Constantin C.

Giurescu

Noi contributiuni .

la

Studiul marilor dregatorii

in secolele XIV §i XV.

R.

Bucure§ti
. Atelierele grafice Socec & Co., Societate Anonimfi
1925
www.dacoromanica.ro
 ./

Ne-am ocupat intr'o lucrare anterioara 1 de marile

.

- dregatorii din Tara Romaneasca si Moldova in secolele

XIV si XV. Am vazut care erau denumirile, atributiile
veniturile, subalternii, originea, pentru fiecare din ele .in
parte. Am cautat, cu alte cuvinte, printr'o analiza ama-
nuntita, sa ne dam seama de notele esentiale si specifice
fiecarei dregatorii. Acuma, vom incerca sa studiem :
1. 0 serie de probleme care se refers la aspectele
comune tuturor marilor dregatorii, aspecte de caracter
mai mult social-economic. Ele sunt :
a) Dreptul de judecata al marilor dregatori.
b) Obligatiile for militare.
c) Raportul intre dregatorie i avere.
d) Marii dregatori fats de fist.
e) Raportul intre marii dregatori si boierii fara
titluri.
2. Vom cerceta de asemenea:
a) Numirea, innaintarea si demiterea marilor dre
gatori.
b) Insemne $i costume.
3. Vor urma apoi cateva chestiuni in legatura cu
originea dregatoriilor i anume:
a) Traditia despre inceputurile dregatoriilor noastre.
b) Originea marilor dregatorii §i influentele ce am
suferit sub acest raport.
, c) Mari dregatori de origins strains.
Contribufiuni la stadiul marilor dregatorii in secolele XIV
$1 X V (teza de doctorat ; va apare In Buletinul Comisiei Isto-
rice, vol. V)
www.dacoromanica.ro
4
,

Dupa cum spuneam si in lucrarea anterioara, amin-

tita mai sus, nu avem catusi de putin pretentia de a fi
rezolvit problemele pe care le cercetam. De altfel aceasta
este $i imposibil atata vreme cat lipsesc depozitele de
documente slave dela Academie $i Arhivele Statului,
transportate la Moscova in timpul razboiului. Solutiile ce
propunem problemelor cercetate se bazeaza in cea mai
mare parte pe materialul documentar publicat, care e in-
suficient in ce priveste secolele XIV $i XV, in special
pentru Tara-Romaneasca. Aceste solutii au, prin acest
tapt, un caracter ipotetic mai accentuat decat in alte
studii istorice.
1

www.dacoromanica.ro
 t.

I. Dreptul de judecata al marilor dregatori.

In afard de atributiile speciale, caracteristice flecarei
dregatorii, marii dregatori aveau o atributie comund
anume dreptul de a judeca.
Despre acest drept ne vorbesc unele documente din
secoLl XV. lntr'o scrisoare trimisa de Dan al doilea
Brasovenilor (c. 1427-1431) prin care cerea sa se des-
fiinteze vama pusa de acestia la cetatea Branului, se
spun urmdtoarele : Deci, cui s'a facut vreo strambatate
acolo, sa se judece inaintea voastra si inaintea boierilor
domniei mete, dupa porunca domniei mete ' Stefan cel
Mare reinnoind privilegiul comercial al Brasovenilor, ii
Il asigura ca ei nu vor puted fi judecati faro voia tor, nici
de buffer, nici de vornic, nici de soltuz (sga 1-1,C KOMI HH
gotaplill ANN Ag0p1111K ANN LEIJATS3 AA NE CAVkiTh 1I CSAHTH...) 2.
La 30 August 1479, acelaS voevod da o carte prin care
scoate pe locuitorii satului Radauti, atarnator de Mitro-
i
polia deacolo, de sub jurisdictia boierilor sdi, a staros-
tilor, a soltuzului si pargarilor din Suceava, a soltuzului
si pargarilor din .Siret, a vornicilor din aceste cloud tar-
guri si a globnicilor din tinutul Sucevei. (AA HE 11A1AET
NH EANN HAIL 160.51WHII, ANN C'PAPOCTII, ANN MOATS. H Hirhratill

CSLIAIICHN, ANN 1110ATS311 11 nriwatiti WT COETC1011'0 Tivhra ANN

' f. Bogdan, Relatiile Tarii Rotna'no0i cu Brapeal 0 cu

Tara Ungureaseci, Bucureti,. 1905, p. 30-1.
2 I. Bogdan, Documentele lui }Stefan cel Mare, vol. II, Bu-
cure§ti 1913, p. 261-2.

www.dacoromanica.ro
6

AllOpHHIAH WT THK A KO' TIMPDX, ANN rAORNHLIH WT FiGAOCTH

eStlAliCICOH... NH CSAHTH HX). Aceiasi dispozitie se aplica $i
locuitorilor din satele dela Cotmani cari depind tot de Mi-
tropolia Radautilor. Ei nu vor putea fi judecati nici de
vreun boier, nici de starostii de Tetina, nici de globnici
$i pererubti. (NH fAHH HAW maim, AHH CTAIIOCTH WT qh-
I {HNA ANN FI10611HH,H ANN nipoSsum NH CSAHTH HX...) 1. 0 carte
domneasca similard da Stefan Si mandstirii Sf. Niculae
din Poiana (Pobrata), pentru locuitorii din cele trei sate
ale ei, Bodestii, Tatarii si Iurcanii. Nimeni dintre boierii
$i dregatorii domnesti (NHKTO WT HAMA' HANOX H OVAA-
NHKOX) nu va putea sa judece pe oamenii din cele trei
sate ; acest drept it vor 'avea numai egumenii mandstirii
sau dregatorii lor, $i pentru unele delicte, domnul 2.
In toate aceste documente, sub numele de boieri
(mains, nail) trebue sd se inteleaga dregatorii din jurul
domnului, asadar in primul rand Marti dregdtori. Acest
lucru rezultd din insirarea diferitelor categorii de jude-
catori in documentele lui Stefan. Cand se spune ca Bra-
sovenii nu vor putea fi judecati nici de boier, nici de
vornic, nici de soltuz, cand locuitorii din satele mands-
tireti sent, scosi de sub jurisdictia boierilor, a starostilor,
a dregatorilor municipali si a globnicilor, e evident, cre-
dem, ca sub numele de boier se intelegeau cei mai de
frunte dintre dregatori, aceia din jurul domnului, asadar
in primul rand marii dregdtori.
De altfel dreptul de judecata al acestora se putea
deduce si in alt mod : Daca dregatorii mai mici, insirati
in documentele de ;mai sus, . aveau acest drept, cu atat
mai mutt i1 vor fi avut superiorii for si sfetnicii dom-
nului, adica marii dregatori.
Ei judecau in primul rand in divanul domnesc.
Asupra felului cum avea loc judecata aci, ne lipsesc sti-
T.

1 Idem, vol. I, 229-31.

2 Idem, vol. I, 173-4.

ie;
www.dacoromanica.ro
 rile contemporane, din secolul XV. Ea nu va fi fost insa
molt deosebitd de cea din secolul XVII pe care ne-o in
fatiseazd Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei. El ne
spune ca dupa ce s'a discutat pricina, mitropolitul si toti
boierii de sfat sau consilierii (i. e. marii dregatori 1) isi spun
parerea cu glas tare, chiar daca stiu ca domnul gandeste
altfel si absolva sau declard vinovat pe acuzat 2. Cu alte
cuvinte, ei decid de vinovatia sau nevinovatia acuzatului.
In caz cand acesta din urma e vinovat, domnul in-
treaba pe mitropolit ce pedeapsa prevad legile tarii $i
apoi hotaraste, dandu-i acea pedeapsa, sau o alta sau
iertandu-1, dupa voie 3. Dacd domnul adauga Cante-
mir fie din pricina de boald, fie din pricina altor tre-
buri, nu poate veni la divan, atunci boierii toti, asezati
in scaunele lor, asculta plangerile impricinatilor si le
rezolva ca si cum domnul ar fi de fata ; hotdrarile for insa
impreund cu povestirea pricinii, le comunica domnului
prin scrisoare 4. E probabil ca la fel sd se fi procedat si in
secolele anterioare, in epoca de care ne ocupam.
Cantemir ne mai spune ca domnul lasa unele pri-
cini mai usoare pe seama boerilor cari au dreptul sä le
judece acasd la ei, comunicand insa domnului hotararea
pe care au dat-o. Dacd au fost multumiti de dansa si
reclamantul $i acuzatul, ea are aceiasi putere pe care ar
fi avut-o pronuntata in divanul domnului; daca insa
vreuna din parti se socoteste nedreptalitd, ea poate apela
la tribunalul domnului. Acolo pricina se dezbate din nou
si dacd se dovedeste ca boerul, prin luare de mita, prin
favorizarea uneia din parti sau chiar din ignorarea le-
gilor, a dat o hotarare nedreapta, el e pedepsit in mod
Afara de stolnic 5i minis pe care Dimitrie Cantemir nu-i
trece printre boierii de sfat, ci printre boierii marl. (Descriptio
Moldadae ed. Academiei, textul latin,Bucuresti, 1872, p. 79-80).
2 Ibidem, p. 102.
i
. 3 Ibidem, p. 102-3.
Ibidem, p. 104.
www.dacoromanica.ro
 8

sever. Daca insa i se pare domnului ca apelantul a fost

condamnat pe drept, el este batut cu toege, fiindca a
nesocotit judecata boierului si ispaseste dupa placul dom-
nului pedeapsa meritata prin nesocairea unei insarcinari
do.nnesti; In plus este silit sa plateasca partii adverse
.- de doua on cheltuelile (de judecata)" 1.
Dreptul de a judeca acasa la ei it constatam, pentru
cativa din marii dregatori 2, si in Tara Romaneasca, in
secolul XVIII 3. Intrebarea este data acest drept a existat,
atat intr'o tara cat si in cealalta, si in secolul XV. Ras-
punsul este greu de dat, de oarece ne lipseste in privinta
aceasta orice stire. Se pare insa ca vornicul avea acest
drept. Un indiciu it constitue cartea de judecata din 15
Noemvrie 1469 a vornicului Neagu Palatinus ipsius il-
lustris principis Radwl Wayvode transalpinensis" 4. In
aceasta carte nu se face nici un fel de mentiune de cei-
lalti mari dregatori din divan. Vornicul a judecat singur,
probabil acasa la .el, si a dat cartea de judecata respec-
tive. Un alt indiciu II constitue comparatia cu statul vecin
ungar unde Palatinul avea dreptul Inca din secolul XIII
sa judece acasa," la curtea lui 5. Dreptul de judecata al
marilor dregatori nu se marginea insa numai la pricinile
judecate in divanul domnesc. Ei erau si judecatori ai
subalternilor for atat a celor dela curtea domneasca cat
si a celor din sate 6.
1 Descr. Mold. pag. 102. ,
2 Banul, vornicul, logofatul, sOtarul.
3 Fotino, `luTopia ri1S TrdXat Auxin; t. III, Viena, 1819, respectiv
p. 456, 462, 466, 475 cf. trad. Sion, t. III. p. 266, 269, 272, 277.
' Hurmuzaki-Iorga, Documente prioitoare la istoria Romd-
nilor, vol. XV, 1, Bucuresti 1911, p.73.
5 Akos von Timon, Ungarische Verfassungs- and Rechtsge-

schichte mit Bezug auf die .Rechtsentwicklung der westlichen Sta-

aten 3, Berlin 1904, p. 187. La curtea Palatinului se aflau si un
reprezentant al lui, numit vicepalatinus", mai multi notari intre
care un protonotar st mai multi pristavi (pristaldi). ibid.
6 Vezi Constantin C. Giurescu, Contributiuni la studiul ma-
rilor dregatorii in secolele XIV si X V, passim.
www.dacoromanica.ro - .
 9

Deasemenea aveau drept de judecata in tot cuprinsul

Moldovei. Dimitrie Cantemir ne spune in privinta aceasta
urmatoarele : ,,Dreptul de a asculta si de a judeca pri-
cinile este acordat tuturor consilierilor domnului si boie-
rilor de divan de intaiul rang, pentru intreaga Moldova,
afara de capitala Iasi. Cea mai mare putere este insa data
celor doi vornici marl. Judecata acestora nu o poate re-
fuza nici un cetacean al partilor de tarn supuse lor, pe
cand pe ceilalti boieri, daca vreuna din parti nu vrea,
poate sa-i recuze si inainte ca hotararea sa fi fost data,
sa apeleze la domn.
Spusele lui Cantemir credem ca se pot aplica si
secolului XV, punand bine inteles in loc de doi vornici
unul singur. Documentele citate mai sus prin care domnii
scoteau pe locuitorii unor sate manastiresti de sub ju-
risdictia boierilor, a starostilor si a altor dregatori, ne
arata ca cei dintai, adica in primul rand marii dregd-
tori, puteau judeca in acele sate. Ele ne dovedesc deci,
ca spusele lui Cantemir se aplica si epocei precedente.
Invatatul -domn ne mai spune ca, pe vremea lui, marilor
boieri le este permis de a asculta si judeca neintelege-
rile partilor, daca acestea au convenit, chiar si in cu-
prinsul targului koilor, a capitcdei deci. Daca acest
drept a existat $i in secolul XV, e o intrebare la care nu
se poate da un raspuns, din documentele cunoscute astazi
Aceiasi stare de lucruri a existat si in Tara Roma-
neasca.
Marii dregatori aveau dreptul de a judeca ; ei exer-
citau acest drept,..in primul rand, in divanul domnesc
puteau judeca insa si in cuprinsul Wei. De asemenea,
ei erau judecatorii subalternilor lor. Ni s'au pastrat cate-
va carti de judecata date de unii dregatori. Citam pe
Tanga cele aratate intr'un studiu anterior 1, pe aceea a vel

.1 Contribufluni la studiul marilor dregatorii in secolele XIV

si X V, capitolele despre ban $i vornic, paragraful atributii.

www.dacoromanica.ro
 10 -

sulgerului Costea, din 31 Decemvrie 1625' si o alta a

pitarului Dumitrascu Poenarul din 1 Iunie 1694 2.
Corespunzator vornicului moldovean a carui jude-
cata nu poate fi refuzata, era in Muntenia propriu zisa.
vornicul muntean iar in Oltenia, banul.
$i intr'o tara si in cealalta, izvorul justitiei si pri-
mul judecator era insa domnul. Marii dregatori judecau
numai prin delegatie dela acesta. Hotararile for erau
supuse apelului la domn care decidea in ultima instanta 3.

II. Indatoririle militare ale marilor dregatori.

Joan Bogdan, cercetand organizarea armatei moldo-
venesti in secolul XV, ajunge la concluzia ca ea era alca-
tuita din cete de mai multe feluri. In primul rand el ci-
teaza cetele boierilor cari ocupau functiuni la curtea
domneascd, atat a celor marl, cat si a celor mici".
Ne vom ocupa numai de cele dintai 4.

' I. Bianu, Documente romanevti, Bucuresti, 1907, p. 111 --

112. Remarcam ca o particularitate ca aceastA carte de judecata
se sfarseste, intocmai ca si cartile domnesti. prin cuvintele: inaco
da nist": altfel sa nu fie.
Buletinul Comisiei istorice a Romania, vol. 2, Bucurest
2

1916, p. 239-40.
3 Despre judecata vom vorbi mai pe larg cu alt prilej, intr'o

monografie deosebita.
4 Trebue sA relevam insa ca denumirea de ceatei pe care
o da Bogdan diferiteIor grupuri din armata moldoveneasca a se-
colului XV, nu se sprijina decat pe un singur document, acela al
Razenilor, din 1484. In acest document se vorbeste de ceata boe-
rului Gangue" de unde se poate deduce ca existau Si altele.
Dar si acest document nu constitue o dovada sigura intrucat au-
tenticitatea lui a fost pusa la indoialA, intre altele, $i din cauza
acestui pasagiu.'(Vezi C.:Giurescu, Cursul despre opera Descriptio
Moldaviae, tinut la Universitate in 1914-15, p. 236-9: un exemplar
la Academia Romans). Asa incat impArtirea pe cete a armatei
moldovenesti din secolul XV ramane sA fie dovedita de acum
inainte.

www.dacoromanica.ro
 11

Obligatia marilor dregatori de a insoti pe domn in

expeditiile militare, defensive sau ofensive, era determi-
nata de dubla lor calitate de proprietari de pamant sl
de dregatori sau slujbasi, adica persoane de incredere
. ale voevodului. Se tie ca la not proprietatea Oman-
tului era strans legata de slujba military ; una era con-
ditia celeilalte. Boierul care avea pamant, fie mostenit
fie cum parat, fie daruit de domn, dacd nu mergea la oaste
cand it chema domnul, sdvarsia o tradare, sau cum se
zicea atunci, o hiclenie, adica o lipsa de credinta fatd
de domn si tare 1 Ca dregator, el datora serviciu militar
pentru dregatoria pe care i-o daduse domnul, dregatorie
care conferea posesorului prestigiu si venituri 2. De alt-
fel marii dregatori erau cei dintai interesati sd comb atd,
alaturi de domn, orifice primejdie care at fi putut a-
duce o schimbare a situatiei lor. Luptau deci si din da-
torie, 5i din interes. Caci intotdeauna o schimbare a
domnului aducea cu sine si schimbarea marilor dreg-
tori, iar uneori suprimarea lor 3. Ei alcatuiau, impreund
cu cetele lor, unul din elementele esentiale ale vechei
.armate romanesti, atat in Moldova cat si in Tara-Roma-
neascd. In toate marile lupte ale secolelor XIV si XV,
epoca eroica a Principatelor noastre, ii vedem aldturi de
domn, fdcandu-si cu credinta datoria. La Razboeni spume
-cronica au cazut.... vitejii cei buni si din boerii cei
marl nu pufini (11 mana) sl bunii si ti-
KEAHKTH ROAM,' FIE
nerii feciori si oastea cea bung si viteazd 4 Cu privire
1L Bogdan, Documental Rdzenilor din 1484 si organizarea
armatei moldovene in secolul X V, in Analele Academiei Romane,
Memoriile Sectiunei Istorice, Seria II, t. XXX p. 373.
2 cf. Bogdan, Documentul Razenilor, p. 373.
3 Amintim cazul lui Stefan-cel-Mare care dupa lupta dela
Soci, ucide pe boierii munteni prinsi : lasat-au cu via numai doi
boieri marl, pe Mircea comisul si pe Stan logofatul". (Letopisetul
dela Bistrita in I. Bogdan, Cronice inedite atingdtoare de istoria
.Romdnilor, Bucuresti 1895, p. 53 cf. p. 225).
4 Cronice inedite p. 41 si 56.
www.dacoromanica.ro
19

la alcatuirea acestor cete ale marilor dregatori, I. Bog-

dan spune ca ele erau compuse toate din tdrani 1 Cre-
dem ca aci trebue facuta o rectificare. Am aratat intr'un
studiu anterior 2 ca fiecare mare dregator avea sub as-
cultarea sa mai multi dregatori subalterni, dintre care
unii se aflau la curtea domneasca, ceilalti raspanditi prin
sate. Ni se pare natural ca ceata marelui dregator sa fi
fost formata in primul rand de acesti subalterni. Depin-
zand 'de el in ce priveste atributiunile, find supusi ju- .

risdictiei lui, credem ca e natural sa se admita o depen-

denta de superiorul for si in privinta serviciului militar.
In sprijinul acestei interpretari avem si dovezi directe,
apartinand insa, o recunoastem, unor epoci posterioare.
In cronica Tarii-Romanesti povestindu-se preparativele lui
Grigore Ghica pentru a participa la campania turceascd
din Polonia in 1672, se spun urmatoarele: Gligorie
Voda... strangandu-si den toate breslele: calarasi, doro-
banti, rosai, visternicei, spdtdrei, postelnicei, stolnicei,
vornicei, pdhdrnicei le-au facut steaguri si le-au dat
tuturor sulite varuite si cu prapore fealiuri-fealiuri, fieste-
care dupa breasla for si au facut oaste frumoasd." Asa-
dar subalternii marilor dregatori sunt aratati ca alcatnind
bresle cari intrau in organizarea militara a Orli. Intr'o
nota a operii lui Dionisie Fotino, lucrul se spune si
mai explicit: Boierii de rangul intaiu si al doilea aveau
o multime de subalterni a caror bresle primiau denumi-
rea dregatoriei boierilor. anume cei de sub marele pa
harnic, paharnicei, cei de sub marele comis comisei,
cei de sub marele pitar vizitei, cei de sub marele satrar
setrarei, cei de sub marele camaras, camarasei si asa
mai departe. Erau sate intregi de acestia, scutiti de dari;
in timp de pace traiau linistiti in locuintele for iar in
Documentul Razenilor, 403.
2 Contributiuni la studiul marilor dregatorii in secolul XIV
si XV, passim.
3 Istoriile Domnilor 'Writ Romeinefti, ed. N. lorga, &ICU-
resti 1902, p. 174.
www.dacoromanica.ro
 13

timp de rdzboiu erau soldali. Nicolae Mavrocordat

micsoreaza numarul acestor subalterni, iar fiul lui, Con-
stantin Mavrocordat, ii desfiinteaza aproape cu totul,
lasand numai un mic numar Spatarului, Agai si celor-
lalti zabeti pentru nevoile Bucurestilor".'
Am vazut ca astfel de subalterni se afla si in Mol-
dova, 1111 numai in Tara Romaneasca. Fiind aratati ca
so/detfi in timp de razboiu e natural sa admitemca luptau
sub conducerea superiorilor lor, ca formau asadar ce-
tele militare ale marilor dregatori. Ca acestia vor ti
avut in cetele lor i tarani, lucrul e posibil; ele erau for-
mate insa in primul rand din subalternii marilor dregatori.
. .
,
III. Raportul intre dregatorie Si avere.
Pentru slujba pe care o faceau domnului si tarii
marii dregatori se bucurau, cum e si firesc, de anumite
venituri. Ele erau de natura diferita.
' lit TIN irptimic Kai 'bEUTOCK TciEEWc etpX0VTEC EIXOV TO 'gram eira-
ha-iv 1TX1P0c, Tan, 61TOIWV Ta Tdyvara exdpipavov Tily aOTtjv 6Vouaoiav
ToO aEtthaaTog TWv apxovTwv ,briXabh ot bird Toy Iiraedpriv WvoadZorro-
Eirab.ap&ixot (sic!) ot bird 2ov }AgfaV BlarldpIlV BiciTtap4oTot, ot lino Toy
a4Tav TTooTavmov ITocrraviTZ4Xot, ot biro TOY 1.1.4Tav TTaxdpvtkov na-
Xapvt-rUXot, of bird Toy pkrav Kbataov KoutagXot, of biro ToV 1,14TaV TTITdpriv Bt-
7:yrctIot, ot bird Toy 124-rav IctrPdpnv EaTpap4Xot, of ono 'rev ahoy Km.kuccpciariv
Kaapapaciaim Kai Ta Eric- ti, aav b airrtb' v OXMaripa xwpict amiboTot Kai
Eic fAV xatpov EiptIvris dpncnixaZov avevoxXliTuK Eic Tag oixiag TWV, Eic bt
myth, iroA.O.Lou Wally iToXEalaTat Kai Toirrouc Xotirov 0 ab, aUTrlp NucoAaoc
BoE6obac MaupoxopbaToc fikCiTTWOEV, 0 bt utoc Canal KUJVCITaVTIV BoEriabac
MaupoxopbaToc bi' oXov KaTturfridEv, 6X1yriv Tola irocaiTiTa iraparrticrctc Etc
TOY Itra9dpriv, 'ATav Kai Xotircnic Zawrcerctc bta TO To0 BOUKOUpEOTIOU
avdrcriv. Fotino III 357 nota. G. Sion III 214 traduce intr'un mod
cu totul arbitrar: in pasagiul citat, el suprima un termen (coma-
rasei) adaoga dela sine un altul (spatarei) punand pe cel din o-
riginalul grec (vizitei) in paranteze si intr'un loc schimba intele-
sul frazei (Nicolae Mavrocordat si cu fiul sau Constantin i-au
desfiintat cu totul".) E de dorit sa se faCa o noun traducere, exacta,
a operilor lui Fotino si a celei cunoscute sub numele editorilor,
fratii Tunusli, deoarece traducerile lui Sion lasa mult de dorit.
www.dacoromanica.ro
 14

In primul rand trebue sa avem in vedere venitu-

rile speciale legate de anumite dregatorii si determinate
de natura dregatoriei. Astfel logofatul $i subalternii lui
se bucurau de taxele asupra hrisoavelor $i cartilor dom-
nesti pe care le dadea cancelaria. Banul vornicii a-
veau o parte din gloabele sau amenzile pronuntate iar
potriva delicventilor. Paharnicul, stolnicul, comisul aveau
si ei anumite venituri in legatura cu atributiunile for
. speciale. Am vazut ca cel dintai se ,bucura, In Moldova,
pe vremea lui Cantemir, de un venit destul de mare" din
permisiunea pe care o dadea pentru culegerea viilor ; in
Tara Romaneasca paharnicul subalternii beneficiau
probabil de banii de paharnicie". Stolnicul avea o parte
din alimentele stranse pentru masa domnului, comisul o
parte din furaje 1. Putem admite o situatie similara $i
. pentru secolul XV.
, Pe vremea lui Miron Costin $i Dimitrie Cantemir

_
constatam ca unora din marii dregatori moldoveni ii
se dadea ca plata venitul unui tinut sau parti de tinut.
Astfel logofatul primea dijma tinutului Cernautilor, vor-
nicul de Tara de jos avea venitul tinutului Barlad, vor-
nicul Tarii de sus pe acela al Dorohoiului. Spatarul primea
jumatate din venitul starostiei Cernautilor, postelnicul
pe acela al parcalabiei Iasilor iar paharnicul, pe al Cot-
narilor 2. Exista oare aceasta stare de lucru Si in secolul
XV? Se bucurau oare pe atunci marii dregatori de ve-
niturile unor anumite tinuturi ? Documentele cunoscute
azi nu ne permit un raspuns sigur la aceasta intrebare.
E drept, Dimitrie Cantemir ne spune ca logofatului ii era
data spre administrare Cetatea-Alba iar vornicului din
Tara de jos (in sec. XV era un singur mare vornic) ce-
tatea Chilia $i numai dupa ce ele au fost cucerite de
Turci ii s'a dat ca venit respectiv dijma tinutului Cer-
1 Pentru toti acestia vezi la capitolele respective in Con-
tributiuni la studiul marilor dregcitorii In secolele XIV $i XV.
2 Arh. ist. I, 169-170.

www.dacoromanica.ro
 15

nautilor si venitul tinutului Bar lad.' Miron Costin a carui

valoare informative asupra dregatoriilor egaleaza pe aceea
a lui Cantemir, nu ne spune insa nimic in privinta aceasta.
Pe de alta parte trebue sa observam ca in Chilia si Ce-
tatea Alba constatam in totdeauna parcalabi ca si la
Hotin, Neamt, Soroca si celelalte cetati moldovene asadar
avand un regim similar acelora. Nu exista nici o dovada
docurnentard care sa ne arate o situatie 'speciala a a-
cestor doud cetati. Pentru aceste motive, afirmarea lui
Cantemir trebue primita sub rezerva. E posibil ca marii
dregatori sa fi primit si in secolul XV, drept plata a
serviciilor lor, veniturile sau o cote parte din veniturile
unor tinuturi. Faptul insa nu rezultd din materialul do-
cumentar cunoscut azi.2 In ce priveste Tara-Romaneasca
nu gasim documentat un asemenea sistem de plata a
marilor dregatori prin acordarea veniturilor anumitor
tinuturi.
Un izvor insemnat de castig al marilor dregatori
era dreptul for de judecata din care rezulta acela de a
globi sau amenda. Am arAtat altadata 3 anumite exemple
care ilustreaza acest drept. Banul Si vornicul in Tara
Romaneasca, vornicul $i logo fdtul in Moldova, dregatori
cari aveau prin excelentd drept de judecatd, e sigur ca
beneficiau de amenzile pe care le pronuntau impotriva
delicventilor. Acest drept it au insa nu numai dre-
gatorii amintiti, ci si ceilalti in calitatea for de judecatori
ai subalternilor. Nu se poate preciza insa data aceste
amenzi reveneau in intregime dregatorilor si subalter-
nilor for sau daca avea si vistieria domneasca o parte.
1 Descriptio Moldaviae, p. 78. .
2 Xenopol, Istoria Romanilor 2 vol. III p. 284-9,
it admite
numai pe baza afirmatiei lui Dimitrie Cantemir, fare alte dovezi.
El spune ca rasplAtirea slujbelor avea deci caracterul feudal
care este de a impArti veniturile statului cu functionarul (ibid. p.
249).
3 In Contributiuni la studiul marilor dreg atorii in secolele
XI V si XV, passim.
www.dacoromanica.ro
 16

Numirea subalternilor depinzand de marii dregatori .

suntem indreptatiti sa credem ca acestia din ma vor fi

primit anume daruri dela cei pe care-i numiau. Docu-
mentele secolului XV nu o spun, constatam insa in vea-
curile urmatoare ca once numire in slujba, incepand cu
cea dintai domnia era insotita de daruri catre cel
care tacea numirea. Ele puteau fi in natura sau in bani.
Am vazut ca banisorii dadeau superiorului lor, marele
ban, o anumita sums; postelnicul si spatarul din Tara
Romaneasca primeau de asemenea daruri dela subalter-
nii lor,' Asa va fi lost gi pentru ceilalti mari dregatori. .

Cu cat subalternii erau mai numerosi si mai bogati, cu

atata darurile erau mai insemnate.
La aceste daruri pe care le-am putea numi obliga-
torii, ale subalternilor, se adaogau acelea ale diferitilor
particulari can apelau la unii dintre marii dregatori fie
pentru a-i sustine in judecati sau a-i scapa de pedeapsa,
fie pentru a le obtine o dregatorie, o scutire de dad sau
o alta favoare domneasca. Avem in privinta aceasta un
document foarte interesant, din 24 Mai 1603, In care se
spune ca Danciul din Brancoveni, fost mare vornic, da-
duse jupanului Jane, banul Craiovei, satul BAilesti ca
sa aiba mita si cinste gi cautare gi sa-i scoata lui dre-
gatorie dela Stefan Voevod" (1591-1592). Cu tot darul
insemnat. Danciul n'a capatat nici mila. nici cinste, nici
cautare nici da cum, nici dregatorie dela Stefan Voevod".
Din cauza aceasta, mostenitorii lui Danciu incep un pro-
ces indelungat care se ispraveste prin reluarea satului
de oarece donatia fusese facuta sub conditie: sa-i scoata
lui dregatorie dela Stefan Voevod". Aceasta nefiind In-
deplinita, cu mite cuvinte Danciul neavand nici drega-
torie, nici cautare $i nici o dobanda", mostenitorii lui
reiau satul 2.
, 1 Contribufiuni la studial marilor dregatorie in secolele XI V
fi X V, la capitolele respective.
2 N. Iorga, Studil $i Documente, V, 292-4. cf. si intariturile
din 25 lunie 1603 (ibid. 294-5) si 1679 (ibid. 304-6).
www.dacoromanica.ro
 17

Dintealt document cu data 1637 Mai 9 aflam ca un

anume Stefan da partea sa de ocina din Pomarla, lu i
Dumitrasco postelnicul care l'a scapat dela moarte. Stefan
furase 4 boi si-i dusese in Tara Leseasea. Fiind prins
si pus ,,la inchisoare la Dorohoiu pre mana postelnicului
Dumitrasco" a lost judecat $i condamnat sa-mi faca ca
unui fur-. Eu vazand ca-mi vine vremea de peire am
cazut dupa d-lui Postelnicul Dumitrasco sa-mi scoata
capul din aceasta nevoie". Acesta it scapa $i atunci Stefan
ii da drept multamita ocina iar d-lui Postelnicul $i de
gloaba m'au ertat $i mi-au ras $i doi potronici de dajdie
din visterie ce au fost parte me in sat in Pomarla..." j.
Astfel de exemple s'ar putea usor inmulti 2 ; ele ne
arata toate ca marii dregatori stiau sa se foloseasca de
situatia for influenta pe langa domn si in divan spre
a-$i spori in chip simtitor veniturile.
La cele spuse pana acum, trebuie sa se mai adaoge
Inca un izvor insemnat de venit $i anume favoarea dorn-
neasca. Ea se manifesta in doua feluri: 1. prin daruiri
de sate, parti de sate sau alte proprietati ca rasplata
pentru slujba dreapta $i credincioasa" a dregatorului.
2. prin scutire de dari. Sa examinam mai de aproape
aceste dOua moduri in care se putea manifesta buna-
vointa sau favoarea domneasca.
1. Din cele mai vechi timpuri, inca din secolul XIV,
constatam obiceiul care de altfel n'are nimic parti-
cular romanesc - de a rasplati pe cei cari aduceau servicii
sau se distingeau in apararea tarii prin daruiri de sate
locuri, prisaci, tigani, etc. lntr'un document din 21 No-
emvrie <1398> Jupan Aldea, until din marii dregatori a i
lui Mircea cel Batran, daruind manastirii Cutlumuz din
' Gh. Ghibanescu, Surete fi Izooade, vol. III, Iasi 1907, p.
69-70.
2 Vezi, de pilda, un caz pomenit in documentul cu data
1676 Octomvrie 29 (Surete V 31); iar altul la 11 Noemvrie ace-
la§ an (ibid. 32-3).
- 66219 www.dacoromanica.ro 2
 18

muntele Athos satul Ciresovul (Olt) spune ca aceasta

danie a facut-o el din cate mi-au ddruit Dumnezeu si
Domnul voevod lo Mircea pentru slujba si credinia
cu care i-am slujit lui, nu cu sild, ci cu dreaptd $i
adevdratd credintd"'.
La 11 Iunie 1467 Radu cel Frumos scrie Sibienilor
sa ingaduie curteanului sau Mancea, cdruia-i ddduse
pentru slujba sa 7 sate sa -si scoata dela ei familia si
averea depusa acolo2. Viad Calugarul intareste drega-
torului din casa domniei mele jupan Mihai spatar" cu
neamul lui, o treime din satul Rui, de cumparatoare.
0 alta treime, au dobd ndit-o Milzai spune domnul
cu dreaptd slujbd dela domnia mea"3.
In Moldova e acela lucru. Daca facem abstractie
de documentul din 1374, a carui autenticitate e supusd,
pe drept, banuielii, primul caz de donatie de acest fel e
din 30 Martie 1392. Roman voevod da slugii noastre"
lui lands viteazul, pentru slujba sa dreapta i credincioasa,
trei sate pe Siret4. La 27 Noembrie 1400, Iuga voda da
lui Taban, care slujise §i inaintasilor sai Petru voevod,

1 Originalul la M-rea Cutlumuz : copie fotograficA la profesorul

G. Millet, Paris.--Aldea credem ca e tot una cu Saipan (recte jupan)
Algia" din documentul cu data 27 Dec. 1391. (Humuzaki I, 2, 341-2).
2 Hurmuzaki XV 64: Noveritis quomodo duximus unum
militem nostrum nomine Mancha... quia idem Mancha est in domo
nostra, die ac nostre studet nobis exibere servicia fidelissima.
Et sibi dedimus septem villas se ad nutriendum, cum patri et
matri suis, iure perpetue, cum omnibus suis pertinenciis.
8 I. Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucuresti
1919, p. 17-18. Data documentului e 9 Martie. Editorul nu da anul ;
el pare a fi insA dupA alcAtuirea divanului 1483-1485. cf. doc.
din 1483 Ian. 17 si Mai 12 (Lapedatu, Vlad 71); 1483 Iunie 1 (Venelin.
124-6); 1483, Iunie 5 (Hasdeu, Arhiva 'storied a Roma niei I, 1, 37)
$i 1485 Aprilie 5 (Al. Stefulescu, Documente slavo-roma'ne relative
la Gorj, T. Jiului 1908, p. 26.
' Arh. ist. I, 1, 18-19 ; cf. si doc. din 18 Nov. 1393 prin care
acela$ voevod da lul Toader si fratilor lui un sat pe Suceava .
pentru slujba dreapta $i credincioasa" (Rev.p. ist. arh. fil.VII 367-8)_
www.dacoromanica.ro
 19

Roman voevod $i Stefan voevod, 2 sate '. Ace las dd-

ruieste lui Braea un loc pe Strahotin tot pentru slujba
dreaptd si credincioasa2. Alexandru daruieste slugei
noastre pan Radul gramatic" 2 sate pentru slujba sa
dreapta $i credincioasa.3 Alexandru cel Bun daduse lo-
gofatului Cupcici, pentru slujbele sale, peste 20 de sa
te.4 Iliac si Stefan daruiesc lui pan Comarici (Ham &
thorns, cobra H soiamin) cu aceias motivare 2 sate.' Din
vremea lui Stefan citam actul din 15 Martie 1493, prin
care domnul daruieste comisului Petrica satul Onicenii,
pentru slujba lui dreapta .si credincioasa. (nail HETOHKA
KOMHC CAS)KHA HAM Null%) H whim iar mai jos MAN teats
EMS SA fro cnSamt; tAsso cmo).6 Deasemenea cele doua
acte din 24 Ianuarie 1496 prin care daruieste lui
Ion Fruntes stolnicul $i lui Toader diacul cate o juma-
tate de sat si cate un sfert din balta Barladului, tot ca
rasplata pentru slujba lor.7 S'ar mai putea da Inca nu- .

meroase cazuri de acest fel : ele ne dovedesc, atat in

Tara Romaneasca cat si in Moldova, ca domnul fasplatea

Rev. pe ist. arh. fil. IV 714. Republicat de Gh. Ghiba-

nescu, Ispisoace $1 Zapise 1. 1-2. Gh. Popovici, Ordinea de suc-
cesiun in mo$iile donative moldovene in secolul XIV, in Prinos
lui D. A. Sturdza, p.371 ii dä data 1399; cea adevarata este insA
1400. cf. D. Onciul, Datele cronicelor, p. 208.
2 Publicat de Kogalniceanu, Arhiva Ronminescii2 p. 14-15.

Pentru acest doc. vezi Onciul, La chestiunea lui Juga Vodd in

Cony. Lit. 20, p. 269-271; cf. acelas. Datele cronicelor moldovenegi
asupra anilor de domnie ai lui Alexandru eel Bun, in Analele
Academiei, etc. seria 2, t. XXVII p. 208.
3 Surete VIII 86-8.
' Doc. din 15 Iunie 1431 citat. de I. Bogdan Cdteca obseroa(iuni
asupra indatoririlor militare ale cnejilor $1 boierilor moldoveni
in secolul XIV $i XV , in Analele Academiei Romane, etc.
seria 2, t. XXIX p. 623 nota 1.
5 Arh. ist. I, 1, 3-4.

Bogdan Doc. II 21-2. ,

' Ibid. 90-91; cf. doc. din 20 Nov. 1499 prin care Stefan dA-
ruieste lui Eremia vistiernicul satul Julesti (Bogdan Doc. 11144-5).
www.dacoromanica.ro
. 20

adesea serviciile dregatorilor sai acordandu-le sate sau

alte propietati rurale.
2) Uneori rasplata sau favoarea domneasca se ma-
nifesta in altfel anume prin scutiri de dari fata de vis-
tierie acordate locuitorilor din sa ele celor rasplatiti. Prin
hrisovul din 10 Iunie 1415, Mircea cel Mare scuteste
2 sate, Beala si Prislopul, apartinand unor boernasi, de
dari si de toate slujbele mari sau midi.' Aceiasi dispo-
zitie is Dan II la 16 Sept. 1430, fata de 4 sate ale unui
grup de proprietari.2 Vlad Calugarul deasemenea scu-
teste de dari 3 sate apartinand boierului Late care este
din casa domniei mele" (inEE it1118 rCHACTKAAIII) yi nepo-
tilor lui 3. Intrucat domnul acorda astfel de scutiri la pro-
prietari mai midi sau boiernasi, cum sunt cazurile citate
sub Mircea si Dan, cu atat mai mult vor fi beneficiat
de ele persoanele din imediata apropiere a domnului si
bucurandu-se de increderea si favoarea lui, cu alte cuvinte
marii dregatori. Care era folosul pc care it avea boierul
sau marele dregator dela aceste scutiri sau favoruri
domnesti ? Se pot da doua explicatii : 1. Satul find
scutit de dari si slujbe fata de domnie, cu alte
cuvinte avand sarcini reduse, populatia lui crestea
prin adaogirea taranilor din alte parti, care gaseau aci
o viata mai suportabila. Crescand insa populatia, cres-
teau si veniturile ce se cuveneau proprietarului si anume :
dijma din produse, datul sau darile pentru pasunatul vi-
telor si mai ales lucru14. 2. Domnul scutea satul de plata
fata de vistieria domneasca in favoarea boierului care le in_
casa el. In acest caz, situatia taranilor nu se mai usura, intru-
' Bogdan, tin chrism, at lui Mircea eel Batrdn, din 10 lunie
1415, in Analele Academiei Romane, etc. seria II, t. XXVI p. .

112-4.
2 Arh. ist. I, 1, 73-4.
3 Arh. ist. I, 1, 6-7.
.4 Pentru obligatiile rumandor sau vecinilor fata de pro-
prietarii for vezi C. Giurescu, Despre rumdni, in Analele Acade-
miei, etc. Seria 2, t. XXXVIII p. 216-231.
www.dacoromanica.ro
 21

cat ei plateau aceleasi dari ; destinatia acestora din urma era

insa alta. De unde mai inainte, cand satul nu era scutit,
ele reveneau vistieriei, acuma ele sunt incasate de
boierul proprietar. Din documentele cunoscute azi, nu se
poate vedea lamurit care din aceste doua explicatii e cea
justa. Daca tinem seams insa de analogia cu apusul me-
dieval, unde monarhul renunta la o parte din venituri in fa-
voarea marilor feudali, atunci ni se pare ca explicatia de
a doua se apropie mai mult de adevar. Deaceia ne pro-
nuntam in favoarea ei.
In afara de mijloacele aratate 'Ana acum, mai
existau si alte modalitati prin care se putea manifests
favoarea sau bunavointa domneasca. Astfel uneori dom-
nul ceda unor dregatori o parte _din veniturile vamilor,
ca rasplata pentru serviciile aduse. De acest fel de ras-
plata ne vorbeste privilegiul de comers din 10 Noemvrie
1423, acordat de Dan II Brasovenilor. Domnul porun-
ceste sa nu li se is acestora vami mai mari decat sunt
fixate in privilegiu $i sa nu li sa faca dificultati. Po-
runca e adresata universis nostris baronibus, commit-
tibus, castellanis, officialibus, tributariis et in quibuscun-
que dignitate existentibus sive qui sunt tales qui anis-
, sent tributum de nobis, sive sint tales cui nos de-
dissemus pro serviciis ipsorum'. Din partea subliniata
se vede ca domnul vindea uneori vamile, alte on insa
le daruia unor anumiti dregatori ca rasplata a serviciilor
aduse. De altfel si in cazul dintai (vanzarea vamilor) ele
incapeau deobiceiu tot pe mana marilor dregatori, ca
unii ce aveau venituri mai mari si puteau plati sum ele
cerute de Domn. Dintre ei, cel mai indicat pentru aceasta
cumparare a vamilor era marele vistier care avand pe
mana intreaga administratie financiara a tarii, dispunea
in mod obisnuit de sume mari de bani. In Moldova ma-
rele vistier era, deobiceiu,: si mare vames. Citam pe
1 Hurmuzaki, XV 12-13.
www.dacoromanica.ro
 22

Tattrosan (Totrusan) supremus thesaurarius spectabilis

et magnifici domini Wayvode Moldaviensis ac regni
dicti Moldavie teloniator", care trimete la 10 Julie 1510
o scrisoare Bistritenilor 1. Deasemenea pe ,,Ieremias wys-
ter ac theoloneator (sic) supremus" din timpul lui Petru
Rarer'-. Sub Stefan cel Mare intalnim pe Chiracol si Bu-
cium ambii vistieri si vamesi in acelas timp s. In Tara
Romaneasca, Ghinea vistierul cu Udriste spatarul cum-
para. ocnele si vadurile" dela Mihnea voevod (1658-9):
stirea o luam dintr'un document cu data 11 Aprilie 1662'.
In general cumpararea vamilor constituia o afacere ren-
tabila. Castigul era reprezentat de diferenta dintre suma
pe care cumparatorii o platisera Domnului $i aceea pe care
o incasau dela cei supusi vamii. Evident, cumparatorii
aveau tot interesul ca aceasta ultima suma sa fie cat
mai mare ; de aci exactiunile, de a caror existents ne
convingem citind privilegiile de comer( acordate de
domnii nostrii. Prin aceste privilegii, negustorii din Bra-
sov, Sibiu $i Lemberg erau asigurati ca nu li se vor lua
vami mai marl decat cele prevazute; nevoia acestei asi-
gurari arata insa ca eventualitatea cealalta, a impunerii
exagerate nu era exclusa pentru cei care n'aveau carte
domneasca "
Venituri speciale ale fiecarei dregatorii, dreptul de
judecata, deci si de amenda, darurile subalternilor si
uneori si ale particularilor, favoarea domneasca mani-
festata fie prin daruiri de sate, fie prin scutiri de dari
I Hurmuzaki, XV 204.
Scrisoare din 19 Iulie 1527 adresata tot Bistritenilor (Hur-
2

muzaki, XV 297). Impreuna cu Ieremia e numit siN Thadeus Ca-

merarius; ac vicetheoloneator Soczavie". Aceiasi (Ieremie Gross-
meyttner and Toder Mayttner auf der Socza) apar si intr'o alts
scrisoare adresata Bistritenilor, din 4 Iulie 1527 (Hurmuzaki, XV
297). Un Marko Gruss-Maytter" la 1560 (Hurmuzaki XV 552).
Pentru arendarea vamilor vezi si Hurmuzaki XV 697-8.
' Bogdan Doc. II 369.
St. si Doc. V 122-4.
www.dacoromanica.ro
 23.

sau acordari de venituri domnesti, iata mijloace, sa le .-

zicem legale" prin care marii dregatori puteau ajungeau
la avere. Putem fi siguri ca nu neglijau niciunul din
ele. Si nu e de mirare dacd uneori marii dregatori
abuzau de puterea for si cautau sa -,si rotunjeasca averea
si prin mijloace .mai putin legale. Cazuri ca acela al lui
Foti biv vel postelnic, care stapaneste in sill" o juma-
tate de Sat find boier puternic" 1 sau al lui Radu Logo-
fatal care intoarce niste bani pentru 3 sate in silnicie,
fdra niciun cuvant, ci numai cd du fost puternic" au
existat desigur si in secolul XV. Abuzul era dealtfel cu
atat mai usor de infaptuit, cu cat marii dregatorii aveau
si putere administrativd si judecatoreasca 2.
Inca din prima jumatate a secolului XV, constatam
ca unii mari dregatori au averi uriase. E cunoscut cazul
logofdtului Mihail cdruia Ilias si Stefan ii Intaresc la 1437
..peste 50 de sate" 3. Deasemenea acela al logofatului
Cupcici care avea deasemenea la 1431 peste 20 de sate
castigate toate numai prin slujbele sale (giticamEnTE)"
Adaogam la acestia doi pe (Dana (Kam) vornicul caruia
Alexandru cel Bun ii intdreste la 25 Aprilie 1420, 10 sate
pentru slujba sa dreapta si credincioasa 5. In Tara
Romaneasca, primul caz cunoscut noun de avere mare
e acela al lui Radul comisul si Petre spatarul carora li
' se confirma Ia 9 Martie 1502 stapanirea peste 32 de
sate si pari de sate, peste 11 munti s si peste 45 de
familii de tigani. Li se intdreste deasemenea dreptul de
a lua si vindriciul cuvenit domnului, drept pe care-1
' Doc. din 19 Sept. 1618. Orig. la M-rea Cutlumuz (Athos);
copie fotograficA la G. Millet, Paris.
= Revista istoricA VI 245. .
3 Bogdan, Cateva observatiuni... p. 623 nota I.

' Ibidem. cf. Bogdan Doc. I 194-5. Documentele de intarire

care se aflau inainte Ia Academia Romana au fost duse la Mos-
cova in timpul rAzboiului.
. 5 Venelin 60-2.

. 6 AfarA de unii cari nu sunt arAtati pe nume.

www.dacoromanica.ro
'
 24

noduaraserA dela Vlad Calugarul 1 Unele din aceste po-

sesiuni sunt aratate ca find de mostenire; o bung parte
insa au fost cumparate sau dobandite de ei.
Exemplele aratate mai sus nu au insa un caracter
general. Nu intalnim in mod obisnuit, in secolul XIV
$i XV averile imense care, vor caracteriza in ambele
Bari romanesti pe marii dregatori din secolului XVIP.
Un lucru este insa sigur $i anume ca intiintarea drega-
toriilor, odata cu infiintarea statului, au fost punctul de
plecare a unei insemnate evolutii in viata noastra social-
economica. Acei care ocupa dregatoriile ajung, prin
veniturile acestora $i prin favoarea do -nneasca, sa -$i
stranga o avere insernnatd, uneori uriasa. Exemple, dupa
cum am vazut, nu lipsesc nici din secolul XV. Indatd
ce partea sa de mo$ie atinge o marime suficienta, boie-
rul iese din devalmdsie, 1$i hotarniceste partea pe care
o mareste apoi necontenit, cumparand partile coparta-
silor Mai sdraci. Fenomenul se va amplifica $i extinde
in sec. XVI $i XVII dand nastere unei puternice Blase
de marl proprietari $i marl dregatori. In aceste vremuri
mai tarzii, intre marea dregatorie $i avere va fi un ra-
port necesar $i reciproc: una atrage pe cealalta, una
duce la cealaltd. Marele dregator strange avere; omul
bogat cautd dregatorie spre a capata printr'o situatie
oficiala in stat, consacrarea superioritatii sale economice
Si putinta de a $i -o mentine.
IV. Marii dregatori fats de fist.
_Se $tie ca in epoca moderns a istoriei noastre situ-
Oa de dregator aducea dupa sine scutirea de dari, scu-
. tire care varia dupa gradul dregatoriei: ea era integrala
1 $tefulescu, Doc. sl. rom. p. 4653.
2 De pilda Rusetestii si Costinestii in Moldova, Cantacuzinii
in Tara RomaneascA. Vezi pentru astfel de averi imense, exem-
ple in R. Rosetti, Pelmet ntul, sdtenii $i stapeinii in Moldova, Bucu-
resti 1907, p. 245-251.
www.dacoromanica.ro
 25

pentru marii dregatorii, partiala pentru ceilalti'. Se

pune intrebarea daca aceasta situatie a existat din pri-
, mele timpuri ale vietiei noastre de stat, cu alte cu-
vinte, daca dela inceput marii dregatori au fost scutiti
de drept, prin aceasta calitate a tor, de darile fate de
domnie.
Cercetarea 'documentel or cunoscute azi ne da un
raspuns negativ. Nu ni s'a pastrat niciun document din
care sa reiasa ca marele dregator se bucura de scutire
de dari in virtutea acestei calitati a lui, de dregator.
Atunci cand o obtine, scutirea trebuie considerate ca o
favoare domneasca, ea nu are deci caracterul obligator
de mai tarziu, din sec. XVIII, cand situatia de dregator
aducea dupa sine, si scutirea de dari. Dar din moment
ce scutirea de dari a unui dregator e mentionata expres
in documente. aceasta inseamna ca ea constituia o exceptie ;
asa dar, ca, in mod obisnuit, dregatorii nu erau scutiti.
Fiind proprietari de pamant, ei trebuiau sa plateasca
deci, de, drept, domniei aceleasi dari (gostina, desetina,
vindrici, etc.) ca si ceilalti proprietari cari nu erau dre-
gatori 2.
De fapt insa, e probabil CA nu plateau. tim ca
domnii acordau adesea astfel, de scutiri manastirilor,
uneori i proprietarilor cari nu erau dregatori. Pentru
acestia din urma, citam cateva exemple din Tara Roma-
neasca. La 4 Septembrie 1389, Mircea cel Batran daru-
ind m-rii Cozia o parte din satul Jiblea luata contra
schimb dela boierii Stanciul, Costea, Valcul, Albul si
Radomir, le acorda acestora, pentru partea care le mai
ramasese in Jiblea, scutire de Coate ddrile'. 0 masura

' C. Giurescu, Despre boieri, Bucuresti 1920, p. 13-14.

2 Xenopol ajunge la concluzia ca marii dregatori, si in
general boerii, nu erau scutiti, prin inductie, plecand dela situatia
din sec. XVII cand boierii plateau dArile impuse asupra averii
vAzute" (o. c. 2 III 241).
3 C. Giurescu, Despre boieri, p. 27 -2'.
www.dacoromanica.ro
26

analoagd is Dan II, la 16 Sept. 1430, in favoarea mai

multor proprietari devalmasi anume Stoica, Dumitru,
Valscan, Mihal, Petru si Sisman, cdrora le intareste sa-
tele lor, scutindu-le in acelas timp de toate ddrile si
slujbelei. La 20 Ianuarie 1432, Vlad Dracul scuteste de
dari 2 sate si alte proprietati apartinand lui Roman, ne-
potul lui Stanciul Boerul2. Acelas domn confirma la 13
August 1437 boierilor domniei mete lui Roinea si Ra-
dului si lui Dragomir §i Albului $i lui Vlacsan si Vlai-
cului" stapanirea asupra ocinelor for din Lanjesti, Gorni,
Aninoasa, Rugul, Balotesti $i Gaureni pe care le scu-
teste de ddri S. Vladislav Basarab intareste in Julie 1451,
slugilor §i boierilor domniei mele lui Dragomir Ruhat si
feciorilor lui, Ion si Vdlcul si nepolilor lui Dragomir si
Tatul cu feciorii sai $i lui Micul cu feciorii sai si lui
Bora cu feciorii sai" mai multe sate si munti, scutindu-
le de toate ddrile4. Lista aceasta se poate fungi; soco-
tim insa ca exemplele aduse sunt suficiente pentru cele ce
vrem sa dovedim. Ele ne arata ca domnul acorda uneori
scutiri de ddri pentru satele unor proprietari. Aceste
scutiri erau considerate ca o favoare domneasca, ras-
platind fie anumite servicii, fie vitejia aratata in luptd.
Dar dacd domnul o acorda unor proprietari devalmasi
$i fara rost la curte, fait dregatorii, cu atat mai mult
putem admite ca o va fi acordat marilor dregatori,
sfetnicilor de toate zilele, boierilor pe credinta carora
isi sprijinea domnia. Din favoare domneasca initiala s'a
ajuns apoi la obiceiu, printr'un procedeu analog cu acela
pe care-1 intalnim si in Apus, in evul mediu feudal. Scu-
tirea de dari se generalizeaza cu timpul si ajunge sd fie
o consecinta a situatiei de dregatori. In secolul XVIII
ea va fi reglementata cu prilejul reformei lui C. Mavro-
Arh. ist. I. 1, 73-4.
3 Hurmuzaki, I, 2, 573-4.
3 C. Giurescu o. c. 28.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
 27 .

cordat iar la inceputul secolului XIX boierii vor cauta

fart succes insa, sa o introduce chiar in textul de legi,
al lui Caragea 1.

V. Raportul Mire marii dregatori §i boierii fare titluri.

Am aratat intr'un studiu anterior 2 ca boierii fare
titluri cari apar in documentele secolului XV sunt in
marea majoritate a for fosti dregatori sau si uneori chiar
dregatori in functie. Faptul ca nu se adaoga titlul dre-
gatoriei exercitate se datoreste diacului respectiv ; suntem
asadar in fata unei practici sau obiceiu de cancelarie.
Acest obiceiu foarte frecvent in documentele din secolul
XIV si dela inceputul secolului XV, se atenueaza pe
,

masura ce inaintam in timp a§a incat la inceputul seco-

lului XVI, martorii din divan au in general cu totii titlul
dregatoriei pe care au exercitat-o sau o exercita in acel
moment. Incepand din secolul XVI inainte, titlul drega-
toriei ajunge sa devie o parte constitutive a numelui
boierului, sa face, am putea spune, un tot organic cu
acesta. Boierul care a ocupat o dregatorie, nu uita niciodata
in timpul cat o exercita si dupa ce-a parasit-o sa adaoge
la numele sau si numele dregatoriei respective. Ea con-
stitue un titlu nobiliar, un semn de distinctie care da
posesorului pe langa prestigiu si avantagii de ordin eco-
nomic: scutire totala sau partiala de impozite. Retorma
lui Constantin Mavrocordat imparte pe boieri in categorii
(veliti si de clasa a doua, neamuri si mazili) dupa gradul
dregatoriei avute, iar scutirile de impozite sunt in raport
cu categoria respective 6.
Date find aceste constatari, este natural sa ne in-
Vezi C. C. Giurescu. Legiuirea lui Caragea,-un anteproect
necunoscut, Bucuresti 1923 (extras din Buletinul Comisiei Istorice,
vol. III).
2Contributiuni la studiul marilor dregdtorii in secolele
XIV si XV, capitolul despre isvoare (documentele).
8 C. Giurescu, Despre boieri, p. 13-14.

www.dacoromanica.ro
 28

trebam dece oare nu se dadea o atentie similara titlu-

rilor de dregatorie si in secolele XIV $i XV, de ce nu
adaogau diacii aceste titluri intotdeauna la numele boie-
rilor din divan ? Deasemenea de ce erau trecuti acesti
boieri fara titluri inaintea dregatorilor in functie? La prima
intrebare, raspunsul credem ca este urmatorul : In pri-
mele vremuri ale organizatiei noastre de stat, in secolul
XIV si XV, caracteristica nobiliary esentiala nu este
calitatea de dregator, de slujbas, cum se constata mai
tarziu, ci aceia de orn cu maple. Cine este proprietar
de pamant, cine is parte ca atare la razboiu, alaturi de
domn, si la chemarea acestuia, aceia este nobil'.
Dregatoria este un semn de incredere a voevodului,
o favoare a acestuia, care aduce posesorului consideratie
si adesea on avere; da este o conditie suficientd,
nu insa si necesard pentru a fi nobil. Evident, cel care
sta la curtea domneasca, alaturi de suveran, avand o .
dregatorie, face parte din clasa nobila, a boierilor. Dar
boieri sunt si aceia care nu se bucura de favoarea dom-
I Uneori, boierilor martori din documente li se adaoga si
numele mosii sau a satului in care traiesc. Vezi de pilda docu-
mental din 1435 prin care boierii Moldovei jury credinta regelui
VIalislav al Poloniei, in aceleasi conditii ca $i domnul lor, Iliac
Intre boieri gasim pe: Valcea dela Lipint, Petre vornic dela Hu-
dinet, Uncleata dela Zubrout (Zubrovsky) Lazor dela Tulove,
Stetco Jurjevici dela Toporauti (Toporovsky), Banco Jurjevici
dela Fratauti, Damacus dela S-2retel (Seretelovski), Ioana$ dela
Simuz, Sima al lui MihAilas dela Izghert, etc. (Hurmuzaki I, 2.
865-70; pentru data, vezi C. Giurescu, Cateva cuvinte asupra
vechei cronologii romanesti in Convorbiri Literare XXXIV p. 742).
Un Jurj si Stan dela $umuz in doc. din 1407 (Hurmuzaki I, 2
827i). In Tara RomIneascA citam pe Dragomir.de la Segarcea in
doc. din 10 Iunie 1415 (Bogdan, Un chrisov, p. 114-115); pe Dra-
go-nir din Brane$ti si Bibusin din Luciani in doc. din 23 Martie
1451 (Giurescu, Despre boieri p. 24); pe Barbul Craiovescu in.do-
-cumentele din timpul lui Vlad Calugarul si Radu eel Mare, etc.).
Un document in care tuturor boierilor martori li se adaoga nu-
mele mosiei respective e eel din 28 April ,1486 publicat in Co-
, lumna lui Traian VII (18;6) p. 468-9.
www.dacoromanica.ro
 29

neascd. Aceasta din urma inca °data n'a constituit catusi

de putin, in secolele XIV si XV, conditia sine qua non
a calitatii de nobil. Dregatoria n'a fost cleat un adaos,
un supliment" la aceasta calitate pe care o conlerea
proprietatea. E drept, adaosul a permis apoi o diferen-
tiare in sanul clasei nobiliare, a boierilor. Acei care erau
dregatori, izbutind prin favoruri si scutiri de dari, sa
stranga averi insemnate, sd-si hotarniceascd mosiile,
ajung sa constituie, dela o vreme, o categorie aparte,
superioara, in masa cea mare a nobililor. Titlul de boieri
ajunge sa li se dea cu deosebire lor, celorlalti pro-
prietari, cari isi stapanesc deobiceiu pamantul in deval-
masie aplicandu-li-se in special denumirile de megiasi,
mosneni, juzi si judeci, denumiri reprezentand diferite
aspecte ale acestor nobili mai putin avuti 1.
Dar dacd caracteristica nobletei la noi, in primele
timpuri, a fost calitatea de proprietar de pamant, daca
dregatoria nu reprezinta decal un adaos la aceasta Ca-
racteristica esenliald, atunci faptul ca nu se acorda o
atentie deosebita titlului de dregatorie In documentele
secolului XIV si XV, iii gaseste perfect explicatia. Cand
un boier din divan care ocupase sau ocupa o dregatorie
oarecare, nu este ardtat ca atare de catre diac, aceasta
inseamnd ca boierul se putea lipsi de titlu, fard ca prin
acest fapt prestigiul sau situatia lui sa fi suferit vreo sca-
dere. Mentionarea dregatoriei pe care o avusese sau o
avea in acel moment boierul putea sa lipseasca: acesta
isi pastra intreaga sa importanta prin calitatea sa de
proprietar rural. Cand insd mai tarziu se produce dife-
rentierea in sanul acestei clase nobiliare, cand boieri
sunt in special cei cari au avut sau au dregatoriile domnesti,
atunci evident mentionarea acestei dregatorii pe land
nume, se impunea. Ea constituia, ca sa zicem asa, dovada
imediatd, patenta (comparabila cu titlurile nobiliare apu-

' cf. C. Giurescu, Despre boieri, p. 127 -8.

www.dacoromanica.ro 5,.
 30

sene) ca posesorul ei apartine acelei categorii sau clase

sociale superioare.
Cat despre faptul ca in general, boerii fara titluri
preced in documentele sec. XIV $i XV, pe cei cu titluri
(pe dregatori), explicatia ni se pare a fi aceasta: Boierii
asa zisi fard titluri sunt in realitate dupd cum am vazut,
fosti dregatori sau chiar in functie : asa dar din acest
punct de vedere ei sunt egali cu martorii dregatori. Fata
de acestia din urmd au insa avantajul varstii si expe-
rientii pe care o confera ea: boierii fara titluri erau in
general, sfetnici batrani cari serviserd adeseaori supt
mai multi domni. Era natural deci ca in insirarea mar-
torilor sa li se dea acestora precadere asupra boierilor
mai tineri, cari ocupau in acel moment dregAtoriile. Sa
nu se uite dealtfel ca atunci cand boierul ocupase sau
ocupa o dregatorie importanta, cum era bania sau vor-
nicia, atunci foarte adeseori el precede pe boierii fara
titluri. Citam ca exemple documentele cu data 4 Sep-
temvrie 1389 si 8 Ianuarie 1394 din timpul lui Mircea,
in care jupanul Vladislav vornicul si Stanil ca) banul pre- -
ced pe toti ceilalti boieri fara titluri'. Deasemenea cel
din 27 Decemvrie 1391 in care Vlad vornicul si Dragan
banul sunt citati Inaintea lui Algea, Groza Moldovan si
a lui Aga, boieri fara titluri de dregatorie 2. Banul si
apoi vornicul Radu, din vreme lui Mircea cel Batran,
este in fruntea listei de martori in 4 documente din in-
tervalul 1409-1415 g. Tot asa Albul vornicul, in tratatul
de comert cu Brasovenii, din 23 Oct. 1422 4 si Borcea

1 C. Giurescu, Despre boieri, p. 22 nota 2 si Stoica Nicolaescu,

Domnia lui Alexandru Yodel Aldea, Bucuresti 1922, p. 6 riota.
2 Hurmuzaki 1, 2, 341-2.
3 1409 Mai 11 (Miletie"-Agurg, 119-121 cf. Arh. ist. I, 1,
97-8 si Venelin 18-19); 1413 Aug. 6 (Bogdan, Brasovul 6.); 1413
Aug. 25 (Hurmuzaki XV;8-10); 1415 Martie 28 (Bogdan, Un ehrisov,
p. 110 111). _

' Bogdan Brasovul 17.

www.dacoromanica.ro
 31 .

vornic, in doua documente posterioare ' Pentru Moldova

citam documentul din 15 Ianuarie 1418 in care ()aria
vornicul e in fruntea listei 2, acele similare din 3 Ianuarie
1435 3 si 24 Fevruarie 1442 4 in care vornicii Dancia
§i Hudici preced pe toti ceilalti martori. Aceiasi situatie
are logofatul Neagoe in actele din anii 1445-1447 5; vor-
nicul Coste Perecichiul la 23 Fevr. 1448 6; vornicul Duma
Braevici la 22 Sept. 1448'. In timpul lui Stefan cel

1 1422-31 (Stefulescu, Istoria T. Yalta, 333-4 reprodus

fara martori de acela$, Tismana, 177-8); 1424 Nov. 10 (Bogdan
Brasovul p. 24). Primul document, dat de Stefulescu ca find din
intervalul 1423-31, este sigur posterior tratatului de comert cu
Brasovenii din 23 Oct. 1422. Inteadevar in acesta din urma, vornic
este Albul; in doc. nostru e Borcea. Aceasta inseamna ca eel din
urmA, l'a inlocuit in dregatorie pe cel dintai, asadar documentul
e posterior. Borcea e constatat ca vornic $i la 10 Nov. 1424. (Bog-
dan, Bra$ovul 24). Alte exemple pentru Tara Romaneasca de marl
dregatori precedand pe boierii fara titluri, vezi in doc. din: 1437
Aprilie 8 (Bogdan, Brasovul 73); 1437 Aug. 10 (Studii $i Doc. VII
46-7); 1437 Aug. 13 (Venelin 78-9); 1441 Iunie 30. (Venelin
87-89); 1460 Martie 2 (Bogdan, Brasovul, 326; publicat $i in Hur-
muzaki XV 53-4); 1464 Iulie 10 (Stefulescu, Tismana 190). etc.
Orest Popescul. album documente moldovene, Cernauti
1895, p. 3-4.
3 Uricarul X 226-7.
Hurmuzaki I, 2, 878. $i la Uljanicki 58-59. cf. doc. din
8 Mart. $i 10 Aug. 1442 in care Hudici vornicul e deasemenea in
fruntea listei (Arh. ist. I, 74-5 $i Ispisoace $i Zapise I 13-14).
5 1445 Fevr. 18 (Uljanickij 64-66 in Uricarul XI 77-9); 1445

Iulie 15 (Uljanickij 67 $i in Uricarul IX 62-3; 1445 Aug. 8

(Melchisedec, Notife istorice si arheologice 98-101 $i in Uricarul
IX 137-8); 1445 Sept. 30 (Melchisedec, Cronica Romanului 112);
1445 Nov.26 (Uljanickij 63-4); 1446 Ian. 25 (Uljanickij 68 $i in Uri
cartel, XI 64-5); 1446 Ian. 26 (Uljanickij 68-9; $i in Uricarul, XI
65-7); 1447 Fevr. 11 (Wickenhauser, Moldava 61-2); 1448 (6956)
.

Oct. 10) Surete V 118).

6 Bogdan Contributii la istoria Moldovei intre anii 1448-1458
in Analele Academiei etc. t. XXVI 637-8.
. Uljanickij 70 -1 ; $i in Uricar XI 67-8; pentru data vezi
Giurescu, Cronologie 743-4. Vezi si doc. din 7 Sept. 27 Oct. $i
www.dacoromanica.ro
 39

Mare, mentionam documentul din 4 Aprilie 1459 uncle

in fruntea martorilor e logofatul Dobru ' Vornicii Goian,
Crasnes, Isaia, Bodea, Hrana, Dragos, Boldur, preceda
intotdeauna in listele de martori numerosi boieri cari
n'au titlu de dregatorie 2. Exemplele ar putea fi usor in-
-. - multite; cele de mai sus sunt suliciente insa pentru a
ne arata ca daca adeseaori boierii tarn titluri preced in
lista de martori pe dregatorii in functie, foarte adesea
si acestia din urma, mai ales and ocupa o dregatorie
importanta, sunt citati inaintea lor.

it r

.1

21 Dec. 1452 in care vornicul Duma Braevici e deasemenea in

fruntea listei. (Parvan Alexandre' 120-1 si Uljanickij Aceiasi
situatie are el si in doc. din 1453-4.
1 Bogdan, Doc. II 268.
2 Vezi Documentele lui Stefan cel Mare de I. Bogdan
vol. I Il. www.dacoromanica.ro
 1

11.

I. Numirea, innaintarea §i demiterea marilor

dregatori.
In secolul XVII, durata sau intervalul pe care erau
numiti dregatorii era de un an, anume dela 1 lanuarie
pans la 31 Decemvrie, Atat Paul de Alep' cat si Di-
mitrie Cantemir2 afirma in rezumat ca in seara de 31
Decemvrie adica in ajunul anului nou, boerii dregatori
isi depun insemnele dregatoriei lor. In timpul noptii,
domnul is hotararea: pe unii dintre dregatori ii confirma
in dregatoria ce aveau, pe altii ii demite si numeste in
locul for not dregatori. Paul de Alep afirma ea in afara
de aceasta data, nu se face nici o innaintare, nici o de-
mitere din dregatorie3. Dimitrie Cantemir deasemenea
ne spune ca in restul anului, rar obisnuiesc domnii sa
schimbc ceva in serviciile publice. Totusi, dacd vor, ei
pot s'o faca, intrucat nu exists nimic care sa-i impie-
1 ed. Belfour, vol. I, p. 124. cf. Arh. ist 1, 2, 91.
2 ed. Academiei p. 1.18. La spusele acestor doua izvoare putem
addoga o noud *tire de alts natura *i care le confirma. Intre
poeziile populare publicate de G. D. Teodorescu, se afla una de
caracter istoric in care se spune: slujeste-mi, slujeste, pan la
San Vdsii, sci'mpart boierii, ca te-oiu ridica, Ban la Craiova, si
to ca-i bani, de te-i ferici". (Poesii populare, Bucure*ti,p. 48 citat de
Hasdeu, Magnum Etym. col. 2406 la articolul ban), cf. varianta:
to sa-mi mai slujesti, pan la San-Vasii, cand impart domnii, rang
si boierii. (G. D. Teodorescu o. c. p. 47) in care insa judecand duper
cuvantul rang mi se pare a vedea o influents culta.
3 ed. Belfour, 1. c.
66219 3
www.dacoromanica.ro
34

dice'. Se pune intrebarea daca acest procedeu exista

si mai inainte vreme, in secolele XIV i XV. Cantemir
afirma ca Inca din vechime s'au obisnuit ca totdeauna
la inceputul anului sa se faca si sa se schimbe boerii,
potrivit unui obiceiu vechiu"2. Pentru a ne da seama
Intrucat se verified aceasta afirmare, gingurul mijloc de
control este compararea listelor de martori dregatori dela
finele documentelor domnesti. Daca vom constata deo-
sebiri intre divanul din Decemvrie si cel din Ianuarie,
atunci se poate presupune, cu multa probabilitate, ca
zisul obiceiu exista Inca din secolul XV. Din nenorocire
insa, mijlocul nu se poate aplica, pentru Tara Romaneasca,
deoarece nu am gasit documente care sa intruneasca
zisele conditii, adica sä fie datate unul la sfarsitul lui
Decemvrie, celalalt la inceputul lui Ianuarie3. Un sin-
gur caz care se apropie intrucatva de aceste conditii se
intalneste in timpul lui Vlad Calugarul. Posedam doua
documente cu datele respectiv 27 Noemvrie 1487 si
4 Februarie 1488 6: intre martorii dregdtori nu consta-
tam insa nici o schimbare 4. Asa incat nici acest caz
nu ne poate aduce vreo lumina. In Moldova, am intalnit
mai multe documente care intrunesc zisele conditii sau
se apropie foarte mult de ele. Avem asttel din timpul
ed. Academiei p. 119. '
2 idem.
3 Trebuie sa reamintim ca n'am avut la dispozitie deck do-

cumentele publicate, si un mic numar de inedite, cele achizitionate

dela 1917 inainte. Marile depozite, dela Arhivele Statului si dela
Academie au fost transportate, dupa cum am spus, la Moscova, in
timpul rasboiulni. .
' Stefulescu, Doc. 29.
Lapedatu, Vlad, 72.
o Un singur dregeitor, Vladislav spAtarul, care figureaza
intre martorii doc. din 27 Nov. 1487 nu se intalneste si me doc,
din 4 Fevr. 1488. Aceasta lipsa se datoreste InsA diacului si nu
faptului ca Vladislav ar fi fost scos din dreggtorie, deoarece e1-.
apare in aceias calitate in doc. urinAtor din 1 Aprilie. (Lapedatu;
Vlad. p. 72). - . .

www.dacoromanica.ro
 35

lui Alexandru cel Bun doua documente cu datele 23

Decemvrie 1430 7 si 6 Fevruarie 14312: compararea
martorilor nu ne arata nici o schimbare intre dregdtori 3.
Dela Alexandrel avem deasemenea doua documente de
acest fel : unul din 21 Decemvrie 1452 (6960) 4 celalalt din
, Ianuarie 1453 5: lista dregatorilor e aceiasi. La 11 Noem.-
vrie 1458 6 si la 13 Ianuarie 1459 7, 7'tefan cel Mare
confirma stapanirea unor proprietati: martorii dregatori
sunt aceiasi in ambele documente domnesti. Tot asa si
in ce priveste documentele de confirmare din 8 De-
cemvrie 1466 8 si 1 Ianuarie 1467 9.
Daca am fi gasit o schimbare intre dregatorii di-
- vantilui in documentele citate mai sus, acest fapt ar fi
fost o dovada ca obiceiul relatat de Cantemir, si
Paul de Alep, exista si in secolul al XV. Ne cOnsta-
tand o astfel de schimbare nu se poate trage insa si
concluzia contrara, anume ca nu exista obiceiul de care
ne vorbesc cele doua izvoare narative. Se poate prea bine
ca aceasta sa fi fost, dar respectivii domni sa-si fi pas-
trat tot vechii dregatori. Dupa cum se vede, din mate-
rialul documentar cunoscut astazi nu se poate sti data
afirmarile izvoarelor din sec. XVII, cu privire la numirea
dregatorilor la 1 Ianuarie se aplica si secolului XV.
., Cert este insa ca se constata modificari in alca-
tuirea divanului, in documente din acelas an. 0 trecere

Academia Romans, Ms. 4606 f° 13.

2 Arh. ist I, 1, 122-3.
3 Lipsa lui Stan vistiernicul din doc. cu data 23 Dec.
1430 se datoreste copistului; el are aceias dregatorie la 8 Iulie
si 28 Dec. 1428. (Arh. ist 1, 1, 121 si Wickenhauser, Mold. p. 83.)
4 PArvan, Alexandrel, 121.
5 Uricar XVIII 21-22. cf. si doc. din 22 Ian. 1453 la Parvan
Alexandre], 121.
6 Bogdan, Doc. I, 24-25.
7 id. 27-8,
s id. p. 113.
" id. 117-8.
www.dacoromanica.ro . tl I'
36

in revista a documentelor sec. XV ne da numeroase

exemple in acest sens. Citam astfel, in Tara Romaneasca,
doua acte dela Radul cel Frumos, din 18 Mai 1 *i 2
Octomvrie 1468 2. In cel dintaiu, vistiernic e Vlad, in
cel de al doilea Yalcul, care apare si in documente
posterioare 3.
La 20 Aprilie 1496, stolnic este Albul 4; la 1 August
al aceluias an, apare Dragomir (Izvoranul) in aceasta
dregatorie 6. In Moldova constatam pe Isaia ca postelnic
la 13 Martie 1458 6, ca parcalab de Neamt la 12 Aprilie 7.
La 5 Fevr. 1468 vel logofat e Dobrul 8; la 17 Iulie e
Tome. La 9 Fevruarie 1469 intre martorii dregatori
gasim pe Sacas spatar, pe Pasco postelnic *i pe Luca
stolnic 10; peste 4 luni, la 5 Iunie, spatar e Bodea, pos-
telnic luga iar stolnic Ion ". Tot asa, la 26 Februarie
1491 intalnim pe Dragos vornic *i pe Boldur. vistiernic 12;
la 15 Octomvrie vornic e Boldur iar vistiernic este Isac 13.
In starlit, la 17 Fevruarie 1492 comis este andru iar
parcalab de Roman e Sacara 14; la 10 Octomvrie aceste
dregatorii suet ocupate respectiv de Petrica si de acelas
Sandru 16 care inlocueste pe Sacara, probabil decedat.
Aceste exemple ne arata, atat In Moldova cat si in
Tara Romaneasca, schimbari de dregatori facute in timpul
$tefule3cu Doc. 18; $i in Surete, I, 283.
2 Filitti, Arhiva, 16-17.
3 Doc. din 25 Ianuarie 1471 la Venelin 95-6.
Lapedatu, Vlad. 76.
5 Miletid, 135-7. r

6 Bogdan, Doc. II 261-3.

7 id. I 9-11.

8 id. 1 126.
o id. II 299 $i in Hurmuzaki, XV 67.
'° id. I, 134.
" id. 136.
12 Bogdan I 459-60.
13 id. 469:
" id. 497.
35 id. 504-5.
www.dacoromanica.ro
 37

anului. Ele puteau fi determinate fie de decesul unora

dintre dregatori, fie de simpla vointa a domnului. Afir-
Inarea lui Cantemir ca domnul poate schimba dregatorii,
daca voie§te, §i in timpul anului, se dovede§te, pentru
secolul XV, pe cale documentara.
In general insa era tendinta ca domnii sa pastreze
,cat mai mult timp, pe aceia§i dregatori. Faptul se poate
observa u§or in domniile lungi, cum sunt acelea ale lui
Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Mircea cel Batran,
Vlad Calugarul, Radul cel Mare. In timpul celui dintai, in-
talnim pe acela§ cea§nic Ilia§ timp de peste 11 ani, dela
8 'Oct. 140 1 pana la 8 Aprilie 1419 2; Stefan cel
Mare a avut, in tot timpul domniei lui, numai 3 mari
logofeti: pe Dobrul pana in 1468 8 pe Toma de la 17
Iulie al acestui an4 pana probabil la inceputul lui
1475 5 §i pe Ta'utul de aci inainte 6 pana la sfar§itul
domniei: aproape 30 de ani. Saca§ spatarul pastreaza
aceasta dregatorie din 1458' pana in 1469 8; Calnau
spatarul dela 1486 la 1504 9; luga vistiernicul din
;145810 pana in 1479 ", timp de 21 de ani; Frunte§ stol-
. - .

1- Arh. ist I, .1, 130-132.

= id. p. 110.
3 Doc. din 5 Fevruarie la Bogdan Doc. I 126.
' Bogdan Doc. II 299 gi in Hurmuzaki XV 67.
3 Ultima mentiune este in doc. din 26 Aug. 1474. (Bogdan
'Doc. 1, 191-3).
° Primul doc. in care apare ca logofat e din 11 Martie.
1475 (Bogdan Doc. I 196-8).
1 Prima data cand.apare in lista de dregAtori e in doc. din
43 Fevruarie 1458 (Bogdan Doc. 1 6); probabil insA ca a ocupat
aceasta dregatorie chiar dela inceputul domniei lui Stefan, din 1457.
s Doc. din 9 Fevruarie 1469 (Bogdan Doc. I 134); la 5 Iunie
e Bodea spAtar (Bogdan Doc. I 136).
9 Doc. din 14 Sept. (Bogdan I 290: prima mentiune a lui
CalnAu intre boerii martori).
10 Doc. din 5 Sept. la Bogdan Doc. I 18-19.
" Doc. din 20 Sept. (Bogdan, Doc. I 235); la 17 Aprilie 1480
ivistiernic este Chiracola. (Bogdan Doc. I 239).
www.dacoromanica.ro
38

nicul din 14881 pana la sfarsitul domniei 2. 'Si astfel

de exemple pot fi usor inmultite. In Tara Romaneasca,
in timpul lui Vlad Calugarul, dela 1482 3 la 1496 4, e un
singur mare logofat : Staico. Acesta continua sa aiba aceias
dregatorie si sub domnul urmator, urmasul lui Vlad, sub
Radul cel Mare, pana in 1505 6. Barbu Craiovescu ocupa
dregatoria de ban dela 1494 6 la 1519 7.
Schimbarile cele mai mari intre dregatori se con-
stata cu prilejul schimbarii domniei. Noul domn data
era dusman predecesorului sau, venea cu dregatorii sai
proprii, numiti dintre boerii care-1 sprijinisera. Acestia
erau insa de cele mai multe ori, insasi unii dintre
dregatorii domnului care urma sa fie rasturnat si care

: 1 Document fart indicarea lunei prin care Stefan confirms

stolnicului Ion Fruntes un sat, cumparatoare. (Bogdan Doc. I 3634)
Intre martori, prima data in doc. din 13 Mart. 1489 (Bogdan Doc.
I' 372-4).
2 Doc. din 2 Fevr. 1503 (Bogdan Doc. II. 214-17).
fl 3 Doc. din 13 Julie la Lapedata, Vlad. 71.
1.-' 4 Doc. din 20 Aprilie ibid. 76.-
5 Ultimul doc. In care gasim pe Staico log. e din Iunie
1505 (St. Nicolaescu Doc. 231-4). La 2 Iulie al aceluias an logofat este
Bogdan care ocupase mai inainte dregatoria de spatar. (Doc. din
26 Martie publicat de $tefulescu dupa condica manastirii Tismana-
nu dupA original si in care gAsim pe Bogdan log. cuprinde proba-
bil o eroare sau a transcriitorului in condica sau de lecturA a
lui Stefulescu. Bogdan nu poate fi logofat deoarece in alt doc.
din aceias zi, pastrat in- original ($tefulescu, Tismana, 208-9) logo-
fat e :Stale°. In cazul cand originalul avea totusi Bogdan log.
atunci trebuie sa fie o greseala de data, la citirea anului.
6 Filitti, I3anii, p. 200 si 209 admite data 1492; trebuie insa.
.

sa se observe ca in doc. din 16 Martie 1494 (Lapedatu, Vlad, 75-6)

mare ban este Deateo. Asa dar daca Barbu a ocupat dregatoria.
de ban dela 1492, cum e probabil (vezi St. Grecianu, Genealogiile
documentate ale familiilor boieresti, vol. II p. 267 nota 3.) trebuie sa
admitem o intrerupere in 1494 sau doi bani in functie in acelas timp.
La 1 Aprilie al acestui an gasim din nou intre martorii divanului
pe Barbu Craiovescu (Lapedatu, Vlad. 76).
Filitti, Craiovestii, in Cony. Lit. 54 (1922), p. 196-7.
www.dacoromanica.ro
 39

sirntind primejdia, treceau din vreme _de partea celui-

lalt. Stefan cel Mare Inca dela inceputul domniei are
intre boerii divanului pe Cozma Sandrovici, pe Manoil
fost parcalab al Neamtului, pe Oana Julici, pe Petre
parcAlab, pe Coste Oras, pe Goian vornicul, pe Otel,
pe Hodco Cretevici, pe Mic Craiu, pe Stetco Damacus: 1
majoritatea divanului este formata din fosti mari drega-
tori si boieri de frunte a precedesorului Petru Aron.
Daca insa noul domn urma pe tale pasnica, find
fiul fostului domn, atunci se pastrau deobiceiu vechii
dregatori. Mai cu seams cand urmasul este tanar.
Dar chiar cdnd 'succesiunea avea un caracter vio-
lent, cand ocuparea domniei se facea prin lupta $i alun-
garea sau omorarea domnului existent, chiar *i in cazuri
de acestea, noul domn Unita, deseori, sa -$i apropie pe
acei dintre dregatorii si boerii predecesorului sau cari
luptasera impotriva sa. Aceasta dintr'un motiv egoist,
pentru a-si asigura domnia. Inteadevar, dregatorii Si
boerii din paFtida invinsa aveau tot interesul sa readuca
ca domn pe acel care ii ridicase la demnitati pi avere,
sau, in lipsa acestuia, data fusese omorit, pe vreun alt
pretendcnt care le fagaduia cuvenita rasplatd. Daca insa
noul domn ii atragea la el, fdgaduindu-le nu numai ier-
tare desavarsita pentru trecut $i intoarcerea averilor, dar
,chiar si cinste si dregatorii 2, atunci, evident pretendentul
sau fostul domn, ra'manand singur, avea mult mai putina
nadejde de reluare a domniei.
Stefan dupa suirea pe tron atrage la sine pe trei
dintre marii boieri care urmasera pe Petru Aron in Po-
.. Ionia , 3 anume Duma Braevici 4, Stanciul 5, §1 Costea
' Doc. din 8 Sept. 1457 la Bogdan Doc. I 3-5.
2 Vezi de pilda scrisorile adresate de Stefan eel Mare lui
Mihail logofn'tul. care se refugiase cu Petru Aron in Polonia.
(Bogdan Doc. II p. 258, 269, 305, 309).
3 Doc. din 24 Ian.
. 1458 dat in Camenita, (Bogdan, Contri-
tutiuni, 642-3).
' Doc. din 13 Ian. 1459 (Bogdan Doc. I, 27-8).
6 Idem.
www.dacoromanica.ro Y.
40

Danovici I. Singur Mihail logofatul pare a fi refuzat

toate poftirile domnesti: el pare a fi ramas pana la
moarte in Polonia 2.
In privinta ceremonialului care se urma la numirea
dregatorilor, nu avem nici o tire pentru secolul XIV si
XV. Informatiile pe care le aflam la Dimitrie Cantemir
si Del Monte privesc sfarsitul secolului XVII si inceputul
celui de al XVIII; nu stim intru cat ele se pot aplica
epocei anterioare.
In legatura cu problema numirii in dregatorie se
pune intrebarea daca exista la not un cursus honorum",
cu alte cuvinte data innaintarea se facea dintr'o dregatorie
in alta imediat superioara, daca aceasta progresie trep-
tata era obligatorie sau nu. Pentru a putea raspunde la
aceasta intrebare ar trebui sa urmarim cariera unui boier
din secolul XV, care a ocupat succesiv mai multe dre-
gatorii, in timpul aceluia$ domn. Dar asemenea cazuri
sunt rare; n'am constatat documentar boeri cari sä ocupe
mai mult de cloud dregatorii sub acelas domn. Altfel, in Mol-
dova, in timpul domniei lui Stefan, gasim pe Bodea care
din spatar 3 e facut vornic 4; pe Bars comisul 5 innaintat
in urma stolnic 6. In Tara Romaneasca, sub Vlad Cain
1 Doc. din 23 Apr. 1459. (Bogdan Doc. I, 38).
2 Stefan ii trimete mai multe salv-conducte, anume la 13.
Sept. 1457 (Bogdan Doc. II, 258); la 12 Iunie 1460 (idem, 269); la
28 Iulie 1468 (idem, 305); la 10 Aug: 1470 (idem, 309), ceeace in-
seamna ca 'pana la 'aceasta data din urma, el refuzase sa se
intoarca in Moldova.
a Pentru ultima' oara in documente la 10 August 1470 (Bog-
dan, Doc. II 310).
4 Pentru prima oara In documente la 13 Agust 1471 (ibid.
I 157-8). E numit in locul lui Isaia vornicul caruia i se tale capul
la 16 Ianuarie 1471 (Letopisetul dela Bistrita in Cronice inedite,
p. 53).
5 Document din 18 Iulie 1470 (Bogdan Doc. I 155).
'8 Documente din 1475 Aprilie 25 (idem p. 203-4); 1475 -
Maiu 7 (idem p. 205-6); 1476 Maiu 22 (idem p. 208-9).
www.dacoromanica.ro
 41

garul se constata un Alb comis I care apoi devine stol-

nic 2. N'am intalnit insa nici in Moldova, nici in Tara
Romaneasca vreun boier care incepand ca stolnic, sau
comis sa fi trecut prin toate dregatoriile intermediare
spre a sfarsi ca ban, vornic sau logofat. E probabil ca
au existat atari cazuri; nu le constatam insa documen-
tar, deci nu putern raspunde in mod precis la intrebarea
de mai sus. Se pare insa ea, in general, se respecta
principiul Innaintarii treptate, dintr'o dregatorie mai mica
in cea imediat superioara; domnul insa putea si sa nu .
tie seamy de acest principiu.
In privinta demiterii marilor dregatori, ne lipseste
orice material documentar pentru secolul XV. E usor
de inchipuit insa ca ea trebuia sa produca in cazurile
de vinovatie gravy (tradare, conspiratie) a boierilor care
pierdeau adeseori in acest caz, nu numai dregatoria, dar
i viata 3.
II. Costume $i insemne. .

S'a simtit intotdeauna nevoie sa se exprime un anu-

mit rang social, o anumita demnitate prin semne exteri-
are, mai ales prin vesminte si insemne. Aceasta nevoie a
:lost irnpusa atat de considerente practice: spre a se putea
vedea indata din aceasta manifestare exterioara call-
tatea si atributiile persoanei, cat si de considerente
politice spre a impune multimei. E destul de cunoscuta
influenta pe care o exercita in general costumul, uniforma
Documente din 1485 Aprilie 5 (Stefulescu Doc. 26); 1487
Julie 31 .(Lapedatu, Vlad 72) 1488 Fevruarie 4 (Lapedatu Vlad 72) etc.
2 Documente din 1489 Septemvrie 11 (Miletii; 131-3); 1489
Octomvrie 2 ($tefulescu Tismana 196-7); 1490 lulie 26 (Arh. ist.
1, 1, 6-7); 1491 Septemvrie 3, cu lectura gresita: An In loc de Alb
(Venelin 129-30); 1492 Mai 6 (Lapedatu, Wad 74); 1493 Aprilie 10
(tefulescu, Tismana 198-200) etc.
Vezi cazul lui Isaia vornicul, Negrila ceasnicul si Alexa
stolnicul, carora li s'a taint capetele (16 [anuarie 1471) deoarece
uneltisera inpotriva lui Stefan cel Mare (Cronice inedite p. 53).
www.dacoromanica.ro
 :42

asupra psihologiei multimii spre a nu insista aid asupra ei.

Aceasta nevoie a fost deosebit de vie la Bizant in
.

timpul evului mediu. E suficient sa citeasca cineva lista

asa de lunga din Pseudo-Codinos a vesmintelor si in-
semnelor care caracterizau fiecare demnitate spre a-si da
seama de importanta care se dadea acestor semne
exterioare. Lista ne arata ce anume vesmant purta
fiecare demnitar, din ce stofa pretioasa era tesut, ce
culoare avea, ce insemne -caracterizau- fiecare delimitate '.
Si In tarile apusene gasim o situatie similara, in forme
insa mai atennate 2.
E usor de inchipuit ca not n'am putut face exceptie.
Si la not au existat anumite reguli cari se observau in
ce prive*te costumele §i insemnele. Miron Costin si
Dimitrie Cantemir deScriind marile noastre dregatorii, ne
dau cateva amanunte in privinta aceasta. Ei ne spun
de pilda ca marele spatar moldovean purta la ceremonii,
o haina aurita si un fel de coroana pe cap; marele
paharnic purta deasemenea un caftan aurit st era incins
cu matase rosie. Tot asa era imbracat si marele stolnic :
stofa vesmantului sau se asemana cu aceia numita lama..
Evident, aceste costume nu au ramas neschimbate; ele
au variat potrivit model, potrivit si gusturilor sau
fastului domnilor. Stim de pilda ca Radu Mihnea avea
o curte stralucita. El voia ca nime din boieri pana in
cei al treia cu haine ceva§ proaste sa nu hie, ca era
de scarba ". Iar postelniceii, copii din case" aveau
mare podoabe si fotaze la cai". Vasile Lupu dea-
_ semenea tinea foarte mult la fast,3.
Din cauza acestei variatii credem ca e greu sa
folOsim stirile izvoarelor narative din secolul XVII si
- 1 ed. Bonn p. 13-28.
2 Vezi Camille Enlart. Manuel d'Archeologie francaise;
t. III (le costume) Paris 1916, p. 402.
3 Bandini: Hi omnes Barones et melioris conditionis nobiles
cum honesto famulitio splendide vestiti adsunt in aula Principis..
(Analele Academiei etc. t. XVI p. 314).
www.dacoromanica.ro
 43

XVIII pentru secolele XIV si XV. Cele dintai privesc o

epoca in care influenta orientala e predominanta in
costum asupra celei occidentale. A le aplica secolului
XIV ar constitui un anacronism. Intr'adevar din cerce-
tarea situatiei politice, din descoperirile arheologice dela
Curtea de Arges, o concluzie pare a se impune tot mai
Inuit: In secolul XIV, tarile noastre au avut o puternica
orientare spre cele doua marl tari cari reprezentau aci
in Orient civilizatia apuseana intelegem in primul rand
:

regatul apostolic al Ungariei asa cum fusese reorganizat

de Angevini si in al doilea rand regatul polon. Domnii
Tarii romanesti au feude In Ardeal si sunt in necon-
tenite relatii, fie amicale, fie, de razboi, 'cu regii unguri;
boierii au raporturi cu nobilimea de dincolo, unele chiar
de rudenie. Amintim in privinta aceasta cazul lui Ladislau
de Doboca care se instaleaza in Tara Romaneasca 1; el
nu va fi fost singurul. Dar aceste relatii n'au putut
ramane fora influenta si asupra vietii de curte, asupra
costumelor $i podoabelor. Boerii nostri vor fi cautat sa
imite in privinta aceasta pe nobilii de la curtea Ange-
vinilor Carol Robert si Ludovic cel Mare. Influenta apu-
s _sank asupra costumului boerilor nostri nu e insa numai
o deductie logica pe baza raporturilor politice existente
in secolul XIV; ea se constata si in mod direct, din cele
cateva marturii istorice cari ni s'au pastrat. Ne gandim
in primul rand la descoperirile facute in necropola dom-
neasca dela Arges. Atat vesmantul lui Radu2 cat si piesele
de orfevrerie 3 (inelele, paftaua, aplicele) arata o influenta
' Vezi pentru el documentul din 13;2, dela Vladislav in ,

Hurmuzaki I, 2, 158-200.
2 Vezi descrierea lui in Virgil Draghiceanu, Curtea
domneaseit din Arges, in Buletinul Comisiunei Monumentelor is-
toriceanul X-XVI, Bucuresti1923, p. 59.60.
3 Pentru acestea vezi articolul lui 13ratianu, Les bijoux
de Curtea de Arges et tears elements germaniques in Bulletin de
la Section Historique (Acadc."-imie Roumaine), tome XI, p. 39-54.
Aceste piese de orfevrerie aratA, dupA Bratianu, o dubla influentA:
italiana si germana.www.dacoromanica.ro
44

apuseana. Portretul lui Basarab din Chronicon pictum,

ne infatiseaza pe domn in costum apusean, cu o tunica
ce coboara pana aproape de genunchi, cu chausses" si cu
pantofi avanit varful ascutit (A la poulaine). ' Pe mo-
nezile sale, acest voevod e Infatisat deasemenea in costum
apusean ca si. in fresca dela Cozia. Aceste fapte ne
2

indreptatesc a presupune ca si costurnul boierilor, aceb

at marilor dregatori din jurul domnului trebuia sa fi
avut acelas caracter. Conceptia despre starea cu totul
patriarhala a primelor timpuri din viata noastra de stat,
despre dregatorii imbracati in port romanesc, 3 credem ea,
trebuie parasita. Sapaturile dela Arges ne arata in mod
convingator nu eram asa de rustici cum s'a crezut. De
altfel aceasta ar fi fo-t si o imposibilitate. Asezati intre-
regalitatea sarbeasca, de pretentii i fast imperial a lui
Stefan Dusan si .intre Ungaria angevina a lui Carol Robert
si Ludovic cel Mare, avand raporturi si cu una si cu cea-
lalta, era natural sa primim influence din amandoua partite.
Si aceste influente s'au 'exercitat, dupa cum e firesc, si
asupra aspectului, a infatisarii exterioare a vietii de
curte. Sa nu se uite de altfel Ca boierii nostri, din se-
secoltil XIV si XV, aveau avere, ca viata comerciala era
relativ desvoltata 4 ca existau bani romanesti cel putin,
din vremea lui Vladislay. Citim in asezamintele de
comer acordate de Mircea Brasovenilor si de Ale-

- I Draghicemnu, Curtea domneascrt din Arges, p. 59-60 cf..

J. Quicherat, Histoire du costume en France, Paris 1875, p. 235 sir
Enlart, o. c. p. 592.
2 N. Iorga si Gh. Bats, L'art roumain, Paris 1922, p. 40: C.
Moisil, Monetele lui Radu I Basarab in Curtea domneasciid din
Arges p. 129. -
a N. Iorga Scrisori de Boieri p. II.
' N. Iorga, Istoria comerfului romeinesc I, Valenii-de-Munte
1915, p. 39-97; cf. St. Metes, 1?elatiile conzerciale ale Tara Roma-
neVi cu Ardealul, Sighisoara 1921, p. 42-59.
5 Bogdan, Brasovul p. 3-4.
. www.dacoromanica.ro
. .
 I
45

xandru cel Bun Liovenilor ' ca negustorii din aceste

<loud orase aduceau in tara diferite stofe i postavuri. In
privilegiul de comer( acordat de Mircea Brasovenilor se
specifics vama pe care vor trebui s'o plateasca acestia
din urrna pentru diferitele marfuri Intre care se enumara
in primul rand catifeaua de Ypres (Kiwi) impti), de Lou-
vain (wT xsconogii), de Colonia (wT KOASHH), de Cehia
(wT tux). In introducerea privilegiului se spune ca el e
de fapt .confirmarea vechilor privilegii pe care le-au
avut Brasovenii dela inaintasii lui Mircea (Imo AA no-
.HOHHAVi H AA STKpltAHAA amour 1110 Ch1 !MAIM WT Hp/A110AH-
Trail POCHOACTELIAIH 3A lam epic h). De unde rezulta ca im-
portul de stofe era cu mult anterior si ca se practicase
in cursul secolului XIV.. Pe de alts parte, prin Caffa
ajungeau in Moldova stofe italiene (genoveze) alcatuind
asa zisa marfa tatareasca. In asezamantul lui Alexandra
sunt cuprinse sub aceasta rubrica matasea si camha (o
stofa aurita) 2. E interesant de notat ca in asezamantul
de comer( acordat de Alexandru negustorilor din Liov
{Lwow) se prevede clauza c i postavurile importate in
Moldova, vor putea fi vandute numai in Suceava, nu-
,
si celelalte orase. Aceasta inseamna, credem, ca se cauta
sa se asigure aprovizionarea curtei domnesti cu astfel
de articole. Din privilegiul comercial pe care Stefan it rein-
noeste Brasovenilor la 13 Martie 1458 aflam ca acestia
aduceau in Moldova postavuri de Colonia, de Louvain, de
Buda si de Boemia. Intre stofele de pre trebuic apoi citata

1 Arh. ist. I, I, 130. cf. reinnoirea asezAmantului de catre

Stefan cel Mare, la 1460 Julie 3 (Bogdan Doc. II, 271). Pri.vilegiul
acordat de Alexandru cel Bun Brasovenilor fusese confirmat mai
inainte in doua randuri de AlexAndrel in 1449 si 1452 si apoi de
Petru Aron in 1455 (vezi Parvan, AlexAndrel 98 si 125).
' Tebenca" pe care Hasdeu o defineste stofa de matase"
(Arh. ist. I, 1, 130) Bogdan o traduce dupa Miklosich prin Sattel-
zierrath" Pferdezierrath" (Documentele lui Stefan cel Mare II,
278 nota 8). Asadar nu e o stofa pretioasa, ci o podoaba de sea,
de harnasament.
www.dacoromanica.ro
46

i cufteria, cofteria (ics$Tepi-i) despre care se face men-

tiune in unele documente din sec. XV 1 Asadar stofe
din care sa se lucreze vesminte bogate, pretioase, existau.
Exista si o intreaga ierarhie de dregatori, cu functii
stabilite. Ramane numai sa stim cum erau alcatuite aceste
vesminte, ce deosebiri existau intre costumele diferitilor
mari dregatori. Dar cu aceasta am ajuns la punctul
delicat al problemei si pe cat se pare insolubil. Intr'a-
devar cele spuse pana aci sunt generalitdil. Ele ne
dau o idee de caracterul general al costumelor de
,

curte in primul secol al vietii noastre de stat, nu insa si

precizari asupra acestor costume. Isvoarele istorice cunos-
cute pana aci nu cuprind stiri in privinta aceasta. Trebuie
asadar sa ne multumim numai cu afirmarea generala ca
in secolul XIV costumele marilor dregatori trebuie sa fi
avut un caracter apusean asemanator cu costumul in-
trebuintat in Ungaria. si Polonia.
Tarile noastre find asezate intr'un punct de inter-
ferenta a celor doua mari curente culturale.: apusean
(ungaro-polon) si oriental (bizantino-turcesc), ele n'au
fost niciodata sub influenta exclusive a unuia din
aceste curente. Niciodata nu intalnim numai o influenta
occidentals, sau numai una orientala. In once epoca
a dezvoltarii noastre istorice vom constata coexistenta
acestor cloud influente; intensitatea for variaza insa : 0

in unele momente predomina una din ele; in altele,

cealalta. Aplicand aceasta afirmare la problema care
ne preocupa, trebuie sa spunem ca zisele costume nu au
putut avea un caracter exclusiv occidental.
Influenta bizantina s'a manifestat la not in prea
multe domenii ca sa nu fi avut loc, chiar din primele
timputi, si in domeniul in care Bizantul putem spune
ca se specializase : acela al fastului de curte, al costumelor
bogate si bine diferentiate; dupe o eticheta precise si
' Bogdan, Contributii,in Analele Academiei, etc. p. 640-2,
www.dacoromanica.ro
 47

severs'. Care &at inSa aceste elemente bizantine, in

ce proportie intrau ele in costumul secolului XIV $i XV,
ce' raport exists intre costumele demnitarilor bizantini din
secoltil XIV, deScrise amanuntit de Pseudo-Codinos $i
acelea ale dregatorilor nostri, sunt intrebari la care nu
putem rdspunde din pricing lipsei de material documental-.
Este sigur insa ca acest element bizantin, continuat
apoi t prin cel turcesc, Oriental a avut o influenta din ce
in ce mai Mare, ajungand in secolele urmatoare (seco-
lul XVII $i XVIII) sa predomine asupra celui occidental 2.

In privinta insemnelor, avem de facut aceia$i obser-

vatie de metoda cu privire la intrebuintarea izvoarelor
din secolul XVII $i XVIII, ca $i la costume. Si acestea
au variat dela o vreme la alta. 0 dovada avem in ur-
matorul fapt. Istoriile Domnilor Tarii Romane$ti" po-
vestind despre Gheorghe Stefan spune ca la Moldova
logofatul cel mare poarta toiag" 3; de aci rezulta
ca in Tara Romaneasca logofatul nu purta toiag, la
sfarsitul secolului XVII. Din Dionisie Fotino care scrie
pe baza izvoarelor din secolul XVIII, aflam insa ca
semnul dregatoriei logofatului este, un toiag de argint
(imp& (5613boc) 4. Acest exemplu ne arata ca $i in pri-
vinta insemnelor au avut loc schimbari. Credem totul
ca ele au fost mai putin insemnate ca acelea suferite
de costume._
Pentru secolul XIV $i XV nu avem nici o $tire
documentary cu privire la insemnele marilor dregatorii.
Suntem redu$i deci la simple ipoteze. Potrivit izvoarelor
1 Vezi descrierea din Pseudo Codinos. ed. Bonn, p. 13-28.
2 In privinta amestecului de elemente occidentale $i orientale
in costumul domnilor si dregatorilor nostri trimetem pentru epoca
lui D. Cantemir la N. lorga, Histoire des relations entre la France
et les Roumains, Paris 1918, p. 75 (descrierea portretului lui D-
Cantemir, allator la Muzeul din Rouen). .
3 ed. Iorga, p. 125.
t. III, p. 466; trad. Sion t. III p. 272.
www.dacoromanica.ro .
48

posterioare, se pare ca insemnul marilor dregatori era

toiagul, a carui forma, materie, culoare, varia potrivit
dregatoriei 1. Iata dupa Miron Costin, cum erau toegele
unora din dregatori, de pe vremea lui: Mamie logofat
avea un toiag verde cu bule aurii-galbene, marii vornic,
cate un toiag albastru impletit cu aur, hatmanul, in di-
van, un toiag rosu impletit cu aur, in fruntea armatei,
un buzdugan, postelnicul un toiag masiv de argint, vor-
nicii de poarta, toiege vopsite 2. Dimitrie Cantemir spune
ca logo fatul, vornicii gi hatmanul au cate un toiag aurit"
eel dintai poarta ca semn al demnitatii sale si o pecete
mare atarnata de gat cu lain de aur; postelnicul are un
toiag de argint 3, intocmai cum II arata Miron Costin.
In Tara Romaneasca prima descriere a insemnelor dre-
gatorilor o gasim in istoria publicata de fratii Tunusli
si dupa aceasta in istoria lui Fotino. Asadar izvoare
tarzii de tot, care ne arata o stare de lucruri schimbate
(vezi mai sus exemplul cu insemnul logofatului).
Relatia calugarului Del Monte nu cuprinde nici o stire
asupra insemnelor. Din Tunusli i Fotino rezulta ca
insemnele erau ca si in Moldova, tot niste toiege de
forma, materie si culoare variabila dupa felul dregatoriei.
Astfel banul avea un toiag impodobit cu baga si sidef
vornicul un toiag de abanos argintat dupa Tunusli, de
argint cu totul dupa Fotino 6; logofatul unul de argint, 7 pos-
telnicul un toiag de argint masiv, $i cu maciuca la
Vornicul e cosibil sit fi avut ca in semn un buzdugan :
aceastA arms figureazA adesea pe pecetile vornicilor din sec.
XVI si XVII. Vezi de pilda pecetea lui- Stroe vornicul din doc.
cu data 3 Dec. 1507 (Bogdan, Brasovul, 355)
2 Arh. ist I, 1, 169-171.
3 ed. Academiei, textul latin, p. 78-9
' Fotino III 459 trad. Sion III 268.
' Tunusli, trad. Sion 22;
° t. III, p. 463: TO b4 agadov dvat i)cipbcK &pm& 8An.
Tunusli, trad. Sion 22; Fotino III 466; trad. Sion III 272.

www.dacoromanica.ro
 49

varf, in forma de buzdugan '. Vistierul $i stolnicul n'au

semne distinctive de dregatorie 2. Aceste stiri pretioase
pentru epoca pe care o descriu izvoarele amintite, nu se
pot insa aplica secolilor XIV si XV intrucat ele nu se
verifica prin date documentare contemporane.

. :

' Fotino III 485; trad. Sion III 282; cf. Tunusli 24,
2 Fotino III 482 si 496; trad. Sion III 280 si 288-9. Totusi
Fotino spune in doua randuri ca bocrii de clasa I in numar de
16, dela Ban la Aga, intre care intra deci i Vistierul, poarta toiege
de argint. (Fotino III 493 si 501; trad. Sion III 286 si 292).
66219
www.dacoromanica.ro 4
 14 , ; . . .

I. Traditia despre inceputurile dregatoriilor

romanesti.
Exista in Moldova, pe la mijlocul secolului XVII, o
traditie care atribuia infiintarea dregatoriilor lui Alexandru
cel Bun. Accasta traditie ni s'a pastrat sub forma cunoscutei
interpolari atribuite lui Misail Calugarul, din cronica lui
Ureche - Simion dascalul. Interpolarea, referitoare la
a§ezamintele lui Alexandru cel Bun, spune ca acesta
tocmit-au si boieri mart in sf at, de chivernisala fdrii
.i a pelmet ntului Moldovei" InOra apoi diferitii drega-
tori, dela marele logofat pang la paharnicul al treilea,
aratand si atributiile fiecaruia'. Probabil la aceasta inter-
polare se refers si Dimitrie Cantemir cand admite in
Descriptio Moldaviae Ca acele grade de dregatorii care
sunt in vigoare azi, le-a instituit Alexandru cel Bun" 2.
Intr'adevar el adaoga indata, ca a*a. se amintete in
analele noastre" 3. Credem ca analele la care face aluzie
sunt cronica lui Ureche-Simion dascalul, cuprinzand
interpolarea citata.
Dupa Dimitrie Cantemir, ;tires 'cuprinsa in aceasta
interpolare a fost admisa de unii dintre cercetatorii ulte-
riori. Hauterive, in Memoriu despre starea Moldovei la
1787 4, considers pe Alexandru ca intemeietorul drega-
.
1 ed. Giurescu p. 21-22, aparat.
2 ed. Academiei p. 77.
." 8 ibidem.
' Publicat in 1902, Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
 51

toriilor moldovene §i califica acest act al voevodului ca

meprise funeste", tara find prea mica pentru multimea
dregatoriilor 1. Ion Brezoianu in studiul sau Vechile
institutii ale Romaniei" admite si el ca. Alexandru a
introdus In Moldova la...1399" marile dregatorii 2.
Am vazut insa intr'un studiu anterior s ca drega-
toriile existau mai dinainte de Alexandru eel Bun ;
deasemenea, documentul din 11 Fevruarie 1401 ne arata
ca, in momentul cand el se suie pe tron, aceste dregatorii
aveau deja o impartire a for in marl §i mici dupe
importanta slujbei. Alexandru nu poate fi asadar in niciun
caz intemeietorul lor ; deaceia, cuvantul a tocmi" din
zisa interpolare nu trebuie interpretat in sensul de a
infiinta, a institui" ci in acela de a organiza, a pune in
ordine un lucru deja existent. Rolul lui Alexandru se va fi
marginit la consolidarea unor dregatorii pe care le-a
gasit in fiinta, care-§i aveau denumirile for. o Impartire
oarecare ierarhica. Probabil ca el va fi imbundtatit",
cum spune Tanoviceanu ", asezamantul acesta al dreg-
toriilor, va fi precizat anumite atributii, va fi oranduit
mai bine raporturile ierarhice. Atat i nimic mai mult.
Ca traditia i-a atribuitItotusi, //a, infiintarea dregato-
riilor nu e de mirare. Exista o tendinta bine cunoscuta
de a se pune pe seama personagiilor istorice insemnate
care s'au ilustrat in anumite domenii, fapte din acelea$i

1 p. 178.
2 p. 4.
3 Conlributiuni la sludial marilor dregatorii in secolele XIV
si X V (va apare in Buletinul Comisiei Istorice, vol. V).
4 Analele Academiei Romane, Partea Administrative si
Dezbaterile, Seria II t. XXV p. 63. inainte de Tanoviceanu, Picot
si Bengescu afirmaserA ca nu se poate atribui lui Alexandru
infiintarea dregatoriilor : cette hierarchie .(moldave) n'a pas ete
creee d'un seul coup; elle n'est pas l'oeuvre absolue d'Alexandre;
plusieurs, charges existaient avant l'avenemant de ce prince et
plusieurs autres ne furent institudes que longtemps apres sa mort.
,(Alexandre le Bon, Vienne 1882, p. 63-4).
www.dacoromanica.ro
52

domenii sau din domenii alaturate care nu-i privesc intru

nimic. E suficient sa amintim in privinta aceasta traditia
despre intemeierea Tarii Romanesti care face din Radu,
intemeietorul marilor manastiri muntene, si intemeietorul
Tarii insesi 1. Alexandru avand prima domnie mai in-
delungata in Moldova, organizand biserica de stat mol-
doveneasca si intemeind 2 mari manastiri, e natural sa
fi fost considerat in secolele urmatoare si ca intemeie-
torul dregatoriilor moldovene.
0 traditie similara a existat si in Tara Romaneasca.
Aci organizarea dregatoriilor, in ce priveste numirile si
ierarhia, a fost atribuita unui alt voevod organizator, lui
Radu cel Mare. Stirea o gasim exprimata cu o usoara re-
zerva la Baur, categoric insa la Tunusli si Fotino; de-
asemenea la Gebhardi 2 care urmeaza pe Baur. Acesta
din urma dupa ce defineste pe boleri ca persoane care
sunt in slujba sau au fost" continua astfel: L'ordre qui
subsiste entre eux jusqu'a la revolution, peut avoir com-
mence du tems de Rade le Grand qui par les conseils
du Patriarche Nifone, a ce qu'on pretend, mit les char-
ges du pays sur le meme pied ou elles sont a Con-
stantinople. Les denominations qu'on leur a don-
/lees le prouvent assez, comme celle de Logofet, de
Spatari, de Vistiari, de Comisse3. Dupa cum se vede
Baur reproduce cele ce i s'au spus dar nu e cu totul
sigur. Tunusli si Fotino insa, n'au nici un fel de ezitare.
Primul ne spune ca sub Radu Voda cel Mare, in anul
1469 (sic!) dupa sfatul lui Nifon, Patriarhul Constantino-.
polei, s'au introdus boeriile dupa cum era la imparatii
1 Onciul, Originele Principatelor romane, Bucuresti 1899,
p. 62-3.
2 Engel, Geschichte der Moldau and Walachey t. I p. 191,
combate afirmarea lui Gebhardi care atribue, dupa Baur, institui-
rea dregatoriilor lui Radu. El aratA cu documente ca titlurile
dregAtorilor nostri existau inainte de Radu asadar n'au putut ft
introduse de acesta. El va fi addogat numai cAteva adAogiri si
-titluri".
3 Memoires p.www.dacoromanica.ro
42-43. .
 .53-

greci din Constantinopole".Cel de al doilea in doua randuri

a firma ca Nifon Patriarhul a condus si pe domn ca sa aseze
functiunile domniei dupa randuiala imparatilor Constan-
tinopolei, dand la unele si numiri care exista si pana
astazi precum Spatarul, Vestiariul, Logofatul, Comisul
-$i altele.2 Am vazut insa Ca in Tara Romaneasca, dre-
gatoriile exista cu aceleasi denumiri mult inainte de
Radu cel Mare.' Pe de alta -parte cronica jarii nu amin-
teste nimic de o astfel de opera a piosului ctitor dela
Dealu care a avut insa un merit deosebit, ca $i Alexan
dru cel Bun, in ce priveste organizarea bisericeasca a
,Statului muntean. Paralelismul intre Alexandru cel Bun
si Radu cel Mare, ca organizatOri ai bisericii de stat $1-
intemeietori de manastiri, credem ca ne lamureste si asu-
pra pricinei pentru care i s'a atribuit acestuia din urma
organizarea dregatoriilor muntene.
A fost aceiasi tendinta de care vorbim mai sus: s'au
atribuit celui ce-a organizat un domeniu fapte dintealt-
domeniu, printr'un fenomen de polarizare obisnuit in
istorie. Radu cel mare n'a infiintat dregatoriile muntene ; e
putin probabil chiar sa le fi data noun organizare, de oarece
nu se constata nici o schimbare in dregatoriidocumentelor
ulterioare sau in ierarhia lor. Cele doua tradijii potrivit ca-
rora originile dregatoriilor romanesti se leaga in Moldova
de Alexandru cel Bun, in Tara Romaneasca de Radu cel
Mare, nu corespund unei realitati istorice. Nici unul, nici
celalalt din acesti domni n'au introdus dregatoride, a§a
cum spine -traditra, deoarece ele existau uinaintea for
.
...
1' Trad. Sion p. 21.
2 Fotino t. II p. (trad. Sion II 36) $i t, III P. 344 nota 2 (trad.
Sion t. III p. 203 nota 2).
3 De altfel chiar dacA n'am fi intalnit si inainte de Radu, .
dregatoriile pe care le constathm in timpul lui, Inca o imitatie a
celor bizantine era imposibil6: pe vremea cand vine Nifon in Cara
imperiul bizantin nu mai exista; Constantinopolul fusese cucerit.
de Turci cu aproape o jumatate de secol mai inainte.
www.dacoromanica.ro
 54

. Originea marilor dregatorii rointinesti.

II.

De cateori s'a vorbit de originea marilor dregatorii

'rornanesti, privirile s'au indreptat in primul rand spre
Bizant. Asemanarea ca nume a unora din dregatoriile
noastre -cu demnitatile de la Bizant, au facut sa se traga
concluzia unui imprumut dela acesta din urma, imprumut
direct, dupa autorii din secolele precedente, mijlocit prin
Slavii de sud, dupa istoricii contemporani.
Cel care a aratat intai in istoriografia romaneasca
originea bizantina a unora din dregatoriile noastre e Miron
Costin. El ne spune ca oficiul" de mare logofat al Mol-
dovei ,,e imprumutat dela imparatii bizantini" care aveau
pe o 1.1.,fac Xcrol5&iic ; de asemenea cel de spatar caruia ii
,corespunde la Bizant protospatarii" 1. Dupa Miron Cos-
tin, Dimitrie Cantemir a reluat ideia, accentuand-o si
extinzand-o asupra tuturor dregatoriilor. Se stie ca
interpolatia atribuita lui Misail Calugarul considera pe
Alexandru cel Bun ca intemeietor al dregatoriilor mol-
1
dovene. Dimitrie Cantemir accepta in intregime aceasta
afirmatie, adaogand ca Alexandru si-a format curtea sa
,,potrivit normei imperiale" dela Bizant, dupa ce a ob-
tinut dela Joan Paleologul numele de despot si diadema
regilor". Ca dovada, n'are decat sa compare cineva
atent" spune Cantemir demnitatile de curte bizan-
tine, descrise de Curopalat cu dregatoriile moldovene.
In ambele parti va gasi aceleasi nume, aceleasi drega-
torii, aceiasi atributie de a asista pe domn in darea si
executarea hotararilor, de a-1 ajuta in administrarea tariff
si de a procura ceeace se refera la trebuintele si la pompa
,curtii" 2. De unde Miron Costin se multumise sa arate ori-
ginea bizantina numai la doua din dregatoriile moldo-
vene, Dimitrie Cantemir, generalizand pripit, o aplica
tuturor..

' Arh. ist 1, 1, 169-70.

2 Descriptio Moldaviae, ed. Academiei p. 77.
www.dacoromanica.ro
 55.

In Tara Romaneasca, influenta bizantina a fost re-

levata intai in scrierile din secolul XVIII. Baur; Istoria
editata de fratii Tunusli, Fotino, (trei lucrari care au de
fapt un fond comun: opera lui Mihail Cantacuzino) afirma
ca organizarea dregatoriilor; muntene se datoreste lui
,Radu cel Mare care le-a imitat dupa curtea imperiala
_din Bizant. Ca dovada se citeaza denumirile de spatar,
vistier, logofat, comis ', care sunt de, origina bizantina.
lstoricii contemporani au insistat si ei asupra acestei
influente bizantine. Onciul afirma ca dregatoriile noastre
erau intocmite dupa tipul bizantin, cu denumiri grecesti
sau slovenesti" 2. Iorga are o parere identica: Dans les
deux Principautes... it y avait a cette epoque 3 une Cour
aux rangs presque fixes et elle ne faisait, avec ses Lo-
gothetes, ses Vestiaires, ses Comtes, ses Stratornics, que
reproduire, dans les titres, les costumes, les atributs avec
ou sans un prototype bulgare ou serbe de l'epoque de
Douchane, l'ancien ordre de la tour byzantine 4. .

Russo afirma si el ca dregatoriile noastre ,au un

caracter bizantino-slav`! unele pastrandu-si chiar denu-
mirile bizantine (logofat, comis, spatar), allele dezvol-
tandu-se dupa modelul celor dela curtea imperiala (vor-
nic, postelnic, paharnic) 5.
Care este partea de influence pe care a avut -o Bi
zantul in alcatuirea dregatoriilor noastre si in ce Mod
s'a manifestat aceasta influenta ? Inainte de a raspunde
la aceste chestiuni, socotim, necesar sa facem cateva oh-
1 Vezi mai sus p. 52-3.
2 Din istoria Romeiniei, Bucuresti 1906, p. 24.
3 Epoca lui Mircea eel Blitran.
2 La survivance byzantine dans les pays roumains in Deux

communications... au troisieme congres international d'etudes his-

toriques a Londres, Bucarest 1913, p. 39; reprodus in Roumains
et Grecs au tours des siecles, Bucarest 1291, p. 26. of. Histoire des
Roumains:et de leur civilisation, Bucarest 1922, p. 114-10.
5 Elenizmul in Romania, Epoca bizantina $i fanariota,,
Bucuresti 1912, p. 62 - -3.
www.dacoromanica.ro
 .56

servatiuni de caracter general in legatura cu problema

originii dregatoriilor noastre. .

1. Lamurirea originilor unor institutiuni este, in ge-

neral, o problema din cele mai delicate. Faptul ca intal-
nim o institutie similard in mai multe tari nu ne arata
intotdeauna un imprumut cultural. Se poate foarte bine
sa avem de a face cu creatii independence, dar asema-
natoare din cauza mediului similar care le-a dat nastere
si a rolului asemanator pe care au de indeplinit.
'11

Aceasta afirmare se verified' peutru o sums de domenii

ale vietii sociale; ea se poate aplica deci si problemii
de organizare care ne preocupa.
2. Trebuie facutd deosebire intre fond .5i found,
intre institutie si numele ei. Faptul ca am imprumutat
un name, nu e intotdeauna o dovada ca am imprumutat
si institutia sau obiectul corespunzator. A sustine de
pilda, ca not n'am cunoscut plugul, decat dupd ce am
imprumutat acest cuvant dela Slavi, este cel putin o nai-
vitate I. Se poate ca institutia sa fie autohtona sau sa fie
imitate dintr'o parte iar numele sa se schimbe, in de-
cursul vremii, potrivit unor anumite imprejurari. sa re-
venim acuma la problema ce ne intereseaza.
Tara Romdneascd. Denumirile de dregatorii
care arata o influenta sigura bizantina sunt in numar de
trei: logofdt, vistier si comis. Cea de spatar poate fi
explicate tot asa de bine din romanescul spatd ca si din
. bizantinul crrraMptoc 2.
Asupra lui stratornic e de asemenea discutie, pro-
punandu-se doua etimologii: una din bizantinul strator
,caruia i s'a adaos sufixul -nic, cealalta din romanescul
strat °. Existand incertitudine asupra Originii acestor nume
' Vezi P. Cancel, Termeni slavi de plug in deco- romans,

Bucuresti, 1921.
2 Vezi Contribufiuni la studied nzarilor dregatorii in secolele
XIV 5i XV, capito ul despre spatar.
' Idem, capitolul despre stratornic.
www.dacoromanica.ro
 57-

de dregatorii (spdtar, stratornic) vom face deocamdata

abstractie de ele si vom discutd numai pc cele trei dintai..
Ele designs dregatorii cari se constata mai intai la curtea
imperials din Constantinopol (6 1.0.Tas XoTOinic, 6 spore-
pecniaptoc, 6 KOtinc)avand atributiile pe care le vom cons-
tata mai tarziu la dregatorii corespunzatori romanesti.
In astfel de conditiuni, influenta bizantina apare lamurit.
In ce priveste modul in care s'a exercitat aceasta in-
fluenta, istoricii contemporani sunt de acord in a admite
ca ea n'a lost directs, nemijlocita, ci prin intermediul
Slavilor de sud, cari ajuns sera la formatiuni politice
de stat inaintea noastra ' Dar daca asupra acestei influ-
ente mijlocite nu exists divergenta, parerile se impart
cand e vorba de specificat filierasarba sau bulgard
prin care a ajuns la noi. Xenopol 2 si Iorga admit pentru
cate 5i trei dregatorii, un intermediar bulgar. Siguranta
insa pare a nu fi deceit pentru comis care se constata si
la Bulgari, cu aceleasi atributii, in time ce la Sarbi dregd-
torul respectiv nu poarta acest nume. Cat despre logofat
si vistier, am aratat intr'un studiu anterior ca dregatori
au aceleasi nume exists atat la Bulgari cat si la Sarbi.
Cercetand apoi atributiile lor, am crezut a vedea o ase-
manare mai mare intre logofatul sarb si al nostru deceit
intre acesta din urma si cel bulgar. Pe aceasta baza am
formulat ipot, za unci influente sarbesti mai de grabd
deceit bulgdresti. Aceiasi ipoteza am emis si in ce pri-
veste vistierul 4. Ramane acuma ca materialul nou do-
cumentar sarb si bulgar sa verifice sau sa inlocuiascd
aceste cloud ipoteze.
. In legatura cu influenta exercitata de Slavii de sud,
.

N. Iorga, Geschichte des rumanischen Volkes, I, 252-3;

Histoire des Roumains p. 114; Xenopol o. c." III 216; G. Popovici,
Cony. Lit. XX p. 684.
' Ist. Rom. III, 226.
8 Gesohichte des rumlinischen Volkes, 1, 252-5.
Contributiuni.... vezi capitolele respective.
r.
www.dacoromanica.ro
 .513

trebue discutata si originea celorlalte mari dregatorii de

nume slay constatate la noi, anume: vornicul, pahar-
nicul, stolnicul si postelnicul sau stratornicul. Vornicul
si postelnicul sunt asemenea ca nume cu vornicul si pos-
telnicul dela curtea croata'. Cu privire la cel dintai trebue
sa tinem seama insa de cele aratate in observarea a doua.
Desi ambii dregatori, cel din Tara Romaneasca si cel
din Croatia au nume identice, se pare insa ca atributi-
unile celui dintai intreceau pe acelea ale vornicului croat.
Dregatorul nostru seamana mai de graba cu palatinus
dela curtea ungara decat cu omonimul sau sud-slavic
Peharnicului" din documentele noastre fi gasim cores-
punzand un peharnik" in Bosnia.2 Cate si trei acesti dre-
gatori isi gasesc asa dar corespondenti pe teritoriul
sarbo-Croat. Pentru stolnic nu se poate preciza deoarece
,nu constatam un dregator cu asemenea nume nici la
. 13a1gari, nici la Sarbi.3 Intrucat insa cuvantul exists la
cei dintai, am facut presupunerea ea avem de aface
probabil cu un imprumut dela acestia4. In ce priveste
pe ban, am aratat ca suntem in fata unui imprumut dela
Unguri. Banul romanesc s'a substituit banului ungar, atat
in ce priveste atributiile cat si In ce priveste numele
-atunci cand Banatul Severinului a cazut in mainile voe-
vodului muntean 5.
Denumirile marilor noastre dregatorii ne arata asa
dar o triply influenta: o influenta bizantina, indirecta,
prin intermediul sarb (logofatul, vistierul) si bulgar (co-
niisul), o influenta sud-slavica, sarba (vornicul, paharni-
cul, postelnicul) si bulgara (stolnicul) si insfarsit, o in-
fluenta ungara (banul).
Aceste influence inseamna ele oar numai un im-
,
__ .

Idem.
2 Idem.
3 Idem.
' Vezi Contributiuni la studiul marilor dregatorii in seco-
/ele XIV si XV, capitolul desprestolnic, paragraful despre origine.
5 Idem. Capitolul despre ban, idem.
www.dacoromanica.ro
 59'

prumut, de termeni, aplicat unor dregatorii existente,

imprumut provocat de limba oficiala slavona a cancela-
riei si bisericei, sau denota ele i un imprumut al insti-
tutiei insasi? Cu alte cuvinte, am imprumutat not dela
Slavii de sud si dela Unguri numai termenii necesari,
pentru a designa dregatoriile noastre sau am reprodus
insasi aceste dregatorii? Problema e delicata" raspunsul
pare a nu fi exclusiv intr'un sens sau in altul. .

Intr'adevar, e greu de admis ca Basarab intemeie-

torul sa nu fi gasit nimic sub raportul organizarii admi-
nistrative, in momentul cand a intreprins alcatuirea sta-
tului Tarii Romanesti. Un Litovoiu care se bate cu ar-
mata ungara, un Seneslav care se bate cu Tatarii, un
Tihomir, tatal lui Basarab, vor fi avut, probabil, cativa
oameni de incredere in jurul lor, de sfat si de ajutor in
carmuirea voevodatelor lor. Evident, total avand o forma
putin diferentiata, rudimentara, formand insa samburele
din care era sa -iasa, sub Basarab intemeietorul si sub Ni-
colae-Alexandru, organizarea de mai tarziu a dregatorilor
curtii domnesti. Asadar socotim probabil ca Basarab sa
fi mostenit Inca dela predecesorul i tatal sau Tihomir
o oarecare organizare, sumara, in raport cu voevodatul
sau, care nu era prea intins. Grupdnd insa la un loc mai
multe teritorii, ajungand stapanul unei tari ,mai intinse,
1
el a trebuit sa organizeze noua:formatie politica si sa-si
alcatuiasca un rost de curte In raport cu noua situatie.
In aceasta opera de organizare, el putea sa is ele-
mente, utile dela curtile slave din sudul Dunarii, care
existau deja de multi vreme si cu care era -in raporturi.
stranse.1 Desigur, n'a lipsit s'o faca. Sfetnitilor care irf-.
1 Pentru aceste raporturi vezi N,- lorga, Sdrbi, Bul-
gari, i Romani in peninsula Balcanied in Raul media, in Ana-
lele Academiei, etc. t. XXXVIII p. 124-6; Acelds, Domnita Anca
si patronagiul ei literar, in Analele Academiei, 'etc., seria 3, t. iV
p. 3-5.
tn.
www.dacoromanica.ro
 -60

conjurau pe parintele sail le-a dat atributiuni ldmurite si

denumiri ca la vecinii din sud. A avut un logo fat, un
vornic, un vistier, un stolnic, un paharnic, un comis. lar
dupa ce a cucerit Banatul de Severin, le-a adaogat aces-
tom si un ban, in local celui unguresc.
Influentele de care vorbeam s'au exercitat, credem
si in privinta denumirilor $i in privinta atributiiilor. S'au
-avut in vedere $i denumirile pe care le purtau diferitii
. dregatori la curtile vecine, s'au avut in vedere $i atri-
butiile lor. Numai asa se poate explica, credem, carac-
terul unor dr gatori ai nostri, cum e vornicul al carui nume
denote o influents sud slavica (serbo-croata), dar ale
carui atributiuni it apropie mai mutt de palatinul ungar.1
M &lova. Aci. problema influentelor se prezinta
ceva mai simplu. Am vazut intr'adevar ca dregatoriile
a nalizate s ant foarte asemanatoare, ca nume 4i atribu-
tiuni, cu cele din Tara Romaneasca. Concluzia care se
impune in mod natural din aceasta constatare e aceia
a unei influente a celei din urma asupra celei dintai.
Formatia politica mai veche, Tara Romaneasca, a influen-
tat pe aceia mai noun a Moldovei, in acest domeniu al
organizarii administrative. Influenta era facilitate de a-
semanarea ce exista, ca populatie, limbd obiceiuri, con-
ditii de viata, intre cele doua tari. Unitatea etnica tre-
buia sa duca si la institutii similare, uneori chiar iden-
tice. Si, de fapt, in acest domeniu al marilor dregatorii
asemAnarea intre cele doua tari, asemanare care a tins
treptat-treptat spre identitate, a fost remarcabila: ea a
atras,dupa cum am spus i altadata, atentia tuturor cari
s'au ocupat de aceasta the stiune.
HI. Mari dregatori de origine strains.
In legatura cu problema influentelor straine ce con- .

statam in alcatuirea dregatoriilor noastre, se pune §i aceia

' Vezi Contribute la Stadial marilor dregatorii En seeo-
-tele XI V XV, capitolul despre vornic.
www.dacoromanica.ro
 61

a nationalitatii prinzilor no*i dregdtori. D. lorga crede

ca ei au fost neaparat straini in Tara Romaneasca; in
scurta vreme insa dregatorii greco-sarbi sunt foarte pu-
tini si abia mai pot fi recunoscuti din ceilalti" '. Evident,
intre primii dregatori din Tara Romaneasca, au trebuit
sa se gaseasca si unii de neam strain: greci, sarbi, bul-
1 gari si unguri. Voevodul organizator muntean va fi
primit bucuros pe aeesti boeri cari, venind din locuri
unde exista o viata de curte mai organizata, cu traditii
mai vechi, aduceau cu ei si cunostinte in directia
aceasta si o anumita experienta. Pe de alta parte e cu-
noscuta calitatea noastra de oameni primitort: strainul
in special, a fost considerat intotdeauna ca un om deo-
sebit si primit cu multa, chiar prea multa dragoste si in-
credere. Asadar e foarte probabil ca intre primii drega-
tori ai statului muntean vor fi fost si straini. In ce pro- ..
portie si de ce neam? La aceste Intrebari documentele
nu permit un raspuns precis. Intr'adevar, primele docu-
mente interne, in care gasim listele de boieri martori,
dateaza in amandoua tarile, dela sfarsitul secolului XIV.
Asadar, in Tara Romaneasca ele sunt posterioare cu trei
sferturi de veac intemeierii, in Moldova cu mai mult de
un sfert. Pe de alta parte, numai simpla examinare a
numelui boierului nu e o indicatie sigura. Intr'adevar,
o suma de nume ne sunt comune noun si Slavilor: un
Stanciul, un Voicu, un Dobromir, poate sa fie foarte bine
Roman, Sarb sau Bulgar. Iar un Gheorghe, un Stefan,
un Manoil, nu-i esclus sa fie Grec. Pe de alta parte, bo-
ieri care poarta diferite porecle de caractcr etnic ca Stir-
bul, Grecul, Rusul, Tatarul pot sa nu fie numaidecat de
originea pe care o indica porecla. Aceasta se poate re-
feri si la imprejurari de alta natura. Nu trebue sa se
uite deasemenea ca si diacul schimba cateodata forma
numelui. Un diac polon da un aspect polon numelor

I Scrisori de boieri, p. 11III.

www.dacoromanica.ro
 62

celor mai curat romanesti: n'are decal sa citeasca cineva

lista de boieri moldoveni din actul omagial catre regele
Vladislav al Poloniei (1436)1 si se va convinge. Asadar
cercetarea numelor de boieri din listele de marturi nu e
un mijloc sigur, infailibil, pentru stabilirea nationalitatii
acelui dregator. Sunt totusi unele nume care prezinta o
mai mare probabilitate in ceiace priveste origina straina.
Tata cele pe care le-am intalnit in documentele sec. XIV
si XV, din Tara Romaneas.ca :
Stanciul Sarbul, boier 'fara titlu de dregatorie, la
22 Iunie 1418 2.
Milet vistierul dela 23 Oct. 1423 3 pana la 30 Ia-
nuarie 1431 4.
laroiul, boier fara titlu de dregatorie, la 17 Nov.
1431 5, la 8 Sept. 1.439 6, la 30 Tunic 1441'.
. Tatu Sarbul, idem, la 2 August 1439 8 si 30 Iunie
14410.
Cormici Stoian armasul in doc. din 148010 .
Acestia par a li, dupa nume si porecle, Sarbi. Siguranta,
Inca odata, nu poate fi insa.
Filos logofdtul la 8 Ianuarie 1394"
' Hurmuzaki I,, 2, 865-7. Pentru (lath, vezi Giurescu Cdteva
. . cuvinte asupra vechei cronologii moldovene in Convorbiri Literare
XXXIV p. 742.
2 Miletid AgurA 121-2.
3 Bogdan Brasovul 17.
4 Idem 35. La 10 Nov. 1424, Intalnim pe Mihail protovistiarula.

(Bogdan Brasovul 24). SA fie tot una cu Milet vistiarul ? In cazul

acesta, am putea deduce ca forma numelui varia dupA copistul
care scria actul.
5 St. Nicolaescu. Doc. 209-11,
: 6 Arh. ist. I, 1, .84-5.
7 Venelin 87-9.
.3 $tefulescu, Tismana, 181-3. ,r
o Venelin 87-9.
to Miletid-AgurA p. 128-9.
11 St. Nicolaescu, Aldea p.6 nota.
www.dacoromanica.ro
 63

Sarandino logoratul la 16 Sept. 1430' f. doc.

din 30 Ianuarie 1431 2 in care n'are nici un titlu de
dregatorie.
Pash,alie, boer fara titlu de dregatorie la 8 Aug
1447 3.
Duca, idem la 10 Julie 1464 4, la 18 Mai 1468 6
la 20 Oct. 1468 8.
Minuil spatar la 2 Julie 1505 7 (Mariuil ?). ;

Numele acestor 5 boieri pare a arata o origine greaca.

In timpul lui Mircea intalnim pe Stoica Rusul,
boier fara titlu de dregatorie, figurand ca martor in
cloud documente, din 6 August 1413 8 si 28 Martie 1415 9.
Deasemenea, pe banul Aga"; al carui nume poate sa
insemne si o origine turco-tatara. Sub :Mihail, urmasul
lui Mircea, gasim pe Cristea tdtarul, deasemenea fara
titlu de dregatorie, intr'un document din 22 lunie
1418 ". Ca si pentru banul Aga, numele poate sa
indite o origine tatareasca, mai mult sau mai putin
indepartata. Se poate insa sa fie si o simpla po-
recla, data in urma unei captivitati la Tatari sau a altei
imprejurari. Si Caragea comisul care se intalneste intr'-
k 1 Arh. ist. I, 1, 73-4.
.
2 Bogdan, Brasovul 35.
3 St. §i Doc. V 169. SA nu fie unul si acelas cu boierul
Nan Pascal din 1431 Nov. 17 (St. Nicolaescu. Doc. 209-11) $i 1437
(Aprilie 23 (St. si Doc. XII 276-8); August 10 (St. si Doc. VII 46-7)
Aug. 13 (Miletid AgurA 122-3)? cf. Venelin 78-9 cu lectura gre-
sita Pasiol.
Stefulescu, Tismana 190.
o Stefulescu, Doc. 18.
6 Filitti, Arhiva 16-7.

*tefulescu, Doc. 37-8.

o Bogdan, Brasovul 6.

9 Bogdan, Un chrisov 110-1.

1° Doc. din 28 Mart. 1415 (Bogdan, Un chrisov, 110-1)
si 21 Nov. 1421 (Bogdan, Brasovul 13). cf. doc din <1398> Nov. 21
in care n'are titlu de ban (copie fotograficA la profesorul G. Millet.).
11 Mileti&Agura, 121-2.
www.dacoromanica.ro
I 64

un doc. dela Dan II (1422-1431) poarta un nume de

factura turceasca. Mentionam in sfarsit pe spatarul Via-
dui Arbana$, martor in documentul din 1 Iunie 1483 2),
al carui nume arata sau origine din Albania sau relatii
cu acesta Cara.
Dar dacd unele din numele de boieri ne permit
anumite concluzii cu privire la originea for etnica, sunt
in schimb o suma altele despre care nu se poate afirma
nimic precis. De ce neam vor fi fost Bars Roman
13aldovin logofatul4 si Utmes 5 care apar ca martori in
chrisoavele lui Mircea cel Batran? De ce neam Gardo-
man ° si Tocsaba 7 din vremea lui Dan II si Alexandru
Aldea ? Numai pe baza numelor, e greu sa se dea un
raspuns°. Cu titlul de material pentru cercetari ulte-
rioare si tinand seamy de rezervele exprimate deja, dam
urmatoarea lista de boeri, ale caror nume ni se pare ca
ar putea fi straine:
Alaman 9, Sin '°, Luba§ Serban Liubitul 12, Dan!
cea Lungas13, Semen stolnic ", Stanciul 1Honoi '5, Pa-
' Stefulescu, Istoria T.-Jiului, 334-4. t i
2 Venelin 114-6.
3 Doc. din 1389 Sept. 4. (Giurescu, Despre boieri; p. 22 nota 2.);
1394 Ian. 8 (St. Nicolaescu, Aldea p. 6 nota).
' Apare in documente dela 1391. Dec. 27 (Hurmuzaki 1, 2,
341-2) pang la 28 Mart 1415 (Un chrisov 110-1).
5 Doc. din 1415 Mart. 28 (Bogdan, Un chrisov 110-1); 1424
Nov. 10 (Bogdan, Brasovul 24).
6 Doc. din Oct. 1422 (Bogdan, Brasovul 17). 1:
7 Doc. din 17 Nov. 1431 (St. Nicolaescu, Doc. 209=11).
8 Mai ales and studiile de onomastics lipsesc cu totul
la noi.
9 Doc. din 1394 Ian. 8 (St. Nicolaescu, Aldea p. 6 (nota).
l° Ibid. .

" Ibid.
'2 Doc. din 1418 Iunie 22 (Miletii:-Agura" 121-2).
" Doc. din 1421 Mai 17 (Bogdan, Brasovul 10).
" Doc. din 1437 Apr. 8 (Bogdan, Brasovul 73); Aug. 10.
(Studii si Doc. VII 46-7) si Aug. 13 (Venelin 78-9); 1439 Aug. 2
Stefulescu, Tismana, 181-3) si Sept. 8 (Arh. ist. 1,1, 84-5); 1441,
lunie 30, (Venelin 87-9).
" Doc. din 23 Apr. 1437 (Studii si Doc. XII 276-8) si 13 Aug
(Venelin 78-9); 1439 Aug. 2 .tefulescu, Tismana 181-3) si Sept. 8
(Arh. ist. I, 1. 84-5).
www.dacoromanica.ro
_
hule 1, Dragomir Tapa12, lova vistier 3, Berinogh 4, Mir-
cea Butca paharnic j, Stanco comis ", Hargota pahar-
. 65

nic 7, Alagoz comis 8, Dediul spatar9, Ceucut gramatic",

Gran stolnic ", Talapie gramatic 12, Gospodin stratornic '3,
Zlate logofat '4.
In genere, se observa ca dregatorii cu nume straine,
sau putin romanesti se intampina in special In prima
jumatate a sec. XV. Pe masura ce innaintam in timp nu- ^
mele for devin mai rare: dregatorii $i boierii de origine
straina se to.pesc In masa boierimei romanesti.
-g"
In Moldova, data find asezarea ei intre Ungaria de
o parte, Polonia si Lituania de cealalta, e firesc sa in-
talnim o influenta mai accentuate a acestor tari, in timp

' Doc. din 1451 Aug. (Filitti, Arhiva 16); 1451 (Miletie"-
1

Agura 1237-4); 5i 1456 Apr. 15 (Arh. ist. I, 1, 142).

2 Doc. din 1458 Martie 5 (Venelin 91-2).
3 Ibid.
.
' Doc. din 1460 Mart 2 (Bogdan Brasovul 326 cf. Hurmuzaki
XV 43-4).
5 Doc. din 1481 Aug. 16 (Miletie"-AgurA, 1.03). ,
6 Ibid.

I Doc. din 482 Iulie 13 (Lapedatu, VI a d, 71) 1483 Ian.17 (ibid.):

Mai 12 (ibid); Iunie 1 (Venelin 124-6); Iunie 5 (Arb. ist. I, 1, 37);
1485 Apr. 5 (Stefulescu, Doc. 26).
8 Doc. din 1482 Iulie 13 (Lapedatu Vlad 71). Numele pare
a fi turcesc; cf. Paul de Alep: Merits a fi observat ca cei mai
multi comisei... sunt originari din tiara noastrA (Siria) ei din
Egipt, mahomedani Si creetini (Arb. ist. I, 2, 95).
° Doc. din 1483 Iunie 5 (Arh. ist. I, 1,37).
1° Ibid.
" Doc. din 1489 Mai 22 (Lapedatu, Vlad 73).
12 Ibid. Forma Talapie stamatic dela Lapedatu Vlad 73
trebuie sa fie o greeealA de tipar.
13 Doc. din 1489 (6998) Sept. 11 (MiletiC'-Agura 131-3); 1493,
Iunie 15 (Stefulescu, Doc. 35-6).
...-
14 Doc. din 1495 Iunie (Stefulescu, Doc. 37-8.
At.
5
6621)
,
www.dacoromanica.ro 'r?.
66

ce in Tara Romaneasca gasim o influents mai accentuate

sud-slavica si greaca. Cercetand documentele moldove-
nesti din sec. XIV si XV, constatam o serie intreaga de
nume de caracter unguresc. Astfel sunt:
Mihal Ivani$ viteazul in doua documente, din
1395' $i 14042, care poate e tot una .roanc4, Ivani?,
loani? mentiona t in doc. din 1410 Iunie 28 3, 1421 4
si 1433 Iunie 45.
I?tind, boier fare titlu de dregatorie, la 3 Aprilie
1412 6
Tama?, stolnicul iar mai apoi vornicul, in doc.
din 1 I Fevruarie 14 )1 7 §i 28 Iunie 1410 8.
Korlath, boier fara titlu de dregatorie la 1421 ",
mentionat ca hotarnic in 142310
Hodco ,tibor la inceput fara titlu de dregatorie in
doc. din 1427 Decembrie 4" si 1448 Fevruarie 18 12 $i
233, apoi aratat ca vornic, la <15 Iunie> 1456'4.
Dieni? spatarul in doc. din 1434 Aprilie 24 $i
mai tarziu logofat doc. din 1435 Septembrie 19 16, 1436'7,
1436 Aug. 1718.

Hurmuzaki I, 2, 817.
2 Hurmuzaki I, 2, 826. -

3 Surete I 195-7.
' Hurmuzaki I, 2, 514
6 Hurmuzaki I, 2, 840.
6 Studii $i Doc. V 530-1.
Surete VIII 81-2.
5 Surete I 195-7.
9 Hurmuzaki I, 2, 514.
l° Hurmuzaki I, 2, 835.
" Surete V 110-111.
12 Uljanickij 70. .

13 Bogdan, Contributiuni 637-8.

14 Hurmuzaki II, 2, 669-70.
15 Hurmuzaki II, 2, 852.
" Arh. ist. I, 2, 18-9.
" Hurmuzaki I, 2, 865-7.
18 Studii $i Doc. XIX p. 11.

www.dacoromanica.ro
 67

$andru<paredlab> de Hotin in doc. din 1401',

11 Februarie si 1410 Iunie 282.
an(iru pciredlabul, la 28 Iunie 14103 care poate
sa fie tot una cu
$andru dela N_ eamt, doc. din 1403 Ianuarie 7',
si 1404 6. .

$andru, $andripr, boieri fara titlu de dregatorie

cari poate sunt una i aceiasi persoana. Apar in docu-
mente in intervalul 1407-1421 6.
$andru aprodul, din 26 Mai 1449 7.
Borra $andru, parcalabul de Chilia, martor in
doc. din 1479 Mai 7 8.
MiCht$ pi lam?, boieri fara titlu de dregatorie,
eel dintai pe vremea lui Alexandru cel Bun 9 cel de al
doilea in timpul fiului aceluia, Iliad ". .

Domocu$, stolnicul lui Alexandru cel Bun".

Calndu, spatarul lui Stefan cel Mare '2.
1 Surete VIII 81-2.
2 Surete 1 195-7.
3 Ibid.
" Cony. Lit. 35 p. 456-7.
2 Hurmuzaki I, 2, 826.
° Vezi de pildA doc. din 1407 (Hurmuzaki I, 2,- 827-8);
1409 Nov. 18 (Wickenhauser, Mold. 56) ; 1410 Fey. 15 (Wickenhauser
Mold. 56-7) 1410 Sept. 22 (Arh. ist. I, 2. 12); 1411 Apr. 14 (Wicken-
hauser, Mold. 57 9) ;1412 Apr. 3 (Studii-si Doc. V 530-1) (1420 Apr. 25
(Venelin 60-2) etc. etc. Numele $andru ~Boron pe care it gAsim
la Melchisedec, Cronica Romanului, 101-2 intr'un doc. din 1408,
credem ca e mai degraba o lectura gresita pentru Sandrisorov
(gen. dela Sandrisor),
7 Parvan, Alexandre], 117.
8 Bogdan Doc. I 225.

9 Doc. din 1421 (Hurmuzaki I, 2, 514).

10 Doc. din 1435 Oct. 18 (Hurmuzaki I, 2, 859 -60).
11 Vezi doc. din 1409 April 18 cAnd e pomenit pentru intaia
oars. Ultima mentiune despre el e in doc. din 1434 Ian. 13 in care
poarta acelas titlu de stolnic (Hurmuzaki I, 2, 850).
12 Dela 1486, cand apare pentru intaia oars{ ca martor in doc.
din 14 Sept. (Bogdan 1 290) si pan la sfArsitul domniei, in 1504.

www.dacoromanica.ro
 5

68

Bildu (Hanagki) ceasnic al domnei, in timpul lui

Alexandru cel Bun 1.
La acestia adaogam pe Tdutul logofdt care era
de origina slovac 2, si pe Herman, clucerul 3 si apoi
parcalabul de Cetatea Alba 4, care era german, probabil
Sas din Baia. Ambii, dregatori de ai lui Stefan.
Prezenta acestui numar relativ insemnat de mari
dregatori si boieri cu nume unguresc, se poate usor ex-
plica. Pentru aceasta trebuie sa se tina seama mai intai
de caracterul insusi al intemeierii statului moldovean care
incepe prin Dragon ca o creafie de margine sau o
mama esticd a Ungariei. Intre tovarasii lui Dragon
vor fi fost desigur unii de origina ungara sau purtand
nume unguresti. Cand apoi rebelul Bogdan vine in Mol-
dova si goneste prin lupta pe urmasii lui Dragos, in
ceata care-1 urma si care s'a asezat in Moldova, poate sa fi
fost deasemenea unii de origine si purtand nume unguresc.
Urmasii for sent marii dregatorii si boierii pe care-i
constatam la sfarsitul secolului XIV si in cursul celui
de al XV. La acestia se vor fi adaogat apoi si altii,
veniti intamplator sau fugiti din Transilvania. Reamintim
apoi ca in cuprinsul Moldovei erau regiuni de colonizare
ungureasca (regiunea Bacaului) si un numar oarecare
de Safi (Germani) in Baia si Suceava.
Pe langa boierii de origine ni nume unguresc, se
constata, dupa cum am spus, si o serie intreaga de boieri
avand nume de caracter polono-lituano-rus. Inainte de
a-i Insira reamintim observatia Ca numele nu arata in-
totdeauna, in mod sigur, nationalitatea : el e insa un serios
indiciu pentru a o putea afla. Se poate ca numele unora
din boierii moldoveni din sec. XIV si XV sa fi capatat
1 Doc. din 1423, Fey. 17 (Surete V 1-2).
2 Din slovacul Toth. Vezi lorga, Roumains et Tchecoslova-
ques, Praha 1924, p. 15.
3 Doc. din 1469 Iunie 5 (Bogdan Doc. I 136).
I Doc. din 1475 Apr. 25. (Bogdan Doc. I 203-4).
www.dacoromanica.ro r.
 69

acest aspectul polono-rus din cauza diacului', ei hind .

insa Romani. lata lista acestor nume:

Ostravici, boier fara titlu de dregatorie din timpul
lui Roman I2.
Ravds Litovoi idem, in doc. din 1403 Ian. 7 3 si
1407 4.
Vlad Tuceaiski, vornicul din Targul Roman, in
doc. din 1403, lanuarie 7 °.
lag$a Taderovici, boier fara titlu de dregatorie,
in intervalul 1404!---1412 8.
Olecsen, idem, in doc. din 3 si 5 Aprilie 1412 7.
lakim Kalianovici, idem, in redactia slava a doc.
din 1421 8, referitor la veniturile Ringalei, sotia lui Ale-
xandru cel Bun.
Drupes Hudici Late°, (Drusza Hudicz Laczko),
idem, in redactia latina a doc. din 14219.
, Boris Golovat, idem, in redactia slava a doc.
din 142110.

1 Cum e cazul cu doc. din 1436 (Hurmuzaki I, 2, 865-7),

din care s'ar 'Area, judecand dupa mime, CA marea majoritate
a martorilor: sunt poloni.
2 Doc. din 1392 Martie 30 (Arh. ist, 1, 1, 18 -9).
3 Cony. Lit. 35 p. 356-7.
4 Hurmuzaki I, 2, 827-8. .

5 Cony. Lit. 35 p. 356 -7.

6 Vezi doc. din 14,14 (Hurmuzaki I, 2, 826); 1407 (Hurmuzaki

1, 2, 827-1) in care s'a citit gresit: Iugjata Derovici; 1408 (Mel-

101Z cetit:Derovici); 1411 (6919)
Chisedec, Cronica Romanului,
,,, Sept.
.
22 (Surete f, 1-2: numai simplu Iugsa); 1412 Apr. 5 (Hur-
muzaki I, 2 832: Jug$ina). .
V., Respectiv Hurmuzaki, I, 2, 832 $i Studii $i Doc. V. 530-1.
8 Hurmuzaki I, 2, 823. In redactia latina a acestui doc. s'a
citit Jakym Beliaaouicz. (Hurmuzaki I. 2, 514).
. Hurmuzaki I, 2, 514. In red. slava intalnim pe un Stroisor
Druja" (Hurmuzaki I, 2, 8331 care pare a fi tot una, cu Drusa
Hudici Latco. .
" Hurmuzaki I, 2, 833. In redactia latina a documentului
e Borisz Glovati (Hurmuzaki I, 2. 514). Golovat e forma rusa.
www.dacoromanica.ro
.1,1 *-4. ul
 70

Boris Braievici (Boricz Brayeuicz), idem, in am-

. bele redactii ale doc. din 14211.
Costici postelnic in doc. din 4 Dec. 1427 2.
-L. Bilici, boier fard titlu de dregatorie, in acela doc.
Boris Grincovici, idem, in doc. din 13 Ian. 1334 s.
, Vitolt Ripujinski, idem, in doc. din 1435-1442 4.

Jun Urici, idem, in doc. 20 Iunie 1453 5.

Hrinco Levici, idem, in doc. din 15 Iunie 1456 6.
Vasco Levici, idem, in doc. din 24 Ian. 1456'.
Chiar daca nu tofi ace§ti boieri §i magi dregatori vor fi
fost poloni, litvani sau ru§i §i faptul e probabil e
sigur insa ca o parte a for macar a. fost 8. De astfel,
prezenta for in randurile boierimei moldovene nu ne poate
surprinde. Se cunosc raporturile care au existat in se-
colul XIV §i XV intre puternicul regat din nord §i prin-
cipatul moldovean. Unul din domnii Moldovei, Iurg Coria-
tovici, a fost litvan, cancelaria moldoveneasca reproducea
formulele cancelariei litvane. Petru Musat, Roman, Stefan,.
Alexandru cel Bun, ca sa nu amintim decat pe cei din-
tai, au fost in relatii stranse cu Polonia. Existau nu numai
raporturi politice, ci §i raporturi de inrudire (Ringala).
In astfel de conditii, nu e de mirare daca in randurile
boierimei moldovene§ti §i printre marii dregatori gasim
pe unii cari sunt de origine nord-slavica.
1 Ibidem.
2 Surete V 110-1.
Hurmuzaki I, 2, 850.
3

Vezi de pilda doc. din 1435 Sept. 19 (Aril. ist. I, 2, 18-9);

*- 1435 Oct. 18 (Hurmuzaki I, 2, 859-60); 1436 (Hurmuzaki I, 2, 865;
pentru:datA vezi Giurescu, Cronologie, 742); 1437 Aug. 19 (Uljanickij,
54-5); 1438 Ian. 17 (Studii si Doc. VI 125), etc. 26.
5 Uljanicky 80-2.
6 Hurmuzaki II, 2, 669-70.
. . 7 Bogdan, Contributiuni, 642-3.
8 cf. N. Iorga, Legaturile Romdnilor cu Rusii apuseni si cu te-

ritoriul zis ucrainian, in Analele Academies, etc., seria 2, t. XXXV I II

p. 750: CA au fost si cativa Rusi intre cei dintai boieri ai Dlol-
dovei n'am tagAduit niciodatA". ,

www.dacoromanica.ro
 71

Pe langa numele de caracter Ungar de o parte,

polono-lituan pe cealalta intalnim si nume care arata
o origine greaca. Astfel Manoil Grecul (rosqlma) 1 -de
cele mai multe on numit simplu Manoil 2 care apare
fara titlu de dregatorie in doc. din 19 Sept. 1435 3. Ma-
noil ajunge boier insemnat $i-1 gasim adeseaori in fruntea
divanului in timpul lui Stefan cel Mare 4. Acest voevod .

are printre vistierii sai pe Kiracola, care dupe nume,

pare a fideasemenea Grec. 5 In doc. din. 17 Sept. 1480
1384 s el e aratat ca vistiernic si vames in acelas timp.
La 10 Oct. 1447, intalnim intre martori pe Sorbet
postelnic7 al carui nume poate insemna si o origine etnica
poate fi insa $i o .porecla determinate de relatii de alta
nature cu Serbia. El apare ca vistier la 30 August 14493.
Aceias dubla interpretare se poate da $i numelui
lui Simeon Turcul, unul dintre martorii documentului din
17 Iulie 1436 9. Mai probabila e insa ipoteza cea de a
doua : suntem in fala unei porecle, iar nu a unei indi-
catiuni etnice.
1 Doc. din 1435 Sept. 19 (Arh. ist. I, 2,18-9); 1436 Iunie 24
(Ispisoace 5i Zapise I 9-11; 5i in Uricar XIV, 59-61 unde e
numit Manoil Graceanul); 1438 Febr: 17 (Arh. ist. I, 1, 5).
2 Doc. din 1436 Aug. 17 (Studii si Doc. XIX p. 11); 1438 Ian. 17
(Studii si Doc. VI 125)etc. Denumirea Manoil de Hotin pe care o
, are adesea inseamna Manoil staroste sau parcalab de Hotin. Intr'un
doc. din 18 Febr. 1448 e numit si Manoil eel Mare, desigur din -
cauza importantei lui ca boier.
3 Vezi de pilda, documentele din 13 Fevruarie, 13 Martie, 12
Aprilie, 26 Octomvrie; 11 Noemvrie 1458, 30 Aug. 1489, 23 Aprilie
1460. (Bogdan Doc. I 6 38) etc.
4 Vezi doe. dintre 17 Apr. 1480 si 8 Iunie 1484 (la Bogdan
Doc. I).
5 Bogdan Doc. II 369.
e Surete V, 118; cu aceias dregatorie in doc. din 22 Sept. 1448
(Uljanickij 70-1; pentru data vezi Giurescu, Cronologie 743-4).
7 St. Nicolaescu, Doc. 100-3. Fara titlu de dregatorie
la 11 Febr. 1450 (Bogdan, Cinci Doc... in Analele Academiei etc.
seria 2, vol. XI 52-4).
9 Hurmuzakiwww.dacoromanica.ro
I, 2, 870.
.."0G 1...,,
 ;9

Intocmai ca si Tara Romaneasca, sunt si in Mol-

dova o sums de nume de boieri, despre care nu poate
afirma nimic precis, din aceleasi motive ca cele aratate
mai sus. Daca dam totusi lista lor, o facem cu titlul de
material documentar si spre a provoca parerea sau even-
'
tual cercetari mai amanuntite din partea filologilor 1.
lata aceasta lista :
Oras2, Horait vistiernicul 3, fratii Bratul 4 si Liuban5
Stravici, fratii Sin sau Sinco 6,, Bali ta 7 *i Stan Barlici 8,
Stanislav Rotampan 9, Iatco pisar '", _Tobuci 11, Iatco '2,
1 0 lucrare foarte interesanta pentru un filolog $i etnograf
ar fi cercetarea numelor dregatorilor nostri din secolele XIV si
XV, sub acest raport al originei for etnice.
2 Doc. din 1392 Mart. 30 (Arh. ist. I, 1, 18-9).
3 Doc. din 1401 Febr. 11 (Surete VIII 81-2); 1404 (Hurmuzaki
I, 2, 926). Sa fie tot una cu ceasnicul cu acelas nume mentionat in .C5

documentulidin 1410 Iunie 28 (Surete, 195-7)? Un alt Horait po-

1

menit in doc. din 1401 Febr. 11, pare a fi Roman, daca judecam
dupa numele eel de at doilea : Micu (Horait Micu). El ar putea
sa fie identic cu Goraet dela Hotin care figureaza ca martor in
actul din 1403 Ianuarie 7 (Cony. Lit. 35 p. 356-7).
4 Doc. din 1401 Fey. 11 (Surete VIII 81-2);1403 Ian. 7 (Cony.
Lit, 35 p. 356-7); 1404 (Hurmuzaki I, 2, 826); 1407 (Hurmuzaki I,.
2, 827-8) etc.
- - 5 Doc. din 1404 (Hurmuzaki I, 2, 826).
° Doc. din 1403 Ian. 7 (Cony. Lit. 35 p. 356-7); 1404 (Hut-
muiaki I, 2, 826); 1407 (Hurmuzaki I, 2, 827-8); 1409 Apr. 18
(Arh. ist. I, '2, 11-2); 1422 Aug. 20 (Arh. ist. 1, 1, 132); credem ca
Sanco din acest doc. e tot una cu Sinco deli pe acesta din urma
nu l'am mai intalnit in doc. dupa 1411 Apr. 14 (Wickenhauser,
Mold. 157-9).
Doc. din 1404 (Hurmuzaki I, 2,82)); 1410 Iunie 28 (Surete, I,
195-7).
s Doc. din 1407 (Hurmuzaki I. 2, 827-8); 1423 Martie 31
(Surete, 1, 21-3); 1427 Decembrie 28 (Ispisoace I, 3-4); 1429 Sept. 1
. (Academia Romans Ms. 4606 f. 8) etc.
' Doc. din 1403 Ian. 7. (Cony. Lit. 35 p. 356-7); 1404 (Hur-
muzaki I, 2, 826), 1407 (Hurmuzaki I, 2, 827-8) etc.
'° Doc. din 1404 (Hurmuzaki I, 2, 826).
1, Doc. din 1407. (Hurmuzaki I, 2, 827-8). Credem ca e unul
si acelas boier cu Tabuca din doc. datat 1411 Apr. 14 (Wicken-
hauser, Mold. 57-9).
12 Doc. din 1407 (H. I, 2, 827-8); 1407 Oct. 8 (Arh. ist. I, 1,
130-2); 1408 (Melchisedec, Cronica Ronianului 101-2); 1409 Apr. 18
{Arh. ist. I, 2, 11-2) etc.
1 www.dacoromanica.ro
 73

-Grinco 1, Obris 3, Hodco dela Tetina 4, Un-

Nesteac 2,
cleata Oprisac
5; 6, Hamaj 7, Nemirca Iatcovici 8, Be-
rendei stolnicul 9, Toma Veresciac 10, Ciopi postelnic ",
Oniciti vistiernic 12, Fedor posadnic i apoi vornic 13,
Zenco ", Oloveanco 15, Dajbog parcalab de Neamt 16.
In general, atat in Tara Romaneasca, tat si in Mol-
dova constatam ca boierii cu nume straine sUnt cu atat
mai numerosi cu cat ne apropiem de inceputurile statului.
In numar inca apreciabil la sfarsitul secolului XIV si in pri-
ma jumatate a secolului XV, ei se pierd apoi in masa cea
mare a nobilimii romanesti. Fenomenul de asimilare se in-
deplineste, urmasii boierilor de neam strain devin Romani.
Pe masura insa ce acetia se asimileaza, vin altii. E drept,
spre sfarsitul secolului XV si in secolul XVI, fenomenul

I Doc. din 1407 (Hurmuzaki I, 2, 827-8); 1409 Apr: 18 (Arh.

ist. I, 2, 11-2); 1410 Febr. 15 (Wickenhauser. Mold. 56-7) etc.
2 Doc. din 1407 (Hurmuzaki I, 2, 827-8); 1411 (6919) Sept.

22 (Surete I 1-2); 1412 Apr. 5 (Hurmuzaki I, 2, 832), etc.

Doc. din 1411 Aprilie 14 (Wickenhauser, Mold. 57-9). -_
1Doc. din 1410 Iunie 28 (Surete, I, 195-7).
5 Doc. din 1421 (Hurmuzaki I, 2, 832); 1427 (6936) Decemvrie

4 (Surete V 110-1); 1430 Decembrie 23'(Ac. Rom. 4Ms. 4606 f. 13

1433 Noembrie 16 (St. $i Doc. VII 72).
° Doc. din 1426 Oct. 15 (Iorga, Osta# dela Prut, Analele
Academiei, etc. XXXVI p, 131-2).
7 Doc. din 1433 Noemvrie 16 (St. si Doc. VII 72).

s Doc. din 1433 Iunie 4 (Hurmuzaki I, 2, 840); 1436 (Hur-

muzaki I, 2, 865-7). .

9 Doc. din 1435 Sept. 19 (Arh. ist. I, 2, 17-9). .

'" Doc. din 1442 Mai 8 (Arh. ist. I, 1, 123); 1443 Mart 6 (Hur-
muzaki 1, 2, 880). .

. " Doc. din 1451 Iulie 31 (Parvan, Alexandrel 119).

12
Ibid.
18 Doc. din 1454 Aug. 25 (0. Popescul, o. c. 8-9); 1455 Fevr.
8 (Parvan, Alexandrel, 125).
" Dac. din 1455 (Iunie 15> (Hurmuzaki II, 2, 6697-70). ,
V

.
15 Doc. din 1458 Febr. 13 (Bogdan, Brasovul I, 6-7); 1458
Apr. 12 (Bogdan, Brasovul. 1;9-11). .

16 Doc. din 1478 Fevr. 11 (Bogdan, Brasovul I, 219-220).

_
www.dacoromanica.ro
.
74

acesta are un ritm mai putin intens ; adaosul de elt men-

te straine in patura conducatoare e mai lent. Va trebui
sd asteptam secolul XVII si XVIII spre a avea din nou
un contingent insemnat de alogeni, de origine greaca,
in cea mai mare parte. Fenomenul acesta de interfe-
rente etnice, in ce priveste patura conducatoare, boierimea,
nu e un fenomen caracteristic noun. El a avut loc in
intreaga Europa, cu intensitati variabile insd. In general,
tarile cari la un moment dat s'au gdsit intr'un stadiu
mai innapoiat de organizare, au prim it, cand imprejurarile
istorice favorabile au permis-o, un aport mai insemnat de
elemente strAine,reprezentand o cultura superioara. Ceeace
s'a intamplat la noi, s'a intamplat si in Rusia, sub Petru cel
Mare. Acest adaos de elemente strAine ar fi fost o primejdie
numai daca el reusia sd schimbe InfAtisarea paturei condu-
catoare, sd o transforme indepartand-o de masa cea mare,
rurala, a populatiei romanesti. Aceasta insa nu a avut loc.
Fenomenul a fost invers. Boierii si marii dregatori de ori-
gine straina s'au topit in mijlocul boierimei (romanesti.
In astfel de conditii, amestecul for inseamna mai de
graba un folos, prin adaogarea de note deosebite, care
vor permite o manifestare culturala mai complexa, mai
variata.

.,

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pagina
Introducere 3-4
I. Marii dregatori din punct de vedere juridic, social si
economic 5-32
Dreptul de judecata al marilor dregatori 5-10. In-
datoririle militare ale marilor dregatori 10-13. Ra-
portul Intro dregatorie si avere 13-24. Marii drega-
tori feta, de fisc 24-27. Raportul intro Marii dregatori
si boierii farce titluri 27-32.
II. Cariera marilor dregatori, costumele Si insemnele lor. 33-49
Numirea, Innaintarea demiterea marilor dregatori
33-41. Costume si insemne 41-49.
III. Probleme in legatura cu originea marilor noastre dre-
gatorii 50-74-
Traditia despre inceputurile dregtitoriilor romanesti
50-53. Originea marilor dregatbrii si influentele ce
am suferit sub acest raport 54-60. Mari dregatori --
de original strains 60-74.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro