Sunteți pe pagina 1din 222

ACADEMIA ROMANA

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN


CULEGERI $1 STUDII

XXII.

COLINDE DIN ARDEAL


DATIN1 DE CRAC1UN SI CREDINTE POPORANE

CULEGERE CU ANOTATIUNI SI GLOSAR

DE

ALEXIU VICIU
PROFESOR lq BLAJ

SEDINTA DELA 27 MAW 1913

BUCURE$T1
LIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEA
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ GEROLD Sc Comp.
1914 35.40

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA ROMANA
SECTIUNEA LITERARik

SEDINTA DELA 26 MAIU 1912.

Pre$edinta d-lui I. Caragiani.

D-1 A. Biirseanu ceteste urmatorul raport despre manuscriptul :


Colinde din Ardeal, datini de Crciwz ,si credinte poporane, cu-
legere cu anotatiuni $i glosar, de Alexiu Viciu, profesor In Blaj :
D-1 Al. Viciu, cunoscut prin glosarul sau de cuvinte dialectale din
graiul viu al poporului roman din Ardeal, tiparit in Analele Acad.
Rom., XXIX, Lit., prezenta o mare colectiune de colinde, fcute cu
ajutorul elevilor sal din Blaj. Colectia cuprinde 191 colinde reli-
gioase, 121 sociale $i 39 urari de ale colindatorilor, serioase sau
glum*. Ea este precedatd, afard de precuvantare, de o introducere
de 91 pag., In care se vorbe$te despre fiinta $i originea colindelor,
felul lor, despre refren si invocatiune, despre Insemniitatea colindelor
ca cuprins $i forma, mai departe se arat cateva obiceiuri de Craciun
din Ardeal, catev credit* poporale, relative la Craciun $i la Ajun,
$i se vorbe$te despre colindat la celelalte popoare din Ardeal, afara
de Romani. lar la sfar$itul ei se afl un glosar al cuvintelor arhaice
$i al provincialismelor cuprinse In colectiune $i se da literatura co-
lindelor poporului nostru, cunoscuta de autor.
Ce prive$te Insii$ colectiunea, cele 191 colinde religioase trateaz
diferite materii relative la Na$terea $i Botezul Domnului, la patima
$i moartea lui Isus, la Invierea $i inaltarea lui, ne arata pe Dumnezeu
caltorind pe pmant intovard$it de San-Petru, descriu raiul $i iadul,
$i vorbesc despre gre$eala lui Adam si despre judecata cea de apoi,
despre Sfirrtii : San-Petru, San-Nicoara, Sf. loan $i despre alte lu-
cruri $i persoane sfinte.

www.dacoromanica.ro
IV

Unele din aceste colinde sunt create de popor, altele ins


anume o mare parte sunt de origine literar5. Asa sunt d. e. co-
-
lindele : 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 19, 26, 36, 37, 38, 39, 47,
50, 51, 86, 88, 89, 99, 109, 114, 118, 122, 123, 126, 130, 131,
135, 143, 144, 146, 147, 148, 149, 185 si 191.
Din aceste colinde de origine literar, unele sunt mai vechi, fAcute
de dieci, cari la inceput Insisi umblau la colindat, cum se vede din
col. 4 (Cntarea pcurarilor)
Noi acum, ortacilor, Cu pstorii dimpreund
Voi diecii, bunilor, S ne facem voia
Ludati CA ni s'a ndscut Hristos,
Si cntati Lumii spre folos ;
$i v bucurati!
altele (ca 9 : 1osif cu Maria ; 51 : Veselie ; 122 : Prinderea lui
Isus ; si 191 : Patima lui Iosif) se par de dat cu totul recent.
Ultima din acestea (Patima lui losif) se pare cal a fost alcatuit
de vreun scolar, care stia cte ceva din Istoria biblic, cum arat
versurile :
Asupra Egiptului, Rea veste I-a intlnit,
Pe calea Eufratului.... CA fiul sdu a pierit,
Care i-a fost mai iubit....
Iacob cel din veac numit
incheierea :
SfAi*tul zilelor vin (?),
De losif am dor i chin,
Rmn cu Beniamin,
Slavd Domnului. Amin.
Doua din colindele, despre cari e vorba, sunt reproduse din alte
colectiuni. Anume : col. 26 (Sculati, sculati, boieri mari) e Florile
dalbe din colectiunea Poezii poporale ale Rom. de V. Alecsandri,
iar col. 99 (Pogorlt-a Domnul sfnt) e Avutul si sracul din
colectiunea d-lui At. M. Marienescu.
Colindele sociale, cuprinse in desprtmntul B., in numr de 121,
sunt balade de voinicie, legende solare, mituri, traditiuni, romante
i urAri impreunate cu laude la adresa acelora crora li se colind,
sau, cum le nurneste d-1 Viciu : madrigale (?).
Aceste colinde sunt in genere de origine poporald si, des in mare
parte cuprind teme cunoscute din alte colectiuni, tutus sunt de
interes, infAtisndu-ne forme proprii Ardelenilor. Pe lang adev-

www.dacoromanica.ro
iatele colinde, in aceast parte s'a strecurat i o urare cu pluguI
111 Colinda plugarilor), auzit la Ghime$ $i Adus probabil
din Romania, un bocet (No. 112 Zbava Zorilor), 2 doine (No. 114
Doi pui$ori de cuc, $i 118 Nuc cu frunza lard), o strigMura cu
inceput de colinda (No. 120 In robot) $i, la No. 121, cntecul
glurnet al Turcii (Brezaiei).
In cateva din cele 39 urri, multumiri i inchinri cu paharul
ale colindtorilor, aflam diferite forme ale Plugu$orului : astfel in
urarea 4 (Multmita feciorilor), 27 $i 36 (Urarea colacului),
39 (Descntatul colacului la Turca).
Ce se atinge de chipul in care s'a facut colectiunea, observam
fiind colectantii elevi dela gimnaziu, de multe ori n'au fost In
stare a reda Intreaga colinda, incht unele din colindele adunate au
ramas numai fragmente (ca d. e. piesele : 35, 150, 17 B., 23 B.,
44 B., 59 B., 71 B.); altii n'au inteles destul de bine cuvintele
le-au redat in forma gre$ita, cauzand astfel numeroase neclaritdti
confuziuni (d. e. flaci, in loc de faclii, col. LI $i CLIII ; C-s
mai sub vitei juncii tinerei, probabil in loc de Cd-s mai
subtirei, col. XCVIII ; ferica-mi la nob), In loc de feric-mi (ferice)
de noi, col. C ; $ade gazda, cest domn bun poate fi, foarte u$or,
cest d'om bun, col. CVIII, ca i In multe alte Iouri ; Spica-mi
ratez, De pamnt pica col. CXX trebue sa fie : Chica-mi
ratez, Pe pmnt pica ; De-aninosul tlorilor din col. CXLVII :
arnirosul ; sfr$itul col. CLXXIII Sin-Nicoari este lipsit de
inteles, confundandu-se corabiile, pe cari le trece acest Sfnt peste
mare, cu fntnile ce le sap ; col. CLXXXII : Da de beat ce i-a
dat? Datu-i-a mielul sugeirel; col. II B. : Sub sulit brad Malt,
Sub stan vita ; Brad inalt $i Sub stan vita ; Stan de piatra ;
col. V B. : Si le-on vesele,ste, Voinica$ de arme, Iii loc de : $i
te'nvesele$te ; col. XIII B. : Cea oaie mioara Cu lanita creata
Deind argint in gliia(ei(?); col. XIX B. : 13di prin easel, serisei
masei Pan' la curtea cu hareu ; col. XXI B. : cerbu-i tlpior i
col. XXII B : cerbu-i streitior trebue s fi fost : cerbu-i tretior
= de trei ani ; versurile : Virgu5 aducnd Virg de du5nic din
col. XLIV B. trebue sa fi fost in original : Vigu-$i aducand,
Vig (teanc) de dur$inic ; cuvntul dihorit din col. XLVIII B. :
Bate vntul dihorit va fi fost, poate, viforit ; versurile :
Batu-mi-se doi boi suri, lac mind din mdnund Prin cu-
nuna soarelui, Cam prin crucea bradului, din col. LIX B., sunt cu

www.dacoromanica.ro
VI

totul neclare ; cuvintele : Nice miere-mi ochesle, din col. LXVII B.


trebue sd fi fost xNici mioare ochesle, iar cuvntul (cocianului
din versurile : In vArful cocianuluiCleanga mghiranului poate
sA fi fost : ciadiului (chiverei ostsesti); cuvintele cunund si
lincet din versurile olindei LXIX B. : La fntn, la cunund,
Unde curd apa bunA ;La fntn la lincet,Unde curd ap'ncet,
incA trebue di au fost rAu reproduse; ele nu pot aved in nici un
caz intelesul atribuit de d-1 Viciu : ocomunA, sat si cuvntul compus
lin-cet ; versurile : Plecati-vd vrfurile,SA v'ajung cu timpurile
din col. LXXI B. Inca n'au nici un inteles ; in col. LXXVI B. vorba
grdmAticu a fost prefAcut in grmditu, iar In loc de Sare'n
vnt, sare'n prnnt, se zice : Sai in vnt, sai in pAmnt ; altii
iards s'au simtit datori a modernizd unele expresiuni sau chiar a
fabrich versuri intregi, ca astfel piesele lor s par cu att mai in-
teresante.
Exemple : Col. VI se incepe cu cuvintele : In orasul Vetleem,
pe cnd se stie cA poporul pronunt : Vifleem, Vifleim sau Viflaim ;
in col. XIII intlnirn versurile :
Si Egipt s'au dus
Cii dulcele prunc Isus...
Apoi iarg s'au inlors
In Nazaretul frutnos.
In col. XVI aflAm expresia nepopular : Tri zeThioare mi-1 apleacd ;
in col. XLVII (Viflaimul)o povestire rimatA, fard nici o poezie,
aflam expresia, deasemenea nefolosit de popor : Intre chimiri a
murit. Col. LXIX se incepe cu versurile : Se preumbl Maica
sfntd. ; tot in aceast col. aflm versul nu tocmai clar : Nici de
vara, ce-i rdcoare. In col. CXXII ("Prinderea lui Isus) intalnim
versuri le :
Cfind Hristos gat cu cum, Cnd luda I-a sdrutat,
Merse sub porn in gilding, Sar Evreii,l-au legal;
luda dup el s'a dus L-au purtat pn' la Pilat
Si Evreii prin aseuns. 5i la casa cea de slat.
Col. CXXX (La grAdina raiului) pare intreag artificial :

`) Nu trebue uitat ns, c i aceia, dela cari s'au auzit colindele, Inca au
fost, partea cea mai mare, copii, asg cg nici ei nu erau in stare, in multe
cazuri, a rosti cuvintele in forma lor adevratg.

www.dacoromanica.ro
VII

La gradina raiului,
La pomii iedemului
Ce veste s'a menunal?
Si incheierea :
Stelele mai maruntele
$i-acle plangeau de jele,
Stelele pe jumatate
Se fdeurd 'ntunecate.
In col. CLI (Judecata lui Adam), pe lng expresia : Pe Adam
judecheazd, care cu greu poate fi poporal, aflm versurile lip-
site de inteles :
Nu te'nduri tu, raiu, de mine,
Cum ma indur eu de tine :
Ca un nue intr'o lumind,
Ca un brad intr'o tulpind!
versuri cari sunt o aducere arninte intunecat din < Flora Unirii
de V. Alecsandri :
Ca doi ochi inteo
Ca doi brazi intr'o tulpina.
In col. CLXXXV se foloseste expresia arhaic Maria-Vergura,
reinviat in biserica romn gr: cat., care cu greu cred ca se aude
in popor. In col. CLXXXVII (Fdclia dalbli) intlnim versurile :
D'ash joaca de frumos (faclia)
$1 se'ntoarnd de voios
Inteun fesnic luminos!
In col. III B. (Colinda dtanei) aflin expresia : Prin(ul lin-
prat ; In col. XIV (Vslie) se zice : Si porni tam vnat ; In
col, XVI (In grlidina soarelui) :
Cu frine cu ciocotei,
Cu toate podoabe noi.
Col. XXVII ( Lupta voinicului cu leul) se Incepe cu cuvintele :
La floarea acqului,
La umbra gutiliului,
pe cnd varianta acestei colinde (XXVIII) are Inceputul cu mult
mai firesc :
Pe sub vita vinului,
La umbra gutaiului.

www.dacoromanica.ro
VIII

Nepopular mi se pare i expresia ca-un bun vecin, din


col. XXXI B. (Junelul) :
Ci-am venit, ca-un bun vedn,
"Sd m lupt, leut, cu tine (v. 44 si 45),
ca i drdgulitd din col. Lill B. (Mrie prin grAdin):
Nu md rupe, drgulit (zice ruja cdtre fat,v. 7), i mai de-
parte (v. 12 i 13):
De nu ti-oiu fi dragulita,
Mi-i arunca pe WWI .
Tot in aceasta colind din urma (LII1 B.) aflm versul :
Fete mari cu salbe tari.
Expresia :
Dacg-aceste le gAtasi,
Cofa'n mana d'apucasi,
din col. LXVII I B. Mat nu poate fi poporald.
Inchintura XXI din despArtdmntul Urri pare intreagd mie-
stria :
Faceti bine si iertati, Cu putinicd intelepciune,
Vorba sA nu ni-o'mputati, Sa ne facem haine bune.
Ca s'avem si noi folos C5 haine-avem cam ponosite,
De Nasterea lui liristos! Nici la domni nu-s prea
Noi umblAm s distigdm pne Sacu monolac, etc
De altfel la fiecare piesd se arat numele colectantuIui i comuna
de unde este el, afard de piesa 40, unde lipse$te indicarea comunei
in care a fost auzit aceastd colind.
Ce prive$te transcrierea textelor, d-I Viciu si-a dat silinta s re-
producd cuvintele a0 cum se- rostesc in popor. De multe ori insd
dnsul va fi stat la indoeald, cum sd reproduc in scris cutare sau
cutare vorb sau expresiune, care se puted intelege in mai multe
feluri. Astfel am amintit cd in mai multe locuri cuvintele cest domn
bun puted s fie foarte u$or cest d'om bun ; tot astfel d. e. In
col. LIV (Zor de zor, sau, mai blue zis : Zori de zori) cuvintele :
Da-Le'-dnsu-incd-i cu ei,
Da-Le' dnsu-i
in care d-1 Viciu crede cA Le=Ler, se pot rosti i scrie foarte bine
i, poate, cu mai mult cuvnt :
D'ale dnsu'nc4-i cu ei,
D'ale dnsu-i imbrcat...

www.dacoromanica.ro
TX

Cat pentru transcrierea versurilor, observ ca in multe locuri emi-


stihele, cari rimeaza intre sine, sunt transcrise In acela$ vers, pe
cand in col. CLXXVIII (Ce soare rasare mai de dimineata ?) ver-
surile ar fi trebuit daspartite Iii emistihe de eke O silabe.
Cu privire la gruparea pieselor (colindelor) trebue sa observ ca
adunandu-se foarte multe variante ale aceleias colinde, acestea nu
s'au grupat totdeauna la un loc, ci multe din ele sunt imprstiate.
Astfel d. e. col XCVII (Dumnezeu cu oile) seamand foarte mult
cu coh LXX (O chilie de tamale) si prin urmare trebuiau grupate
la un loc ; tot astfel trebuiau grupate la un loc piesele : CLIV (Joaca
Petru), CLV (Petru In raiu), CLVI (Petru In raiu) variantd,
CLX (Sub poalele ceriului) si CLXII (Taica Petrului), fiind
toate de ;celas cuprins ; de altd parte, piesa CLXI (La rnijlocul
ceriului) trebuia asezata Ingd colindele CLVII, CLVIII, CLIX,
tratand toate aceeas materie. Dintre cele sojale : col. XLII ( <loan,
bun barbat ) e aproape identica cu XXV (Colinda lui Ion) ;
col. XLVI (Pe sub meri si pe sub peri))) e aproape aceeas cu XLV
(Meri si peri); col. LXXIII (Sora Solomie) seamana cu XXXIV
(Sus la Triglat) i cu XXXVI (Sor' si frate) ; col LXXXV
(Umblani colindand) seamna cu LXXVI II (Gazda nu-i acasii) ;
piesele CVII (Sus la munte), C1X (Trei pacurdrasi >) i CX ( <Trei
pacurarei) sunt variantele aceleias colinde si prin urrnare nu tre-
buiau intrerupte prin col. CVII (Albu-i dealul ) , col CXV B. si
CXVI B. (< Bradul $i teiul) trebuiau grupate lang CXC A., fiind,
cu deosebire aceste din urma, aproape identice.
De asemenea piesele XXVIII (Scoll, tu fiic) i XCVI (< Pe sub
deal de pomisori) s'au introdus din greseala intre colindele reli-
gioase, pe cnd piesele XVIII B. (In deal de Rusalirn) si XIX B.
(O find mandril), introduse intre cele sociale, sunt de cuprins
religios.
In Introducere cum am amintit la inceput d-1 Viciu da un
studiu intreg asupra colindelor ; multe ionsa din afirmarile sale, ca
d. e. cele relative la numele si originea colindelor, la refrenuri si
invocatiuni, la reminiscentele antice, cuprinse In collude, pot s fie
controversate.
In Glosar nu s'au introdus toate cuvintele si expresiunile ne-
cunoscute sau rar intrebuintate In celelalte tinuturi locuite de Ro-
mani (ca d. e. cliliii, col. 57 ; ferie, ibidem ; iconar, col. 61 ; po
voras, col. 100 ; galileu, col.%126 (reminiscenta bisericeasca); boj

www.dacoromanica.ro
col. 153 ; arghisit, dto ; pdsturei, col. 168 ; brud, brudar, col. 174 ;
tird, col. 10 B. (Cujma sav toat tied) ; ciocotei, col. 16 B. ;
cipcea, col. 26 B. (v. 6 : SAri ici, srl cipcea); bulzu dto (v. 25 :

4Bulzu mdrii ne-o 'mbulzit) ; sulbuc, ibidem (v. Pe un sulbuc


29 :

mare de peste); dihorit, col. 48 B. ; meinund, col. 59 B. ; iiori


col. 63 B. ; storcut, col. 79 B. ; dornnutut pe$telui, col. 82 B. ;
Voimii vamesd, col. 83 B. ; abei (urAri XIII) ; de altd parte, ctev
cuvinte nu par explicate corect, sau sunt gre$it explicate (ca d. e.
addlior, presupus in legAtur cu germ. edel ; streitior, explicat cu :
mai mare, conducAtor, sau mai probabil care streche, care
str, pe cnd cuvntul acesta nu poate fi altcev, dect o formA
corupt dela tretior=de trei ani ; zrnei, explicat cu zinA, pe
cnd in adevr e o planta).
Pe temeiul celor ardtate mai sus, prerea subscrisului este ca
colectiunea d-lui Viciu nu se poate publicA in forma in care se afl
acum, ci trebue inapoiat autorului, ca s'o modifice in urmAtorul
mod :
1) SA delture toate piesele a cdror origine literar e evidentd,
sau cari au fost reproduse din alte colectiuni.
2) SA grupeze din nou diferitele piese, concentrnd la un loc va-
riantele relative la aceea$ temd $i delturnd cu to tul pe cele fdra
nici o important.
3) SA restitue In forma original cuvintele rostite gresit sau stalcite

prin neintelegerea colectantilor.


4) SA omitA cu totul din lntroducere studiul asupra colindelor,
mArginindu-se numai la descrierea obiceiurilor de CrAciun $i a fe-
lului cum se colindii la Romnii din Ardeal.
5) SA introduc in glosar toate cuvintele necunoscute sau rar in-
trebuintate, chiar si atunci cnd n'ar pute da explicarea lor.
6) SA deldture din glosar explicdrile nesigure sau echivoce, cari
pot face ca valoarea intregului glosar s fie bnuit.
FAcndu-se aceste indreptdri, colectia d-lui Viciu s'ar pute prim
in publicatia : Din vieata poporului romn.
Bucure0, 25 Maiu v. 1912.

www.dacoromanica.ro
xf

SEDINTA DELA 27 MAIU 1913.

Presedinta d lui I. Caragiani.

Se ceteste urmtorul raport al d-lui A. Beirseanu asupra culegerii


de Colinde, trimis spre publicare de d-1 Al. Viciu i inapoiatd dupd
revizuirea fcutd, in urma ardtdrilor d-lui Barseanu. Dup aceste
ndreptdri, d-1 Barseanu propune publicarea culegerii, cdreia s i se
facd indreptdrile artate :
D-1 Alexiu Viciu, profesor pensionar In Blaj, prezentd din
nou, revazut conform propunerilor subscrisului din raportul din
25 Maiu v. 1912, colectiunea sa de Colinde, facutd cu ajutorul
fo$tilor si elevi.
Dansul a tinut seam In deobste de ob-servarile cuprinse in acest
raport, ornitnd din Introducere studiul ski despre Colinde $i
marginindu-se numai la descrierea obiceiurilor de Crciun ale Ro-
mnilor ardeleni, delturnd colindele de origine literar prea pro-
nuntata si cele doud-trei reproduse din alte colectiuni, grupnd la
olaltd variantele acelora$i teme, restituind in forma originaldunde
s'a putut cuvintele rostite gresit sau stlcite prin neintelegerea
colectantilor, 5i In fine completnd glosarul dela sfarsitul colectiunii
cu tin nurnr insemnat de cuvinte neintroduse In prima redactiune
deldturnd dintrinsul mai multe explicdri nesigure sau prea in-
drznete.
In modul acesta extensiunea lucrdrii s'a redus in catv, rm-
nand in despArtmntul A (Colinde religioase) 155 piese, In loc de
191, eke fusese mai inainte, iard in desprtmntul B (Colinde so-
ciale) 112, in loc de 121. In partea a treia (Urri) a rmas acela$
numr de 39 piese.
Cu toate aceste ameliordri, totu$ au mai scpat din vedere
unele indreptri, pe cari le cred neaprat de lips, ca d. e. delatu-
rarea colindei religioase XXI (Vestea minunat), de origine evi-
dent literard $i de altfel prea cunoscut, ca sd mai cuprindd loc $i
in aceastd culegere ; gruparea la un loc a pieselor CII, CIV si CV
din desprtmntul B, cari sunt variant* aceleia$ piese, desprtite
una de alta prin colinda CIII (Pe sub deal de pomi5ori), care,
de$1 cu subiect tot din vieata pstorilor, se deprteazd mai mult de
celelalte, $i introducerea in glosar a tuturor cuvintelor arhaice $i
provincialismelor, cum sunt d. e. cuvintele : povora, blut (LXXII),

www.dacoromanica.ro
XII

botezeitniint. (XC), arghisit (CX), ferica (LXXXV B.), etc., cari lipsesc
si acuma.
cAceste indreptri ins se pot face cu usurint la ultima revidare
a manuscrisului sau chiar si in cursul tipririi.
Fcndu-se si aceste indreptdri, sunt de prere ca lucrarea d-lui
Al. Viciu s se publice in colectia : Din vieata poporulai roinn.
Propunerea d-lui Barseanu se aprob.

www.dacoromanica.ro
PRECUVANTA RE

Literatura poporan am lindrgit-o la vatra printeasc. Acolo am


Invtat, ca prune, colinde, povesti si gcituri. Ca biat de scoal
mai de multe ori am copiat pentru fratii miei : Colcgritul (1) fra-
telui Benedict, apoi doine si hore, cari au ajuns In bune mni la
profesorii mei de liceu In Blaj. In cursul carierei mele de profesor
la numitul liceu am intrat constiu In arhiva cea bogat a neamului
nostru $i am iesit cu un tezaur de creatiuni ale Muzei poporane.
Am convins pe elevii mei despre Insemntatea productelor geniului
poporan i despre datorinta ce o avem ca s le adunm, s le stu-
diem $i ash s le transmitem posterittii. Si elevii m'au priceput.
Onoare lor ! Ca albine srguincioase s'au slobozit In cmpul In-
-florit al literaturii populare. Dela Tulghe$ pn la Brad $i din Ma-
ramurs pn la Olt, de pretutindeni au adunat $i Insemnat con-
$tiinciosi tot felul de literaturd poporand : basme, traditiuni, istorisiri,
legende, anecdote, gcituri, frnturi de limbA ; doine, hore, colinde,
datini si credinte, Insemnri despre portul $i tot ce priveste vieata
poporului romn. Unele din acestea le-am publicat In foi. Dar ocu-
pandu-tri de colinde am constatat c aceste ramsite sfinte se pierd
pe incetul. Si 'And acum am pierdut multe dinteinsele. Colindele
beep a se uit. Cultura modern $i imprejurArile sociale schimbate
le amenint cu prsire. Cel ce s'a ocupat cu colindele va fi experiat
c'd trebue sa ceteasc multe variante ale aceleia$ colinde, ca s poat
afl una mai complet $i mai aproape de textul original. De fapt :
unele colinde sunt un amestec din 3-4 felurite, sau si In cazul cel
mai bun, din 2-3 de acela$ fel. Temele nu sunt multe, dar mult
variate sunt colindele de aceea$ tem.
Multimea variantelor necomplete Ingreuiaza selectiunea, mai ales
cnd colinddtorul neintelegnd cuvintele vechi le poceste si reci-

(1) A apgrut acurn i a Ill-a editie a Tribunei, la Krafft in Sibiiu.


Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
2

teaza vorbe fra rost, ca d. e. anglicei (1)=-anglica, scoroble=cord-


bioare; dalior=aurel(?) dujdnel, du,salnic, 1. d. du$inic, arh. uri-
gaiu (cocos,) 1. d. gaiu, hare, harca=arc, lebenjoard le-
beda, tedrior 1. d. stretior, ptrior, 1. d. paltior $. a. m.
Acest proces nefavorabil mi-a fost un indemn si ma ocup intaiu
de colinde si s public acele ce pin'acum sunt inedite, ca ash s
le pstram posteritatii.
Alt motiv pentru publicarea colindelor mi-a fost faptul ca in
unele prti ale terii administratiunea le opreste in parte (turca), sau
de tot, ori le margineste in timp. Astfel se restrange uzul lor $i
se altereazd obiceiul cu privire la timp. Azi In putine locuri, ori
nicaieri, nu se mai colincla la Anul-Nou, cu alt mai putin la Bo-
boteazd, ori la Pasti. Colindatul cu turca a devenit obiceiu rar,
vasilca, plugusoru1 cu buhaiul e $i mai rar ; sorcova $i pitrii
(bizarali) sunt locale, iar vifleimul, ca reprezentatie, s'a dat uitarii
$i au rmas numai colindele cu vifleimul, de care abii ne stiu spune
batranii cum era.
Obiceiul de a arunca copiilor poame pe horn (2), de acum nu se
mai poate practica, va ie$1 din uz, deodat cu cuptoarele vechi t
rnesti, cu hoarne (covri) largi, cari raspund In tincl sub ursoaie..
In locul acestor fel de cuptoare se introduc sobe de fier, $. a. $i
hoarne cilindre, inane peste coperi$. Cultura moderna, Imprejurarile
sociale schimbate, contactul mai intim cu alte popoare, cauzeaz1
prisirea vechilor obiceiuri. Azi nu se mai vars nuci, alune, mere,
prune pe horn, ca s se bucure copiii la Craciun si la Anul-Nou,
ci se introduce, mai ales la orase, obiceiul german Pomul de Cra-
ciun, tot rest din cultul soarelui, dar care nu-i obiceiu romnesc.
Cu toate acestea cucereste teren.
A asistam la ingroparea obiceiurilor noastre strbune.
In fata acestor fapte mi-am simtit datorinta de a salva ce se
poate.
%/kind ca. Onora Ea Acadernie Romana dela Inceput a incurajat
ajutat publicarea literaturii poporane si a tot ce priveste vieata
poporului roman, am indrznit i eu cu rugarea ca sa-mi tipareasca
In editura sa acest manunchiu de colinde, rminand ca in viitor
rind pe rind, sa public o Intreaga literatura populara dimpreunal

(1) Nume de floare. Se folose$te i in aceast formg.


(2) Ce exist i in Sicilia.

www.dacoromanica.ro
3

cu descrierea portului romnesc de dincoace. Aduc clduroase mul-


tumiri Ilustrei Academii Romne, c m'a sprijinit in propusul meu.
Astfel am putut da poporului roman ale sale dintru ale sale, ca
s-si vaza inteinsele tot sufletul sti ; iar invtatii neamurilor in aceast
modest culegere de datini si credit* s aibd cu un criteriu mai
mult despre originea noastr roman, cum pe dreptul dori
Sasul Schmidt, ca adec : originea noastrd roman s rsar din ro-
manitatea sdrbtorilor, datinelor si credintelor poporane, (in scrierea :
das Jailr und seine Tage in Meinung und Brauch der Rumnen
Siebenbiirgens, Hermannstadt 1866).
Cat voiu fi contribuit la ajungerea scopului acestuia, va judech
critica neprtinitoare.
Blaj,ln Faur 1912. ALEXIU VICIU.

www.dacoromanica.ro
DATINE $1 CREDINTE POPORANE.

A. CrAciunul.
_ Introducerea srbtorii dela Apuseni. Numele sirlAtorii. a) CrAciunul filo-
logilor, b) CrAciunul dup'd colinde si legenda poporal.

In forma de azi, deosebit de alte sdrbdtori si In ziva de 25 Decemvrie,


a inceput a se srbh Cracinul la noi, in biserica orientala, numai
in secolul IV. Pan'atunci in Orient se obisnui a se srbh Na#e-
rea Domnului deodat cu Areitarea I (Epifania) la lordan. Uzul bi-
sericii apusene er intemeiat in natura lucrului, c dela 25 Martie
(Buna vestire) pnd la 25 Decemvrie sunt chiar nou luni ; de aceea
l-au primit si in Orient. Astfel srbtoarea Crciunului vesel la 25
Decemvrie este introdus in intreagd biserica crestind acum de 16
secoli.
De mult ce serbAm Craciunul, nu mai $tim insemnare a cuvntului,
cum multi nu mai inteleg astzi numele srbtorilor vechi ca Sei-
veisiere (1), Sngiorz (2), Seinzlene (3), Snicoarei (4) $. a.
Srbtoarea Nasterii Domnului tot Creiciunu o numesc si frati.
Macedo-Romni. Acestia ii mai zic $i Carciun, cum obisnuesc Megleno-
Romnii ; Romnii istrieni ii zic Bojichiu.
a) Filologi strini si de ai no$tri au cercat s stabileascd originea
etimologica a cuvntului Craciun. Dar prerile invtatilor sunt
divergente $i chestiunea a rmas Inca nerezolvit. Att de grea este
explicarea stiintificA a cuvntului, inct ne aducem aminte de zisa
Stu-lui Augustin : Origines vocum sicut sotnniorum inter pretatio,
as sunt de nesigure originele cuvintilor, ca eZplicarea visurilor.

(1) Sf. Vasile (la Anul nou).


(2) Sf. Gheorghe.
(3) Sf. Joan.
(4) Sf. Nicolae.

www.dacoromanica.ro
6

Cel putin in cazul concret explicarea este foarte dificil. Quot capita !
Dar &A vedem etimologiile pe rand.
1. Parerea invtatului slavist Miklosich (1) este ca numele Crciun
se deriv din vechiul slay Krigun. Eruditul filolog nu urmreste
ins mai departe originea cuvntului : de unde $i cum vine vorba aceea
In vechea slav ? Oare nu Slavii au imprumutat-o dela Romani (Cfr.
Jagi, Arch. /fir slay. Philolog. II, 610). Nu se poate oare ca Slavii
$i Bulgarii, cari traiau amestecati cu Romnii In Dacia Aureliana,
sa fie primit deodat cu crestinismul roman $i numirea sarbtorii ?
Daca s'ar pute dovedl aceast ipoteza, atunci cuvntul romnesc
s'ar fi schimbat la Bulgari in Krae.un, la Rusi In Kerauni i Koraunti
(Cfr. $i maghiar. Karcson; slov. Krann; mic. slay. Keraunii. Astfel
avem numele srbatorii comun cu Slavii, cum avem $i obiceiul
colindatului i nurnele colind, care in vechea slav suna : Ko-
leda; in mic. dial. rus. Kolida, Koljado, Kolenda (sarb). La
Neogreci Kolanton (pron. Kolandon) inseamn : covrigei, covrigi,
colcei, ce se dau copiilor cari umbl la colindat din poart
poarta strignd : Christos s'a nscut ! Tot la Neogreci : ta Klianta
=ajunul Craciunului, $i : ta Klanta (pron. Kalanda ) = cantec de
felicitare in seara de Anul nou ; de aici verbul Kalantizo=lego ta
Klanta= colincl (2).
2. Bazati pe aceste date faptice autorii Glosariului edat de Aca-
demia romn, raposatii Laurian-Maxim au crezut c originea cu-
vntului Crciun, ca si a colindei, este de a se caut in limba ro-
mna. Ei au propus etimologia : Craciun din Carnatione, (in)-car-
natione din incarnatio, Intruparea Cuvntului. Dar In$i$i au recu-
noscut imposibilitatea deductiunii fonetice. De aceea hazardar altd
etimologie, (nu mai fericita) din vorba presupus : Crescitione=
timpul in care incep a creste zilele, insemnnd paralel $i cresterea
cuvntului intrupat. Autorii acestei etimologii Insisi vad ea deduc-
tiunea este cea mai grea de justificat prin regulele foneticei romne.
Ei insa totus incearca prin mijlocirea analogiei. Noi nu o mai re-
producem, fiind de tot neadmisibild.
3. Marele nostru filolog Hasieu, In Etimolog. Magn. Romaniae
I, deduce vorba chestionata (Craciun) din latn. Crastinum; iar pro-

(I) In opul: Die slav. Elect. im Rum. 26.


(2) Dup Miklosich, Die christliche Terminologie der s!awischen Sprache.

www.dacoromanica.ro
7

fesorul Aron Densu$ianu (in Istor. limbii si literaturii rom. ed. II,
pag. 111.) sustine etimologia CrAciun < creationem.
Filologii noOri moierni lapd aceste etimologii dimpreung cu
a lui Schuhard, care statorise rdcina : Christi jejunium, (1) ca de tot
neadmisibil. Ei cred c. cea mai aproape de adevr este etimolo-
gia desvoltat de Pericle Papahagi (2), anume Crciun <caldtionem,
-dela calatio = chemarea poporului roman prin preut la 1-a zi a
htnii, ca s-i vesteascd sgrbgtorile ce cad in acea lung, special in
Ianuarie, cam cnd se serbg la inceputul erei creOine i Crciunul.
Cu aceast pgrere se unqte i profesorul Sextil PuFariu (3).
4. EW cu aceste etimologizgri savante sunt cari sustin cg cea
mai adevrat deductiune etimologicg a cuvntului Creiciun este
din bulgrescul Kra'eund, atat din punctul de vedere semantic cat
si din cel fonetic ; iar etimologia numelui bulggresc, dej citat,
.este din verbul bulgresc : Kra6i sii= a face pai, a merge ; deci
vorba l(rOunii corgspunde latinescului adventus, venirea, sosirea
(Domnului).
Dar sd vedem ce ne spun colindele i legenda poporang ?
b) In colindele dela Crciun sgrbtoarea se personific. Traditia
colindelor ne prezent Crciunul ca pe tin boier mare, boier bdtrlin,
domnul bun, care mnncd cu Duatnezeu cu sfintii la mas. El e
Mo,s-Creiciun.

Bun seara, Mos Crciun,


D-mi slas dup cuptor

se roagg. Preacurata fecioard ; dar Crilciun nu-i prea milos, o refuz


o indrumg la ieslea vitelor. In cas n'are loc pentru alti oaspeti,
pentrucg a0eapt colindgtorii ; jar acetia sunt fetii lui
oaspeti buni, cu clanii vine i Durnnezeu, veseli, buni, colindeitori,
_ospecioii lui Crciun. Astfel S. Vergurd na0e pe fiul stint in ies-
lele boilor din staulul lui Crciun, seara in zi de Jot. A ne spune
o colind din Ceanul de. (Cmpie), c Fecioara Maria :
Tot umbl din cas'n cas,
Si nimeni nu vrea s'o las,

(1) Literalblott, VII, 154.


(2) In Convorb. liter. (XXXV1I, 670-2).
(3) Etymol. Worterbuch der rumn. Sprache, nr. 407.

www.dacoromanica.ro
8

Pia .Ioi de ccUrd seard


Inteo poiatA (1) se asezarg,
Acolo, pe fn uscat,
$i-a nscut Mare-Imprat.
Ask spune si traditia poporan, cum mi-a imprtsit elevul Laur
Radu din Uifaltt (1. Aiud), dup spusa Mariei Ciumbrudean, tot
de acolo.
Srbtoarea CrAciunului este personificat in colinde si nume i s'a
dat dup al persoanei legendare. Bucatele puse pe maser sunt in-
sus Crciunul. Inteo urare zic colindtorii :
CA nu intrar bine'n casA,
$i Crcian erd pe masii
C'un parcel fript lng el.
Pare indispensabil purcelul, ca sd facd srbtorlle vesele. Ask er
si'n Saturnaliile Romanilor. Cfr. Epigr. lui Martial : Iste tibi borur
faciet Saturnalia porcus. (VI.X1.).
Pe cum in timpul domniei lui Saturn curgeh lapte si miere, astfel
Creiciunul este deddlorul tuturor buneitei(ilor. Intr'o colind (din
Ighiu) a greste Domnul ctr Sfntul Ion :
MAi loane, SAntioane,
Ian iea-ti tu toiagul 2) tAu
$i te sue sus, mai sus,
Si iea Plana stapilor;
Si te scobori mai In jos,
Si iea roada viilor
Si le adA toate 'ncoace,
SA le dAm la acest domn bun,
C'ati-i legea (3) la Crdciun.

B. Obiceiuri de Craciun.
a) Colindele. Intre datinile de Crciun locul prim il tine mo-
dul cum invatA tinerii colindele, textul si melodia lor.
Patruzeci de zile se pregteste cre$tinul cu post si cu rugAciuni,
cu mai multe 'nchinciuni, ca s poat primi cu vrednicie pe oas-
pele ceresc. Tinerimea, ea tot vesel ; ea si in post isi afl petre-
cerea, dar o petrecere demn, pioas : invat colinde, cu cari s
(1) =-. Staul, grajd.
(2) =.- BAWL
(3) Obiceiul.

www.dacoromanica.ro
9

Intampine pe Christos pe parnant. In scopul acesta, junii se aduna


seara la o gazda. Acolo un fecior mai istet, poate si un barbat,
care stie mai bine colindele, reciteaza din memorie textul, vorbele
colindelor, cum le-a invtat si el dela altul i acesta iards dela
altul, si cum s'a pstrat aceast rnostenire, rmasa din mosi si
stramosi. Unul cnt inainte i ceilalti dupd el, 'And' le invat.
Aceasta scoala de repetitie se tine in fiecare an. Cu cat drag umbla
feciorii la aceast scoal ! Ei stiu ea fac aceea ce au facut si pa-
rintii lor : o datorint de pietate. Au si ei ambitia lor. Le-ar fi ru-
sine de lume s uite colindele, cari le-au auzit in copilarie rasu-
nand sub ferestile caselor si la usi. Ar fi o dovada de slbiciune si
decadent pentru juni, ca ei sa nu colinde la Craciun, cum au co-
lindat inaintasii lor, Asa ne-am pomenit si as-i legea din batrani,
i zic ei. Cuin ar fi Craciun fr colinde ? Ar fi pacat. Cel ce le-ar
parsi, ar fi un Iudd, sau orice alta, numai nu Rumn, crestin ade-
vrat. Asa-i convingerea poporului roman, care se leaga mortis de
cultul extern, de ceremonii. Acestea, inaiute de toate, i fdcute dupti
un tipic traditional, cum ne-am pomenit !
De multeori merge greu invtdtura, pentruc textul este asa de
vechiu, cat in unele locuri nu-1 mai inteleg. Atunci zic vorbe ne-
intelese, ca odinioar Salii lui Marte, cnd cntau al lor car-
men saliare. Cuvintele neintelese usor se pocesc intru atta, cat
nurnai cu greu sau de loc nu se pot recunoaste. De schimbat totus
nu schimb nimic in text. Chiar prin vechimea lor colindele au um,
aer de sfintenie misterioasa. De aceea orice schimbare in colinde ar
fi identica cu o profanare. Doamne apar !
Ash invat junii a colincla. Colindatul junilor urmeaz asa:
Pan la miezul noptii feciorii insotiti de lutari, ori de fluerasi,
petrec la gazda lor. Dupa miezul noptii pornesc la colindat sub
conducerea unui viitav, care cere permisiunea gazdelor ca s colinde
feciorii satului. Toti le dau voie s colinde la fereast, ba unde-s
fete la casa, Ii primesc si in casd, unde cnt colinda, apoi invrt
putin fata la joc. Multumesc, ureaz, si se duc mai departe pe rand.
Inceputul Il fac dela popa, cu a cdrui binecuvntare pleac la biraul
satului (primarul) si la alti oameni mai de cinste. In comunele mari
feciorii se impart in mai multe cete. Primarul desemneazd prtile
satului pentru fiecare ceata, ca sa nu se intmple dezordine. Cetele
de colinclatori se Impart apoi in cte cloud grupe. Astfel cnt al-
ternnd, schimbndu-se cu rndul, asa c grupul I iu incepe i cant

www.dacoromanica.ro
10

o preche de versuri, ori numai un vers i refrenul (invocatial, iar


grupul al 2-lea continud repetind mai intiu versul din urm si mai
adAugnd unni. AO urmeazA pAn la capt. Strofa ultim, sau ul-
timele 2 versuri le cnt la olalt ambe grupele.
Colindele feciorilor sunt religioase in partea cea mai mare. Dar
stiu feciorii i colinde de cele lumesti (balade s. a.) ori sociale (ode,
madrigale s. a.) si le cntd potrivit dupd imprejurdrile gazdei la
care colindd i dupA starea lui social:A. Au colind anumit pentru
popa, pentru primarul, vtavul, s. a. m. d. De asemenea au clinde
potrivite pentru gazda unde este fecior junisan, junel, pentru
gazda cu fat de mAritat, cu fecior de insurat, ori cu copil de
botezat. Tot dupA aceste imprejurdri sociale si familiare potriveste
vornicul si multAmita sau urarea.
Copiii invat colindele seara pe lngA vatrA din spusa pArintilor,
cum invat rugAciunile in poala mamei. Colindele copiilor sunt reli-
gioase. Uneori printii sau bdtrnii fac haz spunndu-le parodia:
Colindit cu codit,
Leaga baba de portil,
Si-o bate cu maiu,
Sa-i crepe ranza,
Sa mannce copii brnza..
Ori drept urare :
D-mi covrigu, c mi-i frigu,
Da-mi colacu, c mi-i dragu!
Copiii de coal, cei mai destepti si cu darul cntarii, invatau
mai nainte vrerne dela dascAlul btran, ori dela diacul troparul zilei :
Nasterea ta Christoase... Acestia colindau in seara de Ajan cu
icoana NaEerii, uniblnd doi cu doi. Pe alocurea se obisnueste
acum.
12) Lturenii. Este obiceiul feciorilor de a merge latureni,
oaspeti, la joe in satele invecinate. Cu junii de acolo incheie un fel
de hospitium", legAturri de ospitalitate, pe timpul at tin sArbAtorile
CrAciunului vesel. latd procedura junilor din comuna Gledin, cott.
Bistr.-NAsud (1):
In prima saptAmn din postul CrAciunului feciorii se impart in
douA grupe, numite ben/ (bere) (2). Fiecare grupA i cautd un-
(1) Dup impartsirile elevului meu Alex. Harsan, la anul 1909.
(2) spun btrnii c pdnii la 1818 Romnii din pdrtili loezilui in apropierea
sarbaltorilor Crciunului mai la toate casele fierbeau bore din bucate si la pe-
trecerile obisnuite numai de aceea beau. Acum s'a prsit acea industrie po-
poran.

www.dacoromanica.ro
11

bdrbat jucdus mare. La casa acestuia se adand aproape in fiecare


seard i invat a colinda. Semn de adunare se dd cu lucinul (corn
de bou). In acele Intruniri se sftuesc si hotrsc, in care sat sd
meargd spre a se tocmi leitureni. In scopul acesta aleg o deputa-
Iiune de 5-6 insi, feciori cari merg in satul care s'a hotrit.
Acolo Crag la gazda feciorilor din acea comun. Acesta-i prime-
ste si-i omeneste cu de ale mncdrii ; beutur i cumprd feciorii
pe banii lor. Dup ce se ospteaz, fac tocmeata, ca in srbatorile
Crciunului sd ineargd ltureni" unii la altii. De cumva pe feciorii
din acel sat i-au tocmit altii, i cautd norocul in alt parte, intr'una
din cele 12 comune invecinate, cci in celelalte nu au obiceiul acesta.
Dacd s'a fcut tocmeala de lturenie, feciorii din satul acela invita
fetele si joaca la olalt in casa gazdei, pind'n zori de zi, cnd
oaspetii se departd. Dupd ctevd zile lturenii tocmiti intorc vizita :
merg la ceia cu cari s'au tocmit ltureni i acolo asmenea ospA-
teazd si joaca o noapte intreagd .
In seara de Ajunul Criciunului feciorii se aduni la gazd
aleg tisturile (magh.= oficialii) adecd : 2 vdtafi, 2 colceri si 2 cprari
(caporali). Vdtafii, dupa gazdd, sunt conducdtorii feciorilor ; colcerii
veghiazd peste beutura de lipsd in titnpul osptului ; c'prarii poartii
grij de colaci.
Dupd ce si-au ales tisturile", amndoud berile" (insotirile feciorilor)
merg mai intiu la primarul satului. Aceasta, cu comitetul comunal,
Ie imparte casele la cari au sd umble la colindat grupele de colin-
cltori. Nu este iertat a-si colind casete unlit attuia. Colindatul
Il incep amndoua insotirile dela casa primarului, de acolo merg la
preutul. Apoi se despart berile" si merg pe la casele desemnate
de primdrie. Dela fiecare casil capdtd cte un colac mare, care nu-i
iertat a I lua in posesiune, pana nu-1 alduesc (ureaza multumita
colacului" v. la urdri). Dacd nu gatil cu colindatul ptind in zori de
zi, continua' in ziva de CrAciun dupd. inserat. Du pd ce au terminat,
merg la gazda, unde-i asteapta fetele si lutarii, si joacd cu totii
rand trziu.
A douazi de Craciun toti feciorii din bere", imbracati srbato-
reste, se adund Inca inainte de amiazdzi la casa gazdei. Acesta impre-
una cu tisturile" purtnd pe umeri in baltage" cte un colac mare,
intre chiuituri vesele si intre cntdrile lutarilor pleacd la satul
prietenilor cu cari fcur tocmeala in post. Cnd sunt aproape de
acea comund, dau semnalul cu bucinul. Prietenii li ies intru intam-

www.dacoromanica.ro
12

pinare cu muzicanti i cu beuturd. Unde se 'ntAlnesc, se oaspdtd


mai intAiu bine, apoi pleacd mai departe. Ajunsi in sat, merg la
gazda. Aici mai Int Ain gazda feciorilor sositi, apoi tisturile i predau
colacii cari i-au adus in bAltage punnd in ei cte 10 1:5 taleri
de argint pentru colegii lor. La predarea colacilor tisturile fac
cunostinta unii cu altii. Se prezentd unul altuia cu cuvintele : unde
se af la sotul mieu veitavul (1)colcerul, cdprarul, sd se faca cu vole
buret la Mind cinste; cinstea-i mic, putinticd, ti-a marl Dum-
nezea norocul. Prin aceastd formuld se intdre$te legtura fdcutd
intre ei. Predarea colacilor si a banilor de argint este un fel de
cautiune depusd in mna colegilor si la intoarcere acasd o prirnesc
inapoi dela colegi.
Dupd implinirea acestor formalitAti se incepe osptul vesel. Dupd
ospdt ies afard In liber i incep jocul, care tine pnd seara. Atunci
oaspetii se impart in doud prti $i merg la vAtavii berii din acel
sat. Aici se oaspdtd vdtavii pe cheltueala lor (a vtavilor) $i con-
tinua' jocul toatd noaptea.
A treia zi incep jocul de dimineatd, indatd dupd prnz (dejun).
De ale mncdrii se ingrijesc feciorii din insofire, iar cortel (sAlas)
peste noapte au oaspetii la prietinii lor.
A patra zi dupd prnz mai joacd vreo cloud ore, apoi oaspefii
ldtureni se intorc acasd, insofiti de prietenii lor intre chiuituri ve-
sele $i cu multd voie bun. Fiecare lturean isi mai alege i ceite-o
fatei, care asemenea Il insote$te 'And' la un anumit loc.
Toatd petrecerea i ceremonia ospetiei lAturenilor se repetd, cAnd
vin pe ospt prietenii unde au fost lAtureni. Si ace$tia vin dej
a 4-a zi. Se oasprit pAnd la a 6-a zi, atunci se intorc la vetrele
pdrintesti i cu aceste s'a terminat ldturenia.
In satele unde sunt cloud beri, se intocmesc a$ c una merge
ca Idtureni in comuna anumit, iar una rdmne acas, ca in continuu
s fie joc in sat $i sd find neintrerupt din ziva a cloud pnd intea
$asea.
Spesele ospetelor cu lturenii se repartizeazd pe feciorii insotirii
din bere, Ins as c vdtavii si ceilalti oficiali pltesc cev mai mult.
In ziva de Anul-Nou, dupd ie$irea din bisericd, feciorii se adund
din nou la gazdd, unde-si platesc cota repartizatd. Dacd le-au mai

(1) Par'c auzim formula romana: Ubi tu Gajus".

www.dacoromanica.ro
13

rmas din colacii adunati cu colindatul in Ajun, aceia ii imprtesc


in schimbul speselor.
Dupa acestea to-4 feciorii insotiti de lutari se duc la primarul
satului, ca s-i dea Inapoi colacul ce I-au primit dela dnsul (1). Se
reintorc apoi la casa gazdei, unde joac pink' seara. Astfel cu ziva
de Anul-nou s'au terminat si petrecerile obisnuite in srbItori.
In aceste datini inteligentii rornni din prtile locului vd evolu-
tiunea petrecerilor romane cu joc, la cari au luat parte si Sabinii
cu fetele lor. La toat intmplarea ospetele dela Crciun, cari sunt
in uzul general la Romani, sunt o evoluare a Saturnalelor. (Daspre
acestea vezi At. M. Mrienescu in Familia, 1874, pag. 475).
Petrecerile aici descrise aiurea se fac fdr ltureni, insotirea fe-
ciorilor are numirea de bute, la care contribue dej de toamna o
anumit cantitate de must. Dup ce au pierit viile si unde n'au fost
si nu sunt vii contribuesc feciorii i curnpr vin, vinars, si petre-
cerea urmeazd cu joc cte 4 zile.
Cnd invit feciorii fetele la joc, invitarea o fac dupg anumite
formule, si anume pe la Cugir doi feciori chemtori cu plo,ste pline
de vin zic as: lntiu cuvdntul lui Dumnezeu! A doua: se roaga
feciorii satulai, oaspetli sa faceti blue sa lasati, ca
am auzit ca aveti o fata frumoasa, la o petrecanie frumoasa, s
vei placa ci dumneavoastra! Fete le toate duc cinste cte un colac
frumos impodobit cu mere, aluate s. a., care de aceea se nu-
meste mar.
Observ c a merge latureni la joc in satul vecin este obiceiu in
multe prti ale terii, chiar si in cursul anului Dumineca si in sir-
btori, fie vara, fie In alt anotimp. Feciorii unguri de pe Trnava
mica inc au obiceiul de a merge ltureni la joc in comuna in-
vecinatd.
In satele unde junii se Insotesc la bere, bietii feciorasi isi
petrec aproape la fel cu junii, dar sub supraveghierea printilor.
Si ei se constituesc in ben i i aleg oficiali, ca i junii, dar nu
merg ltureni, ci joac turca (2). Despre turcl i jocul ei au scris :
G. Dem. Teoclorescu, IncercAri critice asupra unor credinte, datine
si moravuri ale poporului romn, Bucuresti 1874, pag. 24-28 ;

(1) Colacul prima dela pop hied II inapoiaz, in ziva de CrAciun, cnd un
vtav il duce la biseric, infignd in el 40 fileri.
(2) In jurul Albei-luliei, pe Secas s. a. se zice urc, iar prin t. Hateg cerb.

www.dacoromanica.ro
14

Mangiuca S., op. cit. pag. 39-40 ; Tibolt Schmidt, In Transil-


vania, an. XLII, No. II, pag. 135-146, cu ilustratiuni. Adaug obi-
ceiul din Cugir, c in ziva de Anul nou turcasii umbla cu turca
prin sat intreband in glum, cine s'ar afla s'o ierneze, i flindca nit
se afla nime, o puscd In mijlocul drumului. 0 pun apoi pe,o scar
o Varese In casa, unde-o desfac si o strica (Comunic, d-1 Nicolae
Muntean, st.).
Observare :
E credinta poporan, ca pe acela care :pace's turca, 11 pdreiseste-
ingerul pdzitor sase sdptdindni, i In vremea aceea feciorul acela e
In stpnirea diavolului. De aceea nu se prea imbie jucatori.
c) Petrecerea copiilor. In dimineata Ajunului (24 Dec.) copiii, de
6-10 ani, se scoald des de dimineat, ieau stritile (traistile) mari
in spate si umbl de-a lungul stradelor strigand in gura mare la
portile crestinilor : ! Dela fiecare cas iese cineva si le da
eke un colcel (Gledin i jur).
In Muntii apuseni (Abrud, Bistra, Cmpeni, Sohodol, Boita) si
prin tara Hategului in dimineata Ajunului umbra' copiii cu pitdra
(pron. ptyitdra). Ei i fac niste 'bate ghilite (in rnde) pe cari le
numesc colinde. Btele sunt pline de aschii albe din rand& Pleaca
in cete de cte 15, 20, 30 insi. Cnd intra In casa, zic : Bun aju-
nul lui Crciun ! Cnd ies : Noi iesim, D-zeu intra ! (Bistra, Cm-
peni); prin Sohodol, cand vin la usa, zic : al-ne-veti a pitard?
Cnd ies : Noi Copiii capt banuti i colcei (Aur. Gligor,
din Bistra, student). Prin Boita umbla pitraii din cas in cas. Cancl
infra in curte, striga : Buna dimineata lui Craciun ! mniata,
lui Crdciun.
Dati-mi i mie un bot (colAcel),
S fie vaca cu vitel,
Purceaua cu purcel
Si cteaua cu ctei !

La Hateg pitarrii (pizrhii) copii, femei, brbati, cand infra in


curte striga : gAici, aici !... Dupa primirea darurilor : rod in gru,
rod in grail ! ! Const. Muntean, st. Cu Sorcova umbl pe la
Zernesti si Brasov. Influent din Romania.
De nu capta daruri, striga :
Bureti pe preti,
Tot nevoi s-aveti ;

www.dacoromanica.ro
15

Bureti pe preti,
Bipi (1) in cotet
Obiceiul pitrdilor, in aldturare cu Saturnalele Romanilor, le-a Its-
cris d-1 At. M. Mdrienescu in Familia, 1874.
La tail (Campie, Mur, Tarnave) nu umbld copiii cu pitdra,
numai se adund dimineata in ajunul CrAciunului inteun deal din
capul satului. De acolo pleac toti la olaltd vestind Nasterea Domnu-
lui. Oamenii Ii asteapt pe la porti, dndu-le cte un coldcel. (Lupu,
langd Blaj). Aceasta-i petrecerea copiilor. Brba(ii i brnii inc-si
au petrecerea lor : Incepnd din ziva de Crdciun, pan' la Anul-Nou, la
fiecare casd se pregtesc mancdrile cele mai alese. Brbatii, ori-cand
le place, invit la casa lor ope ospt, adec la osptat. Invitrile
se fac mai ales cnd ies din biserick sau cnd stau in jurul jocu-
lui. Nasul Ii invit finii, pdrintii pe fii, verii unii pe altii. (Gledin).
d) Petrecetea'btrdnilor.-- In ziva a II-a de CrAciun pornesc doi
btriini din comitet (reprezentanta) si umbl pe la toed casa. Dela
fiecare gazd capt'd colac si carne de porc (muschi). Toate daru-
rile adunate la un loc le \rand si banii ii varsd In lada (cassa) bise-
ricii. Seara fac o cind comund din colacii cpdtati si din carnea de
porc ce au rezervat. Adund comitetul si se oaspdt. Asa se .nce-
peau si Saturnalele cu cin comund, datd in fata templului lui Sa-
turnus. In legdturd cu acest obiceiu de a .se ospdt, inseam c si
Sdcuii serbeazd tot cu mese intinse mancdri trei zile, incepind
din seara Ajunului. &Irbil din Timi i caut cte un oaspe bar-
bat, care dou zile sd petreacd la ei mancand si band cat poate.
A treia zi II duc acas, insotindu-1 cu muzic si cu multd veselie
(Hegyi dn in Tolnai Vildglapja, 1911, No. 52, pag, 3229).
e) Butucul Crciunului. Colindatul tine toatd noaptea :
C5 ne vin colindtori
De cu sear pin'n zori,
zice colinda. Dup miazd-noapte umbl feciori a colind. Astfel oa-
menii adulti nici nu se mai culcd, ci pun de cu sea ra un butuc mare
pe foc (unde mai sunt cuptoare vechi). Langd acele stau povestind
ascultand colindele. Bdtrnii se ingrijesc ca in seara de CrAciun
A' nu se gate /anal din lesiea vitelor, nici sd nu se stingd focul
in \rated. Obiceiul de a arde butucul Crciunului se afld doard si

(1( Bipiu = pore gras, &eh' gras.

www.dacoromanica.ro
16

la Francezi sub numirea caiendeau, chalendal, cum citeaza Man-


giuca dupa Grimm (Deutsch. Mytholog. Berlin 1875, I. 521-2.)
Dintre popoarele din patrie 11 aflam la Sarbil din Bcska, cari ard
butucul (budnjak) in timpul cinii si a pranzului in trei zile dup
olalta. A treia zi apoi copilul cel mai tanar din familie Il tranteste
de ustior. Cate scantei sar din ram4sita de butuc, atatia pui vor
scoate galitele in anul viitor (Flegyi dn, 1. cit.)
f) Alte obiceiuri. Paie pe jos, pe fata casii, astern oamenii in multe
locuri in partite ardelene, cat si in Ungaria (Toracul M.) intru a-
mintirea c Isus Christos s'a nascut pe paie in ieslea vitelOr. Da-
tina aceasta o aflm si la poporul maghiar (Hegyi dn, 1. cit. m.
s. pag. 3227).
Colindatul, sau mai bine uratul cu plugusorul si cu buhaiul este
in uz si prin Ardeal, d. e. pe Campie, in Chiciud (1), si Cott. Albei
inf. (2). Urdrile de aici lush' raman cu mult inapoia celor culese din
Romania de prof. Pasculescu si publicate de Acad. Rom. Bucuresti
1910, pag. 19-36. Vasilca pe la noi nu-i in uz. Descrierea plu-
gusorului i buhaiului, Qum si a Vasilcai a se vedea in Incercari
critice de G. Dem. Teodrescu i in Sarbatorile poporului cu obi-
credintele etc. de C. Ra."dulescu-Codin si D. Mihalache, edit.
Academ. Rom. Bucuresti 1909, pag. 13-14. Aceste obiceiuri se ra-
porta la vieata agricol. Prin ele se ureaza road in campuri i rre
aduc aminte de carmen fratrum arvaliunz.
Pe alocurea, sub Muntii apuseni, este obiceiul de a colind si In
seara de Boboteaz. Ceremonia se face ocolind grdinile cu mult
svon de clopotele, cu strigate si vuiete. Pomii se leag cu legaturi
de paie. Acest obiceiu i are fundamentul in Opalia.
Datina romand descris in notita descoperita de Du-Fresne
de a umbla mascati la casele oamenilor in noaptea de Anul Nou,
expresiunea in obiceiul ce exist pe alocurea (Tarnvi,
Aries (Luna), Mures, d. e. in Tampalaza, 1. Aiud) i in ziva de azi :
In Luna (Ariq) a 4-a zi de Craciun se triascheaza feciorii si umbla
prin sat facand haz si veselie (comunic. Nic. Hada, stud.).
In Teimpelhaza un fecior se deghizeaz in haine femeiesti, altul
in costum de Jidan, cu ochelari, cu barbd mare de fuior, al treilea
ramane in portul obisnuit In sat, dar poart pe umr o biltd, de care

(1) Dupa impgrtsrile lui P. Suciu, student.


(2) Az also fehr v. megye romn npe, 239.

www.dacoromanica.ro
17

atiirnd o legdturd de cenu,sd. Insoliti de lutari i de multd lume


merg dela poart la poartd, unde joacd i strigd chiuituri vesele,
satirice, ca d. e. ;
Du-te 'n casA, tu rAnjit,
CA ti-i vatra deslipit.
Du-fe si ii-o lipeste,
5i apoi hai de te rAnjeste! (t)
In veselia generald nimeni nu se vatm prin astfel de glume
licenfioase.

Bucuria slugilor.
In timpul Saturnalelor la Romani incet deosebirea de clase. S clavi
iqi5i se bucurau de libertate (utere libertate decembris, Horat.),
stApnii le serviau la masd. Amintiri simbolice de etatea de aur dine
timpul domniei lui Saturn. Urm de acest obiceiu afldm in colindele
dela Crciun :
In col. cu Vifleimul la inceput, este un indemn la bucurie i ye=
selie generald, cd zice :
Acum voi, ortacilor,
Voi diecii bunilor,
CAntati, ludati si vA bucuraV!
Cu gazdele dimpreund
Sd ne facem voia bund,
CA ni s'a nscut Hristos....
DO cu totii, de-orn cAntA (=s cantm),
Doar gazda colac ne-a da....
Slaga i cu .slujnica
Ei acum s'or bucurd,
C'au ajuns si Nasterea!

C. Colinda la popoarele conlocuitoare.


RAmne sd cercetm dacd in obiceiul colindatului suntem influen-
lati de popoarele conlocuitoare, ori intors, clack' noi am avut in-
fluent activA asupra lor.
Cu privire la Maghiari, constatm c ei peste tot n'au colinde.
Poporul maghiar nu colind la CrAciun decAt numai in satele cu
poporatiune amestecat cu Romni. In Agristeu (Tarn. mid) d.. e.

(I) Comunic. de Durnitru Popa, st.


Virizt, Colinde din Ardeal. 2

www.dacoromanica.ro
18

am auzit Maghiari colindnd la Crkiunul lor dar, numai lii seara


Ajunului (24 Dec.) si mimai cntece de Vifleirn, a dar de caracter
religios. Tot as si In Blaj-sat.
Colinda si colindatul la Maghiari este un Imprumut dela alte
popoare, colindele unguresti.. sunt imprumularea cea mai nouit,
zice Dr. G. Alexici. (Texte din liter, pop. rom. Budapesta 1899,
pag. 288.) Sunt date istorice sigure, ca pe la mijlocul secolului al
XVI-lea, atAt In tinutul de peste Dunre, cat si mai vrtos in prtile
ardelene, era In vigoare datina colindatului, care tine, cum se pare,
o sAptArnn, ea zice G. Heltai (pe la 1552) In Ardeal Indata dupa
ziva Nasterii Domnului nostru Isus Hristos, se incepe marele praznic
al diavolului: saptmana colindarii (1) Nici o indoeala ca asupra
colindelor maghiare din Ardeal au trebuit s aibA mare influenta si
colindele noastre (2).
Au Maghiarii urdri de Crciun, cari le cadet' feciori si fete la
fereast. $i acele urgri sunt numai de caracter religios (3).
Urdrile obisnuite la AnulNou, in versuri, sunt tot religioase. Cana
inceperea Anului-Nou si doresc ca acela s aduca gazdelor bogAtie
in vite, pAsAri, vin, bucate, bani s. a.
Anul-Nou aduce veselie si bucurie, cad vesteste venirea Mesiei.
Pe acesta Il roagA in cntece sa dea poporului sau binecuvntarea
sa i darurile : grAu, vin s. c. a. (4)..
Maghiarii au reminiscente de cultul soarelui d. e. focurile, cele
fac pe dealuri ci sar peste ele in ziva de 24 hmie, adecd in soli-
stitiul de var ; totus personificarea soarelui ce se Intoarce iarAs
catre noi, dies natalis solis invicti, prin chipuri de animale, cum
avem noi Brezaia (turca, cerbul) si Vasilca, n'o au nici Maghiarii,
nici celelalte popoare din patrie.
Sash nu colind la CrAciunul lor. Nu bucurosi primesc pe Ro-
mnii cari merg sa le colinde. Pe la Blaj s'au vazut si auzit uneori
colindatori feciorasi si fete de Sasi din satele vecine, dar acestia au
colindat niste cntece de Crkiun din cartile lor de biseric. Ade-
vArate colinde nu au. Nu au nici numirea.

(1) Dr. G. Alexici, op. citat mai sus.


(2) Acelas, t. acolo.
(3) V. Palaz Nple. pag. 147. cit. d. Dr. Kis Aron, Magyar gyerazekAek
gyjtemny, Budapest 1891. pag. 456.
(4) v. Dr. Kis Aron, op. cit., pag. 444-445.

www.dacoromanica.ro
19

Colindatul, cat bruma II au Maghiarii, I-au luat dela Romni,


ce se vede din faptul c n'au numire proprie pentru co1ind co-
Endat ci poporul folose$te cuvnt romnesc : Knted(=cnt, colind),
iar colinda $i In scris o numesc tot a$A : Kolinda= Karcsonyi nek
cntec de Crkciun (1).
DatIne le Sa$ilor la srbtorile Crkciuriului n'au nimic comun cti
ale noastre, afark de vergelatul dela Anul-Nou, cand vars plumb
topit, $i calendarul de ceap (2). Irozii (Craii) se pare Ca' au fost in
obiceiu $i la Sa$il cum apare din opul : Herodes, Ein deutsches
Weihnachtsspiel aus Siebenbrgen, Hermannstadt 1855, de I. K.
Schuller, care la an 1860 a scris apoi un studiu despre Colin3a (v.
c. m. s.).
In timpul mai nou $i scriitorii maghiari au dat atentiune colindelor
noastre $i obiceiurilor impreunate cu acele. A, d. e. in revista
Ethnographia", an. 1901. N-r 5 az aradmegyei Kolindls s turka
tncoltatis", de Czrn Gy. (Colindatul i jocul Turcei in comitatul
Aradului). Interesant essay" a apkrut tot acolo (an. 1904) din pana
cunoscutului arheolog Kiraly Pl : Bethlehemes jtk Radnn" care
insk n'am putut-o avea la indemn.
De o influened pasivei din partea Maghiarilor. $i a Sa$ilor nici
vorb nu poate fi.
De Slavii de sud am fost influentati, de sigur, cum dovede$te
chiar numele sdrbtorii Crciun" i unele datini, ca butucul
Crkciunului $. a. Despre colindele Slavilor de sud scrie D-r. Mar-
galits Ede Kolindk a Dlszlvoknl" in aceea$ revist etnografic,
anul. 1900. In schimb ins nu se poate ignor influenta romank
asupra Slavilor, cAci toate numirile slave ale colindei sunt din Ca-
lendae, cum recunosc marii slavi$ti Miklosich, Tomaschek $i M.
Drinov, apoi invatatii germani, ca Grimm $. a.
Poporul nostru prin bunul su simt a indeplinit procesul de
amalgamare a srbtorilor pdgne solare cu elementele credintei
celei nou venite din Palestina, a$a cum in secolul al VI ordin
Papa Gregoriu cel Mare (590-604), ca adeck skrbAtorile pgne
s se prefac in cre$tine. Poporul nostru a tinut ceremoniile
timpul, $i a schimbat obiectul cultului. Se $tie ct de tare tineau
i Romnii la cultul extern, la formulele i modalittile prescrise de

(1) v. Alsofehrvrmegye romein npe, nprajzi tanulmdrzy, pag. 231 239.


(2) Comunicat binevoitor prin D-r R. Huss, profesor, Bistrita.

www.dacoromanica.ro
20

ceremonial. Ash tare am finut la acele si noi Romnii. In modul


acesta au rgmas in vigoare ceremoniile religioase din cultul soarelui
obisnuite la Anul nou (ce se srb. In ultima sAptAmn a lui De-
cenivrie). Colindele noastre sunt perpetuarea acelor cermonii i datini.
Nu le-am imprumutat dela alte popoare, ci sunt originale i proprii
ale noastre, ash. ct, .ce priveste colinda, am putea potrivi cuvintele
lui Quintilian (despre satir5) : colinda quidem tota nostra est.

www.dacoromanica.ro
COLINDE

A. Religioase:
Nasterea. Botezul Domnului, Dumnezeu pe pmnt. Patima si moartea lui
Isus. Invierea si Inglfarea. Raiul. Petru In raiu. MO. Varie.

1. Seara de ajun.
Asta-i seara de Ajun, Sus la vrful muntilor
Mne-i ziva de Crciun, 15. La crucile brazilor ;
and Dummnezeu s'a nscut A doua raz6 ce rze5te ?
$i pmntul 1-a fcut. Jos la ses, la holde verzi ;
5. Sus ceriul I-a ridicat, A treia raja' ce rze5te?
In patru stlpi I-a rzimat, In cas la cest orn bun.
Patru stlpi tot de argint ; 20. Om bun, s te vese1e5ti,
Mai frumos 1-a 'mPodobit Pe noi s ne drue5ti
Tot cu stele mruntele, C'un colac de gru curat,
10. Mai pe sus cu mai mrele : Cu vin ro5u strAcurat,
Soarele cu razele, Cu doi galbeni romne5ti.
Luna cu luminele. Gazdo, s" te vesele5ti !
Intiia razA ce reize,ste?
Scdate. Oct. Sumea, student.

ii. Sara lui Ajun.


Nariant.)

Azi ii sara lui Ajun, Patru stlpi 1-a rzimat,


Domnului Doamne ! Patru stlpi tot de argint ;
IVIAine-i ziva de Crciun, Mai frurnos I-a 'mpodobit :
Cnd Dumnezeu s'a nscut 10. Tot cu stele mruntele,
5. $i pmntul 1-a fcut, Mai pe sus cu mai mrele :
Sus ceriul 1-a ridicat, Soarele cu razele,

www.dacoromanica.ro
22

Luna cu luminele. Pe noi s ne druesti :


Ant Aia raz5 unde-mi raz ? C-un colac de grAu curat,
15. Sus la vArful muntilor, Cu vin rosu strAcurat :
La crucile brazilor ! 25 Cu doi galbeni romnesti,
A doua razA unde-mi raz ? Gazdd, s te veselesti !
Jos la ses, la holde verzi ! $i de acum, pAnA'n vecie,
A treia razA unde-mi raz ? Dumnii-Voastre bucurie
20. In casA la cest orn bun ! $i nou de veselie.
Om bun sd te veselesti, 30. Amin Doamne, slav Tie !

UrmeazA dialogul :
Oh, iubitii mei crestini, Nu minciuni, ca tine, frate ;
Ce-am auzit in vecini ? Ne bat cu usile'n spate,
CA nu tunardm(1) bine'n'cas ImpreunA cu tine, frate !
$i CrAciun er pe mas, 1-ul : Eu bine vAd si cred,
5. C'un purcel fript IngA el ; 15. CA' mi-i frig, de abi te vAd,
Noi bine cA ne-am cerut, Dar sd stee punga gata,
Gazda nu s'o priceput. SA ne dee gazda plata ;
Al 2-le : Feri, frate, in lturi $i sA mergem mai in jos,
SA-ti spun si io a'mele sfaturi: CA ne-steapt bucuros.
- 10. Io stiu putin carte,

in. Sara din ea(sta) sar.

Sara din ea sar, Maica li 1-a dat


Sara lui Ajun, $i 1-au botezat
lNoaptea lui Crciun, La rAul Iordan
Sfnt fiu s'a nscut Prin sfntul loan.
5. Dintr'o Maic sfAnt. 15. Scump nume i-au pus :
Doi ingeri din ceriu Hiristos Isus,
Pruncul l-au cerut : Ca s 'mprAteasca
DA-ni-1, MaicA, nou, $i s stApneascA
Ca sA-1 botezim, Ceriul si pAmAntul
10. SA-1 increstingm ! 20. $i pe noi de-a rAndul.
Spini (Tarn. mic.) Situ. Simonetti, student

(1) =--- Intrarm.

www.dacoromanica.ro
23

nr. Ce sari-i?
Ce sar-i aceast sar? Tri inele jos pic,
Sara-i mare-alui Ajun, 25. Tri Ingeri le ridic ;
Mane- i ziva lui CrAciun, Tri Ingeri cu tri biciuri (2),
De-a nscut 5 Fiul-sfnt, La tri cornuri de pamnt,
5. Fiul-sfnt pe acest pmnt Tot trasnesc 5i tot plesnesc,
Mitutel, Inf5te1 ; Sa ridice muntii crunti.
Fa5a-i verde, de mdtas, 30. Muntii crunti I.5i
Scuticel de bumbcel, Vi adnci I5i rmne.
Crpe-s albe de fuior, Intinse ceriu-a doua oard,
10. Legnel de pltinl. Cum l'Intinse bin' s'ajunse.
Ploaia caldd de mi-1 scald ; Domnul tar' se bucur
Neaua ninge, nu-1 atinge ; 35. Si ceriul mi-1 drui
Vint tragna, de-1 leagng, Tot cu lun cu lumind
Tri zdnioare(1)mi-1 apleaca. $i soarele cu razale,
15. Dacd Domnul sfnt nste, $i cu stele-5i mruntele,
Mare lucru ce-mi fAcea? C'o stea mai mare'ntre ele.
Face ceriul 5i p'rnntul. 40. Din aceea se vede,
Face ceriul 'n dou zile De pmntul ddrui.
Si pmntu 'n alte dou. Tot cu frunza i cu iarb
20. Intinse ceriul pe pdmnt, $i eu vita vinului,
Cum 1-intinse, nu ajunse ; $i cu roada grului,
Tare Domnul se 'ntrist, 45. Cu izvoare curgatoare,
Mna stngd scutur, Pe pmnt is mergdtoare.
Clanul mic. Nic. Georgescu, stud.

Y. Sara de arjun.
Asta-i sara de arjwi, Din pociunclii (3) flaci (4).
De arjund.lui Crciun. [aprins.
De cnd Domnul s'a nscut Faid alb de mdtasii.
In ieslele boilor, Maica fiul si-1 luara
5. Din grdele, luminele Si se duse, cat se duse,

(1) = Zdne.
(2) I. d. bice.
(3) Pociumbi,
(4) Faclii.

www.dacoromanica.ro
24

10. $i s'a dat a hodini, $i se duse, ct se duse,


La umbra de ploput verde. $i s'a dat a odihni
Plopul umbra' nu-i tinek La umbra de fish' verde.
Maica eu se odihni, Tisa umbd d-i tined,
Pe plopul i-1 blstema : 25. Maica bini se hodine,
15 S fii, ploape, blstemat Pe tis o alduid (1):
De mine, de fiul mieu, S fii, tis, alduit,
$i de domnul Dumnezeu. De mine de fiul mieu,
Bata' vntul, ori nu bat $i de Domnul Dumnezeu,
Frunza ta sh' se tot bat ! 30. Bar, vntul, ori nu bat
20, Maica fiul luad Frunza ta s nu se bat.
$onfalu. I. Copacianu.

vi. Sara mare.


Mare-i sara de-asta' sad, De vezi, maico, ce-i ye-
Domn din ceriu! [dea-td?
Ca' s'a nascut fiul sfnt, Ea mai bini 1-3 d'ascultat,
Mitutel, infOtel ; 20. Puse jos vi-o hodinit,
Faa-i dalb de mtas, Jos la tail si-o privit
5. Scutecel de dujeinel (2), $i nimica n'o vzut,
Capoar de pilloard (3). Numai aburi de pinnt ;
Ploaia cald de Ini-1 scald ; N'au fost aburi din pAmnt,
Neaua ninge, de mi-1 unge ; 25. C'au fost oastea lui Irod,
Vntul bate, de-1 adoarme. Lui Irodu d'imprat,
10. Trec tri zne i-1 d'aplead. Foarte ru s'a suprat,
Cea maid Sfntd-Mrie Multi coconi mici s'au tiat,
Fiu'n brate si-a luat, Patruspre[ze]ce mii de prunci
Sus la munte si-a plecat. 20. De doi ani in jos mai mici.
Cnd fu 'n poala muntelui, Tot in sus i-au asvArlit
15. Fiu din graiu as-a grit $i 'n sAbii i-au sprijinit,
Maico, maico, drgut' Ca sa.' 'ntmple Dumnezeu ;
[maico, Dumnezeu nu s'a 'ntmplat,
Pune jos i hodine0e 35. C'a fost voia Tatlui
$i te uit jos la tad, $i mai mare a sfntului.
Voila (Hgra0 Dictata de Eva Gabor.
(1) Binecuveintd,
(2), Catifd, purpura.
(3) Val sublire.

www.dacoromanica.ro
25

vir. Sara Nscutului.


Ce sara e astA-sarA Sunt nuiele argintele,
Domnului Doamne ! Fiu1 sfnt In fsifele,
Da i sara nelscutulni (1), 15. Scutecas de bumbAcas,
CA s'a nscut un fiu sfAnt, Legnas de patinas.
5. Fiul sfAnt pe acest pAmAnt. Trage-un \rant In deal senin,
In iesle de boi nAsch LeagA fiul cu chilin.
Cel ce toate le fch, Ploaie caldA
Pe paiele grAului, 20. Fiul scald,
Pe flori dalbe-a fnului, Neaua ninge,
10. Ce pari is prejur de iesle Fiul plAnge,
Sunt In pari fclii aprinse. SA fiti, gazde, sAnAtosi
Ce nuiele-s pintre pari? gazde, veselosi I
Mogos. Vas. Trifa.

Null. Ziva lui Ajun.


Azi e ziva lui Ajun, Da'o razA unde razA ?
Dai Dornnului Doamne (2), RazA'n vArful munfilor.
Si mAnc-i sfAntul CrAciun, A doua razA unde raz?
De-a cink si de a sta, RazA'n crucea brazilor.
5. De-a cinA si-a se rugA, 15. D'a tria razA unde razA ?
De-a rugii pe tin' Doamne, RazA'n poarta acestui domn.
Ungd rugA i lumin5 Uncle raza se rz,
Lungd, groasA, vederoasA Poarta'n dota despic,
De ververi (3) si-ajunge'nf Ca sA tune (4) junii buni,
[ceriu, 20. Junii buni colindAtori.
10. Cu razele peste ceriu.
Proseni. Nic. Todoran, student.

Colinda la ue afar (noaptea).


Scoald, scoal, gazd bug, CA-i vremea de 'mpodobit,
Florile dalbe... CA buni oaspeti cA vA vin,
Ql nu-i vremea de durmit, 5. Oaspefi buni colindAtori

(1) Nasterii.
(2) Dup fiecare vers.
(3) N'am putut afl insemnarea acestui cuvnt. 13Anuesc c ar fi dela Veil-
vori, (vilvoare) prin pronunf forfat, in grafia rimei. A. V.
(4) =-- Intre.

www.dacoromanica.ro
26

Si cu dnsii Dumnezeu! $i cea stngd busuioc :


Dumnezeu e mititel, Busuiocul fetelor,
Mititel, Infsgel : 15. Trandafir nevestelor,
Fas d'alb de mdtasd Gru revars peste masd(4),
10. $i scutec de duinic (1), S iasd rul din casd ;
Felegioard(2) de puioard (3), Sndtatea lasd'n cas,
Mna-i dreapt cruce-aduce Boggia pre jur casd I
Gledin. A. Halwan, student.

x. Colinda ziva la u0.


Noi umblm si colindm Cd-s in codri de-a vnare ;
Pe la usi de mari boieri, 5. Vneaz pe Dumnezeu
$i boierii nu-s acasd, Dumnezeu e mititel,
Mititel infsd01 si con-

timid ca cea de noaptea, apoi deschid usa si salut astfel :


Bunk' vremea, bun vremea, jupne gazd ! Multmim drag
Domnului, c'am putut postl postul Crciunului cu Dumniavoastr
dimpreund !
Observare : Colinzile nrii 1XX din Gledin (Bistrita-Ndsud) le
cnt numai f eciorli satului, cari dupd ce sfrsesc cu colinda
alduiesc (ureaz) astfel :
Tot sd te faci cu voia build, jupne gazd, pe-o (5) mndrd co-
lind, pe cum si-o putut aduce feciorasii nostri aminte. Tot ce-or
fi gresit, Th.' bine si iartd, ca o gaza a noastr inteleapt, 6 abi
te vor gres1 rdufile (6) peste an.

xi. Dimineata de CrAciun.


Dimineata de Crdciun Tinerel si fragetel (7)
Ndscutu-mi-a un domn tindr, 5. Si mi-si face-un scuticel,
Domn tinr ca Dumnezeu, Scuticel de bumbdcel,

(1) = Purfiurd.
(2) -'=-- Deminutiv din: feregea, manta.
(3) =--- V& sub/ire de fachiol.
(4) E Obiceiu s verse gru peste masa gazdei.
(5) =._.- Pentru.
(6) -.=_.- Relele.
(7) =-- Fraged, deminut.

www.dacoromanica.ro
27

Fa,se dalb de mAtas, Fch ceriul si pmntul.


Negrior (1) de pltior. Fc ceriu 'n cloud zile,
Vntul tragn, $i pmntu 'n noua zile.
10. De mi-1 leagn, 20. Tinse ceriul pe pmnt,
Si mi-si ploug ploaie cald, Cumu-1 tinse, nu-1 cuprinse.
Ploaie calda de mi-1 scaldd, Domnul tare se 'ntrista.
$i ninge, de mi-1 $i din graiu a$A grdi :
[d'unge. Oi ! Harhanghel Mihail,
Vnt leagnul trgn, 25, Bag mama 'n buzunar
15. Domnul tare c crqte, $i scoate-un biciu
Lucru mare cA-mi fcea : [de foc I
(necompletatd.)
Cib. Ar. Costea, student.

Scoal, gazd burCa".


Sus te scoal, gazd bung, Grau row am rvrsat.
De scoal i slujnicile, 15. La capul pamantului
S'ai mature curtile Este-o rece fntnit
Cu vrful cositelor, De Dumnezeu d'oblicit (3).
5. Cu calcaiul cismelor, Dumnezeu s'a scobortt,
$i gunoiul sus sd-1 ie, Apa rece a beut,
In poala sugnei (2) elei verde 20. Mr de aur a mncat,
la te scoa15, gazd bun, Road 'n grae lsat,
De scoal i slugile, Road 'n grae pn 'n brae,
10. Sd 'ntinda plugurile, $i 'n scri pand 'n brtri,
S aram, s smnm, $i 'n ovese cat de dese,
Grau row sa rvrsm. 25. $i 'n alace cum s'or face !
Am arat smnat,
Uroiul skuesc. P. Balms.

xm. De sculare.
$i te scoa1, cest domn Scoald $i pe fetii li,
[bun, Fetii ti i fetele.
Leru-mi da, Leru-mi da !

(1) Probabil: legnior.


(2) Sugna i sucnd =-- fust.
(3) Observat, aflat.

www.dacoromanica.ro
28

5. Fete mari lumini s'aprindA, SA rAstoarne rozor galben.


Feciori mari porti sa 10. FacA-mi fetii vi-o fntn,
fdeschidA, SA scoboare Dumnezeu
SA porneascA plugurile, Cu lumini si cu prescuri
La arat, la sAmAnat ; Si cu dalbe 'nchinAciuni.
Spring. Nic. Pafia, scris de Em. Colbazi, student.

xiv. Sculati, mari boieri.


Sculati, sculati, mari boieri, StrigA popa 51 mai mare :
Florile dalbe, Iesi, mAi diece, afar,
De vedeti lumina' 'n ceriu, 15. De di 'n toacA de trei ori
Cum rsare, ca si-un soare ; $i crcipte#e (2) clopot mic !
5, Dar nu-i soale rsarit, Colo, col' spre rAsArit
CA-i chilie de argint, Este-un mr mndru 'nflorit,
Chilie intunecoasd, Da la umbra mrului
Pe din lontru-i cu mAtas. 20. E fluta Domnului,
Colo, col' spre risrit Scoli, flu% de 'mpdrat,
10. In chilia de argint C de cnd ai adurtnit,
NouA popi, nouA dieci Florile s'au vestezit -
Si pe a-Ma patrierci (1). Otrava te-o otravit !
M.-Decea. Em. Pop.

XV. Sculati, boieri.


(Variant.)

Sculati, sculati, boieri mari, 10. Da Dumnezeu ca si-un sfnt


Sculati voi, Romani plugari, S'a coborit pe pAmnt,
VA sculati si slugile, ApA rece a beut
SA 'ntindA plugurile, MAru rosu a mncat,
5. SA mergem la samAnat ; La gre roadd le-a dat.
SA. arAm, sA sAmAnAm, 15. Tot prin grail, ptirn brat',
Brazda neagr sA 'nturnAm. Pin sacari pAn' susuori,
In capul pAmntului Pin ovese, cel' mai dese,
Este o rece fntnit. Pin alace,acum se face.
Orsia de Mur. Liv. Anghel, student.
(1) --. Patriarhi.
(2) =.-. Clatin, cleitesc, miqc abid.

www.dacoromanica.ro
29

Sculati, sculati.
Sculati, sculati, mari boieri, Prea de noapte-ati mane-
CA nu-i vremea de-a dormi, cat (1),.
vremea de-a 'mpodobl ; C nici domnul nu-i sculat,
C nici noi n'am mai durmit 15. C el, de s'a pomen (2),
5. De-a sail, de-alalt El frumos v'a drui :
Din sara Ajunului C'un colac de gran curat,
Spre ziva Crciunului, Cu ferdela (3) masurat,
Si-am plecat la colindat Oun pahar de vin curat,
$i pe Domnu1.1-am aflat. 20.. Cu feria rnasurat.
10. Venl doamna cestor curti la, sriti in cea grdina
$i din graiu aa gal : $i va luati flori in mina_
Ce stati, cete de feciori, $i veniti tot raurind
$i pe Domnul laudand !.
Cugir. Ion Munteanu.

xvii. He, CrAciune.


He, Crciune, he, stpane. 15. Vint-a'n casa,
Asta-i sara lui Crciun, Spus-a'n masa :
Lui Crciun, boieriu batran. Craciuneas, steipaneaseir
Mn sluga cea mai mare In coarnele la doi boi
5. Sa de la boi de mancare ; Ardu-mi doi luceferei ;
Vint-a'n cash', 20. Dar nu-s doi luceferei,
Spus-a'n mas : C-s doi fratiori de-ai miei ;.
He, Crciune, he stapane, $i'nainte, la zbrele
Nu ma pot apropi Ardu-mi dou luminele ;
10. De mugitul boilor, Dar nu-s dou luminele,
De svonul albinelor ! 25. Ca-s dou surori de-a' mele
Mara sluga cea mai mica, Hei, Crciune, hei stpane
Ca sa vaci De tri ani i jumtate
$i sa cread. Te-am slujit in direptate !-
Ciufud II. Blaj). Q. A. Viciu, student.

(1) --= Ati pornit.


(2) Degefit.

www.dacoromanica.ro
30

Dimineafa lui CrAciun.


Bung- i draga dimineata, N'am venit ca sa prnzesc,
Dornnului Doamne, 20. Nice ca sa odihnesc,
Dimineata lui Craciun, C'am venit ca sa intreb
Lui Crciun celui batrin ! De cel jig (1) de du,sulnic (2)
5. Cel d'om pe-afara se primbla, Ce sta'n culme necroit.
Dintr'o curte'n alta carte. Nu. i seibeia (3), sa-1 saba-
Cnd fu la a treia carte, [eas (4),
Vzir Domnul scoborind 25. Nid l. foarfeci ca sa-I cro-
Tot pe scari de luminari, [easca. !
10, Pe scard dalba de cear. Ba, de-acele sunt de toate.
Curse'n cash' 5tii, Doamne, cnd mi le-ai
Spuse'n masa [dat ?
Fii vesela, jupneasa, Cnd mai mic m'ai botezat,
Ca ne vine-un Domn la Mai mare m'ai cununat.
[cas ! 30, Rare-ori la zile mari,
15. Cuvntul nu fu sfarsit, La sfintele dumineci,
Domnul din ceriu a sosit. La dalbele biserici,
Buuu-i prnzul, jup- Tot cu sfinte prescurele
[neasa ! 5i cu dalbe luminele !
Dacd-i bun, hai, sa-I prn- 35. SA fiti, gazde sntosi,
[zim ! 5i Ina gazde, veselosi !
Mogo. Vas. Trifa.
xix. Zori albe.
Zori albe s'au revrsat A doua raza ce Iraza-re ?
(bis), 10. Jos In sesul cmpului,
Cocos- galbin s'a cntat ; In coarnele plugului,
Dupa zori ziti se face, In spicele grului.
Dupa zi soare rsare, A treia razd ce raza-re?
5. Rsii, soare, cu tri raid ! Sus In vrful muntilor
Intia raza ce raz-re ? 15. La slasul sterpelor,
Sus In naltul ceriului, In staulul mioarelor,
De-a direapta Tatalui.

(1) = Vig =val.


(2) =-- Porfird purpir catifed.
(3) = Croitor.
(4) Croeascit.

www.dacoromanica.ro
31

In mijlocul mieilor, SA tresti, sA dobndesti


In coadele strungilor. Tot binele ce-1 doresti,
Gazdo, s te veselesti $i binele cel mai mare,
20. Si la multi ani sA tresti, Care sfArsit nu mai are !
Observare. AceastA colindA se cnt in ziva de CrAciun dimineata
in zori de zi.
Comunic. E. Dobrota.

xx. Azi e ziva de Crciun.


Azi e ziva de Crkiun, 10. RazA-mi, Doamne, unde-si
llomnului domn din ceriu! [razA,
De cnd Domnul s'a nAscut Raz6-'n cruce de fereastA,
Si ISAmntul 1-a fcut Intr Dumnezeu in casA,
$i ceriul 1-a ridicat DupA mas5 grail rAvarsA,
2. Pe tri stAlpii de d'argint S fii, gazd, sAntoasA,
$i frumos I-a 'mpodobit 15. SA ne primesti bucuroas
Tot cu stele mruntele C'un colac de grail curat,
$i cu luna cu lumina, C'o ferie de vinars !
Soarele cu razele.
Mrgineni (Fgra). Ent. Pandrect.

xxI. Vestea minunat.


0, ce veste minunat PAstorii vzurd'n zare
In Vifleim ni s'aratd : 15. Din ceriu o lumina' mare,
C'a nscut din Duhul sfnt Ei ti fluer, inerii cnt,
Ver gura curatA ! ibis'. Cu totii se bucur.
5. CA la Vifleim Maria DupA o stea luminoas,
SvArsind calAtoria, Dintre altele aleas,
Intr'un mic sdlas, 20. Trei crai dupA ea mergeau,
Lng'acel oras, Daruri aduceau.
A nscut pe Hristos. Veniti si noi credinciosii,
10. Pe fiul cel din vecie, SA cntm cu cuviosii
Ce I-a trimes TatAl mie, $i in genunchi s cAdem
SA se nascA si sA creasc 25. Lui sA-i-ne inchinAm !
SA ne mntueascA.
isls'ud. ...lef. Damian.

www.dacoromanica.ro
32

xxir. Mesia sosit In lume.


Azi n lume ne-a sosit 5. In scutece Infsat
Mesia cel prea dorit, $i in brate-a fost purtat ;
Din fecioar s'a nscut In chip de om a venit
$i cu lapte-a fost crescut ; $i pe noi ne-a mntuit.
Sliste. Comunic. de Const. Papa, student.

Patru pstori.
Patru pdstori se 'ntAlnir $i s'o ducem lui Hristos
Lilioar trandafir ! SA ne fie de folos ;
$i as se sfAtuir : 10. C Hristos n'a vrut s nasc
Haideti fratilor, s mer- In palutei(1) iinprteascA,
[gem, Ci 'n ieslea dobitoceascA,
5. Flori frumoase s culegem Ca pe om s-1 mniueascd.
$i s facem cununit, Din robia strAmosasc !
Cununit tot cu vit,
Surduc. Al. Pegean.

xxiv. Cunun lui Hristos.


(Variant la: ,Patru pastori".)
Haidati, fratilor, sA mergern, $i noi cu a noastr mn,
Raza soarelui, sora soa- S'o trimetem la Hristos
[relui! In orasul eel frumos,
Pe est' raturi (2) veseloase, Unde Hristos locueste
SA culegem flori frumoase, 10. $i pe toti ne stpneste.
5. SA 'mpletim si noi cununA,
Jara: Mile. Pop, clasa II, B.

xxv. Naterea Domnului.


Coborit-a, coborit, 5. PAstoriul da a'ntren
Florile dalbe, De fecioara Maria.
Tri ingeri pe-acest pmnt, Tot umbl din cas'n casa
La pstori a sluit (3), $i nhne nu vrea s'o las

(1) = Palat.
(2) = Lund.
(3) A tras in gazda.

www.dacoromanica.ro
33

Rana J9i, de catre sara, $i-a nscut mare Imparat.


10. 'Nteo poiat (1) se asezarA, Da, zo, nume cum i-au pus ?
Acolo pe fan uscat, Pusu-i-au aDomnul de sus.
Ceanul dewrt. Marifca Peitean.
Multi imit :
Puic neagr baga'n sac, La fereastr nu ti-om sta,
Scoal, gazd, cl colac ; 5. Ca ni-i scurt bond* (2)
Ca colac de nu ni-i da, $i m tern c'om Ingheta.
(Ceanul de. Aceea).

xxvi. Naterea din fecioar.


De candu-i ceriul Lurnii de folos.
$i cu pmantul Trei crai dela rasrit
N'a nascut din fag, 10. In Viflaim au venit
SA fie curatA ; Cu daruri gatite,
5. Numai Precista Lui Hristos numite.
Fch aceasta : Darul cel de-atuncia
Nasch pe Hristos SA fie pe-aicia !
Cfciunelul de sus. (Tarnava in.). I. Pop, student.

xxvii, La chilie de tamie.


La chilie de tamale, Preumbl 'n jos, preum-
Sacle-mi sor' Sant-Mrie [bl'n sus,
Cu soru-sa Solomie. Se luara, se duser,
Sor' din graiu da si-o gait : Sub dumbrava plopilor.
5. Soro, soro Solomie, q Se puse s hodineasca ;
Ce lucru poate sa fie, 15. Nu se putu hodinl
De brbat nu mi-am d'avut, De juluitul (4) frunzelor.
$i trhoasa (3) m'am gsit? Ea din greu i-o blestemat :
Nu gandi, soro, nimica, Plopi-rni, plopi-mi, dragj
10. Ca-i naste pe Dumnezeu ! fde plopi,

(1) ..-- Staxd, grajd.


(2) -- Cojocel.
(3) --.-- Grea, Ingrecat.
(4) --:--- Vuietul, freametul.
Walt, Colinde din Ardeal. X

www.dacoromanica.ro
34

Frunza voastra stare n'aibd, In ieslele boilor,


20. Pn calea nu mi-ti trece ! Se puse s hodineascd.
Se luarg, se duserg Boii 'ncep a pufg,
D'1n turitea (1) oilor. Ea mai bini se hodini,
Se puse s hodineascd ; 35. $i-a nscut pe Dumnezeu.
Nu se put hodini Mititel infgsitel,
25. De rutnegul (2) oilor. Scuticel de dorjeinel (3),
Ea din greu le-o blestemat : Panzgtori de flori de mr,
Oi-mi, oi-mi, dragi de Fasa-i dalbd de mdtasd.
[oi-mi, 40. Din grdle flori cresteg,
Gura voastrd stare n'aibd, Din pociumbi Mclii arded.
PAM calea nu mi-ti trece ! Noi d'umbldm colindm,
30. Se luard se duserd Frumos gazdii i-o 'nchinrn !
Agristeu. Ioan Vida, cantor.

Luceafr galbin.
Aler, luceafgr galbin, $i de Domnul am d'aflat
Ho-Leru-leo, sfnt Doamne- 15. In iesle de boi culcat,
[leo, (4) Mititel, Infr setel,
Ce te 'nvrti si ce te 'ntorci Scuticel de bumbAcel,
Ca 'n chipu lui Dumnezeu ? Fa,5e (5) dalbd de mdtasa.
5. Nu-mi esti fiu lui Dumnezeu ! Unde Domnul se ndste,
Da mi-s nepotelul tau, 20. Pe sub boi roua caded,
Da-mi fa' bine, atta bine, Pintre boi flcdi (6) ardeg
De te abate pe la mine, $i din coarne luminle,
S facem o cununitd, Luming lumea cu ele.
10. Cununit din flori sfinte. Gazdo, sd te veselesti,
S umbldm, s 'ncunjurgm 25. $i la multi ani sd trdesti.
Da de Domnu sd ne-afldm. VA' cntdm, v colindarn,
$i-am umblat si-am cunjurat Voud, gazdo, v'o 'nchinm
ifisca. Martin Bralu.

(1) Se zice si locul unde pasc oile; y. al meu, Glosar, tuliste,


(2) Rumegatul.
(3) Din arh. uqinic= catifek purpurl In alte colinde gsim : dujanel, ne-
Intelegind vorba, au pocit-o.
(4) Dupd fiecare vers.
(5) = Panza de infasat.
(6) ---- Fdclii.

www.dacoromanica.ro
35

xxix. Zori. (1)


Zori-mi, zori, Poate n'auzisi
On cocos dei(=-- de cei)gai (2)
De ce nu zoriti Din mijloc de raiu
Mai de dimineatd, 10. C el mi se 'ntoarce
5. Poate nu puteti, Ca puiu 'n ghioace
Ca 'n ielea diminetii ; De jelea lu Moise...
Boutarul de jos. Comunic. Crimpian, student.

xxx. Zori de zori.


Fa'-te vesel, domnu-i bun, Veniti voi, junii buni,
Cd v4 vinu junii buni, \iliiiiai catelin, (4)
Junii buni colindktori, Ca soarele prin senin,
D'uspcioii lui Crkiun, 25. $i skiti In cea grdin,
5. Lui Crkiun lui biltrn, C'n si-o stupina',
Da-leo dnsu (3) 'fick-i cu ei, $i 'n stupind-i o fntna,
Dale' dnsu-i limbracat Da 'n fntna-i apa link.
In vesmntu-i mohorit Ap 'n vedre yeti luk,
Lungu-i, lat prejur prnnt., 30. Rupe-un fir de trandafir
10. Pe la poale-i poleirit, $i-un strop5or (5) de busuioc
Pe de margini mkgrit ; 5i-mi viniti voi, junii buni,
Imprejur de mnecle Rournd i prefureind, (6)
Luce stele maruntele ; Ca vara rnai greu plound.
Intre doi umeri d'ai lui 35. Ca mi-s sfintif adurmiti
15. Luce-mi doi luceferei ; $i sfintii s'or destept,
Da din fat si din dos, Portile vor descuik ;
Da din fat ce-i mai luce ? Jupnese mese-o'-'ntinde,
Luce soare cu razale ; Fete mari fklii o[r]-aprinde,
Dar din dosu ce-i mai luce? 40. Gazda 'n casa ne-a primi,
20. Luce-i luna cu lumina. Cu bun dar ne-a ddrul :
Cest domn bun ask grki : Cu colac de gru curat

(1) = Saman mai mult a bocet.


(2) = Lezyu.
(3) Creiciun.
(4) = incet ; se zice In popor ceitinel; de aici catelin!
(5) = Putin, un strop.
(6) = Prournd, din plour.

www.dacoromanica.ro
36

C'o spatd de goghinat (1), 45. i cu taler unguresc,


C'o ferie rasa (2) 'n mas, Frumos daru-i boieresc !
Cetea. Cornel Derdinu,s, st.

xxxi. FA-te vesel.


(Variant la azori de zori.)

FA-te vesel, domnu bun, $i-am venit noic &din (6)


Domnului bun ! Ca soarele p'in senin !
CA ne vin da'junii buni, 25. Cesti domni buni as
Junii buni, colinddtori, [grAir:
D'uspiiciorii (3) lui Crciun, Domnului bun !
5. Lui Crciun Alui bAtrn, Ia, sriti in cea grdin,
In vestmntu mohorit, C'n grdin-i si-o stupin,
Lung-mi-i, largul In pAmnt. In stupin fntand,
Pe la poale-i polijit, (4) In fntn-i apA lin.
Pe de margini mrgrit, 30. Ap'n vedre veti lu,
10. Jur prejur de mnecele Rupe-un fir de trandafir
Lucesc stele mruntele ; Si-un strapsor(7) de busuioc
Intre doi umeri ai lui $i veniti voi lin mai lin,
Lucesc doi lace f erai (5), Rnd n rnd sa ploae Zn
Dar din fatd si din dos, [rand (8)
15. Dar din fat ce-mi luciar? 35. Ca vara mai greu plonl,
Luci soaie cu cldur. CA mi-s sfintii adurmiti
Dar 'din dos ce mai luei? $i sfintii s'or desteptare.
Luci luna cu lumina. Sfintii porti ne vor deschide,
Junii buni as. gri-r : Jupne mese-'or intinde,
20. $i-am venit noi, junii buni, 40. Fete mari fAclii aprinde,
Junii buni, colindtori, Gazda 'n cas ne-a primi,
Noaptea pe la cnttori, Cu bun dar ne-a drul :

(1) Gothic, purcel.


(2) = Plin, ca banita plin ras.
(3) Uspcioriil= oaspetii.
(4) Poate pokirit (v. col. precedentl.)
(5)==demin. din luceafr.
(6) = Lin, usor, incet.
(7) = Steilpipr, prin metatez i rotacizrn.
(8) Doar: prournd (?)

www.dacoromanica.ro
37

C'un colac de gru curat, Si cu doi tri d'argintei.


C'o spat de godinat (1) Rrni, gazd, sngtoas.
45. C'o ferie (2) ras 'n masa Cu colinda veseloas !
Cetea. I. Frtincu, student.

Vesel, domn bun!


Vesel, vesel, domnu bun, Vine-un drag de Dumnezeu
Domnul, da D-lui Doamne(3)! Sa-si mrite, sd-si Insoare
Cum s nu ne veselim, Mai departe
Cnd i nou c ne vin Prin olate (4)
5 Veseli, buni colinddtori? 6. Mai aproape prin vecini,
Dar cu dnsii cine vine? Prin vecinii buni crestini.
M. Decea. Em. Poi, student.

Zori frumoase.
Doamne, Isuse Hristoase, Cei proroci mai de demult
Domnului Domnu! Pentru tine, Mos Adame,
Tu esti nou'd zori frumoase. Raba' Domnu cuie 'n palme.
Dela ceriu te-ai pogort, 15. Pentru-a noastra mntuire
Dela Tatal ai venit. Rabd Domnul rstignire.
5. Dumnezeu, Teal ceresc, C ne-a scos 'dela pieire
Post sfnta a trimes $i ne-a dus la mntuire.
Pe Arhanghel Mihail $i de-acum pnd 'n vecie
La o sfnt fecioritd (5), 20, Mila Domnului s fie,
10. Sfnt lams i-a fost gatitet, Tuturor de bucurie
Pe cum a lost prorocitei (6) $i nou de veselie.
Posaga de sus. (T.-Aries.) G. Boldea, student.

(1) =Godac, fiurcel.


(2) Ferievadret.
(3) Dupl fiecare vers.
(4) Olatc7, pl. olate i otaturY, se zice i olete (v. al meu Glosar, sub
voc.) vorb invechit, o gsim in Cronica lui Sincai toate -edificiile din ju-
rul casei.
(5) Ca Romnii istrieni: feciorit, copilit.
(6) .= Prorociserd.

www.dacoromanica.ro
38

xxxiv. Mndru-i ceriul!


De cnd Domnul s'a n- In mijlocul ceriului
[scut Scris-i mna Domnului ;
$i pmntul s'a fcut, 10. In cea dreapt si-o gleat.
$i ceriul s'a ridicat Da 'n gleatd ce mai este?
Pe patru stlpi de d'argint, Busuiocul fetelor,
5. Mndru-i ceriu 'mpodobit Trandafir nevestelor,
Tot cu stele mruntele Mru rosu junilor,
$i cu luna pintre ele. 15. Si crucea btrnilor !
Refren : dup fiecare vers : Dom nului Doamne-o !
13]4. Colect. A. V.

xxxv. Mr si pr.
La cea msurd rotund, 20. Din tri tri dela tri domni :
Cu tinte galbini btut Una-i raza soarelui,
Este-un mr Una-i spicul grului
$i este-un Si-una-i floarea jinului (3).
5. Face mere rosioare Strig popa cel btrAn
Cu frunzute rumegioare (1). 25. La diacul cel mai mic :
Nu stiu, cin' s'a 'ncumetat, afar, mai diece !
De merele le-a mncat El afar si-a
$i frunza o-a rumegat. Clopotul 1-a tingnit
10. La trupina mrului De tlirnat (4) 1-a rzrnat,
Este-un pat albut de brad, 30. 'N cas bun veste-a dat :
Da In pat cine-i culcat? vin colindtori,
Da, zu, Domnul tinerel, Noaptea, pe la cnttori.
Tinerel si 'nfstel, Treceti, voi juni, i sedeti!
15. In fase dalbe de mtas Noi n'am venit s sedem,
Dela doamna preuteas, 35. C'am venit c'am auzit,
Cu cide (2) de bumbac, C s'a nscut Domnul
Cu tri pene'n comnac, [sfntl
Cu tri pene din tri tgri,
Fi1pis. mic. Jon Drecleian, student.

(1) Cam rumene.


(2) = Chichie (tichle)=.-saficd,
(3) Pronuntd vulg.-=vinului.
(4) = Balcon, pridvor.

www.dacoromanica.ro
39

xxxvi. Scar de argint.


De cnd Domnul s'a nscut Soarele cu razele.
$i pdmntul 1-a fcut, 10-. Soare, soare uncle raza ?
Ceriu'n sus I-a ridicat Raza'n vrful muntelui,
$i bine 1-a rzrnat La crucile bradului.
5. Cu tri stalpuri de argint Este-o scar de argint,
$i frumos 1-o 'mpodobit : Se coboar Domnul sfnt ;
Tot cu stele mruntele 15. Se coboar-arareori
$i cu luna cu lurnina, La sfintele srbatori.
Ciunga. Ios. Bogdan, student.

Mne la prnz.
Cand o fi mane la prnz, Ra'n' la poala cerului,
Asteptam pe Dumnezeu, Unde-s pomii Infloriti,
Sd-1 prnzim, s-1 osptm PicA toamna de roditi,
$i pe Domnul s-1 petrecem De roditi, de grmditi.
5. Pan' la poarta raiului,
Refren : Domnului Doamne !
Sallee), [1. Blaj ]. G. Boldea.

MIMI. In sesul cel frumos.


Colo'n josu, mai in jos, 10. Ma ica-sfntd
Florile dalbe ! $i cu nou- popi btrni
Colo'n sesul cel frumos $i cu nou iconari.
Este-o dalbA mnstire Iconariul cel mai mic
5. Cu altare El in toacA si-a btut
Sus pe mare. 15. De cu sar'n vecernie,
Slujba sfnt Ivi iez de noapte itru (1) sfnt,
Cine-o cnt ? $i de prnz in liturghie
Cnt-o, cntd Zori de zi evanghelie !
Ciunga. Jos. Nicoard, student.

(1) = nuinecalul, ufrenia, slay. utro =dimineat.

www.dacoromanica.ro
40

xxxix. Blestem si binecuvntare.


Pleac Maica Domnului, $i din graiu a0 grili :
Domnului Doamne, Fire-ati voi, cai, bleste-
SA mili nasca fiul sfnt , [mati,
Fiul sfnt pe acest pmnt, De mine, de dumnezeu,
Sub creang de plopuli Mai tare de fiul meu ;
[verde. 35. $i voi, cai, s n'aveti sat
5. Ploape, ploape, nalte Numa'n noaptea de Ispas,
[ploape, 5i-atuncia numai un ceas !
Ian apleacd-ti cloambele (1), Munci grele mi-o d'ajun-
S mi-ti nasc fiul sfnt, [gea,
Fiul sfnt pe acest pmnt ! Si se dal-A i plecar
Plopul, dacl-mi d'auzi, 40. P'acest plaiu, picior de raiu,
10. Tot mai tare flfili, Cnd fu la mijloc de plaiu,
Maica prinde a-1 blestem : Sub creanga de tisd verde,
Fire-ai, ploape, blestemat Maica sfnt se opri,
De mine, de Dumnezeu, Ctr tisa"-a0 gri :
Mai tare de fiul mieu ; 45. Tis, tis, creang verde,
15. Bat vntul, ori nu bat, Ian apleac-ti cloambele,
Frunza ta s se tot sbatl S mi-ti lined fiiul-sfnt,
Mund grele mi-o d'ajun- Fiul-sfnt pe acest pmnt !
[ge Tisa, daca-mi d'auzi,
$i se da-r, i-mi plec-rd 50. Cloambele mi le-apleca,
Pe acest plaiu, picior de raiu. Maica prinde-a se rug :
20. Cnd fu la mijloc de plaiu, Fire-ai tis, alduit
La grajdurile cailor, $i in veci blagoslovit
Gill Maica Precesta De mine, de Dumnezeu,
Din paiele grului, 55. Mai tare de fiul meu !
Din florile fnului Munci grele mi-o d'ajun-
25. Stati voi, cai, de a roa- [gek
/ derea, $i se dare i-mi plecare
Sd mi-ti nasc fiul sfnt, P'acest plaiit, picior de raiu,
Fiul sfnt pe acest pmnt ! La grajdurile boilor.
Caii dacd-mi d'auziau, 60. Grl Maica Precesta
Mai tare imi rontiiiau (2) Din paiele grului,
30. Maica-sfnt-i blestem Din florile fnului :
(1) =Crengile.
(2) = Rodeau, rontaian.

www.dacoromanica.ro
41

Stag voi, boi, de-a roa- Maica-sfntd-i aldui (1)


Merea, $i din graiu a grdi :
S mi-ti nascd fiul-sfant, Fire-ati voi, boi, alduiti
65. Fiul sfnt pe acest prnnt ! $i in veci blagosloviti,
Boii, dac-o auzid, 75. De mine, de Dumnezeu,
Cu rumegatul stta, Mai tare de fiul meu.
Jos la iesle se plecar $i voi, boi, s aveti sat,
$i suflard de ajutar ; De trei ori pe zi mncri
70. $i-aburird, de 'ncalzir, $i de doua adpri !
T. Hafeg. .CantatA de Dan Rica, scrisa de Marian Hica, student.

XL. BlAstemul Maicei Domnului.


Primbld-mi-se, Doame, Da and ea cd-mi ajunge
[primbld La mijlocul plaiului,
D'aleo, maica Domnului La fntna raiului,
C'un fiu micutel in bratd, Puse jos, s hodineasca
Cu cosita despletit, 25 Sub tufa de tis verde.
5. Peste fiu mic slob ozit. Tisa verde, dacd-o vede,
Maica-mi dede a pleca Cu cloambele-o cuprinde,
Cam pe plaiu, picior de raiu. Umbrd bund fce.
Puse jos sd Tiodineasca Maica-mi dede-a aldul :
Sub tufa de ploput verde. 30. Fire-ai, tisd, alduit
10. Ploput verde, dacd-o vede, De mine, de fiul mieu,
Cu cleoambele-o sbiciui, $i de dragul Dumnezeu :
limbed' bun nu-i faced. Fie yard, fie iarnd
Maica-mi dede-a blstdmA : Frunza ta verde sa st !
Fire-ai ploput blstmat 35. Maica-mi dede d'a plec
15. De mine, de fiul mieu Cam pe plaiu, picior de raiu.
$i de dragul Dumnezeu. Dac ea c-si ajunge
Batd vntul, fie cet, (2) La vrvutu plaiului,
Frunza ta 'n loc s nu stee ! Gsi fiul botezat
Maica-mi dede- a pustini(3) 40. Tot de Ion Sntionu
20. Cam pe plaiu, picior de raiu ; $i de Pavel Apostolu.
'Clopotiva, f. (Hafeg.) A. lonas.

(1) Alduia --= binecuvnt.


(2) Liniste
(3) Pribegi.

www.dacoromanica.ro
42

xim. Blestemul Maicei Sfinte.


(Variant.)

Maica-stantA s'a pornit Cu Or galben despletit


Cu pAr galben despletit 15. La teiu verde infrunzit.
La plop verde si 'nfrunzit. Maica-sfnt as-a grail :
Maica-sfantA as-a graft : Stai tu, teiu, de hobonit,
5. Stai tu, plop, de hobo- SA se nascA fiul sMnt !
[nit (1), Teiu-a stat de hobonit
SA se nasca fiul-sfant ! 20. $i s'a nAscut flu! dint
Plop n'a stat de hobonit, Maica-sfant ask-a graft :
Nu s'a nscut fiul sfAnt, Fireai tu, teiu, fericit,
Maica-sfnt asa-a grAit : De mine si de Dumnezeu,
10. Fire-al tu, plop, blAstAmat, Mai tare de fiul meu :
De mini si de Dumnezeu, 25. SA se facA cruci din tine
Mai tare de fiul mieu ! La toate bisericile
Maica-sfant s'a pornit SA se'nchine noroadele !
eusa. .ofron Moldovan. Comunicat de Emil Precap, student.

XLII. Maica Sfnt.


Scob orit- a, scob orit, 15. De mine, de Dumnezeu
Florile dalbe, $i de cel fiut al meu.
Maica-sfant pe pdmant, Voi sal nu VA sAturati,
Ca sa." nascA fiul-sfant. Nunia'n ziva de Ispas,
Se luarA, se duserA 5i-atuncia numai un cias !
5. Chiar In curtea lui CrAciun. 20. Se luar, se duserA
Ce sA m fac eu,CrAciune, lar 'n curtea lui Craciun :
Grele munci CA m'au ajuns ! Ce s mA fac eu,CrAciune,
Du-te 'n ieslea cailor ! Girdle munci, c m'au ajtms !
Se luar, se duser Du-te'n ieslea boilor !
10. Tocma 'n ieslea cailor. 25. Se luarA, se dusera
Stati voi, cai, de-a roa- Tocma'n ieslea boilor :
[derea! Stati voi, boi, de-a ru-
Cai n'o stat de-a roaderea, [mega !
Maica-sfantA-i blAstana : Boii-au stat de a rumega,
Fire-ati voi, cai,blstAmati, Maica-sfanta atunci na'stea,

(1) = Legdnat.

www.dacoromanica.ro
43

30. Boii sufl de 'nclzi. Cu voi s se hrneascg


Maica-sfntA-i aldui : Tofi Rumnii, toti cr2stinii.
Fire-ati voi, boi, alduiti, $i pe voi s v sloboazA
$i In veci blagosloviti 40 'N toat ziva la amiaz,
De mine, de Dumnezeu, S5 vA rupeti colti de iarb,
35. $i de st' fiat al meu. SA va' udati buzele,
Cu voi sA se folosascA, Buzele cu apele !
Ibnesti. D. Farca, student.

Maica Sfnta.
(Variant.)

Cam spre ziva de Crciun Pan s'o na0e fiul sfnt,


Maica-sfnt se duce, Fiul-sfnt pe acest ptnnt !
Plaiu de munte-o 'ndirept Bol de sam c4-qi bg,
La iesclia (1) cailor. 25. Maica-sfnt-i
5. Maica-sfnt as ziceA : Fire-ati voi, boi, alduiti
Stati voi, cai, de-a sdron- De mine, de fiul sfnt,
[fella (2) Car' s'a nscut pe pmnt:
Pn s'a nte fiul-sfant, Toat ziva sA arati
Fiul-sfnt pe acest pmnt ! 30. Nemncati, neadApati !
Cai de sam nu-si Maica-sfnta' se duce,
10. Maica-sfnt-i blsttnA : Plaiu de munte o 'ndirept,
Fire-ati voi, cai, blst- La umbruta plopului.
fmati Maica-sfnt a zice :
De mine, de fiul sfnt, 35. StAi tu, ploape, de-a te
Car' s'a nscut pe pmnt ! [bate,
$i voi, cai, sA n'aveti sat, Pn' e naste fiul-sfnt,
15. Numa-'n ziva de Ispas, Fiul sfnt pe-acest pmnt !
$i-atuncia numa un cias ! Plop de sarn nu-si
Maica-sfnt se duce,. Maica-sfnt-I blstemA :
Plaiu de munte-o 4ndirept 40. Tu, ploape, s te tot bati
La iesclia boilor. $i de boare si de soare,
20. Maica sfnt a zice: Mai mult noaptea pe r-
Stati voi, boi, de a ru- [coare
[megi,

(1) = leslea.
(2) = Ronfl.

www.dacoromanica.ro
44

Maica-sfAnt se duceA, Maica-sfAntA-o aldui :


Plaiu de munte-o 'ndireptA, 50. Fire-ai, tis, alduitA,
45. La umbra de Usk' verde. $i In veci blagoslovitA,
Maica-sfAntA-as zice De mini si de flul sfnt,
St Ai tu, tisd, de a cldtl! Car' s'a nAscut pe pmnt
Tisa 'n samA cA-si bAgi,
Cetea. Corn. Darna,s, stud.

xLnr. Maica luminat.


Colo 'n dealu, dup dealu, Tot cheile raiului.
Este-o dalb mnstire ; $i raiul 1-ii descuiA,
In mnstire cine sede ? Pe Dumnezeu 1-ii vede,
$ede maica Iuminat, 20. Mitutel i 'nfstel
5. C'un fiut micut brate. Cu fase dalb de mAtas,
Fiul plnge, nu mai tace, LegAnut de pltinut !
Maica nu mai sti ce-a face. Nici cu-aceea nu dce. ;
Maic-sa din graiu gri : MaicA-sa din graiu gri :
Taci, flule, nu mai plAnge, 25. Taci, fiule, nu mai plAnge,
10. CA eu, maicA, cA ti-oiu da C pe tin' te- or rstignI
Dou mere, douA pere, PAgAnii de Jidovii.
SA' te joci In raiu cu ele ! Dar si noi i-om rstignI
Nici cu-aceea nu tAce. La capetul judecii (1),
MaicA-sa din graiu grAi : C'acolo si noi vom fi
15. Taci, fiule, nu mai plAnge, La capetul judecii.
CA tie maica ti-a da,
Ragla, Bistritz-Nds,ud. G. Morariu.

xLv. Maica cu fiu 'n brate.


Lu maica fiu 'n brate Maica sfntA-1 blstm-re :
Si-I duse, Cat 11 duse, Firea-i tu, plo p, blAstmat
Puse jos sA hodineasc6 10. De mine, de Dumnezeu,
Sub tuf de plopu-si verde, Mai tare de fiul mieu!
5. Plopu-i mare, Lu maica flu 'n brate
D'umbrA n'are $i 11 duse eat 11 duse ;
C-s florile-a mrului ! Puse jos sa hodineascA,

(1) = Vech. rom. judetjadecata'.

www.dacoromanica.ro
45

15, Ca-s florile-a mrului ! Si-1 duse, cat duse,


Sub tufa de mru-si verde, Puse jos, s hodineasc
Mru-i mare, 30. Sub tur de:tisk verde.
D'umbr n'are Tisa-i mare,
CA-s florile mrului ! D'umbrli are,
20. Maica sfnt1-1 blstma-re Ma ica sfanta o veliced(1)-re :
Firea-i tu, mr, blstmat Firea-i, tis, velicit,
De mine, de Dumnezeu, 35. De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul mieu ! Mai tare de fiul meu !
Tie frunza s nu-ti stee, Tie frunza s nu-ti pice
25. Nici cu Vint, Nici cu vnt,
Nici fr vnt ! Nici fdr vant f
Lu-si maica fiu'n brate
Chimitelnic de Carnpie, dela diacul Latrn. A. V.

xLvI. 0 chilie de anglie (2).


Colo'n josu, mai din jos, De sbieret1 mieilor.
O chilie de anglie Fire-ati blstemate, oi,
$ede'n ea Snta-Mrie. Caz lana de pe voi,
$i sede s hodineascA, Mielutii de lng6 voi !
51. Pe Domnul cel sfnt s-1 20. $i s'a luat i s'a dus,
[timed. Ctre Viflaim in sus,
N'a putut s hodineasc, La tufistea cailor.
Nici pe Domnul sfnt sa-1 $i s'a pus s hodineascg,
[used. Pe Domnul cel sfnt sk-1
S'a luat maica, s'a dus, [nasc.
Ctre Rusalim in sus, 25. N'a putut s hodineasc,
10. La tu145tea (3) oilor Nici pe Domnul sfnt
$i s'a pus s .hodineasc, [s-1 nasck,
Pe Domnul cel sfnt s-1 De rosura cailor.
[nascA. Fire-ati voi, cai, blste-
N'a putut s hodineascA, [mati,
Nici pe Domnul-sfnt s-1 Voi s nu %TA skturati,
[nasc4, 30. Nice ziva, nici noaptea
15. De rosura oilor,
(1)= Ferici (?)
(2) In unele variante : Mille de kimelie.
(3) = TuriVea.

www.dacoromanica.ro
46

Pn'n ziva de Ispas, Pe Domnul cel sfnt


$i atunci numai un ceas ! [s-1 nasc .
$i s'a luat i s'a dus $i s'a pus si-a hodinit,
CAtre Viflaim in sus Pe Domnul-sfnt I-a nscut.
35. La ieslea dobitoceasc, Din grdle luminle,
40. Din pociumbi fc1ii ardea-le
SpAtac (Blaj). Org. Zdrenghea, cornunie. de I. Velicea.

Dumnezeu cu oile.
Pe coasta cu florile, Fire-ati voi, cai, brstd-
Doamneleo, Domnului bun 1 Imati,
Dumnezeu cu oile. S nu v mai sturati,
Dumnezeu a fluerat, Pan'n noaptea de Ispas,
5. Oile adunat. 25, $i-atuncia numai un cias !
Luatu-s'a, dusu-s'a, Luatu-s'a, dusu-s'a,
La turistea oilor La ieslele boilor
$i s'a dat de a odihnl ; $i s'a dat a odihni
Nu s'a putut odihnl $i s'a putut odihnl.
10. De rosura oilor, 30. Dacd zita s'a fcut
De sbieratul mieilor. Fiul-sfnt eh' s'a ngscut :
El din graiu le-a blAstmat Din pociumbi, radii aprinse ;
Fire-ati voi, oi, blst- Din grdele, luminele,
[mate, Boii i-a blagoslovit
SA pierdeti Fang de pe voi 35. Fireai, boi, blagosloviti
15. $i mielutii de sub oi ! Ziva cnd yeti fi la jug,
Luatu-s'a, dusu-s'a and plugariu va prnzi,
La turistea cailor Voi inca' iti hodini ;
$i s'a dat de-a odihnl. Cnd plugariu o amiez,
Nu s'a putut odihnl 40. Voi iti sta'n loc mnc ;
20. De rosura cailor. Plugariul, dac-a
El din graiu i-a blstmat Bta'n mnd va Iu,
La psune v'a mn !
Sorotin. I. &on.

xLvIn. Sub d'umbrele mArului;


Sub d'umbrele mgrului Fiul plnge si nu'nceat,
Sede Maica Domnului 5. Maica Sfnt, Preacurat,
C'un fiut micut in bratg. In poal si 1-a luat,

www.dacoromanica.ro
47

Sus pe plaiu ca.' si-a plecat. 30. De mini si de fiul sfnt,


Cnd pe plaiu c se prinde, Pn-i fi pe acest pmnt,.
Maica plop verde-si vede, Bat vntul, ori nu bat,
10. $i la plop CA s'abte, Frunza ta s se tot bat !
Puse jos si odihni. Fiul plnge si nu'nceat,.
Plopul umbrd nu-si dede ; 35. Maica Sfnt, Preacurat
Maica greu mi-1 blstm : In poal si 1-a luat
Fire-ai, ploape, prsit Si pe plaiu c si-a plecat.
15. De mini si de fiul sfnt,'- and pe plaiu a se prinde,.
Pn-i fi pe-acest pmnt, Maica vit isi vede
Bata.' vntul, ori nu bat, 40. $i la vita' s'abte,
Frunza ta s se tot bat ! Puse jos si hodini,
Fiul plange si nu 'nceat, Vita verde umbr-si dete,
20. Maica Sfnt, Preacurat, Maica bine-o d'aldui :
Jri poal si 1-a luat S fii, vita, d'alduit
Si pe plaiu c a plecat. 45. $i In veci blagoslovit
Cnd pe plaiu c se prinde, De mini si de fiul sfnt,
Maica pr verde vede Pnd-i fi 'The acest pgmnt E
25. $i la pr a s'abte, S dai, vita% feria
Puse jos si odihni ; Si strugurele copu
Prul umbr nu-si dede, 50. $i urechita (1) felea (2).
Maica greu Ill blstni : $i boboana sfrtariu (3) !
S fii, pere-o, prsit
Spring. Nic. Streljean, comunic. de Em. Colbazi.

lam Din aintea raiului.


Dinaintea raiului I 10. PleacA-ti, ploape, cleom-
Primbl-si Maica Domnului [bele,.
'Cu mintia-i de argint, De s.-mi nascd fiul sfnt,
Care razm 'n pmnt Fiul sfnt pe-acest pinnt I
5. $i de-aici mi se lu Plopul sam nu-mi bg,.
Pe cel plaiu, picior de raiu, Cleoambele nu-si aplec,
Cnd fu plaiul jumgtate, 15. Fiul-sfnt nu se nste,
Puse jos s odihneasc. Maica greu mi-1 blstem :.
Maica-mi rupse de-mi grl :

(I) = Arifia de strugure.


(2) --- Jumtate de cop.
(3) .= PAtrar (1/4).

www.dacoromanica.ro
48

Fire-ai, ploape, blstAmat Maica bine-o aldui :


De mine, de-o maic sfnt : Fire-ai, tis, alduitg
Bata" vntu, fiei ceatii, (1) 35. $i in veci blagoslovit,
20. Frunza ta s se tot bat. De mine, de Dumnezeu,
$i de-aici mi se duceg, Mai tare de fiul su :
Pe cel_ plaiu, picior Lie raiu. Fie iarnA, fie var,
Cnd fu 'n vArful plaiului, Franza ta verde s st !
Puse jos s odihneasc 40. Treiizvoare-mi zvoreg. :
25. Sub umbra de tisA verde. Un izvor de lapte dalce,
Maica-mi rupse de grise : Un izvor de vinut ro5u
Pleacd-fi, tisg, cleoambele, $i altul de mirul sfeint ;
De s-mi nasc fiul-sfnt, Cel de lapte-1 apleck,
Fiul sfnt pe acest pmnt ! 45. Cel de vin mi-1 botez,
30. Tisa bine-o ascult Cel de mir mi-1 mirui,
Si cleoambele le plug, Fiul-sfnt incA-mi cre#eg.
Fiul-sfnt n4teA. 5i-o 'nchinin cu sAngtate !
T Hafeg-. Ion Medrea, student.

L. In poarta raiului.
Sus in poarta raiului, Ti-oiu aduce,
Sade-mi Maica Domnului Dou mere,
C'un fiat micut in brat, 10. Doug. pere,
Dar fiutul nu mai tace. Toate patru aurle,
5. Taci, fiule, Cu cheita dela raiu,
Taci, dragule, SA te faci mai mare craiu!
C m'oiu duce,
Sebes. Achim Arsu, comunic. I. Dcimboiu.

LI. La vrful muntilor.


Sus la vrful munfilor, 5. Cu fiutu IngA ea.
Florile d'albe, Fiufu tare plngeA,
Este-o baie bglioarg, Maica-sfntA-1 mnggi :
Da'n baie cine edeA Taci, fling', nu mai plnge,
Maica sfnt Precesta CA fie maica fi-a la

(1) Ceatdvreme cfr. cet,

www.dacoromanica.ro
49

10. Doug mere argintle, Taci, fiutd, nu mai plnge,


SA" te joci, fiut, cu ele ! 20. C tie mama ti-a da
Fiutu ash zice : Doug mere aurele,
Nu plng, maicA, de aceea. SA te joci, fiut, cu ele !
Uitg-te, mdicut, 'n jos, Fiutu, as zica :
15. De vezi fauri furind, Nu plng, maicg, de aceea.
Mie piroane fcnd ! 25. Uitg-te, mgicutd, 'n sus,
Si fiiutu tot plngeg, De vezi brda,si (1) brduind
Maica-sfnt-1 mnggi : $i mie cruce fAcnd !
Blaj. Corn. Bocan, comunic. Ion alma.

LII. Pe fefele munfilor.


Pe fetele rauntilor, StA pe-o pia tr rAzdmat
Linu-i vntul, vntule lin de 10. C'un fiut micut in brat.
[var ! Fiu 'ncepe de-a crnci(2),
Este-o dalb ma nstire. Maica sfnt a-1 opaci :
In mnstire cine cntA Taci, fiule, nu crncl,
5. Cnt noug popi btrni CA maica tie ti-a da
$i cu noug diecei. 15. Dou mere,
Slujba sfntA cine-o ascult? Doug pere,
D'ascult-o Maica sfnt. Doug fife dalbe-a mele !
Lupu. Nic. Benchea, student.

um La cea piatr.
La cea piatr rsturnat, Dou mere, dou pere,
Hoi da Lerui, flori Doug tite dalbe-a' mele.
[de ,nlr ! (3) 10. Cu merele te i juc,
$ede Maica 'ngenunchiat Titele te-i desfatA !
C'un fiut micut In brate. Fiul plnge, stai e n'are.
Fiul plnge, stare n'are, Taci, fiule, nu mai plnge,
5. Maica sfnt-1 mngai-re : CI tie maica f i-a da :
Taci, fiiule,nu mai plnge, 15. $i cheile raiului
Cg tie maica ti-a da : $i sustariul de botez

(1) = Dulgheri.
(2) = Scna.
(3) Dupg fiecare vers.
wch, Colinde din Ardeal. 4

www.dacoromanica.ro
50

Si scaunul de judef. $i peste an tot voioas ;


Cu cheile.i descui, Firea-i, gazdd, sdnAtos
Cu usteriu-i botezd, Si peste an tot voios.
20. Din scaun Ii judech ! Voie buna si-o colind (1)
Firea-i, gazd, sdnAtoasd Si-un cdrnat legat de grind
Blaj. Colect. A. I Wirt.

Observatiune. Aceastd colindd, mult variatd, in Pusta-Camaras


(Cmpie) s incepe as :
Pe marginea Dunarii
,-Este-o piatr rsturnatd...
apoi continu cu putine schimbari, dar dupd versul 11, variaza astfel :
Nici cu lea nu tdced, Mdturice de argint,
Maicasfntd-1 aldui : SA mttiri tu ceriul sfnt,
Taci, fiule, taci, dragule, Ceriul sfnt de neg.urle,
Cd fie maica ti-a da-re : Pamntul de tine (2) grele.
Comunic. I. Pop, student.

Luv. La cea piatr.


(Varianta.)

La cea piatrd rsturnat, Fiul plnge, stare n'are,


Ziorel de zi ! Maicd-sa din graiu grdi-re :
Sede maica'ngenuchiatd, Taci, fiule, nu mai plnge,
C'un flirt micuf in !mate. 15. C maica fie fi-a da :
Fiul plange, se scnceste ; Si cheile raiului
5. Maica sfnta-1 opceste, $i susteriul de botez
Taci, fiule, nu mai pldnge, $i scaunul de judet.
C rnaica tie fi-a da Cu cheile-i descui
Doua mere, cloud pere, 20. $i pe Domnul veded ;
Doud fife dealbe-a'rnele ; Din scaun Ii judec,
10. Cu merele te-i juc, Din susteriu ii botezd !
Titele te-i rdsfdtd !
Scrisa de Pant Hole, student.
(1) = Colacul sau covrigul ce se da dupa colind.
(2) pl. din find = noroiu.

www.dacoromanica.ro
51

Fiu din piatr.


Este-o piatrA lecovatd, (1) Matura'n maim i-a pus,
Leru-i, Doamne ! Sa mture pamntul ;
Sede Maica 'ngenunchiat, PArnntul de gozurle,
SA nasc fiul din piatrd. $i cerul de negarele (2).
5. Fiu din piatr s'a nscut,
(Somfalau Urn. m.). Zenovia Copacian,

Lyr. Este o piatr mrmurata.


Colo josu, mai in josu, 10. Doua tite dalbe-a mele,
Este-o piatr mrmurat, $i scaunul de judet
Maica sfnt-i razmatA, $i ciubru de botez !
C'un fiut micut in brata ; Ba, zo, mie nu-mi trebue,
5. Fiul plnge, stare Ware, Nici ciubaru de botezu,
Maica-sa din graiu graia-re ; 15. Nici scaunu de judetu.
Taci, fiule, taci, dragule, Fur' (3) cheile raiului,
CA tie maica ti-a da-re : SA descuiu raiul meu,
Dou mere, douA. pere, Sa vedem pe Dumnezeu !
Refren : Zudrel de zi, dup fiecare vers.
Silvasul-rom. G. Boldea.

Maica sfnt cu pruncul.


Colo josu, rnai in jos, 5. $ede, sede Maica sfntd
Zivarel de ziva ! (4) C'un fiut micut in bratd.
Colo'n sesul cel frumos, Fiul plnge, stare n'are,
Este-o masa de matasa, 'Maica-sa hodina n'are,
Dar la aras1 ciiw sede ? Ea din graiu as-i graih-re :

(1) Intr'o variant (ce urnieazA) se zice: (piatrA marmnrala. Mi se p.are c


aceasta explica vorba neinteleasg lecovata., care in vreo limba veche va fi
insemnat piatr, cum aveni d. e. sada-gura=gura-gura Cfr. si leuca petra.
(2) Negarele, diminutiv din negur ; intelesul versului final ar ti : sa dea lu-
mina. De fapt este imposibil a nu intrevede in aceasta colinda un res din
cultul lui Mithras=Sol in\ ictus, ce se sgrl.), dupa datina Fenicienilor, la 25
Dec. Nithras se numeste cel ce s'a nascul din skinca, din peg era adrinca. S.
Justin Mart, in dial. c. Triphon, 70: Deo invicto Mithrae et petrae
Cit. dur Dr. At. M. Marienescu, Cultal piigtin, edit. Acad. Rom., pag. 250.
(3) = Numai.
(4) Se repeteazg dup fiecare vers.

www.dacoromanica.ro
52

10. Taci, fiule, taci, dragule, 15. $i perele mnch !


a tie maica ti-a da-re Si scaunul de judetu
Dou mere, dou pere, $i gleata de botezu ;
Doud tite dalbe-a mele ; Din scaun Ii judec,
Cu titele te-i rdsft, Din galeatd-i botezd !
13Ia j, O. A. //kin, student.

',Arm. La o mas de mtas.


La o masd de mdtasd, Doud mere, cloud pere,
Ziorel 1e laid $i titele dalbe-a'mele,
faup fiecare vers) 10. $i cheile raiului,
$ede-mi maica 'ngenunchiatd $i ,su,steriul (1) de botez,
C'un fiut micut in brat ; $i scaunul de judet ;
5. Fiul plnge, stare n'are. Cu cheile-i descui,
Taci, fiule, nu mai plnge, Cu susteriu-i botez,
Cd tie maica ti-a da, 15. Din scaun ii judeca !
Sncel. I. Barbat.

Luc. Doi luceferi.


Rdsdrit au, rdsrit Ca tie maica da :
Doi luceferi gAlbiori. $ustariul dela botez
Nu-s luceferi glbiori, $i crja dela judet
CA-i o dalbd mnstire 20. $i cheile raiului.
5. Cu pAretii de tdmAie, In toarta sustariului
Cu podu de sfntd cear, Scrisd-i floarea raiului ;
Cu usa de sfntd rugd. Pe buza sustariului
Sfnta rugA cine-o cnt ? Scris-i vita vinului
Noud popi, noud dieci 25. $i 'n fundul sustariului
10. Si pe-atta patrierci. Doi porumbi porum-
Sfnta slujbd cine-o-ascultd ? [bitA,
Dar ascult Maica sfnt Tot ascultd toaca 'n ceriu,
Cu fiut micut in brat. Toaca 'n ceriu si slujba 'n
Fiul plnge, stare n'are, [raiu.
15. Maicd-sa din graiu grdiA-re : $i tie maica ti-a da
Taci, fiule, nu mai plnge, 30. $i cheile raiului,

(1) .1t,stariu.

www.dacoromanica.ro
53

Si raiul vei descui, Numa-odat-i genunchik


Ce-i vede ti-i minun : ladu ti s'a descui ;
Trupuri dalbe, 1nflorite, Ce-i vedek ti-i minuna :
De Dumnezeu druite 40. Trupuri negre putrezite,
35. $i de pop spovedite. De pop nespovedite,
Ti-i tip si pti la iad ; De Dumnezeu prsite !
Panade. Vid. Sdbeidu, st.

LX. Mnstire cu noud altare.


Mngstire cu nou altare, Fiul plnge, nu tace,
Cu usile ''n jos pe mare, Maica sfnt-1 mngra :
Cu razele cAtre soare. Tacio-mi, fiut, tacio-mi,
La altariul cel mai mare [drag,
5. Slujba sfnt cine-o cnt ? Ca io tie eh' ti-oiu da
Cnt'o-un zu si- un Dum- 20. Dou tite dalbe-a mele,
fnezeu. S te joci, fiut, cu ele !
Dar de-ascultat cine-o as- Fiul plnge, nu-mi tdce,
[cult? Maica sfntd-1 mngi :
Dar ascult Maica sfnt Tacio-mi, fiat, tacio-mi,
C'un fiut micut pe brat. [drag,
10. Fiul plnge, nu-mi tce, 25. Cii io tie c ti-oiu da
Maica sfnta-1 mngli : Cheitele raiului,
Tacio-mi, fiut, tacio - mi C'alea ti-au fost date tie,
drag, Din dalba copilirie !
Ca io tie c ti-oitt da, Si-o 'nchindm cu sntate
Dou mere, dou'd pere, 30. Pe la toti si pe la toate !
15. SA te joci, fiut, cu ele !
Bueuresti (Zarand.) I. Fugeitei. student.

LxI. Poala Ceriului.


Poala ceriului, $i 'n brat le pune.
Poarta raiului ! $i cele din brat
De primbl-se primbl 10. Frumos dinflori.
Cea STng-Mrie, $i ea s'a uitat
5. Cu pasul psi, Sus spre rsrit
Flori sfinte rupe. $i ea si-a vzut
$i 'n mni le prinde 0 raz-mi de soare.

www.dacoromanica.ro
54

15. Tu raz-mi de soare, 25. Da crucea cea sfntd,


Tu esti d'umbltoare $i 'n mna direapt
$i esti vztoare ! $ustariu de botez
DA de stire 'n ceriu, $i s'o botezat ;
In ceriu la ingeri, Bun nurne si-a pus,
20. C6 din mine s'a naste, 30. Dulcele lsus,
Din maid.' curat Domnul ceriului
Ficut fard tat ! $i-al pmntului.
$i el si-o luat $i noi ne 'nchinm
In mna cea stng Dalb-i sntate !
M.-Decea. Em. Pop.

Lx.n. Sub rosu de rAsrit.


Sub rosu de rgsrit, In mari legi ck" mi-1 bgarl :
Domnului bun, In legea lui Durnnezeu,
Este-un mr dulce 'nflorit. 20. S creasc da fiu-su.
Sub umbruta mrului Fiul din brate-a sburat
$ade - mi, Doamne, Maica Peste- o Ma re,
[sfnt Peste-o zare,
5. C'un fiut micut In brate, La cea mnstire mare.
Cu cosita despletit, 25. In mijloc de mnstire
Jos pe fiu-e slobozit. Este-o mas dalb4 'ntinsi ;
Dar de lucru ce lucreaz? Imprejur, Doamne, de mask*
Tot de botez se gateazei (1). Sunt tot jituri de mtas,
10. Dar' nnas pe cine chiam? Dar 'n jituri eine sade ?
Pe loon Sntion, 30. $ade-mi, doamne, fiul sfnt,
NAnasul lui Dumnezeu. Cu arcutul Incordat,
Da, zAu, nume cum i-or Sus spre ceriu Ii ridicat,
[pune Ca el ceriul sa-1 rstoarne.
Tot Isuse Hiristoase, Din ceriu tare mi-1 rugar
15. C'alea-s nume mai frumoase, 35. Prea-sfnt Dumineca-re :
Din toat lumea alese. Fiu ceriul nu-1 rsturn,
Fiul, dac6-1 botezar, CA mai sunt si credinciosi,

(1) Prin analogie I. 1. d. se geitege.

www.dacoromanica.ro
55

Credincio$i lui Dumnezeu Si noi iarA ni-o 'nchinAm


Si tuturor zilelor, Tot In dalbA-i sAnAtate.
AO. Mai vrtos Vinerilor !
Blaj. O. A. Viciu, student.

In deal la Rusalim.
Sus in deal de Rusalim Incet, incet prin brAdet.
(bis) 15. Sub tufA de tisA verde
ib Lerui, Doamne, Intinse arcu s'o sAgete ;
DupA-o tufA de mAlin Ea pripird (2) si greste :
Joacg o fiarA foarte mndrA, StAi, soare, nu saget,
5. Da de mndr-i argintie ; Ca' nu-i cine-ti pare tie,
Nime 'n lume nu si-o $tie, 20. CA-i, Doamne, Sfnta-Mrie !
Numa' sora soarelui. Si-am venit $i am d'oblicit,
Cum o vede, intr 'n cas, CA s'ai nAscut fiul sfnt,
Intrd 'n casA, spuse 'n masA : Si am venit sA-I botezAm,
10. Ciuda-i mare, ce vAzui ! Nume mare sa-i punem :
Soare arcu-$i intinde, 25. Doamne, Domnul ceriului
Intr'acolo se duce Doamne $i al pAmntului !
Linu, lin prin cest mli,i, (1) Doamne al nost, al tuturor !
Sebes. Mat. PO, comunic. I. Dimboiu.

Lxiv.-0 fiar mndr.


Sus in deal de Rusalim, Corinde, Doamne, corinde !
DupA-o tufd de mdlin, 10. LuA harcu de-a stnga
JoacA, joacA-O fiarA mndrA, Si sgeata de-a dreapta ;
Corinde, Doamne, corinde ! LuA 'ncet prin cest fAget,
5. Nime 'n lume nu $i-o vede, lin prin eest pelin
Numa Ion d'arca$ mare ; Si d'a le,,cu (4) se dadurA,
PAO prin casA, scrisA masA, 15. Corinde, Doamne, corinde !
Pn' la curtea cu harcu, (3), Sub tufa de tis verde,

(1). Malin i melin=liliac (Prunus padus.)


(2) Prifiege, greibege.
(3) = Arcul.
(4) = Peindd.

www.dacoromanica.ro
56

Trase harcu s sagete ; Dac-acele plinl-le-oiu,


Fiara grAbl de-a gal : Jos la tar duce-m'oiu,
MA loan; d'arcas mare, 30. Corinde; Doamne, corinde!
20. Da nu da de m stricA ! Chiei in mn luA-mi-oiu,
Io nu-s fiar ce-ti pare tie, Biserica descua-mi-oiu,
Corinde, Doamne, corinde ! Slujb mndrA
CA-s doamna SAnt-Mrie. Slujba mndr cine-o as-
Si Dumnezeu m'a lsat [cultA ?
25. S fiu fiara codrilor 35. Ascult-o Maica sfnt,
Nou ani si nota zile Corinde, Doarnne, corinde
$i pe-atte sgptmne.
Brad. I. German., student.

Lxv. Ion Sntion.


Sculati, sculati, mari boieri, 10. Prinse-un puiu de UN-
De v sculati fetele, fcioard. (1)
SA mture curtile, Scos-au harcu s5-1 sgete..
S astearn mesele, El din graiu as-a grit
5. SA umple pAharAle ! Pe mini nu md sget,
C boierii-s dusi de-acas, Cd io-s Ion Sntion
Da s'o dus in codrii verzi, 15. Mnasu lui Dumnezeu.
In codrii verzi de-a vnare. C pe mine m'a trimes,
$i vAnar pn'n sarA, Sd cunun i s botez !
ilea comunic. T. Hurglii, student .

Vntori de-ai lui Pilat.


Coborit-au coborlt, $i cnd fu mai lng5. sarA,
orinde-mi, Doamne, Au vnat un vultur sur.
[corinde-mi ! Vultur sur din graiu grAi :
VAnAtori de alui Pilat 10. Vntori de a lui Pilat,
Cu ogarii pe pAmnt Nu grbiti spre moartea
$i cu soimii sus in vnt. [mea,
5. $i vAnarA, ct vAnarA, CA voi nu stiti cine-s eu,
Zi de varA pAng'n sarg, CA io-s Ion Sntion

(1) --= Lebejoard din lebed.

www.dacoromanica.ro
57

Nnasu lui Dumnezeu. De fumul tmilor,


15. $i m due, c'am auzit, 20. De-adunarea sfintilorr
CA s'a nscut Fiul sfnt. De sborul albinelor,
Si m duc ca s-1 botez ; De mirosul florilor !
Da nu m pot apropi
Teiti. lon Beoheri, student

lava Se primbl cea S-Mgrie.


Poa la ceriului, Ch' din mini s'a naste,
Poarta raiului, Din maicd curat
De primbl-se, primbl Ficut (1) fr tat ;
Cea Snt-Mrie. 20. $i el si-o luat
5. Cum pasul psi, In mna cea stng
Flori sfinte rupe Crucea sa cea sfnt,
$i 'n mni le prinda $i 'n mna cea dreapt
$i 'n brat le pun& Sustariu de botez.
$i ea s'a uitat 25. $i el s'a botezat,
10. Sus spre rsrit Bun nume si-a pus :
$i Ea si-o vzut Sant Hristos Isus,
D'oi raz-mi de soare : Domnul ceriului
Tu, raz-mi de soare, 5i-al pmntului.
Tu esti umblAtoare, 30. $i noi ne 'nchinm,
15. DA de stire 'n ceriu, Dalbei sntate.
In ceriu la ingeri,
Decea. Alih. .tef, student.

Lx-vm. Poarta ceriului.


Poarta ceriului, Din gur grind :
Corindeo, corindeo ! Bucur-te, maicg,
Gura raiului, C din tin' va naste
De primbl-se, primbl, 10. Un fiu WA tat
Pe de-asupra ei $i fr' de pkate !
5. Vineti porumbei Nu s'a bucurat,
Din aripi plesnind, Mai ru s'a 'ntristat.
(1)=-- Fiut.

www.dacoromanica.ro
58

Cfi sfinfi c'o chemat, 30. La dull de lapte,


15. Toti ea' i.au venit ; De si 1-aplecat.
Numai n'a venit Deci 1-a luat
Ion Sntion. Pe palmele lui,
Cand Ion sosia, Dulci bratele lui.
Ficutu nstea. 35. $i el si 1-a dus
20. Si el I-a luat La raid de mir,
Pe palmele lui, De 1-a botezat
Dulci bratele lui, $i I-a crestinat,
$i el mi 1-a dus Nume c i-a dat :
La raul de vin, 40. Domnul ceriului
25. De si-l-a scldat. $ial pdmantului.
Deci 1-a luat El s stApaneascd
Pe palmele lui, Ceriul si pmntul
Dulci bratele lui, $i pe noi de-a randul !
$i el i 1-a dus
orotin. I. Bian, student.

'Ans. Mr dalior.
Jos in prundul mArii dalbe Intinse arcul sA-1 sAgete.
Este-un maru d'alior. (I) Pe mini nu mi-i sAget,
Nu stiu la mAr ce s'a 'nvlat, CA eu nu-s leu,
Nu stiu leu-i, 15. Nice smeu,
5. Nu tiu smeu-i ; CA io-s Ion Santion
Cate manc, NAnasul lui Dumnezeu.
Cate stria, Io-s de Dumnezeu trimes,
Cate pe mare le-arunc5, SA fac vi i s'A fac es,
$i frunza o rumegara, 20. $i din vAi izvoar reci !
10. Jos pe mare-o aruncar. Cine din izvoarA bea,
Toader, Toader harca5 (2) Tot pe Domnul pomenia.
Imare
Cicudiu (Camp.). Milt. Moldovan.

(1) --= Allot-.


(2) --=Arcas.

www.dacoromanica.ro
59

Lax. Se scoboar Domnul sfnt.


Hei Linu-i, Linu-i Leru-i $i cu luna cu lumina,
Lin ! 10. Soarele cu razele.
De cnd Domnul &tit nAscut DAr soarele unde razA?
$i pAmntul 1-a fAcut, RazA 'n vrful muntilor,
Hoi Linu-i . . . La fntna sfintilor.
$i ceriul 1-a ridicat Este-o scara de argint,
5. In trei stAlpi 1-a rzimat, 15. Se scoboar Domnul sfnt,
Hoi Linu-i. . Domnul sfnt pe acest pA-
$i frumos 1-a 'mpodobit [mnt.
Tot cu stele mAruntele, Se scoboard-arareori :
Hoi Linu-i. . . La sfintele sArbAtori.
Cu luceferi printre ele
Ciuguzel Silv. Man, student.
mou. De s'a pogorit.
De s'a pogorit, Doamne leo, 20. CA-s triai curtei.
De s'a pogorit $i unul 1-au mnat, Doamne
Pe scar de cear, Doamne leo,
leo, $i unul 1-au mnat,
Pe scar de cearA CA lor sA gate, Doamne
5. Cu tri sfinti a lui,Doamne leo, leo,
Cu tri sfinti a lui CA lor sA gate
$i-unul 1-a mnat, Doamne 25. CinA i hodinA, Doamne Ieo,
leo, CinA i hodin
$i. unul I-a mnat, 5i-un colac de grti, Doamne
CA lor gate, Doamne leo,
[leo, Si-un colac de grAu,
10. CA lor gate Care I-a lucrat, Doamne leo,
CinA i hodinA, Doamne leo, 30. Care 1-a lucrat
CinA i hoclinA Cu junci tinerei, Doamne leo,
Si-o bute de vin, Doamne leo, Cu junci tinerei,
$i o bute de vin C-s mai subtirei, Doamne
15. Care 1-a lucrat, Doamne leo, leo,
Care 1-a lucrat CA-s mai subtirei.
Cu boi bourei, Doamne leo, 35. $i unul 1-au mnat, Doamne
Cu boi bourei, leo,
CA-s mai curAtei, Doamne leo, 51 unul 1-au mnat

www.dacoromanica.ro
60

C lor s 111 gate, Doamne Care el si-a supt


leo, 54. NouLsptmni,Doamne leo,
C lor s gate Notfsiptmni
Cin i hodin, Doamne leo, La nou mumni, Doamne
40. Cind i ho.din leo,
Si-un miel sugrel, Doamne La nou mumni,
leo, Nou primveri,Doamne leo,
Si-un miel sugrel, 50. Nou primveri
Care el supt, Doamne La nou miuri, Doamne leo,
leo, La nott miuri !
Mhaci. Susana Pop.

Purces-o..
Purces-o, purces-o La tri s141e.
Domnul cu Sti-Petru $i ei s'abteau,
Ler oi, Ler oi, Doatnne, (1) 25. Sdla de cereau.
Pe cale, pe vale, Povora de mijloc
5. Pe drumul cel mare. Sla nu le da.
$i ei se luau 5i-apoi mi-0 porn iau
Pe cale 'nainte Pe cale 'nainte,
$i ei se uitau 30. $i ei se uitau
De lturi de cale De Mud de cale,
10.. $1 ei mi-si vedeau $1 ei vedeau
luminle Tri-ii luminle
La tri slOle. La tri slle.
$i ei s'abteau, 35. Si ei s'abteau,
SA la de cereau. Sla de cereau.
15. Povoras,s (?) mai mare Povora mai mic
S la nu le dare. Slavl 11-1 da,
5i-apoi mii porniau Cina li-o gt
Pe cale 'nainte 40. Berbecut
$1 ei se uitau Mndru-i ocrut (2),
20. De lturi, de cale Cu lnuta creat,
$i ei vedeau Cu cornite 'ntoarse.
Tri-ii luminle Patul li-1 fcek

(1) Repetat tot dupg al 2-lea vers.


(2) =: Cu fide negre fie bot, 1ncolo tot alb.

www.dacoromanica.ro
61

45. Trestie mrunta, 60. Berbecuti bluti


ledera 'nflorit. Mndri ocdruti (1),
5i-apoi se eulcau, Cu lnut ere*,
Si-apoi se sculau Creata mrgreat (2),
Des de dimineata. 65. Cu cornit 'ntoars,
50. $i ei se splau Aurut imi vars.
Pe fat, pe brata, El din graiu gri :
Pe dalba-i pelita. Fericti (3) mi de noi,
Si-apoi porniau Cine-a mas (4) la noi
Pe cale 'nainte. Noapte-i asta noapte,
55. Povoras mai mic 70. Ca pe cat le-am dat,
Oile-si porni Mai mult ne-a lsat :
$i el se uita Sratate 'n noi,
'Napoi peste oi Sndtate 'n oi.
$i el mi-si vedea
Obs. Tot la al 3-lea vers refrenul :
Ler oi, Ler oi, Doamne !
Z. Be,scheri, student.

Domnul pe pmnt.
Scoborit-a, scoborit Prin oras, prin Fgaras
Dumnezeu pe-acest pamnt, 15. La curtea saracului.
Tot s vada Gata-i prnzu, sarac
$i s cread [mare ?
5. Ce fac domnii cu iobagii Pranzu-i gata din putin,
$i bogatii cu saracii. Poftim aid s-1 prnzim ;
Se luar, se duser De nu ne-om fi saturat,
Prin oras, prin Fgaras 20. Merg In sat la 'mprumutat!
La curtea bogatului. Sui, Petre, pe stngul
10. Gata-i prnzu, bogat Emieu,
[mare? De vezi, Petre, ce-i vedea?
Prnzu-i gata, nu-i de voi, Tad casa bogatului
De niste boieri ca noi ! In mijlocul
Se luar, se duser 25. Bate 'n para focului.
(1) Diminut. din oacdr, oacard v.m.s.
(2) =-- Ca miirgritarul.
(3) Ferial-mi ferice.
,(4) Poposit peste noapte.

www.dacoromanica.ro
62

Sui,Petre, pe dreptul mieu, In mijlocul raiului,


De vezi, Petre, ce-i vede ? 30. Bate 'n raza soarelui !
Vd casa sracului
comunic. Roman Pop, elev cl.

monv Domnul pe pmnt.


(Variant.)
Cobort-a, cobort, Dumnezeu cu sotu su
Coborit-a Domn din ceriu Se luar si plecar
Pe-0 scara dalba de ceara. Pe dunguta iadului,
Sfntul soare rsria, 35. La casa bogatului.
5. Sfnia.. ceara se top& Acolb, daca ajunge,
Dumnezeu si sotuI su Dumnezeu din grain gria
Se luara si plecard Uit, Petre, 'n stnga mea,.
Peste vii, peste mosii, Spune-mi mie, ce-i vede !
La mijlocul satului, 40. Ce vazui, m spimantai
10. La casa bogatului. \fad casa bogatului
Acolo, dac ajungi, Chiar sub talpa iadului,
Dumnezeu din graiu grgia : In cutite ascutite !
Bun sara, muncitori ! Dumnezeu cu sotul su
Multam vou, cersitori ! 45. Se luar i plecar
15. Gata-i cina s'o cinam? Pe dunguta raiului,
Cina-i gata pentru noi, La casa saracului.
C-s mai mare domn ca voi ! Acolo, dac ajungea,
Dumnezeu cu sotul su Dumnezeu din graiu graia
Se luara si-mi plecara 50. Uite, Petre, In dreapta
20. Peste vii, peste [mea,
La captul satului, Spunemi mie ce-i vede !
La casa sracului. Ce vzdi m 'mbucurai
Acolo, dac ajungea, Vd casa saracului
Dumnezeu din graiu gri : D'in mijlocul raiului
25. Bun sara, muncitori ! 55. Stand cu mesele Intinse
Multam vou, calatori ! $i tot ca mncari cuprinse !
Gata-i cina, s'o ? Dumnezeu cu sotul sau
Cina-i gata, cam putin ; Se luar si sburar,
Hai cu toti, s'o cinm Sus la ceriu se ridicar.
30. Dac nu ne-om sturb, 60. O cntm si-o colindni
Bunu-i Domnul, mi-o mai da ! $i la gazda i-o 'nchinam
Cib. Aron Costea, student.

www.dacoromanica.ro
63

my. Piatr olovat.


Piatra, piatra ,solovatd (1) Cina-i gata, nu-i de voi,.
Lerului Doamne, CA- i de oameni ca si noi
$ede-o maid 'ngenunchiata, Haida, Petre, haide draga,.
Ca sa. nasca fiu din piatra. Haida la cel cap de sat,
5. Fiu din piatra s'a nascut, 20. Nimerim la orn sarac :
MAtura 'n mAna i-au pus, Bun sara, om sarac :
Ca s mature pAmntul, Gata-i cinA, s'o cinAm ?
PAmntul de gozurle, Cina gata, n'o avern,
Si ceriul de negurle. Bateir (2) de-om Imprumut,
10. Haida,Petre, haida, draga, 26. Noi de cina tot v'om da !
Haida la cel cap de sat,. Da casa bogatului
Nimerim la orn bogat Arde 'n para focului,
Bun seara, orn bogat ! Iar casa saracului
Multumim, calicilor ! Joaca 'n spuma laptelui.
15. Gata-i cina, s'o cinam ?
Sebq. Veron. Balan, comunic. Ion Dimboiu.
mom. Cborit-a umnezeu.
Cobort-a, cobora, Sracul la prnz era ;
Coborlt-a Dumnezeu Bunu-i prnzul, om sarac E
La mijlocul satului, 15. Bunu-i, numai putinel,
La casa bogatului ; DAm cu totii p'ingd (3) el ;
5. Bogatul la prAnz era. CA de nu ne-om stura,
Bunu-i prnzul, orn bo- Durnnezeu mai mult
[gat ? [ni-a da r
Bunu-i, numai nu-i de voi, Dumnezeu s'a bucurat
Cd-i de domni mari, ca 20. $i de-acolo s'a luat.
[si noi ! Se luara, se duserA,
Dumnezeu s'a suparat Pan' la tufa de mar dulce.
10. $i de-acolea s'a luat $ezi tu, Petre, 'n drep-
PAn'n capul satului, pul (4) mieu,
La casa saracului.

(1) ...olovateri, probabil c. inseinneaz mdrnmratd., curn gasim In col. LV.


Este o piair mrmulat5D. De fapt, ungurescul sa/a=turmalin, o specie
de piatr cu fier.
(2) =-
(3) = Pe leingd.
(4) La dreapta mea.

www.dacoromanica.ro
64

De vezi, Petre, ce-i veda ! De vezi, Petre, ce-i vede !


25. Vai, Doamne, ce vzui eu, Vai, Doamne, ce-am v-
Ce vzui, intinerii [zut eu,
Da casa sracului Ce v.zui, imbatrnii :
Tocma 'n fruntea raiului, Da casa bogatului,
La scaunul Domnului ! 35. Tocma 'n fundul iadului,
30. Si sui, Petre, 'n stngul In vdpaia focului !
[ mieu (1)
Ciunga. Jos. Bogdan, student.

Scoborit-a Dumnezeu.
(Variant.)
Scoborit-a scoborit, Dumnezeu 1-a cuvntat,
Scoborit-a Dumnezeu Sara bun luat.
La mijlocul satului, Se luar, se duser
La casa bogatului. 20. Pdn' la usa raiului,
5. Bunk' cina, bogat mare ! DA, te suie, Petre, suie
Bun cina, nu-i de voi, Pe test umr drept al meu,
CA-i de boieri mari, ca noi ! De vezi, Petre, ce-i vede !
Dumnezeu s'a suprat 25. Vz casa sdracului
Sara bun si-a luat. La mijlocul raiului,
10. Se luar, Cum st in slava Tatlui ;
Se duser, Cum creste i mugureste,
PAna 'n capu satului Dumnezeu i-o drueste !
La casa sracului. 30. D, te suie, Petre, suie
Buda* cina, srac mare ! Pe cest umr stng al mieu,
15. Bunk' cina, nu.i de unde ! De vezi, Petre, ce-i vede !
Mers-a 'n sat la 'mpru- Vz casa bogatului
hutat, La mijlocul iadului,
Pe Dumnezeu 1-a cinat, 35. Arde 'n para focului !
onfalt.t. Zenovi Cope-lc ean.

Domnul bun.
Costa-i Domnul bun, Cnd el si-a fcut
Doamne leo ! Casa lngd drum,
Bun gnd gndit, 5. Masa-i peste drum.

(1) Pe umrul sting.

www.dacoromanica.ro
65

Cati drumari treed, Boul bourel


.Pe toti Ii prnzi. La iesle zcnd,
Cnd fu mai 'napoi Frumos rumegand.
$i s'or nimerit $i si-o mai gsit
10. Negri cersitori, Mielul sugarel
D'alghill (1) vntori 25. La oaie sugnd,
$i lor le-a belit (2) Cu coada batand.
Boul bourel, $i-apoi vzut,
$i 1e-a mai belit CA cersitori,
15. Mielul sugarel, Ca-i domn Dumnezeu
$i s'or d'osptat 30. Cu Patru-Sinpetru.
Tri zile deplin. Noi o colindm,
$Pnapoi s'o 'ntors Gazdii i-o 'nchinm.
20. $i si-o mai gsit
Bozias (Tim. mid). Z. Duma, student.

Tri mese a lui Hristos.


Colo jos, mai din jos Domnu rupse din griiit(3):
Sunt tri mese-a lui Hristos. 20. Dalelei, jupne gazd,
Dar 1a mas cine sede ? Vinde-mi mie-acest phar !
$ede Domnul Dumnezeu. Ori mi-1 vinde, ori mi-1
5. Da doile corn de masa? [schimb !
$ade Petru Sant San-Petru. Fii-ti,Doamne, iertatoriu,
Da triile corn de mas ? Nici nu-1 vnd, nici nu-I
Sede Ion Sntion. schimb,
Da patrulea corn de masa ? 25. CA mi-i dat dela nanasu ;
10. $ede gazia cest domn bun Mai de mic m'a botezat,
$i inchin c'un phar, Mai mare m'a cununat,
C'un phar galbin de aur ; $i tot mie mi 1-a dat !
Da 'n fundul paharului Doamne, Doamne, drgut
Scrisa-i vita vinului ; [Doamne,
15. Da'n coasta pdharului 30. Fa-mi i iiie lo.c in raiu!
Scris-i floarea raiului ; Domnu ru)s de-mi
Da'n toarta pharului, [grips :
Scrisu-i spicul graului. Nu-mi purt de-acele griji!

(1) D'alghi-si=d'albili.
(2) = A Miat.
(3) = Graiu.
Viciu, Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
66

Cnd 'or fi acele vrem Jos In raiu te-or slobozl.


Eu la tini trimete-voiu 40. Undei loc de a hodinl.
35. Vreo doi-tri ingeri de-ai Sh te, domn bun, veselesti,
[mei $i-o 'nchinm cu sat-Mate t
$i pe tin' luk-te-vo r, Refren : dui-A fiecare vers
Sus In ceriu aduce-te-or ; Leru-leo Leru-i Doamneo !
Sus in cer, printre d'ingeri,
$orostin. I. Bian, student.

Lxxx. Tri mese a lu Hristos.


Colo josu, mai In josu, Scris-i vita vinului.
Leru-leo, Leru-i Doamneo ! Da 'n coasta pharului
Sunt tri mese a lu Hristos ; Scris-i floarea raiului ;
Da la mask' cine sede? In toarta pAharului
5. Leru-leo, Leru-i Doamneo, 20. Scris-ii firul grului.
$ede Domnul Dumnezeu ; D'alele, jupne gazdA,
L'al doilea corn de mas Vindemi mie acest phar
$ede Petru Sfnt Sn-Petru, O mi-lvinde, o mi-lschimbt.
D'al triile corn de mas Fii-mi, Doamne, ierttor
10. Sede Ion Sfint-Ion. 25. Nici nu-1 vndu,
D'al patrulea corn de rnas Nici nu-I schimbu,
$ede gazda, cest dom bun, Ca" mi-i dar dela nasu.
$i inchin c'un phar, De micut m'a botezat,
Cu palm galbin de aur ; Mai mare m'a cununat,
15. In fundul pTharului 30. 5i-atunci mie mi 1-a dat
$orostin. I. Bian.

Maica supArat.
Colo sus, Doamne, mai sus, Cnd Hristos nscnd In
. Fl.prile dalbe, [lume
Sub cea cruce rninunat Mai mare punndu-i nume,
$ede maica supratd. Cocosi negri au cntat,
Tree trei sfinti si mi-o d'In- 10. Iuda 'n talpe s'a sculat
[treab $i din gur a cuvntat :
5. Ce esti, maid, supitirat ? Voi, pgnilor de vit.
Aio ! Doamne, cum Dati-mi trizeci de arginti
[n'as S vi-1 dau, sal-1 restigniti

www.dacoromanica.ro
67

15. Restegneste-1 tu, Pilate, SfAnt sange si ap A curse.


CA' la tine se vin toate, . Ceriul s'a Ingreunat,
CA de nu-I vei restignl, PamAnt s'a cutremurat,
Noud 'mparat nu ni-i fi ! Luna 'n sange s'a 'nchegat.
Nici cuvAntul nu-1 ras- 25. SA fiti, gazde, sAnatosi
[punse, $i 'nca, gazde, veselosi !
20. Pe Flristos pe cruce-1 puse,
Mogos. Vas. Trifa, student.

Lxxxii. Umb15 maica dup fiu.


Umbla maica dupd fiu Si In frunte luna plind
Tot plAngand si intrebAnd : 10. Straluci ca o lumina !
N'ati vazut pe fiul sfant? Maica, daca-i fiu as,
Ba, noi, poate, 1-am Noi slabd veste ti-orn da,
[vazut Ca-i la poarta lui Pilat,
5. Numai nu 1-am cunoscut ! Rastignit pe lemn de brad !
A cunoaste 1-ati putut : 15. Maica plange 0. se
Ca pe fata fiului ['nfrange,
Scrisa-i raza soarelui, Inima-i inoat 'n sange.
Densus. Val. Paveloniu, student.
LXXXIII. Tri colindkori.
Tri -colindtori Tri colindatori,
Tri colindatori, Dai Domnului Domn l
Dai Domnului Domn ! N'ati vast fiul mieu?
Pe la toat casa, 20. N'afi vast fiul mieu?
5. Pe la toata casa, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn ! Poate 1-am vazutu,
Ei s'o nimerit, Poate 1-am vazutu,
Ei s'o nimerit, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn ! 25. Nu 1.am cunoscutu,
10. La Sntd-Mrie Nu 1-am cunoscutu,
La Santa-Marie, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn ! Lesne-i de a-1 cunoaste,
Pe ei i-o 'ntrebat, Lesne-i de a-1 cunoaste,
Pe ei i-o 'ntrebat, 30. Dai Donmului Domn !
15. Dai Dornnului Domn ! Fetioara lui,
Tri colinddtori, Fetioara lui,

www.dacoromanica.ro
68

Dai Domnului Domn ! Ba, noi I-am vazutu,


Spuma laptelui, 50. Ba, noi 1-am vazutu,
35. Spuma laptelui, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn ! 'N poarta lui Pilatu,
Pusculita lui, 'N poarta lui Pilatu,
Pusculita lui, Dai Domnului Domn !
Dai Domnulu Dornn ! 55. Pe cruce de brad,
40. Durdu-i(1) cerului, Pe cruce de brad,
Durdu-i cerului, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Dotnn ! Dar' in tlpi i 'n palmi,
Sabi* lui, Dar' in talpi i 'n
Sabi* lui, Dai Domnului Domn I
45. Dai Domnului Domn ! Cuie i-o btutu,
Fulger cerului, Cuie i-o blutu
Fulger cerului, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn !
Agristeu. Benedict Viciu, notar.

LXXXIV. Can' m aica.


Cata maica dupa fiu, 10. Da noi nu I-am cunoscut.
Sora soarelui, Ala-i lesne de a-I cunoaste,
Raza soarelui, Ca la el in frunte-i scris
Tot plngincl i d'intreband, Soarele cu razle,
5. Sora soarelui, Sfnta lung cu lumina !
Raza soarelui, 5. Dar as noi I-am vazut
N'ati vzut voi fiul meu? In curtile lui Pilat,
Da noi si de I-am vazut, Restignit pe lemn de brad.
Teius. St. Pop, student.

Imay. Cam pe langa mare.


Cam pe lng mare (bis) Cu cai potcoviti.
Pe drumul cel mare, 5. Mama lui Ion
Suluri(2) de voinici Si-alui Sntion

(1) = Durduitul= tunetul.


(2) = Stoluri.

www.dacoromanica.ro
69

Star (1) i 'ntrebarA : TrasA-i prin sAgeatd?


N'ati vAzut, vAzut, Cam pe ochi plecatA ;
Pe unde-ati irecut Fetisoara lui
10. Drag fiut al mieu ? Spuma lap telui,
Poate 1-am vAzut, 20. Ochisorii lui
Nu 1,am cunoscut ! DouA mure negre
Voi 1-ati cunoscut : Dintr'un rugut verde.
15. Chivareaua lui
Cmpie. I. Scimpeilean, student.

LxxxvI. Pe langa lunA.


Sus in ceriu, pe lng5 lunA, Patriarcul cel mai mare
Florile dalbe, Iese seara'n preumblare,
Este-o dalbA de lumin, 10. Bate toaca de trei ori,
Da, zo, ahaia nu-i $i clopotu 'n trei stAmpAri,
CA-i o dalbA mAnAstire. C'o intrat jidovii 'n tarA
5. In mAnaistire cine sede ? SA prind pe Hristos lark
$ed doi popi i doi dieci SA-1 ducA la restignire
$i vreo patru patrie /rid. 15. Pentru a noastrA mAntuire.
Luna (Aries). Ehe Mazere, student.

LXXXVII. Vestea rea.


UmblA maica dupA fiu, $i pe frunte lund plin,
Raza soarelui, Luna plinA cu luminA ;
Tot plAngnd si intreband : Ina pe-ai lui umerei
N'ati vAzut pe fiul mieu ? StrAlucesc luceferei !
5. Poate cA noLl-am vAzut, 15. MaicA, dacA e ask
DarA nu 1-am cunoscut ! Noi fi dAm o veste rea :
DacA cumva I-ati vAzut, CA.i la curtea lui Pilat,
A-1 cunoaste 1-ati putut, Restignit pe lemn de brad
CA pe fata fiului Maica plAnge si se 'nfrAnge,
10. ScrisA-i raza soarelui, 20, Inima-i InoatA 'n sange,
Surdne. Al. Peltean, student.

(1)=-: Sidtu(rd).

www.dacoromanica.ro
70

Lxxxviii. La piatra rsturnat.


Colo 'n josu, mai In jos, Jidovii 1-au rdstignit,
Este-o piatr rsturnat, Pe cruce de brad 1-au pus,
Dar la piatr cine vede ? Cu sulita 1-au strpuns ;
$ede-mi Maica Preacurat. Pe cruce albA de brad.
5. Mergu-mi sfintii i mi-o 15. Soarele s'a 'ntunecat,
VntreabA Stelele 'ncepur-a plnge,
Ce stai, maicd, suprat? Cd se vars-atta snge,
Cum s nu stau suprat: Luna 'n snge s'a 'mbrcat,
Trii cocoi negri-au cntat, Muntii s'au cutremurat,
Iuda 'n talpe s'a sculat, 20. Pietrile s'au despicat,
10. Pe Hristos el 1-a vndut. Apele s'au tulburat !
Cliciunelul de sus. Jon Vlean.

LxxxIx. 0 cruce de mr dlce.


Colo'n josu, mai In jos, Fiu'n brat i-a'murit
Domnilor 'nostri domni ! $i din gur a0-a graft :
Este o cruce de inn. dulce, Mdturita raiului,
Lng cruce cine sede ? 10. De cu ea vei rndtur,
5. Maica Sfnt rzmat Fiutu ti s'a scul !
C'un fiut micut In brat.
IbAnesti. Dum. Ferca student.

xc. Ce soare rsare ?


Ce soare rsare Cam la Rusalim,
Mai de dimineat $i noi s vedem
Intr'un corn de cas, 15. Grne n"rodite,
La mijloc de mask' Skri ne'nflorite.
5. $ade Dumnezeu, $i noi ne-om d'abate
$ade i prive$te De laturi de drum,
$i din graiu grete : La lin fntn,
Ioane, loane, 20. Jos c orn ede,
lea plosc din cuiu Ap rece-orn bea.
10, $i-un colac de grail Si 'n jurul fntnii
5i-1 leaga la bru, Crescut-o, nscut-o
$i noi s ieirn Un paltin galbin :

www.dacoromanica.ro
71

25. Sus frunza mArunt, SAngeleimi curgek


Jos umbra rotundA. Pe pAmant cAcleh.
La umbrA seda 55. Si io nu-1 lAsam
Domnul Dumnezeu. Ash pieitoriu,
$ade i priveste Si io mi-1 veliam (1),
30. $i din graiu grdeste Vita vinului ;
Cc mA ispititi ? Si unde m 'ncingeh
C voi bine stiti, 60. C'un brAu de mAces,
Bine ca si mine, Tare mA strAngeh,
CA noi s iesim Carnea-mi c'o frAnge,
35. Cam la Rusalim ; Pe pmAnt cdeh,
La linA fintAn $i eu mi-o veleam
Jos cA vom sedeh, 65. Spicul grAului ;
Ap rece-om bea, Si unde cg-mi puneh
Si vom hodinl ; Cunun de spini,
40, Dar ne-or d'oblici Pe cap mi-o puna,
Cana de Jidovi.. Tare-o apAs,
Toti eh' si-o sea' pat 70. Chica-mi retezh,
Pe mine m'au prins Pe pmnt pich,
Si pe min' m'au dus $i io n'cr lsam
45. In poarta lui Pilat Ash pieitoare,
$i m'au rstignit $i eu mito veleam
Pe cruce de brad. 75. Mir botezmnt.
$i unde ch-mi bAteh Crestinii-or alergh
Cuie de *le De s'or botezh
50. Prin Palmele mele, $i s'or crestin !
Prin palme, prin talpe, $i noi ne-o 'nchindm
Tare le bteh, 80. La sfintii printii.
Blaj. I. Covaciu, student.

xci. Vinderea lui Isus.


Pe Hristos cin' l-a glitat?(2) 5. L-a vndut la-alui dusmani.
Leru Lerului Doamne, Dati-mi 30 de d'arginti,
luda 'n cash' i-a intrat, SA vi-1 dau, s-I rstigniti !
hida, lcomos de bani, Hristos, dacA-a auzit,

(1) Simplul verbului Inven [?].


(2) =Dal gala, rdfius.

www.dacoromanica.ro
72

A fugit de s'a ascuns Ingerii o 'nceput a plnge,


10. In grading sub un porn ; 20. Ca se varsd-atta snge ;
$i s'a dus de 1-a adus Sangele nevinovat
Pan' la casa lui Pilat. E pcat c s'a vrsat.
Acol dacd-au ajuns, Luna 'n sange s'a 'mbracat,
Ei sfatu "1-au sftuit, Soarele s'a 'ntunecat,
15. Pe Hristos 1-au rstignit : 25. Munfii s'au cutremurat,
Pe cruce de brad I-au pus, Apele s'au turburat,
Cu sulita 1-au strpuns, Pietrile s'au despicat,
Sangele parau a curs ; luda 'n patru a crapat.
Ciunga. Ios. Bogdan, student.

Zori dalbe surori.


Zori, zori,zori dalbe su- Cum va pasc fnefele
rori, 10. $i Ara beau izvoarele !
Nu grbiti cu zorile, Fata tad! (1) a strigat,
Dumnezeu cu oile, Jidovii s'au adunat
Pe fan* jidove0i. Tot cu furci qi cu topoare,
5. Nime 'n lume nu-1 vede, Pe Dumn-ezeu sa-1 omoare.
Numa' o. fat de Jidov : 15. Dar_ D-zeu, ca i-un sfnt,
Sculaji, Jidovi, nu dor- A trimes ploaie qi vnt
(miti, Si-o .ceat pan' in parnnt,
Ca voi nici nu banuifi, Pe Jidovi i-a potopit.
Cacova. Onigd student.

xcm. Zori.
(Variant.)

Zori, zori, zori, Far' o fata de Jidov,


Dalbe surori ! Ea cofa in mana-a luat
Nu pc/zit/ (2) cu zorile, $i la apa-a alergat,
Ca cmpu cu florile ; 10. Fata alba a spalat
Dumnezeu cu oile $i 'napoi c s'a 'nturnat,
5. Pe fan* jidoveti ; Acasa cum a sosit,
Nime 'n lume nu-1 vazii, Ea din graiu a0-a grait :
(1) =Tulai = tolvaj magh. hotii!) exclamatie de alarm.
"(2) = Greibig, Se zice i reflexiv : m pzesc = grbesc.

www.dacoromanica.ro
73

Nu vedeji, Jidovilor, Cu securi i cu topoare.


15. Nu vedeji voi, orbilor, 20. Pe Dumnezeu s.-1 omoare ;
Cum v pasc fnajele Dumnezeu, ca mare sfnt,
$i v beu izvoarele? A trimes ploaie si vnt,
Jidovii au alergat Pe Jidovi i-a potopit.
Ciufud (Blaj.) Vasite Morariu, student.

xciv. Trei cocosi.


Trei cocosi mndru-au 15. Si-i singe nevinovat !
[cntat, Hai, Pilate, rdstignesteli
Zori de zita 'n rvrsat. Ba, io nu 1-oiu ea's-
Iuda din somn s'a sculat, [tign1 !
Pe Cristos 1-a inselat, Nou 'mPrat nu ne-fi !
5. $i la Jidovi 1-a vindut Dar Pilat s'a suprat
Cu treizeci de bani de- 20. Si rstignirii 1-a dat.
[argint. Singele pe stilp a curs
Jidovii ru 1-au legat Din ranele lui sus ;
Pe-o cruce albg de brad. Cu sulija 1-au strpuns,
-- Hai, Pilate, rstigneste-1, Pmint s'a cutremurat,
10. Ch" de nu li-i rstign1, Stelele au Ikrmat,
Nou 'mprat nu ne-i fi ! Luna 'n singe s'a 'mbrcat,
Hai, Pilate, restigneste-I ! Soarele s'a 'ntunecat,
Ba, io nu 1-oiu restigni, Lumea toatd s'a Iniristat !
C 'n el pAcat n'am aflat
Blaj, D. Scurtu.

xcv. Dalb mnstire.


Colo jos pe prundul mdrii Mare oaste se-aduni-re :
Este-o dalb minstire 10. Inaintea octiei merg
Cu prejii de tmiie. Tri mesteri, tot mesterind
In mnstire cine sade ? Cruce de brad ei fcnd,
5. $epte popi, septe dieci SA puie pe fiul sfnt.
$i pe-atnia patrierci. Inapoia oAei (1).
Diecelul cel mai mare Merg trei fauri furind,
Mndru clopot cltini-re, Cule de ojel fcnd,

(1) Genetiv arhaic dela oaste.

www.dacoromanica.ro
74

SA bat la fiul sfnt. Sngele uroiu curge.


Cnd sus pe cruce-I sui, Maica sfnt i sosi ;
Cuiele i le bte. Cu pAharul de argint
20. Tot prin mini si prin pi- Sngele l-a sprijinit,
[cioare SA fie de miruit,
$i prin dalbe titisoare. Ct om trl pe pmnt.
Cnd cuile le bte,
Rag la, Bistr.-Ms., G. Morariu.

xcvi. Intreab sfintii.


D'Intreab d'intreab-si, Pe Domnul Isusu
[D9amne-o, $i ei mi I-au adus
Sfinti pe Dumnezeu : La curtea lui Pilat,
Din ce s'au fAcutu 30. De I-a rstignit
Miru si vinu, Pe-o cruce de brad.
5. Vita mirului : unde-i bte.
Ce m ispititi? ! Prin tlpi si prin plmi,
En dai corindeo! Cuie se-ajunge,
C voi bine stiti, 35. Sangele porni
Bine ca si mine ! $i-unde jos cur,
10. Dar noi s. pleam, Ros vin se fce,
[Doamne-o, Lumea se-adun,
La Ierusalim De se ospt ;
$i s cAutrn 40. $i unde-1 incinge
Doamne-leo ! Pe sfnt trupul lui
Grne de rodit, Cu-un beau de mAces,
15. Scri de 'nflorit, Pe uncle ajunge,
Oarzele de coapte, Carnea-i culega,
En dai corindeo! 45. 5i-unde jos cilde
Coborim la lin, Ro grti se fce5. ;
La lin o fntnd Lumea se strnge,
20. En dai corindeo, Bine se hrni.
$i apa s bem $i unde-i punk
$i s hodinim, 50. Pe sfnt capul lui
Pn am hodihRit, Cunun de spini,
Cnii de Jidovi De ri mrdcini,
25. TO cd Cnd se apAs,
Numa prinsu Sudoarea cur,

www.dacoromanica.ro
75

55. $i unde jos pica, De se boteza


Sfnt mir se fcea, $i se 'ncrestina.
Lumea s'aduri
Sorostin. 1. Bian, student.

xcvii. Jos, pe mare 'n jos.


(Colinda

Colo jos, pe mare 'n jos, 10. Incrcat, 'mpovorat


Domnu, dai, Domnului Tot de sfinti si de ingeri.
[Doamne ! Cnd de stan s'apropiat,
Vine-o neagr corabie Stan In patru a crepat,
Incrcat, 'mpovdrat Domnu la ceriu s'a 'neiltat!
5. Tot de cnii de Jidovi, 15. S'a 'nlfat Domnul la ceriu
Aducnd pe Dumnezeu Printre sfinti, printre Ingeri,
Incuiat In stan de piatr. Sus la poarta raiului
Colo sus, pe mare 'n sus De-a direapta Tatalui.
V ine o dalb corabie
Bdgdu. T. Feledean, comunic. Vet, Cripn.

xcvm. Crestinii.

La cea mnstire mare, CAtre-un diecel mai mic


Ho, Leru-i, d'ai, Doamne ! D in toacA de tri-ori
Scrisu-i mare lucru tare(bis), Si 'n clopot In tri strnp'ri,
Scrise-mi-s nota altare. S rsaie soarele
5. In altare Pe toate hotarle ;
Jos pe mare S rsaie, s sclipeasc,
Slujba sfnt. Pe Jidovi s-i potopeasca.
Cine-o cnt ? S rtnaie crotinii,
Cnt-o noti popi btrni C mai cred la Dumnezeu
10. $i cu noug diecei. Cu lumini si cu prescuri
Grl popa cel btrn $i cu dalbe 'nchinciuni !
Cut. I. REIP;Ico, student.

www.dacoromanica.ro
76

xcix. Haida frate.


Haida, frate, haida, dragA, Taci, fiutule, nu plnge,
S facem cask' de piatrA, CA s'au sculat 0g-dull
Ca moartea s nu rsbat. Set' omoare crotinii!
CA din casA luminoas, DA-mi, micuto, cheile,
5. Duce 'n groapa 'ntunecoasd. SA descuiu odAile,
Dar' acolo cini ceteste ? SA-mi ieau mturicea 'n
M a ica-s fan t Preacurat, [mn,
C'un fiut micut in bratA. SA mtur cu ea pmntul,
Fiutu 'ncepe-a scncl : PAmntul de gunoile
10. NiaicasfntA a-1 opAci : Si ceriul de negurle !
CraifalAu (Tarnava mid.) Liv. Aluman, student.

c. Corbiile.

Colo'n susu, mai in susu, Felice de cei postelnici


Hoi Leroi Ler Doamne ! Cari-mi postesc posturile
Vine-o neagr5.- corabie Si-mi ajunA ajunurile :
IncArcatA 'npovratA, 20. Posturile le postesc
5. Tot de Jidovi de cei rAi, LAturghii Inch' cinstesc ;
Dumnezeu inc 'ntre ei. LAturghii i pArstase,
Tot l bat si-1 chinuesc Cum se duc de veseloase
Si pe cruce-1 rAstignesc, Inaintea Domnului
Tot pe crucea bradului ; 25. Ca firutu grului.
10. Pun cununA 'n capul lui 0, vai de cei nepostelnici,
Din clenglle (1) spinului. Care postul nu-1 postesc,
Colo jos, pe mare 'n jos LAturghii cA nu cinstesc,
Vine o dalbd corabie LAturghii si pArAstase,
IncdrcatA, 'mpovArat 30. Cum se duc de obidoase
15. Tot de sfinti de cei mai Inaintea Domnului
[sfinti, Ca si pleava grAului
Si de negri cAlugAri. Dinaintea vntului.
Chinee$. G. Florea, coniunic. de Aron Jgnat, st.

(1) Crengile.

www.dacoromanica.ro
77

La mas.
Nimerim In astA cad Petru din graiu Itni grAiA
La-aceastd cinstitA masA, 20. Spune, Doainne, adev Arat,
Da la mas cine sede ? CA destul te-am intrebat
Sede Domnul Dumnezeu, CAndu-i coada veacului,
5. linpreunA cu sfinti de-ai SfArsitul pAmntului,
In al 2-le corn de masA Concenirea(1) gr;lului ?
Sede-mi, Doamne, cine-mi 25. Grl Domnul Dumnezeu :
Nede, Las, Petre, c-fi-oiu
Sede Ion SAntion ; [spune,
In al 3-le corn de mash' Semne pe ceriu Iti voiu pune ;
10. Sede-mi, Doamne, cine-mi Si iacd, Petre, ti-oiu spune :
[sede, CAnd a da fecioru 'ri tatA,
Sede Petru SAn-Petru ; 30. Fata mare 'n maicA-sa-re,
In al 442 corn de masA Finu-so 'n nAnasu-so,
Sede-mi, Doamne, cine-mi Fing-sa 'n nAnasa,
[sede, Atunci Ii coada veacului,
Sede-mi da jupAnul gazdA. Sfrsitul pAmAntului.
15. Tot inchin c'un pAhar, 35. Luna se va 'ntunecA,
C'un pAhar galbin de aur, Stelele toate-or pick
Tot inchin si primescu Soarele s'a 'mbrAcA 'n sAngel
$i pe Domnul pomenescu. Ingerii-or Incepe-a plAnge.
Sptac. Aur Aron, student.

Vntorii lui Crciun.


Umbl, d'umbl, ce miii Da-1 tot bat si intreab
Limb I? Spune, spune, puiu de
VAnAtorii lui CrAciun [Ina,
Lerui Doamne ! 10. Cndu-i coada veacului,
Zi de varA, Ora 'n sarA, Sfarsitu1 pinntului ?
5. $i nimica nu vAnarA, Vine mama puiului :
Lerui Doamne ! Ce-mi tot bateti pumu1
Undu-i colea cAtr sar, mieu?
Da vanarA-un puiu de Ina, Da-1 batem si-1 Intrebrn
Lerui Doamne ! 15. Cndu-i coAda veacului,

(1) = Sfdr,situl.

www.dacoromanica.ro
78

Sfrsitul pmntului ? Finu-so in nasu- so,


Cnd a da fecioru 'n tatd, 20. Fin-sa in na0-sa,
Fata mare 'n maic-sa-re, Atunci se gat lurnea
Ciuguzel. Eman. Irimie, student.

cm. SfArOtul lumii.


0, tu Doamne, bine stii, CA-i ca firul paiului,
Cndu-i sfrsitul lumii, Ca firul crepat in patru,
In patru cornuri de lume 10. Acolo s vezi pcatul !
Vii si mortii s se-adune ! Omul care-i pctos,
5. S se-adune 'n Vifleim, Cade de pe punte jos,
Unde-a fost Adam dinaiu, Cade pe tn stan de piatr,
Pe la puntea raiului, Nu mai vede lumea 'ndat.
Algrnor. Eng. Pusca.,5, student.

aw. NAvoda0i.
Pe marginea mrii (bis), Din picioare scdparnd
Lin vntule, lin vntule lin 5i din gurd foc tipri,d :
[de var ! Ce voi bateti fiul mieu?
Mergu-mi noud nvodasi 15. C elli mic, nu sti spune ;
Impletind la nvod verde. Cndu-i coada veacului,
Impletir, nu-1 gtir, Sfrsitul vileagului ;
5. Pe cea mare-1 aruncar Dar io you'd spune-voiu,
5i nimica nu aflar ; Cnd Ii coada veacului,
Fr' un puiu de Iudisoar, 20. Sfrsitul vileagului :
Tot 11 bat si mi-lintreabA : Cnd a da ficior in tat,
Cndu-i coada veacului, Fatd mare'n maic-sa-re
10. Sfrsitul vileagului ? (1) Finu-so'n nnasu-so,
Vine maica puiului Find-sa in nas-sa
Cornunie. At. Trif, student,

cv. Nou nAvodai.


Colo josu, mai in josu, Impletesc nAvoade verzi,
Colo'n sesul cel frurnos, Impleti Luni si'mpletl Marti,
Suntu-m 9 ngvodasi, Impletl Miercuri toat ziva ;,

(2)

www.dacoromanica.ro
79

CAndu-i Joi In prAnziil mare, Mare ludal) s'a ivit.


Ndvoadele le gAtar Ce-mi bateti voi fiul mieu,
$i pe mare le-aruncarA, 20. C'ala-i mic, nu v sti spune,
10. Dar nimica nu-mi vAnarA, Dar eu \rota spune-v'oiu,
Le-aruncarA a doua oar CAndu-i coada veacului,
$i nimica nu-mi vAnara. SfArsitul pmAntului :
Le-arunoar a treia oard and s'or pArl frati cu fratii,
Si-mi vAnard un puiu de IudA. 25. Ficiorii cu ttnii,
15. Uite'n sus si uite'n jos, Fetele cu maicile ;
Uite'n sus spre rsrit, C'or fi vii pe toate vi
Uite'n jos ctr sfintit, Si-or fi morti pe toate gropir
Ciunga. los. Bogdan, stud.

Nou NAvodari.
Colo'n josu, mai in josu SfArsitul ptnAntului ?
Sunt doi codri negri mari, Vini mama puiului
Hoi Leroi, hoi da Leroi ! Din picioare scpdrAnd
Si cu nou nvodari, 20. Si -din gur foc tipAnd :
5. Impletesc indvodesc. Ce bateti voi puiul mieu,
Le'mpletir, le gtir, C e lud (2) si e Goland (3)
Jos pe mare le-aruncard, 5i- i tinr nepriceput.
$i nimica nu vAnar. CA kt vou spune-v'oiu,
Le-aruncarA-a doua oard, 25. CAndu-i coada veacului,
10. Si nimica nu vAnar ; SfArsitul pmntului :
Le-aruncarA- a treia oat-6, CAnd a da ficioru 'n tata
Si vAnarA.un puiu de Iud. $i ficuta In maicuta
$i tinerii mi-1 bteau, $i finutu 'n nndsutu
13trnii mi-1 ispitiau : 30. Si finuta 'n nnsuta,
15. Spune, spune, puiu de IudA, Atunci Ii coada veacului,
Cndu-i coada veacului, Sfiirsitul pAmAntului !
Observ. refrenul se repetA tot la al 2-lea vers.
Vorbele : ficu(a, finutu, finuta se rostesc cu ci= fi : ci-cuta
cinutu, cinut a.
Teius. Ion Bescheri.

(1) luda eel mare, tatl puiului.


(2) = Prostu!, simplu.
(3) Nebun, prost.

www.dacoromanica.ro
80

cvii. De n'ar fi greit Adam.


De n'ar fi gresit Adam, M scosesi din raiu afarA.
In pAcate nu eram ; 10. Bucuros, DOamne, as iesl,
Da Adam, dad-a gresit, Dar nu m pot desprtl
In pcate ne-am trezit. De mirosul florilor,
5. Rupse Domnu de-a grl : De svonul albinelor,
Mergi, Adame, dela mine, De para fAcliilor,
C n'ai fcut nici un bine ! 15. De fumul tiimAelor !
0, Doamne, pentru o
[gresea1,
onfalu. I. Copacean, student.

cvm. Scaun de judet.


Colo 'n susu, mai In susu, 10. Mru-'n gur 1-ai sfrmat,
Sus In poarta ceriului, Rdu trupu s'a 'nveninat !
De-a direapta Tatlui, El de-aici s'a luat
Este-un scaun de judet. Pe marginea raiului,..
5. Dar' In scaun cine sede ? Dacd 'n raiu nu 'lid 'ndu-
Sede mos-de-mos Adam, [rai,
Cam pe cArj rAzAmat, 15. C io 'n tine-am contenit (1)
De-1 juded Dumnezeu : Ca albina 'ntr'un oprit !
Stii tu, Adame, ori nu stii :
Craifalu. Un feciorscris de Liv. Illurean, student.
0 variant Incepe a:
Domnului mieu ! 10. Cnd In raiu slobod te-am
Sus In poarta ceriului, pus :
De-a dreapta Tatlui, Nimica nu ti-am oprit,
Jilturi scrise (2), Numai pomul raiului,
5. Mese 'ntinse ; Din la sA nu mnnci ?
Da In jilturi cine sede ? Iesi afarg-acum din raiu !
$ede Adam, mos bAtrAn, 15. Iesire-as si nu nil 'ndur,
De 1 judec Dvmnezeu : De dulceata raiului, etc.
$tii, Adame, ce ti-am spus,
Orsia-Mures. Liviu Anghel.

(1) Am avut bine ca inteun contenit(oprit); asemnareodela vitele duse la


psune in contenit. Ca albina care areflori destule inteun aoprit.
(2) Frumoase tea scrise, sau azugrvite.

www.dacoromanica.ro
81

Judecata lui Adam.


A cui sunt aceste curti, $ede-mi Petru, sfnt San-
Aste curti, aste pluti (1), [Petru.
Ask nalte, minunate, Da 'n al 4-le corn de mask
De Domnul sfnt ludate ? Sede gazda, cest orn bun,
5. In mijlocul curtilor 20. C'un 'Altar galbin de aur.
Este-o mask' de mAtas, In fundul pharului
Spre desftare aleasd. , Scris-i raza soarelui ;
Da la mash' cine sede ? In toarta pharului
$ede rnosu nost' Adam Scrisu-i spicul grului ;
10. In crj rdzAmat, 25. In buza pdharului
De Dumnezetr judecat Scris-i floarea vinului ;
Pentru greul sAu pAcat. $i acest pAhar frumos
In al doile corn de masA Il cinsteste lui Hristos,
Sede-mi Ion Sntion, Care- acuma s'a nscut
15, NAnasul lui Dumnezeu. 30. Din veci fdrA inceput.
In al 3-le corn de mask
Copand. Val. Sandru, stuCent.

CX. Raiule, grdin dulce.


Raiule. grdind dulce, Du-te pe pmnt cu ceati !
Dela tin' nu m'as mai duce, Oh ! Iov, poam amar,
De mirosul 15. SA iesim din raiu afarA !
De bojul albinelor, Oh, vai, serpe din pustie,
5. De fumul tmielor, Ce-mi fcusi acurna mie ? !
De para ! (2) Fire- ai , serpe, arghis.1 :
GrAl Domnul cu mnie : Unde te-or gsi durmind,
Du-te, Adame, dela mine, 20. Capul s-ti fie sdro bit ;
C te-ai scpat de cel bine. $i pe mine sA mA 'ngroape
10. Meri din raiul cel frumos, La prul Geanului,
Pe pmntu 'ntunecos ! Apa Iordanului.
Lash' raiul cu dulceatA,
Ciunga. Jos. Bogdan.

(1) peilug=palute, palate.


(2) =
Vida, Colinde din Ardeal. 6

www.dacoromanica.ro
82

ma. Joac Petru.


$i joad, joad Petru 'n Loc in raiu cu min' tu n'ai,.
raiu ; j 15. 134n4 ce-ai fost pe pmnt,
$i strig4 un frate de-alui Loc in raiu nu ti-ai gtit ;
[Petru : C6 mi-ai fost tot crsmrit,
Petre, Petre, frate al mieu, Si mi-ai bgat apd 'n virt
Fd-mi si mie. loc in raiu ! Si-ai luat banii deplin !
5. Loc in raiu cu mine n'ai, 20. $i striga rnaid-sa lui Petra:
C pn' ce-ai fost tu pe Petre, Petre, fiul maichii,.
[pmnt, FI-mi si mie loc in raiu !
Loc in raiu nu ti-ai g'tit ; Loc in raiu cu min' tu ai,.
a mi-ai fost birdu (1) stesc, C4 pan' ce-ai fost pe pmnt,
Pe geizdaci (2) ii omeniai, 25. Locu 'n raiu ti I-ai gtit..
10. Pe sraci ii odriai ! Cnd era Simb4t sara,
$i strig4 o sod de-alui Lucrurile le lsai,
[Petru : $i de prescuri te-apucai ;
Petre, Petre, frate al mieu, De prescuri si de lumini,
F-mi si mie loc in raiu ! 30. $i de mari tachinliciani (3)._
Silvawl rom. I. Boldea.

mi. Petru In raiu.


Primbl-se Petru prin raiu, Cum, drag4 maic, face-
Primbl'n sus si primbl'n [ti-as ?
[jos, Pan' ai fost pe ceea lume,.
Raiul lui ii luminos. Crismrit fostu-ti-ai,
Da nime nu mi-1 vede, 15. Cupe mici tinutu-ti-ai,
5. Fr' d'o maid, ce-si d'ave. Loc din raiu pierdutu-ti-ai !.
Maica din gud gri : Primbl-se Petru prin raiu,.
Petre, Petre, Maid Petre, Primbl'n sus si primbl'n
FA-mi si mie loc in raiu, hos,,
Loc in raiu, lng al Mu, Raiul lui e luminos ;
10. Lng-al tdu e ca si-al tu ! 20. Nime'n lume nu-1 vedea,
Petru din graiu ii gri : Far' d'un tat, cell. d'ave.
C

(1).= firimar.
(2)= avuti, ON:rag.
(3) Rugaciuni.

www.dacoromanica.ro
83

Tatl din graiu ii gri : Pan' ai fost pe ceea lume,


Petre, Petre, taic Petre, va mare fostu-ti, ai,
Fa-mi i mie loc in raiu, Garduri mari saritu-ti-ai,
25. Loc in raiu, langa al tau, 50. Loc in raiu pierdutu-fi-ai f
Langa al tu e ca si-al tu ! Primbla-mi -se Petru'nraiu,
Petru din gut% gri : Primbl'n sus si primbla'n
Cum, drag taica, face- [jos,
Raiul lui e luminos ;
Pan' ce-ai fost pe ceea lume, Nime'n lume nu-1 vedea,
30. Biru mare fostu.ti-ai, 55. Fr' d'un frate, ce-1 d'ava,
Bani cu strmbu luatu-ti-ai, Frate din gura-mi grdia :
Pe saraci hulitu-ti-ai, Petre, Petre, frate Petre,
Loc in raiu pierdutu-fi-ai ! Fa-mi i mie lac in raiu,
35. Prim bl-se Pe tru prin raiu, Loc in raiu, langa al tu,
Primbl'n sus si primbla'n 60. Langa-al tau e ca si-al tau !
[jos, Petru din gur graia :
Raiul lui e luminos ; Cum, drag frate,face-fi-as?
Nime'n fume nu-1 vedea, Pan-ce ai fast in ceea lume
Far' d'o sofa ce-si d'avea. Ti-ai pus stna langa drum ;
40. Sora din gull gri : 65. Cali drumari c i-or trecut,
Petre, Petre, frate Petre, TO la tin' s'or abtut.
mie loc in raiu, Cu brafiza i-ai hating,
Loc in raiu Ing al tu, Cu lapte i-ai adapat,
Lnga-al tu e ca si-al tau ! Loc in raiu fi-ai cptat I
45. Petru din gur gria : 70. $i- o cantam si-o colindam
Cum, drag sora, face-fi-as, $i la gazda ni-o 'nchinm !
Clopotiva (Hateg). A. Ionaf.

cxm. Petrea'n raiu.


(Varianfl.)

Petrea in raiu s'a radii (1) Petre, Petre, sfant San-


Bucinnd si trmbitnd. [petre,
Nime'n lume nu-1 aude Du si mine(2) 'n raiu cu tine !
Numai singur tata-su. Bucuros, tata, te-as duce ;
5. Tata-su din graiu gri : Dar cat in Iume fi-ai trait,

(1) =filecat, fiornit.


(2) = pe mine.

www.dacoromanica.ro
84

10. Loc In raiu nu ti-ai 25. Tot lucrul ti 1-ai lucrat


Tot birdu (1) stesc ai fost, Cu sracele din sat,
Si portia (2)-ai scos prea plata nu li-o ai dat,
[gros ; Fr' zdpsitele (4) din sate
Dumnezeu cd te-a vzut, Si-ai zis, maic, cd-s pltite,
Loc in raiu nu ti-a fcut ! 30. Si poinile (5) de sub ciur,
15. Petrea'n raiu s'a rdduit (3) Si-ai zis, destul.
Bucinand i trambitand. Dumnezeu, c te-a vzut,
Nime'n lume nu-1 aude, Loc in raiu nu ti-a fcut !
Numa' dulce maid-sa. Raiule, grdind dulce,
Maid sa din graiu gri : 35. Dela tin' nu m'as mai duce,
20. Petre,Petre, sfant Sanpetre, De-aninosul (6) florilor,
Du si mine'n raiu cu tine ! De fumul tmaielor,
Bucuros, maid, te-as duce, De glasul pserilor,
Dar' cat in lume ti-ai trit, De gersu (7) ingerilor !
Loc in raiu nu ti-ai gtit:
Ghirisul rorn. A. Blaga.

cm. Sub poalele ceriului.


Sub poalele ceriului Loc in raiu cu mine ai ;
De sede, Doamne, mai sede, Cat ai trait pe pmant
sede-mi Petru sfant Sanpetru. 15. Loc in raiu c ti-ai gtit !
Vine tatl lui Petru : Vine fratele lui Petru:
5. Petre, Petre, fiul rnieu, Petre, Petre,frate al-mieu,
Fd'-mi i mie loc in raiu ! F-mi si mie loc in raiu !
Loc in raiu cu mine ai ; Loc in raiu cu mine n'a i ;
Cat ai trdit pe pdmant, 20. Cat ai trdit pe pnfant,
Loc in raiu c ti-ai gtit ! Loc in raiu nu ti-ai gtit.
10. Vine mama lui Petru : C'ai fost tot birdu
Petre, Petre, fiul mieu, [domnesc, (8)
Fd-mi i mie loc in raiu ! Pe graci i-ai srdcit,
(1) primar.
(2) =darea.
(3) = rah`, v. m. s.
(4) --- zdsite.
(5)=--coadele, gozurile ce cad din ciur.
(6) = rnirosul.
(7) =glasul, verstd.
(8) = efiistat de mo,sie dornneascd.

www.dacoromanica.ro
85

Pe bogati i-ai getzdilcit (1). 30. Loc 'in raiu nu ti-ai gatit.
25. Vine soru-sa lui Petru : C-ai fost tot tglideirigt (2),
Petre, Petre, frate al mieu, Cnd ai dat vinu 'n credinta,
Fa-mi si mie loc 'in raiu! Lemne strmb e aicrestat (3),
Loc 'in raiu cu mine n'ai ; Masurile le-ai stricat,
Cat ai trait pe pamnt, 35. Banii deplin i-ai luat !
Ciunga. los. Bogdan, student.

cxv. Taica Petrului.

Striga-si taica Petrului : Loc in raiu, ca tu nu ai


Petreo, Petreo, drgut Mult ai fost pe acest
[Petre, [patnant ;
FA-mi si mie loc in raiu! 20. Crismarita, cd mi-ai fost,
Loc in raiu, Ca' tu nu ai. Msuri strmbe ai tinut
5, Mult ai fost pe acest $i ai bagat ap in vin
['Damara ; Si-ai luat plata deplin !
_Turd mare (4) cat ai fost, Striga-5i fratii Petrului :
Legiuri stmbe ai tinut ! 25. Petreo, Petreo, drgut
Striga-si maica Petrului : [Petre,
Petreo, Petreo, dragut Fl-mi si mie loc in raiu ?
[Petre, Loc in raiu tu, frate, ai.
10. F-mi si mie loc In raiu! Mutt ai fost pe acest
Loc in raiu tu, mama, n'ai. [pamant ;
Mult ai fost pe acest pamnt, Pcurariu la oi ai fost,
Lucru in sat Ca' ti 1-ai dat, 30. Ti-ai pus stana langadrum ;
Si plata n'o ai mai dat ! CO drumari pe drum
15. Striga-si sora Petrului : [treceau,
Petreo, Petreo, dragut Petre, TO la tini se dedulceau,
Fa-mi si mie loc in raiu! $i pe toti ii miluiai !
5orostin. I. Bian, student.

(1) .--.. imbogtit.


(2) =---- crismrit, birtsit.
(3) , ai crestat fals pe rvas.
(4) Ajutor de primar.

www.dacoromanica.ro
86

cxvi. Sus In poarta raiului.


Sus in poarta raiului, CA pdn' ai fost pe pAmAnt,
De-a direapta Tatlui 25. Tot crismrif A mi(5)-ai fost
Sede-mi lovic (1) rAzAmat $i la bogati c le-ai dat
Pe nou scAnduri de brad. Tot vin row pipArat,
5. Vine tata lui Iovic, Tar la sraci cd le-ai dat
Mai departe 'ngenunchind, Vin cu apA arnestecat !
Mai de-aproape se rageind: 30. Vine-un frate a lui Iovic,
MAI, Iovic, fiutti (2) tatii, Mai departe, etc., (ca mai sus)
FA-mi si mie loc in raiu ! Loc in raiu
10. Loc In raiu Tu, frate, n 'ai,
Tu, tatA, n'ai, C'd pn'ai fost pe pmAnt,
CA pan' ai fost pe pmAnt, 35. Tot cu bAta 'n drum ai stat,
Tot (3) bireiu la sat ai fost, Ce ai gAsit,
Pe sraci tare i-ai tras (4), Ai omorit !
15. Pe bogat Vine sora lui lovic
Tu 1-ai lsat ! ...[ca mai sus]
Vine mama lui Iovic, Loc in raiu
Mai departe.'ngenunchind, 40. Tu, soro, n'ai,
Mai de aproape se rugAnd : CA" pAn' ai fost pe pmAnt,
20. MAi, Iovic, fiutu mamii, Tot . . VA si da mi-ai lost,
FA-mi si mie loc in raiu! Garduri multe srit-ai,
Loc in raiu Locu'n raiu pierdutu-l-ai I
Tu, mam, n'ai,
Cisteiu-rom. Nic. Mar:es, preut.

cxvii. Sus In poarta raiului.


(Varianta celei precedente.)

Sus in poarta raiului, $ade Jovis (6) rzmat


De-a direapta TatAlui, Pe nou scancluri de bract.

(1) Diminutiv din .1-ovu, ca din Nonu, Nonic s. a. Intr'o variant din Tam-
pAhaza gisim numele lovis, ambele aceste se dau lui S. Petru.
(2) In pronuta locald : l'ut`u.
(3) In pronunta local: Mt.
(4) Se zice a-1 trage (bani)=a-/ pecieftsi in bani, a-i stoarce bani.
(5) Dativ etic.
(6) In col. prececlenta din Cisteiul roman se zice Jovic. Care-i textul origi-
nal,n'am putut afl.

www.dacoromanica.ro
87

5. Vine tatAl lui Iovis, CAci, cat ai fost pe pmant,


De departe 'ngenunchind, 25. Cu sracii ti-ai lucrat,
$i de aproape rugand : 1-nip numai le-ai dat,
Iovis, Iovis, dragu tatii, $i iadu c. 1-ai aflat !
F-mi si mie loc In raiu ! Vine sora lui Iovis :
10. Loc in raiu Iovis, Iovis, frate-mieu,
Tu, tat, n'ai, 30. Fd-mi i mie loc in raiu !
Cci cat ai fost pe pmant, Loc in raiu
Tot birdu stesc ai fost, Tu, soro, n'ai,
Pe sraci i-ai necjit, CAci cat ai fost pe pmant,
15. Pe gazde(2) i-ai boghfit, Nou fete-ai otrvit
$i iadul cA 1-ai gsit ! 35. $i iadu 1-ai dobandit !
Vine mama lui Iovis, Vine frate lui lovis :
De departe 'ngenunchind, Iovis, Iovis, frate-mieu,
$i de aproape rugand : F-mi i mie loc in raiu !
.20. Iovis, Iovis, dragu mamii, Loc in raiu
Fg-i i mamii loc in raiu ! 40. Tu, frate, ai,
Loc in raiu CAci cat ai fost pe pmant,
Tu, mam, n'ai, Cu tofi bine te-ai avut !
TamOhaza (Aiud). Laurian Maior, student.

luda 'n raiu.


Sub ceriu-si de rsrit, 15. Ce esti, Petre, necjit?
Domnului Doamne, $i San-Petru rspundea :
FrumoasA mash' e 'ntins ; Doamne, .Dumnezeul
Dar la mask' cine sede ? [mieu,
5. Sede-mi Domnul Dumnezeu Am scpat de-am adurmit,
Tot cu sfinti in jurul su. luda cheia mi-a furat
$i de lume ei vorbiau, 20. $i in raiu cal s'a bgat,
De San-Petru pomeniau. Multe lucruri si-a luat :
Nici cuvantul nu-1 gtar, Lu luna cu lumina,
10. San-Petru se artarA. Soarele cu razgle,
Cu paharul i-a intins, Scaunul de 'mprfie
Ins4 Petru n'a primit, 25. $i Will de vitejie !
CA el a fost necjit. Dumnezeu din graiu grAi
Dumnezeu din graiu grl :

(2) = bogati, avuti.

www.dacoromanica.ro
88

Cari din sfinti se va afl, 40. Dupa Iuda pan' la iad,


Lucrurile-a le 'nturn Tot trnisnd i fulgernd
Atunci sfintii au tAcut, $i in sbiciu de foc pocnind.
30. Ca.. de luda s'au temut. Iuda, cnd Il auzi,
Apoi Ilie-a venit, Sta in loc i amorta.
Ctre Domnul a grAit : 45. Dar Ilie l-a luat
Doamne, Dumnezeul mieu, $i cu lantu I-a legat,
D-mi mie ce-oiu cere eu ! Lucrurile i-a luat
35. Dumnezeu din graiu gri: $i in raiu c le-a bgat
Mergi, alegeti tot p' ales ! De dreptii s'au luminat
$i Hie si-a ales 50. $i strmbii s'au suprat..
Trsnet, fulger tot p'ales. 5i-oicnta'm i-o colinam,
$i apoi 6' a plecat $i la gazd ni-o 'nchinm
Ciopotiva (Hateg). A. Iona.2.

CX1X. luda 'n raiu.


(Variant.)
Sus la vita vinului, C'a intrat Iuda in raiu,
La umbra gutiului, Lti luna cu lumina,
Un' prnzeste Dumnezeu 15. Soarele cu razele,
Cu toti sfintii 'n jurul su, $i gleata de botezu
5. Vine Petru, sfnt Snpetru $1 scaunu de judetu !
C'un cAlut albut de flori ; Nu fii, Petre, suprat !
Dar nu-i albut de flori, Care dintre sfiinti s'a afl
Ci e albut de sudori. 20. S se clued, sd le- aduc?
Bun prnzu, Doamne, la Oral Sfnt Ilie
voi ! D4-mi, Doamne, armele
10. Hai, Petre, la prnz cu noi ! mie,
N'am vint, Doamne, s C'oiu tfsni fulgera,
(prnzesc, $i Iuda s'a spimnta,
C'am venit s-ti povestesc 25. Toate'n raiu mi le-a bAga !
Abrud. N. Lmoar.
cxx. luda 'n raiu.
(Variant din Sncel I. Blaj.)
Sus la vita vinului, 5. Nimerl Petru Sn-Petru.
La umbra gutiului, Hal, Petre, cunoi la prnzt
Und' prnzeste Dumnezeu, N'am vint, Doamne, s
Dumnezeu cu sotu-su, prnzesc,

www.dacoromanica.ro
89

C'am vint sA ma' jluesc, CA oiu lua biciu 'ntr'o mAn


CA rni-o tunatluda 'n raiu ; 5i-oiu trsnl fulger
10. Ce-o fost bun, tot a luat, 15. Iuda 'n raiu s'o spAimAnt,
Ce-o fost ru, tot o lsat ! Ce-o fi bun, tot o lAsA,
Nu te, Petre, supdrA, Ce-o fi rAu, tot va lu !
Scris de G. Boldea.

cxxi. luda 'n raiu.


(Variant de pe Tarn.-mare.)

Sus la vita vinului, CA io-am vint s tAnguesc


La floarea smochinului, Iuda 'n raiu c a tunat,
Un (1)prAnzeste Dumnezo, Ce-a fost bun, tot a luat
Dumnezo cu sotu-so, C'o luat luna cu mAna, (5).
Nirnereste sfAntu Petru Soarele cu razele !
Cu cal alb, tot asudat. Petre, nu te spimAnt,
Nu-i asudat de sudori, CA ti-oiu da un biciu de foc,
Da mi-i 'mpodobit cu flori, S pogneA(6)camla mijloc,
Tot cu flori i cu ghiori (2). C Iuda s'a spAimAnt,
El din graiu c mi-si gri Ce-o luat, tot va lAsk !
Bun prAnz, Doamne, pe la Si noiumblAm i colindm,
[prAnz ! Frumos gazdii i-o Inchingm,_
Haida, Petre, s-1 I-o Inchindm cu sn Mate..
[prAnzim ! CA si gazda ne-a cinstl
Numai, Doanme-ti C'un colac de grti curat,
[multmim (3), C'o pecie de porc gras,
CA io n'am vint (4) s 5i c'o gurd de vinars.
prAnzesc,
Frua Tarn.-mar e.
Scris din gura unui plugar de I. Dopft, student_

(1) = unde.
(2) viori, viorele.
(3) = multumesc, cum se aude In uzul vulgar, passim.
(4) = venit; form obisnuit la poporul fled carte.
(5) v. s. z. cu lumina.
(6) Vulgar 1. d. pocnesti.

www.dacoromanica.ro
90

wool. L a mijlocul Ceriului.


La mijlocul ceriului Curnu-i legea raiului,
Mare haldi (1) adunatd, 25. $i raiul 1-a 'ntunecat,
Tot de sfinfi da cei mai Curnu-i legea iadului !
[sfinfi. Gen Domnul Dumnezeu :
Vine sfntu Harhanghelu Mi Ioane, Sntioane,
5. Tot trsnind i fulgernd ; Mare-mi esti, pufin pri-
De departe-a fulgerat, [cepi !
Si de aproape-a genunchiat 30. Mergi, iea sbiciul cel de
$i din gurd a cuvntat : [foc
Bun halcd, sfinfilor, Si trsneste 'n tri locuri,
10. Ce vorbifi si sftuifi In tri locuri, in tri chipuri,
$i pe Domnul pomenifi, C luda s'a spdimnt
Pomenifi-I si nu-1 stifi ? Si ce-a luat, tot va da.
Tu sezi, Doamne, 35. Da-va luna cu lumina
[prnzesti, $i soarele cu razdle
$i raiul nu fi-1 grijesti, $i scaunul de judef
15. Iuda 'n, raiu c mi-a tunat, $i cldarea de botez
Ce-a fost bun, tot a luat : $i cheile raiului ;
Lu luna cu lumina, 40, $i in raiu cd le-a bgd
Soarele cu razdle $i raiul s'a lumind,
Si scaunul de judef, Cumu-i legea raiului ;
20. $i cAldarea de botez $i iadul s'a 'ntuneck
$i cheile raiului ; Curnu-i legea iadului !
$i in iad c le-a bgat 85. Si-o 'nchiram spre snd-
Si iadul 1-a luminat, Rate !
Flget. Vas. Trif.

Fericea-mi.
Fericea-mi de el, Do amne 5. Mr dulce 'nflorit
[leo ! Cu flori de d'argint,
Cum Parn ferecat Cu mere de aur.
Mai bun loc i-am dat : Cnd boarea boriti(2),
In mijloc de raiu Merele cdcled,

(1) halce1---sgomot, glgie.


(2) ---= adid.

www.dacoromanica.ro
91

10. Domnul le strAnge La frati, la nepoti,


$i le dImpArti Pe la noi, la tot!.
M. Decea. Em. Pop.
cxxIv. Ferice-om de el.
Ferice-om de el-otn, Merele-au czut,
C 1-ai fericit Dumnezeu a venit
$i 1-ai druit Din graiu si-a grAit :
C'o cas, c'o masA. Cin' te-a druit ?
La mijloc de mas 15. Drag Domnul Hristos,
5. Mru-i rAsrit, CA i-o mnecat
Frumos d'inflorit Pe grele 'ntunereci
Cu flori de d'argint, La sfinte bisereci,
Mere le de d'aur. Tot cu luminle
10. $i-un vnt a btut, 20. $i cu prescurle !
Craifaldu (Tarn. mica.) Liv. Muresan, student.

CX XV. Ferecan de el.


Ferecan de el ! 20. Plug vnt cu boi,
Ca. bine 1-o ferecat Plugari amndoi !
$i bun loc i-a dat : Da tu ce ti-ai dat,
La mijloc de raiu De ti-ai d'apucat?
5. La masd galbinA. Da io c mi-am dat
Imprejur de mag 25. De mi-am d'apucat
Jinturi (1) de mdtas ; 0 turm de oi,
Deasupra pe mash' Ciobanii-amndoi !
Un mr mrgrit Da tu ce ti-ai dat,
10. Vndt d'inflorit. De ti-ai d'apucat?
Boarea cnd boria, 30. Da' io CA mi-am dat,
Mru-mi clAtink De mi-am d'apucat,
Merele-mi picA. La sfinte dumineci,
Boieriu le-adun, La albe bisereci,
15. Bioeriu se 'ntreba : Tot cu luminle
Da tu ce ti-ai dat, 35. $i cu prescurle
De ti-ai d'apucat? $i cu rugAciuni
Da io cA mi-am dat, $i cu 'nchinciuni !
De mi-am d'apucat,
Sebes. P. Maniu.

(1) L d. jilturi . jefuri.

www.dacoromanica.ro
92

cxxvi. Domnul bun.


1. Ccind bard feceorii in casd.

Cesta-i Domnul bun, ati gola$i limi trec,


Doamne-le-o ! Pe toti ii imbraca,
Cesta-i Domnul bunu, Pe toti ii Imbrac.
Bun gnd i-o gindit, Cesta-i Domnul bun.
De el i-o facut, Rugeiduni rugat (1),
Del i.-o facutu Rugaciuni rugat,
Casa laugh' drum, Dumnezeu i-a dat
Masa peste drum, Locul sfnt In raiu,
Masa peste drum ; Doamne-le-o !
CAP flmnzi 1mi trec, Locul sfnt in raiu
Pe toti li satura, Tot la mese 'ntinsa,
Pe toti iii satura ; La lumini aprinsa,
Cati satoi imi tree, La lumini aprinsa.
Pe tot ii d'adap, Cesta-i Domnul bun !
Pe toti ii d'adapa ;
AgriOeu, (Trn. mica%) Comunic, de Benedict Viciu.

0 varianta, tot de acolo, continua a0 :


La mijloc de mash' Boarea raiului,
Porn i-o rasarit, Pom se legnk
Vnat i-o 'nflorit. Merele-mi pich,
Floarea-i de argintu, Masa 'mpodobi,
Merele-s de aur ; Raiu se veseli.
D'unde and trge
Comunic. de Ion Viciu, cantor.

11. Cnd %es feciorii din casd.

Pe noi ne-o lsat Tu soat (sotule) vrttiga(3),


Cea Santa-Mgrie Scoala-te 'n picioare,
Troapa lui Jordan (2). De le multumqte

(1) In gratia ritmului s'a elidat reflexivul si verb. auxiliar (s'a.)


(2) De a se Intoarce,cum s'a Intors Iordanulca sd ias. _
(3) Necunoscut. Inte1ege pe primul colindtor, conductoru1.

www.dacoromanica.ro
93

De (1) un colac de gru, Pe us ne scoas.


De-o cuph de vinu ! Tu, gazd frumoas,
Crucea (2) ni se 'ntoars, Rmi sntoas. !
Agristeu. Comunic. de Ion Viciu, cantor,

CXX1r11. Cest d'om bun.


Fericean de elu, 1
Despre raiu din sus
De cest d'om bun, Bura-mi d'abur,
Cum 1-ai fericiat, 15. Mruls geicinci (4),
Drag Dornnu i-ai dat Merele-mi pick
5. Casa 'n locu bun : Cest domn le stringe,
D'1n rnijloc de raiu, Bine le pun&
Unde-s mese 'ntinse, C el bine sti,
Fclii dalbe-aprinse. 20. Ca" ei vi-or venl
Sus pe mas 'mi sta Fetii lui CrAciun,
10. Un mr mrgrint $i el c li-a da
Cu flori de d'argint, La ficele lui
Cu mer (3) de auru. Si la fii lui.
Clopotiva (Hajez). A. Ionaq.

cxxvm. Om bun.
(Variant.)

Gazda, cest om bun, 10. UV goli li veni,


Doamne leo, TO ii imbrch ;
Bun gaud si-o gndit. Cti desculti vena,
Cas si-a zidit, Toti ii Inclt.
5. Pomi a risdit, La mijloc de mas
Masa Ingd drum. 15. Un porn d'aurit,
Chti drumari trece Frumos inflorit.
Si se abte, Din sus despre raiu
Toti ii hrni ; 0 boare btek

(1) pentru.
(2) _ alti zic : troapa, in intelesul de semnul, steagul sau crucea.
(3) Pe alocuria d. e. si pe la Urisiu, Gurghiu, se pronunta merel 1. d. merge:
(4) .= Sgeitaiet = scutura.

www.dacoromanica.ro
94

Tot in mr lovi ; In sn le MO.,


20. Merele cde, La sraci le da,
Gazda le strnge, Pomeanli fce !
Orsia de Mures. Liv. Anghel..

CXXIX. Domn bun.


Domn bun,ce te-ai bucurat, 10. Pintru cine te-ai gltat,
Florile dalbe, De nu te pui la cinat :
Mare masai incrcat Ori ai fii de botezat,
$i in sus si mai in jos, Sau feciori de insurat?
5. Cu piisturti (1) de matasd Eu n'am fii de botezat,
$i pe ea mncare-aleas ; 15. Nici ficiori de cununat ;
Sus pe mas, vas cu vin, Eu astept pe Dumnezeu,
Lng el paharul plin ; Dumnezeu cu soful su,
Pe mas colac de gru. SA-mi petrec cina cu ei !
Orsia de Mures. Liv. AngheL

cxxx. Domnul bun.


Cesta-i domnul bun, Da si-o d'oblicit,
Boierul btrn, Frumos s'a gtit
Bun gind si-a gndit, $i c s'a luat
De prnz si-a glit, Pe-o dalbA de cale,
5. La prnz a chernat 15. Pe-o razd de soare,
Tot vecini bgtrni Pnd si-o d'ajuns
$i ingeri din ceriu. La lin fntn,
Toti a si-au venit. Unde iarba-i creat,
Sfeuzta Daminecii In patru se 'mpleteste,
10. Cd ea n'a stiut, 20. Verde putrezeste.
Spring. Ion Saligean, scris de Em. Colbazi..

cxxxi. Cel boier bogat.


Cel boier bogat, Dumnezeu i-a dat :
D omnului, domn, Masa 'nglbioar,
Pe cum s'a rugat 5. Galbind de cear ;

(1) Psturd --= merindare ; aici : fat de mas.

www.dacoromanica.ro
95

Pomu rsrit Pe feciori de craiu


Cu clenge de-argint. La Dumnezo 'n raiu.
Vntu trgn, Facd-si pominle
Mere le pick, 15. Pe la sufietle
10. Gazda le-adun. at de putinle.
$i le trimetek
Silvau1 rom. G. Boldea, student_

cxxxii. Umblnt a colina.


Noi umblrn a colind, Mere-orn doi dintre noi,
0i, ea' dragu-mi-i ! L-orn aduce sus pe sus ;
Noi umblrn a colind, Sus pe sus, pe lngA lung,.
0i, eh' mi-i si drag, C'o mn tiind de lun,
5. Dintr'o cas 'ntealtd mg ; 15. C'una ,impletind cununa ;
Gazda noastr nu-i acasd, Da cununa a cui a fi ?
C5.4 In codru de-a vn. Fi-va, fi-va a gazdii !
De vnat, ce mi-a vn? Si te, gazd, veseleste,
Mi-a yank un puiu de ludd ! C colind nu mai este !
10. Dup el, car' 1-orn man ?
Cetea. Corn. Ddriirna f_

CXXXIII. Sfnta Duminea.


Cesta-i domnul bun, 15. La mijloc de cale
Doame-leo ! Ea In loc si-a stat,
Boieriul btrnu In lturi s'a Uitat
Bun &id si-a gindit, Si ea si-o vzut
De prnz si-a gAtit, 0 lin fntn.
5. La pranz si-a chemat. 20. La lina fntnd
Cti eh' si-a chemat, Cele trei flori sfinte,
Toti 6 si-au vinit ; Din rain rgsdrite :
Numa' n'a vinit Ele se pri
Sfnta Duminecg, Si se-adeveri
10. Dalba beseric. Care-ar fi mai mare?'
Dac-o d'oblicit, Dumnezeu stiind
_
Pe-o cale-o pornit, Si pe-aici trecnd,
Pe-o dalb de cale, Le zise grAind :
Pe-o raz de soare. Dragi florile mele,,

www.dacoromanica.ro
96

Ce vA voi pAriti Ea si-o cuvAntat :


Si v'adeveriti Ba, io sunt mai mare,
Care-ati fi mai mare, CA de n'as fi eu,
CA voi mie-mi sunteti 45. N'ar fi botezare.
Una ca si d'alta ! Nici 'ncrestinare !
-35. Floarea grAului Floarea vinului
Ea si-o cuvAntat : Ea si-o cuvAntat :
Ba, eu sunt mai mare, Ba, eu sunt mai mare,
CA de n'as fi eu, 50. CA de n'as fi eu,
N'ar fi sat in casA, N'ar fi veselie,
-40. Nici colac pe masA ! Nice bucurie. !
Floarea mirului
L upu (Map. Nic. Benchea, stmlect.

CXXXIV. San-Nicoar.
Gazda, cest domn bun, Hand fAntAni reci :
Bun gAnd gAndit. 5aizeci crestinesti,
De pranz si-a gAtit Cinzeci pgAnesti.
La prAnz chemat Celea pAgAnesti
5. Tot oameni bAtrAni, Bine le-o brodit
Vecini de cei buni, De le-o izvorit ;
Toti boieri din sat. Cele crestinesti
si-o chemat, Marea le-a trecut
Toti cA i o venit, De le-o podobit.
10. Numa' n'o sosit $i noi o 'nchinAm
SfAntu Snicoard (1). DalbA-i sAnAtate
Lucru cA i-o-avut La jupAnu gazdA !
Jos pe cAmpii seci
Silvasul torn. J. Boldea.

cxxxv cSfnta Simicoar"=-S. Nicolae.


Deschide-mi, deschide-mi, $i sA-fi colinclAm !
lai Domnului Doamne, Cesta-i domnul bun,
De (2) noi sA-fi lilt:tram (3) 5. Boieriul bAtrAn,

(1) S. Nicolae.
(2) ca
(3) --= intram in lduntru.

www.dacoromanica.ro
97

Bun gand si-o &Ida, Pan'n drumul mare.


Bun pranz si-o gatit. Pe drum ce-mi vedea ?
Da la prnzul lui Mica o negurice
Si la masa lui 30. Batand pulberice (3)
10. Pe cini mi-o chemat? $i el tot cured(4)
Tot din ceriu, din ceriu, Pan ' o ajungea ;
Toti sfintii din ceriu. Din gura-mi gria :
Pe cti mi-o chemat, Sfnt Simicoar,
Toti ea si-or venit, 35. De ce n'ai venit
15. Numa n'o venit Cand ti-am poruncit?
Santa Simicoard (1). De ce n'am venit ?
$eznd, asteptnd De ce n'am putut,
Cu prnzul pe masa, Ca eu cl mi-am fost
Cu sfintii d'in cas, 40. La brudar pe brud,
20. El tot astepth La bruclari pe mare,
Pan' la prazul mare. Lor a s'o 'necat
Dad el vedea, Noua coroboale (5),
Ca ea nu venia, Noua si cu doted.,
El 6' mi se lua 45. Cari se roaga noud
25. Pe o rare-ca'rare(2) Cu cupa 'nchina,
Pe o razd de soare, Din tiPtiu (6) ti,
Clopotiva (Hateg). A. iona.5.

Boieriul din sat.


Boieriul din sat Ce te-ai zabovit,
Bun gand si-a gndit : De mi te-ai gandit ?
La pranz si-a chemat La vaclul de mare
Toti boieri din sat. 10. Eu mi-am Inecat
5. Dintiu si-a chemat NouI coreible (8).
Sfntul Snicoara (7). Dintr' aceie noua

(1) =-- Sftintul Niculae.


(2) -..--- cdrare, cfr. laurbdlaur, etc.
(3) .--.-- Prey`, deminutiv din pulbere.
(4) -,---- fugid, akrg.
(5) ...---- cordbioare.
(6) fidniqoard.
(7) =-- Sf. Nicolae.
(8) ..-- cordbioare.
Vicia, Colinde din Ardeal. 7

www.dacoromanica.ro
98

Numai mi-am scos Una dintre ele


Una dintre ele li luna cncl Ii plind,
1 5. li soare cnd rsare, Cam pe dup dud !
Vara 'n prnzul mare ;
Urican. E. Zugrav, student

cxxxvii. DallA mAngstire.


Face-si domnu, ce-si mai Zice floarea grului :
[face, Toate flori, voi sunteti
Face-si dalbd mnstire ; [flori,
Dar de mare ct de mare ? Da io-s floarea grului
Nou usi, noud altare ; $i snt trupul Domnului !
5. Slujba sfntd cine-o cntd ? 20. Zice floarea vinului :
Cntd nou pochi (1) bdtrni, Toate flori, voi sunteti
$i cu nou diecei (2). [flori,
Dar diacu cel mai mare Da io-s floarea vinului!
lasd-afard 'n preurnblare, Da io-s floarea vinului
10. De triori toaca mi-o bate, Si-s sngele_Domnului !
De triori In tri locuri: 25. Zice floarea mirului
De cu sard vecerneal, Toate flori, voi sunteti flori,.
Miez de noapte itru sfnt, Da io-s floarea mirului,
Zori de ziud vanghelie, Car' miruesc oamenii
15. Pe la prnz ii liturghie. Si-mi crestinesc crestinii! (3).
Obs. Dupd flecare vers :
Florileom dalbe !
Silvasul rom. G. Boldea..

cxxxviii. Drag soare.


Drag soare rdsare 5. Bun rndu-i, frumos,
'N toate laturile, Dar dela Hristos,
'N toate vadurile. C sunt mese 'ntinse
Sus la aceasta curte $i fclii aprinse.

(1) Popi.
(2) Cantori.
(3) Increstinez.

www.dacoromanica.ro
99

1mprejur de mese Sunt mai mare eu,


10. Ji(ari (1) is direse, 40. CA unde nu-s eu,
Crucis peste mese Nici o crestinare
Sunt trei floricele, Nici o botezare !
Tri mohoritele. Drag Domnut din ceriu
Ele se mtistr : $ade, le priveste
15. Care sunt mai mari? 45. Chiar bine greste :
Drag Domnut din ceriu Voi tri floricele,
$ade, le priveste Tri mohoritele,
$i din graiu greste. Ce v voi mustrati,
Floarea grului C, zu, voi tustrele,
20. Chiar bine gria 50. Ca' sunteti a m ele.
$i s'adeveri : Floarea grului
Lng Dumnezeu Chiar bine gri,
Sunt mai mare eu, Ca-i pelita (2) mea.
Ca unde nu-s eu, Floarea vinului
25. Nu-s colaci pe maA 55. Chiar bine grai
Nici un sat in cash' ! $i s'adeveri :
Floarea vinului E singele meu
Chiar bine gri $i a toata lumea.
$i s'adeveri : Floarea mirului
30. Lng Dumnezen 60. Chiar bine gri
Sunt mai mare eu, $i s'adeveri :
C unde nu-s eu, E botezul meu
Nici o veselie, $i a toata lumea.
Nici o bucurie ! $i ei se botez.
35. Floarea mirului 65. Din pagni crestini.
Chiar bine gri Oameni de cei buni.
$i s'aaveri ; Dalba-i snatate !
Lng Dumnezeu
Cetea. Opiu.

Cxxxix. Ce soar e rsare.


Ce soare rsare mai de D'ai Domnului, Doamne !
[dirnineat, Mai de dirnineat

(1) --- jeptri.


(2) ---= carrea, trupul.

www.dacoromanica.ro
100

Id la ceasta cask' (rep.). Nu vA tot mustrati


5. Jil(uri (1) de mtas. $i v'adevrati,
Deasupra pe mask' unde 1111-s eu,
Sunt tri floricle (rep.), Nici o cin5 'n casI (rep.),
Tri mohoricle (2). 30. Nici-un prnz mask!
Floarea mirului Floarea vinului
10. 5i-alui Dumnezau 5i-a lui Dutnnezu
Sede si priveste, D'ai Domnului, Doamne,
Da chiar le grAeste : Sede si-mi priveste
TAceti, flori, WO, 35. Da chiar le greste :
Surorile mele, TAceti, flori, tAceti,
15. Nu v tot mustrafi Surorile mele,
$i v'adevrati, D'ai Domnului Doamne,
CA uncle nu-s eu, Nu v tot mustrati
Nici o botezare (rep.), 40. $i v'adevrati,
Nici o 'ncrestinare. CA unde nu-s eu,
20. Floarea graului Nici o bucurie,
$i-alui Dumnezeu Nici o veselie !
5ede si-mi priveste, $i v veseliti
Da chiar le greste : 45. Domnilor, boieri,
TAceti, flori, tAceti, CA noi c'o 'nchinm.
25. Surorile mele, DalbA-i sntate !
Cugir. Nic. Munteanu, st.

CXL. Trei floricele.


La masa rotundA CA eu cnd rodesc,
Doamne leo, Tri mi miruesc !
Sunt trei floricele, Floarea vinului
Ele se mustrau Ea ask zice :
5. $i s'adeveriau 15. CA eu sunt mai mare,
Una pe alta CA eu cnd roclesc,
Care sunt mai mari? Tri inveselesc.
Floarea mirului Floarea grtilui
Ea ash zice Ea as zice :
10. CA eu sunt mai mare, 20. Ba, en sunt mai mare,

(1) jet. Vorba ji4 este rspnditA prin Ora, d. e, i pe Tarnave.


(2) cam moliorite.

www.dacoromanica.ro
101

C eu cnd rodesc, Lturghii frumoase,


Tri imi hrnesc. Iar: frd mine
Din mini fac prinoas, Nu slujeste (1) n hue !
Orsia Mur. Liv. Anghel.
cm. Trei flori.
Ce soare-mi rsare, 30. Nici o veselie,
Mai vrtos rsare Nici o bucurie f
Des de dimineat, Floarea mirului
Bumneste (2) 'n fereast? Rupse si rspunse :
5. 'N fereastr bumnih, Ba-s mai bunk' eu,
Masa glbini. 35. De voi de-amndou ;
La un corn de mas C eu de n'as fi.
D'oi, sede-si mai sede Nice nu ar fi
Floarea grului. Nici o botezare,
10. L'al doilea cornu Nici o eresfinare.
D'oi, sedesi mai sede 40. De-asupra pe mask'
Floarea vinalui. 5ezdu (4) de mtas,
L'al 3-le cornu De-asupra 'n sezu
D'oi, sede-si mai sede Dragul Dumnezeu
15. Floarea inirului. Sede si priveste,
Floarea grului 45. Din gurd greste :
Rapse (3) si rspunse : -- Ceste tri flori sfiinte
C-s mai butfd eu, Dela raiu venite,
De voi de-amndou5 ; Ce v voi priti
20. CA de n'as fi eu, $i v'adeverifi?
Nice nu ar fi 50. C6 voi mie-mi sunteti
Nici colac in cas, Una ca si alta :
Nici pith' pe mas ! Floarea graului
Floarea vinului Pelicioara mea ;
25. Rupse si rspunse : Floarea vinului
C-s mai bun eu, 55. Drag sngele mieu;
De voi de-amndou ; Floarea mirului
0' de n'as fi eu, Sudorile mele !
Nice nu ar fi
CAlanul mic. N. Georgescu.

(1) La altar.
(2) = bate, loveste, izbe0e.
(3) = prinse a gral.
(4) = jilt = jet (fotoliti).

www.dacoromanica.ro
102

Trei flori.
(Variant.)

La o mas de mtasA, Le- Scrisd-i floarea mirului.


[ru-i Doamne (1), Tot se scald(2) si se intreab
Mese 'ntinse, jituri scrise. 25. De mArire, ce-i mai mare ?
La 'ntile corn de masA Strig floarea vinului
Sede-mi, Doamne, cine-mi Din fundul pharului :
[sede ? De mrire io-s mai mare,
5. Sede bunul Dumnezeu. CA io, Doamne, cnd rodes c,
L'al doile corn de mas 30. Tara, lumea-o 'nveselesc.
Sede-mi, Doamne, cine sede? Tot se scaldA se'ntreab
5ede Ion-Sntion, De mgrire, ce-i mai mare ?
Nnasu 1 ui Dumnezo. StrigA floarea grului
10. L'al triile corn de masA Din toarta pharului :
Sede, Doamne, cine sede ? 35. De mArire io-s mai mare,
Sede Petru Stint &In-Petra. Ch" io, Doamne, cnd rodesc,
L'al patrulea corn de masg Tara, lumea-o hrnesc.
Sede Doamne, cine sede ? Tot se scaldA si se'ntreabi,
15. Sede-si jupnu gazd, De mrire ce-i mai mare ?
Tot inchin c'un pahar, 40. Strig floarea mirului
C'un pAhar mare de dar. Din buza pAharului :
Da'n fundul pAharului De mrire io-s mai mar,
ScrisA-i floarea vinului ; CA io, Doamne, cnd rodesc,
20. Da'n toarta pAharului Tara, lumea-o miruesc !
ScrisA-i floarea grului, 45. Sus la ceriu s le 'naltm,
Da'n buza pAharului Jos la gazde le inchinm
Uifalu (Mures), D. Gherinan, st.

Noi umblm la colindat.


Noi umblAm la col indat (3) 5. S fac scar de cearA,
Dintr'o cas 'ntealtA cash*, SA se scoboare la tar
Doamna noastr nu-i acasA, Cu secerea su-suoar,
CA-i in vrful muntelui, SA secere la scarA

(1) Dup fiecare vers.


(2) Cele trei flori.
(3) Dup fiecare vers: Hoi unit, linu leru-i inn.

www.dacoromanica.ro
103

Si la gru de primAvara,. SA ne fac prescurle,


10. SA ne facA colcei, Sa' colindm pentru ele.
SA colindAm pentru ei ;
Slvasul rorn. G. Bo klea.

mu,nr. Mandr stea.


Despre dalbul rAsArit (1) Pan' la poarta ceriului,
Mndr stea mi s'a ivit; $i 'ndrpt s'a d'inturnat
Da nu-si merge, cunt se 25. Si in grajd ch s'o bgat,
[merge, Peste boi cA s'o uitat.
CA-si merge inteal CA parte, Vz boul bourel
5. Intealt parte pe departe, Tot la iesle rumegand,
Tot prin cnii de strAini Mai frumos de cum a fost ;
$i prin negri de crestini, 30. In poiat si-o tunat (3),
Pan' la poarta ceriului. Peste oi cA s'o uitat,
Nimeri la cest d'om bun. Vzu mielul sugrel
10. Cest d'om bun slas i-a dat, Tot la manfd-sa sugnd,
Da de cinA ce i-a dat ? Mai frurnos de cum si-a fost,
Datu-i-a bou bourel ; 35. $i in casA si-o tanat,
Da de beut ce i-a dat ? Peste mask' s'a uitat,
Datu-i-a mielul sugrel ; VAz covor de mtasA
15. Asternutul ce i-a dat ? Mai frumos de cum si-a fost ;
Datu-i-a covoru de mtas ; Peste came (4) s'a uitat,
Coperisul ce i-a dat ? 40 . Vzu vidra inflorita
Datu-i vidra (2) ne'nflorit. Mai frumos de cum si-a fost!
Dach ziva s'a fcut, Fii vesela', jupAneasA,
20. Cest d'om bun l-a petrecut CA pe cin' ai slsluit
Tot prin cnii de strAini Mai frumos te-a dAruit,
$i prin negri de crestini, 45. Mai frumos de cum ti-ai fost r
orci5tin. I. Bian.

(1) Refren : Doamne leo, Domnulegi ban. dupA fiecare vers.


(2) 0 planta de ap.
(3) Intral.
(4) Culmea cu haine.

www.dacoromanica.ro
104

cam Se scoboar Dumnezeu.


Se scoboarA Dumnezeu, 10. Pe la mani cu pleto,sele (3),
Mrul lui Da lion, Pe la genunchi cu curle.
Pe scar dalbA de ceara Du-te, maicA, du-te, drag,
Si pe cuie (1) de tmie, Du-te, maicA 'n trg in raiu
5. $i pe praguri de toiaguri (2), cumpr mturle,
Pe fanefe jidovesti. 15. CA am s mtur cu :
Jidovii 1-au doblicit PAmantul de gozurle,
$i 'nainte i-au $i ceriul de negurle !
prinser legar
Ciunga. Jos. Bogdan, st.

exLvI. la scoal.
la scoalA, id scoal De dui eu m'oiu duce,
Cest d'om bun din scaun, Dar nu m pot duce,
CA ti-o poruncit CA lui Dumnezeu
Drag Donmul din ceriu, Cd-i mai trebueste
.5. De tu sA te duci 25. Vin de nou'd ani,
Pan' la Dumnezeu ! S fie lucrat
De dus eu m'oiu duce, $i neblstmat !
Da nu m pot duce, Ia scoalA, ia scoalA
CA lui Dumnezeu Cest d'om bun din scum,
10. Multe-i trebuesc ; 30. CA ti-o poruncit
C-i mai trebueste Drag Domnul din ceriu,
Grail de nouA ani, De tu sA te duci
SA fie lucrat Pan' la Dumnezeu !
$i neblstmat ! De dus eu rn'oiu duce,
15. la scoal, ia scoal 35. Dar nu mA pot duce,
Cest d'om bun din scaun, CA lui Dumnezeu
CA ti-o poruncit CA-i mai trebueste
Drag Domnul din ceriu, O cup de vin
De tu sA te duci $1.-un fipAu de grau.
20. Pan' la Dumnezeu ! 40. Din tipAu de grail

(1) Fu#eii dela scar.


(2) Lumini de ceard galbend.
(3) DoarA dirninut. din pleatd, pr impletit [?], ori funii impletite in mai
Inulte plete.

www.dacoromanica.ro
105

SA ne smn'Am 45. Sd ne slobozim


Roada cmpului, Pe est' cmpuri seci,
Meana (1) graului ; Tot izvoare reci.
Din cupa de vin
Clopotiva. A. Iona?..

CXINII. La poarta ceriului.


Sus la poarta ceriului 5. In brate cu FiuI su ;
Este-un scaun de mAtas, lar la mna de-a stnga
Dar pe acela cine sade? Sade-mi Maria-Vergura,
5ade-mi Domnul Dumnezeu, Cu Fiul alAturia.
Bog (1. Turda). Jul. Mureqan, comunic. de En. Hochman..

caLvm. 0, lsose!
0, Isuse Hiristoase, SA 'mpene (2) raiul cu ele..
Tri stele-s prea luminoase : Raiule, grdin dulce,
Una rAde, una plnge, Dela tin' nu m'as mai duce
Una floricele strnge, De mirosul florilor,
5. Floricele glbinle, 10. De sbonul (3) albinelor !---
M. Decea. Em. Pop, st.

CXLIX. Fclia dalb.


Sub rosu de rsrit, Ea se 'ntoarnA cam voioas,
Florile dalbe ! Uhl frate ash. zise :
Subt o tuf de molid, 10 ,Soa re,soa re, domnu-si mare,
Joad-mi d'o fclie dalbd. Nu stii tu ce-am vzut eu :
AO joacA de frumos, Sub rosu de rsrit
5. Intr'un fesnic (4) luminos, Joacg d'o fAclie dalb ;
Nime'n lume n'o vedeA-re D'ash joac de frumos
FAr sora soarelui ; 15. Intr'un fesnic luminos I

(1) .---- mana, roada.


(2) = sel umplet.
(3) = svonul.
(4) --= luminar, sf epic.

www.dacoromanica.ro
106

Soare, dad-si d'auzi, 25. Soare, soare, domnu-si


Mndrd razd sloboziA, [mare,
Cet (1) facet c se luA, Nu grAbl cu moartea mea,
Cet, incet prin cel nucet, CA io nu-s joc de fAclie,
20. Linu, lin prin cel inelin. AO cum fi pare tie,
Si cum mergeA el asA, CA io joc de bucurie,
De fesnic s'apropi, 30. CA s'a nAscut fiul-sfnt,
Scoase arcu s-1 sgete ; Fiul-sfnt pe-acest pAmint !
Da fesnicu din graiu grAi
Obreja. Sim Meirginean, student.

cr.. Cocos galbin.


Cocos galbin si -a cntat, 10. Nu-i mai bun ca plugul bun,
Florile-mi dalbe (2), CA rdstoarn brazda neagrd,
Jos la mare s'a lsat, Si pe brazdd gru rsare,
Ap 'n arepi si-a luat, Ce la paiu Ii trestios,
Sus la ceriu s'a ridicat, $i la spic ii lurninos !
5. Ca s fac un feredeu (3), 15. Nu-i mai bun ca omul bun,
SA se scalde Dumnezeu, CA se -scoald 'n dimineatA
Dumnezeu si sotul su (4). Si el se spal pe fata"
Tot sg scaldd si se 'ntreabA $i mere la bisericA
Ce-i mai bun pe-acest p- Cu fMcdf i cu lumini,
[nint? 20. Si mai multe rugAciuni !
Luna (Aries). Nic. flada, student.

Mnstire cu 9 altare.
Face Domnul, ce mai face, Ctre cel diac mai mic
Face Domnu-o mndstire, Mai curnd si mai de grabi
Nou soapre, nou-altare, Tu afarA s
Nou popi, nou dieci 10. Clopot kalbin s-mi cltesti,_
5. $i pe atta patrierci. SA meargd rsunetul
GrAl cel preot bAtrAn Patru cornuri de pmnt,

(1) = lin.
(2) Se repet dupa fiecare vers.
{3) Magh. baie, scald.
(4) = S. Petru.

www.dacoromanica.ro
107

SA-1 audA norodul, $i sara la vecernie,


SA vie la sfnta rug, Miez de noapte 'n utrenie !
15. Zori de zi In lturghie,
Chinces. Nic. Ignat, st.
Mare-i vorlA i adunare.
Sus la poarta raiului, Ei mhnitii c vor merge
Flai Leru-rni, da Leru-mi Dinaintea Sfntului
[Doamneo ! (1) Ca pleaua pringului
Mare-i vorba de adunare Inaintea vntului !
De steni, 20. Fedce de cei postelnici,
5. De poporeni, Care-mi postesc posturile
De negri-si cAlugrasi ; 5i-mi dajunA-ajunurile
Tot vorbesc ski gomonesc Si mi-si tin duminecile !
$i pe Sfntul pomenesc : Ei voiosi c mi s'or duce
De unde este si cum este, 25. Inaintea Sfntului
10. 'N ce margini de pmnt Ca gruntul grului.
[este, (2) Noi umblAm
De judecA sufletele $i-o colindm,
Cele bune, cele rele. Frumos gazdei i-o 'nchinm,
Vai de ei de nepostelnici, 30. Ca s fie sanAtoas
Cari nu-si postesc posturile, Cu dalba-i de jupineas !
15. Nu-si ajund ajunurile (3).
Agristeu. Benedict Vicin, notar.

Bradul i teiul.
Colo'n jos, Doanme, mai Se mustrA teiul cu bradul :
[jos, . Mi, teiule, frate-mi esti,
Este-o mask' de mtas : Cu mine ce te sfdesti?
Da la mas cine sede? 10. CA eu sunt un lemn de brad,
Maica sfnt, de ceteste, La tofi oamenii li-s drag.
5. $i pe domnul pomeneste. Mesterii m. trguesc,
Da 'n doile corn de mas ?
(1) Se repet dup fiecare vers.
(2) 0 variant:
Ce lucru poate s'a. fie,
Ce margini de'mprtie.
(3) Aceeas variantg : Nu mi-si tin duminecile.

www.dacoromanica.ro
108

Icoane mA curuesc (1), Tot poporu-si face cruce.


Cu argint m zugrAvesc, De cu sara In vecerne,
15. In bisericA ma bag, 20. Miez de noapte itros dint,
Tot poporul mi se roag, Zori de ziuA-evanghelie,
In bisericA m'or duce, Pe la 'prAnz Ii leturghie !
Ceanul des. A. Pony., student.

CLIV. Bradul i teiul.


(Variant.)

Colo'n jos, Doamne, mai 10. Cu mine ce te sfAdesti,


[j os, CA eu sunt un lemn de brad,
LilioarA i a'nost' Domn (2), La toti oamenii li-s drag ;
Este-o masA de mAtasA. Mesterii mA tArguesc,
Da la masA cine sede? Icoane mA curuesc (3),
5. Maica-sfant, de ceteste, 15. In bisericA m bag
$i pe Domnul 'pomeneste. $i tot omul mi se roagA.
'N al (toile corn de masA $i 'n bisericA m'or duce,
Se mustr teiul cu bradul : Tot pop oru-si face cruce I
Mi, teiule, frate-mi esti,
Cianul des. (Cmpie). foncq Patean.

cmr. Bradul teiul.


(Colind ode zdurit In presara A nului nou.)

Colo 'n vArful muntelui, In patru fete ma. cioplesc,


La poalele codrului Cu aur Ind poleesc,
Sunt.imi dou lemnisoare : In biserici cA ma' bagA,
Bradul verde, teiu d'alb. Toti oamenli mi se roagA ;
5. Zise bradul cAtre teiu : 15. In bisericA ma' pune,
Mi, teiule, teicios, Oamenii sA mi se 'nchine !
Tu nu esti nicide-un folos! Zise teiul cAtre brad ;
Ba io-s de mare f olos. Mii, bradule, brddios,
Pe mini mesterii mA taie, Tu nu esti nici de-un folos I
10. M taie, mA gheluesc (4), 20. Ba, io-s de mare folos

(1) = croesc.
(2) Dup fiecare vers.
(3) croesc.
(4) dau la rnde.

www.dacoromanica.ro
109

Din mine fac sindila, $i-ar fl vai de cinstea ta I


De-acoper biserica. Asta-i bradul cel stufos,
C de n'ar fi sindila, Asta-i domnul cel frumos ;
In biseric ar plou, Asta-i tufa cea stufoas,
25, Aurul fi 1-ar spl. 30. Asta-i doamna cea frumoas.
Voila (Olt). A. Serban, st.

Sociale.
Balade de voinicie, Legende solare, Mituri, Traditiuni, Romante, Madrigale.
Varie.

1. Snare rsrit.
Soare-mi pare c rsare, Mesce-le, grdeste-le :
Soarele Domnului nostru, Befi, boieri, si lacu4i(2),
Da di ce si-o rasarit? $i rugafi pe D-zeu,
Soarele Domnului nostru, 15. De s-mi creasc Ion mare,
5. Da di ce sunt mese'ntinse ? S1 vd cu junii junind(3),
Soarele Domnului nostru, Cisme negre Inclfnd,
Dar la mese cine sede ?... Grele arme incingnd,
Sedu-mi, zdu, boierii frii, Pe bun cal Inclecnd,
Boierii TArii Moldovii ; 20. Mndr oaste d'Infrngnd;
10. Vin pe mas cin' le me,sce(1)? Cum frng junii fetele,
Mesce muma lui Ion ; De le ieau inelele.
Sorostin. I. Bian, st.

Brad Malt i Stan de piatr.


Tipa-un voinic dintr'un C'un cal albu-i pintenog
[munte Sub sulif brad inalt,
C'un cal negru-i pintenog, Sub stan vif. Sian de
Sub sulifd brad Malt, [piatrd :
Sub stan vita'. Brad mnalt : 10. Eu cu tine nfa voiu bate.
Cini cu mine se va bate ? Ei ddur, se bdtur
Tipa altul, dintr'alt munte, Zi de var 'An sub sar,
(1) mestecei.
(2) triiifi bine.
(3) iraind vieatil de June.

www.dacoromanica.ro
110

Cnd er mai Ingi sara, Rude-aproape, frtiori ;


Cali jos Ingenunchiar, 20. Dar anume cum Ii chiatna?
15. Sulitele se fragard(1) Da N. si cu N.
Si ei Inca se 'ntrebar, Ei sa fie snatosi
Care .din cini s'a nascut? Si'n sarbtori veselo$42).
Rude-aproape s'au gasit ;
Sorostin. I. Bian, st.
Colinda cAtanei.
Ferica de elu, Dac tu fei duce,
Dai Domnului Doamne ! 25. In cele tri straine,
De fiu de na$te, In cele limbi pgne,
'Ntre, lung cre$te ; Ceia domni mai mari
5. Cand luna Implini, Tu prinde-i Mani ;
Armele'ncinge, Cele doamne mari,
CA pe el II ceru 30. Prinde-le mumni :
Tri kle -tri laturi ; Cei ficiori de domni,
Unul c mi-1 cere, Prinde-i fratiori,
10. Tifra,s (3) Ungura$ ; Celi fete de domni
Altul ca. mi-1 cere : Prinde-le surori !
(4) lui Craiu ; 35. Dragd maica lui,
Altul ca mi 1 cere : Ca de jalea lui
Fecior de 'mparat. Si de beinat(5) mare
15. Cnd taica 11 da, Ce foc sa se faca,
Maica nu mi-1 da ; Doru sa-i mai treaca.
Cnd maica mi-1 da, 40. Ea ca se fce
Taica nu mi-1 da. Neagr negure
La vremea de-apoi In lunca Oltului,
20. Da- lzpr amndoi. In vatra Motrului,
Cnd taica-1 Inclt, Doara-$i va vede
Maica-1 Inv* : 45. Drag fiutul ei,
Fiule, fiuk, ficioru maicii, Sau cu cai la ap,

(1) freinsera.
(*) Dup fierare- vers refrenul : Leru-mi, dai Lera-mi, Doamne.
(3) chitit.
(4) --= fecior in casci.
(5) =_- suprare, ntristare, prere de rgu.

www.dacoromanica.ro
111

Sau ca s si-i pasc. Dar ea nu-si vede


$i ea nu-si vede Drag fiutul ei,
Drag fiutul ei, 65. Nici cu cai la ap,
50. Nici cu cai la apa, Nici ca s-i mai pascA !
Nici ca s-i mai pasca% Ea de jelea lui
Ea de jelea lui $i de bnat mare
$i de &Mat mare Ea cA se Meek
Ce foc s se fac? 70. Pasere miastr
55. Ea c51 se acea La domni In fereastr.
Neagrd negurea $i ea se uit
In lunca Jiului In cas pe ZAbrea
In vadul Diului, $i ea mi-si vedea
Doar vedea 75. Drag fiutul ei
60,.. Drag fiutul ei : La mas seznd,
Sau cu cai la ap, Crti dalbe scriind,
Sau ca s-i mai pascA ; In lume trimetnd.
Romos (Orgstie). fratii Ordeal::

Iv. Stoluri de voinici.


Mergu-rni mid, mai mici 15. Cu inel de argint ;
Stoluri de voinici, Fiul cel mai mare
Cu cai pognici (1) Cu inel din soare.
Nainte le sta Chivreaua lui
5. $i mi-i Intreba. Spuma laptelui,
Muma lui Ion 20. Tiat 'n sgeatd,
$i-alui Sintion : Cam pe ochi plecat.
N'ati vzut, vzut, Ba vzut
Pe unde ati trecut, In curtea lui Crciun
10. Doi fiuti ai nostri ? Biserici sfintind,
Noi de i-am vzut, 25. Apostoli cetind ;
Nu i-am cunoscut ! Mai mari cunun,
Lesne-i de a-i cunoaste : Mai mici botez
Fiul cel mai mic
Ciuguzel. Em.

(1) = logani, ad. avani, neastampArati.

www.dacoromanica.ro
112

v. Vscut-a, crescut-a.
Nscut-a, cre;Cut-a ln tivere (3) puned.
Fiu mic fdr' de tatd, Drag maica lui
Din maid. curat. 20. Ce fu sd se facd,
'Ntr'o luna nstea, Ca de dor s.i treacd ?
5. 'Ntr'o Lund' crestea. Ea c se fdcea
$i el se ducea, Mic-i psrea.
Slug se bga, $i ea cd-mi sbur,
Arme-si cumpra. 25. Pin pomii lui craiu,
Dragd maica lui In fereastd la craiu,
10. Ce fu s se facd, $i ea c-mi vedea.
Ca de dor s-i -treacd ? Drag fiutul ei
Ea cd se fdce La mas sezand,
Iedere 'nbubita (1), 30. Cu craiu petrecand,
Iedere 'nflorit. Pdharul umple,
15. Cati cocisi (2) trecea, La craiuinchina.
addpa, $i te-onveseleste (4)
Iedere-si rupea, Voinicas de arme.
Cib. Aron Costect, student.

rt. Ion bun voinic.


Dual Ion bun voinic, 10. $i nu-i place cum se 'ntoarce.
El bun cal cd d'avea. $1-1 tin, cat il in,
De tinut cu ce-1 tina ? Din ajun 'And in Cfciun,
Cu grail rosu vanturat, Pan 'n zi de Boboteaza
5. Cu ferdela (5) mdsurat. $i il strig vanztoriu.
De adpat cu ce-1 addpd? 15. -- 5i-ai, m vinde, doamne,
Cu vin rosu strcurat, [vinde,
Cu feria msurat. Numa-mi cere pretul mieu :
Cuml-adap, in grajd il bag Nou car cu scar,

(i) Scriitorul colindei, Ar. Costea, din Cib, airing c'a ash se pronunta' pe la
: edere nu iedera" ; iinbubitd = impupit.
(2) surugiu.
(3) = chivere.
(4) S'a scris fidel cum a rostit colindtorul cntnd I. cl, si te 'nveseleste.
(5) = ban ita.

www.dacoromanica.ro
113

Noud buti cu bani nfrunti, Cn d cu Turcii ne-am btut


Nou vii culegtoare, Ne-am btut i ne-au btut
20. Noua moristi umbltoare ! 25. $i'n mare ne-au aruncat,
Si-ai, m vinde, Doamne, $i nimic nu ti-ai udat,
[vinde, Far' un corn de chepeneag
Numa-ti ad, Doamne- $i-am suflat i 1-am uscat !
[aminte,

Micasasa. Vas. Idu.

Junelu tinerel.
De rugat se roag Sus la vrfuri nalte,
Junelu tinerelu, 20. La livezi mai verzi,
Dai Domnului Doarnne, La izvoare red.
Ca el s mi-si bat Vin fete de Greci,
5. Toate vrfurile $i tu sa-ti d'alegi
$i toate gestrele. Fata Grecului
Mai vrtos sa-mi bat 25. Cea mai mitutic,
La piatra musat, Cea mai frumusicl ;
La vadul cerbilor. Dinainte In chia.
10. Toti cerbii-mi yen* Fir de ruminicii (1);
Toti mi-1 gorgonici. Dinapoi In bru
Mai pe urrn-mi vine 30. Spicutel de gru ;
un cerbut murgut, Dinainte 'n fata
$i tu s te-arunci. Fir de iarbA creat !
15. D'In coarnele lui $i te veseleste,
Leagn de mtas ; Junelu tinerelu,
$i tu s te arunci, 35. C noi ti-o 'nehinm
te-a duce Dalbdi sntate !
T. Hateg. Comunic, Toma Vafrit, studeni.

vin. V siiu tinerel.


Cam pe lng mare, Crescut-o, nscuto
Jos pe drumul mare, 5. Verde-un
De lturi de cale, Galbn pltinior.

(1) romonird.
you,. Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
114

Sus frunza-i mrunta, 30. Eu de insurat


Jos umbra-i rotunda ; ca mi-s insurat
Da sub frunza lui mi-s cununat.
10. $i la d'umbra lui Tu, cnd mi-i vedea
Cine se d'umbre0e Jupneasa mea
$i se hodineFte? 35. 'N zori de dimineat
Vasiu tinere I, In rochit creat,
Voinic ging4el. Iar in murg de sara
15. Pe drum imi trecea 'N sumnd pestricioara.
Totii (1) cu negotu. Naltatul'mpratu
Mai vrtos trece 40. Lin gura grai :
Naltatu 'mprat; Daca-i treaba
Pe drum imi trecea Hai, noi s schirnbam
20. Din gura-mi grai [jupnesele,
Vsiiu tineret, Ca eu ti-oiu mai da
Voinic ging4el, Card cu comoara,
Tu cnd ti-i insur, 45. Bufi cu bani mrunti ;
Eu te-oiu cuntma. La noua cumnati
25. Vsiiu tinerelu Nota cai
Din gura-mi graia La noti surori
Naltate 'mparate, Nou cingatori,
Fii mai iertatoriu 50. La nou'd cumnate
Si cuviintiltoriu (2); Noua potilate (3).
Clopotiva. Andr.

x. Junii buni.
Ce te, gazdo, vesele0, Mi-a alege doi din voi,
[Junii buni Doi din voi, cei dinapoi.
De masa-ti impodobe0i? $i-or sari in cea grdina,
Peste masa gru rvarsa 10. In cea gradina 'n stupind,
$i pe masa vadra rasa. $i 'n stupina-i fntn,
5. De yeti fi voi junii buni, In fntnd apa lina.
Junii buni colindatori, Rupe-un fir de calafir (4).

(1) = Tauti (Tut) = Slovac.


(2) = de cuveint.
(3) = invelitoare de cap la femei.
(4) ---- calonfir ="calapar.

www.dacoromanica.ro
115

Si-o ,stibld (1) de busuioc Si pe voi v'or drul


15. Si-ti mui-o In fntn 20. C'un colac de gran curat,
Si yeti mere rournd, Cu vin rosu strcurat,
Peste mari boieri stropind, Cu doi galbeni romnesti.
Mari boieri s'or pomenl Gazdo, s te veselesti
Scdate. Ana fi .Safta Roman; comunic. Oct. Sumea, student.

x. Provan loan:
Umbl Prsovan loan Si ne scoate 'n primavar,
Pin padure de scumpie, Pan' iesim la camp afara,
Cu fluer mare ferecat, C'apoi noi te-orn drul
St pe bt razmat : 15. La Pastile luminate
5. Ptriu, ptriu, ptriu, Ghloabele (3) pline de
[oile mele, [lapte ;
CA de cnd nu v'am La Ispas un vraf de cas ;
[ptru-ptruit, La Sangiorz un miel frumos,
Eu tot bine c'am albit ! La Sfnt Maria-mare
Grai oaia baloaia : 20. Un balmos mare'n cldare,
Domnul nost, stapanul Cojoc bun, pan 'n pamant,
nost', Cujma sued toat WA,
10. Nu ne la'sa la foal (2), Cujma creafa toga
Ci ne lama 'n ast iarn fsdranki (4).
Lupsa, Comunic. P. &Mau.

Trei jocuri.
Colo sus, D oamn e, mai sus, Pinteni galbeni sbarni
Florile dalbe, $i din gur cuvnt :
Aude-se, ce se aude, Ho, ho, ho, murgutulmeu,
Sunt tri jocuri In tri locuri. 10. Rabd-te tu nemncat,
Da 'n tot jocul cine jciac ? Nemncat, neadap at,
5. Joacd Ion, fecior bun. Cum ma rabd eu ne'nsurat !
Peana dalba-i flutura, Ca eu de m'oiu tnsura,

(1) = crengupl, cotor, meinuchiu.


(2) nu ne prits.
(3) = putinele.
(4) ------ trente.

www.dacoromanica.ro
116

Bung doamng titoiu luk, .20. Cu colac de gru curat,


15. Doamn tie, gaza mie. Cu ptutu 'mperinat !
$i pe tine te-o tine : Si Ion s creased mare,
Cu grjdutul mturat, C5.-1 cntgm si-1 colindgm,
Cu apg rece adpat ; In mila Dotnnului it dm !
Si pe mine m'o tine
Mogos. Vas. Trifa, student.

Vntorii.
D'oi, cerata-mi cerii (1), Ea din graiu grgig
Dai Ler, Eblen (2), fiu cu mine
Negri-si vngtori Colo jos, mai jos,
Ei mi-si d'oblici, La livezi-mi verzi,
La iest vrf de munte 15. La tarini intregi,
5. Sunt fiere tnrunte, Ca noi s ne am
Suntu-si mii 5i sute. Mand cmpilor,
Ciuta cea mai mare, Roaa holdelor !
Ea a mi-si d'aveg-re Noi s'o veselim,
Cerbu-i stretior, 20. Dalbi sngtate,
10. Gura-i pltior ; La gazde, la toate !
Brad. Romul Rimbeq, student.

xm. Negri-0 vntori.


De roagil-se, roagg In mijloc de livezi
D'oi la Dumnezeu, Cerbu-i stretior (3),
Da-Lerui Doamne ! Gura-i pltior.
Negri-si vngtori, hi coarnele lui
5. Sg-i sloboaz jos, 15. Cunun de flori ;
Pe poale in jos, Pe salele lui
Jos cu negura. Arme voinicesti ;
Ei si-au d'oblicit (bis) Pe spatele lui
Aici la D-voastrg, Masa (4) de mtasg,
10. C'aveti livezi verzi, 20. D'indoit'n sasg,

(1) fierei. (?).


(2) = blem, vino.
(3) = trellor (?)
(4) = mcIsdrild, faid de masel.

www.dacoromanica.ro
117

De 1-am pute prinde, De 1-am putea prinde,


Cununa-am luh-o, Masa am luk-o ;
D'in dar cui vom da-o? D'in dar cui vom da-o !
Da noi c i-om da o Da noi Ca' om da-o
25. Tot la fata gazdei. 35. Jupnesei gazdei !
, De 1-am putea prinde, De 1-am pute. prinde
Armele le-orn lu ; Cerbul cu totul
D'in dar cui le-orn da ? D'In dar cui I-orn da ?
Tot noi c le-orn da Tot noi c 1-orn da
30. Feciorului gazdei ! 40. Jupnului gazd !
Sebes.- Romul Dimboiu, comunic. I. Dimboiu.
XIV. vntori.
(Variant.)
De roagei-se (1), roag Bru lat ferecat.
Negri-si vntori Dar noi si-om vn
La jupnul gaz`d, Covor rosior ;
De (2) pe ei s-i lase 20. Dar noi cui 1-orn da?
5. D'In branistea lui, Da-l-om cestui gazd.
Ei i.o d'obricit (3) Dar noi si-orn vn
D'o droaie de ciute. Bru lat ferecat,
Dark' printre elute Dar noi cui 1-orn da?
Cerbu-i teitrior, (4), 25. Da-l-om ficior (8) gazdii ;
10. Gura-i peitrior (5), Da noi si-om vn
Coarne ciugeirele (6). Bierel de bani,
Pe grumazii lui Da noi cui 1-orn da?
Bilierel (7) de bani, Da-l-om fetii gazdii,
Pe spatele lui 30. Cntnd, colindnd,
15. Covor rosior, Gazdii i-o 'nchineind.(9)
Pe alele lui
Agristeu. loan Viciu, cantor.

(I) Azi se obisnueste supinul : de rugat.


(2) = ca, pentru ca.
(3) = au observat, I. d. doblicit, oblicit.
(4) = schimbare din tretior = In anul al 3-lea.
(5) Doar : incepe anul al 4-le [?]. Intealtele : pltior.
(6) N'am putut afl explicarea ; de nu cumva e din magh. sugr, sudar
subtirel, svelt.
(7) = baier, colan, corde, legltur.
(8) = feciorului.
(9) = inchinndu-i-o.

www.dacoromanica.ro
118

xv. Ruga vntorilor.


De roagA-se, roagg, Poarte-o veseloas ;
Negri vnAtori 20. Da'n spatele lui
De jupnul gazdA, Arme voiniceti ;
De (1) el s-i sloboad Da noi cui le-om da ?
'N livezile lui, Cinstea lui [N.: feciorul
CA 0-o d'oblicit, gazdei]
CA sunt fiere multe, CA e d'om de ele,
Multe i mrunte ; 25. De-a i le tineA ;
La mijloc o fiar: Tina-le sAngtos,
10. Cerbu-i tretior, Poarte-le veselos !
In coarne ; Da 'n genunchii lui
Da 'n coarnele lui Tdiere (3) galbine.
Cunun de zdriza (2); 30. Dar noi cui le-om da?
Da noi cui orn da-o ? Cinstea,la gazda,
15. Da-om [fetei gazdei], CA e d'om de ele,
ca-i doamn de ea, De a-si le tine.
De a io tine ; Fie sntos,
Tin-o snAtoasg, 35. Fie veselos !
Sorostin. I. Bian, st.

Ruga vngtorilor.
(Variant, t. Hafeg,)
De rugat se roagA 10. Gura-i pAltior.
Dai Leru-i Doamne, Ler, Pe spatele lui
[jupne gazd ! Covor de mtasA :
Negri vnAtori, In coarnele lui
De tu s ne lavi Cunung de zrng ;
In codri de-ai ti, 15. In pintenii lui
5. CA ne-am auzit, Pliar de argintu.
CA ai fiere multe, Covor de mAtas
Multe i mrunte. Mai bine ar sta
Printre fericle In masi la.dumnia-ta ;
Cerbu-i strtior (4), 20. Cunun de zn

(1) = ca.
(2) = o plantg.
(3) = farfurii.
(4) = mai mare, conduator (?) poate: tr et ior

www.dacoromanica.ro
119

Mai bine ar sta Pinar inchinat


In cuiu la Dumneata Tot spre sntate !
Scris de fratii Ordean din Romos.

xvii. Doi frati.


Fericean de el, 20. ,La noi i-or vend (1)
De cest domnu bun, Lotri, s ne fure
Cum 1-ai fericiat, Cea oaie mioarg,
Doi fii mici i-ai dat ; Cu lanita creata,
5. La oi i-a manat, DA'n d'argint, in ghiat ! (2)
Oile s-mi pascA, 25. Lag, frate, las,
Lin prin chiar Eu, and m'oiu scula,
-Pin verde pelin. Jos i-oiu deprta !
Strunga le era La livezui verzi
10. Cel cercut de lun ; Yin fete de Greci
Focul le era 30. $i tu ti-i d'alege
Cea raz de soare. Fata Grecului
Frate cel mai mare Cea mai micucea,
La foc se culch-re. Cea mai frumusea.
15. Frate cel mai mic Dinainte'n vit
La foc imi sedea, 3a. Fir de rorniindli (3),
'N fluer-mi trgea, Dinapoi in pr
Din gurk-rni -gria : Fir de calaprir (4) r
Scoal, frate, scoal,
Clopotiva (Ha(eg). A. fona,s.

XVIII. Vsalie.
Vsalie, bun brbat, Pe coastele Lotrului,
Ler Doamne leo ! Pe luncile Jiului.
Tun'n grajdiu ferecat, $i \rattail, cat vanar,
Scoate murgul inselat, 10. Zi de var pan'n sara.
5. Inselat, bine gAtat Cand fuse mai langa sar,
$i porneste la tanat A vanat o ciut-lin.

(1) = au venit.
(2) =_- cu lana alba ca argintul si strvezie ca ghiata.
(3) =
(4) calonfir.

www.dacoromanica.ro
120

Ciuta dede jos de vad, CA-are o dragg ibovnic.


El o Mid (1) Bra vad. Si-i cale de nota zile,
15. Se 'ntlni cu mari boieri ; El o calcA 'n dou zile.
Mari boieri 11 intrebard: 35. De aia-i murgul asudat,
VAs-lie, bun brbat, Soimii-s vineti,
Ce murgul asudat, Ogari dalbi-s obositi.
Soimii-s vineti festeliti, VAsalie, bun bArbat,
20. Ogari dalbi is obositi ! El ash d'o cuvntat :
Vslie, bun brbat, 40. Taci tu, fatA Giurgiu-
El ash d'o cuvntat: fleanck
Ce mg, voi, da ispititi, Din varful Giurgiului,
C'am vnat o ciut-lind : CA de nfoiu suI la tine,
25, Ciuta dede jos de vad, Zo cA nu-i pAti-o bine.
Eu o ttiiaiu (2) fat% vad, Eu cosita ti-oiu ti-o,
De-aia-i murgul asudat, 45. Sus hi varf ti-oiu ridica-o
Soimii-s vineti festeliti, De ti-or bate-o vnturile
Ogari dalbi is obositi ! Ca pe ficiori gndurile,
30. Strig fata GiurgiuleancA : Cnd vremea de 'nsurat
Nu-1 credeti voi, mari bo- La fete de mritat !
[ieri,
Teius. I. BeFheri, spus de tat-so.
XIX. Trei feciori.
Felice de cest domn bun Da si-lchiam Grangurel(3).
CA mi-vi are tri Grangurel caii-mi pzeste
P'Al mai mare cum si-1 15. Cai pAzeste, potcoveste.
[chiarna? Poruncit-a Dumnezeu,
Dar 11 chiam Dumnezeu in sfatul su,
5. Vii-mi pzeste, La ficiorul d'Umbl-lin
Gru pndeste. SA trimeat buti cu vin,
Mijlocelul cum si-1 chiam? Bufi cu vin, car cu grti.
Da si-1 chiam Mic5une1; 20. Poruncit-a Dumnezeu,
Micsunelu oi pzeste, Dumnezeu in sfatul sAu,
10. Oi pazeste, miei pande0e. La ficioru Micsunel,
Pe cel: mai mic cum si-I SA trimeat berbeci grasi,
[chiam? Berbeci grasi i miei sugaci.

(I) apuca s. laie fuga.


(2) V. m. s.
(3) Diminut. din gangur.

www.dacoromanica.ro
121

25. Poruncit-a- Dumnezeu, SA frimeat cai hraniti,


Dumnezeu in sfatul sat', Cai, hraniti i potcoviti.
La ficioru Grangurel,
Micgsasa. Marian Cosma.
xx. In grdina soarelui.
Colo josu, mai in josu, Imprat, daca-auzia,
In grdina soarelui, Curse 'n grajdul ferecat,
Joaca-un june calul bun ; Scoase murgul
Da nu-I joac, cum sa-1 joace, 25. Imelat, bine 'nfrnat
5. Ca-1 Intoarce curcubeu Cu frane cu ciocotei,
In chipul lui Dumnezeu. Cu podoabe toate noi.
Nime 'n lume nu-1 vedea, Salta' ici, salta colea,
Far o dalb 'mprateasa 30. Pan' pe june-I ajungea :
Pe-o jeb rated (1) din E bun jocu, junelas? (3)
fereastr. Dacd-i bun, hai, s-1 ja-
10. Curse'n casa, [cm!
Spuse 'n masa, N'am vint, ca sa-1 jucam,
Spuse 'n masd la 'mpratu : C'arn vint caii sa-i schitn-
Ciudd (2) taic, ciud drag* bam!
Ciud taica, ce vzui : Ba, 'mParate,
15. Colo 'n josu 3 5. CA eu calul n'oiu sehimbi !
Mai in josu, Caal tu e murgu mai mare
In grdina soarelui, Si-i sta bine sub orn mare;
Joac-un june calul bun ; Al mica e murgu mai mie
Dar' nu-1 .joaca, cum s-1. 51-i st bine sub voinic !
fjoace, 40. $i te june, veselete,
20. CA-1 intoarce curcubeu C'o 'nchinm cu sntate I
In chipul lui Dumnezeu !
Clanul mic. N. Georgescu.
xxi. Doi voinici.
Pe cea lunca mandr 'n josi Dar prin neguri cini se
Domnului Doamneo ! (4) .1 primbl ?
Grele neguri s'au slobost (5); 5. Da Todica cu Costica

(1) zlibred.
(2) =-- minunel
(3) Diminufiv din June.
(4) Dup fiecare vers.
(5) == slobozit, letsat.

www.dacoromanica.ro
122

Pe cai negri 'mpodobifi ; Ca-s podobifi de-asudori.


Da nu-s podobifi cu flori
,
pring. Dictat de Florea Marcu, scris de Em. CoThazd, st.

xxii. Trei pene.


Pare soare, cnd rsare, Una-i peana crinului,
Lerunda Leru-i Doamne, Una-i a bujorului
Da nu-i soare rasrit, Ce pun fetele 'n cosife
Ca-i Ion impodobit $i ficiorii 'n chiverigi(2).
5. Cu trei pene (1) 'n comnac :
Iclod. V. Barna, st.
xxiii. A vana.
Nimerirn la cest domn bun, 10. C'o mn finnd de lima,
Forile dalbe de max, Cu una 'mpletind cunun.
Da'cest domn bun cd nu-i a- Dar' cununa cui om da-o ?
[casi, Da i-om da-o gazdei noui,
CA-i In codru a vna. Ca bine nea drui :
5. Dupa el cine-(3) orn mna, 15. La Ispas
Merem (4) doi dintre noi, - C'un bulz de cas ;
Cari-orn fi cu cioareci noi ; La Crciun
L-orn aduce sus, pe sus, C'un purcel bun.
Sus, pe sus, pe Inga luna,
Bistra. Sep. Simu, st.
xxiv. Pe sub meri i pe sub peri.
Dinaintea cestei curt, Pomii, pomisorii miei,
,
Hoi Lerui, mrului! Plecafi-v ramurile,
Crescutu-mi-o,'nfloritu-mi-o 10. Sa-mi culeg vreo clod' flori !
Vreo doi meri si vreo doi $i sa-mi fac o cununit !
[peri. Dar anume cum o chiarra?
5. Pe sub meri si pe sub peri . . . . , fat dalb,
Prirnbla-mi-se o copilif ; S si-o poarte sanatoas
Se tot primbl si se roaga : 15. Fi 'n. sarbatori veseloas !
$orostin. I. Bian, student.

(1) Pene =-- vtiste, buchete.


(2) Cujmcl.
(3) = pe cine?
(4) Vulgar mergem.

www.dacoromanica.ro
123

xxv. Scoli tu, &A.


La umbrufa pomului, CA nu-i vremea de-a durmi,
Haia Ler si flori de mr ! CA-i vremea de-a 'mpodobl,
Scrisu-i patul domnului ; Pe la usi
Dar in pat cine-i culcat ? 10. Cu flori de ruji,
5. Da o &I de 'mpdrat. La feresti
Scoli tu, &A, nu durml, Cu flori domnesti.
Sncel (Blaj). Vas. Corbean, st.

xxvi. Fica mamei.


Are maica numa' o ficA ! CA cer ciurde mari de vaci,
tica, Leru, tical FicA, cu ciurdariu cu tot ;
Fica rupse de-a grAl 25. 5i mai cer, ficA, cu tine,
Ce-mi-i, maicA, acest bo- CI cer stave (2) mari de cai,
[rit (1), Fic, cu stAvariu cu tot !
5. Bate vntul viforit? $i mai cer, fick, cu tine,
Maic-sa din graiu gri CA Cer turme mari de oi,
Fica mea st draga mea, 30. Fic, cu cioban cu tot !
De cu sard bate-afarA, Fic-sa din graiu grAi
'N miez de noapte la fereasl, LasA, maic, lasA, dragg,
10. 'N zori de ziti Intr 'n casA C'or ven nedeiele (3),
Fica rupse de a grAl : Nedeiele cu jocurile
Ce mi-i, maic, acest bo- 35. $1 eu frumos schimbh-m'oiu
[rit ? $i la joc io duce-m'oiu,
Bate vntul viforit ? Nu m'oiu pune lngA el,
MaicA-sa din graiu grAi CA." m'oiu pune drept cu el ;
15. Fica mea i draga mea, $i el bine uit-s'o,
Nu e vntul viforit, 40. La statul mieu, filcutul (4)
CA aceia-s cuscri ti, [mieu,
Vin la min',te cer pe tine $i din plug vnt de boi,
5i mai cer, fic, cu tine, LAsa-vor numai cu doi ;
20. CA cer plug vandt de boi, $i din ciurde mari de vaci,
FicA, cu plugariu cu tot ; LAs-vor pe douA vaci ;
5i mai cer, ad, cu tine, 45. $i din stave mari de cai,
(1) Boare(?)
(2) ---- erghelii.
(3) Sdrbdtori, fietreceri de yard.
(4) =fdfiturd,

www.dacoromanica.ro
124

Numai murgul sA i-1 dai ; LAsA-vor pe zece oi


Si din turme mari de oi,
Romos (Orstie). Fratii Ordean.

xxvii. Pe kindle soarelui.


Pe luncile soarelui, Cum o prind, n'o mai slobod.
Flori vinetioare de mr ! Si o tot salt i-o Intreabal
Grele ploi plouatu-mi-au, 20. Stanch', StancA,
Luncile s'au noroit, [negri,
5. Prin noroiu flori au ; Ce ti-s ochii d'argintati
Fete flori au d'oblicit Si sprncene d'aurite ?
Si la ele dusu-s'or. Stanca din graiulmi grAi :
Tot aleg Deaceea's ochii-argintati
$i ittni culeg, 25. $i sprncenele-aurite
10. Numai Stanca, ochii-i negri, Am tri frati
Tot alege 5i-s cam bogati :
$i culege, Unul spalA aurul,
Si de loc nu mai alege. Al Aluia-i galbinul :
Feciori fete-au d'oblicit 30. Unul bate argintul,
15. $i la ele dusu-s'or, Al Alula-i talerul ;
Le tot prind i le slobod ; Unul umbl cu plugul,
Numai Stanca, d'ochi-i ne- Al Aluia-i colacul !
[gr
Romos (Orastie). Fratii Ordean.

Voinicul de asarg.
DupA luna, dupg soare, CA ti-oiu da oi i ti-oiu da
Este-o dalbA de chilie ; [boi,
Da'n chilie cine sede ? Ti-oiu da buti cu bani
Da ta, fatA [mArunti
5. Tot coase i chindisete 13a, zAu, mie nu-mi trebue
La guleru tatA-su, 15. Nice oi i nice boi,
La nAframa frate-sAu ; FAr' de voinicul cel de-a-
La gulere bArbAte0, [sarA,
La n frame voiniceFti. Ce sta 'n poartA rAzimat,
10. Tu t, fat dalbA, Cu Or galbin rAtezat,
Coase-mi $i mie-o nAframd ; Cu palow ferecat !
Blaj. D. Scurtu. stud. lic.

www.dacoromanica.ro
125

xxix. Dinaintea cestor curti (1).


I. Dinaintea cestor curti, 25. Da-i-om buti cu bani mrunti!
Flori dalbe de mr ! Florile dalbe de mr !
Dinaintea cestor curti II. ba-i-om buti cu bani mrunti,
Este o mas de mAtasd, Da-i-om cara eu coinoar,
5. Flori dalbe de mr ! Florile dalbe de mr !
I. Este-o mas de mtas ; 30. I. Da-i-om car cu comoar,
Duri mask' cine-mi sede Da, zdu, dnsei nu-i trebue,
Flori dalbe de mr ! Florile dalbe de mr !
II. Dup mas cine-mi sede ? II. Da, zu, dnsei nu-i trebue
10. Sede-mi (N. N.) fat dalbd, Nice buti. du bani mrunti,
Flori dalbe de lair ! 35. Florile dalbe de mr !
J. $ede-mi (N. N.) fat dalb, I. Nice buti cu bani mrunti
Da de lucru ce lucreaz5 ? Nice car cu comoark
Florile dalbe de mr ! Florile dalbe de mr !
15. Il. Da de lucru ce-si lu- II. Nice call cu comoar,
[creaa? 40. Numa' cel voinic de-asar,
Guleras ttne su, Forile dalbe de mr !
Florile dalbe de mr ! 1. Numa cel voinic de asar !
I. Guleras ttne-sau C-i cu prul retezat,
$i nfram frate(lui) Florile dalbe de mr ?
20. Florile dalbe de mgr ! 45. II. C-i cu prul rtezat,
II. $i nfram frate-su. Voinic ca el nu-i In sat.
Da zu, dnsei ce i-om da ? Florile dalbe de mr !
Florile dalbe de mr ! I-II. Voinic ca el nu-i In sat !
I. Da'zu, dnsei ce i-om da ?
Iclod. Victor Barna, student.

xxx. Ana prin grdin5.


Pleac-si d'Ana prin gr- 5. Cu rochita vnt trgind,
[din, Mneci largi boare fcnd,
Cunun de vinetle ! (2) Cercei galbeni sbrnind ;
Prin grdin la fnt2n, Cu mnile ca rujile,
Cu cisrnele tropotind, Cu botele ca florile.

(I) Obs. Se cnt in dou grape,


(2) Repet. dup fiecare vers.

www.dacoromanica.ro
126

10. La fntnd a sosit, $i din gur-a cuvntat :


Ap 'n botd luat : Putrezire-ai ca dnsu,
$i 'n botit si 'n vedrit, 25. Ca dnsu, ca mr rosu !
$i 'ndrpt s'a Inturnat, Al c'a cerut inelusu :
Cu tri juni s'a 'ntmpinat, Petrece-te-ai prin dnsu,
15. Cu tri juni ca tri peuni, Prin dnsu ca degetu 1
Ruja-i arde In cositd, Al c-a cerut cuntinita,
Apa-i joacd in vedrit. 30. Ea din greu Il bldstrn
Unu-i cerh mdr din sn, Cunun- te-ai cu dnsa,
Unu-i cerh inelusu, Cu dnsa, cu doamn-sa !
20. D'altu-i cerh cununita. Fii tu (N.N.) sAnAtoas,.
Al c'a cerut mar din sari Cum esti dalbd si frumoas,
Ea din greu I-a blstmat, 35. SA dai husop(1) bucuroas
Sa'adate. Comunic. Oct. Sumea, student, dela Ana i Safta Roman..

xxxi. MArie prin grdin.


Pleac -mi Mrie prin Dinainte 'n cununitd !
[grddind, De nu ti-oiu fi drdgulit,
Ficiorit d'ochesit (2), M'ii arunc pe ulitA,
La dalba-i bisericut. $i m'or cAlch mari drumari,
Ea vrh o rujulitA, 15. Mari drumari cu mai bunicai,
5. Tinse mna ca s'o rup, lard junii cu
Ruja grind ii grise : Fete mari cu salbe tari,
Nu ma' rupe, Mariutd, Bdtrnele cu sucaele (3),
Da' ma' lash' 'n tri dumineci, Babele cu labele
CA.' mai frumoasd m'oiu face, 20. Iar Mdrie cea frumoasd,
10. $i mi-i rupe i m'ii pune Ea sd fie sndtoasd !
Coroiu. Jos. Comes, student..

XXXII. Grdina cu florile.


Grdina cu florile, Ca Mrie, fat bunk' !
Suntu-mi flori de toate flori, 5. Da pe tin, Mdrie, hdi,
Da ca una nu-i nici una, Cine mi te-a 'mpodobit

(I) =-- slay?/ = ban de argint.


(2) Repet. dup fiecare vers.
(3) = fuste groase.

www.dacoromanica.ro
127

Asa mndru si gatit, Ca otava juncilor,


Cu argint pn 'n pmnt Ca chiperiul (piper)Grecilor,
Si cu aur [And 'n bru? 15. Ca sarea berbeilor,
10. Doi printi, cari te-au bale, Vin rosu boierilor,
Lapte dulce te-o scaldat, Mar rosu copiilor,
Flori de mar te-o 'nfstgat, Ca tmia popilor !
S fii draga pruncilor,
spring. Marie Matie.f, comun. Em. Colbazi.

Cunun'n" finului.
Gradina cu florile, 10. Dar cu ce 1-orn druire ?
[Leru-i Doamne ! Drui-l-orn ca doi boi,
Printre flori cine se primbl? Cu doi boi, mai multe oi
Primbla-si And cu. Mrie ; Finu-i mic si daru-i mic,
Tot alerg si i culeg Dar cu ce I-om drui?
5. Din vinete, mohorte, 15. Darul-l-om cu doi junci,
Din alghioare (1), rosioare, Cu doi junci cu coarne lung i
Ca s facd-o cununioard, Fie-si Ana sandtoasd
S-si cunune un finisor. Si Maria cea frurnoas !
Finu-i mare, daru-i mare ;
Coroiu (TArn. mia.) Jos. Comes, student..

xxxIv. Ferice de-un boieriu.


ferice ! Ca-are oi prea multe,
De cine-i ferice ? Ct frunza 'n munte,
De un boieriu batrn. Si ei i se preste
C el ca-mi-si d'are 15. Untul alegnd
Ficd mndra ta're ; Si oi eiobnind.
De frumoasa 'n lume D'un voinic tifra,s (2),
Ea soat nu are, Tifras d'Unguras,
Numa sfntu soare. Ca el mi-o cerut-o ;
Dalb pdcurarelu 20. Dupa el n'a mere,
10. Ca el si-o cerut-o. C'are vii prea multe,
Dupd el n'a mere (merge), Cte frunze 'n munte (3)

(1) albioare.
(2) = tanto., rni.ndru.
(3) = codru.

www.dacoromanica.ro
128

Si i se ureste 25. Banii numArnd. .


Vinul crsimArind,
Sptac. Ater. Aron, student .

xxxv. Fica frumoas.


(Variant la aFerice de-un boieriu.)
Da lbA jupneasA, In strungA Wind,
Cea ficA frumoasA, Oi multe mulgnd.
De frum oasA tre, 20. $i pe ea mi-o cere
SoatA 'n lume n'are ; Ficior de 'mpArat,
5. Ba ea cA-si mai are : mai bun bArbat.
Sora soarelui Si ea as--mi zice,
Si-a pAmntului. CA-acolo se duce,
CA pe ea mi-o cere 25. CA ei c i-i drag
Multi din multe pArti Sara, dimineata
10. $i ea as-mi zice, Hinteie (1) chiclzind (2),
CA ea nu s'a duce, In trguri mari mergnd.
CA pe ea mi-o cere Da 'n trg ce si-o lu
Dalbul pAcurariu. 30. Haine de mAtasA
Si ea as-mi zice, Ca l'o 'mpArAteas,
15. CA ea nu s'a duce, Iar la limpArat
CA ei 1-i urit Un &it (3) ferecat.
Sara, dimineata
Auzit In Hob. Uricani (Jiu), dela Ion Serban, bdne, comunic. G. Fireza, st.

xxxvi. Corinda fetei.


Fick' mndrA de 'mpArat, 10. Si la mare alergasi,
Dimineata te-ai sculat Apg 'n cofd d'apucasi,
$i pe cap te-ai pieptAnat $i 'napoi te inturnasi
Si mndru mi te gAtiai, $i te 'ntAlnisi cu d'un june.
5. Mai mndru te Impletiai June mr rosu-apuck
D'1n cosit 'n sasA vitA, 15. Dar fica din graiu grAi.:
Din sase 'n douAsprAzece. DA-mi tu, June, mrul
Dad as mi te gdtasi, [rosu,
Cofa 'n mnA d'apucasi
(1) = trsuri, caleste.
(2) --- chill = gi frumos, impodobi.
{3) =bt.

www.dacoromanica.ro
129

CA dac nu da, Ca d'inelul d'aista !


Eu din greu te-oiu bids- 30. Da inainte cum mergek
[tAmA, C'un alt june se 'nfalni.
PutrezeascA-ti d'inima, June apuc cununa,
20. Ca mAr rosu d'aista ! $i fica din graiu grAi :
Da-inainte cum merge, Da dA-mi, june, cununa,
Cun alt june se 'ntAlniA. 35. Cununk-te-ai cu dAnsa,
June d'inelu-apuch Cu dnsa, cu doaninA-sa !
$i fica din graiu griA 5i-ai fi, ficA, veseloasA,
25. Da dA-mi, june, d'inelu, S plAtesti corinda noastrA,
CA clack' nu mi 1-ii da, Cu tri sute de florinti
Io din greu te-oiu blAstAmA, 40. $i p'atAtia bani mArunti.
PAnA-ce t'-ii covrigk
Lugasul de sus (Bihor).

Colinda la fat mare.


Nimerii la cest orn bun, $i cu aur poleite.
CA.i cu casa l'Ang drum 10. Tot mai cer pe lngl dAnsa
$i mi-si d'areo fatd mare Ceru-mi cinzeci de mioare
$i mi-o cer la poartA mare. PrimAvara Ptatoare (2).
5. Ce mai cer pe lngi ansa ? $i mai cer pe lAng dnsa
Ceru-mi cinzeci de berbeci, Ceru-mi pe murgu din grajd
Toti berbecii dela Beciu(1), 15. D'inselat si d'infrAnat,
Cu coarnele rAsucite Cumu-i bun de 'ncAlecat.
T. Olt. Eug. Cr4an.

Colinda unicei fete.


De roagA-se, roagd CAti Greci cA trecur,
Dalba fecioritA Peana mi-i vzurA ;
Dalba de (N. N.) 10. Dar un Grec bogat
S'o invredniceascA 'Napoi s'a uitat,
5. Jos la drum de tail, $atra-a luminat ;
Unde s petrec (3), Jur in jur de satil
Greci negutAtori. Tifr(4)-mi comAnac

(1) = Viena.
(2) Cari au sA fe te. .
(3) = trec.
(4) ---- pestrif, impodobit.
Colinde din Ardeal. 9

www.dacoromanica.ro
130

15. CA, zgu, cg mi-o ieau, P'o mndrg colindg,


Cg, zgu, cg n'o ieau! Dela Domnul p'o izbandl.
Da lba feciorit I-o 'nchingm.de sAngtate,
Dalba de (N. N.) Cg-i mai bung decAt toate.
Fie-mi sgatoasg, 25. Dela noi, dela vreo doi,
20. Fie veseloasg Mai vrtos dela Hristos !
Gledin. Al. Har.san, student.

xxxix. Colinda fetei frumoase.


Tie, Am), ti-o fcut, Ea sg fie sAngtoasd,
Ler, Ano, leo ! 10. 0 cntAm colindrgm,
Cine tie ti-a fcut Ano, v'o 'nchingm.
Stat (1) Malt ca de voinic, S fiti, Ano, sgnatoasg ;
5. F.afa dalbg i frumoasg, Unde-i Ana ch frumosA ?
Ochii negri mnggiosi Ea sg fie s'Ingtoasg !
Pe din sus cu firuri trase, 15. Si pgrintii s trdeascg,
Unde-i Ana cea frumoasg? Ca sg si-o csgtoreascg.
Tilisca. Marlin Bratu.

murgA priponit.
Colo'n grgdina cea micg, Vine micu grmaticu (2)
Hai Linu-i Lin, Leru-i Lin ! Cu pintenii zurgind,
Este o murgA priponitg. Cu peana de-argint clgtind.
StrigA fata de Impgrat : Sare'n vnt, sare'n pgmnt,
5. Cine 'n lume s'ar afl, Sare'n coama murghlui,
SA-mi preumble murguta, Sare 'n mare de trei ori.
Trei sute de zloti i-as da !
Spus de Ar Ciungan.

XLI. Fica gazdei.


Da, zo, fica gazdei, Rume- Si pe cap s'a pieptenat,
[nele ochi-si negri ! 5. La fntng-a alergat,
Dimineata s'a sculat Cofe 'n mni a-apucat.
Si pe fatA s'a spglat Dar fntna-i tulburat,

(1) = statura
(2) Grainalic = scriitor.

www.dacoromanica.ro
131

De voinici incunjurata ; Unu-apuc mar din sail ;


Unu-apuc inelu; Da-mi, voinice, mgrutu,
10. Da-mi, voinice, inelu, Putrezire-ai, ca dnsu!
Ruginire-ai, ca dnsu,
Or. Cristur. Nic. Racovipn, student.
XLII Susana, fat da1136.
Pe cel ses, pe cel luncet, Tu, Susano, fat &ILA,
Leganel de castan verde, Ce cnti tu as frumos
Dar in leagn cine sede ? Cntecu-'mpratului,
Da Snsana, fat dalb, C 'mpratul nu-i acas,
5. Ea nu sede sa-si tac, 15. C-i in codru la vnat
C ea-si trage-un fincel 5i-e vremea de 'nturnat
5i-si incepe-un cntecel : Si-ii drumul cam pe ad
Cntecu-'mpratului. Si pe tine te-a auzi
Imprteasa-o d'auzia $i pe mine m'o tint
10. $i din gurd-ash grai : 20. pe tine te-a 'ndragl !
Iclod. I. Barna, st.
Doi med
Florile, flori dalbe-s de Mrului si soarelui (?),
[mr ! (1) Sa-si aplece vrvurile,
la, iesiti voi, de vedeti, 15. Varvurile si stedpurile (3),
Cum rsaru-si doi iisori. (?) Sa-si rup niste mldit,
Da nu-s aceia doi iisori, Sd-mi veirste (4) o cununit,*
5. Ca-s doi meri adliori. (?) Cununa de cununie,
Da la d'umbia cestor meri Astzi; mane, ziva-mi vine.
Cine-si, Doamne, ca-si mai 20. Ziva mea Dumineca,
[sede? C'avem fii de-a botez,
Sede asta-i fata dalba ; Fete mari de-a mrit;
Da de lucru ce lucreaza? Prea departe nu le-om da,
10. Tot inveirstei (2) la cununa ; Fr' prin straini si vecini ;
Cat invarst, nu-i de-ajuns. 25, Pe la oameni de cei buni !
Ea se roag mrului,
Cib. A. Costea, student.

(1) Dup fiecare vers.


(2) = impleteqte.
(3) =-- crengile.
(4) ,__-- inifileteascel

www.dacoromanica.ro
132

xLIv. Feciorita (1).


Fecioritd-mi d'ochesitA, Io am fost mica eibrei1uicil(3},
Ce ti-i fata -rumenit, Focu 'n fata mi-a srit
Cu-ochisorii d'auriti 15. $i fata mi-a rumenit I
Si sprncene CA de-ai fi tu fat bun,
5.
D'argintene? (2) Ti-ai mut pasii nainte
-- Am tri frati Cu cheitA la ldit,
Din doi bArbati SA ne scoti cite-o grosit
$i toti tri sunt buni brbati : 20. Bag mina pAnA 'n cot
Unu frate aur face, $i ne scoate cite-un zlot.
10 . Unu frate shinteiaz, Fii, fatd, cu voia bunk
Unu frate d'argint face, C ti-am spus cte-o miciun.
Mai pe sus cu .firu-i tras.
Bucuresti (Zarand). comunic. sL

XLV. Strat de busuioc.


Colo susu mai din susu, 10. Da'n leagn cine-i culcat ?
Hai Leroi Ler Doamne ! Ana fat de 'mpArat.
Este-un strat de busuioc Scoal, Ano, nu durml,
Cu crare pe mijloc C doar' de-asard ti-a fi
Da' crarea cine-o face ? CA de cnd ai adurmit,
Face-o, face-o boul sur, 15. Florile te-au npdit
Cu copite potcovite, $i pe gurd si pe nas,
Cu coarnele 'nteaurite. Si pe dalbu-ti de obraz,
Dar' In coarne ce p oart ? $i prin sin ti s'au bAgat,
PoartA-un leagn de mAtas. Scoald, fatA de 'mprat I
Brosteni. Nic. Seca ,san, st.

xLvI. Strat de busuioc..


(Variana.)

Colo susu, mai In susu, Este-un strat de busuioc,


Leru-mi da, Leru-mi Cu cArarea prin mijloc.
[doamne ! 5. Da crarea cine-o face?

(1) Se colina numai unde este fat mare la cas.


(2) =-- argintii.
(3) Zablae= hid nu fa fa mare.

www.dacoromanica.ro
133

Da o face boul sur, Tu... fat &HA,


Cu copite de d'aur, Coase-mi i mie-o nfrm,
Cu coarnele de d'argint ; C ti-oiu da buti
Da in come ce mi-si poart? Cu bani mrunfi,
10. Poart-un leagn de mAtas ; 20. Ti-oiu da car
Da in leagn cine sede? Cu comoar
Da... fat dalbd, voinicul cel de asar,
Tot coase si chindiseste Ce stA 'n poarld rAzAmat,
La nfrmi imprtesti, Cu Or galbin rtezat !
15. La gulere brbtesti.
Bagau. Ro skin, st.

Un strat de busuioc.

Colo'n josu, . CA-ti dau buti


Mai in josu Cu bani mArunti
Este-un strat dn busuioc dau car
Cu di-are pin mijloc ; Cu comoartl!
5. Da' cgrarea cine-o face ? Da, zo, mie
Da o face boul sur, Nu-mi trebue,
Cu copite potcovite, Nice car cu comoar
Cu coarnele' aurite. 25. Nice buti cu bard mrunti,
Da, zo, 'n coarne ce Nici mioare-mi ochisoarA,
[poart? Fr pe voinicul de-asarg,
10. Poart un leagAn de mAtas. CA st 'n poart rzemat.
Da in leagn cine sede In vrful cocianului (2)
Da MAria, fat dalb. Cleanga mAgheranului,
Tot coase i chindise#e (1) In mijloc,
Lk nfrmi imprtesti, Par de foc,
15. La gulere voinicesti. Pe margine busuioc.
Tu Mrie, fat dalb, Refren : Ristos Domnului
Coase-mi si mi-o nifram, [nostru.
Silvas.-rom. G. Boldea, student.

(1) Brodeaza.
(2) Poate : ciacaului, (chiverii)?

www.dacoromanica.ro
134

xLvIIL Printre men i printre peri.


Florileon dalbe ! la-ti tu, And, bota 'n mn
Printre men i printre peri 10, $i te card la fntn,
Primbl-mi-se mari boieri, La fntna ai de piatra,
Mari boieri cu caii buni, Uncle cued ap 'ndat,
S-si caute vinurile, La fntn, la cumund, (1)
5. Vinurile-de vinoase Unde cur ap bun ;
$i fetele de frumoase. 15. La fntn la lincet,
Nu-si gsi fat plac, Unde cur apa 'ncet !
F'r' pe Ana, fat dalb.
Spring. Maria Matig, comunic. Em.Colbazi, st.

xu.x. Pe dealul cu stanjinii.


Pe dealul cu sttinjinii (2), Dora m'a ajuns t
Doru m'a ajuns ! 15. S se gate'n srbtori,
Doi mndri plugrei, Lumea mea !
Lumea mea ! Doar' i-or vent pefitori,
5. C'o mn plugul fine, Doru m'a ajuns
Doru m'a ajuns ! Cnd florae s'au uscat,
Cu una flori culege, Lumea mea !
Lumea mea. Petitorii iau picat (3),
Cununit le'mpleti, Doru m'a ajuns !
10. Doru m'a ajuns ! Florile s'au vestejit,
La vale le trimete, Lumea mea !
Lumea mea ! 25. Petitorii i-au venit,
Da ficuta cestei gazde, Doru m'a ajuns t
Filpis. I. Dredetan, st.

L. V'o doi men i v'o doi peri.


V'o doi men i v'o doi peri, Dar printre ei cin' se plimbl?
Florile dalbe, lemn de mr ! 5. Se primbl Sfnta Mrie.
$i printre ei viinei ; Se tot primbl si se roag

(1) = comuna, sat.


(2) = planta Iris germanica.
(3) = au nimerit, au sosit.

www.dacoromanica.ro
135

Pomi-i, pomiwrii miei, Dar la cei mari ce le-'om da?


Plecati-v vrfurile, Le-om da oi le-om da boi !
S v'ajung cu timpurite (1), Dar la cei mici ce le-om da?
10. CK-s mai mici de-a 'ncretink 15. Le om da miele ochi$le,
Si mai mari de-a mrit ! Leom da buti cu bani mrunti.
M. Sancraiu. D ictat de Pavel Rat.

LL Marea Mare.
Vine marea ct de mare, Da Mriuta negri.
Mr d'aur ! (2) 15. Ea pde i chindisete
Dar de mare margini n'are ; La gulere voiniceti,
Margini bat in varf de La prapori imprtqti.
munti, Si-mi cnt d'un cntecel,
5. Stropii sar in nourei. Jelnicel i frumwl.
Dar de mare ce-i aduce ? 20. Nime 'n lume n'o-auzi
Aduce brazi incetinati Numa' d'imprteasa ;
Cu molizi alaturati. Ea aude rspunde
Printre brazi, printre molizi, Ho, ho, ho, Mriuto, ho !
10. Noat 'noat-un bou-vi ne- Nu mai cnt-a0 frumos,
[gru. 25. Ca' 'mpratu-i la vnat
Da 'ntre coarne ce miji Si-i aproape e'riturnat,
poart ? $i pe tine te-o-auzl
Poart un leagn de mtas. $i pe tin' te va 'ndrgl
Dar in leagn cine sede ? Si pe min' m va uri !
ScrisA de Aur. Bulicrea, st.

LIL Vine marea.


(Varianti.)

Vine marea ct de mare, Dar in leagn cine ede ?


Ler, d'Ano ! Sede N., faa dalb5.
Dar marea ce mi-i duce ? 10. Ea coase i chindise0e
Duce spini i mrkini La altite femeie#i,
5. $i brazii din rdlcini. La steaguri imprte0,
Sus in crucea bradului La gulere voinicqti.
Este-un leagn de mtas ; (An, ALA) fat bun,

(1 ) Doar cu tmfilele (?) capului.


(2) Se repet dup fiecare vers.

www.dacoromanica.ro
136

15. AnO sA se veseleascA, Pe masa sA o trAnteasca


0 cunun s gAteascA, $i la multi ani s trdeasci.
T. Olt, Ion Olariu, st.

LII1. Colinda lui Ion.


Ion si-a d'avut, Ea si-o poruncit
Dai Domnului Doamne, La Ion s vile
Tri ibovnicele : La holdele lui,
Pe una o chemar CA s'o prins a coace,
5. DalbA Muresan. 25. Si vin psrle
Pe una o chemarA $i duc spicurle.
Romana-i Romanti (I), Vine corbu negru,
Pe una o chemara Duce spicu 'ntregu.
Neagra TArnOvean. Neagra TarnAveand
10. Dalba MuresanA 30. Ea si-o poruncit
Ea si-o poruncit La Ion, sA viie
La Ion sO viie La viile lui,
La oile lui, CA s'o prins a coace
C'o prins a fAt. Si vin psrle
15. Berbecuti bAluti, 35. $i duc bomborle (2) :
Miele ochisle ; $i vin grurei
$i vin vulturei $i duc strugurei ;
$i duc Vine coarba neagrA,
Si vin far' de ei. Duce vita 'ntreagA.
20. Romana RomanA
Ciunga. Jos. Bogdan.

my. Ion bun brbat.


Ion bun brbat, Una cum se chiama?
El s'a lAudat, Romana-i Roman ;
CA el a mi-si are Alta cum se chiamA?
Trei ibovnicle, Alba-i Muresanl ;
5. Ca trei floricle. 10. Alta cum si-o chiarh ?

(1) Din nurnele brbtesc Roman, ce i azi este In uz [cunosc Omni cu


acest numb s'a fcut femeninul Romana, ca Ion, Ioana, Oana, Todor, To-
dora, Sandu, Sanda, etc.
(2) Boane, boabe.

www.dacoromanica.ro
137

Neagra-i Tarnovean. $i ieau spicurle


Ea si-o porunci : (1) $i se duc cu ele
Vie Ion, vie, $i vin fr ele !
Vie de un'sA vie, 30, Romana-i Roman
15. CA oile lui Ea si- o poruncit :
Prins-au a fAtA, Vie Ion, vie,
$i vin valturei De unde-i, s." vie,
$i ieau mielusei CA viile lui
$i se duc cu ei ! 35. Prins-au a se coace.
20. Alba-i MuresanA $i vin vlturei
Ea si-o poruncit : $i ieau strugurei
Vie Ion, vie, $i se duc cu ei ;
De unde-i, sA vie, Vine mierla neagrA
CA holdele lui 40. $i iea vita 'ntreagl
25, Prins-au a se coace, $i vine si lupu
$i via pdsrle $i iea si butucu !
Bistra. Sept. Simu, student.

Calul lui Ion.


BAgA-si Ion calu 'n grajd Vanztor si 1-o fAcut.
5i-1 tin, cat si-1 tin : De vinde-mA, doamneo,
Din ajun, pan 'n CrAciun ; [vinde,
Scoate calul s si-1 joace, Numa, pretu sA mi-I cei ;
5. Doamne leo, Domnului bun ! 20. Ceru4 buti cu bani mrunti
SArl ici, srl cipcea, Ci-Inc5 card cu comoarA.
SArl 'n curtea soarelui ; Di-ti adA, doamne, aminte :
Nu-i plAc dim si-1 jud, arid cu Turcii ne-am bgtut,
Iar'n grajd c mi-1 bAgA Ne-am bAtut.si ne-au btut,
10. 5i-1 tin, cat 11 tin, 25. Bulzu mrii ne-o 'mbulzit,
Para in zi de BoboteazA. . Multi voinici s'o prpAdit;
Cand fu zi de BoboteazA, Multi voinici cu multi cai
Scoate calul s si-1 joace. [murgi.
SArl ici, sari cipcea, Numai eu m'am poticnit
15. Srl 'n curtea soarelui ; Pe un sulbuc mare de peste
Nu-i pliic cum 1i juc ;

(I) A trimes vorbd.

www.dacoromanica.ro
138

30. $i pe tine te-am stropit Pe tureactil (2) cismii,


Pe cornul daleichiei(1), $i pe teaca
$orotiri. Bian.

Lupta voinicului cu leul.


Sus la vita vinului,junelui Ori urit zilele ?
[bun ! Voinicul din graiu gri,
La umbra gutiului 30. CAtr leu ask zica. :
$ede-un voinic, odihneste N'arn smintit cArgrile,
$i calul si-I potcovoste. Nici n'am urit zilele,
5. MaicA-sa la el priveste Ci-am venit, c-am auzit,
$i in lacrimi flueste CA esti leu, un cne ru ;
$i din graiu ash grAieste : 35 SA ne-alegem de viteji :
Ce gaud, june, ti-ai gndit In luptd s ne luptm,
Doar ti-i gAnd de ctnit, O 'n sAbii s ne tAiem,
10. Ori dor de cstorit? O 'n puscs ne 'mpuscAm
El din graiu as-i grAi Se luarg, se luptarl
Maic, mAiculeana mea, 40. Zi de varA, pang 'n ;
Nu mi-L gnd de ctnit, Cnd fu soare la sfintit,
Nice de cAstorit ; Puse voinic pe leu jos ;
15. Dar mA due. cA-am auzit, Leul din graiu i gral.
CA sus, in vrful muntelui, $i cgtrA june zicea :
La poalele bradului, 45. Nu grbi s-mi iei vieata,
Este-un leu, un cAne rAu ; Ci mA leag 'n curea neagrA
Eu mA duc, maicg, la el ! $i ml scoate jos la tail,
20. Bine vorba nu sfrsi, Jos la tara 'n targul mare,
$i pe drum cA se lu, Pe ulita Grecilor,
PAn' in vrful muntelui, 50. De-ti f fal fratilor
La poalele bradului. $i cinste pArintilor,
Leul, dacA mi-1 vedek, C'ai prins leu nevAtmat,
25. El din graiu gri'a : Nici de sabie tiat,
Ce-ai venit, voinicule? Nici de pusc impuscat,
Ti-ai smintit crrile, 55. Numai in lupi luptat !
Romos, Orstie. Fragi Ordean.

(1) = dulmi.
(2) Ciirmbul.

www.dacoromanica.ro
139

LVII. Lupta voinicului cu leul.


(Variant.)

Pe sub vita vinului, ju- El pe cal a 'nclecat,


[nelui bun, Sus la munte-a alergat,
La umbra gutiului, S'aduca leul legat,
Un voinic calu-si gati, 25. Ne'mpuscat, nesgetat,
Si-1 gti si-1 potcovia Numai viu, nevatamat.
5. Cu potcoave de arama, Gsl leul adurmit ;
Cu cuie de skink' 'ntoars ; Stat-o 'n loc, s'a socotit :
Nime 'n lume nu-1 vedea, Sgeta-l-va, ori pusch-l-va?
Ftird (1) draga maica lui, 30. Si calul a rtnchezat,
Pe-o zabrea de-abia-1 zari, $i leul s'a desteptat.
10. De lacrami de-abia-1 vede. Ei in lupta s'au luptat.
Ea din graiu asa gri : Zi de yard, pan' sub sara.
Lio, Lio, dragu maicii, Cnd era mai Inga sark
Ce calul asa-1 gtesti, 35. Latu 'n cap ea i-1 fiparil (2)
11 gatesti si-1 potcovesti 5i-a scoborlt jos la tara,
15. Cu potcoave de aram, Cine 'n lume 1'1 veda,
Cu cuie de sarma 'ntoars ; Cu mirare isi zice. :
Ori ai pus gaud de 'nsurat, 0, ce maica 1-a bliat,
.' Ori ai gaud de prpdit? 40. De-aduce leul legat,
N'am pus end deinsurat, Ne 'mpuscat, nesgetat,
20. Nici &dui de prpdit ! Numai viu, nevtmat !
Nici vorba n'a ispravit,
Sorotin; I. Bian.

'NHL Lupta junelui cu leul.


Poruncit-a Impratul, Petru daca-mi auzia-re,
[Domnului Doamne, Tuna 'n grajdiul ferecat,
Cine 'n lume s'a d'aflare Scoate murgul d'Inselat,
S'aduca pe leu legat, 10. D'inselat, bine gtat,
Leu legat nevatamat? D'inchingat cu dou chingi.
5. Nime 'n lume nu s'aflare, Pe murgut Inclec-re,
Numai Petru, bun junelu. Incepe murgul de a slt-re

(1) = numai.
(2) --= aruncd.

www.dacoromanica.ro
140

Saltd-mi ici,salta-mi coleare, $i luptara-a doua-oara.


15. Salt-'n varful muntilor. Cnd fu mn cea cap de sar,
Subt un spine d'Inflorit 35. D'aduse Petru pe leu ;
Gasi leul d'adurmit, Cum 1-aduse, jos mi-1 puse,
D'adurmit, ne ',mend (1). lega, nu-1 vtm,
Petru din graiuimi griare : Peste (3) murg incalecl.
20. Scoal, leu, fratele mieu, Cati pe Petru mi-il vecleare,
$i-ori In pusti s ne puscam, 40. Toti pe Petru-mi fericeare :
O 'n sabii s ne taiern ! Ferice de tine, Petre,
Leul din graiu Imi grdiare: Ce maicuta ti-ai d'avut,
Nici In ptIsti nu ne puscam, Te-a scldat, te-a aplecat,
25. Nici In sabii ne talent, C'o mn tit ti-a dat,
Dar' In lupt s ne luam, 45. C'un picior te-a leginat.
CA lupta e mai direapta Imprat tie ti-a da-re
$i-i de Dumnezeu lsat ! Din cetate-a tria parte
$i-mi luptati-ozi de var, $i din tail jumatate !
30. Cand fu In cea(2) cap de sar, Si-o 'nchinm cu stta-
Aduse leu pe Petru ; [tate.
Cum l'aduse, jos mi-1 puse.
T. Hales.. Comunic. de Ben. Sucitt.
Luc. Lupta junelului cu lent.
(Variant.)

Sub ceru-si de rsdrit, Vaud june potcovi,


[Junelu bun ! 10. Maica-sa la el vena,
Mndru-i pomu rit ! $i din gura asa. grai :
Sub poalele pomului Ce rand, june, d'ast rand
Sede-un june hodineste De tu murgu-ti potcovesti
5. $i murgutu-si potcoveste Cu potcoave de molotru,
Cu potcoave de molotru (4), 15. Cu cunie de sarm 'ntoarsa,
Cu cunie (cuie) de srma Ce la drumu-s ghimpu-
[Intoarsa, [roase ?
Ce la drumu-s ghimpu- June din gura graia :
[roase- Maica mea, bo1undd(5)eti

(1) netrezit, nedefteptat.


(2) Acord. cu sarg.
(3) Pe.
(4) --= melilothus, chimin.
(5) proastil.

www.dacoromanica.ro
141

Mare esti, putin pricepi, Se luptarA-o zi de vark;


20. De nu mi te (1), Cand i fu in murg de sar,
DA eu mi-am indoblicit(2) D'aduse june pe leu.
Peste vArful muntilor. Cum l'aduse,
Prin crucile brazilor, 50. Jos mi-1 puse ;
In tor4tea (3) sterpelor Bgd mna'n buzunariu,
25. Este un leu, i cane rAu, Scoase o sfoard de mAtas,
Duce-m'oiu, d'aduce-l-oiu! Impletit in cinci, in sas,
PAnA june cuvAnta, $i'n grurnazi c mi i-o trase
El pe murg si 'ncAlec. 55. $i-apucA pe plaiu In vale.
SaltA ici, sang cole, Cine 'n lume mi-1 veda,
30. Peste varful muntilor, Toti pe el mi-1 ferice :
Pin crucile brazilor, Fericean de tine, june,
In toristea sterpelor. De tine, de maicA-ta,
Gsi leul adurmit, 60. C'a scldat infdsiat !
D'adurmit, nepomenit (4). C-i aduci un leu legat,
35. PAn june se gandi, Leu legat, nevtmat !
Leu din somn se pomenid(5) Leu din gurA gri :
$i din graiu as-mi griA : D'alele, stpanul mieu,
Ce rind, june, de-Asta rind, 65. SlAbeste-m din curele,
De la mine ti-ai. venit ; CA la drum nu mai pot mere !
40. CA la mine n'o venit Pe june mintea-1 trge,
Om mirean de pe pmnt ! Din curele-1 mai slAbi.
Sau in pusti s ne'mpuscAm, Leu din gurd as. grAi :
Sau, in sbi s" ne tiem, 70. Rmi june, sntos,
Sau in lupte s ne lugm ! CA eu la mAnA ti-am fost,
45. Ba in lupte, cg-s mai Tu stApAn de mini n'ai fost !
[drepte !
Clopotiva (Hategl, A. Iona,s.
Junelul.
Strig'n lume, strig'n tarA, Cine s'a, pute5. d'af1oard(7)'
Le junelu-i tinerel! (6) SA ne-aducA-un leu legat,

(1) =-- pricefii, bagi samei.


(2) = observed.
(3) = locul unde se d mncare la oi.
(4) = nede.Veptat, nu trezit.
(5) = se Ireziei, e deftefit.
(6) Dup fiecare vers.
(7) Pronuntk ca Istro-Romeinii pe a tonic ca oa, deci afla-re.

www.dacoromanica.ro
142

5 . Leu legat, nevAtAmat? $i din gi-aiu as'a gria :


Nime 'n lume nu s'afla, Ce-ai catat, junel, pe-aicia?
Numa-un junel ne'nsurat, 40. 0' zile d'urItu-ti-ai,
Curse (1) 'n grajdul ferecat, 0' moarte voitu-ti-ai? !
Scoase murgul inselat, Nid (4) zile n'am d'utit,
10. Inselat, bine gAtat Nici moarte n'am voit,
Cu podoabe toate nouA. Ci-am venit ca-un bun vecin,
Maicd-sa asa-i grala : 45. Sa' m lupt, leut, cu tin !
Ce ti-i gandul, junela,s? Se luarA, se luptarA
D'o (2) ti-i gaud de cAtAnie, Zi de yard, pan 'n sarA.
15. D'o ti-i gand pe 'nsurA- Cand Ii Joi de caArA sarA,
[ciune? De luptA iar' s'apucarA,
$i junelu-as-i gala : 50. $i lupt leu pe junel,
D'aleu, dragA maica mea, $i lupt i mi-1 purta.
Nici una nu-i de-acelea, Dede leu a se 'nmui
Mie vestea m(i)a venit, $i junel se 'mbrbdta :
20. SA ma' due la oi, la munte, Cum 'it prinse, jos mi-1 p use ;
CA toate le inanc'-u' (3) leu, 55. Sgarda 'n cap ca.' i-o tiph
Leu, leu i cane rAu ! $i-as bine mi-1 strange'. !
Sus pe murg incdleca. Sus pe murg incAleck,
$i la munte se lua ; Jos la tat% cobora.
25. Sus la muntii Glajului, CatA lume tA-1 vedea,
Pe sub poala bradului, 60. ToatA lumea-1 fereca (5),
Vede ur ma leului. Fereck pe maicA-sa,
Tot pe urm se lira, CA ce fiu ea si-a scAldat,
Se lu si s ducea, De ne-aduce-un leu legat,
30. Pang pe leu mi-1 d'afl. Leu legat nevAtdmat,
Sub un spin mandru 'nflorit, 65. Nici p'on loc nu-i puscat,
Aici leu sta-adurmit, Numa &in lupt luptat !
Florile l'or nApdit. $i fii vesel, junela,s,
Junel sta si se gandia. : Ca la Pasti, ca la CrAciun,
35. Da pusca-1 oiu,da tial-oiu ? Ca la sfinte dumineci,
Para junel se gandra, 70. Ca la dalbe bisereci.
$i leul se destepta
Brad. Comunic. Rom. Rimbas, student.

(1) alergd.
(2) 0 ori
(3) = 1. d. un.
(4) Pronunt cu i Intreg, dott silabe: ni-ci.
(5) = fericia =felicit.

www.dacoromanica.ro
143

LXI. Leu 'n curte.


Pand-i Ion la vAnat, Hai Eu nu sunt cine gandesti,
Lerui Doamne, Ca sunt Ion-Santion,
Leu 'n curte si-a tunat. Trimes dela Dumnezeu,
Hoi le-leu, un due rAU, 15. SA mai mAsur prnAntul,
N'ai vAzut un fiu al mieu? PAmAntul cu umbletul
Ba, io, zu, ti I-am vAzut, 51 ceriul cu stnjinul.
CA-i In codru la vanat ! Unde-a fi pAinant mai mult,
Si-a vanat, cAt a vAnat, SA fac deal si s. fac vale ;
Zi de yard pan' sub sarA. 20. SA fac coaste oilor
CAnd a fost mai lngl sarA, $i luncile boilor,
10. 5i-a vanat o mandrA fiard. VAi adnci, izvoare reci !
Fiara lui din -grain gri :
Brosteni. Nic. Secei;an, st.

LXII. Colo jos.


Colo jos, 10. Hai sA 'nturnAm oile,
Mai In ios, CA grei nuori s'au ridicat !..
Hoi leru-i Doamne, D'aceia nu-s nuorii grei,
Este o turmA de oi dalbe. CA-Aia-s petitorii tAi.
5. Oile cine le paste? Vin la mini, te cer pe tini ;
Da le paste sfAntul soare 15. Ceru-mi turma jumAtate,
Cu soru-sa cea mai mare ; Eu le-oiu da a 3-a parte ;
Soru-sa din graiu grAi-r e Ceru-mi car cu 6 boi,
Frate, fratisoru mieu, Eu le voiu da numa' doi !
Silvasul rom. G. Boldea, st.

Sus la Tariglat (1).


Colo -sus la TAriglat C'am tri cai ca i tri crai;
Este-un fecior de 'mpArat Unu-i rosu ca focu,
Tot In lance rzAmat, Unu-i negru ca corbu,
Cere-o fatA de craiu mare : Unu-i sur ca porumbul (2),
5. Hai tu, sorA, dupA mine, 10. Atunci, frate, ti-oiu vini,

(1) Tarigrad Constantinopol.


(2) ca porumbelul.

www.dacoromanica.ro
144

Cand tu mie-mi vei aduce Popa prinse-a cununa,


Sfantu soare arias mare, 20. Icoanele-a suspin ;
$i lunuta nansuta, $i icoana Precestii
Luceferii ficiorii Din fundul bisericii :
15. $i stelele fetele ! Las, las', pop sarbesc
S'o luat pe lunch' 'n sus Ca i Dumnezeu te.a bate,
$i pe toate le-au adus. 25. SI cununi un sor (1) cu'n
$i s'o dus in cununie. [frate t
rom. I. Boldea, st.

may. Sora Salomie.


La poarta la Tarigrad Hai cu min' la cununie I
Este-un ficior de 'mparat, 25. Ba io, frate, nu m'oiu duce;
Tot in hut pan 'n genunchi Para cand nu mi-ii aduce
$i 'n curle pana. 'n sele, Sfantul spare nanas mares.
5. Cu tri cai dela tri crai : Sfanta luna mare nun,
Unu-i rosu ca focu, Stelele fetele,
Unu-i negru ca corbu, 30. Luceferii feciorii
Una-i sur ca porumbu. $i fusteii (2) starostele.
El pe soru-sa 'ntalnia, Nici din loc nu se data,.
10. Catte dinsa-ash grdia. : Pan' acele le fcea.
Sor, sor Salomie, $i de man se luara
Pune cartea 'n vanghelie, 35. $i 'n biserica intrara,
Tip-ti carja pe chilie, Toti sfintii se aplecar,
Hai cu min' la cununie ! Icoanele lcramar ;
15. Ba io, frate, nu m'oiu duce, Dar icoana Precestii
Pan tu, frate, mi-ii face Din fundul bisericii
Pod de-aram peste vamd, 40. Tot plange si lcrama_
Pod de argint peste pamant ! $i din gur cuvanta :
Nici din loc nu se data, Alelei, popo Ignate,
20. Pan' acle le fcea Popo, nu-i cu direptate,
$i din gur-ask gala : SA cununi sora cu frate.
Soro, soro Salomie, 45. $i la Dumnezeu e vama,
Pune cartea 'n vanghelie, Unde dai sufletu 'n sama
Calanul mic. N. Georgescu, st.

(I) =o sord.
(2) Futeii, o constelatiune.

www.dacoromanica.ro
145

'Av. Un frate i o sor.


Co lea j os, pe-un ses frumos, 15. $i cer murgul de sub mine ;
Grea turrnA de oi imi paste. Cer cinci sute de oi sute
Da la oi cine pzeste? $i o sutA de berbeci,
Da un frate si o soil ! SA te duci, sorA, cu ei !
5. GrAl sora cAtr frate : Ea din graiu ask gri :
Frate, frafioru-mieu, 20. Eu atuncia ea' m'oiu duce,
Mulge-fi dou, slob ozi noti, CAnd ei mie mi-or aduce
Si te uifi la rsrit, SfAntul soare nnas mare,
Ce nuori grei ni-s'au ivit ! SfAnta lun nuna bun,
10. El din graiu as. griA : Si stelele fetele,
Sor, sorioara mea, 25. Si luceferii feciorii,
Da, zeu, Ala nu-s nuor i grei, Si tot haine de anglie
DA-5ia-s pefitorii ti ; Din crestet TAM' 'n cAlcAie !
Vin la min', te cer pe tine,
)3Ia j. D. Scurtte, st.

L XVI. Sor i frate.


(Variant.)

Sunt trei cai dela trei crai, 15. -- Ba io, frate,n'oiu venire,
Hoi, Leru-i, Doamne ! Pn tu, frate, nu-i chem
D'unu-i rosu ca focul, SfAntul soare nAnas mare,
D'unu-i sur ca porumbal (1), Da si luna nAnasa,
5. D'unu-i negru ca corbul. Gelinua (2) socktei (3),
Hoi, Leru-i, Doamne ! 20. Ba f u,steii (4) starostei,
MI poartA la Teligrad Luceferii feciorii
Este-un fecior de 'mprat, $i stelele fetele !
Cu pr galbin rtezat ; Hoi Leru-i, Doamne !
10. Mult carte o d'invgat Nice vorba n'a sfArsit
Cu alui sor d'inga el. 5. $i el toate le-a 'mplinit,
El din graiu c si-o grit: $i din gurA ask-a vorbit :
Sor, sor Salomie, Soil, sor Salomie,
Hai cu mine 'n cununie I Hai cu mine 'n cununie !

(1) .----- porunzbelul.


(2) -= constelatia.
(3) = buceitareasel.
(4) = constelage.
Vide, Colinde din Ardeal. la

www.dacoromanica.ro
146

Ba io, frate, n'oiu venl-re, Da icoana Precestii


30. PAn' tu, frate, nu mi-ii face Din fundul bisericii
Pod de-aram peste vamA, 40. Suspina si lAcrAma
Pod de-argint peste pAmAnt ! Si din gurA cuvnt :
Bine vorba n'o sfarsit Alele, popA bAtran....
$i el toate le-a 'mplinit, Da nu vezi tu,pop, 'n carte,
35. $i de mAna o-a luat De cununi tu sor cu frate
$i 'n bisericA-a intrat, 45. CA si Dumnezeu te-a bate,
Icoanele-au lacramat. Cnd strAine sunt bogate(1)?
Girisul rom. Aur. Blaga, student.

Sor si frtior.
Colo josu, mai In jos, ilo- 15. SorA, sorioara mea,
- [rile dalbe (2) CA nu-s nori de ploaie grea
Pe cel lit verde frumos pefitorii ti ;
Pascu-mi-se, adapA-mi-se Vin la mini, te cer pe tini,
O turmA mare de oi. $i cer mult pe langA tine :
5, De pazit cin' le pzi? 20. Cer 500 de oi sute
Dar 'un sor si-un $i pe-atke oi cornute
Dar' pe nume cum Ii chiarnA? $i 70 de berbeci
Da Maria cu Ion. $i-un pluguf plahit (3) de b oi:
Ei de pazit le paziau, $i murguful cel din grajd,
10. CAtrA strungA le strngeau. 25. Inselat i infrInat,
Soru-sa din graiu grAi : Cum e bun de 'ncAlecat
Frate, frtiorul mieu, Acela, frate, mi se cade
Mulge douA, slobozi notia, Cam de fala frafilor,
CA grei nori de ploaie yin ! De cinstea pArinfilor !
Micsasa. Isidor Raica, st.

'Amu. Un sor c'un frfior.


Colo 'n]osu, mai In josu, Paste-o turm de oi dalbe.
Colo 'n rtul cel frumos, Da la turmA cine d'umbl?
[Leru-i Doamne ! 5. D'urnbl-un sor cu-un frfior

(1) = multe.
(2) Dup fiecare vers.
(3) = plviu, plvan.

www.dacoromanica.ro
147

Gill sor catrA frate : mii de miorle,


D, frate, cu bata 'n oi, De care-s mai oche$le !
vin nuori de ploaie grei ! Soru-sa din graiu gri :
Fratele din graiu grAi : 20. Nu te, frate, spAimnta,
10. Nu te, soro, spAimant, CA nu ma' pun laugh' el.
C nu-s nuori de ploaie grei, CA m'oiu pune dirept el
Cd-Aia-s petitorii tAi ! Fata dalbA (cat) ce-o vede...
Vin la mini, te cer pe tini Uita sute de oi ute,
Si cer multe p'inga tine, 25. Uita-mi zeci de berbeci,
15. Si-mi cer sute de oi ute mii de miorle,
$i ceru-mi zeci de berbeci ; De care-s mai ochele I
Uioara. Baciu, student.

ram Dou stele.


Colo jos, in prundurle, Pe una la rskrit,
Rdsrit-au douA stele ;, Unde-i grul cel rodit ;
Ba, zo, acele Ca' nu-s stele, Pe una la sciiptitat (4),
C mi-s cloud surorle. 15. Unde-i graul cel curat.
5. Una tide, una plange. Noi, soro,-atunci ne-om
Ai ce Hide (1), mese-intinde, [vedea,
Ai ce plange, mese strange. and o face plop ul pere
D'ai ce rcle-aO zicti : Si rAchita v4inle,
Taci, tu dragd sora-mea, Meiteiprul (5) mere dulci,
10. C'am auzit de' (2) tata, 20. Sa ducem, soro, la prunci !
CA pe noi, soro, ne-a da (3) :
Desrnir (Crnpie). Al. Pop. st.

tax. Dou stele.


(yariantd.)

Cold 'n josu mai 'in jos Dar nu-s stele luminoase,
Rsarit-au dou stele, 5. CA-s doua surori frumoase ;
Dou stele Iuminoase. Una rade, una plange,

(1) Ai ce reide" = aceea care reide.


(2) = dela.
(3) ---- mrita.
(4) = Apus, Vest.
(5) =salcia.

www.dacoromanica.ro
148

Ai ce rade a zice : Pe mine, soro, m'or duce


Taci tu, sor, nu mai plnge, Colo 'n sus la rAsArit,
CA i nou ne-or venl, 15-. Unde-i locul mai vestit ;
10. Ne-or veni de ne-or peti ; $i pe tine, soro, te-or duce,
Peti-ne-or doi diecei Colo'n jos la Blgrad,
$i ne-orn duce dupA ei. Unde-i locul mai bogat !
Cntat de o femeie din Petroseni. Scris de Jos. Comes, student.

DouA stele.
(Varian t.)

Colo 'n jos pe prundurle, Da io, soro, cum


Florile dalbe, Iplnge,
RAsrir cloud stele ; C'am auzit pe tata
Nu-s stele ca stelele, 15. Gomoninti-i. (1) cu mama,
5. CA-s ca douA surorle CA pe noi s ne despartd :
Una rade, una plnge. Una 'n sus, cAtrA Apus ;
Cea ce rade, Una 'n jos spre RsArit.
Focu-aprinde ; Noi atunci si ne ''ntalnirn,
Cea ce plange, 20. Cnd s'o 'ntalnl deal cu deal,
10. Focu stnge. Cand a crqte jugul mugur,
GrAi una ctr alta $i tanjala frunzd verde ;
Da tu, soro, de ce plngi? Nici atuncia nu-i ndejde !
Cetea. Corn. Drdmuf.

DouA surori.
Colo'n sus, pe prundurle, CA noi de mn ne-orn duce,
Rsrit-au douA stele ; Una'n sus la RAsArit,
Da, zAu, cele cA nu-s stele, 10. Una 'n jos cAtr Sfinfit ;
CA-s cloud surori de-a mele, Si-atunci, soro, ne-orn intalnl,
5. Una plange, una ride, Cand a face ploptil pere
Ceai ce fade, a zice : $i rchita
Taci tu soro, nu mai plnge, SA rnancgm, soro, din ele !
Ragla, Bistr.-Ms. G. Morariu, st.

(1) =

www.dacoromanica.ro
149

LxxIII. Doi frati.


Colo 'n dealu de cel dealu In grajd de piatr bgh-
Rdsgritu-mi- o doi sori. [ni-i-or ;
Da nu-s doi sori, De mncare ce le-or da?
CA-s doi frtiori, 15. Da grail rosu vnturat,
5. Vin dela domnie, Cu feldera (1) msurat
Se duc la 'mprtie. Dar de beut ce li-or da?
Dar ei nu vin cum se vine : Da vin rosu strcurat,
Cai din guri muscndu-se, Cu feria (2) msurat !
Frtiori jucndn se. 20. Da, zeu, nott ce ni-or da?
10: Oral frate cAtre frate : Un colac de grti curat
Noi acol duce-ne-om, $i o ferie ras 'n mas !
Caii scumpi Rmi, gazd, sndtoas.
Cmpie, Ardeal. A. V.

Mirelu-i tinerel.
Cel Murgu'n pinteni strange-
Dai Ler ! [1-oiu,
Mirel murgu gtik Sus, la tine, sri-oiu,
SA mi-si piece de-a vn. 15. Cosita
Sus in muntii Nistrului, Sus In turnuri pune-oiu,
5. In pmntul Turcului, S ti-o bat vnturile,
La fetele Grecului. Ca pe mirel gndurile !
fata din polatei: (3) Srbtori dup Crciun,
Unde, mirel, ti-ai d'um- 20. Atunci Ii vremea dd 'nsurat
[blat, $i fete de mritat.
De ti-i murgu-as. asudat? Da'nsur m'oiu ;
10. $i mirel din graiu gri Da ls. m'oiu ?
Taci, fatk nu mania (4), $i fii veselk fecioark
C ac m'-ii mnib, 25. Cu vreo dalb de colina
Brad. Romul Rimbaq, student.

(1) = banita.
(2) vadra
(3) palat
(4) FrA pronumele md.

www.dacoromanica.ro
150

my. Gazda nu-i acas,


Noi umblAm la colindat SA facA pita rotund
Dintr'o cash' 'n altA cask', $i colaci ca s ne-ajungA ;
Gazda noastr nu-i acas, SA bage la slued 'n glug
in vrful muntelui, SA-1 mne cu vacile
5. SA reteze stupii lui, 15. Pe coasta cu fragile ;
SA fac scarA de cearA, SA-1 mne cu oile
S scoboare 'n jos la Ora, Pe coasta cu florile ;
Cu secerea sub suoark, SA-I mne cu viteii
SA secere la sAcarA Pe coasta cu dedefeii.
10. $i la gru de primdvarA.
Sibiiu. Oct . Simtion, stud.

Umbigin colindnd.
Noi umblAm tot colindnd SA coboare'n jos la farA
$i pe Domnul lAudnd, Cu secerea su-suoar,
Noi d'umbldm din casA'n casA, 10. SA secere la sAcarl
Gazda noastrA nu-i acas, $i la gru de primAvarA,
5. CA-i in vrful muntelui, Tot in paiu ca trestia
SA urzascd (1) stupii lui, $i'n gratin( ca mazrea.
SA fac scarA de cear,
Cacova, (Aiud). Stef Oniga, student.
Obs. Intr'o variant din Spini (Trn. midi) vers. 6 sunk' :
i ceara stupului ; iar intealta gAsim acela vers : SA rAteze stupii
lui. In textul retinut de noi vorba urzascd poa'te insemn : s le fac
ursita = ucidd,. In Lexic. Bud. aflAm ursesc, constituo, destino,
decerno ; vgezni, rendelni, etc.

mom. Colinda popii.


Colo'n josu, mai in jos, 5. Da nu-i luciu luceafAr,
Linu-i Linu, Leru-i Linu! CA-i o sfntA dalbl rugd(1),
Colo'n esul cel frumos Dar' in rugA cini se roa&?
Joac un luciu luceafAr, RoagA nou popi de tari

(1) ---= oratoriu, Ipc de raga'.

www.dacoromanica.ro
151

$1 cu noti egumei (1) Ca nu-i luna, nici soarele,


10. $i cu noua diecei 30. Nici doi galbeni lucefere,
$i cu nou preuti sfinti. Ca sunt doi storcufi(?) din
Dar diacu cel mai mic [ceriu,
Lash' cartea d'a cetire $i cu doi fiuti de-ai lor,
$1 din ruga c Cari vin la sfinta rug,
'15. Dnd in toac 'ntdia oara ; S'asculte vecernia,
Cnd a 'ntors a treia oara, 35. Miez de noapte-itroasele(4),
negri ridicara, In zori de zitil slujbe grele.
Cata 'n sus si cat 'n jos, Dare-ar domnul Dumnezeu,
Cata 'n sus spre rsrit, Ca si domnul de parinte
20. Vz luna si soarle El sa-mi fie santos,
$i doi galbeni luce fere (2) ; 40. Sanatos si veselos
Dar diacu cel mai mare Pe d'o mndra de colind
El in rug se'nturnar : Dela Domnul pe-o izband.
Pudd(3)mare, ce-am %/nit! I-o 'nchinrn de sal-Mate,
25. Vzui luna i soarele Ca-i mai bund decat toate,
$i doi galbeni lucefere! 45. Dela noi, dela vreo doi,
Alei, Iud ne'nteleapt, Mai vrtos dela Hristos !
Mare esti, putin pricepi ;
Oledin. Al. Harfan, student.

myll. Colinda primarului.


Dar a cui-is este curti, $i cu jupnul birau,
Linu-i, Linu, Leru-i Linu !(5) 10. Sed in poarta rzimati
A nalte minunate ? Inteun bat albut de brad.
De departe-s holburate, Da si stand si gomonind (7)
5. De d'aproape-s poleite, negri ridicnd,
Pe din lontru-s zugravite Cat 'n sus si cat 'n jos,
Tot de f rdie i de ;sal (6). 15. Cat 'n sus spre rsrit,
Dar Domnul Dumnezeu Vz stol de porumbroi (8)

(1) = egumeni .
(2) Plur. dela luceafr.
(3) = minune.
(4) = utrenia, s. miinecatul .
(5) Dup &care vers.
(6) = friine
(7) loves find 'Meet, pplind.
. (8) =-_ porumbei.

www.dacoromanica.ro
152

Mestecati cu gangurasi, 35. Nu-i mai bun ca calul bun,


La picioare rosioate, CA mi-si duce cap de otn;
La-unghisoare rotunjoare, El mi-si pune el mi-si scoate.
20. $i tot din unghile lor Ei se scaldA si se 'ntreabA :
Pica-pica' spic de grAu Ce-i mai bun pe acest
Sub tufa de iarbd nalb5, [pmnt ?
SA se facA Idcrazda, (1) 40. Nu-i mai bun ca omul bun !
LAcrAzAu i feredeu, (2) CA bine ne-o omenit,
25. SA se scalde Dumnezeu Omeneasca-1 Dumnezeu
$i cu jupAnul birAu. Cu darul sfiintii Sale !
Ei se scald si se 'ntreabA : Dare-ar bunul Dumnezeu,
Ce-i mai bun pe acest 45. Ca si jupAnul biru
[pArnAnt? El sA-mi fie sAnAtos,
Nu-i mai bun ca boul SAnkos si veselos,
[bun, Pe d'o mAnclr de colindA,
30. CA munceste zi de varA, Dela Domnul p'o izbAndA..
Zi de yard pn 'n 50. I-o 'nchinm de snkate,
NeadApat si nemncat ! CA-i mai bunk' deck toate,
Ei se scald'a i se'ntreabA : Dela noi dela vreo doi,
Ce-i mai bun pe-acest Mai vArtos dela Hristos !
[pAmAnt ?
Gledin. AL Hallam

Colinda gazdei.
(la care invat feciorli a colincl.)

Sub umbra de lemn de 10. $ede Ion-Sntion,


ftein, NAnasul lui Durnnezeu.
Flori din toate flori 43) L'al patrulea corn de masa?
Mndre mese sunt intinse, $ede da jupAnul gazdA.
PIng mese sunt scaune ; Da de lucru ce-si lucreazA?
5. Dar la masa cine sede? 15. El- inchina cu-un pAhar
Sede Domnul Dumnezeu. $i pAharu-i glbior,
Da l'al doile corn de masA? GAlbioru-i, cd-i de flori.
$ede Petru, stint Sn-Petru. Da'n gura pgharului
L'al treilea corn da masd? Scris-i raza soarelui ;

(1) loc de osfidtare, (maghiarism).


(2) baie, scalda (magh.)
(3) Dup fiecare vers.

www.dacoromanica.ro
153

20. Da'n toarta pharului 40. Si scaunul de judet !


Scrisu-i spicul graului ; Nu gandl, slug, nimica,
Da'n fundul pAharului Na (2) tunu i fulgeru ;
Scris-i poama vinului. CA cu tunu tu-i tuna,
Dar ei band i gomonind (1) Cu fulgeru-i fulgera,
25. Si ochi negri ridicand, 45. Iuda 'n raiu s'a spAimanta,
CatA 'n sus si cata 'n jos, Toate jos cA le-a ls
Cat 'n sus spre rAsrit, $i sustariul de botez
Vrit sluga cea 'ncrezut $i scaunul de judet !
Viind tare ca vantu, Darear Domnul Dumne-
30. $i sosirA ca gandu. [zeu,
Cum sosirA-asa. grir 50. Ca si jupanul de gazd,
Bun pranzul la d-voastr ! El s- mi fie sntos,
Dac-i bun, haida la el ! Sntos si veselos.
CA n'am venit d'a pranzire, P'o d'o mandr de colind,
35. C'am venit a jluire : Dela Domnul pe-o izband !
Iuda 'n raiu cA si-a intrat, 55. I-o 'nchinm de sAnAtate,.
Tare raiul I-a prdat. CA-i mai bun decat toate.
Dar anume ce-a luat? Dela noi, dela vreo
Da sustariul de botez Mai vartos dela Hristos !
Gledin. Al. Haqan, student.

Lxxx, La, gazda feciorilor.


(Dup ce ies din biseric.)

leni (3) rgsari, soare ! Jituri de matasA.


In toate laturile, $i 'ntr'un corn de mas
Dai Domnului Doamne ! Cine cA mai sede?
In toate laturile, De sezut mai sede
5. In toate vadurile ! 15. Floarea graului ;
Soare rsria, In al 2-le corn
Fereasta lovia, Cine cg mai sede?
Casa 'ngAlbinia, De sezut mai sede
Masa d'auri ; Floarea vinului ;
10. Jur prejur de mask' 20. In al 3-le corn
(1) veselind i povestind.
-(2) tine.
(3) ia! interj.

www.dacoromanica.ro
154

Cine CA mai sede? Ba-s mai mare eu,


De sezut mai sede De voi de-amndou'A,
Floarea mirului ; 45. CA unde nus eu,
La-al 4-le corn Cununie nu-i,
25. Cine c mai sede? Botez nu se face !
De sezut mai sede Dragul Dumnezeu
Etragul Dumnezeu. $ede i priveste
Sed si se privesc 50. $i chiar le grieste :
$i se-adeveresc. Voi, trei floricle,
30. Floarea grului : Trei mohoricle,
Ba-s mai mare eu, Ce vA tot priti
De voi de-amandoaua ; $i v'adeveriti ?
CA unde nu-s eu, 55. CA' voi toate trele,
Sat in cas nu-i, Una ca i alta :
3 5. Copii nu se cresc ! Floarea grului
Floarea vinului : Dragu sat al meu ;
Ba-s mai mare eu, Floarea vinului
De voi de-amndoua. 60. Drag sngele meu ;
C unde nu-s eu, Floarea mirului
40. Veselie nu-i, Sudoreaua mea !
Ospat nu se face ! $i te veseleste
Floarea mirului Ler, jupne gazd'A. !
Romos (Orstie). fratii Ordean.

mom. Colinda vtavului (feciorilor).


Tipa marea n' gura mare, 10. Comelci, comelci, dragi
Vdtav de mare ! (1) [cornelci
Cine 'n lume s'ar d'aflare, voi murgul meu,
S'o 'nnoate in ceea parte ? Cel de dar dela nAnas !
5. Nime 'n lume nu s'aflare Si-un comelciu fru-i puse,
Fr (N. N.) bun viteaz. Al doile saua-i puse,
Dimineata s'a sculat, 15. Al treile nainte-1 duse.
S'o laid (2), s'o .pieptnat, Iar (N. N.) e buri viteaz :
De stiri la cornelci (3) o dat : In sulitA se rAimar

(1) Dupa fiecare vers.


(2) = *Vat.
(3) servitori.

www.dacoromanica.ro
155

5i pe murg se aruncar. $i cu ochii de taleru.


Murgul prinde a srire. 30. Iar (N. N.) e bun viteaz,
20. Sari 'n vnt, sari 'n pmnt C'o sarit Innotat.
Sari 'n termure de mare El sa-mi fie sntos,
$i nirnica nu-mi d'udare, Sanatos i veselos
Far un corn de eapeneag Pe d'o mndra de colind,
$i-o sfercuA (1) de palosii, 35. Dela Dumnul p'o izband !
25. Ca murgul se poticnira I-o 'nchinant de santate,
De domnutul (?) pqtelui ; Ca-i mai buna decat toate,
C nu-i mandru, cum s fie, Dela noi, dela vreo doi,
Ca-i cu solzii de d'auru Mai vartos dela Hristos !
fiar,san.

Lloom. Colinda unde este fecior si fat.


Vine marea cat de mare, Da'n leagn cine-i culcat?
Linu-i, Linu, Lent-i linu(2), (N. N.) mort de beat,
Da de mare margini n'are ; Mort de beat, mort de be-
Marginile bat luncile [teag(5)
5. $i stropii stropesc nuorii. 20. Da la capu-i cine ede?
Da'n agesturi (3) ce-mi $ede-mi dalba feciorit
[aduce? Cu dalba de (N. N.)
Brazi inalti, incetinati, Da de lucru ce-mi lu-
Cu molizi alaturati. [creafa?
Printre brazi, printre molizi Ea imi coase i-miceseste(6).
10. Noata, noat boul sur, 25. Ea cosndu i ceOnd,
Cu copite 'ntraurite ochii ridicand,
$i cu coarne 'ntrargintite, Cat'n sus i cata'n jos,
Da'ntre coarne ce-mi Cata'n sus pe mare'n sus,.
[aduce? Wet noted snioare
Este-un leagn actat 30. $i cu notta Greci bogati,
15. Cu frai roii rsucite, Viind tare ca vntu,
Cu eitnad (4) pan'n pamant. Sosind iute ca ga ndu.

(1) Diminut. din sarcr=vdrful.


(2) Se repet dup fiecare vers.
(3) = latin aggestus, din ad-gero, aduc; deci. ceeace aduce apa.
(4) = ciucuri, canafi.
(5) = bolnav.
(6) = tiveste.

www.dacoromanica.ro
156

Cum sosir-asA grairA 45. $i din greu mi-i vAmuirA,.


Ce ti-i fata ceast' voi- Tot de mAji si de mAtAsi,
[nick $i de valuri de postavuri.
35. Sor-ti-i, ori frate ti-i ? Dar (N. N. feciorul) e bun
Nici mi-i sofa', nici mi-i Iviteaz
[frate, $i N. N. (fata) i fatA dalbA.
Fdr' mi-i Voim vamesA. 50. Ei s-si fie sAnAtosi,
Ea din somn de s'a trezl, SAnA tosi i veselosi.
Cat de greu va vAmul, Pe d'o mAndrA de colind,
4Q. Tot de meiji (1) i de mAtsi Dela Domnul p'o izbAndA,
$i de valuri de gioldan(2) Li-o 'nchindm de sntate,
$i de viguri (3) de postavuri ! 55. CA-i mai bun deck .toate,
Nice vorba nu sfArsir Dela noi, dela vreo doi,
$i din somn cA se trezirA, Mai vartos dela Hristos !
Gledin. Al. flat-sun, student.

Colind la oricare orn din sat,


Cesta-i Domnul bunu, Galbini lucefere ;
Bun gaud gnditu, Jur in jur de mAneci
Tot din tinerete 20. Tot sfinte Dumineci,
Pti. 'n batrnete. Jur In jur de poale
5. Ca el sA mi-si fad' Stele mruntele.
Rug pe pAnfant. $i el 61 mi-si merse
$i dac-o gtir, Tot la ruga lui
si tocmirA : 25. $i se InchinarA
Nou egumei, Si se poclonir
10. Nou'd diecei, $i din graiu grAirA :
NouA preuti sfinti. Voi, slugile mele,
$i el se 'mbrAcar Slugiti-mi cu drept,
Inteun cafton (4) dalbu 30. PAre io oiu trAire ;
Lung pn' In pmnt, CA dac-oiu murire,
15- Bine mohorit ; Vou6 voiu lasAre
In spate si 'n piept Tot sufletul mieu
Luna cu soarele, Pe pAlmile voastre,

(1) =-- vechi msuri de pond-100 punti, ca 50 kilogr.


(2) = giulgiu (jolgiu).
(3) = valuri.
(4) caftan.

www.dacoromanica.ro
157

35. Dragi bratele voastre ; Merg imprstiate,


Dar voi s-1 suiti Ca pleava p'in vnt.
In poala ceriului, Dar jupnu gazdi
In poarta raiului, Fie sntos,
Unde se petrec 50. Fie veselos :
40. Toate sufletele Po' mndr colind.
Si drepte si strmbe. Si-o 'nchinm de sntate,
Sufletele drepte CA-i mai bun deck toate,
Mergnd revrsat, Dela noi, dela vreo doi,
Ca grail vnturat ; 55. Mai vrtos dela Hristos !
45. Sufletele strmbe
Gledin. Al. Ilarsan, student.

=my. Ferica-mi.
Ferica-mi de el, 20. Peunii jotati (1),
De-acest boierel, La nunt-s chemati ;
Bin' 1-a ferecat Dar de ti-ai vede
$i bun loc i-a dat : Dragi fetele lui,
5. In mijloc de raiu Tie ti-ar pre
Tot la mese 'ntinse, Dalbesi lebe joare (2)
La fclii aprinse. Pe fermuri de mare ;
Dar de 1-ai vede, Dar de ti-ai vede
Tie ti-ar pre, Dragi boiti (3) ai lui,
10. CA-i-si sfntul soare, Tie ti-ar pre
Cam prin prnzul mare ; 30. Cerbu-ititior,
str,
Dar de .0-al vede S-mi fie pscuti
Drag doamna lui, Pin cei var5i (4) de munti,
Tie fi-ar pre, Prin cei brazi rnrunti ;
15. C-i-si luna plin, Dar de ti-ai vecla
Cam pe lng cin ; 35. Dragi vacile lui,
Dar de li-ai veda Tie ti-ar Ora
Dragi ficiorii lui, Ciute-s mohorIte,
Tie li-ar prek La lunci scoborIte,

(1) --= frumos gdtag.


(2) = dirninut. din lebedd.
(3) = bouleni.
(4) ---- vrfuri.

www.dacoromanica.ro
158

S-mi fie pscute ; Prin celi-ierbi


.40. Dar de ti-ai vede 45. Nalte, nedlcate ;
Dragi oile lui, SA-mi fie adpate
Tie ti-ar pdre In celi-izvoare calde.
S-mi fie pscute
Tehq. I. BeFheri, auzit dela tat-s5u.

Fericu.
Fericu, fericu-i, Doamne, Cu flori de d'argint ;
De cine-i fericu? Pintre flori i mere,
De-un boieriu btrn ! 15. Pe-o gur de raiu
Ce locut mai este Boare Irni trge,
5. Mijlocut de raiu, Mru-mi legn,
La mas glbioar, Merele-mi pick
Galbira de cear. Masa-mi gramuni (1),
Jur prejur de mas 20. Boieriu le-alegek ;
Sunt jituri frumoas. Carele-s mai mari,
10. Scrisu-mi-a, mai scris Da(2)-le la domni mari ;
Mru-i mrgrit, Carele-s mai mici
Mndru d'inflorit Da-le la voinici !
Bucure0 (Zarand). Ion Fugal&

'Java. Scoal gazd.


(Colind de zeinrit de pe Olt.)
Scoal, gazdd, nu durmire, Am gsit un fir de d'aur,
C. nu-i vremea de-a durml, 10. S mi-1 duci, taick la faur,
C6-i vremea de-a 'mpodobi Ca s-mi faca-un beiierel (3).
Gaztla sus cd se sculark Ce va ramne din el,
5. Mtura 'n mng-i luark SA ImpArte#i la Arad,
Curtile i mturard. S ne fac5. parte 'n raiu,
Cnd el-A la isprvit, 15. CA iraiu-i luminos, -
Iat, taic, ce-am ggsit ! Ca i poala (4) lui Firistos !
Voila. Pict. Serban, student.

(1) =
(2) = le dAda.
(3) Diminut. din baier.
(4) Poala hainei.

www.dacoromanica.ro
159

LxxvII. In jur de mas.


Jur de jur de mask" Ingeri le-adurr
Covor de mtas, 10. In raiu le bga.
La mijlocul mesii Da tu ce ti-ai dat,
Mru-i mrgrel, De fi-ai adunat?
5.. Vndt Inflorit, Plug cu sasd boi,
Mere de d'argint Pognici (1) sunt doi
Vntul cltin, 15. Si-o turmd de oi,
Merele cde, Pcurari sunt doi.
Ungurei. I. Dancu, st-

LXXXVIII. Doi boieri bogati.


Doi boieri bog*, 10. Merele pica ;
Domnului Dornnu, Ingerii veniau
Pe cum s'au rugat, $i le culegeau,
Dumnezeu le-a dat: $i le trirneteau
5. Mas glbioar, Pe fat de craiu,
Lumina" de cear, 15. Pe poart de raiu
Pomu rsddit, Sus la Sutlefle,
Cu mere de-argint. Sal mnnce si ele
Vntu trgn, Cat de pufinle.
Desmir (Cmpie). Al. Pop, st,

LXXXIX. Doi boieri bogati.


(Variant.)

Domnului nostru! Da-n mijlocul mesei


Doi boieri bogafi, Porn i rsri
De ce s'au rugat $i poame Ikea
Dumnezeu le-a dat : 10. $i In raiu le duce
5. Mas gIbioarg, Pe la guritele,
Cu lumini de cearl ; Pe la sufletle !
spring. Marie Matief, comunic. de Ern. Colbazi, st..

-0) Biatul care ntdnd boii.

www.dacoromanica.ro
160

XC. Domnul bun.


Cesta-i domnul bun, 10. Cati drumari trece,
Doamne Leo ! La mas-i pune ;
Bun gnd si-a gindit ; Vntul trgn,
Pe cum a gindit, Merele pick
5. As-a si acut : Ingerii veniau
Casd Ingl drum, 15. Si le culegeau
Mas peste drum Si le trimeteau
Si-un porn' reiveinat (1), Pe poart de raiu
De mere 'ncrcat. La fete de craiu.
Ceanul des. O. lsaic, student.

Domn bun.
(Variant.)

Nimerim (2) la cest domn Rupe (4)-orn doi dar dintre


[bun, [noi.
Dar domn bun n'a fost Care-or fi cu cioareci noi.
[acas, Domn bun acas-a sosit
Fost-a 'n codru a vnare, $i un prnz mare si a &it.
Dup I cine (3)-'om mn-re?
Refr. Domnului Domnu dupg fiecare vers.
Belioara. G. Boldea.

xcii. Tani cu trei fii.


Fer.icean de elu, Unul 1-a invtat
Domn I-a fericatu S fie pop 'n sat.
Hai Leromi Doamne, 10. Unul 1-a 'nvtat
Dornn la fericatu, Plugrel de camp.
5. Trei ficiori i-a datu. Altul 1-a 'nvtat
Trei ficiori i-a dat, PAcurariu de oi.
Bine i-a Invtat. Al ce 1-a .'nvtat

(I) =reiceinat, (Cistelec) crelcdnos, riimurat.


(2) Sosim.
(3)=pe cine?
(4) = desprfi, detas.

www.dacoromanica.ro
161

15. SA fie pop 'n sat, Iar eel de apoi,


El cA a venit Pcurariu de oi,
$i el s'a ivit El cA a venit
La tAicutul lui 45. $i el s'a ivit
$i la mgicuta lui. La ticutul lui
20. CA ei s mi-si vinA $i la micuta lui.
$i el s le spunA, CA ei s purceadd (3)
Cati pruncuti In sat $i ei sA mi-si vad
El a botezat, 50. Cate flori pe munte,
Cate fete mari Atate oi de multe ;
25. A dus la altariu. Cate-s viorle,
Cate sufletle Atate-s miorle.
A scos din munci grle. Ctiis anglicei (4)
Cel ce 1-a 'nvtat 55. P'atata-s berbeci ;
Plugrel de camp, Mii de miorle,
30. El cA a venit Berbeci printre ele.
$i el s'a ivit Oile-s frumoase
La tdicutul lui $i foarte lanoase.
$i la mAicuta lui. 60. Is foarte lanoase
CA ei sA vin 5i-s tare lptoase !
35. Pan' la cea grdin Dar ticuta lor
$i ei s vad $i micuta lor,
Cum mai stau grmadd Ei- s'au veselit
Stoguri peste stoguri, 65. Si au multmit
Vraari (1) peste vrauri, Domnului prea bun
40. Ho Ide smnate, Sanfului Crciun.
Livezi cd5tigate (2) ;
Rachita (Mnat). Scris de Ion invttor, la an. 1896, cum dins ul
a aUzio dela WA seu, cu 46 ani, mai inainte In comuna.Petroasa.
XCIII. Ce-i mai bun ?
Sus imi Dac cade, ce se face?
Jos imi cade, Da se face-un feredeu (5),

(1) ---- vrav = vraf.


(2) = grijite.
(3) sc tneargd.
(4) Diminutiv din anglici, 1. d. aglici, din aglica Primula yetis.
(5) Feredeu = baie, scaldg.
Al. Vititt, Colinde din Ardeal. 11

www.dacoromanica.ro
162

5. Un' se scaldA Dumnezeu, Ce-i mai bun ca calul bun?


Dumnezeu cu fiul su; El calea de nouA zile
Si se scald 15. Ti-o calcA in dou zile !
$i se 'ntreabA Ce-i mai bun pe acest p-
Ce-i mai bun pe-acest pA- [mnt?
[mnt? Ce-i mai bun ca viea bung,.
10. Nu-i mai bun ca boul bun ; C vara mi te 'ndulceste,
El i trage brazd neagrA $i iarna mi te 'ncAlzeste I
$i mi-ti face One dalbA !
Sebes. Mar. Gh. Pop, comunic. I. Dimboia, st.

xcm. Colinda judelui(1).


Sus in munti imi ploau5, Nu nfa' sAget,
La cmp cade rou, Nici nu m'alung,
O jupAne jtidel CA eu ti-oiu lu
Cea rou din cmpi 25. Cele cloud coarne,
5. Cu ploaia din munti, Cele cloud razA,
O jupne jude I 0 jupne jude !
Ea s'o d'adunat Te-oiu purt cu cam
Jur prejur de lac, Peste munti mrunti,
O jupne Jude ! 30. Cu brazii cArunti,
10. $i ea s'a fAcut O jupne jude !
Trestie mArunt, Peste munti mai mari
IederA 'nfloritA, $i cu brazi mai rari,
O jupne jude ! O jupne jude !
Dar cine paste?' 35. Unde apa picA,
15. Cerbu IreVior (2), Pietrele despicA,
Muma cerbilor, Uncle apa curei,
O jupne jude ! Nime n'o tulburA,
Dar cine-1 pndeste? O jupne jude !
Manu, bun voinicu, 40. Unde iarba creste,
20. 0 jupne jude ! In patru se'mpleteste,
Manule, Manule, Nime n'o 'ncAlceste,

(1) Jude=primar. Obs. feciorii, And pleacd la colindat, merg intiu la ju-
dele colindd aceasta.
(2) =-- stretior(?).

www.dacoromanica.ro
163

0 jupne jude ! 0 jupne jude !


Dar cine si-o paste? $i noi ne'nchinm
45. Cea citit vnt, Dalb sntate !
Mama cerbilor,
T. cat. I. Oloriu, st.

xcv. Ziori de ziori.


(De zurit.)
Vai ziori de ziori ! Vai ziori de ziori !
Ce v rvrsati, Vinete-s brdete,
Vai ziori de ziori ! Dalbele fgete,
AO de dimineatd (bis), 15. Fulgulet de d'aur
5. Vai ziori de ziori ! Cin' 1-o d'apucat
Noaptea de ast noapte (bis), $i s'a mnecat?
Vai ziori de ziori ! Gazda, cest domn bun
Putinsomn somnai (1) (bis), Cu lumini in mni,
Vai ziori de ziori. 20. Cu prescuri in brate
10. Frumos vis visai (bis), La dalbe dumineci,
Unde io erai (bis), La sfinte biserici,
In veirsii (2) muntilor (bis),
Voil (Fggra). Dict de Eva Gabor.

xcvi. V'o doi meri i v'o doi peril,


Dinaintea cestor curti Cu scnduri dalbe de brad ;
Cresc florile mrului ! Dar in pat ce-i asternut?
Crescutu-mi-o, nscutu-mi-o Cresc florae mrului !
V'o doi meri si v'o doiperi, 15. Ismei creat (3), mrgreat !
5. Cresc florile mdrului ! CAptiu ce este pus?
La vrfuri apropiati, Cresc florile mrului !
La trupini mai deprtati, Busuiog si mgheran.
Cresc florile mrului ! Dar in pat cine-i culcat?
La vrful la v'o doi meri 20. Cresc florile mrului !
10. Este un pat mare'ncheiat, Este gazda, cest domn bun,
Cresc florile mrului ! Cu drag jupneasa lui,
s

(1) = durnai.
(2) .----- vrfurile.
(3) =--- Mentha crisfia.

www.dacoromanica.ro
164

Cresc florile mrului ! 30. CA eu nu mai pot durmi,


Ei durmir5, ct durmirA, C mi-o cdst (1) inele grele,
25. PAn ei se pomenir, Cresc florile mrului !
Cresc fiorile mArului ! De nu pot durmi de ele.
Gr unul cdtre altul : Bate-mi boarea raiului,
Dormi tu, Voino, dormi, De doboar flori de mr,
nu dormi? 35. Flori de mr i cu de pru,
Cresc florile mrului ! Cresc florile mrului !
Voil (Fagras). G. Gabor, st.

xcvn. Un mr 5i un pr.
Colo josu, CAnt-o nou pochi bAtrni
Mai In josu, 10. Si cu nou dieci.
Este-un mr GrAI popa cel btrAn
Si este-un pr ; La diacu cel tinr,
5. In vrfutu pArului SA dea 'n toacd de tri ori,
Sunt doi pui de turtureA. De tri ori pe tri lturi,
Tot ascult toaca 'n ceriu, 15. Ca s-mi cAnte cocosii,
Toaca 'n ceriu i slujba 'n S se scoale fetele,
fraiu. SA-si pieptene cozile,
Slujba-i sfAnt cine-o cnt? S mture curtile.
Dui-A fiecare vers: Lerui doamnea!
Silvasul rom. G. Boldea, st.

xcviii. Doi boieri btrni.


RoagA-ti-se, roag5 Mrul se clti,
Doi boieri bgtrni ; 10. Merde curd,
La ce se rugA, Gazda le strangeA
Dumnezeu le da : $i le trimeta
5. Masa 'n glbiori, Pe-un ficior de-a lui
Galben de flori. La usa de raiu,
Mru 'ntr'aurit, 15. La o fatA de craiu.
Cu mere de-argint ;
Ragla, Bistr.-Ns. G. Morariu, st.

(1) = cazut.

www.dacoromanica.ro
165

xcnc. Sculati baled.


Sculati boieri, nu somtu4i(1), 10. $i-a doua razA d'unde razA?
C nu-i vremea de somnat, Razi 'n es
CA-i vremea de colindat, La grne verzi ;
CA cocoii i-au cntat, 5i-a tria razA unde-mi razA ?
5. De tri ori pta 'n Raz cruce de fereast,
Cu tri raze (2) In tri lAturi. 15. La fereastA 'n asta casA.
Intia razA razA? SA fii, gazdA, sAnAtoasA,
'ban vr,sii (3) muntilor, La anul mai veseloasA !
Pe poalele brazilor ;
Boian. Scumpu, st.

a. Floare cu trei rzioare.


Coc.4 gain mi-a cntat, 15. De le coace, le rscoace.
Florile-mi dalbe ! $i v'alegeti doi din voi,
Flori albe s'au revrsat Macar (4) sotii amAndoi
5i din flori floare rAsare, 5i plecati la rourat
5. Floare cu trei rAzioare. Ca vara,
IntAia raz ce-mi razl-na? 20. Ca primAvara.
RazA 'n vrful muntilor, CAti cu rota ajunge-s'or,
Pe-poalele brazilor ! Cei bAtrni sfinti-se-vor,
A doua razA ce-mi razd-na? Cei mai mici mai face-s'or !
10. RazA 'n cruce de fereastA, Gaza, sA te veseleti,
La fereastA 'n asta casA. 25. $i la multi ani sA trde0i.
A treia raz ce-mi razA-na? C noi umblm i colindrm,
RazA 'n es Vota, gazde, v'o InchinAm.
La holde verzi,
Tilisca. Scris de Martin Brain.

CI. Colinda pcurariului.


Dalbul pAcurariu CA are oi multe,
Ei s'a lAudat, Multe i mrunte,

(1) = duriniti sonzn.


(2) Zorile, cu 3 raze in 3 lAturi.
(3) =
(4) =fie.

www.dacoromanica.ro
166

5. Cate flori pe munte ; Intoarce oi 'napoi,


Cate-s floricele, CA nou ni-a ftat
Atate-s miorle ; 20. 0 mieoar fiastr (2)
Cafi Is d'aglicei (1), Un berbecel orfies
Atafi berbecei ! Cu coarnele 'ntoarse,
10. Pacurariu mal mare In aur suvoalse (3),
ChiamA oi nainte ; Cu latel (4) de-argint,
PAcurariu mai mic 25. Razim 'n pmant.
D 'n oi 5i te veselesti, dalbe p A-
Dinapoi. [curariu,
15. Pacurariu mai mica Ca noi ne 'nchinAm in alb5.
Din graiu 1ml grdia : [sAnAtate !
PAcurariu mai mare,
Rom os, Hateg. Fratii Ordean.

cu. Colo jos pe .dup deal.


Colo 'n jos pe dupl deal, 5 ede. 'n coate si 'n genunche,
Florile dalbe, Se ruga la Maica Sfant,
Este un biet de pAcurariu. SA-o scoatA din iarn 'n varl,
El cu fluera zice, 10. CA ea bine a cinstl-o :
5. Oile toate zAceA, La Sangiorz c'un miel frutnos,
Nutria' o beatA de mielutA La Ispas c'un drob de cas.
Cete a. Corn DarcimuF, st.

cm. Pe sub deal de pomiori.


Pe sub deal de pomisori, Mare sbier cA si-au sbierat,
Ler, o Ler; Doamne, 10. Dumnezeu s'a indurat,
Mare card de oi i'mi paste. Jos la ele-o scoborit
Ricurariu cine le este? 51 din graiu as-a grAit :
5. Da, zo, Petru bun voinic. Petre, Petre bun voinic,
Mare Vint eh si-o bAtut, Ale cui sunt ceste oi?
Florile s'au scuturat, 15. Ce m, Doamne, ispitesti,
Oi mai bin' s'au aturat, D'ale tale si-ale mele :

(1) --= aglici = Primula officinalis.


(2) = de doi ani.
(3) Rilsfrcinte.
(4) Lolol, floc, smoc.

www.dacoromanica.ro
167

Eu le pasc si le grijesc, Un miel frumos ;


Tu le cresti si le multesti ! La !spas
Fie, Petre, toate-a tale, Un brunj (1) de cas,
20. Numai iu mie s-mi dai : 25. SA 'mpArtim pe la sAraci !
La SAngeorz
Coroiu. Ios. Comes student

my. Ruga mioarei.


(Variant la CII.)

Colo'ndealu, dupA dealu Ca s'o scoat'n primIvarA,


Esteun tinr pkurariu. CA bun platl-i va da-rA :
Pcurariu zica'n tri,scei (2), La Ispas
Oile 'ncepurA-a plnge ; 10. Un bulz de cas,
5. Numai miaua mioreA La Sngeorz
Lui Dumnezeu se rugh, Un miel frumos.
Ragla (Bistr.-Nasud.) G. Morariu, st.

cv. Ruga miugrii (miorii).


(Varianfa.)

Colo'n dealu, dupA deal S'o scoatA'n primAvarA,


Este- un Wet de pkurariu, CA ea frumos o va cinsti :
Tot zica c'o fluereci, (3) 10. La SAngioliz c'un mielfrumos,
Toate oile-mi ski La Ispas c'un bulz (4)de cas,
5. Numa-o biatA de mivar La Rusle-o lAnA mare,
$ede'n cote sen genunchie La Crkiun c'un surnan (5)
$i se roagrt Maicii sfinte, [bun.
Poiana (Aiud). Aur. Deac, st.

cvi. Sus la munte.


Sus la munte, pintre vAi $i cu opt pAcurArei.
Sunt opt turmate de oi Da pe unul mi-1 minark

(1) =-- bulz = bru;, codru.


(2) --,--- fluer.
(3) Diminutiv dinfluerd.
(4) = bof de cas; cocolos.
(5) Sisman V sucman ----- tundra, ghebl.

www.dacoromanica.ro
168

5. Sali intoarca oile. 85. Ingropati-rni-o 'n pmnt


Cnd oile le'ntorcea, Cu doputul cdtr vnt.
Lui grea lege (1) Ii facea : Cnd vntul o trgrfa,
O s-1 puste, o taie. Toate oile-or juca.
Pe mine nu ma puscati, Cate oi mandre,
10. Fail capul mi-1 20. Toate m'or plnge pe vai ;
Si pe mine ma'ngropati Cate oi mndre, cornute,
In strunguta oilar, Toate m'or plnge pe
In jocutul [munte!
Draga fluerita mea
Ceanul des. A. Poruf, st.

cvii. Trei pcurrai.


Tri pacurarasi pe munte, Si pe mine ma 'ngropati
Hoi Leru-mi Doamne ! 15. In staulul mieilor,
Cei mai mari is veri primari, In strung* oilor ;
Cel mai mic Ii strinel, Pe mine pmnt nu puneti,
5. Ca si-o lunii de inel (2). Far' scump gluguta mea
Tofi pe el Ca mi-1 mn, $i fluera la cure.
SA bata oile 'n sat. 20. Cnd vntul va tragna,
Rana oile batea, Fluerita mi-a calla :
Mare lege ij, facea : 0i, oi, oi mndre cornute,
TO. O sa-1 puste, o s 1 taie. Mndru mi-ti cnta p e munte !
El din graiu asa graia. : 0i, oi, oi mndre mutate,
Pe mine nu ma puscati, 25. Mndru mi-ti canta pe ste !
Fara capul luati.
Ciunga. Ios. Nicoarei. st.

Trei pficurgrei.
(Variant.)

Trei pacurarei pe munte Ca si-o lume (3) de inel,


Si toti trei mi-s frati de cruce, 5. Tot pe el ca mn,
Numai unu-i singurel, Oile de le 'nturna.

(1) --= judecatd.


(2) = piatra (scump) ce este in inel, se zice fund, passim.
(3) piatra din inel.

www.dacoromanica.ro
169

Pn' merge [An' vini, C'am o glug cu cureh,


Legea lui c i-o fAceh : Fluera-i bgat in ea;
0 s-1 puste, o s-1 taie. 15. Cnd vntul va trganh
10. El din graiu ash. grih-re : Fluera va fsunh,
Pe mini nu mi-ii impusch, Oile s'or inturri !
Nici capul nu mi-ti tih,
Bistra. Sept. Simu, student,

Albu-i dealul.
Albu-i dealul, de ce-i alb? 0, mnch-v'ar lupii, oi,
Tot de vite si de oi. De cnd umblu dup voi
Dup ele cine-mi umbl ? Sunt mai alb eu deck voi t
Dumbl-tni Petru, ft fru- V pasc in fan* verzi,
Lmos. 10. V'adp in izvoare red !
5, El din grain ash gri :
Refren : Vita-i verde i arde, dup fie care vers.
Vale (Sibilu). Scris de A. Sava.

cx. La luncile soarelui.


Colo j os, 10. Rupsei doamna florilor ;
Mai in jos, Doi pe SUS c mi-o duce4.
La luncile soarelui, Doi pe jos ea' mi-o is pitid
Grele ploi chi mi-o plouat, Ce esti, floare, ash frumoas,
5. Vnt cu soare-o sghiciulat(1) De esti drag-A junilor,
Zi devar 15. Ca laptele pruncilor,
Pn 'n sark Ca vinul boierilor,
Pn Ca' se bgar ; Ca pita sracilor ?
Rupsei una, rupsei dou,
Silvasul rom. Ion Boldea st

Blestem de mama'.
Hai Linu, Linu-i, Leru-mi Un drumariu pe drum trece,
[Linu! 5. El la serpe se ducea
La marginea drumului, Ckre serpe ash zicek :
Mnc-un serpe p'on voinic. Las, serpe, pe voinic
(1)= sbici.

www.dacoromanica.ro
170

PAzeke-ti tu drumul tu, CUm mi-ai rupt tu pieptuI


CA maic-sa mi I-a dat [meu ;
10. C'un picior I-a leganat, Mnce-ti erp i matele,
Cu gura 1-a blstmat : 15. Cum mi-ai rupt tu bratele,
Mnce-ti erpii trupul tau, Chiar In ziva de Rusale,
C'atuncia-i ziva mai mare !
Asinip. Tul. Gruipi, student.

cxii. Sus la drumul mare.


Sus la drumul mare, 10. $i lui c i-au dat
Ler, da Ler, nevast Murgu de 'nvatat.
Cam pe lngA cale, Pe murgu 'nvtnd,
Crescut-o, nscut-o Virga,3 (1) aducnd,
5. Verde-un verzigir, Virg de duinic.
Galbin pltior. 15. $i te 'nveseleke
$i dacA-o slujit Cinkit nevast
La mari ca la mari $i-o inchinin cu sntate !
La domni de cei mari,
Baits. Colinda din Hartagani.

C. Urri.
i. Urarea dela fereast.
Astazi avem o zi mare, Poftind la toti sanAtate :
Noi cretinii fieke-care, La cei de aproape i departe,
Ne veselim prea frumos Ca Nakerea lui Hristos
De Naterea lui Hristos, SA vA fie de folos.
5. Care a fost mult dorit 15. $i sfntul Anul-Nou
Noti lumii cei(celei) greit. SA-1 ajungeti sntoi,
Pentru aceea noi umblm Sngtok i veseloi !
Si pe Domnul ludrn, SA fii gazdA sntoas
Cu glas mic, cop ilaresc, Si gzdoaia veseloas !
10. Vestind darul cel ceresc.
Agristeu (Tarn. mica). A. V.

(1) Virgug i virg, cel dintaiu diminutiv din vig (val), magh. vg.

www.dacoromanica.ro
171

u. Multmita feciorilor.
(Urare In casa.)

Dupd ce au colindat la fereasta preutului, acesta-i sloboade In


cas, ii pofteste s seaza si-i omeneste. Feciorii sed In jurul mesei, apoi
cnt colinda : Cesta-i Domnul bun, Doamne leo, De el si.a bent casa
lng5 drum s. c. I. Cnd terminA aceasta, la un semn al vtavului
toti se ridicA antnd :
Scoal-te 'n cicioare (1), Troapa (2) ni se 'ntoarse,
De le multmeste ftofi lesJ
De-un colac de griiu, Pe usA ne scoase ;
De-o cup de vinu ! Tu gazdA frumoasA,
Rdmai sngtoas !
AgriOeu (Tarn. mica). A. V.

Multmita feciorilor.
(Varianta. 1-a).

Vtavul : Acum ai nostri 15. CA ni se pare c-i porcul tot.


[frati ! Dar de-ar fi Intreg porcu,
in picioare v sculati, Cu ochii ne-ar vede,
Cu urechile ascultati, Cu urechile ne-ar ascult,
CA ne drueste jupanul- Cu nasul ne-ar ramA,
[gazdA : 20. Cu unghiile ne-ar dramA,
5. C'un dar mare, Cu coada sus la cer ne-ar
Mndru tare, krunch,
Ca pelita lui Hristos, Numa pe min' si pe gazda
SA-1 primim toti bucuros : [ba !
C'un colac de grau curat, Jar se 'ntoarce jupanu
10. Intre Santmrii smnat, [gazdA
Pe sama noastr gtat. De-a sail,
C'un .olc/u-bold (3) 25. De alaltd sarA,
Dela jupan gazdA din pod. Mai vartos din east sati,
NouA nu ni se pare soldu- C'o comoarA, crAiascA,
[bold, Dumnezeu sA-1 zileascei (4),

(1) Asa pronunta numai In colinda aceasta; In uzul cotidian zic : chicioake.
(2) = trOos = comanda.
(3) = gold, coafisd, de fiorc.
(4) .= sii.1 find matte site.

www.dacoromanica.ro
172

Intru multi ani sA trgeascA ! S'ajungA, sA ne mai cin-


30. De unde Dumnealui de- steascA,
,seartii (1), Intru multi ani cu pace
Cu miea i cu suta s do- $i cu sAnAtate
[bandeascA. SA trAeascA !
Dumitra. Sim. Marcu. student.

iv. Multmita feciorilor.


(Varianta II.a.)

Stati, frati, Gru cu mna-a rAvArsat,


CA bine s'a prieeput jup- 15. Dumnezeu de mare mand
[nul gazdA [1-a 'neArcat !
Cu dalba de jupneasA Din fir in paiu,
5. Dela luna la siiptAmana, Din paiu In mAnunchiu,
Mai vrtos de acuma, Din mAnunchiu in snop,
C'a prins 12 boi bourei Din snop in claie,
Cu coarnele lungi 20. Din claie 'n stog,
De aici pan' la Turci, Din stog pe arie
10. Hegheg (2) pan' la M ndr i frumoas.
[amiaz, SA trAiti Dumnia-voastrA
Cecale (3) dupA amiaz. (Toti :) Mare multam, Mare
Iqind In cmpul cu florile [multam ! !.

BrazdA neagrA a rAsturnat,


Decea. Ein. Pop, student.

v. Multmit.
(Se ccintd dup colina.)

Sculati, frati, i nu mai beti, 5. DArueascA-1 Dumnezeu,


Leru-i Doamne ! Sus In poarta raiului,
$i la gazdA-i multdmiti, De-a direapta TatAlui !
Din ce dar ne-a dAruit,
Bgdu. T. Feledean, agricultor.

\(1) = iea, gole,sie.


(2) = ascutite.
(3) = plecate s. intoarse in afarit.

www.dacoromanica.ro
173

Multm RA.
(Urare dup colina Varianta I.)

Acest praznic luminat Dintr'o feciorit


Noi cu drag 1-am asteptat, Mind de credintA,
S'auzim ingerii cntnd, 15 Ca s ne sloboazA
Magii cu steaua cAlAtorind. Cu strlucit razA
5. AstAzi se vesteste Din Munca cea de tot mare
$1 se prAznueste La-a raiului desfAtare.
Zi veselitoare Poftim, s
La toti p e sub soare : 20 . SA v veseliti,
Ingerul sfatului, Vietuind in bunA pace,
10. Fiul Tatlui Cum si lu Dumnezeu '11

La noi a venit, [place !


$1 s'a omenit (1)
M. Decea. Sim Stef, student.

vn. Multmit.
(Dup colincl. Varianta II.)

Eu sunt pop sAriman, SA-mi cumpAr nAdragi de-an-


SA-nii de gazda un ban, [glie.
SA fie gros la dungi SA-1 croim pe pulpe,
$1 cu sporiu la pungA. 10. SA fugim dup vulpe ;
5. SA-mi de vr'o septe, opt, Vulpea ii poam. viclean,
SA-mi umple punga de tot. Eu sunt ficior de cAtan.
SA merg In trg la Orstie,
Silvavi rpm. Dictat de T. Boldea, plugar.

Multmit.
(Urare.)

AstAzi se vesteste 5. AstAzi s'a nscut


$i se preamreste Cel far' de 'nceput.
Zi veselitoare Fiul cel frumos,
Lumii pe sub soare. La noi a venit

(1) --- s'a Peat ()In.

www.dacoromanica.ro
174

Si s'a umilit. Din murrea- cu. tare


10. Dintr'o feciorita 15. La raiu in desftare I
Mina de credinta, Poftim sa triti,
Ca s ne sloboaza Sa \TA veseliti !
La stralucit rag,
Chimitelnic de Camp. Dictatii de diacul odogenar,1885, scrisA de A. Viciu.

Urare.
Aceasta bucurie sufleteasca Pe cum si Dumnii-tale !
Tot omul bine s'o cunoasc, Dumnia-voastra, gazde,
Ca' nu poate s targueasc (1), [iertati.
In asta vieata lumeasca. Sam ra (2) pe noi nu luati,
5. Acest praznic luminat 15. Pentruca facem amintire
Noi cu drag 1-am asteptat, Despre nasterea cu marire t
S'auzim ingeri cntand, Darul care ni-li-ti da,
Pe copii bucurand, Noi cu drag If vom lua,
Vestind la toti voie bund, Pecum Hristos si Maria
10. La tot omul dimpreund : 20. Aur, smirn si tamaia.
Dela mic, pang la mare,
Rusor. Ion Brle, st.

x. MultArnitA.
Colea peste drum De colac frumos,
La acest gazd bun Crucea (3) ni s'a 'ntors,
Band si mancand, Pe use ne-a scos.
Gazdei multmind Tu gazda frumoasa,
5. De dar, de pahar, 10. Ramai sntoasa !
Ciufud (1. Blaj). Vas. Moraria, st.

MultAmit.
Rmai, gazda, sngtoas, Dela noi dela vreo doi,
Cu co linda veseloasa, Dela doi colindatori.

(1) TalcueascA (?)


(2) = rea, pronuntd din Munti apus.
(3) = steagul, comanda.

www.dacoromanica.ro
175

5. CO crbuni in vatra, Cum stau cioarecii pe


Atta boi in poiatd (1); Lesne-as fugl dup vulpe ;
Cate paseri sburtoare, 15. CA vulpea e cam viclean,
Attea vaci mulgAtoare ! Dar' io-s fecior de cAtank (2).
Scobori, cocos, jos din pod, Ca la acest praznic mare
10. Lag acolo al tau norod, Chtstilifd (3) cinste n'are,
SA te tragem in frigare, Numai colac i crnat,
S te presrm cu sare ! 20. Ca Ala tine bine sat !
Aoidna (Aries). Aur. Deac, st.

xrr. Dup colind.


Slobozi-ne, gazd, 'n casa, $i noi suntem
C'afar ploua de vars, 5. Nu putern umbl desculti
In tinda ninge de frige !
Bla j. A. V.
Observare : Insinuarea este hazlie. Vorba : cirictt$i este defor-
mata inadins, din latinescul : clericus, clericus, cum se zice mai
demult la clericii seminaristi.

Urare hazlie.
Baga mna, Grecii cu minciunile
Scoate punga, Ii vnd str maturile ;
Scoate banii grosi cudunga : Pe deaproape, pe departe,
$i ptacu si wtacu, (4) Sa 'nvAtAm putin carte.
5. SA-4 impArtesc cu ortacu. 15. Putinic 'fftelepciune,
Nu gind, mai frate, SA ne facem haine bune :
CA io nu stiu carte. $uba cu ,sinor (5)
CAci cnd da dascalu in mine, Ii fcuta cu mutt dor,
MA lovi tot peste vine, $uba cu comanac,
10. Strigam tulai, vai de mine! 20. Iarna-i greucomanacu 'n cap..

(1) = grajd.
(2) _--- bun de tuat in ciitane
(3) = bor$ul.
(4) Ban vechiu de aram =4 cr.
4 (5) gai tan.

www.dacoromanica.ro
176

Nu vA uitati c'asta-i atd(1), fiarA vicleatO,


CA i pe la noi ti de trea- 30. A vAzut cA-s fecior de
[bd (2). [cdtand (3),
Pe cum stati i ascultati, $i s'a ascuns dup-un
Bariii a si mi-i dati : [butum de viie,
20. Winne sd se intinz, Ca pe gazda D-zeu sA-I tiie,
De pungA sA se prinzA, Punga gata,
SA scoat cke-un leu, doi, 35. Zece bAnuti plata !
S ne facem ndragi noi.
Blaj. Ion Moldovanu, student.

xIv. Urare.
Bunk' sara, sara lui 10. SI cntdm,
[CrAciun ! SA colinddm,
Noi suntem ni0e prunci Pe Dumnezeu ludm !
[mai mid,. De ni4i da un can-IA.01,
AdunAm la gramAdici I Inchepe (4) In intztu,sdl (5) !
Ingerii cantau, 15. Sai, cocn din pod pe vatrA !
5. Apostolii jucau, A dat o spat de porc
Noud ne spuneau In oala dela foc.
Cuvinte sfiinte, Dar tu, oath', ce gande0i,
SA le tinem minte. De nu mai forfote#1(6)?
Noi am venit la jupAnul 20. Gazdo, sA te veseleti
[gazdA $i la multi ani sA trAe0i !
Cifalv. Iac. Brad, cl'n Tmphaza, commie Laur. Radu.

xv. Multmita banilor.


(Urare dup ce au primit bani.)

la stati, frati, i ascultati, De coaste i de arnati,


Vede-v'a unflati $i de coceni degerati !

(1) = ab, se zice i hab, pnur albA mai fin.


(2) = de folos.
(3) =-- de luat la ctane.
(4) =-- incape.
(5) =--sacut mar4or.
<6) =fierbi cu clocot, ca varza.

www.dacoromanica.ro
177

5. S'a sculat jupanul gazd, Mie nu mi se pare cA-s


La lun, la sAptman, [doi-tri
Cu datu *in de 'liana', CA mie mi se pare comoar
Cu tri acftrllisori (1) rntreagA,
Grosi In dung, Ca Dumnezeu s-1. trAeasc,
10. Sporiu la pungA ; Multi ani !
Silvas. rom. Spus de Indrei Boldea, plugar.

xvi. Multumita pentru bani.


(Variant.)

Ne mai cinsteste jupanul gazd I cu 12-13 galbini de aur, Ala


Inca (=nici aceia) nu se ieau, cum nou o vou vi se pare : sA iei
bata susuoarA, s mei (=mergi) pe la scoal, s tipi pe la moar, cu
tundra rupt su-suoar, c ia (galbinii) se ieau din munc si din
pung. CA jupanu gazd punga golit i pe noi ne-a cinstit.
Dumnezeu s-1 cinsteascA cu mila sa cereascd, cu masa raiului, cu
bunul pAmantului !
Dela jupanul gazd este dat, dela noi binecuvantat, dela toat
(=intreaga) masa : mare multam 1
Toti: Mare multam ! !
Blaj. O. A. Viciu, st.

Multmita pruncilor.
Aist praznic luminat Stogul cat casa,
Cu mult drag 1-am asteptat, Colacul, cat masa,
S'aud ingerii cantand Covrigul nici mai mare nici
$i craii cAldtorind, [mai mic,
5. La DumniavoastrA, gazda Numai cat rotita plugu-
[bun, 10. [lui,
$i la tot neamul de a'mpre- Tipti(2) 'n straita pruncului.
[unA :

Ceanul des. Vasile Pdtean, plugar.

(1) = asprifori (bani mrunti de argint).


(2) Aruncd-1.
wait, Colinde din Ardeal. 12

www.dacoromanica.ro
178

Multmit (urare) mare.


Acest praznic luminat Cei cu dulceturile
Noi cu drag 1-am asteptat, 20. Tftn cetatile.
S'auzim ingerii cntnd, Intrai la jupanu gaz&Vrr
Pe magi cu steaua calato- [cas,.
[rind. Vzui Craciunu pe masa.
5. Calatorii dau veste buna La jupanugazda i s'ar cade,,
La tot neamul dimpreung, S bage mana'n pungulita,.
Pe cum sunteti si Dumnia- 25. Sa scoat o roajbti (1) de
[voastra, [gro,sit (2).
Fete cinstite, de limba noas- S bage mana'n buzunariu,
[tra. sa scoata o roajba de cre-
Faceti bine $i iertati [tariu..
10. Si vorba nu mi-o 'mputati, eu pan'am Invatat,
Ca s'avem $i noi folos Mult bataie-am rabdat,
De nasterea lui Hristos ! 30. Ca ma bate jupanu dascal
(Indata zice altul, dupa el) : [peste vine
Hop, jupne gazda, frate, Si io strigam vai de mine !
Sa-ti spun si-ale mele fapte, SA ramai, gazd, sanatoasa.
15. a i eu am Invtat Cu colinda veseloasa.
Ca $i tin' la carte. Anul nou, sfntul Botez
Grecii cu minciuni le 35. SA va fie de folos !
1$i \rand stramaturile,
135gu. T. Feledean, comunic. Vict. Cri fan.

Multmita (urare) mare.


(Variant.)

Vornicul : Bung sara, sara, 5. Ca Dumnezeu sa te tie.


[juptie gazda ! Pre de acum intfun an
Bine ca ti-a adus D-zeu sara S fii mai vesel $i mai voios
din ia-sar ! Cu o miie de parti !
Ziva sfantului Craciun de Aveti frati, ficiori, gura de.
[mane [a multml,.
Cu mai multa bucurie, cu 10. CA ne darueste jupanul
[mai multa veselie, [gazda.

(I) =-- slab, amrt.


(2) = ban vechiu = 2 creari = 4 fileri.

www.dacoromanica.ro
179

C'un colac de grail curat, Vorn.: $i iar aveti, frati, fi-


Dintre Sant-Mrii sarnanat, [ciori, gur de a rnultaml,
Pe a noastr sam gitat ! CI ne darueste jupanu
Tott: Mare multam ! [gazda
15. Vornicul: tar aveti, feciori, 25. Cu-un dar dup al doile
[gura de a multmi, fdar.
C ne darueste jupnul gazdd Dupa al treile dar
Cu-un dar, cu al doile dar : Cu 12 floreni.
C'o pecie de godinat (1), De unde Dumnialui cleseartd,
Din ziva lui Ignat2) Cu miia, cu suta, s nu se
20. Pe a noastra .sarn gtat ! [cunoasca !
Toti: Mare multarn 1! Toti: Mare multam ! !

Presaca (Scas). Al. Pop.

xx. Multmita feciorilor. Urare.


In diminaela Crciunului.

Vornicul : Buna vremea, Cum nu-i dar mandru


[buna vrernea ! [frumos
Multgmit milostivului, CA-i pelita lui liristos :
C'am ajuns ziva nasterii C'un colac de grau curat,
[Domnului cu pace, cu Pe cum Dumenzeu l-a dat.
santate ! 15. Dar l mai mult la gazda
sg ajungern si sfntul Botez [in cos,
5. Tot cu bucurie i cu veselie ! SA-1 mance cu csenii D-Sale
Ia, sculati, feciori, sculati, [sntos,
CA si jupanu gazda s'a sculat Da si npu ne-a dat,
De-0 luna, de-o sptamana, Cat s'a 'ndurat.
Mai vartos ^Ln asta zi bung. Toti avem mani sa. primim
10. Ne cinsteste jupLnu gazda 20. $i gur sa.i multdmim !
ku-un dar mandru fruinos, Toti: Mare rnultam !
Cetea. Ion Frncu, student.

(1) = niu,schiu de pore.


(2) r_-- Ifl 20 Dec. (2 Ianuarie).

www.dacoromanica.ro
180

Multmit (cu glume).


S'a sculat jupAnul gazdA La car a prins as jtmci
De-o lun, de-o sdptmng, De cei cu coarnele lungi,
Mai vrtos cu asta zi burt. $i a pornit la moarA.
Da noi incA ateptAm dela 20. Da, zeu, morile
'S pe coasta cu florile.
5. Un colac de grail frumos, Dar morariul inteun cias
Ca pelita lui Hiristos, [cu noroc,
N'am gndit c-i un colac S'a dus
[de grail frumos, $i le-a adus,
C'am gndit c-i stogul cu 25. Le-a luat de cioc
Warta cu tot. $i le-a pus la loc.
A luat jupAn gazda dou- 5i-a fcut tritrte i o fin
lemne hodolemne, Dintr'o litr-o mdmligA.
10. Azi face dot., mine face boc, Da noi nu vrem sA ne mandril
Pn'a 'mbltit stogul tot. [toatA multmita,
$i dupd-ce 1-a gAtat, 30. Cum i-a mncat Tiganul pita:
Cu vnturea,sca (1) 1 a luat, SArnbt i-a cApItat-o,
In felderel (2) 1-a bgat. Duminec si-a mncat-o,
15. Din felder 'n saci, Luni a fost hl mai flmnd,
Sacii i-a pus In car, ...tu-1 In comnd (3).
Mhaci. Sim. Piirclut, student.
Inchinare cu pAharul.
De pe scaun m sculai, C'oiu Inchink la vru
C'un phar galbin ti-inchinai, [dincoace,
Intr'un vrf de paltin, 15. C cu ochiu-mi trage
Din vArful vArfrilor, Si cu mna-mi face,
5. Din trupina florilor, Dumnisale de mine-i place.
De unde sughit Troscotel de p'ing drum,
Fata feciorit Voie bun cui Inchin !
Cu mneci pestrit : 20. Troscotel de p'ingA cale,
SA treti, vere, bdit, Cinste i dragoste'n fata
10. CA' de mi-i ti mul(dmi (4), [Dumnitale !
Paharul 1-i i dobAndl.
Comunic. Em. Precufi, st.

(1) = lopata de vanturat grul.


(2) = veche msur de capacitate, c. 25 1.
(3) = poman.
(4) = Inchina, salut.

www.dacoromanica.ro
181

XXIII Multmit la o Inchinare.


ias (1) fntnd Pentru cas,
Pate oaia bdtrnd ; Pentru masd,
Un fir pa0e, Pentru dalba jiipneas,
Unul cre0e, 10. Pentru noi, pekru amndoi,
5. Unu 'n patru se 'mplete0e, Pentru-un car cu ase boi
Dumnitale-ti multdmete
Seu5a. Em. Prerufi, st.

xxvi. Urarea colacului dela fereastra.


Bunk' sara, bung sara, ju- 20. De ar fi un porc Intreg,
[pne gazda! [cu nasu ne-ar rni,
Pare-mi bine c'am ajuns Cu gura ne-ar muKd,
[sara din ia'sard cu pace, cu Cu coada 'n ceriu ne-ar
[sndtate ! aruncd,
la stati, frati, i ascultati, 25. Porcu intreg i la jupnu
5. Bine sama s'o luati, [gazd in pod, s-1 mnnce
C jupnu gazda de loc [cu copii sndtos !
De-i D-zeu noroc, cinstl-l-ar Ne-a cinstit jupnu gazdd
D-zeu cu darulicu mila lui, [cu vreo 3 4 asprivni ;
C dnsul incd ne cinstete : Noua nu ni se par
10. C'un colac de grdu curat, [3 4 aspriori ;
Dintre Sntmrii sdnidnat. Noti ni se pare c-i o co-
Uri ct de voinici ne tinem, [moard crdeascd.
Pe statu stdm, 30. Ca jupnu gazdd, multi ani
Pe plmi toti Il ludm, [sd trdeasc.
15. De dup' colac abi ne vedem, cunune finiori
Pe gura sacului Cu cai forditori,
[Mg-Am ! Cu ciocote, cu clopote.
Ne-a cinstit jupnu gazd Pe la cte vdi or trece, toti
[c'un cioloboc de pore ; [or zice :
Noud nu ni se pare cd-i 35. Felice de voi i cin' v'a fe-
[un cioloboc de pore, [ricit pe voi,
Nou ni-se pare, cdi un
[porc intreg.

(1) Scurtat din aiasta = acea sta ; fie Nagel aceasta.

www.dacoromanica.ro
Fericl-l-ar Dumnezeu pe ju- [gazd toti s-i multumim ;
[panul gazd De-a fi de MO, s'o trag
In poarta ceriului, [prin dinfi !
In poarta raiului ! Amin, si-o cup de vin,
Ne-a druit jupanu gazd $i una de vinars,
[c'o merindare de in ! S'o tragern pe sub nas !
40. De-a fi de in, la jupnu

PAnade. Vic. Sciblidig.

xxv. Urarea colacului in cas.


Vornicul : Stati, frati, i ascultati
Bine sama sA luati :
Jupnu gazd de dimineafd s'a sculat, pe fat s'a splat, gru
row 'n saci a bgat, sacii i-a Intpoat, pe car i-a tipat ; a prins
patru tulunci cu coarnele lungi ; s'o suit in crnpu cmpiilor, brazd
neagr rsturn gru row rvrs. A vint jupnu gazd acas, a
adunat toti nepoteii, toti crligeii, toate nepotelele, toate crligelele, la
hold s'a dus i din paiu In mrunchi a pus ; din marunchi In snopi,
din snopi in claie, din claie 'n stog. S'a apucat cu dou'd lemne
hodrobele cu grumazi de piele, vai de cin se hrne0e cu ele ; azi
ciac, mne bac, pn din pleava le-a ales. Jupnu gazd de dimineat
s'a sculat, pe brat, pe fat s'a splat, prin ciur l-a luat, prin ciur
o 'mprejurat, in saci l-a bAgat, pe car i-a tipat, la moar i-a dus.
Moara n'a gst-o la loc, c'a fost In prlog ; luat-o de cioc si-a
pus-o la loc, tot lea% de leat, pn Joi dimineat. Dimineata au
fost tri tArita i-o fAin i o miert de mmlig. Jupneasa gaz-
doaie de dimineat s'a sculat, prin sit o luat, prin sit o 'mpr4tiat
i 'n troac l-a btat. S'a apucat cu dou mni unite, ca dou
tnjeli prlite i ne-a facut un colac, noua gazda ni-l-a dat. Ne-a
cinstit jupnu gazdd cu-un phar de vin ; nou'd nu ni se pare un
pahar de vin, c ni se pare butea deplin. Bern i ne linbtm, butea
s i-o stricm ; cu cercurile s umplem bercurile, cu doagele pr-
loagele, cu fundurile prundurile, cu dopurile cioncurile. Amin !
PAnade. Viet. Sdbeidus. sr.
xxvi. Urarea colacului.
Vornicul: Hoi, dup un Ne-a druit cest domn bun
[dar i al 2-le dar : Cu doamna Dumnialui

www.dacoromanica.ro
183

C'un colac de grail frumos, $i grul curA,


5. Pe lita lui Hristos ! 25. Ele cioco boco, (2)
Pe WO stni, pe palmi II Grtil ciuru buru.
[tinem, Cest domn bun 11 strngek
De dup el abi ne vedem! Intr'un burdulag de oaie-1
Ct e dela s'mnat On' la PAg si-1 ducea
[secerat, La moar la Vlce,
Multe ploite 1-au plouat : 30. Unde chichirezul se'ntorce
10. Ploaia a plouat de 1-a udat ; Frina mai mruntek se fce,
Neaua a nins de 1-a lins ; Cest domn bun bine strnge ,
Vntul a btut de 1-o Si acasg o duce A,
[scutura t, Intenn burdulag de pmnt
Multe psrele pest& el au [o bgh
[sburat ; 35. $i se coce,
Dar mai multe nu 1-au vzut. $i vini vremea gi-o scote
45. Cest domn bun la el se duce, $i bine o pune,
Cu dou secerele i mi-Iti Ca' gtie c vin fetii lui
Si acas6-1 aducea [Crciun.
Si pe patru crci I! pune Drueasc-1 Dumnezeu
Si pe el ge pune 40. In poarta raiului,
20. Cu cloud lemnu,sele In poala ceriului,
Ca grumdzii de piele (1), Unde o fi, gi bine-o trl
Ca vai de ele, Multi ani !
$i bte, btea,
Clopotiva. A. lonaf, preut.

Urarea banilor.
Ni-o drt\it cest domn bun Ban ii-i fcek
Si doamna Domnului Scnteile sri,
C'un florint de argint 10. Pe Tigani ii frige,
In Buda-nou (3) fcut. Cestdornn bun bine-i stringea
5. Da banii cine-i Ewa? $i bine gi-i pune
Doi Tigani motntani. Pe doua roate rdInburate (4)
Cu ciocanele da, $i puna 12 mugte injugate

(1) =--
(2) onomatopee, itnitnd sunetul
(3) = Budapesta.
(4) = stricate.

www.dacoromanica.ro
184

15. $i le da pe-o ulit rea, 20. CA sti c vin fetii lui


Roatele se frAnge, [Crciun
Mustele mura, DArueascd-1 Dzeu In poarta
Banii rAmAne. [raiului,
Cest domn bun bine-i strin- In poala ceriului, unde-a
[geA, [fi si bine a trl !
.Clopotiva (t. Hateg). A. lonas.

Urarea brnzii.
Ni-o druit cest domn bun 10. Cest down bun bine o strin-
$i doamna Dumnialui ge
Cu brAnzA dela oi, CA Oa cA vin lui Cra-
fAcut pe dinapoi. Eciutt
5. Da brAnza cine-o fAiceA? DArueascA-1 D-zeu
Doi ciobani motAntani In poarta raiului,
Cu inacioacele(1) mari ; In poala ceriului,
Ei cu mAcioacele da, 15. Unde-a fi si bine a trl
Oile brnz fAceA,
Clopotiva (t. Ha(eg). A. Ionas.

xxxix. Urarea rachiei.


Ni-o dgruit cest domn bun Sau Ong mai apoi.
$i doamna Dumnialui 10. Cercurile apucarA bercurile,
C'o bute de vin creasc, fundurile prundurile.
Ca gazdele cAsei s trease. Eu mA dau cAtr cep,
5. Butea cu tri cercuri, C'ask m pricep.
SA ne fie pAnA Miercuri ; $i gazda cAsei s treascI
Cercurile cam moi, 15. La multi ani !
SA ne fie Ora Joi,
-Clopotiva (t. Hateg). A. Ionas.

XXX. Uratul peciniei (c5rnii).


Hoi, dupd-un dar si al Ni-o druit cest domn bun
doile dar ! Cu doamna Dumnialui :

(1)

www.dacoromanica.ro
185

Cu-un puiu de godinac (1) CA urechile dacA-ar fi,


5. Viu, nevAtAtnat, Cu ele v'ar auzl,
Ins-i vtrnat, 15. Cu ochii v'ar vedeA,
CA de-ai sta a cAut, Cu picioarele v'ar dripul (2),
Multe cele n'ai afl. Cu coada peste ochi v'ar
CA nu-s urechile, Ce platel (3) de voi, feciori
10. Nu-s ochii, [fAlosi,
Nu-s picioarele, SA umblati cu ochii scosi !
Nu-i coada,
Clopotiva, Hateg, A. Jonas, preut.

xxxi. Plata colindei.


(Urare.)

Nu gndi, gazd drgut, Fr pe-o ferie de vinars


CA ti-orn colincl 'n cre- Cnd orn intr noi In cas,
[dinfd (4), Feria s fie pe masA !
Nici pe muschi, nici pe cr-
[nati,
Rag la, Bistr. Ngs. G. Morarin, st.

Vornicie.
(Uurare.)

Ficiori, ficiori colindtori ! Din luna lui Cuptoriu secerat,


Rink' voi ati stat, De fat mare frArnAntat
De-ati colindat, $i de gazda notfa dat,
Cinstitul gazci bine s'a gitat 10. De noi primit,
5. C'un colac de gru curat, De D-zeu blagoslovit !
Dintre Sntmrii smnat,
DupA un dar si al doilea dar :
Ne mai cinsteste gazda
C'un poplog (5) bun de porc,
15. Nou ni se pare cA-i porcu 'ntreg,
(1) = godac.
(2) = celled.
(3) = folos.
(4) In credingi = pe credit, in asteptare.
(5) Darah, bucat mare.

www.dacoromanica.ro
186

macarcA stirn bine c porcu i la cinstitul gal& in pod. S-I m-


nnce sntos, cu fetele, cu ficiorii cu copii D-sale ; dar voi toti
s'aveti gull de Mare multam !
Tog : Mare multam !
Mare multam !
Dup un dar si-al doile dar
Vine al triile dar :
Ne cinsteste gazda cu doisprece, trisprece galbini de aur, nota
nu ni se pare, cA-s doisprece, trisprece galbini de aur, ci ni se pare
cA-i comoard creasc, ca cinstitul gazdd Intru multi ani s treasc.
Dara voi toti s aveti gur de mare multm, mare multam, :mare
multam ! !

Dup un dar si al 2-le si al 3-le si al 4-le dar : Ne cinsteste gazda


c'un buciumas (1) de yin ; noti nu ni-se pare cA-i un buciumas de
vin, c ni se pare cA-i butea deplin ; macar stim bine c butea
intreagi-i la cinstitul gazd In pivnit. S-o be sntos si veselos
cu fetele, cu ficiori, cu sotia-sa i cu copii ! Dar voi foti s aveti
gur de mare multam, mare, mare multam !
To(i: Mare multam ! !

Uifalgu, Comnnic lac. Radu.

xxxiii.'Mult Amite.
a) Pentru bani: Luati seama, feciori ai nostri, cd aici se sward
un boieriu de cinste si de omenie, ca Dumnezeu s-1 tie ; cinsteste
feciorii nostri cu saisprezece galbini de aur ; nott nu ne pare ca-s
saisprzece galbini, da ne pare cA-i o comoar 'ntreagA creasc, ca
Dumnezeu s-1 tie si zileascti!(2) De unde dumnialui s'o cheltuit
de-a golit, D-zeu umpl cu sute nenumdrate, cu mii nesocotite (3),
cu 70 de prti mai multe ! prindeti bucurosi, s-i petreceti sl-
ntosi ! Aveti urechi de a auzi si gur bunk' de-a multumi !
Toti : li multam !
b) Pentru vin: Dup un dar si alt dar ! Cinsteste feciorii nostri
c'o cupd de vin. Nota nu ne pare cd-i o cup de yin ; ne pare
butea deplin. De unde Dumnialui s'o cheltuit de-a golit, D-zett

(1) Ploscup.
(2) Set' treleascd multe zile (timp).
(3) Ce nu se fioatc calculd.

www.dacoromanica.ro
187

s-i umplA cu sute nenumArate, cu mii nesocotite, cu 70 de prti


Inai multe ! S--1 prindeti bucurosi, s-1 beti sAnAtosi !
Aveti urechi de-a auzi si gull de-a multAml ! Tofi: ii multam !
Cetea. I. Frincu.

xxxiv. Urare (umor).


la stati, frati, si ascultati, Uncle macinA grata.
Vede-v'as unflati 25. Trta-prta nu-i acasA,
De coceni (1) degerati, Nice draga-i jupneas,
De pit prAjitA, CA-i pe coasta cu florile,
5. De gAiri friptd, PArAsindu-si morile.
De cocosu rosu sA vA scoatA Ufa' douA ciocAnle bocAnle
[ochii, 30. $i fch tot cioroboc-boc,
Numai mie si la gazda ba. NW ce a mers moara la loc.
Jupnu gazd bine ne-a druit Dintr'o miert si-o ptrrit
C'un colac de gru cur at, Mcin tot tri fAini si-o
10. Intre SntAmArii smnat ; [tAritA,
C'o pecie (2) de pore gras, Din tri trt o fAinA,
NouA ni se pare c-i porcu 35. Din tri mierte-o mmligA.
['ntreg. $i in sac le-a bAgat
De ar fi p orcu intreg, $1 bine 1-a legat.
Cu nasul ne-ar ran* DacA a sosit acasA,
15. Cu picioarele ne-ar calck H dAdit la a sa jupneasl.
Cu prul ne-ar .intAp, 40. Jupneasa gAzdoaies'a apucat,
Cu coada'n ceriu ne-ar arunc, FAina 'n sit o-a bgat,
Numai pe mine si pe jupnu S'a-apucat cu niste mni smo -
[gazdA ba. [lite
MA uitai pe-o ferestuicA, Ca niste tnjeli prlite
20. VAnti pe jupnu gazd $i 'n cuptoriu 1-a bgat,
Prinznd patru junci, 45. Nou la colindAtori ni l-a (lat.
Cu coarne lungi, La multi ani, multi ani
SA meargA la moarA la Tr- SA trAeascA,
Ra-parta, SA se veseleascA !
*pInaca. Spus4 de ion Podariu.

(O .----, coceni de varz.


(2) = naughiu.

www.dacoromanica.ro
188

xxxv. tfrarea claculul.


Hei, dati i mAnati plug Si grul tot mai mndru i
[cu 12 boi, [mai frumos era.
Boi boureni; In coarne cu inei, Cnd era la luna la sapt-
Perechea cu 500 de lei. - [mna,
Boii dinainte cu coarne polite, Se cocea holdina.
5. Boii dinapoi cu coarne de 30. Dar' jupnu gazda tot mai
[cusutoriu, [rne0er fusr :
Boii dela mate cu coarne Se duse la un grajd de piatr,
['mpreunate. Si-a ales un cal graur
Asard la jupnu gazdA am Cu pua de aur ;
[Inserat, Pe cal a 'ncalecat,
$i nu ne-am Inchinat ; 35. La hold a alergat.
Astzi om Thsera i ne-om Vaz holda de departe :
[inchina. Din paiu spic, din spic mar-
10, Cnd o fost Joi dimineata, [grit,
A strns jupAnu gazd 24 $i rupse tri spice de grAti
[de plugurle [curat
$i s'a dus In coastele leru- $i 'n buzunariu le-a bagat,
[salimului 40. Acas s'a inturnat
Si 'ncepur a brazd : $i la jupneasa gazdoaie
Cat lungi, cat curmezi, [le-a dat.
15. Cat cu ochii n'a cuprins. JupArieasa gazdoaie tot mai
$i dadurA cu plugul intr'o [metera fuserA :
[radacinuta Alerga la un grajd de piatra.
$i-1 facurd nimic i fArAmut. $i-a ales un cal graur
$i s'a dus la un Tigyina,s (1) 45. Cu aua de aur,
$i i-a dat un galbina. Cu fraul de cusutoriu,
20. La tocmit, 1-a ferecat, SA fie iute umblatoriu,
i
Pe brazda 1-a aruncat, S'a dus la tArg la Bntl
Brazd neagr a rsturnat, $i cumpr 9 oca de fier
GrAu row a aruncat 50. $i noud de otel,
$i cu grapa 1-a grapat. Sa fac secerle,
25. Colbu'n ceriu s'a ridicat, Cu manuchi de cornurle (2),
Dumnezeu cu picuri 11 pi- SA secere nepoti i nepotle
[cura $i copile tinerle,
(1) =---- meger faur, cum sunt de obiceiu la sate si azi.
(2) = de corn (lemn tare).

www.dacoromanica.ro
189

55. Vai si amar cine-a secer 85. De noua ani si 9 zile sterpe,
[cu ele, Cu coamele 'ntraurite,
CA ru 1-a durea peste sele ! Cu cozile 'ntrargintite,
Jupneasa gazdoa ie se'ntlni Cnd din jos se 'nsnin,
[pe cale Juptiu-gazda-mi vnturh,
Cu-un Tigan mare, 90. Cu cozile felezura (iepele).
Cu doba 'n spinare, Pe nAri vnt trge,h,
60. $i c'o baba btrn De colb II alegea,
Cu secerea pe mn, Cu urechile in sac II punek
Pe unde mergeh, le nici cAus nu-i trebui.
Mare polog fceh : 95. Jupneasa gAzdoaie tot Thai
Unde manunchiu puneh, [mestera fusera :
65. Snopul Il leg; CA 'march' nouA carA moc-
Unde snopu Il legh, [nesti
Claia o fce, $i-o dus la moara la IbA-
Caruta o 'ntorce [nesti.
$i-o furculice, burculice Auzind hoata de moara
70. In snop o implnth. Attea cara cu povar,
$i'n arunch, 100. CarAle scrtAind
Cu sulu legh, Boii racnind,
La cele doua suri a jupnului Pognicii 'n sbiciu pocnind,
[gazdA-1 adunk Puse coada pe spinare
Jupanu-gazd tot mai me- $i o kid la fuga mare
[ster fuserd : 105. Pe coasta dealului a frgari,
75. Strnse finii si vecinii Pe cum Ii treaba ii (ei).
Cu dou lemne hodolemne, Dar morariul, tlhariul,
Cu grumazi de piele Cu ciocanele 'n mana,
$i 'ncepur a ciocani, Cu cioarecii 'neretiti,
A minte ca cum ar imblatl 110. Cu luleaua in dinti ;
80. Si din toate legumele (1) -1 Mordrita, talhrita
[scotch, C'o scfit de grunt,
Numai din una nu-I puteh, $i cu una de trta :
Anume din pleav. Ptriu, ptriu, ptriu! si, na,
Dar jupanul gazdA avea [ma, na !
[noua iepe suriepe (2), 115. Moara sta si se uit,

(1) = gozurile.
(2) = sire = aprige.

www.dacoromanica.ro
190

Si-o apuc de r4toc (1) Mna slug in cmard


$i-aduse moara la loc, Dup-o sita rail de ngar,
$i puse o piatr peste alta 135. Pentru a nosti feciori de
$i ddh farina gata. [afara -,
120. La moara lui Covrig Sluga de tlhariu mare,
Nu-i farina' nici un pic. Aduse o sita deas de mtasa
Eu ma suii in sus la cos Pentru a nosh feciori din
$i m'mbie cu crmoji. cas.-
$i 'n loc de lapte-mi dau bors. 5i-a facut acest colac minunat,
125. Intr'un vrf de plop 140. Pe piatra morii msurat,
Un iepure schiop Taie-1 In cloud,
Treiera la bob. D-ne si nou ;
Paiele 'n crengi se acatau, Taie-1 in trei,
Gruntele jos picau, D si lui Indrei ;
130. Slugi carle le Incrcau 145. TaieI in patru,
$i acasg inturnau. Da la colceriu (2) saracu t
Jupneasa gazdoaie tot mai
[mester fuser :
Gledin. A. llr,san, student_

xxxvi. Urarea copiilor.


(In Bistra, Muntii apus.)

Dupace intr 'n cas, un copil pgseste in frunte si zice :


Acest praznic lurninat Trask' brazd 'mprateasca,
Noi cu drag 1-am asteptat ; Ca Dumenzeu s v treasca.
S'auzim ingerii cntnd, Faceti bine si iertati,
Magii dup stea cltorind, Pe noi sa." nu ne alungati,.
Aducnd o veste bung, Ci In cas ne chemati .
La tot neamul dimpreun, S triti zile senine
$i dumnitale, gazd bun ! $i mutt aril in fericire,
Are gazda sase boi Sa.' aveti mare folos
La coarne auriti, De Nasterea lui Hristos 1"
Mars 'n cmpu Rusalimului,
Scris5. de Aar. Gligor, st.

..
(1) Lemnul dela garl. Altcum rstoc-ul este germanism din vie* mill-
tail a grAniterilor : Ladstock.
(2) --= celce poartd sacul cis colaci.

www.dacoromanica.ro
191

xxxvil. Urarea pitrAilor.


Bun ziva lui Ajun, Si cu cuie de carnat;
C-i mai bun alui CrAciun, 10. D-ne poame,
C-i cu miei si cu purcei, Ca' ni-i foame,
Cu pstorii dupl ei. D-ne nuci,
5. Scoal, gazdA, nu durml, Cd-S mai clulci,
C51 nu-i vremea ide durmit, DA-ne alune,
Trebe calul potcovit 15. C-s mai bune.
Cu potcoave de colac,
Resita. Cornelia Frentiu, st..

xxxvii. Urarea pizrdilor (1).


Bun dimneata lui CrAciun !
Apoi dacA le dai nuci, mere, alune, etc., ureaz4 as :
S trlti,
S5 'mbtrniti.
S trditi ca niste boieri !

Dacd nu capt poame pentru urat, ies descntnd :


Bureti pe pareti, Tot d'ele mrunte (3).
Tot nevoi (2) s'aveti ; De aci pin Ia punte !
(13Aita cott. Huniad.)

xxxvm. Urarea bizrAilor".


(Variant.)

Bun dimineata, neata lui Miei, miei cu purcei !


[Aj un ! 5. Fuge baba dup ei.
C-i mai bung a lui Crciun, Alune,
$i a lui Domnul cel mai bun 1 C.-s mai bune !

(1) Pioeird se numeste o verge, ca sorcova, cu care umbl copiii la colin-


dat in Ajunul si in dimineata Crciunului ; de aici se numesc eipizilrai (Abrud,
Bita, Hateg) ; pe la Clopotiva (t. Hateg) se numesc pitrili; pe alocurea si bi-
zeirai. La intrare in curte strig :
(2) = epilefisie.
(3) --= nevoi rele.

www.dacoromanica.ro
192

Nuci, ColAcuti
CA-s mai dulci ; De cei molcuti !
Gazda csei le imparte alune, nuci, colaci, prune uscate, mere, pere s. a.
Bizrii multumesc, zicnd :
Cate sindrile la gazda pe cas,
Atta galbini la gzda pe masA !
Comunic, Silv. Bichicean, st.

XXXIX Descntul colacului la turc (I).


( Urare cu ,turca.)

VAtavul colindAtorilor cu Cnd er la mijlocul


turca strig vesel : pnntului (3),
Hei, ho, ha, ho ! Stati, 20. Se rupse fierul plugului.
Stati, frati, si-ascultati, Mnati mAi, etc. c. m. s.
Vede-v'as umflati Se uitar jupnu gazd
De coaste si de crnati [Map oi
5. Si ide coceni (2) dege- Si socotir cA destulA artur
[rati, [fAcurA.
CA de cocos fript Si 'ncepurA cu mna dreaptA
Ochii v'o sdrit ; 25. Grit' rosu a rAvArs,
De pitA cu sare Cugura pe Dumnezeu rugi !
....gura, ce vA are !.. .114nati mAi C. m. s.
10. Vara s'o desprimvrat, D, Doamne, ploaie si soare,
Vile s'o desghetat, SA creascA grul mare :
Cumu-i mai bine de-arat. 30. Paiul _c_a trestia ;
Apoi : Mnati bAieti ! Spicul, ca vrabia ;
Turca5ii (In cor) : Hei, ho, aruntul, ca mazerea !
[ha, ho I Mnati mi ! c. m. s.
15. Se luard jupnul gazda si La luna, la sAptmna,
[se duser 35. La anul, la jumAtate
In cmpul Ierusalimului la Se luard jupnu gaz dA,
[arat Se duser ctar grul
Si arark ct ararA, 5i4 gisirA 'n prgA de copt,
Zi de var pnd 'n sar. Se lurg jupnu gazd

(1) Tranii nostri numesc desceintec orice versuri recitate nu cantate. Prin
.erbeni (Gurghiu), de unde am aceasta urare, se zice si nuratut la. turd.
(2) cocean de varz.
(3) -... locului ce,-1 ara.

www.dacoromanica.ro
193

40. Se duserA in trgul Ierusa- Mnati mAi !.. c. m. s.


[limului Dar mai are jupnu gazd
SA cumpere fier ai (*le, doi boi mocneati,
SA facA niate carligAtele, Cu cari duce la moarA la
Cari sA taie bine gru cu ele. [IbAneati,
DarA surdini (1) ai neate Boii rndAaei,
[nepotele, 70. In trup numai ca ei,
45 Cari tAie bine cu ele (cu In coarne de 25 de lei,
[carligAtelele). De ge mirA toti de ei,
Se duser jupnu gazdA ai CA-s chiar ca niate smei !
[le puser Mnati mi L C. m. s.
La capu pAmntului(locului), 75. Se duserA la moat*
La jelita vntului. Dar c... a de moar
Una cu maina dreapt ti, VAznd atta povoarl,
50. Alta cu stnga polog Mc& Auznd carAle scrtind,
Etra'stea, rii,stea (2), drstea, Biriaii mnnd,
ratea, 80. Tare s'a spimntat
Din marunchiu in mrunchiti, $i de fried mare
Din mArufichi In snop, Puse coada De sttinare
Din snop in claie, 5i-o lu pe scoe (3) la vale.
55. Din claie 'n car, Dar morariul, meater mare,
Din car in stog, 85. $tiind rndul, de cnd pA-
Din stog in arie ! mntul,
MAnati trai ! c. tn. s. 5i-o apticA de piscoae (4),
Dar ava jupnu gazd ai Moara de loc se mai moaie,
[12 iepe-hotoiepe 0 lu de diirdoc (5)
60. Cu potcoavele de-argint, $i-o tip iar la loc.
Cari bat bine la pArnant : 90. Puse piatrA pest cealalt
Una cu potcoavele $i scoasA o tArtA latA,
Alta cu nrile vntur De cand foametea bAgatA.
ca urechile'n sac IMO., Da hualr fArina aim se curl,
65. Pe car-1 'kick& CA cur aur ai mrgaritrltt

(1) = scoase la lucru.


(2) Onomatopee imitnd sunetul secerilor.
(3) canal.
(4) Piscoiu mic canal la moarA, pe care curge fAina In
(5) L d. deirlog.
Colinde din Ardeal. 13

www.dacoromanica.ro
194

95. In curtile dumnii-voastre, CA stiu ca nu ni-ti da


[boieri mari. Marea
MAnati mai L. c. m. s. Cu sarea ;
Dar jupneasa gAzdoaie 125. Nici nu ni-ti da
Auzind carle scat-01nd, Ca printii Dumnii-voastre
Biriii mnnd, Mate potcovite,
100,Cu farina venind, GAste 'mbrobodite,
Dimineata se scul, Vaci cu vitei,
Meinuri albe sufulca (1) 130. Scroafe cu purcei.
Si apuca o sita rar MAnati mi L. c. m. s.
De ngara Ne druira jupAnu gazd
105. $i una deas C'un colac de grail frumos,
De naatas, Ca fata lui Hiristos ;
$i totface ciuru-buru, ciuru- 135. Dar nou nu ni se pare ca-i
buru, [colac,
Ca toti turca,sii (2) sa pupe Ne pare cA-i stogul cu totuL
[fruntea. Cu adevrat, cd de-ar fi
MAnati mi ! c. m. s. [stogul cu totul,
110. Facii o covata de farina Cu paielene-ar impiedeck
$i se NO 'n aluat pn Cu plevele toate
['n unghii, 140. Ochii ni i-am scoate.
Cu neste mni soponite, MAnati mai ! c. m. s.
Ca neste tnjeli pArlite, Ne daruir jupAnu gazda
Ca neste leuci cOrnite, $i c'un cioldoman (3) de.
SA faca un colac de grau [pore ;
[frumos Dar nou nu ne pare ca-i
Ca fata lui Hiristos, [cioldoman de pore ;,
Unul de gru de varA 145. Ne pare ca-i porcul cu totul,
SA ni-1 de noug, la turcasi Cu adevrat, cA de-ar fi.
lafara, [porcul cu totul,
Mnati mai L. c. m. s. Cu nasul ne-ar rma,
120. Dati-ne, ce ni-ti da, Cu picioarele ne-ar
Ce vi-ti Indura,
(1) 0 variant zice:
Cu nepe mcini soponite (albe)
Ca nege tnjeli prlite.
(si acele-s albe).
(2) = colindkorii cu turca.
(3)= pld mare.

www.dacoromanica.ro
195

Cu coada 'n ceriu ne-ar Nu mai pociu,


[ridic, Marzac (1)
150. Numa pe mini si pe gazda 155. Na bagd 'n sac !
[ba ! Opriti feciori !
$i ask Margociu, Ha, ho, ho, ho, ho, ho t
lbnesti (Gurghiu). Comunic. D. Frcas, student.

(1) = cApetenie la "Mari. Nume dat in glumg celui ce poarta sacul cu colaci
dupl colindtorii cu turca. 0 trist retniniscent de jaful TAtarilor.

www.dacoromanica.ro
GLOSAR
de cuvinte arkaice fi provincialisme.
Nr. roman. indicA colinda, cel arabic randul, B. indica colindele sociale,
U. urArile.

4. drjun, pronunta locala. 5opfalu,


TArnava-micA, A. y. 1. ----= ajun.
abd = abA, patina albA mai fin, cfsprilifori, diminut. din aspri, bani,
U. XIII, 21. mica monetA de argint, U. xy, 8.
abures, vntul a aburat a tras o
boare. B.
addlior, adoi meri adAliori. SA fie
din alior, d'alior,adalior? Expli- belirel, diminut d. baier, legatoare
care n'am aflat. legatura, colan : bilierel de pani",
afloa-ra, aflA, pronunta istro-rom., B. my, 13.
obisnuita sporadic si prin Muntii ban4, = Wks, pare lucra In baie,
apuseni, B. LX, 3. B. 35 fine.
agest, pl. agesturi, ce aduce apa, banal, intristare, magb. bnat, B.
rul, cAnd vine mare. Din lat III, 37.
aggero, gessi, gestum, aduc, B. barda.;, dulgher, maiestru care lu-
LXXXII, 6. era cu barda ; deci : a bardu a
aldul, maghiarism foarte comun, ciopll cu barda, LI, 26.
mai ales prin Tara Hategului, = bat, bat B. XXXV, 33.
binecuvant. bardr, rnagh., si dad, LXXV, 24.
alghioare, = albioare, cu ghi = bell, A, a tliA, d. e. oiboi, porci
bi, B. XXXIII, 6. s. a., se aude si In uzul familiar,
aglicei, anglicei, diminut din an.. LV111, 12.
glica 1. 0. cfglica, floarea : pri- beteag, maghiarism tare raspandit
mula veris, B. XCII, 54. B. CI, 8 : in pArtile ardelene, = bolnay, B.
eati-s d 'aglicei. LXXXII, 19.
anglie, se zice mai mull clespre haine biritu, magh. bir, primar, jude In
frumoase de materie din Anglia, comun, CXVI, 23 ;---nTe curte=epi7
aici despre odaie : a chilie de stat de mosie domneasca (boie-
anglieD=frumoasa. reascA) CX, 18, CXIV, 22.
aninos, 1. d. a-miros = miros, pro- bizarai, v. pizAr, pizarai si pitA-
nunta dela Ghiris-rom., CXIII, 8. rAi.
argintene, spreincene", B. XLIV, blen, (cu sufixa en=em, cum conjug
4-5, ca argintul [1. Istro-Romanii zicnd d. e. puten.

www.dacoromanica.ro
198

putem) -1.'d. blem (Cris) mergem, ccitelin, in graiul viu ; ctinel (Tar-
aidem, vino, B. XII, 12. nave)=Incet, XXX, 23 ; XXXI, 23.
bomboancY, cu reduplicatiune din ceatei, alma vntul, fie-si ceatel
boan, boab, XLVIII, 51. cfr. in-cetri,
bogat, In uzul vulgar (pe Somes, XL1X, 19 v. si mai jos : cet.
etc.) se aude: bogeit, mult, destul, cecede, vitei-, cu coarnele plecate
B. LXVI, 46. sau intoarse in afarl, U. IV, 10,
boqi, bouleni, B. LXXXIV, 28. si In uzul vulg. passim.
boj, a ul albinelor, onomatop. ceruld, diminut. din cear, L d.
CX, 4. = svonul. fiarei, fiari mica, fierut, B. XII, I.
bolund, magh. bolond, nebun, sim- - pronunta destul de frecvent
plu, prost, se aude si In uzul vul- In Ardeal, ce=fe.
gar, passim, B. LIX, 18. ce.yesc, acesestep=tiveste, B. LXXXII,
bomborte din boambit I. d. boan 24.
s'a diminutivat=mici boane, gr- cet, in-cet, CXLIX,
unfe, LIII, 35. 18 ; subst. : aBat vntul,
bondifit; bundit, cojocel , XXVaMul- fie cet, XL, 17.
tmits, 5. chichi, pron. vulg.. 1. d. chitl, impo-
bori, a-, a trage boare, vnt usor, dobl, B. XXXV, 27.
adie, CXXIII, 8 de aici: borit chichie, L d. tichie, se pronunta.
vnt, B. XXVI, 4. cicle (v. col. Mgr si Or, XXXV,
brud, pod ; brudar, podar cu (pod 17, din Filpisul mic.
umbltor D. chindis, brod; in uz general, B.
brunj, brus, bot, un codru de cas, XLVII, 13.
de pne, etc., CIII, 24. Cuvntul stri- chiverilei diminut. d. chivr, sapcl,
cat din bulz, cum 11 gsim In col. B. XXII, 9.
B. CIV, 10; CV, 11. cioco-boco onomatopee si joc de cu-
buriumcg, butucas, in gluing I. d. vinte imitnd sunetul imblciilor,
vita de vie, care se zice si bucium, cum e si ciuru-buru" imitnd su-
ploscut, Ur. ,X XXII. netul cernutului cu ciurul, U. XXV,
but.; v. rn. s., B., XXIII, 16. 25 -26.
bumnesc,bumneste,bufneste, izbeste, cioldoman, pronunt
loveste, onomatopee, CXLI, 4. man, sold, coaps mare de pore,
U. XXXIX, 143.
C. ciricuq vorb pocit In glum din
cafton J. d caftan, B. LXXXIII, 13. latin. clericus, pronuntata pe ungu-
calafir, calonfir ; in graiul viu nu- rie clericfq: de aici: cirictq, teo-
mai calapr, B. IX, 13. log, cleric, U. XII, 4.
calateir, In graiul, viu numai as, vechiu slavonism In infelesul
calonfir, B. XVII, 37. de minune, B. XX, 13.
Came, canaf, ciucure, B. LXXXII, 16. ciugdrel magh. sugr, sudar=sub-
ceist, pronunt vulgar foarte r span- tirel, B. XIV, 11.
dit 1. d. cAzut, B. XCVI, 31. cltifitepte 1. cl. clgteste, cltin, misci
cdVig, a-, a Diu', alivezi asti- lin, XIV, 16.
gatep=grijite, B. XCII, 41. Cuvn- clengi pl. din cleanget, creangi, C.
tui este In uz general In Murrtii 11.
apuseni. cloambli, pl. cloambe, se zice

www.dacoromanica.ro
199

cleoambd (Blaj) creang, -pas- cuiu, la scArile cele simple = fustel,


sim, XXXIX, 6. CXLV, 4.
cocif vizitiu, magh., in uzul general, cumund, pron. popor. 1. d. comun[?],
B. V, 15. B. XLVIII, 13.
colciriu, scurtat din coldar, care curci, imprf. din forma poporall:
poart sacul cu colaci, U. XXXV, a ceird, a curge, B. XC1V, 37. B.
146. XCVIII, 10. in inteles de a pia.
colind, colacul, covrigul, ce se cl cured, imprf. verbului a dire, a
' colindtorilor drept rsplat pentru alerga, a fugl, prf. cursei, curse,
colindat, LIII, 25. P. LX, 8.
colindrei,a -,a colincl, gsim numai curuiesc cu epentez, I. d. croesc,
odat in col. B. c. 26. afloare tu CLIII, 13 ; CLIV, 15..
trei rzisoare din Tilisca (Sibiiu). cust, a-, a till, a exist, a fi.
omnd, comndare, pomara, U. cuvnt, 1. d. binecuvnt: Dum-
XXI, 34. nezeu I-a cuvntat, LXXVII, 18.
-comelci, servitori, slugi, B. LXXXI, cumnteitor, Fii mai ierttor si
9, 10. cuvnttor = gratios de a da
concinirea, sfrsitul, capetul, nimi- cuvnt, B. VIII, 29.
cirea, CI. 24.
onteni, a --C eu bine am contenit, D.
Ca albina 'ntr'un ofirit. Vorbele
contenit si ofirit sunt substantive da, a - dupd cinevii, a mrit, B.
sinonime: psunatul oprit pn LXIX, 11.
creste bine iarba ; deci infelesul dalior, poate : d'alior, aurel [?],
este : am avut bine, mi-a Jost bine, mar-, LXI X. v. si addlior
ca albinei care are flori destule drdoc, clarlog, U. XXXIX, 88.
inteun oprit s. contenit, CVIII, de a) ca conjuncfiune final =-- ca,
15--16. col. sf. Simicoarg, CXXXV, 2. B.
cordble, mici corbii, corbioare, XIV, 4. (b) ca prepozifiune
CXXXVI, 11. dela : C'am auzit de tata.
cornurle,mdnunchi de -, din lemn aCA pe noi, soro, ne-a da I,
.de corn, U. XXXV, 52. B. LXIX, 10.
coroboale, pocit din cordbile, cork"- descntec, rostirea (nu cntarea) ver-
bioare (v. m. s.), mici corbii, surilor, versuri rostite aDescn-
CXXXV, 43. tecul colacului, U. XXXIX.
(crnci, se-, a se scncl, a plnge dieci(, diminut. din diac, cantor la
suspinknd, LII, 11. biserica, XCV, 5, 7.
in graiul viu pretutin- d'oblia, d'obria, a oblici, a bg
deni, = credit, U. XXXI, 2. ape de sam, a vede, afl, v. col.
asteptare cum se mai zice. Negri-si vntori, B. XIII, 6 ; B.
creftinesc, I. d. increstinez, CXXX VII, XIV, 6.
29. drftea-rgea, enomatop., care imi-
cruce, steag (cu cruce in evul mediu teaz sunetul secerii, U. XXXIX, 51.
mai incoace), comancl, U. X, 7. dripl, strivl, ale-a, U. XXX, 16:
-crucer0i, diminut. din cruceriu, crei- dujetnel, diqatnic i dufinic, arh.
far = mica monet de aram in purpur, catife ; d'urfinis,)
- valoare de 2 fileri. VI, 5 ; IX, 10.

www.dacoromanica.ro
200

dulachie, mant, dulam, cornul fluerea, diminut. cl. fluera, B. CV,


cornul mantalei, B. LV, 31. 3., CH: fluer; pe la Scdate se
durdu,-icerului, durduitul, tunetul, aude : floier (Oct. Sumea, st.).
LXXXIII, 40. forfotefte, oala-, fierbe cu clocot,
U. XIV, 19.
P. fraie, pl. dip frau, B. LXXVIII. 7.
frangara, I. d. frnsee, B. II, 15,
facutul, fAptur, talie, sttur, B. fustei, constelatiunea care seamank
XXVI, 40. cu fusteii dela rsboiu, const din
fagadarita, carcimrit, birtsit, dou linii paralele din ate trei
CXIV, 31. stele, B. LXIV, 31. B. LXVI, 2Q.
far', 1. d. fr; se foloseste i in
graiul vulgar (passim) in Intelesul G.
de numai,LVI, 16 (col. din Spring). gaiu, cocaf-, negru, XXIX. 8, B.
fatatoare, mieoare-, ca un particip C. 1.
futur dela a fat = cari au s. gat, dau gata, rpun, XCI, 1.
fete, B. XXXVII, 12. gateaza, a gt, gteste, LXII, 9.
feciorita, mid fecioar, gazda, stapanul csei,- este in uz
as zic Romnii istrieni general.
copil, copilit, XXXIII, 9. gagclac, magh., avut, bogat; cle aici
f ele, magh., 1/2 cup; uz general a &Wad, a se-, a se imboggi ;
la noi. toate sunt in uzul general, col.
felegioara, diminut. d. ferega CXI, 9.
feldera i ferdela, B. VI? 5. gers, pronunt local I. d. vers
ferdala, XVI, 18. germanism In gra- glas, d. e. pe la Ohirisul rom.,
iul viu pn astzi, veche mksur CXIII, 39.
de capacitate pentru solide, cam gestre, B. VII, 5: Toate vrfurile
25 L., banit, B. LXXIII, 16; U. Si toate gestrele:
XXI. n'am putut afl insemnarea.
fereca, a-, a felicia, fetid, ca in gheluesc, magh., dau la rnda,
Tetravang. lui Coresi. De aici: f e- CLV, 10.
recan, ferica, ferecat, CXXIII, 2; glzioabei, se zice i dioaba, steand,
CXXV, 1-2; B, LX, 60. pitting, B. X, 16.
fericu, aceeas, B. LXXXV. gioldan, giulgiu, B. LXXXII, 41.
fericean, fericiat,-= ferice, fericit, godinat, purcel, godacel, godac, U.
B. XVII, 1, 3. fericit, C. LXXXV. XIX, 18; se pronunt i goghinac,
feredeu, magh., baie, local de bi, XXX, 43.
scaIde, CL. 5, B, LXXVIII, 24. gomoni, a petrece vorbind, a po-
ferie, vadr, B. LXXIII, 19. vest?, sopti, B. LXXI, 15. B.
luminar (si in uzul vul- LXXVIII, 13.
gar, passim), sfesnic, CXLIX, 5. gorgoni, TO cerbii-mi yini,
, fiustra, mieoara -, de doi ani, B. TO mi-I gorgonia
CI, 20. fugi de el, 13. VII, 10.
icut, fiut, se prouunt pe alocurea grafta, graiul, LXXIX, 19.
0 ciao:, LXVI1, LXVIII, gramadit i griimdic, stalcit din
flacai, metate4 din fclii, V, 6 ; CX, grmtic.
6 ; XXVIII, 21. Grangurel, 1. d. gangurel, diminut.

www.dacoromanica.ro
201

din gangur, nume de cal, In col. langa, de langa ; aPinga,


a Trei frati. U. XXXII1, t, 1. d. pe langa.
griluq, se zice si graunt (fern.), invdrstd, irnpleteste, face evrasta
graunte, B. LXXVI, 13. (buchet), ori muting de flori, B,
grositd, veche moneta mica de aram, XLIII, 10.
ca 'la 4 fileri, U. XVIII, 25. isme1,creatd,planta: Mentha crispa,
grumur, incarch, ingrarnadi, B. XCVI, 15.
LXXXV, 19 ; cfr. lat. grumus, ita I. Intrebk B. CX, 12.
grumo, groma. itros, itru, din slay. utro, dimineata,
deci sIujba manecatului in biserick
H. aUtrenian, CLIII, 20.
haled, sgomot, galgie. In graiul
viu se aude holed, cum este si
intr'o colinda din Agristeu (Tarn. jebruicd, mica zhrea, B. XX, 9.
mica) amare-i holed si adunaren, jig, pronunta locala j=v. vig, magh.
CXXIL, 2. veg=--val, XVIII, 22.
harcu, arc, de aici harcas mare, filt, jet ; jint, pl.uri; JI,t, pl.ud,
LXIV, 8 ; areas m., LXIX, 11. germ., jet, CXXXVIII, 10.
heghes, rnagh., cu coarne ascutite, jotat, frumos, B. LXXXIV, 20.
U. IV, 9. judecii, la eapetul judecii,
hinteu, magh., caleasc, butd, B. C'acolo.si noi vom fin, XLIV,
XXXV, 27. 29; presupune Nominativ. judecd,
hoboni, a se legan, a se el:it], XL1, 5. judet, judecata.
hurat, urat, prin $erbeni (Gurghiu, juhcit, onomatop., vuit, vuiet, XXVII,
U. XXXIX, nota. 16.
husos, vechiu ban de argint, sfant, junelas, dublu diminut. din june,
B. XXX, 35. B. XX, 29.
jurdejur,jurimprejur,B.LXXXVII,1.
I. jurat mare, ajutorul de primar, --
e in uz general, CXV, 6.
iedere, iedera, B. V, 13.
iesclie, iesle, se pronunta mai mult L.
iescle, (Tarnavi) XLIII, 4; V. si V, magh. lakmrozi), local
4: aiesclelen. unde se oasplta, B. LXXVIII, 23.
iisori, Cum rsaru-si doi Maul, alcuiti --= traiti bine, B. I,
B. XLIII, 3 (?). 13. (magh. jl lakni).
imbubil,-d, impupit, Imbobocit, lat, pl.c7, lolot, smoc, floc, B. CI,
B. V, 13. 24.
impnd, umplek CXLVIII, 6. chit, spalat, B. LXXXI, 8; este si
impoivand, a, acoped cu toale. in graiul viu, In Muntii apuseni, etc.
indsel, fecior in casa, servitor, B. lebenjoaret, diminut. din lebedd, B.
III, 12. LXXXIV, 25.
inchefted, provincialism, incapea, U. lecovatd, probabil : mArmuratA, curn
XIV, 14. .este In alt colind ; ceva vorba.
inchineiciune, rugaciune, CXI, 30. straveche (cfr. celt. leuk leuka,
indoblia, v. doblicl, oblicl. piatra.
ingd, dingd: edinga el B. LXVI, lege, judecata, osanda ; cfr. expresia

www.dacoromanica.ro
202

poporan: merg la lege ; i-a fcut sacu-i mrisor,incptor, de acea pe


legea s. a., B. CVI, 7. cum la o sticl mare i zic in glum
legurnd, pl. e, gozuri prin mdtuA as-i zic si la sacul cet
buruieni, U. XXXV, 80. mare, U. XIV, 14.
legumei, stlciturA a vorbei nein- meqce, mestec, amestecA, B. I, 10.
telese: egumeni, B. LXXVII, 8. meaner', 1. d. manA, road, CXL VI, 43.
magh., panda", LXIV, 14. mine, ca i cine, la Acuzativ fArk
libicioard, dimin. din lebecIA, lebe- prepozitia pe, CXIII, 7.
joar, LXV, 10. mohoricel, cam mohorit, CXXX1X, 8.
lincet SA nu fie o compozitiune molotru, melllothus, chimin, B.LIX, 6.
din lin i cet; (Meet), cari ambele multdmi, a , in intelesul de a
inseamnA aceeas ; deci lin? B. salut s. de a rspun de la o salutare,
XLIII, 15. U. XXiI, 10, 12 si XXIII, titlul :
lucefre, pl. din luceafr, B. LXXVII, multmit ( rspuns) la o in-
20 ; tot asA : luceferel, pl, lu- chinare.
luceiferle; luceferui, diminut. din
luceafAr, la pl., XXXI, 13. N.
lud, simplu, prostut, CVI, 22. na, tine, primeste, B. LXXIX, 42.
luntrd, a , eluntrdm, intrAm In nddiesc, met inteleg, pricep, B.
launtru ; contras din luntrm, LIX, 20.
CXXXV, 2. naframe, pl. dela nAfram, care in
lund de inel, se numeste piatra uzul vulgar face pluralul nAfrAmi,
(scumpA) ce este in Mel, B. CVII, maramA, B. XXVIII, 9.
5 ; CVIII, 4, lume. niiscutul, arh. (la Coresi), nasterea,
VII : Sara nscutului nasterii.
N. neivodasi i ndvodari, pescuitori cu
mdcioace, pl. din macioacA (?), in- nAvodul, CIVCVI.
dud, M. XXVIII, 7. nedee, srbare, petrecere de var cu
meiji, pl. din maj, veche msur joc, obisnuitA in tam Hategului,
de pond (= 50 KI, 100 fonti.), B. si pe flu, XXVI, 33.
LXXX II, 40. nepomenit, nedesteptat, netrezit din
malini melin, planta liliacul, LX111. somn, B. LVIII, 18.
meirgdret,i ismd a ----- isma creat, nesocotit, miile" necalculate.
Mentha crispa. b=ca mrgritarul : Urarea din Cetea (Teius).
oCu lAnuta creat, CreatA mar- nevoie, este si in uzul general, epi-
geireatd. lepsie, U. XXXVIII. Tot nevoi
vechiu ban unguresc. d'Cle (=de cele)mdrunte,==rele.
meirsac, ttar, cel ce poartA sacul cu nici, 2 silabe: ni-ci, B. LX, 42.
colaci dupA colindatorii cu turca, nimeri, a , a sosl pe neasteptate
U. XXXIX. ca din intAmplare. MA si In
mas, din arhaic, mdnre, am ,am uzul vulgar, B. XCI, 1.
poposit, LXXII, 68.
masd, fat de mas, msrit, B. O.
XIII, 17. o, ori, B. LX, 14, 15.
meitdprul,rchita, salcia,B.LXIX,19. ociirut, diminut. d. oacdr, cu pete
matufel, In glumg sacul in care negre pe bot, incolo tot alb, LXXII,
colindAtori adun colacii c. 1; 41.

www.dacoromanica.ro
203

olatd, pl.e i olaturi; In uzul vul- plvan, B. LXVII, 23.


gar se aude i olete (V. al meu platd, folos, dobnda, U. XXX, 18.
Glosar de cuvinte dial, sub voc.), Pociunchi, pro nun% lo calk' In Sonfalu
vorb invechit. O gsirn $i In (Trnava micg) 1. d. pociumlii, stl-
Cronica lui $incai, passim, edi- pi$ori ; remarcm chi= ghi = bi;
ficiile din jurul casei, XXXII, 10. V, 6. Sara de arjun.
omeni, In infelesul de a cinstl, os- pogdniciu, a) pogoniciu, servitor mic
Ott este In uz general; In intele- care mn bofi prin$i in jug. B.
lesul de : s'a facut om, In U. LXXXVII, 14 ; b) ca ad jectiv : avan,
VI, 12. neastmprat, 1. d. pogani, B.IV, 3.
or, aLa noi si-or venit=-.au venit, poiatd, grajd, staul, XXV, 10. U.
B. XVII, 20. XI, 6 ; e in uz general la Romnii
Genitivul de form arhaicg ardeleni.
dela oaste, XCV, 10. fibine, ecoadep de gralu, gozuri, ce
cade sub ciur, CXIII, 30.
P. fioivan, magh. (col de cai.
poldrit, XXX, 10, doara (?) poleit ?
paIos, B. LXXXI, 24. ',okra, XXXI, 8. palat, B. LXXII, 7.
pcilutd, pl. 014, palat, CIX, 2. polijit, V. polrit.
pdsturd, este In uz si In graiul viu de pomeni, a , a destept s. trezi din
pe Trnava niic, in intelesul de : somn, $i in uzul vulgar, passim,
merindare in col.=msrit, fat B. LIX, 36.
de mas. Pe alocuria pdsturti se ponosit, frecat, tocit, uzat ; tare uzi-
numeste crtinta tat $i In graiul viu.
pdtac, veche monet ung. de aram porge, dare, CXIII, 12 ; este $i la
ca la 7 cr.----14 fileri. uzul vulgar, pe Cmpie.
J.zesc, ma grbesc, es te si In uzul porumbcqi, porumbei (paseri), B.
vulgar (Gherla). LXXVII1, 16.
pe, pentru, X. Observ, B. LXXVII, 40. porunci, a, a vesti, trimite vorb ;
pcine, in uzul vulgar la tar ; pecie, este In uzul vulgar In intreg Ar-
XX, 17; U. XIX, 18 ; M.1XXXIV, 11 ; dealul, B. LIV, 12.
pe la Hateg $i pe jiu: pecine, U. poplog, posomog, bucat, drab
XXX, titlul. mare, U. XXXII.
trup, CXXXVIII, 53. Cfr. Potilat, (pron. pochilat), magh. pa-
zicerea : edrac iinpeNat = In- tyolat, invelitoare pe cap la
trupat. femei, B. VIII, 51.
pene, pl. din peand, buchet, flori in p- povoraf, orn de rnd, iobagiu care
lrie, si in uzul vulgar, B. XXII, 5. poart poverile (contr. nobil, ne-
petrec, se , tree. Cfr. zicerea etoate me$) (?), LXXII.
tree $i se petrec, B. XXXVIII, 6. preinzesc, transitiv = Ii dau de prnz,
pica, au picat =au nimerit, sosit pe este gi in graiul viu, in uz general,
nea$teptate, B.XLIX, 21. XXXVII, 3.
piscoiu, mic canal la moar, U.XXXIX. prejur, prejur masda, Mil pre-
copiii cari in ajunul pozit. de= in jurul ; bogitga pre-
Craciunului colind, ureaz cu pi- jur easel", IX, 19. V
zdra s. sorcova, U. XXXVIII, prourd, prournd, cu r = i, =
XXXVIII. plour, XXX, 33.

www.dacoromanica.ro
204

puioare, vl de fachiol, IX, 11. sbier, B. CIII, 9. sbiere si:sbierat,


Pulberice, deminut. cl. pulbere, praf, cum gsim in LXVII, 11. iJ in
CXXXV, 30. graiul viu, passim.
purced,plec, merg, LXXII. Purces-a, pl. din sea, B. LuvIa, 7.
B. XCII, 48. a=--, a trage In gazri, XXV,
pustin, pronunt dela liateg, pustil, 4.
In Intelesul de a pribegl, XL, 19. sbonul, svonul, CXLVIII, 10.
scafilitat, apusul, vestul, 13. L XXII,
Tt 14.
radi, rddui, ppocop. din arklui scoc, canal, U. XXXIX, 83.
(magh. ered), a pleca, porni, CXIII, scris, ca-, frumps ca scris, ca pic-
1, 15. tat, este i in gralui viu, CVIII,
rcimburat, stricat, roate -e, stricate, In adaus.
U. XXVII, 13. sdran/d, treat*, este In uzul vul-
reigoc, germ. Ladstock, lemnul dela gar general, B. X, 23.
garl, U. XXXV, 116. sdronldni,onomatop., rontl, X1111,6-
rat, pl. rturi ( magh. rt), este general sezdu, jet, jilt, CXLI, 41.
in graiul viu, = lunc, livad, sfrtariu,114dintr'un Intreg, cup,
XXIV, 3. XLVIII, 51.
rein, pl. rifuri, rele, X. observ. sfercugd, dimin. din sfirc, B. LXXXI,
rdvtinat, fcAnat, faimuros, cr- 24.
cAnos, B. XC, 8. sgeicinez,asgti, scuturA,CXXVIII,15.
ritzd, a-, a revrsi raze, a rada, sghicitaes, sbiciul, a sbid, - despre
I, 13, rAzeste vnt, BCX, 5.
roajba, despre unelte rele : ru, ho- Simicoard, cSfeinta ---, Sfintul
dorogit, invechit, de nimic, U. Nicoar, S. Niculae, CXXXV.
XVIII, 25. ginor, gaitan, Q. XIII, 17.
mustel, In uzul general, sluji, a - a face slujba sfnt (Ii-
B. XVII, 35. turghia) In bisericA, In uzul ge-
rongini, a roade cu sgomot, ron- neral, CXL, 26.
tal, XXXIX, 29. magh., buctres,B.LXVI,
met, In intelesul de local : loc de 19.
rugciuni, capel, orator, B. goldu-boldu, joc de cuvinte, cuvinte
I-XXVII, 5. gemene, (coaps) mare, U. III, 12.
rurnegul, rumegatul, XXVII, 25. golovat, piatra (?), potec mr-
rumegior, rumenior, cam rumen, muratfi, din magh. sala = turma-
XXXV, 6. ling, piatr cu fier, LXXV.
rup, rupse a graP=prinse, Incep, somnet, a - somn, a durml, a trage
CXLI, 17. un somn, BXCV, 7. B. XCIX, 1 ;
probabil romonit, B. nu somnati-nu durmiti.
VII, 27. stillfiurile, stlprile, ramuri, B. XLII,
15.
S. S. stnjin, floarea : Iris germanica, B.
scibeiu, magh., croitor ; de aici : ad- XLIX.
buesc, croesc ; substantivul &Mau steificineasa, XVII, 17. stpti,
e frecvent in graiul poporan, ver- dpa m
bul ins nu-i In uz, XVIII, 24., stat, stturA, B. XXXIX, 4.

www.dacoromanica.ro
205

stavd, erghelie ; e in uz 'general) tdrmq, magh.,pridvor,balcon,XXXV,


B. XXVI, 26. 29.
gtbld, stebl, cotor, mnunchiu, B. gfrd, chitit, impodobit, B. III, 10 ; B.
IX, 14. XXXVIII, 14
stocuI, B. LXXVII, 30 : aC sunt doi tifras, mndru, tantos, B. XXXIV,
storcuti din ceru. Si cu doi fiuti 17.
de ai lorun ; n'am putut afl In- tind, simplul verbului intind, XII, 20.
semnarea ; doari germ. Storch, a Tinse ceruln.
barz (?). lip, pron. /tiP, provincialism general
striimb, in intelesul de fals, este In in Ardeal, arunc, BXXVII ; B.
uz general la popor : ao jurat LVII, 35.
strirnbn, CXIV, 33. gpdu, (pron. Mptiu), magh., pni-
strdpsor prin mefatez i rotaci- soara, CXXXV, 47.
zarea lui I din_ stlpsor, trengut, tivdrd, pron. loc. chivdrd sapc5, B.
XXXI, 33. V, 18.
striltior, probabil din : tretior (= de toiag, lumin de cear galben In
trei ani). mna mortului, s. pentru morti,
stretior, B. LXXXIV, 30 ; B. XIII, 10. CXLV, 5.
stropgor, diminut. d. strop, .= pu- torigte, turiste i tuliste, locul unde
tintel ; dar mai probabil c o se d de mncare la oi, XXVII, 22.
vrut s zic stritibsor, (v. mai sus Told, Tuti, Slovacii, B. VIII, 16.
crengut, XXX, 31. treabei, c si -pe la noi ii de treabdh=
su, 1. d. so, (ca Sicilianii) din sdu, de trebuint:de folos, U. XIII, 22;
pronume poses. . cfr. zicerea poporani : anu-i de
sucna, B. XXXI, 18, surnnit, in uzul treabn, anu-i de folos.
vulg. gener. sugnd, fust. tregtior, cuvnt stricat din stretior,
sulbuc, un- mare de peste, grmad. iar acesta, probabil, din tretior,
Este si In graiul viu pe la Brad 13. XCIV, 15.
si jur. Comuni cat prin Virg. Pe- tretior, al trene, B. XCIV, 15.
rian, st., B. CV, 13. troapa, WI:1os (Ia Alecsandri), co-
suman, tundr, gheb, des in graiul mand, porunc, semn, cruce, steag,
viu, B. XV, 13. col. CXXV, p. II, cfr. grec.cpoirii=
suPdrat, trist, intristat, CX. tntoarcere, U. II.
surdini, a scoate la lucru, U. XXXIX. tuligtea, identic cu toristea, turistea,
uriep, aiepe en sirepe, iuti, cu 1=r, XLVI, 10.
U. XXXV, 83. tulai, interject., exclamare de spaim,
sugtac, veche monet de aram, c. de alarm, din magh. tolvaj =
4 fil. U. XII , 4. hotii, XC1I, 11.
suvols, coarne in aur suvoalse, rs- tun, intru, II, 33 ; VIII, 19 si In
frnte, B. CI, 23. uzul vulgar, foarte comun.
turca ,s, colinatorii cu turca, U.
T. T. XXX1X.
Idler, pl. e, farfurie, B. XV, 29. tureacul, cismei, provincialism In
taiu, ao tale = iea fuga, taie fuga, intreg Ardealul, crmbul cismei,
B. XVIII, 13. B. LV, 32.
Tariglat, I. d. Tarigrad, Constan ti-
nopol

www.dacoromanica.ro
206

U. vrtdpil, CXXV. p. 11, (?) condu-


cator (?).
un, u' leu, B. L X. 21. pdst, pronunt poporan aproape
un', mai ales Inaintea dentalei t general In Ardeal =vzut, passim.
unde, se aude i In graiul viu. ververi VIII, 9. poate flacr,
urechird, de strugure, mica arip vori (?).
de , XLVIII, 50. veil, (?) simplul verbului : invell.
derivat din oaspetii, cum velici, a, probabil din slay. velik
se zice i in graiul vulgar pretutin- --= mare ; deci : a mrl, fetid, XLV,
deni : ospecioi, XXXI, 4, si us- 33.
N ieioi, XXX, 4. vidra, o plant de apa, comunic.
urzese, decid soartea, fa. c ursita, pun Lud. Munteanu, st., Hateg.
capt, sfrKsc, ucid, B. LXXVI, 6. virguq, diminut. din vig, acesta e
In lexic. Bud. sub voc. aflam din magh. vg val.
sgsc, statuo, constituo, destinov de,
cerno : toate Insamn aproape a- Z.
ceeas: urzesc. abreiluied, In graiuT virr oriblae, fe-
V. tiscan, B. XL1V, 13.
odpsite,
veintureaca, lopata de vanturat o plant, num ire In uzul ge-
grtil, U. XXI, 14. neral, BXV, 13
vtirfi, 1. d. vr fi, vrfuri, B. LXX, oduri a, a colindh a 2 zi de Craciun
XIV, 32. dimineata, obiceiu in Tara Oltului,
veirst, impletesc, Invrast, fac vrast CLV.
(buchet) din flori, fac cunun, B. grill, a, v. act. trans. a-i da zile
XLIII, 17. multe, U. III, 28.

www.dacoromanica.ro
LITERATURA COLINDELOR
1. Sulzer, Dr. losef, Geschichte des .....-18. Brseanu, Andreiu, Cincizeci de
Transalpinischen Daciens, Wien colinde, Brasov 1890.
1782 (special t. II, 403 : turca). =.19. Sbiera, Dr. loan, Colinde, Cer- .
2. Pann, Anton, Cantece de stea nauti 1888.
si de Vicleim, Bucuresti 1830. 20. Daul, Tcodor, Colinzi si cntece
3. Marienesca, Dr. Atan. M., Co- popor., Arad 1888.
linde, Pesta 1859. 21. Alexici, Dr. G., Texte din lite-
4. Idem, Saturnalia si pitrii, Fa- ratura poporan rom., Budapesta
milia, 1874. 1899, pag 139-172, note : 286-290.
5. ldem, Cultul pgin i crestin,Bu- 22. Ciura, Alex., Colinde, Orstie
curesti 1884. 1908.
6. Schuller,foh. Karl, aKolinda.Eine 23. Reidulescu-Codin, C. si D. Mi-
Studie fiber romnische Weih- halache, Srbatorile poporului ro-
nachtslieder, Hermannstad 1860. man, Bucuresti 1909.
7. Idem, Herodes, Ein deutsches - 24. Vasiliu, Mex., Catece, urturi
WeihnachisspielausSiebenbrgen. si bocete (pag. 173-189 : urturi
Hermannstadt 1859. la S. Vasile.)
8. Schmidt, Wilhelm, Das Jahr und 25. Plisculescu, Nic., Literatur popu-
seine Tage, in Meinung und Ge- lark' rom. Bucuresti 1910.
brauche der Rumnen Siebenbr- 26. Olkinescu, C. Dim., Teatrul la
gens, Hermnanstadt 1866. Romani. P. 1. Datini, nravuri,
9. Theodorescu, G. Dem., Studii, jocuri, petreceri. Bucuresti 1897.
Romanu11869-1874 (25 Dec.1869). 27. Densuian, Aron, Revista critic-
10. Idem, Notiuni despre colindele liter. 1.
romne, Bucuresti 1879. 28. Ducange, Glossarium mediae et
11. Idem, lncercari critice asupra infimae latin. Parisiis 1840-1850.
unor credinte, datine si moravuri, 29. Czdran Gyula, in a Ethnographiall,
Bucuresti 1874. 1901. aAradrnegyei kolindls es
12. ldem, Poezii populare, Bucuresti turka tncoltats.
1885. 30. Kirdly Pal, ibid., aBethlehemes
43. Bdnfilli, Petru, Colindele Cr- jtl Radnn, an. 1904.
ciunului si ale Pastilor. Sibiiu 1875. 31. Moldovan, G. Dr., Alsfehr vr-
14. Burada, T. Teod., 0 clatorie in megye roman npe, N. Enyed
Dobrogea, Iasi 1870. 1899, pag. 231 239.
15. Mangiunca, Sim., Clindariu pe 32. Schmidt, Tibot, a Etnografie :
1887, Oravita 1881. Turca in comitatul Hunedoarei, in
16. Gaster, M., Literatura popular aTransilvanian, revista Asociatiu-
rom. Bucuresti 1883. nii pentru literatura rom. si cultura
17. larnik-Bdrseanu, Doine si stri- poporului roman, Sibiiu 1911, an.
gaturi din Ardeal, Brasov 1895, XLII, II, pag. 135 - 146, cu 6 ilus-
col. 1-V, pag. 418-429. tratiuni.

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag. P ag.
Precuvntare 1 X ix. Zori albe 30
Datine si credinte poporane. xx. Azi e ziva de Crciun 31
A. Crciunul . 5 Vestea minunat. . .
B. Obiceiuri de Crciun. . 8 Mesia sosit In lume . 32
a) Colindele Patru pdstori . .
b) Lturenii 10 xxiv. Cunun. lui Hristos (var.
c) Petrecerea copiilor . 14 la gPatru pstoria)
d) a btrnilor.. 15 XXV. Nasterea Domnului .
e) Butucul CrAciunului . XXVI. Nasterea din fecioar 33
f) Alte obiceiuri 16 xxv.u. La chilie de fan-file. .
C. Colinda la popoarele conlo- Luceafr galbin. . . 34
cuitoare 17 xxrx. Zori 35
xxx. Zori de zori
COLINDE XXXI. F6-te vesel ! (var. celei
A. Religioase. precedente). . . . 36
i. Sara de ajun . . . . 21 Vesel, domn bun . . 37
n. Sara lui A jun (variant) D
Zori frumoase . . . D

Sara din easarA . . 22 XXXIV. Mndru-i cerul. . . 38


IV. Ce sara-i ? 23 xxxv. Mr si Or
V. Sara de arjun . XXXV1. Scar de argint. . 39
V/. Sara mare 24 xxxvii. Mine la prnz . .
vu. Sara nscutului (nasterii) 25 XXXVIII. In sesul cel frumos. .
vui. Ziva lui Ajun. . . . . xxxix. Blestem i binecuvn-
Ix. Colind la us afar, tare 40
noaptea XL. Blestemul Maicii Dom-
X. Colind. la usa afar, ziva. 26 nului 41
xi. Dimiheata de Crchin. Blestemul Maicli Sfinte
XII. Scoal, gazd bunk* . . 27 (var.) . 42
xiii. De sculate. . . . . . . XLII Maica Sfnt. . . . 43
SCulati, mari boieri. . 28 XLIII. (varianta
xv. Sculati boieri (var.) precedentei) . . .
XVI. Schlati, sculati, . . . . 29 xuv. Maica luminat . . . 44
xvu. He, Crciune. . . . XLV. Maica cu fiu 'n brate
Dimineata lui Crciun 30 XLVL O chilie de anglie . . 45

www.dacoromanica.ro
209

Pag. Pag.

XLVII. Dumnezeu cu oile . . 46 LXC. Ce soare rgsare? . . 70


xr..v.ur. Sub d'umbrele mrului xcl. Vindere.a lui Isus . . 71
XLIX. Dinaintea raiului . . 47 xcrI. Zori, dalbe surori . 72
L. In poarta raiului . . 48 xcru. Zori (variant) .
XL La vrful muntilor. xcnr. Trei cocosi . . . . 73
LII. Pe fetele muntilor . 49 XCV. Dalb mnstire .
mu. La cea piatr . . . . xcvr. Intreab sfintii . 74
UV. D (variant) 50 xcvn. Jos, pe mare 'n jos . 75
LV. Fiu din piatr . . . . 51 xcvm. Crestinii
LVL Este o piatr mrmurat xclx. Haida, frate 76
LVII. Maica Sfnt cu pruncul C. . Corbiile
LVIII. La o mas de mtas 52 c. La mas 77
LIX. Doi luceferi Vntorii lUi Crciun.
Lx. Mnstire cu 9 altare . 53 cm. Sfarsitul lmuii.. . 78
Lxr. Poala cerului Nvodasii
LxII. Sub rosu de rsrit . 54 CV, Noti nvodasi . . D

In deal la Rusalim . 55 CVI. Nou nvodari . . 79


=v. 0 fiar mndr cva. De n'ar fi gresit Adam 80
Lxv. Ion Sntion 56 cvm. Scaun de judet .
Lxvr. Vntori de ai lui Pilat Judecata lui Adam . 81
LxvIr Se plimbl cea Snt-Mrie 57 CX. Raiule, grdin dulce
Lxxur. Poarta cerului . Joac Petru . . . . 82
LxIx. Mr d'alior . . . . 58 Petru in raiu . . . .
Lxx. Se scoboar Domnul Sfnt 59 cxr11. Petrea In raiu Olariant) 83
LXXI. De s'a pogorit . . =v. Sub poalele cerului 84
Purces-o 60 cxv. Taica Petrului . . 85
Lxxn.r. Domnul pe pmnt 61 cxvr. Sus In poarta raiului 86
LXXIV. Domnul pe prnnt cxvIt. Sus in poarta raiului
(variant).. . . . , 62 (variant) 9

Lxxv. Piatr solovat . . . 63 Iuda 'n raiu . . . 87


Lxxvr. Coborita Dumnezeu . CXIX. luda 'n raiu (var. 1) 88
LXXVI Scoborlt-a Dumnezeu(var.) 64 CXX. n (var. 2).
D

xxvIII.Domnul bun cxxl. D (var. 3) 89


LxxIx. Tri mese a lui Hristos 65 cxxn. La mijlocul cerului . 90
Lxxx. Tri mese a lui Hristos cxxm Fericea-mi
(variant) . . . C6 =cry. Fericea-mi de el . 91
Lxxxr. Maica suprat . cxxv. Fericean de el!. .
Lxxxir. Umbl maica dup fi.0 67 CXXVI. Domnul bun 1-2 . . 42
XLXXIII. Tri colindtori . . cxxvIr. Cest d'om bun . 93
Lxxxiv. Cat maica 68 cxxvm. Om bun
LXXXV. Cam pe lng mare Domn bun . . . 94
Lxxxvr. Pe Inga lun . . . 69 CXXX. DomnuI bun . .
LxxxvILYestea rea . . . . D CXXXI. Cel boier bogat . .

XXXVIL La piatra rsturnat . 70 cxxx[r. UmblAm a colincl. . 95


LxxxIx O cruce de mr dulce * Sfnta Duminecl . .

Viciu, Colinde din Ardeal. 14

www.dacoromanica.ro
210

Pag. Pag.
cxxxlv. S n-Nicoar . . . . 96 XVIII. Vglie . 11 9
cxxkv. Sfnta Simicoar (S. xrx. Trei ficiori 1215
Niculae) XX. In grdina soarelui 121
cxxxv. Boierul din sat . . 97 Doi voinici
cxxxvii. Dalb. mnstire . 98 XXII. Trei pene 199
cxxxvm. Drag soare . XXIII. A vn
cxxxIx. Ce soare rsare? . 99 muv. Pe sub men i pe sub
CXL. Trei floricele . . . . 100 peri.
CX LI. ei flori 101 XXV. Scoli, tu fic . . . 123.
CXLII. Trei flori (variant) 102 XXVI. Fica mamei . .
CXLIII. Noi umblm la colindat a XXVII. Pe luncile soarelui. 124-
CXLIV. Mndr stea . . . . 103 xxym. Voinicul de asar .
CXL V. Se scoboar Dumnezeu 104 XXIX. Dinaintea cestor curti 195
CXLVI. la scoaldi xxx. Ana prin grdin . .
CXLVII. La poarta cerului . . 105 XXXI. Marie, prin grdin. 126
cxLvIII. 0, Isuse ! . . . . xxxIt. Grdina cu florile.
C XLIX. Fclia dalb . . . . XXXIII. Cunung finului . . 127
.

CL. Cocos galbin . . . . 106 xxxiv. Ferice de-un boieriu


CLI. Mnstire cu 9 altare XXXV. Fica frumoas. . . . 125
CLII. Mare-i vorb si-adunare 107 XXXVI. Corinda fetei . . . .
CLI1I. Bradul i teiul . . . Colinda la fat mare 129
CLIV. D D (var.) 108 xxxvm. Colinda unicei fete . 2
CLV. (de zurit) XXXIX. Colindafetei frumoase 134
XL. O murga priponit .
B. Sociale. XLI. Fica gazdei . . . . .
1. Soare rdsrit . . . . 109 XL II. Susana, fat dalbd . 131
II Brad Inalt Stan de xLIII. Doi meri adliori . .
piatr. xLIv. Feciorit 132
olinda cAtanei. . 110 xLv. Strat de busuioc .
iv. Stoluri de voinici . 111 XLVL a (variant)

v. Nscut-a, crescut-a 112 Un strat de busuioc 133.


vi. Ion bun voMic. . xLvm. Printre men i pintre
viL Junelu tinerel. . 113 peri 134-
vm. Vsii tinerel. xux. Pe dealu cu stnjnii
Ix. Junii buni. 114 L. V'o doi men i v'o
X. Prsovan loan 115 doi peri
XL Trei jocuri . LI. Marea mare . . . 135.
XII. Vntorii 116 L II. Vino marea . . .
Negri-si vntori . a LIII. Colinda lui Ion . . 136
XIV. D (vs- LIV. Ion bun barbat . .
riant) 117 LV. Calul lui Ion . . . 137
xv. Ruga vntorilot . 118 LVI. Lupta voinicului cu leul 135
XVI. Ruga vntorilor (var. LVII. D

din f. Hateg.) . . (variant) . . . 139


XVII. Doi frati 119 LVIII. Lupta junelui cu leul

www.dacoromanica.ro
211

Pag. Pag.
LIX. Lupta junelui cu leul XCVII. Un mgr si-un pr. . . 164
(variantg) . . . . 140 xcvm. Doi boleti btrni . D

LX. junelul 141 XCIX. Sculati boieri . . . . 165


LXI. Leu 'n curte . . 143 C. Floare cu trei rzisoare
LXII. Colo jos CI. Colinda pgcurariului
Lxm. Sus la Triglat CII. Colo jos, pe dup deal 166
LXIV. Sora Salomie . . 144 cm. Pe sub deal de pomisori
LXV. Un frate si-o sorg . 145 CIV. Ruga mioarei . . . . 167
LXVI. Sor i frate (variantd) CV. miugrii (mioarei)
LxvIL Sor si frgtior . . . . 146 (variantg) . . . .
LXVIII. Un sor c'un frtior D CVI. Sus la munte . .
LxIx. Dou. stele 147 CVII. Trei pcurgrasi . 168
LXX. (variant) cvm. Trei pacurgrasi .
LXXI. a CIX. Albu-i dealu. . . . 169
il-a). 148 CX. La luncile soarelui . .
LXXII. Doug surori . . . CXI. Blestem de mam . .
LXXIII. Doi frati . . . . 149 CXII. Sus la drumul mare 170
LXXIV. Mirelu-i tinerel . . C. Ural-I.
LXXV. Gazda nu-i acas . . 1;0
LXXVI. Umblm colindnd . Urarea dela fereastr
LXXVII. Colinda popii . . . . Multmita feciorilor,
LXXVIII. Colinda primariului 151 urare In cas . . . 171
LXXIX. Colinda gazdei . . . 152 Muhmita feciorilor,
LXXX. La gazda feciorilor 153 varianta I-a . . .
LXXXI. ColindavAtavului (fe- Mu ltmita feciorilor,
ciorilor) 154 varianta 2-a. . . . 172
LXXXII. Colinda unde este f e- Multmitg, ciinlare
cior i fat. . . . 155 dup colind . . .
Lxxxm. Colinda oricrui om Multmit,urare dup
din sat 156 colindfi, var. 1-a . 173
LXXXIV.Ferica-mi . 157 Muhmit, urare dupl
LXXXV. Fericu . . . . 158 colind, var. 2-a. .
LXXXVI. Scoalk gazd ! . . . VIII. Multrnit, urare .
LXXXVII. In jur de mas . . . 159 IX. Urare . . . . . . 174
Lxxxvm.Doi boieri bogati. . D X. Multmita, urare .
LXXXIX. D (va- XI.
riant) XII. Dup colind, umoris-
xc. Domnul bun . . . 160 tick . . . . . . 175
(variant) XIII. Urare hazlie. . . . .

Tatl .cu trei fii . . XIV. D . . 176


xcm. Ce-i mai bun ? . . . 161 XV. aMultmita banilor
xcIv. Colinda junelui . . . 162 (=----pentru bani) . .
xcv. Ziori de ziori . . . 163 XVI. Multmita pentru bani 177
=TT. V'o doi meri si v'o XVII. Multmita pruncilor .
doi peri XVIII. Mult mit (ura re mare) 178

www.dacoromanica.ro
212

Pag. Pag.
XIX. Mu ltmit; urare mare xxx. Uratul peciniei (=at--
(variant) . . . . 178 nil= pentru carne) 184
xx. aMultmita feciorilorp xxxr. Plata colindei (urare) 185
(mare) In dimineata VornIcie (urare) .
CrAciunului . . . . 179 xxxm. Multmite a) pentru
xxl. Multumita (cu glume) 180 bani, b) pentru vin. 186
xxll. Inchinare cu pharul XXXIV. Urare (umor) . . . 187
xxm. Multmit la o *Mehl- XXXV. Urarea colacului . . 188
nare (rspuns). . 181 xxxvi. Urarea copiilor . . . 190
XXIV. Urarea colacului dela )(XXVII. pitrdilor" . . 191
fereastr xxxvm. u pizdrilor
xxv. Urarea colacului In . .
cas 182 XXXIX. Descntecul colacului
xxvi. Urarea colacului. . -3) la gturc (Urare cu
xxvir. Urarea banilor (pen- turca). 192
tru bani) 183
xxvirr. Urarea brnzii . . 184 Glosar. 197
xxIx. Urarea rachiei . . Literatura colindelor. . . 207

www.dacoromanica.ro
DIN VIEW POPORULIJI ROMAN:

I. Flora din Cartel, de Pompiliu Prvescu, 1908 . . L. 3.


II. Cimiliturile rorneinesti, de T. Pamfile, 1908 . . . 1.
111. Poezii populare din Marantures, de Tit Bud, 1908 1.
IV. Cntece si ureituri, de Al. Vasiliu, 1909 5.-
V. Din literature popularet, de N. Pdsculescu, 1909 6.
VI. Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909 . . . . ;, 1.
VII. Seirbeitorile poporului, de C. Rdulescu-Codin si
D. Mihalache, 1910 1.
VIII. Industria casnicei la Romeini, de T. Pamfile.
Premiul Neuschotz din 1909, 1910 . . . 10.
1X. flore si chittituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 2.
X. Legende,traditii si amintiri istorice, de C. Rdulescu-
Codin, 1910 1,50
XI. Srbtorile de varei la Romani, de T. Pamfile, 1911 2.
XII. Cetntece de tar, adunate de T. Pamfile, 1913 . . . 4.
XIII. Boll si leacuri la oameni, vite si psni, dupd da-
tinile i credintele poporului roman adunate din
comuna Tepu (Tecuciu) de T. Pamfile, 1911 . 1,
XIV. Catece poporale romdnesti din Co;nitatul Bihor
(Ungaria), culese si notate de Bla Bartk, 1913 5.
XV. Vrenzuri lutelepte. Povestiri si legende romnesti,
culese de D. Furtun, 1913 1 .-
XVI. Agriculture la Romani, de T. Pamfile, 1913 . 5.
XVII. Ingerul Romeinului, povesti si legende din popor,
culese de C. Rdulescu-Codin, 1913
XVIII. Povestea lama de demult, dup credintele poporu-
lui roman, de T. Pamfile, 1913 9.-
XIX. Seirbtorile la Romni. Seirbeitorile de toamnet si
Postul Creiciunului, de T. Pamfile (Sub preset").
XX. Sat-bettor-de la Romani, Creiciunul, de T. Pamfile.
(Sub preset).
XXI. Superstitille poporului roman, de G. F. Ciausanu.
Premiul Adamachi din 1913. (Sub preset). . .

www.dacoromanica.ro