. .

) Forma din diploma din 1222.

3) Op. cit., pg. 260-261.
www.dacoromanica.ro
 16 ,
nu ar fi omis sä arate cA Alinagia era asazata pe Olt.." etc. si
apoi.. Pentru ,temeiurile de mai sus, mi se pare ca. Almagia din
diploma trebue cAutatA aproape de Muntii Zapezilor", cam acolo
unde lantul ce desparte Barsa de Olt iese din Carpati".
Aceleasi motive s'ar ridica si impotriva identificArii Noilgiant-
Ungra 1).
Am putea presupune, bazAndu-ne numai pe consideratii de
ordin geograficostragic, ca aceste douA castre ar fi fost situate
pe versantul occidental al vAii BArsei si cA ar fi fost destinate
sA apere drumurile ce duc din Tara Barsei in tara Fagarasului ;
nu avem InsA nici o proba in sprijinul acestei pAreri, fie ea pro-
bA documentarA sau arheologicA..
Faptul ca aceste 3 castre susamintite nu mai sunt con-
statate documentar mai tArziu (pg. 42), nu trebue sA ne mire, pen-
truca, prin ocuparea TArii BArsei de cAtre Cavaleri s'a Mat Cu-
manilor posibilitatea de a mai intra in Ardeal prin aceste pArti i
deci importanta acestor castre a scAzut. Pe de alta parte bAnuim
cA ele erau fAcute din lemn ca si cele pa care erau autorizati sa
le construeascA mai tarziu Teutonii.
DacA aceste identificAri pot fi discutate, nici nu poate fi mA-
car vorba sA admitem ca :

1). Pristaldul nu putea ocoli niste hotare ce se intind cca.

300 km. pe teren asa de accidentat 2) (pg. 43-44) ; i :
2). Hotarele sunt prea precise ca sa mai fie nevoie de sem-
ne de hotar (pg. 43-44).
D-1 Schiopul nu stie insa cA indagines" au fost definite ca
zona de sigurante 3) (in jurul unei cetAti) si cA deci aci (ca $i

1) Aeelasi argument si la Schiopul, pg. 41.

2) Cum crede d. Schiopul cA ar rezulta din pasajul : ...Nos vero praemis-
sos cruciferos in posesionem supra dictae terrae Bursa per pristaldum nos-
trum Fecate June nomine iussimus introduci, qui praedictam terrarn peram-
bulavit et earn ad verbum Michaelis Waivodae certis metis circumsignatam
ipsis assignavit". Zimmermann, I, pg. 11 12, rand 40-43 ; Schiopul, Anexe
pg. 123 ; Hurmuzaki, I, 1, pg. 57.
3) N. lorga, Brodnicii i Romanii, pg. 149 (2). Pentru definitia de hotar
fortificat" gyepii", v. F. Eckhart, Introduction a l'histoire lion groise, Paris
1928, p. 23.

www.dacoromanica.ro
 17

Intre aceste indagines") semnele de hotar nu erau deloc inutile.

In ce prive§te perarnbulare" acesta nu Inseamnd a ocoli" ci a
delimita la fata locului, a statornici un hotar 1). In pasajul gre-
sit Inteles de d. Schiopul este deci vorba numai de portiunea
dintre indagines".
Noi le hotare. exarnindm acum hotarele donatiei din 1222.
SA
Ele sunt aceleasi cu cele din 1211 2), lipsind Insd partea : ....et
iterum vadit usque ad ortum eusidem Tertillou et ab ortu aquae
quae Timis vocatur progreditur usque ad effluxum aquae quae
Borsa nominatur ; deinde sicut montes nivium complectuntur ean-
dem terram tendit usque in Almagiam 3)".
In locul ei avem Insd : ...Addidimus etiam postomodum eis-
dem fratribus conferentes castrurn quod Cruceburg nominatur,
quod fratres praedicti de novo construxerant, cum pratis circa
.

illud adiacentibus et a finae terrae Cruceburg terram, quae vadit

usque ad terminos Prodnicorum et ab indaginibus Almaye in parte
altera vadit usque ad ortum aquae quae vocatur Burza et inde
progreditur usque ad Danubium").
Din examinarea atentA a acestui pasaj i din compararea cu
pasajul pe care II Inlocue§te, reese cd aceste tinuturi trebuesc
cdutate la Est §i Sud de Tara BArsei §i anume din faptul cd se
spune cd Almagia, isvoarele BArsei §i directia spre Dundre, sunt
de o parte (si sunt spre Sud) reese neindoios cd pArnAntul §i ca-
strul Cruceburg, ca §i Tara Brodnicilor, trebuesc cdutate spre Est.
Faptul cd TArlungul nu mai este dat ca hotar, ne face sa
presupunem o expansiune teutond la Est de TArlung, pe de O
parte pe valea PArdului Negru §i apoi peste munti prin pasul Oi-
tuzului spre confluenta Siretului cu Dundrea §i pe de alta prin
Pasul TAtarului spre Sud.

i) Du Cange, op. cit., articolul perambulatio".

2) Cu deosebiri in ortografia numelor proprii.
:1) Zimmermann, 1, pg. 12, rand 6-9 ; Hurmuzaki, 1, 1. pg. 75.
4) Zimmermann, 1, pg. 19, rand 29-34 ; Hurmuzaki, 1, 1, pg. 75.

www.dacoromanica.ro
 18

La confluenta Siretului cu Dun Area era situatA Terra Prod-

nicorum" (Brodnicorum)') sau Brodnic" ').
Problema Brodnicilor a fost mult discutata in istoriografia
româneasck §i rezultatele (de care d. Schiopul nu stie nimic) sunt
urmatoarele :

Oameni de vad, in pärtile dundrene, Brodnicii nu pot fi

cautati deck la vadurile dobrogene §i basarabene ale Dundrii pi
marilor ei afluenti, acolo unde e vadul dela Isaccea, marele vad,
vadul dela MAcin, Vadul lui Isac pe Prut, Vadul lui Vodd pc Ni-
stru " 3).
In cealaltä directie spre Sud-Vest, posesiunea teutona pornea
dela apa BArsei si se indrepta spre Dundre, trecand prin pasul
TAtarului 4), probabil in lungul BuzAului. Credem cA expansiunea
Cavalerilor Teutoni, dincoace de munti, trebue cantata intre cele
cloud mari rAuri, Siretul si lalomita intre cari erau i drumurile de
comert, pe cari le constatAm in primele privilegii comerciale
acordate Brasovenilor 9
Este inexacta afirmatia d-lui I. Schiopul cA identificarea Mun-
teniei i Moldovei cu Cumania este o sangvinard" interpretare a
documentelor (pg. 106-7). Spre a aminti doar un singur docu-
ment, foarte cunoscut, vom cita diploma lui Bela IV datA loaniti-
lor in 1247 : Ad haec contulimus praeceptori ante dicto et per
ipsum domui hospitalis, a fluvio Olth et alpibus Ultrasilvanis
totam Cumania".... etc. 6).
Credem deci cA nu este nevoe sa mutAm Terra Borsa" in
Maramure (pg. 105-107) pentru a o gAsi vecind cu Cumania.

2) Bula papei Grigore IX, din 31 Iunie 1227 (Gaudemus in Domino), Hur-
muzaki, I, 1, pg. 102 (cu facsimil).
4) Bula papei Grig. IX, din 27 Februarie 1231 (cu acelasi titlu ca §i
precedenta), Hurmuzaki, I, 1, pg. 114 (cu facsimil). In legatura cu chestia
Brodnicilor, v. A. Sacerdoteanu, Guillaume de Rubrouck et les Roumains au
milieu du XIII-e siecle, Paris 1930, pg. 74 §i urm., i Ferent, op. cit., pg. 129
130.
3) N. lorga, Brodnici ,si Romdni, pg. 150.
op. cit., pg. 263, §i Muller, op. cit., pg. 41-68.
4) Rosetti,
5) Cu privire la aceste drumuri de comert v. N. lorga, Istoria comer(ului
Romdnesc, pg. 39 ; Hurmuzaki, XV, 1, pg. I, No. I.
6) Zimmermann, I pg. 74, rand 34-36; Hurmuzaki, I, I, pg. 251.

www.dacoromanica.ro
 19

Cruceburg-ul. Locul unde ar putea fi situat acest castru este

determinat de documente doar prin aceea cä e in afarA de hota-
rele primei donatiuni §i anume, cum am arAtat mai sus, spre Est.
Din aceastA cauzA sunt mai multe pAreri asupra situatiei lui : ar
fi fost situat la NAeni (Nyen) dupA Draudt 9, sau la CrAciuna
(situatA undeva pe Milcov) dupA D. Onciul 2), C. Auner ') §i I.
Ferent 4).
D-I Schiopul crede cA este acelasi cu Castrum munitissi-
mum" (pg. 52) pe care II amintesc bulele din 12 lunie 1225 (Do-
lemus quoties audimus) 8) i 26 Aprilie 1231 6). Nu existA InsA
nimic in sprijinul ipotezei lui. Pe acest din urmA castru d. N. lor-
ga 7) I-a situat la CAmpulung, R. Rosetti 8) la Calvini pe Dea-
lul CetAtuea (avAnd ca scop sä InchidA pasul TAtarului ca pe cel
mai frecventat de Cumani), C. Auner ") i I. Ferent 10) la Ceta-
tea Dâmbovitei (altfel numitA Cetatea Neamtului dela podul Darn-
bovitei).
Argumentele prin care d. Schiopul vrea sA demonstreze cä
numele latin de Cruceburg" nu este o traducere a germanului
Kreutzburg (pg. 51-2) sunt inutile : Un Kreutzburg din Silezia
este numit in anul 1254 Cruceburch ").
PArerile asa de deosebite, cu privire la situatia acestor ca-
stre, se explicA prin aceea cä situatia lor este foarte putin preci-
zatA de documente. Nu analizAm mai adAnc chestiunea spre a
trage vre-o concluzie, pronuntandu-ne pentru vre-una din aceste
identificAri spre a nu iesi din cadrul ce ne-am propus.
1) Siebenbilrgische Quartalschrift, Dritter Jahrgang (1793), Hermannstadt,
pg. 205. Parerea a fost reluata de G. E. Muller, op. cit., cu argumente noi
ei seribase.
2) Originile Principatelor Romdne, Bucuresti 1899, pg. 93.
3) C. Auner; Episcopia Milcovia, in Revista Catolicd, No. 4, Buc. 1912,
pg. 544.
4) Op. cit., pg. 67.
5) Zimmermann, I, pg. 37, rand 9-10 ; Hurmuzaki, I, 1, pg. 91.
6) Amintita mai sus.
7) Studii ri Documente, vol. III,
pg. XII.
8) Op. cit. pg. 263.
9) Op. cit., pg. 544.
10) Op. cit., pg. 64, 67-8.
11) Bula Papei Inocentiu IV (Cum a nobis petitur), v. Theiner, Vetera
Monumenta Poloniae et Lithuaniae... historia illustrantia, Romae 1860, pg.
55-56.
www.dacoromanica.ro
 20

Exploatdri miniere. Trecem la analiza clauzelor privitoare la

exploatArile miniere. D-I Schiopul crede ca nu poate fi vorba de
Tara Barsei, in documentele discutate, pentruca prin ele se da
Cavalerilor jumatate din aurul sau argintul ce s'ar gasi in regiu-
nea daruita, iar Tara Barsei nu este de loc bogata in minerale
(pg. 44). Pasajul din document spune insa : Praeterea eis conces-
simus quod si aurum vel argentum ibi in paedicta terra Borsa
inventum fuerit una pars".... 9. Este deci vorba de metalele ce e- .

ventual s'ar descoperi in terra Borza". Dar §i pe aceastA posi-

bilitate cauta sa o inlature d. Schiopul : Admitem ca obiectiunea
ar putea sA aiba greutate dad oldie'', de aurul §i argintul ce
s'ar gAsi" nu s'ar pomeni in aceea0 vreme §i de sare care se
gase§te" in ocne de sare numite Akana" 2) (pg. 45).
Pasajul de mai sus arata cat de putina buna credinta pune
d. Schiopul in studiul d-sale, cad de sare §i de metale nu este
vorba, nici alAturi, nici in aceea§i vreme : pe cAnd clauza privitoa-
re la metale apare chiar din 1211, sarea apare de-abia in 1222,
§i anume dupd descrierea nouei posesiuni.
In aceste noi posesiuni erau probabil ocnele §i anume In
Moldova in jud. Bacau 3), unde §i azi sarea e a§a de u§or ex-
ploatata 4).
De aici sarea e transportata pAnd la Mure§ §i Olt, pe care
rauri era coborita cu plutele, naves" in documente, precum pe
Mure§ e transportata §i astazi. PAnA a ajunge la portiunea navi-
gabilA a acestor rauri, Cavalerii treceau prin Tara Secuilor (in
drumul spre Mure§) §i prin Tara Vlachilor, numita apoi Tara Fa-
garaplui5 ) (in drumul spre Olt). Un document contemporan (1248)
aminte§te asemenea transporturi pe Mure§".

I) Zimmermann, I, pg. 11, rand 31-33 ; Hurmuzaki, I, 1, pg. 57.

2) Sublinierile sunt ale noastre.
3) N. lorga, Istoria Comerfului !tandem, pg. 34.
4) Akana" este In ungurete un nume generic (Schiopul pg. 15-18),
dar expresia salifodinas quae Akana vocantur".. ne face sa banuim ca aici e
vorba de un nume propriu. Este probabil vorba de Ocna, langã care s'a ri-
dicat mai tarziu un targ ce s'a numit apoi Targul Ocnei.
5) Augustin Bunea, Stäminii Torii Oltului, pg. 5.
6) Zimmermann, 1, pg. 77 rand 28.

www.dacoromanica.ro
 21

Sarea era destinata regiunilor lipsite de acest mineral, care

se intind in Ungaria $i Sudul Dunarii. Aceste regiuni au consumat
din cele mai vechi timpuri i consuma si astazi sare din Carpati.
Tara Barsei. D-1 Schiopul crede ca toate argumentele de
mai sus sunt confirmate de faptul cA Tara Barsei nu mai este numitä
de catre documente niciodata terra Borza" (pg. 55-58). Cazul nu
sta tocmai asa, pentruca, dad documentele nu numesc Tara
Barsei terra Borza", o numesc InsA uneori cu nume asemAnA-
toare 1). ,

Faptul ca terra Borza" dispare este explicat prin aceea cA

prin repedea lui ridicare $i marea sa importanta, Brasovul eclip-
seaza Imprejurimile sale. Pe de altA parte, terra Borza" nu este
deck o transcriere latinA a numelui romanesc, a$a cum mai tar-
ziu intAlmim o transcriere slava Intr'un document din 30 lanuarie
1431, dat de Dan al II 2). 0 alta mentiune despre terra Borza"
avem In 2 Martie 1460, inteun document dela Dan, pretendent
domnesc 3). Faptul ca acest nume se intalne§te cu deosebite or-
tograf ii la intervale mari $i in documente de limbi deosebite, ne
arata ca nu ne aflam In fata unui nuine de cancelarie, ci in fata
unui nume local, care se impune din and in and cancelariei.
0 intrebare 1$i mai pune d. Schiopul : cine numea terra
Borza" cu acest nume cAnd ea era pustie ? (pg. 55).
CA Tara Barsei n'a fost pustie, o dovede$te chiar numele
care s'a pastrat 4). In ce prive$te afirmatia din documente, ea este
o simpla formula de cancelarie, prin care se intelege ca Re-
gele nu mai Incasa nici un venit in acea regiune : ea scapase de
sub autoritatea regalA.

1) Spre exemplu Burchia in scrisoarea lui Vlad Dracul cAtre Brasoveni,

din 7 August 1444, publicatA de I. Bogdan, Documente privitoare la relatiile
Tara Romdnesti cu Brasovul si Tara Ungureascd, Bucuresti 1905, pg. 316 17
2) 1. Bogdan, op. cit., pag. 31.
3) Ibidem, pg. 326-7. Mai pot fi i alte documente pe cad nu le-am
cunoscut noi.
4) BArsa este un nume vechiu romAnesc, v. A. Sacerdoteanu. Consi-
derations sur lizistoire des &mains au moyen-dge, Paris 1929, pg. 101-102.
Toate ocupatiile i colonizArile s'au fAcut peste elementul romAnesc.

www.dacoromanica.ro
 22 .
Noutatea si senzationalul lor Insa a fAcut ca lucrarea sA se
bucure de numeroase recenzii si, pentrucA unii din cei ce le-au
scris nu erau competenti, parte din ele sunt elogioase ').
Incheere. S'au arAtat mai sus cari sunt greselile de metodA
ale lucrArii ce am analizat. Ca urmare a rnetodei gresite fireste
cä concluziile lucrArii, oricat ar fi ele de atrAgAtoare, sunt nule.
Scopul notei de fatA este, nu atat dovedirea existentei Ca-
valerilor Teutoni in pktile noastre (am spus Inca dela inceput cA
aceasta are o importantA secundara in istoria Romanilor), cat do-
vedirea autenticitAtii diplomelor cu privire la ei.
$i aceastA chestiune e cu mult mai importantA deck prima,
pentruca nu trebue sä uitAm cã documentele acestea sunt un im-
portant isvor privitor la sec. XIII la noi, secol despre care sun-
tem asa de putin informati. In acest sens tragem concluziile a-
cestei note :

1) Le mentionAm : 1) douA articole in Adevdrul, dintre cari unul ne-a

fost inaccesibil ; celdlalt cu titlul : Un autor despre cartea sa, a apArut in
Adevdrul, No. 15063, 10 Februarie 1933. Fiind scrise chiar de d. Schiopul,
este inutil sA reproducem aprecierile ; 2. Recenzia nesemnatA din Societatea
de Maine, (Cluj, an X, No. 2, Februarie 1933) cu titlul 0 scriere senzationa-
la, cu privire la lstoria Ardealului ; simplu rezumat urmat de cAteva elogii.
3. Articolul, foarte poetic, dar scris cu lipsd de discernAmAnt istoric
al prof. I. Clinciu (Universal, an 50, Nr. 251, Vineri 25 August 1933) intitulat
Tara Bdr.sei i Cavalerii Teutoni. Cu totul de altA facturA sunt : 4. Recenzia
din Gdnd Romdnesc, I, 1933, No. 1 pg. 33-36, somata D. Prodan, care ri-
dicA obiectii foarte intemeiate de ordin istoric. 5. Nota pArintelui I. Lupas
(in Tara Barsei, an V, No. 2, MartieAprilie 1933) trateazA si combate nu-
mai partea a doua. Ne intrebAm de ce nu se ocupA si de prima parte ? A-
cesteia Ii rAspunde d. Schiopul (tot in Tara Bdrsei, an V, No. 3, Maiulunie
1933) sub titlul Istoria Transilvaniei in secolele XIIXIII, combdtAnd-o cu o
vehementa nemeritatA i adAugAnd : Tot ce s'a scris pAnA acum despre Tran-
silvania secolelor XII si XIII trebue revizuit pentruca nu este istorie ci numai
fictiune, desi uneori, ce-i drept, fictiune de o strAlucitoare elocinta" etc. (pg.
232). 6. Discutia lui Karl Kurt Klein in Siebenbiirgische Vierteljahrschrift,
(an 56, No. 2-3, Aprilie-Septembrie 1933). TrateazA problema din punct de
vedere arheologic-istoric. Sunt i chestiuni discutabile. AvAnd insA o foarte
bogatA bibliografie este de recomandat acelora cari vor sA cunoascA cu dea-
mAnuntul chestiunea. 7. ElocventA e i caracterizarea ce o face incidental d.
N. lorga in Revista istoricd, XIX, 1933, p. 196.

www.dacoromanica.ro
 : 23

1. Diplome le Cavalerilor Teutoni au existat.

2. Ele ne-au parvenit in forma demna de toata increderea.
3. Afirmatiile lor pot servi de baza pentru noi studii de
istoria secolului XIII la Romani.
Incheem acest studiu cu schema de fata asupra filierei si
si situatiei actuale a diplomelor:

Diploma 1211. Diploma I., 1212. Diploma II., 1212. Diploma 1222

1
Bula din 26 Apr. 1231.

I
Copia din registru

Cvatern

Atestarea lui Philyppus

Bula din 19 Dec. 1222.

Diplome le i cdpiile subliniate sunt pierdute sau au rAmas incA ne-

cunoscute.

00%
0.00

www.dacoromanica.ro
In acelasi curs:

LucrAri apärute:
I. A. Sacerdoteanu: Despre editarea documentelelor, Bucure§ti
1932.
II. A. Sacerdoteanu: Pomelnicul bisericii Grugtu din Costqtii
Mei, Bucuresti 1933.
III. E. LazArescu: Nora despre documentele 7 aril Bilrsei i Cava-
lerii Teutoni, Brasov 1934.

Vor aparea:
A. Sacerdoteanu: Ceva despre transcrierea documentelor romilnqti.
Id.: Despre un Corpus al izvoarelor Istoriei Romdnilor.

www.dacoromanica.ro