ACADEMIA ROMANA

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN

CULEGERI $1 STUDII

XXII.

COLINDE DIN ARDEAL

DATIN1 DE CRAC1UN SI CREDINTE POPORANE

CULEGERE CU ANOTATIUNI SI GLOSAR

DE

ALEXIU VICIU
PROFESOR lq BLAJ

SEDINTA DELA 27 MAW 1913

BUCURE$T1
LIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEA
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ GEROLD Sc Comp.
1914 35.40

www.dacoromanica.ro
 ACADEMIA ROMANA
SECTIUNEA LITERARik

SEDINTA DELA 26 MAIU 1912.

Pre$edinta d-lui I. Caragiani.

D-1 A. Biirseanu ceteste urmatorul raport despre manuscriptul :

Colinde din Ardeal, datini de Crciwz ,si credinte poporane, cu-
legere cu anotatiuni $i glosar, de Alexiu Viciu, profesor In Blaj :
D-1 Al. Viciu, cunoscut prin glosarul sau de cuvinte dialectale din
graiul viu al poporului roman din Ardeal, tiparit in Analele Acad.
Rom., XXIX, Lit., prezenta o mare colectiune de colinde, fcute cu
ajutorul elevilor sal din Blaj. Colectia cuprinde 191 colinde reli-
gioase, 121 sociale $i 39 urari de ale colindatorilor, serioase sau
glum*. Ea este precedatd, afard de precuvantare, de o introducere
de 91 pag., In care se vorbe$te despre fiinta $i originea colindelor,
felul lor, despre refren si invocatiune, despre Insemniitatea colindelor
ca cuprins $i forma, mai departe se arat cateva obiceiuri de Craciun
din Ardeal, catev credit* poporale, relative la Craciun $i la Ajun,
$i se vorbe$te despre colindat la celelalte popoare din Ardeal, afara
de Romani. lar la sfar$itul ei se afl un glosar al cuvintelor arhaice
$i al provincialismelor cuprinse In colectiune $i se da literatura co-
lindelor poporului nostru, cunoscuta de autor.
Ce prive$te Insii$ colectiunea, cele 191 colinde religioase trateaz
diferite materii relative la Na$terea $i Botezul Domnului, la patima
$i moartea lui Isus, la Invierea $i inaltarea lui, ne arata pe Dumnezeu
caltorind pe pmant intovard$it de San-Petru, descriu raiul $i iadul,
$i vorbesc despre gre$eala lui Adam si despre judecata cea de apoi,
despre Sfirrtii : San-Petru, San-Nicoara, Sf. loan $i despre alte lu-
cruri $i persoane sfinte.

www.dacoromanica.ro
 IV

Unele din aceste colinde sunt create de popor, altele ins

anume o mare parte sunt de origine literar5. Asa sunt d. e. co-
-
lindele : 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 19, 26, 36, 37, 38, 39, 47,
50, 51, 86, 88, 89, 99, 109, 114, 118, 122, 123, 126, 130, 131,
135, 143, 144, 146, 147, 148, 149, 185 si 191.
Din aceste colinde de origine literar, unele sunt mai vechi, fAcute
de dieci, cari la inceput Insisi umblau la colindat, cum se vede din
col. 4 (Cntarea pcurarilor)
Noi acum, ortacilor, Cu pstorii dimpreund
Voi diecii, bunilor, S ne facem voia
Ludati CA ni s'a ndscut Hristos,
Si cntati Lumii spre folos ;
$i v bucurati!
altele (ca 9 : 1osif cu Maria ; 51 : Veselie ; 122 : Prinderea lui
Isus ; si 191 : Patima lui Iosif) se par de dat cu totul recent.
Ultima din acestea (Patima lui losif) se pare cal a fost alcatuit
de vreun scolar, care stia cte ceva din Istoria biblic, cum arat
versurile :
Asupra Egiptului, Rea veste I-a intlnit,
Pe calea Eufratului.... CA fiul sdu a pierit,
Care i-a fost mai iubit....
Iacob cel din veac numit
incheierea :
SfAi*tul zilelor vin (?),
De losif am dor i chin,
Rmn cu Beniamin,
Slavd Domnului. Amin.
Doua din colindele, despre cari e vorba, sunt reproduse din alte
colectiuni. Anume : col. 26 (Sculati, sculati, boieri mari) e Florile
dalbe din colectiunea Poezii poporale ale Rom. de V. Alecsandri,
iar col. 99 (Pogorlt-a Domnul sfnt) e Avutul si sracul din
colectiunea d-lui At. M. Marienescu.
Colindele sociale, cuprinse in desprtmntul B., in numr de 121,
sunt balade de voinicie, legende solare, mituri, traditiuni, romante
i urAri impreunate cu laude la adresa acelora crora li se colind,
sau, cum le nurneste d-1 Viciu : madrigale (?).
Aceste colinde sunt in genere de origine poporald si, des in mare
parte cuprind teme cunoscute din alte colectiuni, tutus sunt de
interes, infAtisndu-ne forme proprii Ardelenilor. Pe lang adev-

www.dacoromanica.ro
iatele colinde, in aceast parte s'a strecurat i o urare cu pluguI
111 Colinda plugarilor), auzit la Ghime$ $i Adus probabil
din Romania, un bocet (No. 112 Zbava Zorilor), 2 doine (No. 114
Doi pui$ori de cuc, $i 118 Nuc cu frunza lard), o strigMura cu
inceput de colinda (No. 120 In robot) $i, la No. 121, cntecul
glurnet al Turcii (Brezaiei).
In cateva din cele 39 urri, multumiri i inchinri cu paharul
ale colindtorilor, aflam diferite forme ale Plugu$orului : astfel in
urarea 4 (Multmita feciorilor), 27 $i 36 (Urarea colacului),
39 (Descntatul colacului la Turca).
Ce se atinge de chipul in care s'a facut colectiunea, observam
fiind colectantii elevi dela gimnaziu, de multe ori n'au fost In
stare a reda Intreaga colinda, incht unele din colindele adunate au
ramas numai fragmente (ca d. e. piesele : 35, 150, 17 B., 23 B.,
44 B., 59 B., 71 B.); altii n'au inteles destul de bine cuvintele
le-au redat in forma gre$ita, cauzand astfel numeroase neclaritdti
confuziuni (d. e. flaci, in loc de faclii, col. LI $i CLIII ; C-s
mai sub vitei juncii tinerei, probabil in loc de Cd-s mai
subtirei, col. XCVIII ; ferica-mi la nob), In loc de feric-mi (ferice)
de noi, col. C ; $ade gazda, cest domn bun poate fi, foarte u$or,
cest d'om bun, col. CVIII, ca i In multe alte Iouri ; Spica-mi
ratez, De pamnt pica col. CXX trebue sa fie : Chica-mi
ratez, Pe pmnt pica ; De-aninosul tlorilor din col. CXLVII :
arnirosul ; sfr$itul col. CLXXIII Sin-Nicoari este lipsit de
inteles, confundandu-se corabiile, pe cari le trece acest Sfnt peste
mare, cu fntnile ce le sap ; col. CLXXXII : Da de beat ce i-a
dat? Datu-i-a mielul sugeirel; col. II B. : Sub sulit brad Malt,
Sub stan vita ; Brad inalt $i Sub stan vita ; Stan de piatra ;
col. V B. : Si le-on vesele,ste, Voinica$ de arme, Iii loc de : $i
te'nvesele$te ; col. XIII B. : Cea oaie mioara Cu lanita creata
Deind argint in gliia(ei(?); col. XIX B. : 13di prin easel, serisei
masei Pan' la curtea cu hareu ; col. XXI B. : cerbu-i tlpior i
col. XXII B : cerbu-i streitior trebue s fi fost : cerbu-i tretior
= de trei ani ; versurile : Virgu5 aducnd Virg de du5nic din
col. XLIV B. trebue sa fi fost in original : Vigu-$i aducand,
Vig (teanc) de dur$inic ; cuvntul dihorit din col. XLVIII B. :
Bate vntul dihorit va fi fost, poate, viforit ; versurile :
Batu-mi-se doi boi suri, lac mind din mdnund Prin cu-
nuna soarelui, Cam prin crucea bradului, din col. LIX B., sunt cu

www.dacoromanica.ro
 VI

totul neclare ; cuvintele : Nice miere-mi ochesle, din col. LXVII B.

trebue sd fi fost xNici mioare ochesle, iar cuvntul (cocianului
din versurile : In vArful cocianuluiCleanga mghiranului poate
sA fi fost : ciadiului (chiverei ostsesti); cuvintele cunund si
lincet din versurile olindei LXIX B. : La fntn, la cunund,
Unde curd apa bunA ;La fntn la lincet,Unde curd ap'ncet,
incA trebue di au fost rAu reproduse; ele nu pot aved in nici un
caz intelesul atribuit de d-1 Viciu : ocomunA, sat si cuvntul compus
lin-cet ; versurile : Plecati-vd vrfurile,SA v'ajung cu timpurile
din col. LXXI B. Inca n'au nici un inteles ; in col. LXXVI B. vorba
grdmAticu a fost prefAcut in grmditu, iar In loc de Sare'n
vnt, sare'n prnnt, se zice : Sai in vnt, sai in pAmnt ; altii
iards s'au simtit datori a modernizd unele expresiuni sau chiar a
fabrich versuri intregi, ca astfel piesele lor s par cu att mai in-
teresante.
Exemple : Col. VI se incepe cu cuvintele : In orasul Vetleem,
pe cnd se stie cA poporul pronunt : Vifleem, Vifleim sau Viflaim ;
in col. XIII intlnirn versurile :
Si Egipt s'au dus
Cii dulcele prunc Isus...
Apoi iarg s'au inlors
In Nazaretul frutnos.
In col. XVI aflAm expresia nepopular : Tri zeThioare mi-1 apleacd ;
in col. XLVII (Viflaimul)o povestire rimatA, fard nici o poezie,
aflam expresia, deasemenea nefolosit de popor : Intre chimiri a
murit. Col. LXIX se incepe cu versurile : Se preumbl Maica
sfntd. ; tot in aceast col. aflm versul nu tocmai clar : Nici de
vara, ce-i rdcoare. In col. CXXII ("Prinderea lui Isus) intalnim
versuri le :
Cfind Hristos gat cu cum, Cnd luda I-a sdrutat,
Merse sub porn in gilding, Sar Evreii,l-au legal;
luda dup el s'a dus L-au purtat pn' la Pilat
Si Evreii prin aseuns. 5i la casa cea de slat.
Col. CXXX (La grAdina raiului) pare intreag artificial :

`) Nu trebue uitat ns, c i aceia, dela cari s'au auzit colindele, Inca au
fost, partea cea mai mare, copii, asg cg nici ei nu erau in stare, in multe
cazuri, a rosti cuvintele in forma lor adevratg.

www.dacoromanica.ro
 VII

La gradina raiului,
La pomii iedemului
Ce veste s'a menunal?
Si incheierea :
Stelele mai maruntele
$i-acle plangeau de jele,
Stelele pe jumatate
Se fdeurd 'ntunecate.
In col. CLI (Judecata lui Adam), pe lng expresia : Pe Adam
judecheazd, care cu greu poate fi poporal, aflm versurile lip-
site de inteles :
Nu te'nduri tu, raiu, de mine,
Cum ma indur eu de tine :
Ca un nue intr'o lumind,
Ca un brad intr'o tulpind!
versuri cari sunt o aducere arninte intunecat din < Flora Unirii
de V. Alecsandri :
Ca doi ochi inteo
Ca doi brazi intr'o tulpina.
In col. CLXXXV se foloseste expresia arhaic Maria-Vergura,
reinviat in biserica romn gr: cat., care cu greu cred ca se aude
in popor. In col. CLXXXVII (Fdclia dalbli) intlnim versurile :
D'ash joaca de frumos (faclia)
$1 se'ntoarnd de voios
Inteun fesnic luminos!
In col. III B. (Colinda dtanei) aflin expresia : Prin(ul lin-
prat ; In col. XIV (Vslie) se zice : Si porni tam vnat ; In
col, XVI (In grlidina soarelui) :
Cu frine cu ciocotei,
Cu toate podoabe noi.
Col. XXVII ( Lupta voinicului cu leul) se Incepe cu cuvintele :
La floarea acqului,
La umbra gutiliului,
pe cnd varianta acestei colinde (XXVIII) are Inceputul cu mult
mai firesc :
Pe sub vita vinului,
La umbra gutaiului.

www.dacoromanica.ro
 VIII

Nepopular mi se pare i expresia ca-un bun vecin, din

col. XXXI B. (Junelul) :
Ci-am venit, ca-un bun vedn,
"Sd m lupt, leut, cu tine (v. 44 si 45),
ca i drdgulitd din col. Lill B. (Mrie prin grAdin):
Nu md rupe, drgulit (zice ruja cdtre fat,v. 7), i mai de-
parte (v. 12 i 13):
De nu ti-oiu fi dragulita,
Mi-i arunca pe WWI .
Tot in aceasta colind din urma (LII1 B.) aflm versul :
Fete mari cu salbe tari.
Expresia :
Dacg-aceste le gAtasi,
Cofa'n mana d'apucasi,
din col. LXVII I B. Mat nu poate fi poporald.
Inchintura XXI din despArtdmntul Urri pare intreagd mie-
stria :
Faceti bine si iertati, Cu putinicd intelepciune,
Vorba sA nu ni-o'mputati, Sa ne facem haine bune.
Ca s'avem si noi folos C5 haine-avem cam ponosite,
De Nasterea lui liristos! Nici la domni nu-s prea
Noi umblAm s distigdm pne Sacu monolac, etc
De altfel la fiecare piesd se arat numele colectantuIui i comuna
de unde este el, afard de piesa 40, unde lipse$te indicarea comunei
in care a fost auzit aceastd colind.
Ce prive$te transcrierea textelor, d-I Viciu si-a dat silinta s re-
producd cuvintele a0 cum se- rostesc in popor. De multe ori insd
dnsul va fi stat la indoeald, cum sd reproduc in scris cutare sau
cutare vorb sau expresiune, care se puted intelege in mai multe
feluri. Astfel am amintit cd in mai multe locuri cuvintele cest domn
bun puted s fie foarte u$or cest d'om bun ; tot astfel d. e. In
col. LIV (Zor de zor, sau, mai blue zis : Zori de zori) cuvintele :
Da-Le'-dnsu-incd-i cu ei,
Da-Le' dnsu-i
in care d-1 Viciu crede cA Le=Ler, se pot rosti i scrie foarte bine
i, poate, cu mai mult cuvnt :
D'ale dnsu'nc4-i cu ei,
D'ale dnsu-i imbrcat...

www.dacoromanica.ro
 TX

Cat pentru transcrierea versurilor, observ ca in multe locuri emi-

stihele, cari rimeaza intre sine, sunt transcrise In acela$ vers, pe
cand in col. CLXXVIII (Ce soare rasare mai de dimineata ?) ver-
surile ar fi trebuit daspartite Iii emistihe de eke O silabe.
Cu privire la gruparea pieselor (colindelor) trebue sa observ ca
adunandu-se foarte multe variante ale aceleias colinde, acestea nu
s'au grupat totdeauna la un loc, ci multe din ele sunt imprstiate.
Astfel d. e. col XCVII (Dumnezeu cu oile) seamand foarte mult
cu coh LXX (O chilie de tamale) si prin urmare trebuiau grupate
la un loc ; tot astfel trebuiau grupate la un loc piesele : CLIV (Joaca
Petru), CLV (Petru In raiu), CLVI (Petru In raiu) variantd,
CLX (Sub poalele ceriului) si CLXII (Taica Petrului), fiind
toate de ;celas cuprins ; de altd parte, piesa CLXI (La rnijlocul
ceriului) trebuia asezata Ingd colindele CLVII, CLVIII, CLIX,
tratand toate aceeas materie. Dintre cele sojale : col. XLII ( <loan,
bun barbat ) e aproape identica cu XXV (Colinda lui Ion) ;
col. XLVI (Pe sub meri si pe sub peri))) e aproape aceeas cu XLV
(Meri si peri); col. LXXIII (Sora Solomie) seamana cu XXXIV
(Sus la Triglat) i cu XXXVI (Sor' si frate) ; col LXXXV
(Umblani colindand) seamna cu LXXVI II (Gazda nu-i acasii) ;
piesele CVII (Sus la munte), C1X (Trei pacurdrasi >) i CX ( <Trei
pacurarei) sunt variantele aceleias colinde si prin urrnare nu tre-
buiau intrerupte prin col. CVII (Albu-i dealul ) , col CXV B. si
CXVI B. (< Bradul $i teiul) trebuiau grupate lang CXC A., fiind,
cu deosebire aceste din urma, aproape identice.
De asemenea piesele XXVIII (Scoll, tu fiic) i XCVI (< Pe sub
deal de pomisori) s'au introdus din greseala intre colindele reli-
gioase, pe cnd piesele XVIII B. (In deal de Rusalirn) si XIX B.
(O find mandril), introduse intre cele sociale, sunt de cuprins
religios.
In Introducere cum am amintit la inceput d-1 Viciu da un
studiu intreg asupra colindelor ; multe ionsa din afirmarile sale, ca
d. e. cele relative la numele si originea colindelor, la refrenuri si
invocatiuni, la reminiscentele antice, cuprinse In collude, pot s fie
controversate.
In Glosar nu s'au introdus toate cuvintele si expresiunile ne-
cunoscute sau rar intrebuintate In celelalte tinuturi locuite de Ro-
mani (ca d. e. cliliii, col. 57 ; ferie, ibidem ; iconar, col. 61 ; po
voras, col. 100 ; galileu, col.%126 (reminiscenta bisericeasca); boj

www.dacoromanica.ro
col. 153 ; arghisit, dto ; pdsturei, col. 168 ; brud, brudar, col. 174 ;
tird, col. 10 B. (Cujma sav toat tied) ; ciocotei, col. 16 B. ;
cipcea, col. 26 B. (v. 6 : SAri ici, srl cipcea); bulzu dto (v. 25 :

4Bulzu mdrii ne-o 'mbulzit) ; sulbuc, ibidem (v. Pe un sulbuc

29 :

mare de peste); dihorit, col. 48 B. ; meinund, col. 59 B. ; iiori

col. 63 B. ; storcut, col. 79 B. ; dornnutut pe$telui, col. 82 B. ;
Voimii vamesd, col. 83 B. ; abei (urAri XIII) ; de altd parte, ctev
cuvinte nu par explicate corect, sau sunt gre$it explicate (ca d. e.
addlior, presupus in legAtur cu germ. edel ; streitior, explicat cu :
mai mare, conducAtor, sau mai probabil care streche, care
str, pe cnd cuvntul acesta nu poate fi altcev, dect o formA
corupt dela tretior=de trei ani ; zrnei, explicat cu zinA, pe
cnd in adevr e o planta).
Pe temeiul celor ardtate mai sus, prerea subscrisului este ca
colectiunea d-lui Viciu nu se poate publicA in forma in care se afl
acum, ci trebue inapoiat autorului, ca s'o modifice in urmAtorul
mod :
1) SA delture toate piesele a cdror origine literar e evidentd,
sau cari au fost reproduse din alte colectiuni.
2) SA grupeze din nou diferitele piese, concentrnd la un loc va-
riantele relative la aceea$ temd $i delturnd cu to tul pe cele fdra
nici o important.
3) SA restitue In forma original cuvintele rostite gresit sau stalcite

prin neintelegerea colectantilor.

4) SA omitA cu totul din lntroducere studiul asupra colindelor,
mArginindu-se numai la descrierea obiceiurilor de CrAciun $i a fe-
lului cum se colindii la Romnii din Ardeal.
5) SA introduc in glosar toate cuvintele necunoscute sau rar in-
trebuintate, chiar si atunci cnd n'ar pute da explicarea lor.
6) SA deldture din glosar explicdrile nesigure sau echivoce, cari
pot face ca valoarea intregului glosar s fie bnuit.
FAcndu-se aceste indreptdri, colectia d-lui Viciu s'ar pute prim
in publicatia : Din vieata poporului romn.
Bucure0, 25 Maiu v. 1912.

www.dacoromanica.ro
 xf

SEDINTA DELA 27 MAIU 1913.

Presedinta d lui I. Caragiani.

Se ceteste urmtorul raport al d-lui A. Beirseanu asupra culegerii

de Colinde, trimis spre publicare de d-1 Al. Viciu i inapoiatd dupd
revizuirea fcutd, in urma ardtdrilor d-lui Barseanu. Dup aceste
ndreptdri, d-1 Barseanu propune publicarea culegerii, cdreia s i se
facd indreptdrile artate :
D-1 Alexiu Viciu, profesor pensionar In Blaj, prezentd din
nou, revazut conform propunerilor subscrisului din raportul din
25 Maiu v. 1912, colectiunea sa de Colinde, facutd cu ajutorul
fo$tilor si elevi.
Dansul a tinut seam In deobste de ob-servarile cuprinse in acest
raport, ornitnd din Introducere studiul ski despre Colinde $i
marginindu-se numai la descrierea obiceiurilor de Crciun ale Ro-
mnilor ardeleni, delturnd colindele de origine literar prea pro-
nuntata si cele doud-trei reproduse din alte colectiuni, grupnd la
olaltd variantele acelora$i teme, restituind in forma originaldunde
s'a putut cuvintele rostite gresit sau stlcite prin neintelegerea
colectantilor, 5i In fine completnd glosarul dela sfarsitul colectiunii
cu tin nurnr insemnat de cuvinte neintroduse In prima redactiune
deldturnd dintrinsul mai multe explicdri nesigure sau prea in-
drznete.
In modul acesta extensiunea lucrdrii s'a redus in catv, rm-
nand in despArtmntul A (Colinde religioase) 155 piese, In loc de
191, eke fusese mai inainte, iard in desprtmntul B (Colinde so-
ciale) 112, in loc de 121. In partea a treia (Urri) a rmas acela$
numr de 39 piese.
Cu toate aceste ameliordri, totu$ au mai scpat din vedere
unele indreptri, pe cari le cred neaprat de lips, ca d. e. delatu-
rarea colindei religioase XXI (Vestea minunat), de origine evi-
dent literard $i de altfel prea cunoscut, ca sd mai cuprindd loc $i
in aceastd culegere ; gruparea la un loc a pieselor CII, CIV si CV
din desprtmntul B, cari sunt variant* aceleia$ piese, desprtite
una de alta prin colinda CIII (Pe sub deal de pomi5ori), care,
de$1 cu subiect tot din vieata pstorilor, se deprteazd mai mult de
celelalte, $i introducerea in glosar a tuturor cuvintelor arhaice $i
provincialismelor, cum sunt d. e. cuvintele : povora, blut (LXXII),

www.dacoromanica.ro
 XII

botezeitniint. (XC), arghisit (CX), ferica (LXXXV B.), etc., cari lipsesc
si acuma.
cAceste indreptri ins se pot face cu usurint la ultima revidare
a manuscrisului sau chiar si in cursul tipririi.
Fcndu-se si aceste indreptdri, sunt de prere ca lucrarea d-lui
Al. Viciu s se publice in colectia : Din vieata poporulai roinn.
Propunerea d-lui Barseanu se aprob.

www.dacoromanica.ro
 PRECUVANTA RE

Literatura poporan am lindrgit-o la vatra printeasc. Acolo am

Invtat, ca prune, colinde, povesti si gcituri. Ca biat de scoal
mai de multe ori am copiat pentru fratii miei : Colcgritul (1) fra-
telui Benedict, apoi doine si hore, cari au ajuns In bune mni la
profesorii mei de liceu In Blaj. In cursul carierei mele de profesor
la numitul liceu am intrat constiu In arhiva cea bogat a neamului
nostru $i am iesit cu un tezaur de creatiuni ale Muzei poporane.
Am convins pe elevii mei despre Insemntatea productelor geniului
poporan i despre datorinta ce o avem ca s le adunm, s le stu-
diem $i ash s le transmitem posterittii. Si elevii m'au priceput.
Onoare lor ! Ca albine srguincioase s'au slobozit In cmpul In-
-florit al literaturii populare. Dela Tulghe$ pn la Brad $i din Ma-
ramurs pn la Olt, de pretutindeni au adunat $i Insemnat con-
$tiinciosi tot felul de literaturd poporand : basme, traditiuni, istorisiri,
legende, anecdote, gcituri, frnturi de limbA ; doine, hore, colinde,
datini si credinte, Insemnri despre portul $i tot ce priveste vieata
poporului romn. Unele din acestea le-am publicat In foi. Dar ocu-
pandu-tri de colinde am constatat c aceste ramsite sfinte se pierd
pe incetul. Si 'And acum am pierdut multe dinteinsele. Colindele
beep a se uit. Cultura modern $i imprejurArile sociale schimbate
le amenint cu prsire. Cel ce s'a ocupat cu colindele va fi experiat
c'd trebue sa ceteasc multe variante ale aceleia$ colinde, ca s poat
afl una mai complet $i mai aproape de textul original. De fapt :
unele colinde sunt un amestec din 3-4 felurite, sau si In cazul cel
mai bun, din 2-3 de acela$ fel. Temele nu sunt multe, dar mult
variate sunt colindele de aceea$ tem.
Multimea variantelor necomplete Ingreuiaza selectiunea, mai ales
cnd colinddtorul neintelegnd cuvintele vechi le poceste si reci-

(1) A apgrut acurn i a Ill-a editie a Tribunei, la Krafft in Sibiiu.

Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
 2

teaza vorbe fra rost, ca d. e. anglicei (1)=-anglica, scoroble=cord-

bioare; dalior=aurel(?) dujdnel, du,salnic, 1. d. du$inic, arh. uri-
gaiu (cocos,) 1. d. gaiu, hare, harca=arc, lebenjoard le-
beda, tedrior 1. d. stretior, ptrior, 1. d. paltior $. a. m.
Acest proces nefavorabil mi-a fost un indemn si ma ocup intaiu
de colinde si s public acele ce pin'acum sunt inedite, ca ash s
le pstram posteritatii.
Alt motiv pentru publicarea colindelor mi-a fost faptul ca in
unele prti ale terii administratiunea le opreste in parte (turca), sau
de tot, ori le margineste in timp. Astfel se restrange uzul lor $i
se altereazd obiceiul cu privire la timp. Azi In putine locuri, ori
nicaieri, nu se mai colincla la Anul-Nou, cu alt mai putin la Bo-
boteazd, ori la Pasti. Colindatul cu turca a devenit obiceiu rar,
vasilca, plugusoru1 cu buhaiul e $i mai rar ; sorcova $i pitrii
(bizarali) sunt locale, iar vifleimul, ca reprezentatie, s'a dat uitarii
$i au rmas numai colindele cu vifleimul, de care abii ne stiu spune
batranii cum era.
Obiceiul de a arunca copiilor poame pe horn (2), de acum nu se
mai poate practica, va ie$1 din uz, deodat cu cuptoarele vechi t
rnesti, cu hoarne (covri) largi, cari raspund In tincl sub ursoaie..
In locul acestor fel de cuptoare se introduc sobe de fier, $. a. $i
hoarne cilindre, inane peste coperi$. Cultura moderna, Imprejurarile
sociale schimbate, contactul mai intim cu alte popoare, cauzeaz1
prisirea vechilor obiceiuri. Azi nu se mai vars nuci, alune, mere,
prune pe horn, ca s se bucure copiii la Craciun si la Anul-Nou,
ci se introduce, mai ales la orase, obiceiul german Pomul de Cra-
ciun, tot rest din cultul soarelui, dar care nu-i obiceiu romnesc.
Cu toate acestea cucereste teren.
A asistam la ingroparea obiceiurilor noastre strbune.
In fata acestor fapte mi-am simtit datorinta de a salva ce se
poate.
%/kind ca. Onora Ea Acadernie Romana dela Inceput a incurajat
ajutat publicarea literaturii poporane si a tot ce priveste vieata
poporului roman, am indrznit i eu cu rugarea ca sa-mi tipareasca
In editura sa acest manunchiu de colinde, rminand ca in viitor
rind pe rind, sa public o Intreaga literatura populara dimpreunal

(1) Nume de floare. Se folose$te i in aceast formg.

(2) Ce exist i in Sicilia.

www.dacoromanica.ro
 3

cu descrierea portului romnesc de dincoace. Aduc clduroase mul-

tumiri Ilustrei Academii Romne, c m'a sprijinit in propusul meu.
Astfel am putut da poporului roman ale sale dintru ale sale, ca
s-si vaza inteinsele tot sufletul sti ; iar invtatii neamurilor in aceast
modest culegere de datini si credit* s aibd cu un criteriu mai
mult despre originea noastr roman, cum pe dreptul dori
Sasul Schmidt, ca adec : originea noastrd roman s rsar din ro-
manitatea sdrbtorilor, datinelor si credintelor poporane, (in scrierea :
das Jailr und seine Tage in Meinung und Brauch der Rumnen
Siebenbiirgens, Hermannstadt 1866).
Cat voiu fi contribuit la ajungerea scopului acestuia, va judech
critica neprtinitoare.
Blaj,ln Faur 1912. ALEXIU VICIU.

www.dacoromanica.ro
 DATINE $1 CREDINTE POPORANE.

A. CrAciunul.
_ Introducerea srbtorii dela Apuseni. Numele sirlAtorii. a) CrAciunul filo-
logilor, b) CrAciunul dup'd colinde si legenda poporal.

In forma de azi, deosebit de alte sdrbdtori si In ziva de 25 Decemvrie,

a inceput a se srbh Cracinul la noi, in biserica orientala, numai
in secolul IV. Pan'atunci in Orient se obisnui a se srbh Na#e-
rea Domnului deodat cu Areitarea I (Epifania) la lordan. Uzul bi-
sericii apusene er intemeiat in natura lucrului, c dela 25 Martie
(Buna vestire) pnd la 25 Decemvrie sunt chiar nou luni ; de aceea
l-au primit si in Orient. Astfel srbtoarea Crciunului vesel la 25
Decemvrie este introdus in intreagd biserica crestind acum de 16
secoli.
De mult ce serbAm Craciunul, nu mai $tim insemnare a cuvntului,
cum multi nu mai inteleg astzi numele srbtorilor vechi ca Sei-
veisiere (1), Sngiorz (2), Seinzlene (3), Snicoarei (4) $. a.
Srbtoarea Nasterii Domnului tot Creiciunu o numesc si frati.
Macedo-Romni. Acestia ii mai zic $i Carciun, cum obisnuesc Megleno-
Romnii ; Romnii istrieni ii zic Bojichiu.
a) Filologi strini si de ai no$tri au cercat s stabileascd originea
etimologica a cuvntului Craciun. Dar prerile invtatilor sunt
divergente $i chestiunea a rmas Inca nerezolvit. Att de grea este
explicarea stiintificA a cuvntului, inct ne aducem aminte de zisa
Stu-lui Augustin : Origines vocum sicut sotnniorum inter pretatio,
as sunt de nesigure originele cuvintilor, ca eZplicarea visurilor.

(1) Sf. Vasile (la Anul nou).

(2) Sf. Gheorghe.
(3) Sf. Joan.
(4) Sf. Nicolae.

www.dacoromanica.ro
 6

Cel putin in cazul concret explicarea este foarte dificil. Quot capita !
Dar &A vedem etimologiile pe rand.
1. Parerea invtatului slavist Miklosich (1) este ca numele Crciun
se deriv din vechiul slay Krigun. Eruditul filolog nu urmreste
ins mai departe originea cuvntului : de unde $i cum vine vorba aceea
In vechea slav ? Oare nu Slavii au imprumutat-o dela Romani (Cfr.
Jagi, Arch. /fir slay. Philolog. II, 610). Nu se poate oare ca Slavii
$i Bulgarii, cari traiau amestecati cu Romnii In Dacia Aureliana,
sa fie primit deodat cu crestinismul roman $i numirea sarbtorii ?
Daca s'ar pute dovedl aceast ipoteza, atunci cuvntul romnesc
s'ar fi schimbat la Bulgari in Krae.un, la Rusi In Kerauni i Koraunti
(Cfr. $i maghiar. Karcson; slov. Krann; mic. slay. Keraunii. Astfel
avem numele srbatorii comun cu Slavii, cum avem $i obiceiul
colindatului i nurnele colind, care in vechea slav suna : Ko-
leda; in mic. dial. rus. Kolida, Koljado, Kolenda (sarb). La
Neogreci Kolanton (pron. Kolandon) inseamn : covrigei, covrigi,
colcei, ce se dau copiilor cari umbl la colindat din poart
poarta strignd : Christos s'a nscut ! Tot la Neogreci : ta Klianta
=ajunul Craciunului, $i : ta Klanta (pron. Kalanda ) = cantec de
felicitare in seara de Anul nou ; de aici verbul Kalantizo=lego ta
Klanta= colincl (2).
2. Bazati pe aceste date faptice autorii Glosariului edat de Aca-
demia romn, raposatii Laurian-Maxim au crezut c originea cu-
vntului Crciun, ca si a colindei, este de a se caut in limba ro-
mna. Ei au propus etimologia : Craciun din Carnatione, (in)-car-
natione din incarnatio, Intruparea Cuvntului. Dar In$i$i au recu-
noscut imposibilitatea deductiunii fonetice. De aceea hazardar altd
etimologie, (nu mai fericita) din vorba presupus : Crescitione=
timpul in care incep a creste zilele, insemnnd paralel $i cresterea
cuvntului intrupat. Autorii acestei etimologii Insisi vad ea deduc-
tiunea este cea mai grea de justificat prin regulele foneticei romne.
Ei insa totus incearca prin mijlocirea analogiei. Noi nu o mai re-
producem, fiind de tot neadmisibild.
3. Marele nostru filolog Hasieu, In Etimolog. Magn. Romaniae
I, deduce vorba chestionata (Craciun) din latn. Crastinum; iar pro-

(I) In opul: Die slav. Elect. im Rum. 26.

(2) Dup Miklosich, Die christliche Terminologie der s!awischen Sprache.

www.dacoromanica.ro
 7

fesorul Aron Densu$ianu (in Istor. limbii si literaturii rom. ed. II,
pag. 111.) sustine etimologia CrAciun < creationem.
Filologii noOri moierni lapd aceste etimologii dimpreung cu
a lui Schuhard, care statorise rdcina : Christi jejunium, (1) ca de tot
neadmisibil. Ei cred c. cea mai aproape de adevr este etimolo-
gia desvoltat de Pericle Papahagi (2), anume Crciun <caldtionem,
-dela calatio = chemarea poporului roman prin preut la 1-a zi a
htnii, ca s-i vesteascd sgrbgtorile ce cad in acea lung, special in
Ianuarie, cam cnd se serbg la inceputul erei creOine i Crciunul.
Cu aceast pgrere se unqte i profesorul Sextil PuFariu (3).
4. EW cu aceste etimologizgri savante sunt cari sustin cg cea
mai adevrat deductiune etimologicg a cuvntului Creiciun este
din bulgrescul Kra'eund, atat din punctul de vedere semantic cat
si din cel fonetic ; iar etimologia numelui bulggresc, dej citat,
.este din verbul bulgresc : Kra6i sii= a face pai, a merge ; deci
vorba l(rOunii corgspunde latinescului adventus, venirea, sosirea
(Domnului).
Dar sd vedem ce ne spun colindele i legenda poporang ?
b) In colindele dela Crciun sgrbtoarea se personific. Traditia
colindelor ne prezent Crciunul ca pe tin boier mare, boier bdtrlin,
domnul bun, care mnncd cu Duatnezeu cu sfintii la mas. El e
Mo,s-Creiciun.

Bun seara, Mos Crciun,

D-mi slas dup cuptor

se roagg. Preacurata fecioard ; dar Crilciun nu-i prea milos, o refuz

o indrumg la ieslea vitelor. In cas n'are loc pentru alti oaspeti,
pentrucg a0eapt colindgtorii ; jar acetia sunt fetii lui
oaspeti buni, cu clanii vine i Durnnezeu, veseli, buni, colindeitori,
_ospecioii lui Crciun. Astfel S. Vergurd na0e pe fiul stint in ies-
lele boilor din staulul lui Crciun, seara in zi de Jot. A ne spune
o colind din Ceanul de. (Cmpie), c Fecioara Maria :
Tot umbl din cas'n cas,
Si nimeni nu vrea s'o las,

(1) Literalblott, VII, 154.

(2) In Convorb. liter. (XXXV1I, 670-2).
(3) Etymol. Worterbuch der rumn. Sprache, nr. 407.

www.dacoromanica.ro
 8

Pia .Ioi de ccUrd seard

Inteo poiatA (1) se asezarg,
Acolo, pe fn uscat,
$i-a nscut Mare-Imprat.
Ask spune si traditia poporan, cum mi-a imprtsit elevul Laur
Radu din Uifaltt (1. Aiud), dup spusa Mariei Ciumbrudean, tot
de acolo.
Srbtoarea CrAciunului este personificat in colinde si nume i s'a
dat dup al persoanei legendare. Bucatele puse pe maser sunt in-
sus Crciunul. Inteo urare zic colindtorii :
CA nu intrar bine'n casA,
$i Crcian erd pe masii
C'un parcel fript lng el.
Pare indispensabil purcelul, ca sd facd srbtorlle vesele. Ask er
si'n Saturnaliile Romanilor. Cfr. Epigr. lui Martial : Iste tibi borur
faciet Saturnalia porcus. (VI.X1.).
Pe cum in timpul domniei lui Saturn curgeh lapte si miere, astfel
Creiciunul este deddlorul tuturor buneitei(ilor. Intr'o colind (din
Ighiu) a greste Domnul ctr Sfntul Ion :
MAi loane, SAntioane,
Ian iea-ti tu toiagul 2) tAu
$i te sue sus, mai sus,
Si iea Plana stapilor;
Si te scobori mai In jos,
Si iea roada viilor
Si le adA toate 'ncoace,
SA le dAm la acest domn bun,
C'ati-i legea (3) la Crdciun.

B. Obiceiuri de Craciun.
a) Colindele. Intre datinile de Crciun locul prim il tine mo-
dul cum invatA tinerii colindele, textul si melodia lor.
Patruzeci de zile se pregteste cre$tinul cu post si cu rugAciuni,
cu mai multe 'nchinciuni, ca s poat primi cu vrednicie pe oas-
pele ceresc. Tinerimea, ea tot vesel ; ea si in post isi afl petre-
cerea, dar o petrecere demn, pioas : invat colinde, cu cari s
(1) =-. Staul, grajd.
(2) =.- BAWL
(3) Obiceiul.

www.dacoromanica.ro
 9

Intampine pe Christos pe parnant. In scopul acesta, junii se aduna

seara la o gazda. Acolo un fecior mai istet, poate si un barbat,
care stie mai bine colindele, reciteaza din memorie textul, vorbele
colindelor, cum le-a invtat si el dela altul i acesta iards dela
altul, si cum s'a pstrat aceast rnostenire, rmasa din mosi si
stramosi. Unul cnt inainte i ceilalti dupd el, 'And' le invat.
Aceasta scoala de repetitie se tine in fiecare an. Cu cat drag umbla
feciorii la aceast scoal ! Ei stiu ea fac aceea ce au facut si pa-
rintii lor : o datorint de pietate. Au si ei ambitia lor. Le-ar fi ru-
sine de lume s uite colindele, cari le-au auzit in copilarie rasu-
nand sub ferestile caselor si la usi. Ar fi o dovada de slbiciune si
decadent pentru juni, ca ei sa nu colinde la Craciun, cum au co-
lindat inaintasii lor, Asa ne-am pomenit si as-i legea din batrani,
i zic ei. Cuin ar fi Craciun fr colinde ? Ar fi pacat. Cel ce le-ar
parsi, ar fi un Iudd, sau orice alta, numai nu Rumn, crestin ade-
vrat. Asa-i convingerea poporului roman, care se leaga mortis de
cultul extern, de ceremonii. Acestea, inaiute de toate, i fdcute dupti
un tipic traditional, cum ne-am pomenit !
De multeori merge greu invtdtura, pentruc textul este asa de
vechiu, cat in unele locuri nu-1 mai inteleg. Atunci zic vorbe ne-
intelese, ca odinioar Salii lui Marte, cnd cntau al lor car-
men saliare. Cuvintele neintelese usor se pocesc intru atta, cat
nurnai cu greu sau de loc nu se pot recunoaste. De schimbat totus
nu schimb nimic in text. Chiar prin vechimea lor colindele au um,
aer de sfintenie misterioasa. De aceea orice schimbare in colinde ar
fi identica cu o profanare. Doamne apar !
Ash invat junii a colincla. Colindatul junilor urmeaz asa:
Pan la miezul noptii feciorii insotiti de lutari, ori de fluerasi,
petrec la gazda lor. Dupa miezul noptii pornesc la colindat sub
conducerea unui viitav, care cere permisiunea gazdelor ca s colinde
feciorii satului. Toti le dau voie s colinde la fereast, ba unde-s
fete la casa, Ii primesc si in casd, unde cnt colinda, apoi invrt
putin fata la joc. Multumesc, ureaz, si se duc mai departe pe rand.
Inceputul Il fac dela popa, cu a cdrui binecuvntare pleac la biraul
satului (primarul) si la alti oameni mai de cinste. In comunele mari
feciorii se impart in mai multe cete. Primarul desemneazd prtile
satului pentru fiecare ceata, ca sa nu se intmple dezordine. Cetele
de colinclatori se Impart apoi in cte cloud grupe. Astfel cnt al-
ternnd, schimbndu-se cu rndul, asa c grupul I iu incepe i cant

www.dacoromanica.ro
 10

o preche de versuri, ori numai un vers i refrenul (invocatial, iar

grupul al 2-lea continud repetind mai intiu versul din urm si mai
adAugnd unni. AO urmeazA pAn la capt. Strofa ultim, sau ul-
timele 2 versuri le cnt la olalt ambe grupele.
Colindele feciorilor sunt religioase in partea cea mai mare. Dar
stiu feciorii i colinde de cele lumesti (balade s. a.) ori sociale (ode,
madrigale s. a.) si le cntd potrivit dupd imprejurdrile gazdei la
care colindd i dupA starea lui social:A. Au colind anumit pentru
popa, pentru primarul, vtavul, s. a. m. d. De asemenea au clinde
potrivite pentru gazda unde este fecior junisan, junel, pentru
gazda cu fat de mAritat, cu fecior de insurat, ori cu copil de
botezat. Tot dupA aceste imprejurdri sociale si familiare potriveste
vornicul si multAmita sau urarea.
Copiii invat colindele seara pe lngA vatrA din spusa pArintilor,
cum invat rugAciunile in poala mamei. Colindele copiilor sunt reli-
gioase. Uneori printii sau bdtrnii fac haz spunndu-le parodia:
Colindit cu codit,
Leaga baba de portil,
Si-o bate cu maiu,
Sa-i crepe ranza,
Sa mannce copii brnza..
Ori drept urare :
D-mi covrigu, c mi-i frigu,
Da-mi colacu, c mi-i dragu!
Copiii de coal, cei mai destepti si cu darul cntarii, invatau
mai nainte vrerne dela dascAlul btran, ori dela diacul troparul zilei :
Nasterea ta Christoase... Acestia colindau in seara de Ajan cu
icoana NaEerii, uniblnd doi cu doi. Pe alocurea se obisnueste
acum.
12) Lturenii. Este obiceiul feciorilor de a merge latureni,
oaspeti, la joe in satele invecinate. Cu junii de acolo incheie un fel
de hospitium", legAturri de ospitalitate, pe timpul at tin sArbAtorile
CrAciunului vesel. latd procedura junilor din comuna Gledin, cott.
Bistr.-NAsud (1):
In prima saptAmn din postul CrAciunului feciorii se impart in
douA grupe, numite ben/ (bere) (2). Fiecare grupA i cautd un-
(1) Dup impartsirile elevului meu Alex. Harsan, la anul 1909.
(2) spun btrnii c pdnii la 1818 Romnii din pdrtili loezilui in apropierea
sarbaltorilor Crciunului mai la toate casele fierbeau bore din bucate si la pe-
trecerile obisnuite numai de aceea beau. Acum s'a prsit acea industrie po-
poran.

www.dacoromanica.ro
 11

bdrbat jucdus mare. La casa acestuia se adand aproape in fiecare

seard i invat a colinda. Semn de adunare se dd cu lucinul (corn
de bou). In acele Intruniri se sftuesc si hotrsc, in care sat sd
meargd spre a se tocmi leitureni. In scopul acesta aleg o deputa-
Iiune de 5-6 insi, feciori cari merg in satul care s'a hotrit.
Acolo Crag la gazda feciorilor din acea comun. Acesta-i prime-
ste si-i omeneste cu de ale mncdrii ; beutur i cumprd feciorii
pe banii lor. Dup ce se ospteaz, fac tocmeata, ca in srbatorile
Crciunului sd ineargd ltureni" unii la altii. De cumva pe feciorii
din acel sat i-au tocmit altii, i cautd norocul in alt parte, intr'una
din cele 12 comune invecinate, cci in celelalte nu au obiceiul acesta.
Dacd s'a fcut tocmeala de lturenie, feciorii din satul acela invita
fetele si joaca la olalt in casa gazdei, pind'n zori de zi, cnd
oaspetii se departd. Dupd ctevd zile lturenii tocmiti intorc vizita :
merg la ceia cu cari s'au tocmit ltureni i acolo asmenea ospA-
teazd si joaca o noapte intreagd .
In seara de Ajunul Criciunului feciorii se aduni la gazd
aleg tisturile (magh.= oficialii) adecd : 2 vdtafi, 2 colceri si 2 cprari
(caporali). Vdtafii, dupa gazdd, sunt conducdtorii feciorilor ; colcerii
veghiazd peste beutura de lipsd in titnpul osptului ; c'prarii poartii
grij de colaci.
Dupd ce si-au ales tisturile", amndoud berile" (insotirile feciorilor)
merg mai intiu la primarul satului. Aceasta, cu comitetul comunal,
Ie imparte casele la cari au sd umble la colindat grupele de colin-
cltori. Nu este iertat a-si colind casete unlit attuia. Colindatul
Il incep amndoua insotirile dela casa primarului, de acolo merg la
preutul. Apoi se despart berile" si merg pe la casele desemnate
de primdrie. Dela fiecare casil capdtd cte un colac mare, care nu-i
iertat a I lua in posesiune, pana nu-1 alduesc (ureaza multumita
colacului" v. la urdri). Dacd nu gatil cu colindatul ptind in zori de
zi, continua' in ziva de CrAciun dupd. inserat. Du pd ce au terminat,
merg la gazda, unde-i asteapta fetele si lutarii, si joacd cu totii
rand trziu.
A douazi de Craciun toti feciorii din bere", imbracati srbato-
reste, se adund Inca inainte de amiazdzi la casa gazdei. Acesta impre-
una cu tisturile" purtnd pe umeri in baltage" cte un colac mare,
intre chiuituri vesele si intre cntdrile lutarilor pleacd la satul
prietenilor cu cari fcur tocmeala in post. Cnd sunt aproape de
acea comund, dau semnalul cu bucinul. Prietenii li ies intru intam-

www.dacoromanica.ro
 12

pinare cu muzicanti i cu beuturd. Unde se 'ntAlnesc, se oaspdtd

mai intAiu bine, apoi pleacd mai departe. Ajunsi in sat, merg la
gazda. Aici mai Int Ain gazda feciorilor sositi, apoi tisturile i predau
colacii cari i-au adus in bAltage punnd in ei cte 10 1:5 taleri
de argint pentru colegii lor. La predarea colacilor tisturile fac
cunostinta unii cu altii. Se prezentd unul altuia cu cuvintele : unde
se af la sotul mieu veitavul (1)colcerul, cdprarul, sd se faca cu vole
buret la Mind cinste; cinstea-i mic, putinticd, ti-a marl Dum-
nezea norocul. Prin aceastd formuld se intdre$te legtura fdcutd
intre ei. Predarea colacilor si a banilor de argint este un fel de
cautiune depusd in mna colegilor si la intoarcere acasd o prirnesc
inapoi dela colegi.
Dupd implinirea acestor formalitAti se incepe osptul vesel. Dupd
ospdt ies afard In liber i incep jocul, care tine pnd seara. Atunci
oaspetii se impart in doud prti $i merg la vAtavii berii din acel
sat. Aici se oaspdtd vdtavii pe cheltueala lor (a vtavilor) $i con-
tinua' jocul toatd noaptea.
A treia zi incep jocul de dimineatd, indatd dupd prnz (dejun).
De ale mncdrii se ingrijesc feciorii din insofire, iar cortel (sAlas)
peste noapte au oaspetii la prietinii lor.
A patra zi dupd prnz mai joacd vreo cloud ore, apoi oaspefii
ldtureni se intorc acasd, insofiti de prietenii lor intre chiuituri ve-
sele $i cu multd voie bun. Fiecare lturean isi mai alege i ceite-o
fatei, care asemenea Il insote$te 'And' la un anumit loc.
Toatd petrecerea i ceremonia ospetiei lAturenilor se repetd, cAnd
vin pe ospt prietenii unde au fost lAtureni. Si ace$tia vin dej
a 4-a zi. Se oasprit pAnd la a 6-a zi, atunci se intorc la vetrele
pdrintesti i cu aceste s'a terminat ldturenia.
In satele unde sunt cloud beri, se intocmesc a$ c una merge
ca Idtureni in comuna anumit, iar una rdmne acas, ca in continuu
s fie joc in sat $i sd find neintrerupt din ziva a cloud pnd intea
$asea.
Spesele ospetelor cu lturenii se repartizeazd pe feciorii insotirii
din bere, Ins as c vdtavii si ceilalti oficiali pltesc cev mai mult.
In ziva de Anul-Nou, dupd ie$irea din bisericd, feciorii se adund
din nou la gazdd, unde-si platesc cota repartizatd. Dacd le-au mai

(1) Par'c auzim formula romana: Ubi tu Gajus".

www.dacoromanica.ro
 13

rmas din colacii adunati cu colindatul in Ajun, aceia ii imprtesc

in schimbul speselor.
Dupa acestea to-4 feciorii insotiti de lutari se duc la primarul
satului, ca s-i dea Inapoi colacul ce I-au primit dela dnsul (1). Se
reintorc apoi la casa gazdei, unde joac pink' seara. Astfel cu ziva
de Anul-nou s'au terminat si petrecerile obisnuite in srbItori.
In aceste datini inteligentii rornni din prtile locului vd evolu-
tiunea petrecerilor romane cu joc, la cari au luat parte si Sabinii
cu fetele lor. La toat intmplarea ospetele dela Crciun, cari sunt
in uzul general la Romani, sunt o evoluare a Saturnalelor. (Daspre
acestea vezi At. M. Mrienescu in Familia, 1874, pag. 475).
Petrecerile aici descrise aiurea se fac fdr ltureni, insotirea fe-
ciorilor are numirea de bute, la care contribue dej de toamna o
anumit cantitate de must. Dup ce au pierit viile si unde n'au fost
si nu sunt vii contribuesc feciorii i curnpr vin, vinars, si petre-
cerea urmeazd cu joc cte 4 zile.
Cnd invit feciorii fetele la joc, invitarea o fac dupg anumite
formule, si anume pe la Cugir doi feciori chemtori cu plo,ste pline
de vin zic as: lntiu cuvdntul lui Dumnezeu! A doua: se roaga
feciorii satulai, oaspetli sa faceti blue sa lasati, ca
am auzit ca aveti o fata frumoasa, la o petrecanie frumoasa, s
vei placa ci dumneavoastra! Fete le toate duc cinste cte un colac
frumos impodobit cu mere, aluate s. a., care de aceea se nu-
meste mar.
Observ c a merge latureni la joc in satul vecin este obiceiu in
multe prti ale terii, chiar si in cursul anului Dumineca si in sir-
btori, fie vara, fie In alt anotimp. Feciorii unguri de pe Trnava
mica inc au obiceiul de a merge ltureni la joc in comuna in-
vecinatd.
In satele unde junii se Insotesc la bere, bietii feciorasi isi
petrec aproape la fel cu junii, dar sub supraveghierea printilor.
Si ei se constituesc in ben i i aleg oficiali, ca i junii, dar nu
merg ltureni, ci joac turca (2). Despre turcl i jocul ei au scris :
G. Dem. Teoclorescu, IncercAri critice asupra unor credinte, datine
si moravuri ale poporului romn, Bucuresti 1874, pag. 24-28 ;

(1) Colacul prima dela pop hied II inapoiaz, in ziva de CrAciun, cnd un
vtav il duce la biseric, infignd in el 40 fileri.
(2) In jurul Albei-luliei, pe Secas s. a. se zice urc, iar prin t. Hateg cerb.

www.dacoromanica.ro
 14

Mangiuca S., op. cit. pag. 39-40 ; Tibolt Schmidt, In Transil-

vania, an. XLII, No. II, pag. 135-146, cu ilustratiuni. Adaug obi-
ceiul din Cugir, c in ziva de Anul nou turcasii umbla cu turca
prin sat intreband in glum, cine s'ar afla s'o ierneze, i flindca nit
se afla nime, o puscd In mijlocul drumului. 0 pun apoi pe,o scar
o Varese In casa, unde-o desfac si o strica (Comunic, d-1 Nicolae
Muntean, st.).
Observare :
E credinta poporan, ca pe acela care :pace's turca, 11 pdreiseste-
ingerul pdzitor sase sdptdindni, i In vremea aceea feciorul acela e
In stpnirea diavolului. De aceea nu se prea imbie jucatori.
c) Petrecerea copiilor. In dimineata Ajunului (24 Dec.) copiii, de
6-10 ani, se scoald des de dimineat, ieau stritile (traistile) mari
in spate si umbl de-a lungul stradelor strigand in gura mare la
portile crestinilor : ! Dela fiecare cas iese cineva si le da
eke un colcel (Gledin i jur).
In Muntii apuseni (Abrud, Bistra, Cmpeni, Sohodol, Boita) si
prin tara Hategului in dimineata Ajunului umbra' copiii cu pitdra
(pron. ptyitdra). Ei i fac niste 'bate ghilite (in rnde) pe cari le
numesc colinde. Btele sunt pline de aschii albe din rand& Pleaca
in cete de cte 15, 20, 30 insi. Cnd intra In casa, zic : Bun aju-
nul lui Crciun ! Cnd ies : Noi iesim, D-zeu intra ! (Bistra, Cm-
peni); prin Sohodol, cand vin la usa, zic : al-ne-veti a pitard?
Cnd ies : Noi Copiii capt banuti i colcei (Aur. Gligor,
din Bistra, student). Prin Boita umbla pitraii din cas in cas. Cancl
infra in curte, striga : Buna dimineata lui Craciun ! mniata,
lui Crdciun.
Dati-mi i mie un bot (colAcel),
S fie vaca cu vitel,
Purceaua cu purcel
Si cteaua cu ctei !

La Hateg pitarrii (pizrhii) copii, femei, brbati, cand infra in

curte striga : gAici, aici !... Dupa primirea darurilor : rod in gru,
rod in grail ! ! Const. Muntean, st. Cu Sorcova umbl pe la
Zernesti si Brasov. Influent din Romania.
De nu capta daruri, striga :
Bureti pe preti,
Tot nevoi s-aveti ;

www.dacoromanica.ro
 15

Bureti pe preti,
Bipi (1) in cotet
Obiceiul pitrdilor, in aldturare cu Saturnalele Romanilor, le-a Its-
cris d-1 At. M. Mdrienescu in Familia, 1874.
La tail (Campie, Mur, Tarnave) nu umbld copiii cu pitdra,
numai se adund dimineata in ajunul CrAciunului inteun deal din
capul satului. De acolo pleac toti la olaltd vestind Nasterea Domnu-
lui. Oamenii Ii asteapt pe la porti, dndu-le cte un coldcel. (Lupu,
langd Blaj). Aceasta-i petrecerea copiilor. Brba(ii i brnii inc-si
au petrecerea lor : Incepnd din ziva de Crdciun, pan' la Anul-Nou, la
fiecare casd se pregtesc mancdrile cele mai alese. Brbatii, ori-cand
le place, invit la casa lor ope ospt, adec la osptat. Invitrile
se fac mai ales cnd ies din biserick sau cnd stau in jurul jocu-
lui. Nasul Ii invit finii, pdrintii pe fii, verii unii pe altii. (Gledin).
d) Petrecetea'btrdnilor.-- In ziva a II-a de CrAciun pornesc doi
btriini din comitet (reprezentanta) si umbl pe la toed casa. Dela
fiecare gazd capt'd colac si carne de porc (muschi). Toate daru-
rile adunate la un loc le \rand si banii ii varsd In lada (cassa) bise-
ricii. Seara fac o cind comund din colacii cpdtati si din carnea de
porc ce au rezervat. Adund comitetul si se oaspdt. Asa se .nce-
peau si Saturnalele cu cin comund, datd in fata templului lui Sa-
turnus. In legdturd cu acest obiceiu de a .se ospdt, inseam c si
Sdcuii serbeazd tot cu mese intinse mancdri trei zile, incepind
din seara Ajunului. &Irbil din Timi i caut cte un oaspe bar-
bat, care dou zile sd petreacd la ei mancand si band cat poate.
A treia zi II duc acas, insotindu-1 cu muzic si cu multd veselie
(Hegyi dn in Tolnai Vildglapja, 1911, No. 52, pag, 3229).
e) Butucul Crciunului. Colindatul tine toatd noaptea :
C5 ne vin colindtori
De cu sear pin'n zori,
zice colinda. Dup miazd-noapte umbl feciori a colind. Astfel oa-
menii adulti nici nu se mai culcd, ci pun de cu sea ra un butuc mare
pe foc (unde mai sunt cuptoare vechi). Langd acele stau povestind
ascultand colindele. Bdtrnii se ingrijesc ca in seara de CrAciun
A' nu se gate /anal din lesiea vitelor, nici sd nu se stingd focul
in \rated. Obiceiul de a arde butucul Crciunului se afld doard si

(1( Bipiu = pore gras, &eh' gras.

www.dacoromanica.ro
 16

la Francezi sub numirea caiendeau, chalendal, cum citeaza Man-

giuca dupa Grimm (Deutsch. Mytholog. Berlin 1875, I. 521-2.)
Dintre popoarele din patrie 11 aflam la Sarbil din Bcska, cari ard
butucul (budnjak) in timpul cinii si a pranzului in trei zile dup
olalta. A treia zi apoi copilul cel mai tanar din familie Il tranteste
de ustior. Cate scantei sar din ram4sita de butuc, atatia pui vor
scoate galitele in anul viitor (Flegyi dn, 1. cit.)
f) Alte obiceiuri. Paie pe jos, pe fata casii, astern oamenii in multe
locuri in partite ardelene, cat si in Ungaria (Toracul M.) intru a-
mintirea c Isus Christos s'a nascut pe paie in ieslea vitelOr. Da-
tina aceasta o aflm si la poporul maghiar (Hegyi dn, 1. cit. m.
s. pag. 3227).
Colindatul, sau mai bine uratul cu plugusorul si cu buhaiul este
in uz si prin Ardeal, d. e. pe Campie, in Chiciud (1), si Cott. Albei
inf. (2). Urdrile de aici lush' raman cu mult inapoia celor culese din
Romania de prof. Pasculescu si publicate de Acad. Rom. Bucuresti
1910, pag. 19-36. Vasilca pe la noi nu-i in uz. Descrierea plu-
gusorului i buhaiului, Qum si a Vasilcai a se vedea in Incercari
critice de G. Dem. Teodrescu i in Sarbatorile poporului cu obi-
credintele etc. de C. Ra."dulescu-Codin si D. Mihalache, edit.
Academ. Rom. Bucuresti 1909, pag. 13-14. Aceste obiceiuri se ra-
porta la vieata agricol. Prin ele se ureaza road in campuri i rre
aduc aminte de carmen fratrum arvaliunz.
Pe alocurea, sub Muntii apuseni, este obiceiul de a colind si In
seara de Boboteaz. Ceremonia se face ocolind grdinile cu mult
svon de clopotele, cu strigate si vuiete. Pomii se leag cu legaturi
de paie. Acest obiceiu i are fundamentul in Opalia.
Datina romand descris in notita descoperita de Du-Fresne
de a umbla mascati la casele oamenilor in noaptea de Anul Nou,
expresiunea in obiceiul ce exist pe alocurea (Tarnvi,
Aries (Luna), Mures, d. e. in Tampalaza, 1. Aiud) i in ziva de azi :
In Luna (Ariq) a 4-a zi de Craciun se triascheaza feciorii si umbla
prin sat facand haz si veselie (comunic. Nic. Hada, stud.).
In Teimpelhaza un fecior se deghizeaz in haine femeiesti, altul
in costum de Jidan, cu ochelari, cu barbd mare de fuior, al treilea
ramane in portul obisnuit In sat, dar poart pe umr o biltd, de care

(1) Dupa impgrtsrile lui P. Suciu, student.

(2) Az also fehr v. megye romn npe, 239.

www.dacoromanica.ro
 17

atiirnd o legdturd de cenu,sd. Insoliti de lutari i de multd lume

merg dela poart la poartd, unde joacd i strigd chiuituri vesele,
satirice, ca d. e. ;
Du-te 'n casA, tu rAnjit,
CA ti-i vatra deslipit.
Du-fe si ii-o lipeste,
5i apoi hai de te rAnjeste! (t)
In veselia generald nimeni nu se vatm prin astfel de glume
licenfioase.

Bucuria slugilor.
In timpul Saturnalelor la Romani incet deosebirea de clase. S clavi
iqi5i se bucurau de libertate (utere libertate decembris, Horat.),
stApnii le serviau la masd. Amintiri simbolice de etatea de aur dine
timpul domniei lui Saturn. Urm de acest obiceiu afldm in colindele
dela Crciun :
In col. cu Vifleimul la inceput, este un indemn la bucurie i ye=
selie generald, cd zice :
Acum voi, ortacilor,
Voi diecii bunilor,
CAntati, ludati si vA bucuraV!
Cu gazdele dimpreund
Sd ne facem voia bund,
CA ni s'a nscut Hristos....
DO cu totii, de-orn cAntA (=s cantm),
Doar gazda colac ne-a da....
Slaga i cu .slujnica
Ei acum s'or bucurd,
C'au ajuns si Nasterea!

C. Colinda la popoarele conlocuitoare.

RAmne sd cercetm dacd in obiceiul colindatului suntem influen-
lati de popoarele conlocuitoare, ori intors, clack' noi am avut in-
fluent activA asupra lor.
Cu privire la Maghiari, constatm c ei peste tot n'au colinde.
Poporul maghiar nu colind la CrAciun decAt numai in satele cu
poporatiune amestecat cu Romni. In Agristeu (Tarn. mid) d.. e.

(I) Comunic. de Durnitru Popa, st.

Virizt, Colinde din Ardeal. 2

www.dacoromanica.ro
 18

am auzit Maghiari colindnd la Crkiunul lor dar, numai lii seara

Ajunului (24 Dec.) si mimai cntece de Vifleirn, a dar de caracter
religios. Tot as si In Blaj-sat.
Colinda si colindatul la Maghiari este un Imprumut dela alte
popoare, colindele unguresti.. sunt imprumularea cea mai nouit,
zice Dr. G. Alexici. (Texte din liter, pop. rom. Budapesta 1899,
pag. 288.) Sunt date istorice sigure, ca pe la mijlocul secolului al
XVI-lea, atAt In tinutul de peste Dunre, cat si mai vrtos in prtile
ardelene, era In vigoare datina colindatului, care tine, cum se pare,
o sAptArnn, ea zice G. Heltai (pe la 1552) In Ardeal Indata dupa
ziva Nasterii Domnului nostru Isus Hristos, se incepe marele praznic
al diavolului: saptmana colindarii (1) Nici o indoeala ca asupra
colindelor maghiare din Ardeal au trebuit s aibA mare influenta si
colindele noastre (2).
Au Maghiarii urdri de Crciun, cari le cadet' feciori si fete la
fereast. $i acele urgri sunt numai de caracter religios (3).
Urdrile obisnuite la AnulNou, in versuri, sunt tot religioase. Cana
inceperea Anului-Nou si doresc ca acela s aduca gazdelor bogAtie
in vite, pAsAri, vin, bucate, bani s. a.
Anul-Nou aduce veselie si bucurie, cad vesteste venirea Mesiei.
Pe acesta Il roagA in cntece sa dea poporului sau binecuvntarea
sa i darurile : grAu, vin s. c. a. (4)..
Maghiarii au reminiscente de cultul soarelui d. e. focurile, cele
fac pe dealuri ci sar peste ele in ziva de 24 hmie, adecd in soli-
stitiul de var ; totus personificarea soarelui ce se Intoarce iarAs
catre noi, dies natalis solis invicti, prin chipuri de animale, cum
avem noi Brezaia (turca, cerbul) si Vasilca, n'o au nici Maghiarii,
nici celelalte popoare din patrie.
Sash nu colind la CrAciunul lor. Nu bucurosi primesc pe Ro-
mnii cari merg sa le colinde. Pe la Blaj s'au vazut si auzit uneori
colindatori feciorasi si fete de Sasi din satele vecine, dar acestia au
colindat niste cntece de Crkiun din cartile lor de biseric. Ade-
vArate colinde nu au. Nu au nici numirea.

(1) Dr. G. Alexici, op. citat mai sus.

(2) Acelas, t. acolo.
(3) V. Palaz Nple. pag. 147. cit. d. Dr. Kis Aron, Magyar gyerazekAek
gyjtemny, Budapest 1891. pag. 456.
(4) v. Dr. Kis Aron, op. cit., pag. 444-445.

www.dacoromanica.ro
 19

Colindatul, cat bruma II au Maghiarii, I-au luat dela Romni,

ce se vede din faptul c n'au numire proprie pentru co1ind co-
Endat ci poporul folose$te cuvnt romnesc : Knted(=cnt, colind),
iar colinda $i In scris o numesc tot a$A : Kolinda= Karcsonyi nek
cntec de Crkciun (1).
DatIne le Sa$ilor la srbtorile Crkciuriului n'au nimic comun cti
ale noastre, afark de vergelatul dela Anul-Nou, cand vars plumb
topit, $i calendarul de ceap (2). Irozii (Craii) se pare Ca' au fost in
obiceiu $i la Sa$il cum apare din opul : Herodes, Ein deutsches
Weihnachtsspiel aus Siebenbrgen, Hermannstadt 1855, de I. K.
Schuller, care la an 1860 a scris apoi un studiu despre Colin3a (v.
c. m. s.).
In timpul mai nou $i scriitorii maghiari au dat atentiune colindelor
noastre $i obiceiurilor impreunate cu acele. A, d. e. in revista
Ethnographia", an. 1901. N-r 5 az aradmegyei Kolindls s turka
tncoltatis", de Czrn Gy. (Colindatul i jocul Turcei in comitatul
Aradului). Interesant essay" a apkrut tot acolo (an. 1904) din pana
cunoscutului arheolog Kiraly Pl : Bethlehemes jtk Radnn" care
insk n'am putut-o avea la indemn.
De o influened pasivei din partea Maghiarilor. $i a Sa$ilor nici
vorb nu poate fi.
De Slavii de sud am fost influentati, de sigur, cum dovede$te
chiar numele sdrbtorii Crciun" i unele datini, ca butucul
Crkciunului $. a. Despre colindele Slavilor de sud scrie D-r. Mar-
galits Ede Kolindk a Dlszlvoknl" in aceea$ revist etnografic,
anul. 1900. In schimb ins nu se poate ignor influenta romank
asupra Slavilor, cAci toate numirile slave ale colindei sunt din Ca-
lendae, cum recunosc marii slavi$ti Miklosich, Tomaschek $i M.
Drinov, apoi invatatii germani, ca Grimm $. a.
Poporul nostru prin bunul su simt a indeplinit procesul de
amalgamare a srbtorilor pdgne solare cu elementele credintei
celei nou venite din Palestina, a$a cum in secolul al VI ordin
Papa Gregoriu cel Mare (590-604), ca adeck skrbAtorile pgne
s se prefac in cre$tine. Poporul nostru a tinut ceremoniile
timpul, $i a schimbat obiectul cultului. Se $tie ct de tare tineau
i Romnii la cultul extern, la formulele i modalittile prescrise de

(1) v. Alsofehrvrmegye romein npe, nprajzi tanulmdrzy, pag. 231 239.

(2) Comunicat binevoitor prin D-r R. Huss, profesor, Bistrita.

www.dacoromanica.ro
 20

ceremonial. Ash tare am finut la acele si noi Romnii. In modul

acesta au rgmas in vigoare ceremoniile religioase din cultul soarelui
obisnuite la Anul nou (ce se srb. In ultima sAptAmn a lui De-
cenivrie). Colindele noastre sunt perpetuarea acelor cermonii i datini.
Nu le-am imprumutat dela alte popoare, ci sunt originale i proprii
ale noastre, ash. ct, .ce priveste colinda, am putea potrivi cuvintele
lui Quintilian (despre satir5) : colinda quidem tota nostra est.

www.dacoromanica.ro
 COLINDE

A. Religioase:
Nasterea. Botezul Domnului, Dumnezeu pe pmnt. Patima si moartea lui
Isus. Invierea si Inglfarea. Raiul. Petru In raiu. MO. Varie.

1. Seara de ajun.
Asta-i seara de Ajun,
Mne-i ziva de Crciun,
and Dummnezeu s'a nscut
$i pmntul 1-a fcut.
5. Sus ceriul I-a ridicat,
In patru stlpi I-a rzimat,
Patru stlpi tot de argint ;
Mai frumos 1-a 'mPodobit
Tot cu stele mruntele,
10. Mai pe sus cu mai mrele :
Soarele cu razele,
Luna cu luminele.
Intiia razA ce reize,ste?
Scdate.
Sus la vrful muntilor
15. La crucile brazilor ;
A doua raz6 ce rze5te ?
Jos la ses, la holde verzi ;
A treia raja' ce rze5te?
In cas la cest orn bun.
20. Om bun, s te vese1e5ti,
Pe noi s ne drue5ti
C'un colac de gru curat,
Cu vin ro5u strAcurat,
Cu doi galbeni romne5ti.
Gazdo, s" te vesele5ti !
Oct. Sumea, student.

ii. Sara lui Ajun.

Nariant.)

Azi ii sara lui Ajun, Patru stlpi 1-a rzimat,

Domnului Doamne !
IVIAine-i ziva de Crciun,
Cnd Dumnezeu s'a nscut
5. $i pmntul 1-a fcut,
Sus ceriul 1-a ridicat,
Patru stlpi tot de argint ;
Mai frurnos I-a 'mpodobit :
10. Tot cu stele mruntele,
Mai pe sus cu mai mrele :
Soarele cu razele,

www.dacoromanica.ro
 22
Luna cu luminele.
Ant Aia raz5 unde-mi raz ?
15. Sus la vArful muntilor,
La crucile brazilor !
A doua razA unde-mi raz ?
Jos la ses, la holde verzi !
A treia razA unde-mi raz ?
20. In casA la cest orn bun !
Om bun sd te veselesti,
UrmeazA dialogul :
Oh, iubitii mei crestini,
Ce-am auzit in vecini ?
CA nu tunardm(1) bine'n'cas
$i CrAciun er pe mas,
5. C'un purcel fript IngA el ;
Noi bine cA ne-am cerut,
Gazda nu s'o priceput.
Al 2-le : Feri, frate, in lturi
SA-ti spun si io a'mele sfaturi:
- 10. Io stiu putin carte,
in. Sara din ea(sta) sar.
Sara din ea sar,
Sara lui Ajun,
lNoaptea lui Crciun,
Sfnt fiu s'a nscut
5. Dintr'o Maic sfAnt.
Doi ingeri din ceriu
Pruncul l-au cerut :
DA-ni-1, MaicA, nou,
Ca sA-1 botezim,
10. SA-1 increstingm !
Spini (Tarn. mic.)
(1) =--- Intrarm.
www.dacoromanica.ro
Pe noi s ne druesti :
C-un colac de grAu curat,
Cu vin rosu strAcurat :
25 Cu doi galbeni romnesti,
Gazdd, s te veselesti !
$i de acum, pAnA'n vecie,
Dumnii-Voastre bucurie
$i nou de veselie.
30. Amin Doamne, slav Tie !
Nu minciuni, ca tine, frate ;
Ne bat cu usile'n spate,
ImpreunA cu tine, frate !
1-ul : Eu bine vAd si cred,
15. CA' mi-i frig, de abi te vAd,
Dar sd stee punga gata,
SA ne dee gazda plata ;
$i sA mergem mai in jos,
CA ne-steapt bucuros.
Maica li 1-a dat
$i 1-au botezat
La rAul Iordan
Prin sfntul loan.
15. Scump nume i-au pus :
Hiristos Isus,
Ca s 'mprAteasca
$i s stApneascA
Ceriul si pAmAntul
20. $i pe noi de-a rAndul.
Situ. Simonetti, student
 23

nr. Ce sari-i?
Ce sar-i aceast sar?
Sara-i mare-alui Ajun,
Mane- i ziva lui CrAciun,
De-a nscut 5 Fiul-sfnt,
5. Fiul-sfnt pe acest pmnt
Mitutel, Inf5te1 ;
Fa5a-i verde, de mdtas,
Scuticel de bumbcel,
Crpe-s albe de fuior,
10. Legnel de pltinl.
Ploaia caldd de mi-1 scald ;
Neaua ninge, nu-1 atinge ;
Vint tragna, de-1 leagng,
Tri zdnioare(1)mi-1 apleaca.
15. Dacd Domnul sfnt nste,
Mare lucru ce-mi fAcea?
Face ceriul 5i p'rnntul.
Face ceriul 'n dou zile
Si pmntu 'n alte dou.
20. Intinse ceriul pe pdmnt,
Cum 1-intinse, nu ajunse ;
Tare Domnul se 'ntrist,
Mna stngd scutur,
Clanul mic.
Tri inele jos pic,
25. Tri Ingeri le ridic ;
Tri Ingeri cu tri biciuri (2),
La tri cornuri de pamnt,
Tot trasnesc 5i tot plesnesc,
Sa ridice muntii crunti.
30. Muntii crunti I.5i
Vi adnci I5i rmne.
Intinse ceriu-a doua oard,
Cum l'Intinse bin' s'ajunse.
Domnul tar' se bucur
35. Si ceriul mi-1 drui
Tot cu lun cu lumind
$i soarele cu razale,
$i cu stele-5i mruntele,
C'o stea mai mare'ntre ele.
40. Din aceea se vede,
De pmntul ddrui.
Tot cu frunza i cu iarb
$i eu vita vinului,
$i cu roada grului,
45. Cu izvoare curgatoare,
Pe pmnt is mergdtoare.
Nic. Georgescu, stud.

Y. Sara de arjun.
Asta-i sara de arjwi, Din pociunclii (3) flaci (4).
De arjund.lui Crciun. [aprins.
De cnd Domnul s'a nscut Faid alb de mdtasii.
In ieslele boilor, Maica fiul si-1 luara
5. Din grdele, luminele Si se duse, cat se duse,

(1) = Zdne.
(2) I. d. bice.
(3) Pociumbi,
(4) Faclii.

www.dacoromanica.ro
 24
10. $i s'a dat a hodini,
La umbra de ploput verde.
Plopul umbra' nu-i tinek
Maica eu se odihni,
Pe plopul i-1 blstema :
15 S fii, ploape, blstemat
De mine, de fiul mieu,
$i de domnul Dumnezeu.
Bata' vntul, ori nu bat
Frunza ta sh' se tot bat !
20, Maica fiul luad
$onfalu.
vi. Sara mare.
Mare-i sara de-asta' sad,
Domn din ceriu!
Ca' s'a nascut fiul sfnt,
Mitutel, infOtel ;
Faa-i dalb de mtas,
5. Scutecel de dujeinel (2),
Capoar de pilloard (3).
Ploaia cald de Ini-1 scald ;
Neaua ninge, de mi-1 unge ;
Vntul bate, de-1 adoarme.
10. Trec tri zne i-1 d'aplead.
Cea maid Sfntd-Mrie
Fiu'n brate si-a luat,
Sus la munte si-a plecat.
Cnd fu 'n poala muntelui,
15. Fiu din graiu as-a grit
Maico, maico, drgut'
[maico,
Pune jos i hodine0e
$i te uit jos la tad,
Voila (Hgra0
(1) Binecuveintd,
(2), Catifd, purpura.
(3) Val sublire.
www.dacoromanica.ro
$i se duse, ct se duse,
$i s'a dat a odihni
La umbra de fish' verde.
Tisa umbd d-i tined,
25. Maica bini se hodine,
Pe tis o alduid (1):
S fii, tis, alduit,
De mine de fiul mieu,
$i de Domnul Dumnezeu,
30. Bar, vntul, ori nu bat
Frunza ta s nu se bat.
I. Copacianu.
De vezi, maico, ce-i ye-
[dea-td?
Ea mai bini 1-3 d'ascultat,
20. Puse jos vi-o hodinit,
Jos la tail si-o privit
$i nimica n'o vzut,
Numai aburi de pinnt ;
N'au fost aburi din pAmnt,
25. C'au fost oastea lui Irod,
Lui Irodu d'imprat,
Foarte ru s'a suprat,
Multi coconi mici s'au tiat,
Patruspre[ze]ce mii de prunci
20. De doi ani in jos mai mici.
Tot in sus i-au asvArlit
$i 'n sAbii i-au sprijinit,
Ca sa.' 'ntmple Dumnezeu ;
Dumnezeu nu s'a 'ntmplat,
35. C'a fost voia Tatlui
$i mai mare a sfntului.
Dictata de Eva Gabor.
 25

vir. Sara Nscutului.

Ce sara e astA-sarA Sunt nuiele argintele,
Domnului Doamne ! Fiu1 sfnt In fsifele,
Da i sara nelscutulni (1), 15. Scutecas de bumbAcas,
CA s'a nscut un fiu sfAnt, Legnas de patinas.
5. Fiul sfAnt pe acest pAmAnt. Trage-un \rant In deal senin,
In iesle de boi nAsch LeagA fiul cu chilin.
Cel ce toate le fch, Ploaie caldA
Pe paiele grAului, 20. Fiul scald,
Pe flori dalbe-a fnului, Neaua ninge,
10. Ce pari is prejur de iesle Fiul plAnge,
Sunt In pari fclii aprinse. SA fiti, gazde, sAnAtosi
Ce nuiele-s pintre pari? gazde, veselosi I
Mogos. Vas. Trifa.

Null. Ziva lui Ajun.

Azi e ziva lui Ajun,
Dai Dornnului Doamne (2),
Si mAnc-i sfAntul CrAciun,
De-a cink si de a sta,
5. De-a cinA si-a se rugA,
De-a rugii pe tin' Doamne,
Ungd rugA i lumin5
Lungd, groasA, vederoasA
De ververi (3) si-ajunge'nf
[ceriu,
10. Cu razele peste ceriu.
Proseni.
Da'o razA unde razA ?
RazA'n vArful munfilor.
A doua razA unde raz?
RazA'n crucea brazilor.
15. D'a tria razA unde razA ?
RazA'n poarta acestui domn.
Uncle raza se rz,
Poarta'n dota despic,
Ca sA tune (4) junii buni,
20. Junii buni colindAtori.
Nic. Todoran, student.

Colinda la ue afar (noaptea).

Scoald, scoal, gazd bug, CA-i vremea de 'mpodobit,
Florile dalbe... CA buni oaspeti cA vA vin,
Ql nu-i vremea de durmit, 5. Oaspefi buni colindAtori

(1) Nasterii.
(2) Dup fiecare vers.
(3) N'am putut afl insemnarea acestui cuvnt. 13Anuesc c ar fi dela Veil-
vori, (vilvoare) prin pronunf forfat, in grafia rimei. A. V.
(4) =-- Intre.

www.dacoromanica.ro
 26

Si cu dnsii Dumnezeu! $i cea stngd busuioc :

Dumnezeu e mititel, Busuiocul fetelor,
Mititel, Infsgel : 15. Trandafir nevestelor,
Fas d'alb de mdtasd Gru revars peste masd(4),
10. $i scutec de duinic (1), S iasd rul din casd ;
Felegioard(2) de puioard (3), Sndtatea lasd'n cas,
Mna-i dreapt cruce-aduce Boggia pre jur casd I
Gledin. A. Halwan, student.

x. Colinda ziva la u0.

Noi umblm si colindm Cd-s in codri de-a vnare ;
Pe la usi de mari boieri, 5. Vneaz pe Dumnezeu
$i boierii nu-s acasd, Dumnezeu e mititel,
Mititel infsd01 si con-

timid ca cea de noaptea, apoi deschid usa si salut astfel :

Bunk' vremea, bun vremea, jupne gazd ! Multmim drag
Domnului, c'am putut postl postul Crciunului cu Dumniavoastr
dimpreund !
Observare : Colinzile nrii 1XX din Gledin (Bistrita-Ndsud) le
cnt numai f eciorli satului, cari dupd ce sfrsesc cu colinda
alduiesc (ureaz) astfel :
Tot sd te faci cu voia build, jupne gazd, pe-o (5) mndrd co-
lind, pe cum si-o putut aduce feciorasii nostri aminte. Tot ce-or
fi gresit, Th.' bine si iartd, ca o gaza a noastr inteleapt, 6 abi
te vor gres1 rdufile (6) peste an.

xi. Dimineata de CrAciun.

Dimineata de Crdciun Tinerel si fragetel (7)
Ndscutu-mi-a un domn tindr, 5. Si mi-si face-un scuticel,
Domn tinr ca Dumnezeu, Scuticel de bumbdcel,

(1) = Purfiurd.
(2) -'=-- Deminutiv din: feregea, manta.
(3) =--- V& sub/ire de fachiol.
(4) E Obiceiu s verse gru peste masa gazdei.
(5) =._.- Pentru.
(6) -.=_.- Relele.
(7) =-- Fraged, deminut.

www.dacoromanica.ro

Fa,se dalb de mAtas,
Negrior (1) de pltior.
Vntul tragn,
10. De mi-1 leagn,
Si mi-si ploug ploaie cald,
Ploaie calda de mi-1 scaldd,
$i ninge, de mi-1
[d'unge.
Vnt leagnul trgn,
15. Domnul tare c crqte,
Lucru mare cA-mi fcea :
Cib.
Scoal, gazd burCa".
Sus te scoal, gazd bung,
De scoal i slujnicile,
S'ai mature curtile
Cu vrful cositelor,
5. Cu calcaiul cismelor,
$i gunoiul sus sd-1 ie,
In poala sugnei (2) elei verde
la te scoa15, gazd bun,
De scoal i slugile,
10. Sd 'ntinda plugurile,
S aram, s smnm,
Grau row sa rvrsm.
Am arat smnat,
Uroiul skuesc.
xm. De sculare.
$i te scoa1, cest domn
[bun,
Leru-mi da, Leru-mi da !
(1) Probabil: legnior.
(2) Sugna i sucnd =-- fust.
(3) Observat, aflat.
www.dacoromanica.ro
27
Fch ceriul si pmntul.
Fc ceriu 'n cloud zile,
$i pmntu 'n noua zile.
20. Tinse ceriul pe pmnt,
Cumu-1 tinse, nu-1 cuprinse.
Domnul tare se 'ntrista.
$i din graiu a$A grdi :
Oi ! Harhanghel Mihail,
25, Bag mama 'n buzunar
$i scoate-un biciu
[de foc I
(necompletatd.)
Ar. Costea, student.
Grau row am rvrsat.
15. La capul pamantului
Este-o rece fntnit
De Dumnezeu d'oblicit (3).
Dumnezeu s'a scobortt,
Apa rece a beut,
20. Mr de aur a mncat,
Road 'n grae lsat,
Road 'n grae pn 'n brae,
$i 'n scri pand 'n brtri,
$i 'n ovese cat de dese,
25. $i 'n alace cum s'or face !
P. Balms.
Scoald $i pe fetii li,
Fetii ti i fetele.
 28

5. Fete mari lumini s'aprindA, SA rAstoarne rozor galben.

Feciori mari porti sa 10. FacA-mi fetii vi-o fntn,
fdeschidA, SA scoboare Dumnezeu
SA porneascA plugurile, Cu lumini si cu prescuri
La arat, la sAmAnat ; Si cu dalbe 'nchinAciuni.
Spring. Nic. Pafia, scris de Em. Colbazi, student.

xiv. Sculati, mari boieri.

Sculati, sculati, mari boieri,
Florile dalbe,
De vedeti lumina' 'n ceriu,
Cum rsare, ca si-un soare ;
5, Dar nu-i soale rsarit,
CA-i chilie de argint,
Chilie intunecoasd,
Pe din lontru-i cu mAtas.
Colo, col' spre risrit
10. In chilia de argint
NouA popi, nouA dieci
Si pe a-Ma patrierci (1).
M.-Decea.
StrigA popa 51 mai mare :
Iesi, mAi diece, afar,
15. De di 'n toacA de trei ori
$i crcipte#e (2) clopot mic !
Colo, col' spre rAsArit
Este-un mr mndru 'nflorit,
Da la umbra mrului
20. E fluta Domnului,
Scoli, flu% de 'mpdrat,
C de cnd ai adurtnit,
Florile s'au vestezit -
Otrava te-o otravit !
Em. Pop.

XV. Sculati, boieri.

(Variant.)

Sculati, sculati, boieri mari, 10. Da Dumnezeu ca si-un sfnt

Sculati voi, Romani plugari, S'a coborit pe pAmnt,
VA sculati si slugile, ApA rece a beut
SA 'ntindA plugurile, MAru rosu a mncat,
5. SA mergem la samAnat ; La gre roadd le-a dat.
SA. arAm, sA sAmAnAm, 15. Tot prin grail, ptirn brat',
Brazda neagr sA 'nturnAm. Pin sacari pAn' susuori,
In capul pAmntului Pin ovese, cel' mai dese,
Este o rece fntnit. Pin alace,acum se face.
Orsia de Mur. Liv. Anghel, student.
(1) --. Patriarhi.
(2) =.-. Clatin, cleitesc, miqc abid.

www.dacoromanica.ro
 29

Sculati, sculati.
Sculati, sculati, mari boieri,
CA nu-i vremea de-a dormi,
vremea de-a 'mpodobl ;
C nici noi n'am mai durmit
5. De-a sail, de-alalt
Din sara Ajunului
Spre ziva Crciunului,
Si-am plecat la colindat
$i pe Domnu1.1-am aflat.
10. Venl doamna cestor curti
$i din graiu aa gal :
Ce stati, cete de feciori,
Cugir.
Prea de noapte-ati mane-
cat (1),.
C nici domnul nu-i sculat,
15. C el, de s'a pomen (2),
El frumos v'a drui :
C'un colac de gran curat,
Cu ferdela (3) masurat,
Oun pahar de vin curat,
20.. Cu feria rnasurat.
la, sriti in cea grdina
$i va luati flori in mina_
$i veniti tot raurind
$i pe Domnul laudand !.
Ion Munteanu.

xvii. He, CrAciune.

He, Crciune, he, stpane.
Asta-i sara lui Crciun,
Lui Crciun, boieriu batran.
Mn sluga cea mai mare
5. Sa de la boi de mancare ;
Vint-a'n cash',
Spus-a'n mas :
He, Crciune, he stapane,
Nu ma pot apropi
10. De mugitul boilor,
De svonul albinelor !
Mara sluga cea mai mica,
Ca sa vaci
$i sa cread.
Ciufud II. Blaj).
15. Vint-a'n casa,
Spus-a'n masa :
Craciuneas, steipaneaseir
In coarnele la doi boi
Ardu-mi doi luceferei ;
20. Dar nu-s doi luceferei,
C-s doi fratiori de-ai miei ;.
$i'nainte, la zbrele
Ardu-mi dou luminele ;
Dar nu-s dou luminele,
25. Ca-s dou surori de-a' mele
Hei, Crciune, hei stpane
De tri ani i jumtate
Te-am slujit in direptate !-
Q. A. Viciu, student.

(1) --= Ati pornit.

(2) Degefit.

www.dacoromanica.ro
 30

Dimineafa lui CrAciun.

Bung- i draga dimineata,
Dornnului Doamne,
Dimineata lui Craciun,
Lui Crciun celui batrin !
5. Cel d'om pe-afara se primbla,
Dintr'o curte'n alta carte.
Cnd fu la a treia carte,
Vzir Domnul scoborind
Tot pe scari de luminari,
10, Pe scard dalba de cear.
Curse'n cash'
Spuse'n masa
Fii vesela, jupneasa,
Ca ne vine-un Domn la
[cas !
15. Cuvntul nu fu sfarsit,
Domnul din ceriu a sosit.
Buuu-i prnzul, jup-
[neasa !
Dacd-i bun, hai, sa-I prn-
[zim !
Mogo.
xix. Zori albe.
Zori albe s'au revrsat
(bis),
Cocos- galbin s'a cntat ;
Dupa zori ziti se face,
Dupa zi soare rsare,
5. Rsii, soare, cu tri raid !
Intia raza ce raz-re ?
Sus In naltul ceriului,
De-a direapta Tatalui.
N'am venit ca sa prnzesc,
20. Nice ca sa odihnesc,
C'am venit ca sa intreb
De cel jig (1) de du,sulnic (2)
Ce sta'n culme necroit.
Nu. i seibeia (3), sa-1 saba-
[eas (4),
25. Nid l. foarfeci ca sa-I cro-
[easca. !
Ba, de-acele sunt de toate.
5tii, Doamne, cnd mi le-ai
[dat ?
Cnd mai mic m'ai botezat,
Mai mare m'ai cununat.
30, Rare-ori la zile mari,
La sfintele dumineci,
La dalbele biserici,
Tot cu sfinte prescurele
5i cu dalbe luminele !
35. SA fiti, gazde sntosi,
5i Ina gazde, veselosi !
Vas. Trifa.
A doua raza ce Iraza-re ?
10. Jos In sesul cmpului,
In coarnele plugului,
In spicele grului.
A treia razd ce raza-re?
Sus In vrful muntilor
15. La slasul sterpelor,
In staulul mioarelor,

(1) = Vig =val.

(2) =-- Porfird purpir catifed.
(3) = Croitor.
(4) Croeascit.

www.dacoromanica.ro
 31

In mijlocul mieilor, SA tresti, sA dobndesti

In coadele strungilor. Tot binele ce-1 doresti,
Gazdo, s te veselesti $i binele cel mai mare,
20. Si la multi ani sA tresti, Care sfArsit nu mai are !
Observare. AceastA colindA se cnt in ziva de CrAciun dimineata
in zori de zi.
Comunic. E. Dobrota.

xx. Azi e ziva de Crciun.

Azi e ziva de Crkiun,
llomnului domn din ceriu!
De cnd Domnul s'a nAscut
Si ISAmntul 1-a fcut
$i ceriul 1-a ridicat
2. Pe tri stAlpii de d'argint
$i frumos I-a 'mpodobit
Tot cu stele mruntele
$i cu luna cu lumina,
Soarele cu razele.
Mrgineni (Fgra).
10. RazA-mi, Doamne, unde-si
[razA,
Raz6-'n cruce de fereastA,
Intr Dumnezeu in casA,
DupA mas5 grail rAvarsA,
S fii, gazd, sAntoasA,
15. SA ne primesti bucuroas
C'un colac de grail curat,
C'o ferie de vinars !
Ent. Pandrect.

xxI. Vestea minunat.

0, ce veste minunat PAstorii vzurd'n zare
In Vifleim ni s'aratd : 15. Din ceriu o lumina' mare,
C'a nscut din Duhul sfnt Ei ti fluer, inerii cnt,
Ver gura curatA ! ibis'. Cu totii se bucur.
5. CA la Vifleim Maria DupA o stea luminoas,
SvArsind calAtoria, Dintre altele aleas,
Intr'un mic sdlas, 20. Trei crai dupA ea mergeau,
Lng'acel oras, Daruri aduceau.
A nscut pe Hristos. Veniti si noi credinciosii,
10. Pe fiul cel din vecie, SA cntm cu cuviosii
Ce I-a trimes TatAl mie, $i in genunchi s cAdem
SA se nascA si sA creasc 25. Lui sA-i-ne inchinAm !
SA ne mntueascA.
isls'ud. ...lef. Damian.

www.dacoromanica.ro
 32

xxir. Mesia sosit In lume.

Azi n lume ne-a sosit
Mesia cel prea dorit,
Din fecioar s'a nscut
$i cu lapte-a fost crescut ;
Sliste.
5. In scutece Infsat
$i in brate-a fost purtat ;
In chip de om a venit
$i pe noi ne-a mntuit.
Comunic. de Const. Papa, student.

Patru pstori.
Patru pdstori se 'ntAlnir $i s'o ducem lui Hristos
Lilioar trandafir ! SA ne fie de folos ;
$i as se sfAtuir : 10. C Hristos n'a vrut s nasc
Haideti fratilor, s mer- In palutei(1) iinprteascA,
[gem, Ci 'n ieslea dobitoceascA,
5. Flori frumoase s culegem Ca pe om s-1 mniueascd.
$i s facem cununit, Din robia strAmosasc !
Cununit tot cu vit,
Surduc. Al. Pegean.

xxiv. Cunun lui Hristos.

(Variant la: ,Patru pastori".)
Haidati, fratilor, sA mergern, $i noi cu a noastr mn,
Raza soarelui, sora soa- S'o trimetem la Hristos
[relui! In orasul eel frumos,
Pe est' raturi (2) veseloase, Unde Hristos locueste
SA culegem flori frumoase, 10. $i pe toti ne stpneste.
5. SA 'mpletim si noi cununA,
Jara: Mile. Pop, clasa II, B.

xxv. Naterea Domnului.

Coborit-a, coborit, 5. PAstoriul da a'ntren
Florile dalbe, De fecioara Maria.
Tri ingeri pe-acest pmnt, Tot umbl din cas'n casa
La pstori a sluit (3), $i nhne nu vrea s'o las

(1) = Palat.
(2) = Lund.
(3) A tras in gazda.

www.dacoromanica.ro
 33

Rana J9i, de catre sara, $i-a nscut mare Imparat.

10. 'Nteo poiat (1) se asezarA,
Acolo pe fan uscat,
Ceanul dewrt.
Multi imit :
Puic neagr baga'n sac,
Scoal, gazd, cl colac ;
Ca colac de nu ni-i da,
(Ceanul de. Aceea).
Da, zo, nume cum i-au pus ?
Pusu-i-au aDomnul de sus.
Marifca Peitean.
La fereastr nu ti-om sta,
5. Ca ni-i scurt bond* (2)
$i m tern c'om Ingheta.

xxvi. Naterea din fecioar.

De candu-i ceriul Lurnii de folos.
$i cu pmantul Trei crai dela rasrit
N'a nascut din fag, 10. In Viflaim au venit
SA fie curatA ; Cu daruri gatite,
5. Numai Precista Lui Hristos numite.
Fch aceasta : Darul cel de-atuncia
Nasch pe Hristos SA fie pe-aicia !
Cfciunelul de sus. (Tarnava in.). I. Pop, student.

xxvii, La chilie de tamie.

La chilie de tamale,
Sacle-mi sor' Sant-Mrie
Cu soru-sa Solomie.
Sor' din graiu da si-o gait :
5. Soro, soro Solomie, q
Ce lucru poate sa fie,
De brbat nu mi-am d'avut,
$i trhoasa (3) m'am gsit?
Nu gandi, soro, nimica,
10. Ca-i naste pe Dumnezeu !
Preumbl 'n jos, preum-
[bl'n sus,
Se luara, se duser,
Sub dumbrava plopilor.
Se puse s hodineasca ;
15. Nu se putu hodinl
De juluitul (4) frunzelor.
Ea din greu i-o blestemat :
Plopi-rni, plopi-mi, dragj
fde plopi,

(1) ..-- Staxd, grajd.

(2) -- Cojocel.
(3) --.-- Grea, Ingrecat.
(4) --:--- Vuietul, freametul.
Walt, Colinde din Ardeal. X

www.dacoromanica.ro
 34

Frunza voastra stare n'aibd, In ieslele boilor,

20. Pn calea nu mi-ti trece !
Se luarg, se duserg
D'1n turitea (1) oilor.
Se puse s hodineascd ;
Nu se put hodini
25. De rutnegul (2) oilor.
Ea din greu le-o blestemat :
Oi-mi, oi-mi, dragi de
[oi-mi,
Gura voastrd stare n'aibd,
PAM calea nu mi-ti trece !
30. Se luard se duserd
Agristeu.
Se puse s hodineascd.
Boii 'ncep a pufg,
Ea mai bini se hodini,
35. $i-a nscut pe Dumnezeu.
Mititel infgsitel,
Scuticel de dorjeinel (3),
Panzgtori de flori de mr,
Fasa-i dalbd de mdtasd.
40. Din grdle flori cresteg,
Din pociumbi Mclii arded.
Noi d'umbldm colindm,
Frumos gazdii i-o 'nchinrn !
Ioan Vida, cantor.

Luceafr galbin.
Aler, luceafgr galbin,
Ho-Leru-leo, sfnt Doamne-
[leo, (4)
Ce te 'nvrti si ce te 'ntorci
Ca 'n chipu lui Dumnezeu ?
5. Nu-mi esti fiu lui Dumnezeu !
Da mi-s nepotelul tau,
Da-mi fa' bine, atta bine,
De te abate pe la mine,
S facem o cununitd,
10. Cununit din flori sfinte.
S umbldm, s 'ncunjurgm
Da de Domnu sd ne-afldm.
$i-am umblat si-am cunjurat
ifisca.
$i de Domnul am d'aflat
15. In iesle de boi culcat,
Mititel, Infr setel,
Scuticel de bumbAcel,
Fa,5e (5) dalbd de mdtasa.
Unde Domnul se ndste,
20. Pe sub boi roua caded,
Pintre boi flcdi (6) ardeg
$i din coarne luminle,
Luming lumea cu ele.
Gazdo, sd te veselesti,
25. $i la multi ani sd trdesti.
VA' cntdm, v colindarn,
Voud, gazdo, v'o 'nchinm
Martin Bralu.

(1) Se zice si locul unde pasc oile; y. al meu, Glosar, tuliste,

(2) Rumegatul.
(3) Din arh. uqinic= catifek purpurl In alte colinde gsim : dujanel, ne-
Intelegind vorba, au pocit-o.
(4) Dupd fiecare vers.
(5) = Panza de infasat.
(6) ---- Fdclii.

www.dacoromanica.ro
 35

xxix. Zori. (1)

Zori-mi, zori, Poate n'auzisi
On cocos dei(=-- de cei)gai (2)
De ce nu zoriti Din mijloc de raiu
Mai de dimineatd, 10. C el mi se 'ntoarce
5. Poate nu puteti, Ca puiu 'n ghioace
Ca 'n ielea diminetii ; De jelea lu Moise...
Boutarul de jos. Comunic. Crimpian, student.

xxx. Zori de zori.

Fa'-te vesel, domnu-i bun,
Cd v4 vinu junii buni,
Junii buni colindktori,
D'uspcioii lui Crkiun,
5. Lui Crkiun lui biltrn,
Da-leo dnsu (3) 'fick-i cu ei,
Dale' dnsu-i limbracat
In vesmntu-i mohorit
Lungu-i, lat prejur prnnt.,
10. Pe la poale-i poleirit,
Pe de margini mkgrit ;
Imprejur de mnecle
Luce stele maruntele ;
Intre doi umeri d'ai lui
15. Luce-mi doi luceferei ;
Da din fat si din dos,
Da din fat ce-i mai luce ?
Luce soare cu razale ;
Dar din dosu ce-i mai luce?
20. Luce-i luna cu lumina.
Cest domn bun ask grki :
Veniti voi, junii buni,
\iliiiiai catelin, (4)
Ca soarele prin senin,
25. $i skiti In cea grdin,
C'n si-o stupina',
$i 'n stupind-i o fntna,
Da 'n fntna-i apa link.
Ap 'n vedre yeti luk,
30. Rupe-un fir de trandafir
$i-un strop5or (5) de busuioc
5i-mi viniti voi, junii buni,
Rournd i prefureind, (6)
Ca vara rnai greu plound.
35. Ca mi-s sfintif adurmiti
$i sfintii s'or destept,
Portile vor descuik ;
Jupnese mese-o'-'ntinde,
Fete mari fklii o[r]-aprinde,
40. Gazda 'n casa ne-a primi,
Cu bun dar ne-a ddrul :
Cu colac de gru curat

(1) = Saman mai mult a bocet.

(2) = Lezyu.
(3) Creiciun.
(4) = incet ; se zice In popor ceitinel; de aici catelin!
(5) = Putin, un strop.
(6) = Prournd, din plour.

www.dacoromanica.ro
 36
C'o spatd de goghinat (1),
C'o ferie rasa (2) 'n mas,
Cetea.
xxxi. FA-te vesel.
(Variant la azori de zori.)
FA-te vesel, domnu bun,
Domnului bun !
CA ne vin da'junii buni,
Junii buni, colinddtori,
D'uspiiciorii (3) lui Crciun,
5. Lui Crciun Alui bAtrn,
In vestmntu mohorit,
Lung-mi-i, largul In pAmnt.
Pe la poale-i polijit, (4)
Pe de margini mrgrit,
10. Jur prejur de mnecele
Lucesc stele mruntele ;
Intre doi umeri ai lui
Lucesc doi lace f erai (5),
Dar din fatd si din dos,
15. Dar din fat ce-mi luciar?
Luci soaie cu cldur.
Dar 'din dos ce mai luei?
Luci luna cu lumina.
Junii buni as. gri-r :
20. $i-am venit noi, junii buni,
Junii buni, colindtori,
Noaptea pe la cnttori,
(1) Gothic, purcel.
(2) = Plin, ca banita plin ras.
(3) Uspcioriil= oaspetii.
(4) Poate pokirit (v. col. precedentl.)
(5)==demin. din luceafr.
(6) = Lin, usor, incet.
(7) = Steilpipr, prin metatez i rotacizrn.
(8) Doar: prournd (?)
www.dacoromanica.ro
45. i cu taler unguresc,
Frumos daru-i boieresc !
Cornel Derdinu,s, st.
$i-am venit noic &din (6)
Ca soarele p'in senin !
25. Cesti domni buni as
[grAir:
Domnului bun !
Ia, sriti in cea grdin,
C'n grdin-i si-o stupin,
In stupin fntand,
In fntn-i apA lin.
30. Ap'n vedre veti lu,
Rupe-un fir de trandafir
Si-un strapsor(7) de busuioc
$i veniti voi lin mai lin,
Rnd n rnd sa ploae Zn
[rand (8)
35. Ca vara mai greu plonl,
CA mi-s sfintii adurmiti
$i sfintii s'or desteptare.
Sfintii porti ne vor deschide,
Jupne mese-'or intinde,
40. Fete mari fAclii aprinde,
Gazda 'n cas ne-a primi,
Cu bun dar ne-a drul :
 37

C'un colac de gru curat, Si cu doi tri d'argintei.

C'o spat de godinat (1) Rrni, gazd, sngtoas.
45. C'o ferie (2) ras 'n masa Cu colinda veseloas !
Cetea. I. Frtincu, student.

Vesel, domn bun!

Vesel, vesel, domnu bun,
Domnul, da D-lui Doamne(3)!
Cum s nu ne veselim,
Cnd i nou c ne vin
5 Veseli, buni colinddtori?
Dar cu dnsii cine vine?
M. Decea.
Vine-un drag de Dumnezeu
Sa-si mrite, sd-si Insoare
Mai departe
Prin olate (4)
6. Mai aproape prin vecini,
Prin vecinii buni crestini.
Em. Poi, student.

Zori frumoase.
Doamne, Isuse Hristoase,
Domnului Domnu!
Tu esti nou'd zori frumoase.
Dela ceriu te-ai pogort,
Dela Tatal ai venit.
5. Dumnezeu, Teal ceresc,
Post sfnta a trimes
Pe Arhanghel Mihail
La o sfnt fecioritd (5),
10. Sfnt lams i-a fost gatitet,
Pe cum a lost prorocitei (6)
Posaga de sus. (T.-Aries.)
Cei proroci mai de demult
Pentru tine, Mos Adame,
Raba' Domnu cuie 'n palme.
15. Pentru-a noastra mntuire
Rabd Domnul rstignire.
C ne-a scos 'dela pieire
$i ne-a dus la mntuire.
$i de-acum pnd 'n vecie
20, Mila Domnului s fie,
Tuturor de bucurie
$i nou de veselie.
G. Boldea, student.

(1) =Godac, fiurcel.

(2) Ferievadret.
(3) Dupl fiecare vers.
(4) Olatc7, pl. olate i otaturY, se zice i olete (v. al meu Glosar, sub
voc.) vorb invechit, o gsim in Cronica lui Sincai toate -edificiile din ju-
rul casei.
(5) Ca Romnii istrieni: feciorit, copilit.
(6) .= Prorociserd.

www.dacoromanica.ro
 38

xxxiv. Mndru-i ceriul!

De cnd Domnul s'a n-
[scut
$i pmntul s'a fcut,
$i ceriul s'a ridicat
Pe patru stlpi de d'argint,
5. Mndru-i ceriu 'mpodobit
Tot cu stele mruntele
$i cu luna pintre ele.
Refren : dup fiecare vers : Dom nului Doamne-o !
13]4.
In mijlocul ceriului
Scris-i mna Domnului ;
10. In cea dreapt si-o gleat.
Da 'n gleatd ce mai este?
Busuiocul fetelor,
Trandafir nevestelor,
Mru rosu junilor,
15. Si crucea btrnilor !
Colect. A. V.

xxxv. Mr si pr.
La cea msurd rotund,
Cu tinte galbini btut
Este-un mr
$i este-un
5. Face mere rosioare
Cu frunzute rumegioare (1).
Nu stiu, cin' s'a 'ncumetat,
De merele le-a mncat
$i frunza o-a rumegat.
10. La trupina mrului
Este-un pat albut de brad,
Da In pat cine-i culcat?
Da, zu, Domnul tinerel,
Tinerel si 'nfstel,
15. In fase dalbe de mtas
Dela doamna preuteas,
Cu cide (2) de bumbac,
Cu tri pene'n comnac,
Cu tri pene din tri tgri,
Fi1pis. mic.
20. Din tri tri dela tri domni :
Una-i raza soarelui,
Una-i spicul grului
Si-una-i floarea jinului (3).
Strig popa cel btrAn
25. La diacul cel mai mic :
afar, mai diece !
El afar si-a
Clopotul 1-a tingnit
De tlirnat (4) 1-a rzrnat,
30. 'N cas bun veste-a dat :
vin colindtori,
Noaptea, pe la cnttori.
Treceti, voi juni, i sedeti!
Noi n'am venit s sedem,
35. C'am venit c'am auzit,
C s'a nscut Domnul
[sfntl
Jon Drecleian, student.

(1) Cam rumene.

(2) = Chichie (tichle)=.-saficd,
(3) Pronuntd vulg.-=vinului.
(4) = Balcon, pridvor.

www.dacoromanica.ro
 39

xxxvi. Scar de argint.

De cnd Domnul s'a nscut
$i pdmntul 1-a fcut,
Ceriu'n sus I-a ridicat
$i bine 1-a rzrnat
5. Cu tri stalpuri de argint
$i frumos 1-o 'mpodobit :
Tot cu stele mruntele
$i cu luna cu lurnina,
Ciunga.
Soarele cu razele.
10-. Soare, soare uncle raza ?
Raza'n vrful muntelui,
La crucile bradului.
Este-o scar de argint,
Se coboar Domnul sfnt ;
15. Se coboar-arareori
La sfintele srbatori.
Ios. Bogdan, student.

Mne la prnz.
Cand o fi mane la prnz, Ra'n' la poala cerului,
Asteptam pe Dumnezeu, Unde-s pomii Infloriti,
Sd-1 prnzim, s-1 osptm PicA toamna de roditi,
$i pe Domnul s-1 petrecem De roditi, de grmditi.
5. Pan' la poarta raiului,
Refren : Domnului Doamne !
Sallee), [1. Blaj ]. G. Boldea.

MIMI. In sesul cel frumos.

Colo'n josu, mai in jos, 10. Ma ica-sfntd
Florile dalbe ! $i cu nou- popi btrni
Colo'n sesul cel frumos $i cu nou iconari.
Este-o dalbA mnstire Iconariul cel mai mic
5. Cu altare El in toacA si-a btut
Sus pe mare. 15. De cu sar'n vecernie,
Slujba sfnt Ivi iez de noapte itru (1) sfnt,
Cine-o cnt ? $i de prnz in liturghie
Cnt-o, cntd Zori de zi evanghelie !
Ciunga. Jos. Nicoard, student.

(1) = nuinecalul, ufrenia, slay. utro =dimineat.

www.dacoromanica.ro
 40
xxxix. Blestem si binecuvntare.
Pleac Maica Domnului,
Domnului Doamne,
SA mili nasca fiul sfnt ,
Fiul sfnt pe acest pmnt,
Sub creang de plopuli
[verde.
5. Ploape, ploape, nalte
[ploape,
Ian apleacd-ti cloambele (1),
S mi-ti nasc fiul sfnt,
Fiul sfnt pe acest pmnt !
Plopul, dacl-mi d'auzi,
10. Tot mai tare flfili,
Maica prinde a-1 blestem :
Fire-ai, ploape, blestemat
De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul mieu ;
15. Bat vntul, ori nu bat,
Frunza ta s se tot sbatl
Mund grele mi-o d'ajun-
[ge
$i se da-r, i-mi plec-rd
Pe acest plaiu, picior de raiu.
20. Cnd fu la mijloc de plaiu,
La grajdurile cailor,
Gill Maica Precesta
Din paiele grului,
Din florile fnului
25. Stati voi, cai, de a roa-
/ derea,
Sd mi-ti nasc fiul sfnt,
Fiul sfnt pe acest pmnt !
Caii dacd-mi d'auziau,
Mai tare imi rontiiiau (2)
30. Maica-sfnt-i blestem
(1) =Crengile.
(2) = Rodeau, rontaian.
www.dacoromanica.ro
$i din graiu a0 grili :
Fire-ati voi, cai, bleste-
[mati,
De mine, de dumnezeu,
Mai tare de fiul meu ;
35. $i voi, cai, s n'aveti sat
Numa'n noaptea de Ispas,
5i-atuncia numai un ceas !
Munci grele mi-o d'ajun-
[gea,
Si se dal-A i plecar
40. P'acest plaiu, picior de raiu,
Cnd fu la mijloc de plaiu,
Sub creanga de tisd verde,
Maica sfnt se opri,
Ctr tisa"-a0 gri :
45. Tis, tis, creang verde,
Ian apleac-ti cloambele,
S mi-ti lined fiiul-sfnt,
Fiul-sfnt pe acest pmnt !
Tisa, daca-mi d'auzi,
50. Cloambele mi le-apleca,
Maica prinde-a se rug :
Fire-ai tis, alduit
$i in veci blagoslovit
De mine, de Dumnezeu,
55. Mai tare de fiul meu !
Munci grele mi-o d'ajun-
[gek
$i se dare i-mi plecare
P'acest plaiit, picior de raiu,
La grajdurile boilor.
60. Grl Maica Precesta
Din paiele grului,
Din florile fnului :
 41

Stag voi, boi, de-a roa- Maica-sfntd-i aldui (1)

Merea, $i din graiu a grdi :
S mi-ti nascd fiul-sfant, Fire-ati voi, boi, alduiti
65. Fiul sfnt pe acest prnnt ! $i in veci blagosloviti,
Boii, dac-o auzid, 75. De mine, de Dumnezeu,
Cu rumegatul stta, Mai tare de fiul meu.
Jos la iesle se plecar $i voi, boi, s aveti sat,
$i suflard de ajutar ; De trei ori pe zi mncri
70. $i-aburird, de 'ncalzir, $i de doua adpri !
T. Hafeg. .CantatA de Dan Rica, scrisa de Marian Hica, student.

XL. BlAstemul Maicei Domnului.

Primbld-mi-se, Doame,
[primbld
D'aleo, maica Domnului
C'un fiu micutel in bratd,
Cu cosita despletit,
5. Peste fiu mic slob ozit.
Maica-mi dede a pleca
Cam pe plaiu, picior de raiu.
Puse jos sd Tiodineasca
Sub tufa de ploput verde.
10. Ploput verde, dacd-o vede,
Cu cleoambele-o sbiciui,
limbed' bun nu-i faced.
Maica-mi dede-a blstdmA :
Fire-ai ploput blstmat
15. De mine, de fiul mieu
$i de dragul Dumnezeu.
Batd vntul, fie cet, (2)
Frunza ta 'n loc s nu stee !
Maica-mi dede- a pustini(3)
20. Cam pe plaiu, picior de raiu ;
'Clopotiva, f. (Hafeg.)
Da and ea cd-mi ajunge
La mijlocul plaiului,
La fntna raiului,
Puse jos, s hodineasca
25 Sub tufa de tis verde.
Tisa verde, dacd-o vede,
Cu cloambele-o cuprinde,
Umbrd bund fce.
Maica-mi dede-a aldul :
30. Fire-ai, tisd, alduit
De mine, de fiul mieu,
$i de dragul Dumnezeu :
Fie yard, fie iarnd
Frunza ta verde sa st !
35. Maica-mi dede d'a plec
Cam pe plaiu, picior de raiu.
Dac ea c-si ajunge
La vrvutu plaiului,
Gsi fiul botezat
40. Tot de Ion Sntionu
$i de Pavel Apostolu.
A. lonas.

(1) Alduia --= binecuvnt.

(2) Liniste
(3) Pribegi.

www.dacoromanica.ro
 42

xim. Blestemul Maicei Sfinte.

(Variant.)

Maica-stantA s'a pornit Cu Or galben despletit

Cu pAr galben despletit
La plop verde si 'nfrunzit.
Maica-sfantA as-a graft :
5. Stai tu, plop, de hobo-
[nit (1),
SA se nasca fiul-sfant !
Plop n'a stat de hobonit,
Nu s'a nscut fiul sfAnt,
Maica-sfnt asa-a grAit :
10. Fire-al tu, plop, blAstAmat,
De mini si de Dumnezeu,
Mai tare de fiul mieu !
Maica-sfant s'a pornit
eusa. .ofron Moldovan. Comunicat de Emil Precap, student.
15. La teiu verde infrunzit.
Maica-sfnt as-a grail :
Stai tu, teiu, de hobonit,
SA se nascA fiul sMnt !
Teiu-a stat de hobonit
20. $i s'a nAscut flu! dint
Maica-sfant ask-a graft :
Fireai tu, teiu, fericit,
De mine si de Dumnezeu,
Mai tare de fiul meu :
25. SA se facA cruci din tine
La toate bisericile
SA se'nchine noroadele !

XLII. Maica Sfnt.

Scob orit- a, scob orit,
Florile dalbe,
Maica-sfant pe pdmant,
Ca sa." nascA fiul-sfant.
Se luarA, se duserA
5. Chiar In curtea lui CrAciun.
Ce sA m fac eu,CrAciune,
Grele munci CA m'au ajuns !
Du-te 'n ieslea cailor !
Se luar, se duser
10. Tocma 'n ieslea cailor.
Stati voi, cai, de-a roa-
[derea!
Cai n'o stat de-a roaderea,
Maica-sfantA-i blAstana :
Fire-ati voi, cai,blstAmati,
15. De mine, de Dumnezeu
$i de cel fiut al meu.
Voi sal nu VA sAturati,
Nunia'n ziva de Ispas,
5i-atuncia numai un cias !
20. Se luar, se duserA
lar 'n curtea lui Craciun :
Ce s mA fac eu,CrAciune,
Girdle munci, c m'au ajtms !
Du-te'n ieslea boilor !
25. Se luarA, se dusera
Tocma'n ieslea boilor :
Stati voi, boi, de-a ru-
[mega !
Boii-au stat de a rumega,
Maica-sfanta atunci na'stea,

(1) = Legdnat.

www.dacoromanica.ro
 43

30. Boii sufl de 'nclzi. Cu voi s se hrneascg

Maica-sfntA-i aldui :
Fire-ati voi, boi, alduiti,
$i In veci blagosloviti
De mine, de Dumnezeu,
35. $i de st' fiat al meu.
Cu voi sA se folosascA,
Ibnesti.
Tofi Rumnii, toti cr2stinii.
$i pe voi s v sloboazA
40 'N toat ziva la amiaz,
S5 vA rupeti colti de iarb,
SA va' udati buzele,
Buzele cu apele !
D. Farca, student.

Maica Sfnta.
(Variant.)

Cam spre ziva de Crciun Pan s'o na0e fiul sfnt,

Maica-sfnt se duce,
Plaiu de munte-o 'ndirept
La iesclia (1) cailor.
5. Maica-sfnt as ziceA :
Stati voi, cai, de-a sdron-
[fella (2)
Pn s'a nte fiul-sfant,
Fiul-sfnt pe acest pmnt !
Cai de sam nu-si
10. Maica-sfnt-i blsttnA :
Fire-ati voi, cai, blst-
fmati
De mine, de fiul sfnt,
Car' s'a nscut pe pmnt !
$i voi, cai, sA n'aveti sat,
15. Numa-'n ziva de Ispas,
$i-atuncia numa un cias !
Maica-sfnt se duce,.
Plaiu de munte-o 4ndirept
La iesclia boilor.
20. Maica sfnt a zice:
Stati voi, boi, de a ru-
[megi,
Fiul-sfnt pe acest ptnnt !
Bol de sam c4-qi bg,
25. Maica-sfnt-i
Fire-ati voi, boi, alduiti
De mine, de fiul sfnt,
Car' s'a nscut pe pmnt:
Toat ziva sA arati
30. Nemncati, neadApati !
Maica-sfnta' se duce,
Plaiu de munte o 'ndirept,
La umbruta plopului.
Maica-sfnt a zice :
35. StAi tu, ploape, de-a te
[bate,
Pn' e naste fiul-sfnt,
Fiul sfnt pe-acest pmnt !
Plop de sarn nu-si
Maica-sfnt-I blstemA :
40. Tu, ploape, s te tot bati
$i de boare si de soare,
Mai mult noaptea pe r-
[coare

(1) = leslea.
(2) = Ronfl.

www.dacoromanica.ro
 44
Maica-sfAnt se duceA,
Plaiu de munte-o 'ndireptA,
45. La umbra de Usk' verde.
Maica-sfAntA-as zice
St Ai tu, tisd, de a cldtl!
Tisa 'n samA cA-si bAgi,
Cetea.
xLnr. Maica luminat.
Colo 'n dealu, dup dealu,
Este-o dalb mnstire ;
In mnstire cine sede ?
$ede maica Iuminat,
5. C'un fiut micut brate.
Fiul plnge, nu mai tace,
Maica nu mai sti ce-a face.
Maic-sa din graiu gri :
Taci, flule, nu mai plAnge,
10. CA eu, maicA, cA ti-oiu da
Dou mere, douA pere,
SA' te joci In raiu cu ele !
Nici cu-aceea nu tAce.
MaicA-sa din graiu grAi :
15. Taci, fiule, nu mai plAnge,
CA tie maica ti-a da,
Ragla, Bistritz-Nds,ud.
xLv. Maica cu fiu 'n brate.
Lu maica fiu 'n brate
Si-I duse, Cat 11 duse,
Puse jos sA hodineasc6
Sub tuf de plopu-si verde,
5. Plopu-i mare,
D'umbrA n'are
C-s florile-a mrului !
(1) = Vech. rom. judetjadecata'.
www.dacoromanica.ro
Maica-sfAntA-o aldui :
50. Fire-ai, tis, alduitA,
$i In veci blagoslovitA,
De mini si de flul sfnt,
Car' s'a nAscut pe pmnt
Corn. Darna,s, stud.
Tot cheile raiului.
$i raiul 1-ii descuiA,
Pe Dumnezeu 1-ii vede,
20. Mitutel i 'nfstel
Cu fase dalb de mAtas,
LegAnut de pltinut !
Nici cu-aceea nu dce. ;
MaicA-sa din graiu gri :
25. Taci, fiule, nu mai plAnge,
C pe tin' te- or rstignI
PAgAnii de Jidovii.
Dar si noi i-om rstignI
La capetul judecii (1),
C'acolo si noi vom fi
La capetul judecii.
G. Morariu.
Maica sfntA-1 blstm-re :
Firea-i tu, plo p, blAstmat
10. De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul mieu!
Lu maica flu 'n brate
$i 11 duse eat 11 duse ;
Puse jos sa hodineascA,
 45

15, Ca-s florile-a mrului ! Si-1 duse, cat duse,

Sub tufa de mru-si verde,
Mru-i mare,
D'umbr n'are
CA-s florile mrului !
20. Maica sfnt1-1 blstma-re
Firea-i tu, mr, blstmat
De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul mieu !
Tie frunza s nu-ti stee,
25. Nici cu Vint,
Nici fr vnt !
Lu-si maica fiu'n brate
Chimitelnic de Carnpie, dela diacul Latrn.
Puse jos, s hodineasc
30. Sub tur de:tisk verde.
Tisa-i mare,
D'umbrli are,
Ma ica sfanta o veliced(1)-re :
Firea-i, tis, velicit,
35. De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul meu !
Tie frunza s nu-ti pice
Nici cu vnt,
Nici fdr vant f
A. V.

xLvI. 0 chilie de anglie (2).

Colo'n josu, mai din jos,
O chilie de anglie
$ede'n ea Snta-Mrie.
$i sede s hodineascA,
51. Pe Domnul cel sfnt s-1
[timed.
N'a putut s hodineasc,
Nici pe Domnul sfnt sa-1
[used.
S'a luat maica, s'a dus,
Ctre Rusalim in sus,
10. La tu145tea (3) oilor
$i s'a pus s .hodineasc,
Pe Domnul cel sfnt s-1
[nascA.
N'a putut s hodineascA,
Nici pe Domnul-sfnt s-1
[nasc4,
15. De rosura oilor,
(1)= Ferici (?)
(2) In unele variante : Mille de kimelie.
(3) = TuriVea.
De sbieret1 mieilor.
Fire-ati blstemate, oi,
Caz lana de pe voi,
Mielutii de lng6 voi !
20. $i s'a luat i s'a dus,
Ctre Viflaim in sus,
La tufistea cailor.
$i s'a pus s hodineascg,
Pe Domnul cel sfnt sk-1
[nasc.
25. N'a putut s hodineasc,
Nici pe Domnul sfnt
[s-1 nasck,
De rosura cailor.
Fire-ati voi, cai, blste-
[mati,
Voi s nu %TA skturati,
30. Nice ziva, nici noaptea

www.dacoromanica.ro
 46
Pn'n ziva de Ispas,
$i atunci numai un ceas !
$i s'a luat i s'a dus
CAtre Viflaim in sus
35. La ieslea dobitoceasc,
SpAtac (Blaj). Org. Zdrenghea, cornunie. de I. Velicea.
Dumnezeu cu oile.
Pe coasta cu florile,
Doamneleo, Domnului bun 1
Dumnezeu cu oile.
Dumnezeu a fluerat,
5. Oile adunat.
Luatu-s'a, dusu-s'a,
La turistea oilor
$i s'a dat de a odihnl ;
Nu s'a putut odihnl
10. De rosura oilor,
De sbieratul mieilor.
El din graiu le-a blAstmat
Fire-ati voi, oi, blst-
[mate,
SA pierdeti Fang de pe voi
15. $i mielutii de sub oi !
Luatu-s'a, dusu-s'a
La turistea cailor
$i s'a dat de-a odihnl.
Nu s'a putut odihnl
20. De rosura cailor.
El din graiu i-a blstmat
Sorotin.
xLvIn. Sub d'umbrele mArului;
Sub d'umbrele mgrului
Sede Maica Domnului
C'un fiut micut in bratg.
www.dacoromanica.ro
Pe Domnul cel sfnt
[s-1 nasc .
$i s'a pus si-a hodinit,
Pe Domnul-sfnt I-a nscut.
Din grdle luminle,
40. Din pociumbi fc1ii ardea-le
Fire-ati voi, cai, brstd-
Imati,
S nu v mai sturati,
Pan'n noaptea de Ispas,
25, $i-atuncia numai un cias !
Luatu-s'a, dusu-s'a,
La ieslele boilor
$i s'a dat a odihni
$i s'a putut odihnl.
30. Dacd zita s'a fcut
Fiul-sfnt eh' s'a ngscut :
Din pociumbi, radii aprinse ;
Din grdele, luminele,
Boii i-a blagoslovit
35. Fireai, boi, blagosloviti
Ziva cnd yeti fi la jug,
and plugariu va prnzi,
Voi inca' iti hodini ;
Cnd plugariu o amiez,
40. Voi iti sta'n loc mnc ;
Plugariul, dac-a
Bta'n mnd va Iu,
La psune v'a mn !
I. &on.
Fiul plnge si nu'nceat,
5. Maica Sfnt, Preacurat,
In poal si 1-a luat,

Sus pe plaiu ca.' si-a plecat.
Cnd pe plaiu c se prinde,
Maica plop verde-si vede,
10. $i la plop CA s'abte,
Puse jos si odihni.
Plopul umbrd nu-si dede ;
Maica greu mi-1 blstm :
Fire-ai, ploape, prsit
15. De mini si de fiul sfnt,'-
Pn-i fi pe-acest pmnt,
Bata.' vntul, ori nu bat,
Frunza ta s se tot bat !
Fiul plange si nu 'nceat,
20. Maica Sfnt, Preacurat,
Jri poal si 1-a luat
Si pe plaiu c a plecat.
Cnd pe plaiu c se prinde,
Maica pr verde vede
25. $i la pr a s'abte,
Puse jos si odihni ;
Prul umbr nu-si dede,
Maica greu Ill blstni :
S fii, pere-o, prsit
Spring. Nic. Streljean, comunic. de Em. Colbazi.
lam Din aintea raiului.
Dinaintea raiului
Primbl-si Maica Domnului
'Cu mintia-i de argint,
Care razm 'n pmnt
5. $i de-aici mi se lu
Pe cel plaiu, picior de raiu,
Cnd fu plaiul jumgtate,
Puse jos s odihneasc.
Maica-mi rupse de-mi grl :
(I) = Arifia de strugure.
(2) --- Jumtate de cop.
(3) .= PAtrar (1/4).
www.dacoromanica.ro
47
30. De mini si de fiul sfnt,
Pn-i fi pe acest pmnt,.
Bat vntul, ori nu bat,
Frunza ta s se tot bat !
Fiul plnge si nu'nceat,.
35. Maica Sfnt, Preacurat
In poal si 1-a luat
Si pe plaiu c si-a plecat.
and pe plaiu a se prinde,.
Maica vit isi vede
40. $i la vita' s'abte,
Puse jos si hodini,
Vita verde umbr-si dete,
Maica bine-o d'aldui :
S fii, vita, d'alduit
45. $i In veci blagoslovit
De mini si de fiul sfnt,
Pnd-i fi 'The acest pgmnt E
S dai, vita% feria
Si strugurele copu
50. $i urechita (1) felea (2).
$i boboana sfrtariu (3) !
I 10. PleacA-ti, ploape, cleom-
[bele,.
De s.-mi nascd fiul sfnt,
Fiul sfnt pe-acest pinnt I
Plopul sam nu-mi bg,.
Cleoambele nu-si aplec,
15. Fiul-sfnt nu se nste,
Maica greu mi-1 blstem :.

Fire-ai, ploape, blstAmat
De mine, de-o maic sfnt :
Bata" vntu, fiei ceatii, (1)
20. Frunza ta s se tot bat.
$i de-aici mi se duceg,
Pe cel_ plaiu, picior Lie raiu.
Cnd fu 'n vArful plaiului,
Puse jos s odihneasc
25. Sub umbra de tisA verde.
Maica-mi rupse de grise :
Pleacd-fi, tisg, cleoambele,
De s-mi nasc fiul-sfnt,
Fiul sfnt pe acest pmnt !
30. Tisa bine-o ascult
Si cleoambele le plug,
Fiul-sfnt n4teA.
T Hafeg-.
L. In poarta raiului.
Sus in poarta raiului,
Sade-mi Maica Domnului
C'un fiat micut in brat,
Dar fiutul nu mai tace.
5. Taci, fiule,
Taci, dragule,
C m'oiu duce,
Sebes.
LI. La vrful muntilor.
Sus la vrful munfilor,
Florile d'albe,
Este-o baie bglioarg,
Da'n baie cine edeA
Maica sfnt Precesta
(1) Ceatdvreme
www.dacoromanica.ro
48
Maica bine-o aldui :
Fire-ai, tis, alduitg
35. $i in veci blagoslovit,
De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul su :
Fie iarnA, fie var,
Franza ta verde s st !
40. Treiizvoare-mi zvoreg. :
Un izvor de lapte dalce,
Un izvor de vinut ro5u
$i altul de mirul sfeint ;
Cel de lapte-1 apleck,
45. Cel de vin mi-1 botez,
Cel de mir mi-1 mirui,
Fiul-sfnt incA-mi cre#eg.
5i-o 'nchinin cu sAngtate !
Ion Medrea, student.
Ti-oiu aduce,
Dou mere,
10. Doug. pere,
Toate patru aurle,
Cu cheita dela raiu,
SA te faci mai mare craiu!
Achim Arsu, comunic. I. Dcimboiu.
5. Cu fiutu IngA ea.
Fiufu tare plngeA,
Maica-sfntA-1 mnggi :
Taci, fling', nu mai plnge,
CA fie maica fi-a la
cfr. cet,

10. Doug mere argintle,
SA" te joci, fiut, cu ele !
Fiutu ash zice :
Nu plng, maicA, de aceea.
Uitg-te, mdicut, 'n jos,
15. De vezi fauri furind,
Mie piroane fcnd !
Si fiiutu tot plngeg,
Maica-sfnt-1 mnggi :
Blaj.
LII. Pe fefele munfilor.
Pe fetele rauntilor,
Linu-i vntul, vntule lin de
[var !
Este-o dalb ma nstire.
In mnstire cine cntA
5. Cnt noug popi btrni
$i cu noug diecei.
Slujba sfntA cine-o ascult?
D'ascult-o Maica sfnt.
Lupu.
um La cea piatr.
La cea piatr rsturnat,
Hoi da Lerui, flori
[de ,nlr ! (3)
$ede Maica 'ngenunchiat
C'un fiut micut In brate.
Fiul plnge, stare n'are,
5. Maica sfnt-1 mngai-re :
Taci, fiiule,nu mai plnge,
Cg tie maica ti-a da :
(1) = Dulgheri.
(2) = Scna.
(3) Dupg fiecare vers.
wch, Colinde din Ardeal.
www.dacoromanica.ro
49
Taci, fiutd, nu mai plnge,
20. C tie mama ti-a da
Doug mere aurele,
SA te joci, fiut, cu ele !
Fiutu, as zica :
Nu plng, maicg, de aceea.
25. Uitg-te, mgicutd, 'n sus,
De vezi brda,si (1) brduind
$i mie cruce fAcnd !
Corn. Bocan, comunic. Ion alma.
StA pe-o pia tr rAzdmat
10. C'un fiut micut in brat.
Fiu 'ncepe de-a crnci(2),
Maica sfnt a-1 opaci :
Taci, fiule, nu crncl,
CA maica tie ti-a da
15. Dou mere,
Doug pere,
Doug fife dalbe-a mele !
Nic. Benchea, student.
Dou mere, dou pere,
Doug tite dalbe-a' mele.
10. Cu merele te i juc,
Titele te-i desfatA !
Fiul plnge, stai e n'are.
Taci, fiule, nu mai plnge,
CI tie maica f i-a da :
15. $i cheile raiului
$i sustariul de botez
4
 50

Si scaunul de judef. $i peste an tot voioas ;

Cu cheile.i descui, Firea-i, gazdd, sdnAtos
Cu usteriu-i botezd, Si peste an tot voios.
20. Din scaun Ii judech ! Voie buna si-o colind (1)
Firea-i, gazd, sdnAtoasd Si-un cdrnat legat de grind
Blaj. Colect. A. I Wirt.

Observatiune. Aceastd colindd, mult variatd, in Pusta-Camaras

(Cmpie) s incepe as :
Pe marginea Dunarii
,-Este-o piatr rsturnatd...
apoi continu cu putine schimbari, dar dupd versul 11, variaza astfel :
Nici cu lea nu tdced, Mdturice de argint,
Maicasfntd-1 aldui : SA mttiri tu ceriul sfnt,
Taci, fiule, taci, dragule, Ceriul sfnt de neg.urle,
Cd fie maica ti-a da-re : Pamntul de tine (2) grele.
Comunic. I. Pop, student.

Luv. La cea piatr.

(Varianta.)

La cea piatrd rsturnat, Fiul plnge, stare n'are,

Ziorel de zi ! Maicd-sa din graiu grdi-re :
Sede maica'ngenuchiatd, Taci, fiule, nu mai plnge,
C'un flirt micuf in !mate. 15. C maica fie fi-a da :
Fiul plange, se scnceste ; Si cheile raiului
5. Maica sfnta-1 opceste, $i susteriul de botez
Taci, fiule, nu mai pldnge, $i scaunul de judet.
C rnaica tie fi-a da Cu cheile-i descui
Doua mere, cloud pere, 20. $i pe Domnul veded ;
Doud fife dealbe-a'rnele ; Din scaun Ii judec,
10. Cu merele te-i juc, Din susteriu ii botezd !
Titele te-i rdsfdtd !
Scrisa de Pant Hole, student.
(1) = Colacul sau covrigul ce se da dupa colind.
(2) pl. din find = noroiu.

www.dacoromanica.ro
 51

Fiu din piatr.

Este-o piatrA lecovatd, (1) Matura'n maim i-a pus,
Leru-i, Doamne ! Sa mture pamntul ;
Sede Maica 'ngenunchiat, PArnntul de gozurle,
SA nasc fiul din piatrd. $i cerul de negarele (2).
5. Fiu din piatr s'a nscut,
(Somfalau Urn. m.). Zenovia Copacian,

Lyr. Este o piatr mrmurata.

Colo josu, mai in josu,
Este-o piatr mrmurat,
Maica sfnt-i razmatA,
C'un fiut micut in brata ;
5. Fiul plnge, stare Ware,
Maica-sa din graiu graia-re ;
Taci, fiule, taci, dragule,
CA tie maica ti-a da-re :
Dou mere, douA. pere,
Refren : Zudrel de zi, dup fiecare vers.
Silvasul-rom.
10. Doua tite dalbe-a mele,
$i scaunul de judet
$i ciubru de botez !
Ba, zo, mie nu-mi trebue,
Nici ciubaru de botezu,
15. Nici scaunu de judetu.
Fur' (3) cheile raiului,
SA descuiu raiul meu,
Sa vedem pe Dumnezeu !
G. Boldea.

Maica sfnt cu pruncul.

Colo josu, rnai in jos,
Zivarel de ziva ! (4)
Colo'n sesul cel frumos,
Este-o masa de matasa,
Dar la aras1 ciiw sede ?
5. $ede, sede Maica sfntd
C'un fiut micut in bratd.
Fiul plnge, stare n'are,
'Maica-sa hodina n'are,
Ea din graiu as-i graih-re :

(1) Intr'o variant (ce urnieazA) se zice: (piatrA marmnrala. Mi se p.are c

aceasta explica vorba neinteleasg lecovata., care in vreo limba veche va fi
insemnat piatr, cum aveni d. e. sada-gura=gura-gura Cfr. si leuca petra.
(2) Negarele, diminutiv din negur ; intelesul versului final ar ti : sa dea lu-
mina. De fapt este imposibil a nu intrevede in aceasta colinda un res din
cultul lui Mithras=Sol in\ ictus, ce se sgrl.), dupa datina Fenicienilor, la 25
Dec. Nithras se numeste cel ce s'a nascul din skinca, din peg era adrinca. S.
Justin Mart, in dial. c. Triphon, 70: Deo invicto Mithrae et petrae
Cit. dur Dr. At. M. Marienescu, Cultal piigtin, edit. Acad. Rom., pag. 250.
(3) = Numai.
(4) Se repeteazg dup fiecare vers.

www.dacoromanica.ro
 52
10. Taci, fiule, taci, dragule,
a tie maica ti-a da-re
Dou mere, dou pere,
Doud tite dalbe-a mele ;
Cu titele te-i rdsft,
13Ia j,
',Arm. La o mas de mtas.
La o masd de mdtasd,
Ziorel 1e laid
faup fiecare vers)
$ede-mi maica 'ngenunchiatd
C'un fiut micut in brat ;
5. Fiul plnge, stare n'are.
Taci, fiule, nu mai plnge,
Cd tie maica ti-a da,
Sncel.
Luc. Doi luceferi.
Rdsdrit au, rdsrit
Doi luceferi gAlbiori.
Nu-s luceferi glbiori,
CA-i o dalbd mnstire 20. $i cheile raiului.
5. Cu pAretii de tdmAie,
Cu podu de sfntd cear,
Cu usa de sfntd rugd.
Sfnta rugA cine-o cnt ?
Noud popi, noud dieci
10. Si pe-atta patrierci.
Sfnta slujbd cine-o-ascultd ?
Dar ascult Maica sfnt
Cu fiut micut in brat.
Fiul plnge, stare n'are,
15. Maicd-sa din graiu grdiA-re :
Taci, fiule, nu mai plnge,
(1) .1t,stariu.
www.dacoromanica.ro
15. $i perele mnch !
Si scaunul de judetu
$i gleata de botezu ;
Din scaun Ii judec,
Din galeatd-i botezd !
O. A. //kin, student.
Doud mere, cloud pere,
$i titele dalbe-a'mele,
10. $i cheile raiului,
$i ,su,steriul (1) de botez,
$i scaunul de judet ;
Cu cheile-i descui,
Cu susteriu-i botez,
15. Din scaun ii judeca !
I. Barbat.
Ca tie maica da :
$ustariul dela botez
$i crja dela judet
In toarta sustariului
Scrisd-i floarea raiului ;
Pe buza sustariului
Scris-i vita vinului
25. $i 'n fundul sustariului
Doi porumbi porum-
[bitA,
Tot ascultd toaca 'n ceriu,
Toaca 'n ceriu si slujba 'n
[raiu.
$i tie maica ti-a da
30. $i cheile raiului,

Si raiul vei descui,
Ce-i vede ti-i minun :
Trupuri dalbe, 1nflorite,
De Dumnezeu druite
35. $i de pop spovedite.
Ti-i tip si pti la iad ;
Panade.
LX. Mnstire cu noud altare.
Mngstire cu nou altare,
Cu usile ''n jos pe mare,
Cu razele cAtre soare.
La altariul cel mai mare
5. Slujba sfnt cine-o cnt ?
Cnt'o-un zu si- un Dum-
fnezeu.
Dar de-ascultat cine-o as-
[cult?
Dar ascult Maica sfnt
C'un fiut micut pe brat.
10. Fiul plnge, nu-mi tce,
Maica sfnta-1 mngli :
Tacio-mi, fiut, tacio - mi
drag,
Ca io tie c ti-oitt da,
Dou mere, dou'd pere,
15. SA te joci, fiut, cu ele !
Bueuresti (Zarand.)
LxI. Poala Ceriului.
Poala ceriului,
Poarta raiului !
De primbl-se primbl
Cea STng-Mrie,
5. Cu pasul psi,
Flori sfinte rupe.
$i 'n mni le prinde
www.dacoromanica.ro
53
Numa-odat-i genunchik
ladu ti s'a descui ;
Ce-i vedek ti-i minuna :
40. Trupuri negre putrezite,
De pop nespovedite,
De Dumnezeu prsite !
Vid. Sdbeidu, st.
Fiul plnge, nu tace,
Maica sfnt-1 mngra :
Tacio-mi, fiut, tacio-mi,
[drag,
Ca io tie eh' ti-oiu da
20. Dou tite dalbe-a mele,
S te joci, fiut, cu ele !
Fiul plnge, nu-mi tdce,
Maica sfntd-1 mngi :
Tacio-mi, fiat, tacio-mi,
[drag,
25. Cii io tie c ti-oiu da
Cheitele raiului,
C'alea ti-au fost date tie,
Din dalba copilirie !
Si-o 'nchindm cu sntate
30. Pe la toti si pe la toate !
I. Fugeitei. student.
$i 'n brat le pune.
$i cele din brat
10. Frumos dinflori.
$i ea s'a uitat
Sus spre rsrit
$i ea si-a vzut
0 raz-mi de soare.
 54

15. Tu raz-mi de soare, 25. Da crucea cea sfntd,

Tu esti d'umbltoare $i 'n mna direapt
$i esti vztoare ! $ustariu de botez
DA de stire 'n ceriu, $i s'o botezat ;
In ceriu la ingeri, Bun nurne si-a pus,
20. C6 din mine s'a naste, 30. Dulcele lsus,
Din maid.' curat Domnul ceriului
Ficut fard tat ! $i-al pmntului.
$i el si-o luat $i noi ne 'nchinm
In mna cea stng Dalb-i sntate !
M.-Decea. Em. Pop.

Lx.n. Sub rosu de rAsrit.

Sub rosu de rgsrit,
Domnului bun,
Este-un mr dulce 'nflorit.
Sub umbruta mrului
$ade - mi, Doamne, Maica
[sfnt
5. C'un fiut micut In brate,
Cu cosita despletit,
Jos pe fiu-e slobozit.
Dar de lucru ce lucreaz?
Tot de botez se gateazei (1).
10. Dar' nnas pe cine chiam?
Pe loon Sntion,
NAnasul lui Dumnezeu.
Da, zAu, nume cum i-or
[pune
Tot Isuse Hiristoase,
15. C'alea-s nume mai frumoase,
Din toat lumea alese.
Fiul, dac6-1 botezar,
In mari legi ck" mi-1 bgarl :
In legea lui Durnnezeu,
20. S creasc da fiu-su.
Fiul din brate-a sburat
Peste- o Ma re,
Peste-o zare,
La cea mnstire mare.
25. In mijloc de mnstire
Este-o mas dalb4 'ntinsi ;
Imprejur, Doamne, de mask*
Sunt tot jituri de mtas,
Dar 'n jituri eine sade ?
30. $ade-mi, doamne, fiul sfnt,
Cu arcutul Incordat,
Sus spre ceriu Ii ridicat,
Ca el ceriul sa-1 rstoarne.
Din ceriu tare mi-1 rugar
35. Prea-sfnt Dumineca-re :
Fiu ceriul nu-1 rsturn,
CA mai sunt si credinciosi,

(1) Prin analogie I. 1. d. se geitege.

www.dacoromanica.ro
 55
Credincio$i lui Dumnezeu
Si tuturor zilelor,
AO. Mai vrtos Vinerilor !
Blaj.
In deal la Rusalim.
Sus in deal de Rusalim
(bis)
ib Lerui, Doamne,
DupA-o tufA de mAlin
Joacg o fiarA foarte mndrA,
5. Da de mndr-i argintie ;
Nime 'n lume nu si-o $tie,
Numa' sora soarelui.
Cum o vede, intr 'n cas,
Intrd 'n casA, spuse 'n masA :
10. Ciuda-i mare, ce vAzui !
Soare arcu-$i intinde,
Intr'acolo se duce
Linu, lin prin cest mli,i, (1)
Sebes.
Lxiv.-0 fiar mndr.
Sus in deal de Rusalim,
DupA-o tufd de mdlin,
JoacA, joacA-O fiarA mndrA,
Corinde, Doamne, corinde !
5. Nime 'n lume nu $i-o vede,
Numa Ion d'arca$ mare ;
PAO prin casA, scrisA masA,
Pn' la curtea cu harcu, (3),
(1). Malin i melin=liliac (Prunus padus.)
(2) Prifiege, greibege.
(3) = Arcul.
(4) = Peindd.
www.dacoromanica.ro
Si noi iarA ni-o 'nchinAm
Tot In dalbA-i sAnAtate.
O. A. Viciu, student.
Incet, incet prin brAdet.
15. Sub tufA de tisA verde
Intinse arcu s'o sAgete ;
Ea pripird (2) si greste :
StAi, soare, nu saget,
Ca' nu-i cine-ti pare tie,
20. CA-i, Doamne, Sfnta-Mrie !
Si-am venit $i am d'oblicit,
CA s'ai nAscut fiul sfnt,
Si am venit sA-I botezAm,
Nume mare sa-i punem :
25. Doamne, Domnul ceriului
Doamne $i al pAmntului !
Doamne al nost, al tuturor !
Mat. PO, comunic. I. Dimboiu.
Corinde, Doamne, corinde !
10. LuA harcu de-a stnga
Si sgeata de-a dreapta ;
LuA 'ncet prin cest fAget,
lin prin eest pelin
Si d'a le,,cu (4) se dadurA,
15. Corinde, Doamne, corinde !
Sub tufa de tis verde,
 56
Trase harcu s sagete ;
Fiara grAbl de-a gal :
MA loan; d'arcas mare,
20. Da nu da de m stricA !
Io nu-s fiar ce-ti pare tie,
Corinde, Doamne, corinde !
CA-s doamna SAnt-Mrie.
Si Dumnezeu m'a lsat
25. S fiu fiara codrilor
Nou ani si nota zile
$i pe-atte sgptmne.
Brad.
Lxv. Ion Sntion.
Sculati, sculati, mari boieri,
De v sculati fetele,
SA mture curtile,
S astearn mesele,
5. SA umple pAharAle !
C boierii-s dusi de-acas,
Da s'o dus in codrii verzi,
In codrii verzi de-a vnare.
$i vAnar pn'n sarA,
ilea
Vntori de-ai lui Pilat.
Coborit-au coborlt,
orinde-mi, Doamne,
[corinde-mi !
VAnAtori de alui Pilat
Cu ogarii pe pAmnt
$i cu soimii sus in vnt.
5. $i vAnarA, ct vAnarA,
Zi de varA pAng'n sarg,
(1) --= Lebejoard din lebed.
www.dacoromanica.ro
Dac-acele plinl-le-oiu,
Jos la tar duce-m'oiu,
30. Corinde; Doamne, corinde!
Chiei in mn luA-mi-oiu,
Biserica descua-mi-oiu,
Slujb mndrA
Slujba mndr cine-o as-
[cultA ?
35. Ascult-o Maica sfnt,
Corinde, Doarnne, corinde
I. German., student.
10. Prinse-un puiu de UN-
fcioard. (1)
Scos-au harcu s5-1 sgete..
El din graiu as-a grit
Pe mini nu md sget,
Cd io-s Ion Sntion
15. Mnasu lui Dumnezeu.
C pe mine m'a trimes,
Sd cunun i s botez !
comunic. T. Hurglii, student .
$i cnd fu mai lng5. sarA,
Au vnat un vultur sur.
Vultur sur din graiu grAi :
10. Vntori de a lui Pilat,
Nu grbiti spre moartea
[mea,
CA voi nu stiti cine-s eu,
CA io-s Ion Sntion
 57

Nnasu lui Dumnezeu. De fumul tmilor,

15. $i m due, c'am auzit,
CA s'a nscut Fiul sfnt.
Si m duc ca s-1 botez ;
Da nu m pot apropi
Teiti.
20. De-adunarea sfintilorr
De sborul albinelor,
De mirosul florilor !
lon Beoheri, student

lava Se primbl cea S-Mgrie.

Poa la ceriului,
Poarta raiului,
De primbl-se, primbl
Cea Snt-Mrie.
5. Cum pasul psi,
Flori sfinte rupe
$i 'n mni le prinda
$i 'n brat le pun&
$i ea s'a uitat
10. Sus spre rsrit
$i Ea si-o vzut
D'oi raz-mi de soare :
Tu, raz-mi de soare,
Tu esti umblAtoare,
15. DA de stire 'n ceriu,
In ceriu la ingeri,
Decea.
Ch' din mini s'a naste,
Din maicd curat
Ficut (1) fr tat ;
20. $i el si-o luat
In mna cea stng
Crucea sa cea sfnt,
$i 'n mna cea dreapt
Sustariu de botez.
25. $i el s'a botezat,
Bun nume si-a pus :
Sant Hristos Isus,
Domnul ceriului
5i-al pmntului.
30. $i noi ne 'nchinm,
Dalbei sntate.
Alih. .tef, student.

Lx-vm. Poarta ceriului.

Poarta ceriului,
Corindeo, corindeo !
Gura raiului,
De primbl-se, primbl,
Pe de-asupra ei
5. Vineti porumbei
Din aripi plesnind,
(1)=-- Fiut.
Din gur grind :
Bucur-te, maicg,
C din tin' va naste
10. Un fiu WA tat
$i fr' de pkate !
Nu s'a bucurat,
Mai ru s'a 'ntristat.

www.dacoromanica.ro
 58

Cfi sfinfi c'o chemat, 30. La dull de lapte,

15. Toti ea' i.au venit ; De si 1-aplecat.
Numai n'a venit Deci 1-a luat
Ion Sntion. Pe palmele lui,
Cand Ion sosia, Dulci bratele lui.
Ficutu nstea. 35. $i el si 1-a dus
20. Si el I-a luat La raid de mir,
Pe palmele lui, De 1-a botezat
Dulci bratele lui, $i I-a crestinat,
$i el mi 1-a dus Nume c i-a dat :
La raul de vin, 40. Domnul ceriului
25. De si-l-a scldat. $ial pdmantului.
Deci 1-a luat El s stApaneascd
Pe palmele lui, Ceriul si pmntul
Dulci bratele lui, $i pe noi de-a randul !
$i el i 1-a dus
orotin. I. Bian, student.

'Ans. Mr dalior.
Jos in prundul mArii dalbe
Este-un maru d'alior. (I)
Nu stiu la mAr ce s'a 'nvlat,
Nu stiu leu-i,
5. Nu tiu smeu-i ;
Cate manc,
Cate stria,
Cate pe mare le-arunc5,
$i frunza o rumegara,
10. Jos pe mare-o aruncar.
Toader, Toader harca5 (2)
Imare
Cicudiu (Camp.).
Intinse arcul sA-1 sAgete.
Pe mini nu mi-i sAget,
CA eu nu-s leu,
15. Nice smeu,
CA io-s Ion Santion
NAnasul lui Dumnezeu.
Io-s de Dumnezeu trimes,
SA fac vi i s'A fac es,
20. $i din vAi izvoar reci !
Cine din izvoarA bea,
Tot pe Domnul pomenia.
Milt. Moldovan.

(1) --= Allot-.

(2) --=Arcas.

www.dacoromanica.ro
 59

Lax. Se scoboar Domnul sfnt.

Hei Linu-i, Linu-i Leru-i $i cu luna cu lumina,
Lin ! 10. Soarele cu razele.
De cnd Domnul &tit nAscut DAr soarele unde razA?
$i pAmntul 1-a fAcut, RazA 'n vrful muntilor,
Hoi Linu-i . . . La fntna sfintilor.
$i ceriul 1-a ridicat Este-o scara de argint,
5. In trei stAlpi 1-a rzimat, 15. Se scoboar Domnul sfnt,
Hoi Linu-i. . Domnul sfnt pe acest pA-
$i frumos 1-a 'mpodobit [mnt.
Tot cu stele mAruntele, Se scoboard-arareori :
Hoi Linu-i. . . La sfintele sArbAtori.
Cu luceferi printre ele
Ciuguzel Silv. Man, student.
mou. De s'a pogorit.
De s'a pogorit, Doamne leo, 20. CA-s triai curtei.
De s'a pogorit $i unul 1-au mnat, Doamne
Pe scar de cear, Doamne leo,
leo, $i unul 1-au mnat,
Pe scar de cearA CA lor sA gate, Doamne
5. Cu tri sfinti a lui,Doamne leo, leo,
Cu tri sfinti a lui CA lor sA gate
$i-unul 1-a mnat, Doamne 25. CinA i hodinA, Doamne Ieo,
leo, CinA i hodin
$i. unul I-a mnat, 5i-un colac de grti, Doamne
CA lor gate, Doamne leo,
[leo, Si-un colac de grAu,
10. CA lor gate Care I-a lucrat, Doamne leo,
CinA i hodinA, Doamne leo, 30. Care 1-a lucrat
CinA i hoclinA Cu junci tinerei, Doamne leo,
Si-o bute de vin, Doamne leo, Cu junci tinerei,
$i o bute de vin C-s mai subtirei, Doamne
15. Care 1-a lucrat, Doamne leo, leo,
Care 1-a lucrat CA-s mai subtirei.
Cu boi bourei, Doamne leo, 35. $i unul 1-au mnat, Doamne
Cu boi bourei, leo,
CA-s mai curAtei, Doamne leo, 51 unul 1-au mnat

www.dacoromanica.ro
 60

C lor s 111 gate, Doamne Care el si-a supt

leo, 54. NouLsptmni,Doamne leo,
C lor s gate Notfsiptmni
Cin i hodin, Doamne leo, La nou mumni, Doamne
40. Cind i ho.din leo,
Si-un miel sugrel, Doamne La nou mumni,
leo, Nou primveri,Doamne leo,
Si-un miel sugrel, 50. Nou primveri
Care el supt, Doamne La nou miuri, Doamne leo,
leo, La nott miuri !
Mhaci. Susana Pop.

Purces-o..
Purces-o, purces-o La tri s141e.
Domnul cu Sti-Petru $i ei s'abteau,
Ler oi, Ler oi, Doatnne, (1) 25. Sdla de cereau.
Pe cale, pe vale, Povora de mijloc
5. Pe drumul cel mare. Sla nu le da.
$i ei se luau 5i-apoi mi-0 porn iau
Pe cale 'nainte Pe cale 'nainte,
$i ei se uitau 30. $i ei se uitau
De lturi de cale De Mud de cale,
10.. $1 ei mi-si vedeau $1 ei vedeau
luminle Tri-ii luminle
La tri slOle. La tri slle.
$i ei s'abteau, 35. Si ei s'abteau,
SA la de cereau. Sla de cereau.
15. Povoras,s (?) mai mare Povora mai mic
S la nu le dare. Slavl 11-1 da,
5i-apoi mii porniau Cina li-o gt
Pe cale 'nainte 40. Berbecut
$1 ei se uitau Mndru-i ocrut (2),
20. De lturi, de cale Cu lnuta creat,
$i ei vedeau Cu cornite 'ntoarse.
Tri-ii luminle Patul li-1 fcek

(1) Repetat tot dupg al 2-lea vers.

(2) =: Cu fide negre fie bot, 1ncolo tot alb.

www.dacoromanica.ro
 61

45. Trestie mrunta, 60. Berbecuti bluti

ledera 'nflorit. Mndri ocdruti (1),
5i-apoi se eulcau, Cu lnut ere*,
Si-apoi se sculau Creata mrgreat (2),
Des de dimineata. 65. Cu cornit 'ntoars,
50. $i ei se splau Aurut imi vars.
Pe fat, pe brata, El din graiu gri :
Pe dalba-i pelita. Fericti (3) mi de noi,
Si-apoi porniau Cine-a mas (4) la noi
Pe cale 'nainte. Noapte-i asta noapte,
55. Povoras mai mic 70. Ca pe cat le-am dat,
Oile-si porni Mai mult ne-a lsat :
$i el se uita Sratate 'n noi,
'Napoi peste oi Sndtate 'n oi.
$i el mi-si vedea
Obs. Tot la al 3-lea vers refrenul :
Ler oi, Ler oi, Doamne !
Z. Be,scheri, student.

Domnul pe pmnt.
Scoborit-a, scoborit
Dumnezeu pe-acest pamnt,
Tot s vada
$i s cread
5. Ce fac domnii cu iobagii
$i bogatii cu saracii.
Se luar, se duser
Prin oras, prin Fgaras
La curtea bogatului.
10. Gata-i prnzu, bogat
[mare?
Prnzu-i gata, nu-i de voi,
De niste boieri ca noi !
Se luar, se duser
(1) Diminut. din oacdr, oacard v.m.s.
(2) =-- Ca miirgritarul.
(3) Ferial-mi ferice.
,(4) Poposit peste noapte.
Prin oras, prin Fgaras
15. La curtea saracului.
Gata-i prnzu, sarac
[mare ?
Pranzu-i gata din putin,
Poftim aid s-1 prnzim ;
De nu ne-om fi saturat,
20. Merg In sat la 'mprumutat!
Sui, Petre, pe stngul
Emieu,
De vezi, Petre, ce-i vedea?
Tad casa bogatului
In mijlocul
25. Bate 'n para focului.

www.dacoromanica.ro
 62
Sui,Petre, pe dreptul mieu,
De vezi, Petre, ce-i vede ?
Vd casa sracului
monv Domnul pe pmnt.
(Variant.)
Cobort-a, cobort,
Coborit-a Domn din ceriu
Pe-0 scara dalba de ceara.
Sfntul soare rsria, 35. La casa bogatului.
5. Sfnia.. ceara se top&
Dumnezeu si sotuI su
Se luara si plecard
Peste vii, peste mosii,
La mijlocul satului,
10. La casa bogatului.
Acolo, dac ajungi,
Dumnezeu din graiu grgia :
Bun sara, muncitori !
Multam vou, cersitori !
15. Gata-i cina s'o cinam?
Cina-i gata pentru noi,
C-s mai mare domn ca voi !
Dumnezeu cu sotul su
Se luara si-mi plecara
20. Peste vii, peste
La captul satului,
La casa sracului.
Acolo, dac ajungea,
Dumnezeu din graiu gri :
25. Bun sara, muncitori !
Multam vou, calatori !
Gata-i cina, s'o ? Dumnezeu cu sotul sau
Cina-i gata, cam putin ;
Hai cu toti, s'o cinm
30. Dac nu ne-om sturb,
Bunu-i Domnul, mi-o mai da !
Cib.
www.dacoromanica.ro
In mijlocul raiului,
30. Bate 'n raza soarelui !
comunic. Roman Pop, elev cl.
Dumnezeu cu sotu su
Se luar si plecar
Pe dunguta iadului,
Acolb, daca ajunge,
Dumnezeu din grain gria
Uit, Petre, 'n stnga mea,.
Spune-mi mie, ce-i vede !
40. Ce vazui, m spimantai
\fad casa bogatului
Chiar sub talpa iadului,
In cutite ascutite !
Dumnezeu cu sotul su
45. Se luar i plecar
Pe dunguta raiului,
La casa saracului.
Acolo, dac ajungea,
Dumnezeu din graiu graia
50. Uite, Petre, In dreapta
[mea,
Spunemi mie ce-i vede !
Ce vzdi m 'mbucurai
Vd casa saracului
D'in mijlocul raiului
55. Stand cu mesele Intinse
$i tot ca mncari cuprinse !
Se luar si sburar,
Sus la ceriu se ridicar.
60. O cntm si-o colindni
$i la gazda i-o 'nchinam
Aron Costea, student.

my. Piatr olovat.
Piatra, piatra ,solovatd (1)
Lerului Doamne,
$ede-o maid 'ngenunchiata,
Ca sa. nasca fiu din piatra.
5. Fiu din piatra s'a nascut,
MAtura 'n mAna i-au pus,
Ca s mature pAmntul,
PAmntul de gozurle,
Si ceriul de negurle.
10. Haida,Petre, haida, draga,
Haida la cel cap de sat,.
Nimerim la orn bogat
Bun seara, orn bogat !
Multumim, calicilor !
15. Gata-i cina, s'o cinam ?
Sebq.
mom. Cborit-a
Cobort-a, cobora,
Coborlt-a Dumnezeu
La mijlocul satului,
La casa bogatului ;
5. Bogatul la prAnz era.
Bunu-i prnzul, orn bo-
[gat ?
Bunu-i, numai nu-i de voi,
Cd-i de domni mari, ca
[si noi !
Dumnezeu s'a suparat
10. $i de-acolea s'a luat
PAn'n capul satului,
La casa saracului.
(1) ...olovateri, probabil c. inseinneaz mdrnmratd., curn gasim In col. LV.
Este o piair mrmulat5D. De fapt, ungurescul sa/a=turmalin, o specie
de piatr cu fier.
(2) =-
(3) = Pe leingd.
(4) La dreapta mea.
www.dacoromanica.ro
63
Cina-i gata, nu-i de voi,.
CA- i de oameni ca si noi
Haida, Petre, haide draga,.
Haida la cel cap de sat,
20. Nimerim la orn sarac :
Bun sara, om sarac :
Gata-i cinA, s'o cinAm ?
Cina gata, n'o avern,
Bateir (2) de-om Imprumut,
26. Noi de cina tot v'om da !
Da casa bogatului
Arde 'n para focului,
Iar casa saracului
Joaca 'n spuma laptelui.
Veron. Balan, comunic. Ion Dimboiu.
umnezeu.
Sracul la prnz era ;
Bunu-i prnzul, om sarac E
15. Bunu-i, numai putinel,
DAm cu totii p'ingd (3) el ;
CA de nu ne-om stura,
Durnnezeu mai mult
[ni-a da r
Dumnezeu s'a bucurat
20. $i de-acolo s'a luat.
Se luara, se duserA,
Pan' la tufa de mar dulce.
$ezi tu, Petre, 'n drep-
pul (4) mieu,
 64

De vezi, Petre, ce-i veda ! De vezi, Petre, ce-i vede !

25. Vai, Doamne, ce vzui eu, Vai, Doamne, ce-am v-
Ce vzui, intinerii [zut eu,
Da casa sracului Ce v.zui, imbatrnii :
Tocma 'n fruntea raiului, Da casa bogatului,
La scaunul Domnului ! 35. Tocma 'n fundul iadului,
30. Si sui, Petre, 'n stngul In vdpaia focului !
[ mieu (1)
Ciunga. Jos. Bogdan, student.

Scoborit-a Dumnezeu.
(Variant.)
Scoborit-a scoborit,
Scoborit-a Dumnezeu
La mijlocul satului,
La casa bogatului.
5. Bunk' cina, bogat mare !
Bun cina, nu-i de voi,
CA-i de boieri mari, ca noi !
Dumnezeu s'a suprat
Sara bun si-a luat.
10. Se luar,
Se duser,
PAna 'n capu satului
La casa sracului.
Buda* cina, srac mare !
15. Bunk' cina, nu.i de unde !
Mers-a 'n sat la 'mpru-
hutat,
Pe Dumnezeu 1-a cinat,
onfalt.t.
Dumnezeu 1-a cuvntat,
Sara bun luat.
Se luar, se duser
20. Pdn' la usa raiului,
DA, te suie, Petre, suie
Pe test umr drept al meu,
De vezi, Petre, ce-i vede !
25. Vz casa sdracului
La mijlocul raiului,
Cum st in slava Tatlui ;
Cum creste i mugureste,
Dumnezeu i-o drueste !
30. D, te suie, Petre, suie
Pe cest umr stng al mieu,
De vezi, Petre, ce-i vede !
Vz casa bogatului
La mijlocul iadului,
35. Arde 'n para focului !
Zenovi Cope-lc ean.

Domnul bun.
Costa-i Domnul bun, Cnd el si-a fcut
Doamne leo ! Casa lngd drum,
Bun gnd gndit, 5. Masa-i peste drum.

(1) Pe umrul sting.

www.dacoromanica.ro
 65

Cati drumari treed, Boul bourel

.Pe toti Ii prnzi. La iesle zcnd,
Cnd fu mai 'napoi Frumos rumegand.
$i s'or nimerit $i si-o mai gsit
10. Negri cersitori, Mielul sugarel
D'alghill (1) vntori 25. La oaie sugnd,
$i lor le-a belit (2) Cu coada batand.
Boul bourel, $i-apoi vzut,
$i 1e-a mai belit CA cersitori,
15. Mielul sugarel, Ca-i domn Dumnezeu
$i s'or d'osptat 30. Cu Patru-Sinpetru.
Tri zile deplin. Noi o colindm,
$Pnapoi s'o 'ntors Gazdii i-o 'nchinm.
20. $i si-o mai gsit
Bozias (Tim. mid). Z. Duma, student.

Tri mese a lui Hristos.

Colo jos, mai din jos
Sunt tri mese-a lui Hristos.
Dar 1a mas cine sede ?
$ede Domnul Dumnezeu.
5. Da doile corn de masa?
$ade Petru Sant San-Petru.
Da triile corn de mas ?
Sede Ion Sntion.
Da patrulea corn de masa ?
10. $ede gazia cest domn bun
$i inchin c'un phar,
C'un phar galbin de aur ;
Da 'n fundul paharului
Scrisa-i vita vinului ;
15. Da'n coasta pdharului
Scris-i floarea raiului ;
Da'n toarta pharului,
Scrisu-i spicul graului.
Domnu rupse din griiit(3):
20. Dalelei, jupne gazd,
Vinde-mi mie-acest phar !
Ori mi-1 vinde, ori mi-1
[schimb !
Fii-ti,Doamne, iertatoriu,
Nici nu-1 vnd, nici nu-I
schimb,
25. CA mi-i dat dela nanasu ;
Mai de mic m'a botezat,
Mai mare m'a cununat,
$i tot mie mi 1-a dat !
Doamne, Doamne, drgut
[Doamne,
30. Fa-mi i iiie lo.c in raiu!
Domnu ru)s de-mi
[grips :
Nu-mi purt de-acele griji!

(1) D'alghi-si=d'albili.
(2) = A Miat.
(3) = Graiu.
Viciu, Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
 66
Cnd 'or fi acele vrem
Eu la tini trimete-voiu
35. Vreo doi-tri ingeri de-ai
[mei
$i pe tin' luk-te-vo r,
Sus In ceriu aduce-te-or ;
Sus in cer, printre d'ingeri,
$orostin.
Lxxx. Tri mese a lu Hristos.
Colo josu, mai In josu,
Leru-leo, Leru-i Doamneo !
Sunt tri mese a lu Hristos ;
Da la mask' cine sede?
5. Leru-leo, Leru-i Doamneo,
$ede Domnul Dumnezeu ;
L'al doilea corn de mas
$ede Petru Sfnt Sn-Petru,
D'al triile corn de mas
10. Sede Ion Sfint-Ion.
D'al patrulea corn de rnas
$ede gazda, cest dom bun,
$i inchin c'un phar,
Cu palm galbin de aur ;
15. In fundul pTharului
$orostin.
Maica supArat.
Colo sus, Doamne, mai sus,
. Fl.prile dalbe,
Sub cea cruce rninunat
$ede maica supratd.
Tree trei sfinti si mi-o d'In-
[treab
5. Ce esti, maid, supitirat ?
Aio ! Doamne, cum
[n'as
www.dacoromanica.ro
Jos In raiu te-or slobozl.
40. Undei loc de a hodinl.
Sh te, domn bun, veselesti,
$i-o 'nchinm cu sat-Mate t
Refren : dui-A fiecare vers
Leru-leo Leru-i Doamneo !
I. Bian, student.
Scris-i vita vinului.
Da 'n coasta pharului
Scris-i floarea raiului ;
In toarta pAharului
20. Scris-ii firul grului.
D'alele, jupne gazdA,
Vindemi mie acest phar
O mi-lvinde, o mi-lschimbt.
Fii-mi, Doamne, ierttor
25. Nici nu-1 vndu,
Nici nu-I schimbu,
Ca" mi-i dar dela nasu.
De micut m'a botezat,
Mai mare m'a cununat,
30. 5i-atunci mie mi 1-a dat
I. Bian.
Cnd Hristos nscnd In
[lume
Mai mare punndu-i nume,
Cocosi negri au cntat,
10. Iuda 'n talpe s'a sculat
$i din gur a cuvntat :
Voi, pgnilor de vit.
Dati-mi trizeci de arginti
S vi-1 dau, sal-1 restigniti

15. Restegneste-1 tu, Pilate,
CA' la tine se vin toate, .
CA de nu-I vei restignl,
Noud 'mparat nu ni-i fi !
Nici cuvAntul nu-1 ras-
[punse,
20. Pe Flristos pe cruce-1 puse,
Mogos.
Lxxxii. Umb15 maica dup fiu.
Umbla maica dupd fiu Si In frunte luna plind
Tot plAngand si intrebAnd :
N'ati vazut pe fiul sfant?
Ba, noi, poate, 1-am
[vazut
5. Numai nu 1-am cunoscut !
A cunoaste 1-ati putut :
Ca pe fata fiului
Scrisa-i raza soarelui,
Densus.
LXXXIII.
Tri -colindtori
Tri colindatori,
Dai Domnului Domn !
Pe la toat casa,
5. Pe la toata casa,
Dai Domnului Domn !
Ei s'o nimerit,
Ei s'o nimerit,
Dai Domnului Domn !
10. La Sntd-Mrie
La Santa-Marie,
Dai Domnului Domn !
Pe ei i-o 'ntrebat,
Pe ei i-o 'ntrebat,
15. Dai Dornnului Domn !
Tri colinddtori,
www.dacoromanica.ro
67
SfAnt sange si ap A curse.
Ceriul s'a Ingreunat,
PamAnt s'a cutremurat,
Luna 'n sange s'a 'nchegat.
25. SA fiti, gazde, sAnatosi
$i 'nca, gazde, veselosi !
Vas. Trifa, student.
10. Straluci ca o lumina !
Maica, daca-i fiu as,
Noi slabd veste ti-orn da,
Ca-i la poarta lui Pilat,
Rastignit pe lemn de brad !
15. Maica plange 0. se
['nfrange,
Inima-i inoat 'n sange.
Val. Paveloniu, student.
Tri colindkori.
Tri colindatori,
Dai Domnului Domn l
N'ati vast fiul mieu?
20. N'afi vast fiul mieu?
Dai Domnului Domn !
Poate 1-am vazutu,
Poate 1-am vazutu,
Dai Domnului Domn !
25. Nu 1.am cunoscutu,
Nu 1-am cunoscutu,
Dai Domnului Domn !
Lesne-i de a-1 cunoaste,
Lesne-i de a-1 cunoaste,
30. Dai Donmului Domn !
Fetioara lui,
Fetioara lui,
 68

Dai Domnului Domn ! Ba, noi I-am vazutu,

Spuma laptelui, 50. Ba, noi 1-am vazutu,
35. Spuma laptelui, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn ! 'N poarta lui Pilatu,
Pusculita lui, 'N poarta lui Pilatu,
Pusculita lui, Dai Domnului Domn !
Dai Domnulu Dornn ! 55. Pe cruce de brad,
40. Durdu-i(1) cerului, Pe cruce de brad,
Durdu-i cerului, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Dotnn ! Dar' in tlpi i 'n palmi,
Sabi* lui, Dar' in talpi i 'n
Sabi* lui, Dai Domnului Domn I
45. Dai Domnului Domn ! Cuie i-o btutu,
Fulger cerului, Cuie i-o blutu
Fulger cerului, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn !
Agristeu. Benedict Viciu, notar.

LXXXIV. Can' m aica.

Cata maica dupa fiu, 10. Da noi nu I-am cunoscut.
Sora soarelui, Ala-i lesne de a-I cunoaste,
Raza soarelui, Ca la el in frunte-i scris
Tot plngincl i d'intreband, Soarele cu razle,
5. Sora soarelui, Sfnta lung cu lumina !
Raza soarelui, 5. Dar as noi I-am vazut
N'ati vzut voi fiul meu? In curtile lui Pilat,
Da noi si de I-am vazut, Restignit pe lemn de brad.
Teius. St. Pop, student.

Imay. Cam pe langa mare.

Cam pe lng mare (bis) Cu cai potcoviti.
Pe drumul cel mare, 5. Mama lui Ion
Suluri(2) de voinici Si-alui Sntion

(1) = Durduitul= tunetul.

(2) = Stoluri.

www.dacoromanica.ro

Star (1) i 'ntrebarA :
N'ati vAzut, vAzut,
Pe unde-ati irecut
10. Drag fiut al mieu ?
Poate 1-am vAzut,
Nu 1,am cunoscut !
Voi 1-ati cunoscut :
15. Chivareaua lui
Cmpie.
LxxxvI. Pe langa lunA.
Sus in ceriu, pe lng5 lunA,
Florile dalbe,
Este-o dalbA de lumin,
Da, zo, ahaia nu-i
CA-i o dalbA mAnAstire.
5. In mAnaistire cine sede ?
$ed doi popi i doi dieci
$i vreo patru patrie /rid.
Luna (Aries).
LXXXVII.
UmblA maica dupA fiu,
Raza soarelui,
Tot plAngnd si intreband :
N'ati vAzut pe fiul mieu ?
5. Poate cA noLl-am vAzut,
DarA nu 1-am cunoscut !
DacA cumva I-ati vAzut,
A-1 cunoaste 1-ati putut,
CA pe fata fiului
10. ScrisA-i raza soarelui,
Surdne.
(1)=-: Sidtu(rd).
www.dacoromanica.ro
69
TrasA-i prin sAgeatd?
Cam pe ochi plecatA ;
Fetisoara lui
Spuma lap telui,
20. Ochisorii lui
DouA mure negre
Dintr'un rugut verde.
I. Scimpeilean, student.
Patriarcul cel mai mare
Iese seara'n preumblare,
10. Bate toaca de trei ori,
$i clopotu 'n trei stAmpAri,
C'o intrat jidovii 'n tarA
SA prind pe Hristos lark
SA-1 ducA la restignire
15. Pentru a noastrA mAntuire.
Ehe Mazere, student.
Vestea rea.
$i pe frunte lund plin,
Luna plinA cu luminA ;
Ina pe-ai lui umerei
StrAlucesc luceferei !
15. MaicA, dacA e ask
Noi fi dAm o veste rea :
CA.i la curtea lui Pilat,
Restignit pe lemn de brad
Maica plAnge si se 'nfrAnge,
20, Inima-i InoatA 'n sange,
Al. Peltean, student.
 70

Lxxxviii. La piatra rsturnat.

Colo 'n josu, mai In jos,
Este-o piatr rsturnat,
Dar la piatr cine vede ?
$ede-mi Maica Preacurat.
5. Mergu-mi sfintii i mi-o
VntreabA
Ce stai, maicd, suprat?
Cum s nu stau suprat:
Trii cocoi negri-au cntat,
Iuda 'n talpe s'a sculat,
10. Pe Hristos el 1-a vndut.
Cliciunelul de sus.
Jidovii 1-au rdstignit,
Pe cruce de brad 1-au pus,
Cu sulita 1-au strpuns ;
Pe cruce albA de brad.
15. Soarele s'a 'ntunecat,
Stelele 'ncepur-a plnge,
Cd se vars-atta snge,
Luna 'n snge s'a 'mbrcat,
Muntii s'au cutremurat,
20. Pietrile s'au despicat,
Apele s'au tulburat !
Jon Vlean.

LxxxIx. 0 cruce de mr dlce.

Colo'n josu, mai In jos,
Domnilor 'nostri domni !
Este o cruce de inn. dulce,
Lng cruce cine sede ?
5. Maica Sfnt rzmat
C'un fiut micut In brat.
IbAnesti.
Fiu'n brat i-a'murit
$i din gur a0-a graft :
Mdturita raiului,
10. De cu ea vei rndtur,
Fiutu ti s'a scul !
Dum. Ferca student.

xc. Ce soare rsare ?

Ce soare rsare Cam la Rusalim,
Mai de dimineat $i noi s vedem
Intr'un corn de cas, 15. Grne n"rodite,
La mijloc de mask' Skri ne'nflorite.
5. $ade Dumnezeu, $i noi ne-om d'abate
$ade i prive$te De laturi de drum,
$i din graiu grete : La lin fntn,
Ioane, loane, 20. Jos c orn ede,
lea plosc din cuiu Ap rece-orn bea.
10, $i-un colac de grail Si 'n jurul fntnii
5i-1 leaga la bru, Crescut-o, nscut-o
$i noi s ieirn Un paltin galbin :

www.dacoromanica.ro
 71

25. Sus frunza mArunt, SAngeleimi curgek

Jos umbra rotundA. Pe pAmant cAcleh.
La umbrA seda 55. Si io nu-1 lAsam
Domnul Dumnezeu. Ash pieitoriu,
$ade i priveste Si io mi-1 veliam (1),
30. $i din graiu grdeste Vita vinului ;
Cc mA ispititi ? Si unde m 'ncingeh
C voi bine stiti, 60. C'un brAu de mAces,
Bine ca si mine, Tare mA strAngeh,
CA noi s iesim Carnea-mi c'o frAnge,
35. Cam la Rusalim ; Pe pmAnt cdeh,
La linA fintAn $i eu mi-o veleam
Jos cA vom sedeh, 65. Spicul grAului ;
Ap rece-om bea, Si unde cg-mi puneh
Si vom hodinl ; Cunun de spini,
40, Dar ne-or d'oblici Pe cap mi-o puna,
Cana de Jidovi.. Tare-o apAs,
Toti eh' si-o sea' pat 70. Chica-mi retezh,
Pe mine m'au prins Pe pmnt pich,
Si pe min' m'au dus $i io n'cr lsam
45. In poarta lui Pilat Ash pieitoare,
$i m'au rstignit $i eu mito veleam
Pe cruce de brad. 75. Mir botezmnt.
$i unde ch-mi bAteh Crestinii-or alergh
Cuie de *le De s'or botezh
50. Prin Palmele mele, $i s'or crestin !
Prin palme, prin talpe, $i noi ne-o 'nchindm
Tare le bteh, 80. La sfintii printii.
Blaj. I. Covaciu, student.

xci. Vinderea lui Isus.

Pe Hristos cin' l-a glitat?(2) 5. L-a vndut la-alui dusmani.
Leru Lerului Doamne, Dati-mi 30 de d'arginti,
luda 'n cash' i-a intrat, SA vi-1 dau, s-I rstigniti !
hida, lcomos de bani, Hristos, dacA-a auzit,

(1) Simplul verbului Inven [?].

(2) =Dal gala, rdfius.

www.dacoromanica.ro
 72

A fugit de s'a ascuns Ingerii o 'nceput a plnge,

10. In grading sub un porn ;
$i s'a dus de 1-a adus
Pan' la casa lui Pilat.
Acol dacd-au ajuns,
Ei sfatu "1-au sftuit,
15. Pe Hristos 1-au rstignit :
Pe cruce de brad I-au pus,
Cu sulita 1-au strpuns,
Sangele parau a curs ;
Ciunga.
20. Ca se varsd-atta snge ;
Sangele nevinovat
E pcat c s'a vrsat.
Luna 'n sange s'a 'mbracat,
Soarele s'a 'ntunecat,
25. Munfii s'au cutremurat,
Apele s'au turburat,
Pietrile s'au despicat,
luda 'n patru a crapat.
Ios. Bogdan, student.

Zori dalbe surori.

Zori, zori,zori dalbe su-
rori,
Nu grbiti cu zorile,
Dumnezeu cu oile,
Pe fan* jidove0i.
5. Nime 'n lume nu-1 vede,
Numa' o. fat de Jidov :
Sculaji, Jidovi, nu dor-
(miti,
Ca voi nici nu banuifi,
Cacova.
Cum va pasc fnefele
10. $i Ara beau izvoarele !
Fata tad! (1) a strigat,
Jidovii s'au adunat
Tot cu furci qi cu topoare,
Pe Dumn-ezeu sa-1 omoare.
15. Dar_ D-zeu, ca i-un sfnt,
A trimes ploaie qi vnt
Si-o .ceat pan' in parnnt,
Pe Jidovi i-a potopit.
Onigd student.

xcm. Zori.
(Variant.)

Zori, zori, zori, Far' o fata de Jidov,

Dalbe surori ! Ea cofa in mana-a luat
Nu pc/zit/ (2) cu zorile, $i la apa-a alergat,
Ca cmpu cu florile ; 10. Fata alba a spalat
Dumnezeu cu oile $i 'napoi c s'a 'nturnat,
5. Pe fan* jidoveti ; Acasa cum a sosit,
Nime 'n lume nu-1 vazii, Ea din graiu a0-a grait :
(1) =Tulai = tolvaj magh. hotii!) exclamatie de alarm.
"(2) = Greibig, Se zice i reflexiv : m pzesc = grbesc.

www.dacoromanica.ro
 73

Nu vedeji, Jidovilor, Cu securi i cu topoare.

15. Nu vedeji voi, orbilor, 20. Pe Dumnezeu s.-1 omoare ;
Cum v pasc fnajele Dumnezeu, ca mare sfnt,
$i v beu izvoarele? A trimes ploaie si vnt,
Jidovii au alergat Pe Jidovi i-a potopit.
Ciufud (Blaj.) Vasite Morariu, student.

xciv. Trei cocosi.

Trei cocosi mndru-au
[cntat,
Zori de zita 'n rvrsat.
Iuda din somn s'a sculat,
Pe Cristos 1-a inselat,
5. $i la Jidovi 1-a vindut
Cu treizeci de bani de-
[argint.
Jidovii ru 1-au legat
Pe-o cruce albg de brad.
-- Hai, Pilate, rstigneste-1,
10. Ch" de nu li-i rstign1,
Nou 'mprat nu ne-i fi !
Hai, Pilate, restigneste-I !
Ba, io nu 1-oiu restigni,
C 'n el pAcat n'am aflat
Blaj,
15. Si-i singe nevinovat !
Hai, Pilate, rdstignesteli
Ba, io nu 1-oiu ea's-
[tign1 !
Nou 'mPrat nu ne-fi !
Dar Pilat s'a suprat
20. Si rstignirii 1-a dat.
Singele pe stilp a curs
Din ranele lui sus ;
Cu sulija 1-au strpuns,
Pmint s'a cutremurat,
Stelele au Ikrmat,
Luna 'n singe s'a 'mbrcat,
Soarele s'a 'ntunecat,
Lumea toatd s'a Iniristat !
D. Scurtu.

xcv. Dalb mnstire.

Colo jos pe prundul mdrii
Este-o dalb minstire
Cu prejii de tmiie.
In mnstire cine sade ?
5. $epte popi, septe dieci
$i pe-atnia patrierci.
Diecelul cel mai mare
Mndru clopot cltini-re,
Mare oaste se-aduni-re :
10. Inaintea octiei merg
Tri mesteri, tot mesterind
Cruce de brad ei fcnd,
SA puie pe fiul sfnt.
Inapoia oAei (1).
Merg trei fauri furind,
Cule de ojel fcnd,

(1) Genetiv arhaic dela oaste.

www.dacoromanica.ro
 74

SA bat la fiul sfnt. Sngele uroiu curge.

Cnd sus pe cruce-I sui, Maica sfnt i sosi ;
Cuiele i le bte. Cu pAharul de argint
20. Tot prin mini si prin pi- Sngele l-a sprijinit,
[cioare SA fie de miruit,
$i prin dalbe titisoare. Ct om trl pe pmnt.
Cnd cuile le bte,
Rag la, Bistr.-Ms., G. Morariu.

xcvi. Intreab sfintii.

D'Intreab d'intreab-si, Pe Domnul Isusu
[D9amne-o, $i ei mi I-au adus
Sfinti pe Dumnezeu : La curtea lui Pilat,
Din ce s'au fAcutu 30. De I-a rstignit
Miru si vinu, Pe-o cruce de brad.
5. Vita mirului : unde-i bte.
Ce m ispititi? ! Prin tlpi si prin plmi,
En dai corindeo! Cuie se-ajunge,
C voi bine stiti, 35. Sangele porni
Bine ca si mine ! $i-unde jos cur,
10. Dar noi s. pleam, Ros vin se fce,
[Doamne-o, Lumea se-adun,
La Ierusalim De se ospt ;
$i s cAutrn 40. $i unde-1 incinge
Doamne-leo ! Pe sfnt trupul lui
Grne de rodit, Cu-un beau de mAces,
15. Scri de 'nflorit, Pe uncle ajunge,
Oarzele de coapte, Carnea-i culega,
En dai corindeo! 45. 5i-unde jos cilde
Coborim la lin, Ro grti se fce5. ;
La lin o fntnd Lumea se strnge,
20. En dai corindeo, Bine se hrni.
$i apa s bem $i unde-i punk
$i s hodinim, 50. Pe sfnt capul lui
Pn am hodihRit, Cunun de spini,
Cnii de Jidovi De ri mrdcini,
25. TO cd Cnd se apAs,
Numa prinsu Sudoarea cur,

www.dacoromanica.ro
 75

55. $i unde jos pica, De se boteza

Sfnt mir se fcea, $i se 'ncrestina.
Lumea s'aduri
Sorostin. 1. Bian, student.

xcvii. Jos, pe mare 'n jos.

(Colinda

Colo jos, pe mare 'n jos, 10. Incrcat, 'mpovorat

Domnu, dai, Domnului
[Doamne !
Vine-o neagr corabie
Incrcat, 'mpovdrat
5. Tot de cnii de Jidovi,
Aducnd pe Dumnezeu
Incuiat In stan de piatr.
Colo sus, pe mare 'n sus
V ine o dalb corabie
Bdgdu.
Tot de sfinti si de ingeri.
Cnd de stan s'apropiat,
Stan In patru a crepat,
Domnu la ceriu s'a 'neiltat!
15. S'a 'nlfat Domnul la ceriu
Printre sfinti, printre Ingeri,
Sus la poarta raiului
De-a direapta Tatalui.
T. Feledean, comunic. Vet, Cripn.

xcvm. Crestinii.

La cea mnstire mare, CAtre-un diecel mai mic

Ho, Leru-i, d'ai, Doamne ! D in toacA de tri-ori
Scrisu-i mare lucru tare(bis), Si 'n clopot In tri strnp'ri,
Scrise-mi-s nota altare. S rsaie soarele
5. In altare Pe toate hotarle ;
Jos pe mare S rsaie, s sclipeasc,
Slujba sfnt. Pe Jidovi s-i potopeasca.
Cine-o cnt ? S rtnaie crotinii,
Cnt-o noti popi btrni C mai cred la Dumnezeu
10. $i cu noug diecei. Cu lumini si cu prescuri
Grl popa cel btrn $i cu dalbe 'nchinciuni !
Cut. I. REIP;Ico, student.

www.dacoromanica.ro

xcix. Haida frate.
Haida, frate, haida, dragA,
S facem cask' de piatrA,
Ca moartea s nu rsbat.
CA din casA luminoas,
5. Duce 'n groapa 'ntunecoasd.
Dar' acolo cini ceteste ?
M a ica-s fan t Preacurat,
C'un fiut micut in bratA.
Fiutu 'ncepe-a scncl :
10. NiaicasfntA a-1 opAci :
CraifalAu (Tarnava mid.)
c. Corbiile.
Colo'n susu, mai in susu,
Hoi Leroi Ler Doamne !
Vine-o neagr5.- corabie
IncArcatA 'npovratA,
5. Tot de Jidovi de cei rAi,
Dumnezeu inc 'ntre ei.
Tot l bat si-1 chinuesc
Si pe cruce-1 rAstignesc,
Tot pe crucea bradului ;
10. Pun cununA 'n capul lui
Din clenglle (1) spinului.
Colo jos, pe mare 'n jos
Vine o dalbd corabie
IncdrcatA, 'mpovArat
15. Tot de sfinti de cei mai
[sfinti,
Si de negri cAlugAri.
Chinee$.
(1) Crengile.
www.dacoromanica.ro
76
Taci, fiutule, nu plnge,
CA s'au sculat 0g-dull
Set' omoare crotinii!
DA-mi, micuto, cheile,
SA descuiu odAile,
SA-mi ieau mturicea 'n
[mn,
SA mtur cu ea pmntul,
PAmntul de gunoile
Si ceriul de negurle !
Liv. Aluman, student.
Felice de cei postelnici
Cari-mi postesc posturile
Si-mi ajunA ajunurile :
20. Posturile le postesc
LAturghii Inch' cinstesc ;
LAturghii i pArstase,
Cum se duc de veseloase
Inaintea Domnului
25. Ca firutu grului.
0, vai de cei nepostelnici,
Care postul nu-1 postesc,
LAturghii cA nu cinstesc,
LAturghii si pArAstase,
30. Cum se duc de obidoase
Inaintea Domnului
Ca si pleava grAului
Dinaintea vntului.
G. Florea, coniunic. de Aron Jgnat, st.
 77
La mas.
Nimerim In astA cad
La-aceastd cinstitA masA,
Da la mas cine sede ?
Sede Domnul Dumnezeu,
5. linpreunA cu sfinti de-ai
In al 2-le corn de masA
Sede-mi, Doamne, cine-mi
Nede,
Sede Ion SAntion ;
In al 3-le corn de mash'
10. Sede-mi, Doamne, cine-mi
[sede,
Sede Petru SAn-Petru ;
In al 442 corn de masA
Sede-mi, Doamne, cine-mi
[sede,
Sede-mi da jupAnul gazdA.
15. Tot inchin c'un pAhar,
C'un pAhar galbin de aur,
Tot inchin si primescu
$i pe Domnul pomenescu.
Sptac.
Vntorii lui Crciun.
Umbl, d'umbl, ce miii
Limb I?
VAnAtorii lui CrAciun
Lerui Doamne !
Zi de varA, Ora 'n sarA,
5. $i nimica nu vAnarA,
Lerui Doamne !
Undu-i colea cAtr sar,
Da vanarA-un puiu de Ina,
Lerui Doamne !
(1) = Sfdr,situl.
www.dacoromanica.ro
Petru din graiu Itni grAiA
20. Spune, Doainne, adev Arat,
CA destul te-am intrebat
CAndu-i coada veacului,
SfArsitul pAmntului,
Concenirea(1) gr;lului ?
25. Grl Domnul Dumnezeu :
Las, Petre, c-fi-oiu
[spune,
Semne pe ceriu Iti voiu pune ;
Si iacd, Petre, ti-oiu spune :
CAnd a da fecioru 'ri tatA,
30. Fata mare 'n maicA-sa-re,
Finu-so 'n nAnasu-so,
Fing-sa 'n nAnasa,
Atunci Ii coada veacului,
Sfrsitul pAmAntului.
35. Luna se va 'ntunecA,
Stelele toate-or pick
Soarele s'a 'mbrAcA 'n sAngel
Ingerii-or Incepe-a plAnge.
Aur Aron, student.
Da-1 tot bat si intreab
Spune, spune, puiu de
[Ina,
10. Cndu-i coada veacului,
Sfarsitu1 pinntului ?
Vine mama puiului :
Ce-mi tot bateti pumu1
mieu?
Da-1 batem si-1 Intrebrn
15. Cndu-i coAda veacului,
 78
Sfrsitul pmntului ?
Cnd a da fecioru 'n tatd,
Fata mare 'n maic-sa-re,
Ciuguzel.
cm. SfArOtul lumii.
0, tu Doamne, bine stii,
Cndu-i sfrsitul lumii,
In patru cornuri de lume
Vii si mortii s se-adune !
5. S se-adune 'n Vifleim,
Unde-a fost Adam dinaiu,
Pe la puntea raiului,
Algrnor.
aw. NAvoda0i.
Pe marginea mrii (bis),
Lin vntule, lin vntule lin
[de var !
Mergu-mi noud nvodasi
Impletind la nvod verde.
Impletir, nu-1 gtir,
5. Pe cea mare-1 aruncar
5i nimica nu aflar ;
Fr' un puiu de Iudisoar,
Tot 11 bat si mi-lintreabA :
Cndu-i coada veacului,
10. Sfrsitul vileagului ? (1)
Vine maica puiului
cv. Nou nAvodai.
Colo josu, mai in josu,
Colo'n sesul cel frurnos,
Suntu-m 9 ngvodasi,
(2)
www.dacoromanica.ro
Finu-so in nasu- so,
20. Fin-sa in na0-sa,
Atunci se gat lurnea
Eman. Irimie, student.
CA-i ca firul paiului,
Ca firul crepat in patru,
10. Acolo s vezi pcatul !
Omul care-i pctos,
Cade de pe punte jos,
Cade pe tn stan de piatr,
Nu mai vede lumea 'ndat.
Eng. Pusca.,5, student.
Din picioare scdparnd
5i din gurd foc tipri,d :
Ce voi bateti fiul mieu?
15. C elli mic, nu sti spune ;
Cndu-i coada veacului,
Sfrsitul vileagului ;
Dar io you'd spune-voiu,
Cnd Ii coada veacului,
20. Sfrsitul vileagului :
Cnd a da ficior in tat,
Fatd mare'n maic-sa-re
Finu-so'n nnasu-so,
Find-sa in nas-sa
Cornunie. At. Trif, student,
Impletesc nAvoade verzi,
Impleti Luni si'mpletl Marti,
Impletl Miercuri toat ziva ;,
 79

CAndu-i Joi In prAnziil mare, Mare ludal) s'a ivit.

Ndvoadele le gAtar
$i pe mare le-aruncarA,
10. Dar nimica nu-mi vAnarA,
Le-aruncarA a doua oar
$i nimica nu-mi vAnara.
Le-arunoar a treia oard
Si-mi vAnard un puiu de IudA.
15. Uite'n sus si uite'n jos,
Uite'n sus spre rsrit,
Uite'n jos ctr sfintit,
Ciunga.
Ce-mi bateti voi fiul mieu,
20. C'ala-i mic, nu v sti spune,
Dar eu \rota spune-v'oiu,
CAndu-i coada veacului,
SfArsitul pmAntului :
and s'or pArl frati cu fratii,
25. Ficiorii cu ttnii,
Fetele cu maicile ;
C'or fi vii pe toate vi
Si-or fi morti pe toate gropir
los. Bogdan, stud.

Nou NAvodari.
Colo'n josu, mai in josu SfArsitul ptnAntului ?
Sunt doi codri negri mari, Vini mama puiului
Hoi Leroi, hoi da Leroi ! Din picioare scpdrAnd
Si cu nou nvodari, 20. Si -din gur foc tipAnd :
5. Impletesc indvodesc. Ce bateti voi puiul mieu,
Le'mpletir, le gtir, C e lud (2) si e Goland (3)
Jos pe mare le-aruncard, 5i- i tinr nepriceput.
$i nimica nu vAnar. CA kt vou spune-v'oiu,
Le-aruncarA-a doua oard, 25. CAndu-i coada veacului,
10. Si nimica nu vAnar ; SfArsitul pmntului :
Le-aruncarA- a treia oat-6, CAnd a da ficioru 'n tata
Si vAnarA.un puiu de Iud. $i ficuta In maicuta
$i tinerii mi-1 bteau, $i finutu 'n nndsutu
13trnii mi-1 ispitiau : 30. Si finuta 'n nnsuta,
15. Spune, spune, puiu de IudA, Atunci Ii coada veacului,
Cndu-i coada veacului, Sfiirsitul pAmAntului !
Observ. refrenul se repetA tot la al 2-lea vers.
Vorbele : ficu(a, finutu, finuta se rostesc cu ci= fi : ci-cuta
cinutu, cinut a.
Teius. Ion Bescheri.

(1) luda eel mare, tatl puiului.

(2) = Prostu!, simplu.
(3) Nebun, prost.

www.dacoromanica.ro
 80

cvii. De n'ar fi greit Adam.

De n'ar fi gresit Adam,
In pAcate nu eram ;
Da Adam, dad-a gresit,
In pcate ne-am trezit.
5. Rupse Domnu de-a grl :
Mergi, Adame, dela mine,
C n'ai fcut nici un bine !
0, Doamne, pentru o
[gresea1,
onfalu.
M scosesi din raiu afarA.
10. Bucuros, DOamne, as iesl,
Dar nu m pot desprtl
De mirosul florilor,
De svonul albinelor,
De para fAcliilor,
15. De fumul tiimAelor !
I. Copacean, student.

cvm. Scaun de judet.

Colo 'n susu, mai In susu,
Sus In poarta ceriului,
De-a direapta Tatlui,
Este-un scaun de judet.
5. Dar' In scaun cine sede ?
Sede mos-de-mos Adam,
Cam pe cArj rAzAmat,
De-1 juded Dumnezeu :
Stii tu, Adame, ori nu stii :
Craifalu. Un feciorscris de Liv. Illurean, student.
0 variant Incepe a:
Domnului mieu !
Sus In poarta ceriului,
De-a dreapta Tatlui,
Jilturi scrise (2),
5. Mese 'ntinse ;
Da In jilturi cine sede ?
$ede Adam, mos bAtrAn,
De 1 judec Dvmnezeu :
$tii, Adame, ce ti-am spus,
Orsia-Mures.
10. Mru-'n gur 1-ai sfrmat,
Rdu trupu s'a 'nveninat !
El de-aici s'a luat
Pe marginea raiului,..
Dacd 'n raiu nu 'lid 'ndu-
[rai,
15. C io 'n tine-am contenit (1)
Ca albina 'ntr'un oprit !
10. Cnd In raiu slobod te-am
pus :
Nimica nu ti-am oprit,
Numai pomul raiului,
Din la sA nu mnnci ?
Iesi afarg-acum din raiu !
15. Iesire-as si nu nil 'ndur,
De dulceata raiului, etc.
Liviu Anghel.

(1) Am avut bine ca inteun contenit(oprit); asemnareodela vitele duse la

psune in contenit. Ca albina care areflori destule inteun aoprit.
(2) Frumoase tea scrise, sau azugrvite.

www.dacoromanica.ro
 81

Judecata lui Adam.

A cui sunt aceste curti,
Aste curti, aste pluti (1),
Ask nalte, minunate,
De Domnul sfnt ludate ?
5. In mijlocul curtilor
Este-o mask' de mAtas,
Spre desftare aleasd. , Scris-i raza soarelui ;
Da la mash' cine sede ?
$ede rnosu nost' Adam
10. In crj rdzAmat,
De Dumnezetr judecat
Pentru greul sAu pAcat.
In al doile corn de masA
Sede-mi Ion Sntion,
15, NAnasul lui Dumnezeu.
In al 3-le corn de mask
Copand.
$ede-mi Petru, sfnt San-
[Petru.
Da 'n al 4-le corn de mask
Sede gazda, cest orn bun,
20. C'un 'Altar galbin de aur.
In fundul pharului
In toarta pharului
Scrisu-i spicul grului ;
25. In buza pdharului
Scris-i floarea vinului ;
$i acest pAhar frumos
Il cinsteste lui Hristos,
Care- acuma s'a nscut
30. Din veci fdrA inceput.
Val. Sandru, stuCent.

CX. Raiule, grdin dulce.

Raiule. grdind dulce,
Dela tin' nu m'as mai duce,
De mirosul
De bojul albinelor,
5. De fumul tmielor,
De para ! (2)
GrAl Domnul cu mnie :
Du-te, Adame, dela mine,
C te-ai scpat de cel bine.
10. Meri din raiul cel frumos,
Pe pmntu 'ntunecos !
Lash' raiul cu dulceatA,
Ciunga.
Du-te pe pmnt cu ceati !
Oh ! Iov, poam amar,
15. SA iesim din raiu afarA !
Oh, vai, serpe din pustie,
Ce-mi fcusi acurna mie ? !
Fire- ai , serpe, arghis.1 :
Unde te-or gsi durmind,
20. Capul s-ti fie sdro bit ;
$i pe mine sA mA 'ngroape
La prul Geanului,
Apa Iordanului.
Jos. Bogdan.

(1) peilug=palute, palate.

(2) =
Vida, Colinde din Ardeal. 6

www.dacoromanica.ro
 82

ma. Joac Petru.

$i joad, joad Petru 'n
raiu ; j
$i strig4 un frate de-alui
[Petru :
Petre, Petre, frate al mieu,
Fd-mi si mie. loc in raiu !
5. Loc in raiu cu mine n'ai,
C pn' ce-ai fost tu pe
[pmnt,
Loc in raiu nu ti-ai g'tit ;
a mi-ai fost birdu (1) stesc,
Pe geizdaci (2) ii omeniai,
10. Pe sraci ii odriai !
$i strig4 o sod de-alui
[Petru :
Petre, Petre, frate al mieu,
F-mi si mie loc in raiu !
Silvawl rom.
Loc in raiu cu min' tu n'ai,.
15. 134n4 ce-ai fost pe pmnt,
Loc in raiu nu ti-ai gtit ;
C6 mi-ai fost tot crsmrit,
Si mi-ai bgat apd 'n virt
Si-ai luat banii deplin !
20. $i striga rnaid-sa lui Petra:
Petre, Petre, fiul maichii,.
FI-mi si mie loc in raiu !
Loc in raiu cu min' tu ai,.
C4 pan' ce-ai fost pe pmnt,
25. Locu 'n raiu ti I-ai gtit..
Cnd era Simb4t sara,
Lucrurile le lsai,
$i de prescuri te-apucai ;
De prescuri si de lumini,
30. $i de mari tachinliciani (3)._
I. Boldea.

mi. Petru In raiu.

Primbl-se Petru prin raiu,
Primbl'n sus si primbl'n
[jos,
Raiul lui ii luminos.
Da nime nu mi-1 vede,
5. Fr' d'o maid, ce-si d'ave.
Maica din gud gri :
Petre, Petre, Maid Petre,
FA-mi si mie loc in raiu,
Loc in raiu, lng al Mu,
10. Lng-al tdu e ca si-al tu !
Petru din graiu ii gri :
Cum, drag4 maic, face-
[ti-as ?
Pan' ai fost pe ceea lume,.
Crismrit fostu-ti-ai,
15. Cupe mici tinutu-ti-ai,
Loc din raiu pierdutu-ti-ai !.
Primbl-se Petru prin raiu,.
Primbl'n sus si primbl'n
hos,,
Raiul lui e luminos ;
20. Nime'n lume nu-1 vedea,
Far' d'un tat, cell. d'ave.
C

(1).= firimar.
(2)= avuti, ON:rag.
(3) Rugaciuni.

www.dacoromanica.ro
 83

Tatl din graiu ii gri : Pan' ai fost pe ceea lume,

Petre, Petre, taic Petre,
Fa-mi i mie loc in raiu,
25. Loc in raiu, langa al tau,
Langa al tu e ca si-al tu !
Petru din gut% gri :
Cum, drag taica, face-
Pan' ce-ai fost pe ceea lume,
30. Biru mare fostu.ti-ai,
Bani cu strmbu luatu-ti-ai,
Pe saraci hulitu-ti-ai,
Loc in raiu pierdutu-fi-ai !
35. Prim bl-se Pe tru prin raiu,
Primbl'n sus si primbla'n
[jos,
Raiul lui e luminos ;
Nime'n fume nu-1 vedea,
Far' d'o sofa ce-si d'avea.
40. Sora din gull gri :
Petre, Petre, frate Petre,
mie loc in raiu,
Loc in raiu Ing al tu,
Lnga-al tu e ca si-al tau !
45. Petru din gur gria :
Cum, drag sora, face-fi-as,
Clopotiva (Hateg).
va mare fostu-ti, ai,
Garduri mari saritu-ti-ai,
50. Loc in raiu pierdutu-fi-ai f
Primbla-mi -se Petru'nraiu,
Primbl'n sus si primbla'n
[jos,
Raiul lui e luminos ;
Nime'n lume nu-1 vedea,
55. Fr' d'un frate, ce-1 d'ava,
Frate din gura-mi grdia :
Petre, Petre, frate Petre,
Fa-mi i mie lac in raiu,
Loc in raiu, langa al tu,
60. Langa-al tau e ca si-al tau !
Petru din gur graia :
Cum, drag frate,face-fi-as?
Pan-ce ai fast in ceea lume
Ti-ai pus stna langa drum ;
65. Cali drumari c i-or trecut,
TO la tin' s'or abtut.
Cu brafiza i-ai hating,
Cu lapte i-ai adapat,
Loc in raiu fi-ai cptat I
70. $i- o cantam si-o colindam
$i la gazda ni-o 'nchinm !
A. Ionaf.

cxm. Petrea'n raiu.

(Varianfl.)

Petrea in raiu s'a radii (1) Petre, Petre, sfant San-

Bucinnd si trmbitnd. [petre,
Nime'n lume nu-1 aude Du si mine(2) 'n raiu cu tine !
Numai singur tata-su. Bucuros, tata, te-as duce ;
5. Tata-su din graiu gri : Dar cat in Iume fi-ai trait,

(1) =filecat, fiornit.

(2) = pe mine.

www.dacoromanica.ro
 84
10. Loc In raiu nu ti-ai
Tot birdu (1) stesc ai fost,
Si portia (2)-ai scos prea
[gros ;
Dumnezeu cd te-a vzut,
Loc in raiu nu ti-a fcut !
15. Petrea'n raiu s'a rdduit (3)
Bucinand i trambitand.
Nime'n lume nu-1 aude,
Numa' dulce maid-sa.
Maid sa din graiu gri :
20. Petre,Petre, sfant Sanpetre,
Du si mine'n raiu cu tine !
Bucuros, maid, te-as duce,
Dar' cat in lume ti-ai trit,
Loc in raiu nu ti-ai gtit:
Ghirisul rorn.
cm. Sub poalele ceriului.
Sub poalele ceriului
De sede, Doamne, mai sede,
sede-mi Petru sfant Sanpetru.
Vine tatl lui Petru :
5. Petre, Petre, fiul rnieu,
Fd'-mi i mie loc in raiu !
Loc in raiu cu mine ai ;
Cat ai trdit pe pdmant,
Loc in raiu c ti-ai gtit !
10. Vine mama lui Petru :
Petre, Petre, fiul mieu,
Fd-mi i mie loc in raiu !
(1) primar.
(2) =darea.
(3) = rah`, v. m. s.
(4) --- zdsite.
(5)=--coadele, gozurile ce cad din ciur.
(6) = rnirosul.
(7) =glasul, verstd.
(8) = efiistat de mo,sie dornneascd.
www.dacoromanica.ro
25. Tot lucrul ti 1-ai lucrat
Cu sracele din sat,
plata nu li-o ai dat,
Fr' zdpsitele (4) din sate
Si-ai zis, maic, cd-s pltite,
30. Si poinile (5) de sub ciur,
Si-ai zis, destul.
Dumnezeu, c te-a vzut,
Loc in raiu nu ti-a fcut !
Raiule, grdind dulce,
35. Dela tin' nu m'as mai duce,
De-aninosul (6) florilor,
De fumul tmaielor,
De glasul pserilor,
De gersu (7) ingerilor !
A. Blaga.
Loc in raiu cu mine ai ;
Cat ai trait pe pmant
15. Loc in raiu c ti-ai gtit !
Vine fratele lui Petru:
Petre, Petre,frate al-mieu,
F-mi si mie loc in raiu !
Loc in raiu cu mine n'a i ;
20. Cat ai trdit pe pnfant,
Loc in raiu nu ti-ai gtit.
C'ai fost tot birdu
[domnesc, (8)
Pe graci i-ai srdcit,
 85
Pe bogati i-ai getzdilcit (1).
25. Vine soru-sa lui Petru :
Petre, Petre, frate al mieu,
Fa-mi si mie loc 'in raiu!
Loc 'in raiu cu mine n'ai ;
Cat ai trait pe pamnt,
Ciunga.
cxv. Taica Petrului.
Striga-si taica Petrului :
Petreo, Petreo, drgut
[Petre,
FA-mi si mie loc in raiu!
Loc in raiu, Ca' tu nu ai.
5, Mult ai fost pe acest
['Damara ;
_Turd mare (4) cat ai fost,
Legiuri stmbe ai tinut ! 25.
Striga-si maica Petrului :
Petreo, Petreo, dragut
[Petre,
10. F-mi si mie loc In raiu!
Loc in raiu tu, mama, n'ai.
Mult ai fost pe acest pamnt,
Lucru in sat Ca' ti 1-ai dat,
Si plata n'o ai mai dat !
15. Striga-si sora Petrului :
Petreo, Petreo, dragut Petre,
Fa-mi si mie loc in raiu!
5orostin.
(1) .--.. imbogtit.
(2) =---- crismrit, birtsit.
(3) , ai crestat fals pe rvas.
(4) Ajutor de primar.
www.dacoromanica.ro
30. Loc 'in raiu nu ti-ai gatit.
C-ai fost tot tglideirigt (2),
Cnd ai dat vinu 'n credinta,
Lemne strmb e aicrestat (3),
Masurile le-ai stricat,
35. Banii deplin i-ai luat !
los. Bogdan, student.
Loc in raiu, ca tu nu ai
Mult ai fost pe acest
[patnant ;
20. Crismarita, cd mi-ai fost,
Msuri strmbe ai tinut
$i ai bagat ap in vin
Si-ai luat plata deplin !
Striga-5i fratii Petrului :
Petreo, Petreo, drgut
[Petre,
Fl-mi si mie loc in raiu ?
Loc in raiu tu, frate, ai.
Mutt ai fost pe acest
[pamant ;
Pcurariu la oi ai fost,
30. Ti-ai pus stana langadrum ;
CO drumari pe drum
[treceau,
TO la tini se dedulceau,
$i pe toti ii miluiai !
I. Bian, student.
 86

cxvi. Sus In poarta raiului.

Sus in poarta raiului,
De-a direapta Tatlui
Sede-mi lovic (1) rAzAmat
Pe nou scAnduri de brad.
5. Vine tata lui Iovic,
Mai departe 'ngenunchind,
Mai de-aproape se rageind:
MAI, Iovic, fiutti (2) tatii,
FA-mi si mie loc in raiu !
10. Loc In raiu
Tu, tatA, n'ai,
CA pan' ai fost pe pmAnt,
Tot (3) bireiu la sat ai fost,
Pe sraci tare i-ai tras (4),
15. Pe bogat
Tu 1-ai lsat !
Vine mama lui Iovic,
Mai departe.'ngenunchind,
Mai de aproape se rugAnd :
20. MAi, Iovic, fiutu mamii,
FA-mi si mie loc in raiu!
Loc in raiu
Tu, mam, n'ai,
Cisteiu-rom.
CA pdn' ai fost pe pAmAnt,
25. Tot crismrif A mi(5)-ai fost
$i la bogati c le-ai dat
Tot vin row pipArat,
Tar la sraci cd le-ai dat
Vin cu apA arnestecat !
30. Vine-un frate a lui Iovic,
Mai departe, etc., (ca mai sus)
Loc in raiu
Tu, frate, n 'ai,
C'd pn'ai fost pe pmAnt,
35. Tot cu bAta 'n drum ai stat,
Ce ai gAsit,
Ai omorit !
Vine sora lui lovic
...[ca mai sus]
Loc in raiu
40. Tu, soro, n'ai,
CA" pAn' ai fost pe pmAnt,
Tot . . VA si da mi-ai lost,
Garduri multe srit-ai,
Locu'n raiu pierdutu-l-ai I
Nic. Mar:es, preut.

cxvii. Sus In poarta raiului.

(Varianta celei precedente.)

Sus in poarta raiului, $ade Jovis (6) rzmat

De-a direapta TatAlui, Pe nou scancluri de bract.

(1) Diminutiv din .1-ovu, ca din Nonu, Nonic s. a. Intr'o variant din Tam-
pAhaza gisim numele lovis, ambele aceste se dau lui S. Petru.
(2) In pronuta locald : l'ut`u.
(3) In pronunta local: Mt.
(4) Se zice a-1 trage (bani)=a-/ pecieftsi in bani, a-i stoarce bani.
(5) Dativ etic.
(6) In col. prececlenta din Cisteiul roman se zice Jovic. Care-i textul origi-
nal,n'am putut afl.

www.dacoromanica.ro

5. Vine tatAl lui Iovis,
De departe 'ngenunchind,
$i de aproape rugand :
Iovis, Iovis, dragu tatii,
F-mi si mie loc In raiu !
10. Loc in raiu
Tu, tat, n'ai,
Cci cat ai fost pe pmant,
Tot birdu stesc ai fost,
Pe sraci i-ai necjit,
15. Pe gazde(2) i-ai boghfit,
$i iadul cA 1-ai gsit !
Vine mama lui Iovis,
De departe 'ngenunchind,
$i de aproape rugand :
.20. Iovis, Iovis, dragu mamii,
Fg-i i mamii loc in raiu !
Loc in raiu
Tu, mam, n'ai,
TamOhaza (Aiud).
luda 'n raiu.
Sub ceriu-si de rsrit,
Domnului Doamne,
FrumoasA mash' e 'ntins ;
Dar la mask' cine sede ?
5. Sede-mi Domnul Dumnezeu
Tot cu sfinti in jurul su.
$i de lume ei vorbiau,
De San-Petru pomeniau.
Nici cuvantul nu-1 gtar,
10. San-Petru se artarA.
Cu paharul i-a intins,
Ins4 Petru n'a primit,
CA el a fost necjit.
Dumnezeu din graiu grl :
(2) = bogati, avuti.
www.dacoromanica.ro
87
CAci, cat ai fost pe pmant,
25. Cu sracii ti-ai lucrat,
1-nip numai le-ai dat,
$i iadu c. 1-ai aflat !
Vine sora lui Iovis :
Iovis, Iovis, frate-mieu,
30. Fd-mi i mie loc in raiu !
Loc in raiu
Tu, soro, n'ai,
CAci cat ai fost pe pmant,
Nou fete-ai otrvit
35. $i iadu 1-ai dobandit !
Vine frate lui lovis :
Iovis, Iovis, frate-mieu,
F-mi i mie loc in raiu !
Loc in raiu
40. Tu, frate, ai,
CAci cat ai fost pe pmant,
Cu tofi bine te-ai avut !
Laurian Maior, student.
15. Ce esti, Petre, necjit?
$i San-Petru rspundea :
Doamne, .Dumnezeul
[mieu,
Am scpat de-am adurmit,
luda cheia mi-a furat
20. $i in raiu cal s'a bgat,
Multe lucruri si-a luat :
Lu luna cu lumina,
Soarele cu razgle,
Scaunul de 'mprfie
25. $i Will de vitejie !
Dumnezeu din graiu grAi
 88

Cari din sfinti se va afl, 40. Dupa Iuda pan' la iad,

Lucrurile-a le 'nturn
Atunci sfintii au tAcut,
30. Ca.. de luda s'au temut.
Apoi Ilie-a venit,
Ctre Domnul a grAit :
Doamne, Dumnezeul mieu,
D-mi mie ce-oiu cere eu !
35. Dumnezeu din graiu gri:
Mergi, alegeti tot p' ales !
$i Hie si-a ales
Trsnet, fulger tot p'ales.
$i apoi 6' a plecat
Ciopotiva (Hateg).
Tot trnisnd i fulgernd
$i in sbiciu de foc pocnind.
Iuda, cnd Il auzi,
Sta in loc i amorta.
45. Dar Ilie l-a luat
$i cu lantu I-a legat,
Lucrurile i-a luat
$i in raiu c le-a bgat
De dreptii s'au luminat
50. $i strmbii s'au suprat..
5i-oicnta'm i-o colinam,
$i la gazd ni-o 'nchinm
A. Iona.2.

CX1X. luda 'n raiu.

(Variant.)
Sus la vita vinului, C'a intrat Iuda in raiu,
La umbra gutiului, Lti luna cu lumina,
Un' prnzeste Dumnezeu 15. Soarele cu razele,
Cu toti sfintii 'n jurul su, $i gleata de botezu
5. Vine Petru, sfnt Snpetru $1 scaunu de judetu !
C'un cAlut albut de flori ; Nu fii, Petre, suprat !
Dar nu-i albut de flori, Care dintre sfiinti s'a afl
Ci e albut de sudori. 20. S se clued, sd le- aduc?
Bun prnzu, Doamne, la Oral Sfnt Ilie
voi ! D4-mi, Doamne, armele
10. Hai, Petre, la prnz cu noi ! mie,
N'am vint, Doamne, s C'oiu tfsni fulgera,
(prnzesc, $i Iuda s'a spimnta,
C'am venit s-ti povestesc 25. Toate'n raiu mi le-a bAga !
Abrud. N. Lmoar.
cxx. luda 'n raiu.
(Variant din Sncel I. Blaj.)
Sus la vita vinului, 5. Nimerl Petru Sn-Petru.
La umbra gutiului, Hal, Petre, cunoi la prnzt
Und' prnzeste Dumnezeu, N'am vint, Doamne, s
Dumnezeu cu sotu-su, prnzesc,

www.dacoromanica.ro
 89

C'am vint sA ma' jluesc, CA oiu lua biciu 'ntr'o mAn

CA rni-o tunatluda 'n raiu ;
10. Ce-o fost bun, tot a luat,
Ce-o fost ru, tot o lsat !
Nu te, Petre, supdrA,
5i-oiu trsnl fulger
15. Iuda 'n raiu s'o spAimAnt,
Ce-o fi bun, tot o lAsA,
Ce-o fi rAu, tot va lu !
Scris de G. Boldea.

cxxi. luda 'n raiu.

(Variant de pe Tarn.-mare.)

Sus la vita vinului, CA io-am vint s tAnguesc

La floarea smochinului,
Un (1)prAnzeste Dumnezo,
Dumnezo cu sotu-so,
Nirnereste sfAntu Petru
Cu cal alb, tot asudat.
Nu-i asudat de sudori,
Da mi-i 'mpodobit cu flori,
Tot cu flori i cu ghiori (2).
El din graiu c mi-si gri
Bun prAnz, Doamne, pe la
[prAnz !
Haida, Petre, s-1
[prAnzim !
Numai, Doanme-ti
[multmim (3),
CA io n'am vint (4) s
prAnzesc,
Frua Tarn.-mar e.
Scris din gura unui plugar de I. Dopft, student_
Iuda 'n raiu c a tunat,
Ce-a fost bun, tot a luat
C'o luat luna cu mAna, (5).
Soarele cu razele !
Petre, nu te spimAnt,
CA ti-oiu da un biciu de foc,
S pogneA(6)camla mijloc,
C Iuda s'a spAimAnt,
Ce-o luat, tot va lAsk !
Si noiumblAm i colindm,
Frumos gazdii i-o Inchingm,_
I-o Inchindm cu sn Mate..
CA si gazda ne-a cinstl
C'un colac de grti curat,
C'o pecie de porc gras,
5i c'o gurd de vinars.

(1) = unde.
(2) viori, viorele.
(3) = multumesc, cum se aude In uzul vulgar, passim.
(4) = venit; form obisnuit la poporul fled carte.
(5) v. s. z. cu lumina.
(6) Vulgar 1. d. pocnesti.

www.dacoromanica.ro
 90

wool. L a mijlocul Ceriului.

La mijlocul ceriului Curnu-i legea raiului,
Mare haldi (1) adunatd, 25. $i raiul 1-a 'ntunecat,
Tot de sfinfi da cei mai Curnu-i legea iadului !
[sfinfi. Gen Domnul Dumnezeu :
Vine sfntu Harhanghelu Mi Ioane, Sntioane,
5. Tot trsnind i fulgernd ; Mare-mi esti, pufin pri-
De departe-a fulgerat, [cepi !
Si de aproape-a genunchiat 30. Mergi, iea sbiciul cel de
$i din gurd a cuvntat : [foc
Bun halcd, sfinfilor, Si trsneste 'n tri locuri,
10. Ce vorbifi si sftuifi In tri locuri, in tri chipuri,
$i pe Domnul pomenifi, C luda s'a spdimnt
Pomenifi-I si nu-1 stifi ? Si ce-a luat, tot va da.
Tu sezi, Doamne, 35. Da-va luna cu lumina
[prnzesti, $i soarele cu razdle
$i raiul nu fi-1 grijesti, $i scaunul de judef
15. Iuda 'n, raiu c mi-a tunat, $i cldarea de botez
Ce-a fost bun, tot a luat : $i cheile raiului ;
Lu luna cu lumina, 40, $i in raiu cd le-a bgd
Soarele cu razdle $i raiul s'a lumind,
Si scaunul de judef, Cumu-i legea raiului ;
20. $i cAldarea de botez $i iadul s'a 'ntuneck
$i cheile raiului ; Curnu-i legea iadului !
$i in iad c le-a bgat 85. Si-o 'nchiram spre snd-
Si iadul 1-a luminat, Rate !
Flget. Vas. Trif.

Fericea-mi.
Fericea-mi de el, Do amne 5. Mr dulce 'nflorit
[leo ! Cu flori de d'argint,
Cum Parn ferecat Cu mere de aur.
Mai bun loc i-am dat : Cnd boarea boriti(2),
In mijloc de raiu Merele cdcled,

(1) halce1---sgomot, glgie.

(2) ---= adid.

www.dacoromanica.ro
 91

10. Domnul le strAnge La frati, la nepoti,

$i le dImpArti Pe la noi, la tot!.
M. Decea. Em. Pop.
cxxIv. Ferice-om de el.
Ferice-om de el-otn, Merele-au czut,
C 1-ai fericit Dumnezeu a venit
$i 1-ai druit Din graiu si-a grAit :
C'o cas, c'o masA. Cin' te-a druit ?
La mijloc de mas 15. Drag Domnul Hristos,
5. Mru-i rAsrit, CA i-o mnecat
Frumos d'inflorit Pe grele 'ntunereci
Cu flori de d'argint, La sfinte bisereci,
Mere le de d'aur. Tot cu luminle
10. $i-un vnt a btut, 20. $i cu prescurle !
Craifaldu (Tarn. mica.) Liv. Muresan, student.

CX XV. Ferecan de el.

Ferecan de el ! 20. Plug vnt cu boi,
Ca. bine 1-o ferecat Plugari amndoi !
$i bun loc i-a dat : Da tu ce ti-ai dat,
La mijloc de raiu De ti-ai d'apucat?
5. La masd galbinA. Da io c mi-am dat
Imprejur de mag 25. De mi-am d'apucat
Jinturi (1) de mdtas ; 0 turm de oi,
Deasupra pe mash' Ciobanii-amndoi !
Un mr mrgrit Da tu ce ti-ai dat,
10. Vndt d'inflorit. De ti-ai d'apucat?
Boarea cnd boria, 30. Da' io CA mi-am dat,
Mru-mi clAtink De mi-am d'apucat,
Merele-mi picA. La sfinte dumineci,
Boieriu le-adun, La albe bisereci,
15. Bioeriu se 'ntreba : Tot cu luminle
Da tu ce ti-ai dat, 35. $i cu prescurle
De ti-ai d'apucat? $i cu rugAciuni
Da io cA mi-am dat, $i cu 'nchinciuni !
De mi-am d'apucat,
Sebes. P. Maniu.

(1) L d. jilturi . jefuri.

www.dacoromanica.ro
 92

cxxvi. Domnul bun.

1. Ccind bard feceorii in casd.

Cesta-i Domnul bun, ati gola$i limi trec,

Doamne-le-o ! Pe toti ii imbraca,
Cesta-i Domnul bunu, Pe toti ii Imbrac.
Bun gnd i-o gindit, Cesta-i Domnul bun.
De el i-o facut, Rugeiduni rugat (1),
Del i.-o facutu Rugaciuni rugat,
Casa laugh' drum, Dumnezeu i-a dat
Masa peste drum, Locul sfnt In raiu,
Masa peste drum ; Doamne-le-o !
CAP flmnzi 1mi trec, Locul sfnt in raiu
Pe toti li satura, Tot la mese 'ntinsa,
Pe toti iii satura ; La lumini aprinsa,
Cati satoi imi tree, La lumini aprinsa.
Pe tot ii d'adap, Cesta-i Domnul bun !
Pe toti ii d'adapa ;
AgriOeu, (Trn. mica%) Comunic, de Benedict Viciu.

0 varianta, tot de acolo, continua a0 :

La mijloc de mash' Boarea raiului,
Porn i-o rasarit, Pom se legnk
Vnat i-o 'nflorit. Merele-mi pich,
Floarea-i de argintu, Masa 'mpodobi,
Merele-s de aur ; Raiu se veseli.
D'unde and trge
Comunic. de Ion Viciu, cantor.

11. Cnd %es feciorii din casd.

Pe noi ne-o lsat Tu soat (sotule) vrttiga(3),

Cea Santa-Mgrie Scoala-te 'n picioare,
Troapa lui Jordan (2). De le multumqte

(1) In gratia ritmului s'a elidat reflexivul si verb. auxiliar (s'a.)

(2) De a se Intoarce,cum s'a Intors Iordanulca sd ias. _
(3) Necunoscut. Inte1ege pe primul colindtor, conductoru1.

www.dacoromanica.ro
 93

De (1) un colac de gru, Pe us ne scoas.

De-o cuph de vinu ! Tu, gazd frumoas,
Crucea (2) ni se 'ntoars, Rmi sntoas. !
Agristeu. Comunic. de Ion Viciu, cantor,

CXX1r11. Cest d'om bun.

Fericean de elu, 1
Despre raiu din sus
De cest d'om bun, Bura-mi d'abur,
Cum 1-ai fericiat, 15. Mruls geicinci (4),
Drag Dornnu i-ai dat Merele-mi pick
5. Casa 'n locu bun : Cest domn le stringe,
D'1n rnijloc de raiu, Bine le pun&
Unde-s mese 'ntinse, C el bine sti,
Fclii dalbe-aprinse. 20. Ca" ei vi-or venl
Sus pe mas 'mi sta Fetii lui CrAciun,
10. Un mr mrgrint $i el c li-a da
Cu flori de d'argint, La ficele lui
Cu mer (3) de auru. Si la fii lui.
Clopotiva (Hajez). A. Ionaq.

cxxvm. Om bun.
(Variant.)

Gazda, cest om bun, 10. UV goli li veni,

Doamne leo, TO ii imbrch ;
Bun gaud si-o gndit. Cti desculti vena,
Cas si-a zidit, Toti ii Inclt.
5. Pomi a risdit, La mijloc de mas
Masa Ingd drum. 15. Un porn d'aurit,
Chti drumari trece Frumos inflorit.
Si se abte, Din sus despre raiu
Toti ii hrni ; 0 boare btek

(1) pentru.
(2) _ alti zic : troapa, in intelesul de semnul, steagul sau crucea.
(3) Pe alocuria d. e. si pe la Urisiu, Gurghiu, se pronunta merel 1. d. merge:
(4) .= Sgeitaiet = scutura.

www.dacoromanica.ro
 94

Tot in mr lovi ; In sn le MO.,

20. Merele cde, La sraci le da,
Gazda le strnge, Pomeanli fce !
Orsia de Mures. Liv. Anghel..

CXXIX. Domn bun.

Domn bun,ce te-ai bucurat,
Florile dalbe,
Mare masai incrcat
$i in sus si mai in jos,
5. Cu piisturti (1) de matasd
$i pe ea mncare-aleas ;
Sus pe mas, vas cu vin,
Lng el paharul plin ;
Pe mas colac de gru.
Orsia de Mures.
10. Pintru cine te-ai gltat,
De nu te pui la cinat :
Ori ai fii de botezat,
Sau feciori de insurat?
Eu n'am fii de botezat,
15. Nici ficiori de cununat ;
Eu astept pe Dumnezeu,
Dumnezeu cu soful su,
SA-mi petrec cina cu ei !
Liv. AngheL

cxxx. Domnul bun.

Cesta-i domnul bun,
Boierul btrn,
Bun gind si-a gndit,
De prnz si-a glit,
5. La prnz a chernat
Tot vecini bgtrni
$i ingeri din ceriu.
Toti a si-au venit.
Sfeuzta Daminecii
10. Cd ea n'a stiut,
Spring.
Da si-o d'oblicit,
Frumos s'a gtit
$i c s'a luat
Pe-o dalbA de cale,
15. Pe-o razd de soare,
Pnd si-o d'ajuns
La lin fntn,
Unde iarba-i creat,
In patru se 'mpleteste,
20. Verde putrezeste.
Ion Saligean, scris de Em. Colbazi..

cxxxi. Cel boier bogat.

Cel boier bogat, Dumnezeu i-a dat :
D omnului, domn, Masa 'nglbioar,
Pe cum s'a rugat 5. Galbind de cear ;

(1) Psturd --= merindare ; aici : fat de mas.

www.dacoromanica.ro
 95
Pomu rsrit
Cu clenge de-argint.
Vntu trgn,
Mere le pick,
10. Gazda le-adun.
$i le trimetek
Silvau1 rom.
cxxxii. Umblnt a colina.
Noi umblrn a colind,
0i, ea' dragu-mi-i !
Noi umblrn a colind,
0i, eh' mi-i si drag,
5. Dintr'o cas 'ntealtd mg ;
Gazda noastr nu-i acasd,
C5.4 In codru de-a vn.
De vnat, ce mi-a vn?
Mi-a yank un puiu de ludd !
10. Dup el, car' 1-orn man ?
Cetea.
CXXXIII. Sfnta Duminea.
Cesta-i domnul bun,
Doame-leo !
Boieriul btrnu
Bun &id si-a gindit,
De prnz si-a gAtit,
5. La pranz si-a chemat.
Cti eh' si-a chemat,
Toti 6 si-au vinit ;
Numa' n'a vinit
Sfnta Duminecg,
10. Dalba beseric.
Dac-o d'oblicit,
Pe-o cale-o pornit,
Pe-o dalb de cale,
Pe-o raz de soare.
www.dacoromanica.ro
Pe feciori de craiu
La Dumnezo 'n raiu.
Facd-si pominle
15. Pe la sufietle
at de putinle.
G. Boldea, student_
Mere-orn doi dintre noi,
L-orn aduce sus pe sus ;
Sus pe sus, pe lngA lung,.
C'o mn tiind de lun,
15. C'una ,impletind cununa ;
Da cununa a cui a fi ?
Fi-va, fi-va a gazdii !
Si te, gazd, veseleste,
C colind nu mai este !
Corn. Ddriirna f_
15. La mijloc de cale
Ea In loc si-a stat,
In lturi s'a Uitat
Si ea si-o vzut
0 lin fntn.
20. La lina fntnd
Cele trei flori sfinte,
Din rain rgsdrite :
Ele se pri
Si se-adeveri
Care-ar fi mai mare?'
Dumnezeu stiind
_
Si pe-aici trecnd,
Le zise grAind :
Dragi florile mele,,

Ce vA voi pAriti
Si v'adeveriti
Care-ati fi mai mare,
CA voi mie-mi sunteti
Una ca si d'alta !
-35. Floarea grAului
Ea si-o cuvAntat :
Ba, eu sunt mai mare,
CA de n'as fi eu,
N'ar fi sat in casA,
-40. Nici colac pe masA !
Floarea mirului
L upu (Map.
CXXXIV.
Gazda, cest domn bun,
Bun gAnd gAndit.
De pranz si-a gAtit
La prAnz chemat
5. Tot oameni bAtrAni,
Vecini de cei buni,
Toti boieri din sat.
si-o chemat,
Toti cA i o venit,
10. Numa' n'o sosit
SfAntu Snicoard (1).
Lucru cA i-o-avut
Jos pe cAmpii seci
Silvasul torn.
cxxxv cSfnta Simicoar"=-S. Nicolae.
Deschide-mi, deschide-mi,
lai Domnului Doamne,
De (2) noi sA-fi lilt:tram (3)
(1) S. Nicolae.
(2) ca
(3) --= intram in lduntru.
www.dacoromanica.ro
96
Ea si-o cuvAntat :
Ba, io sunt mai mare,
CA de n'as fi eu,
45. N'ar fi botezare.
Nici 'ncrestinare !
Floarea vinului
Ea si-o cuvAntat :
Ba, eu sunt mai mare,
50. CA de n'as fi eu,
N'ar fi veselie,
Nice bucurie. !
Nic. Benchea, stmlect.
San-Nicoar.
Hand fAntAni reci :
5aizeci crestinesti,
Cinzeci pgAnesti.
Celea pAgAnesti
Bine le-o brodit
De le-o izvorit ;
Cele crestinesti
Marea le-a trecut
De le-o podobit.
$i noi o 'nchinAm
DalbA-i sAnAtate
La jupAnu gazdA !
J. Boldea.
$i sA-fi colinclAm !
Cesta-i domnul bun,
5. Boieriul bAtrAn,
 97

Bun gand si-o &Ida, Pan'n drumul mare.

Bun pranz si-o gatit. Pe drum ce-mi vedea ?
Da la prnzul lui Mica o negurice
Si la masa lui 30. Batand pulberice (3)
10. Pe cini mi-o chemat? $i el tot cured(4)
Tot din ceriu, din ceriu, Pan ' o ajungea ;
Toti sfintii din ceriu. Din gura-mi gria :
Pe cti mi-o chemat, Sfnt Simicoar,
Toti ea si-or venit, 35. De ce n'ai venit
15. Numa n'o venit Cand ti-am poruncit?
Santa Simicoard (1). De ce n'am venit ?
$eznd, asteptnd De ce n'am putut,
Cu prnzul pe masa, Ca eu cl mi-am fost
Cu sfintii d'in cas, 40. La brudar pe brud,
20. El tot astepth La bruclari pe mare,
Pan' la prazul mare. Lor a s'o 'necat
Dad el vedea, Noua coroboale (5),
Ca ea nu venia, Noua si cu doted.,
El 6' mi se lua 45. Cari se roaga noud
25. Pe o rare-ca'rare(2) Cu cupa 'nchina,
Pe o razd de soare, Din tiPtiu (6) ti,
Clopotiva (Hateg). A. iona.5.

Boieriul din sat.

Boieriul din sat Ce te-ai zabovit,
Bun gand si-a gndit : De mi te-ai gandit ?
La pranz si-a chemat La vaclul de mare
Toti boieri din sat. 10. Eu mi-am Inecat
5. Dintiu si-a chemat NouI coreible (8).
Sfntul Snicoara (7). Dintr' aceie noua

(1) =-- Sftintul Niculae.

(2) -..--- cdrare, cfr. laurbdlaur, etc.
(3) .--.-- Prey`, deminutiv din pulbere.
(4) -,---- fugid, akrg.
(5) ...---- cordbioare.
(6) fidniqoard.
(7) =-- Sf. Nicolae.
(8) ..-- cordbioare.
Vicia, Colinde din Ardeal. 7

www.dacoromanica.ro
 98

Numai mi-am scos Una dintre ele

Una dintre ele li luna cncl Ii plind,
1 5. li soare cnd rsare, Cam pe dup dud !
Vara 'n prnzul mare ;
Urican. E. Zugrav, student

cxxxvii. DallA mAngstire.

Face-si domnu, ce-si mai
[face,
Face-si dalbd mnstire ;
Dar de mare ct de mare ?
Nou usi, noud altare ;
5. Slujba sfntd cine-o cntd ?
Cntd nou pochi (1) bdtrni,
$i cu nou diecei (2).
Dar diacu cel mai mare
lasd-afard 'n preurnblare,
10. De triori toaca mi-o bate,
De triori In tri locuri:
De cu sard vecerneal,
Miez de noapte itru sfnt,
Zori de ziud vanghelie,
15. Pe la prnz ii liturghie.
Obs. Dupd flecare vers :
Florileom dalbe !
Silvasul rom.
Zice floarea grului :
Toate flori, voi sunteti
[flori,
Da io-s floarea grului
$i snt trupul Domnului !
20. Zice floarea vinului :
Toate flori, voi sunteti
[flori,
Da io-s floarea vinului!
Da io-s floarea vinului
Si-s sngele_Domnului !
25. Zice floarea mirului
Toate flori, voi sunteti flori,.
Da io-s floarea mirului,
Car' miruesc oamenii
Si-mi crestinesc crestinii! (3).
G. Boldea..

cxxxviii. Drag soare.

Drag soare rdsare 5. Bun rndu-i, frumos,
'N toate laturile, Dar dela Hristos,
'N toate vadurile. C sunt mese 'ntinse
Sus la aceasta curte $i fclii aprinse.

(1) Popi.
(2) Cantori.
(3) Increstinez.

www.dacoromanica.ro
 99

1mprejur de mese Sunt mai mare eu,

10. Ji(ari (1) is direse, 40. CA unde nu-s eu,
Crucis peste mese Nici o crestinare
Sunt trei floricele, Nici o botezare !
Tri mohoritele. Drag Domnut din ceriu
Ele se mtistr : $ade, le priveste
15. Care sunt mai mari? 45. Chiar bine greste :
Drag Domnut din ceriu Voi tri floricele,
$ade, le priveste Tri mohoritele,
$i din graiu greste. Ce v voi mustrati,
Floarea grului C, zu, voi tustrele,
20. Chiar bine gria 50. Ca' sunteti a m ele.
$i s'adeveri : Floarea grului
Lng Dumnezeu Chiar bine gri,
Sunt mai mare eu, Ca-i pelita (2) mea.
Ca unde nu-s eu, Floarea vinului
25. Nu-s colaci pe maA 55. Chiar bine grai
Nici un sat in cash' ! $i s'adeveri :
Floarea vinului E singele meu
Chiar bine gri $i a toata lumea.
$i s'adeveri : Floarea mirului
30. Lng Dumnezen 60. Chiar bine gri
Sunt mai mare eu, $i s'adeveri :
C unde nu-s eu, E botezul meu
Nici o veselie, $i a toata lumea.
Nici o bucurie ! $i ei se botez.
35. Floarea mirului 65. Din pagni crestini.
Chiar bine gri Oameni de cei buni.
$i s'aaveri ; Dalba-i snatate !
Lng Dumnezeu
Cetea. Opiu.

Cxxxix. Ce soar e rsare.

Ce soare rsare mai de D'ai Domnului, Doamne !
[dirnineat, Mai de dirnineat

(1) --- jeptri.

(2) ---= carrea, trupul.

www.dacoromanica.ro
 100

Id la ceasta cask' (rep.). Nu vA tot mustrati

5. Jil(uri (1) de mtas. $i v'adevrati,
Deasupra pe mask' unde 1111-s eu,
Sunt tri floricle (rep.), Nici o cin5 'n casI (rep.),
Tri mohoricle (2). 30. Nici-un prnz mask!
Floarea mirului Floarea vinului
10. 5i-alui Dumnezau 5i-a lui Dutnnezu
Sede si priveste, D'ai Domnului, Doamne,
Da chiar le grAeste : Sede si-mi priveste
TAceti, flori, WO, 35. Da chiar le greste :
Surorile mele, TAceti, flori, tAceti,
15. Nu v tot mustrafi Surorile mele,
$i v'adevrati, D'ai Domnului Doamne,
CA uncle nu-s eu, Nu v tot mustrati
Nici o botezare (rep.), 40. $i v'adevrati,
Nici o 'ncrestinare. CA unde nu-s eu,
20. Floarea graului Nici o bucurie,
$i-alui Dumnezeu Nici o veselie !
5ede si-mi priveste, $i v veseliti
Da chiar le greste : 45. Domnilor, boieri,
TAceti, flori, tAceti, CA noi c'o 'nchinm.
25. Surorile mele, DalbA-i sntate !
Cugir. Nic. Munteanu, st.

CXL. Trei floricele.

La masa rotundA CA eu cnd rodesc,
Doamne leo, Tri mi miruesc !
Sunt trei floricele, Floarea vinului
Ele se mustrau Ea ask zice :
5. $i s'adeveriau 15. CA eu sunt mai mare,
Una pe alta CA eu cnd roclesc,
Care sunt mai mari? Tri inveselesc.
Floarea mirului Floarea grtilui
Ea ash zice Ea as zice :
10. CA eu sunt mai mare, 20. Ba, en sunt mai mare,

(1) jet. Vorba ji4 este rspnditA prin Ora, d. e, i pe Tarnave.

(2) cam moliorite.

www.dacoromanica.ro
 101

C eu cnd rodesc, Lturghii frumoase,

Tri imi hrnesc. Iar: frd mine
Din mini fac prinoas, Nu slujeste (1) n hue !
Orsia Mur. Liv. Anghel.
cm. Trei flori.
Ce soare-mi rsare, 30. Nici o veselie,
Mai vrtos rsare Nici o bucurie f
Des de dimineat, Floarea mirului
Bumneste (2) 'n fereast? Rupse si rspunse :
5. 'N fereastr bumnih, Ba-s mai bunk' eu,
Masa glbini. 35. De voi de-amndou ;
La un corn de mas C eu de n'as fi.
D'oi, sede-si mai sede Nice nu ar fi
Floarea grului. Nici o botezare,
10. L'al doilea cornu Nici o eresfinare.
D'oi, sedesi mai sede 40. De-asupra pe mask'
Floarea vinalui. 5ezdu (4) de mtas,
L'al 3-le cornu De-asupra 'n sezu
D'oi, sede-si mai sede Dragul Dumnezeu
15. Floarea inirului. Sede si priveste,
Floarea grului 45. Din gurd greste :
Rapse (3) si rspunse : -- Ceste tri flori sfiinte
C-s mai butfd eu, Dela raiu venite,
De voi de-amndou5 ; Ce v voi priti
20. CA de n'as fi eu, $i v'adeverifi?
Nice nu ar fi 50. C6 voi mie-mi sunteti
Nici colac in cas, Una ca si alta :
Nici pith' pe mas ! Floarea graului
Floarea vinului Pelicioara mea ;
25. Rupse si rspunse : Floarea vinului
C-s mai bun eu, 55. Drag sngele mieu;
De voi de-amndou ; Floarea mirului
0' de n'as fi eu, Sudorile mele !
Nice nu ar fi
CAlanul mic. N. Georgescu.

(1) La altar.
(2) = bate, loveste, izbe0e.
(3) = prinse a gral.
(4) = jilt = jet (fotoliti).

www.dacoromanica.ro
 102

Trei flori.
(Variant.)

La o mas de mtasA, Le- Scrisd-i floarea mirului.

[ru-i Doamne (1),
Mese 'ntinse, jituri scrise.
La 'ntile corn de masA
Sede-mi, Doamne, cine-mi
[sede ?
5. Sede bunul Dumnezeu.
L'al doile corn de mas
Sede-mi, Doamne, cine sede?
5ede Ion-Sntion,
Nnasu 1 ui Dumnezo.
10. L'al triile corn de masA
Sede, Doamne, cine sede ?
Sede Petru Stint &In-Petra.
L'al patrulea corn de masg
Sede Doamne, cine sede ?
15. Sede-si jupnu gazd,
Tot inchin c'un pahar,
C'un pAhar mare de dar.
Da'n fundul pAharului
ScrisA-i floarea vinului ;
20. Da'n toarta pAharului
ScrisA-i floarea grului,
Da'n buza pAharului
Uifalu (Mures),
Tot se scald(2) si se intreab
25. De mArire, ce-i mai mare ?
Strig floarea vinului
Din fundul pharului :
De mrire io-s mai mare,
CA io, Doamne, cnd rodes c,
30. Tara, lumea-o 'nveselesc.
Tot se scaldA se'ntreab
De mgrire, ce-i mai mare ?
StrigA floarea grului
Din toarta pharului :
35. De mArire io-s mai mare,
Ch" io, Doamne, cnd rodesc,
Tara, lumea-o hrnesc.
Tot se scaldA si se'ntreabi,
De mrire ce-i mai mare ?
40. Strig floarea mirului
Din buza pAharului :
De mrire io-s mai mar,
CA io, Doamne, cnd rodesc,
Tara, lumea-o miruesc !
45. Sus la ceriu s le 'naltm,
Jos la gazde le inchinm
D. Gherinan, st.

Noi umblm la colindat.

Noi umblAm la col indat (3) 5. S fac scar de cearA,
Dintr'o cas 'ntealtA cash*, SA se scoboare la tar
Doamna noastr nu-i acasA, Cu secerea su-suoar,
CA-i in vrful muntelui, SA secere la scarA

(1) Dup fiecare vers.

(2) Cele trei flori.
(3) Dup fiecare vers: Hoi unit, linu leru-i inn.

www.dacoromanica.ro
 103
Si la gru de primAvara,.
10. SA ne facA colcei,
SA colindAm pentru ei ;
Slvasul rorn.
mu,nr. Mandr stea.
Despre dalbul rAsArit (1)
Mndr stea mi s'a ivit;
Da nu-si merge, cunt se
[merge,
CA-si merge inteal CA parte,
5. Intealt parte pe departe,
Tot prin cnii de strAini
$i prin negri de crestini,
Pan' la poarta ceriului.
Nimeri la cest d'om bun.
10. Cest d'om bun slas i-a dat,
Da de cinA ce i-a dat ?
Datu-i-a bou bourel ;
Da de beut ce i-a dat ?
Datu-i-a mielul sugrel ;
15. Asternutul ce i-a dat ?
Datu-i-a covoru de mtas ;
Coperisul ce i-a dat ?
Datu-i vidra (2) ne'nflorit.
Dach ziva s'a fcut,
20. Cest d'om bun l-a petrecut
Tot prin cnii de strAini
$i prin negri de crestini,
orci5tin.
(1) Refren : Doamne leo, Domnulegi ban. dupA fiecare vers.
(2) 0 planta de ap.
(3) Intral.
(4) Culmea cu haine.
www.dacoromanica.ro
SA ne fac prescurle,
Sa' colindm pentru ele.
G. Bo klea.
Pan' la poarta ceriului,
$i 'ndrpt s'a d'inturnat
25. Si in grajd ch s'o bgat,
Peste boi cA s'o uitat.
Vz boul bourel
Tot la iesle rumegand,
Mai frumos de cum a fost ;
30. In poiat si-o tunat (3),
Peste oi cA s'o uitat,
Vzu mielul sugrel
Tot la manfd-sa sugnd,
Mai frurnos de cum si-a fost,
35. $i in casA si-o tanat,
Peste mask' s'a uitat,
VAz covor de mtasA
Mai frumos de cum si-a fost ;
Peste came (4) s'a uitat,
40 . Vzu vidra inflorita
Mai frumos de cum si-a fost!
Fii vesela', jupAneasA,
CA pe cin' ai slsluit
Mai frumos te-a dAruit,
45. Mai frumos de cum ti-ai fost r
I. Bian.
 104

cam Se scoboar Dumnezeu.

Se scoboarA Dumnezeu,
Mrul lui Da lion,
Pe scar dalbA de ceara
Si pe cuie (1) de tmie,
5. $i pe praguri de toiaguri (2),
Pe fanefe jidovesti.
Jidovii 1-au doblicit
$i 'nainte i-au
prinser legar
Ciunga.
10. Pe la mani cu pleto,sele (3),
Pe la genunchi cu curle.
Du-te, maicA, du-te, drag,
Du-te, maicA 'n trg in raiu
cumpr mturle,
15. CA am s mtur cu :
PAmantul de gozurle,
$i ceriul de negurle !
Jos. Bogdan, st.

exLvI. la scoal.
la scoalA, id scoal De dui eu m'oiu duce,
Cest d'om bun din scaun, Dar nu m pot duce,
CA ti-o poruncit CA lui Dumnezeu
Drag Donmul din ceriu, Cd-i mai trebueste
.5. De tu sA te duci 25. Vin de nou'd ani,
Pan' la Dumnezeu ! S fie lucrat
De dus eu m'oiu duce, $i neblstmat !
Da nu m pot duce, Ia scoalA, ia scoalA
CA lui Dumnezeu Cest d'om bun din scum,
10. Multe-i trebuesc ; 30. CA ti-o poruncit
C-i mai trebueste Drag Domnul din ceriu,
Grail de nouA ani, De tu sA te duci
SA fie lucrat Pan' la Dumnezeu !
$i neblstmat ! De dus eu rn'oiu duce,
15. la scoal, ia scoal 35. Dar nu mA pot duce,
Cest d'om bun din scaun, CA lui Dumnezeu
CA ti-o poruncit CA-i mai trebueste
Drag Domnul din ceriu, O cup de vin
De tu sA te duci $1.-un fipAu de grau.
20. Pan' la Dumnezeu ! 40. Din tipAu de grail

(1) Fu#eii dela scar.

(2) Lumini de ceard galbend.
(3) DoarA dirninut. din pleatd, pr impletit [?], ori funii impletite in mai
Inulte plete.

www.dacoromanica.ro
 105

SA ne smn'Am 45. Sd ne slobozim

Roada cmpului, Pe est' cmpuri seci,
Meana (1) graului ; Tot izvoare reci.
Din cupa de vin
Clopotiva. A. Iona?..

CXINII. La poarta ceriului.

Sus la poarta ceriului 5. In brate cu FiuI su ;
Este-un scaun de mAtas, lar la mna de-a stnga
Dar pe acela cine sade? Sade-mi Maria-Vergura,
5ade-mi Domnul Dumnezeu, Cu Fiul alAturia.
Bog (1. Turda). Jul. Mureqan, comunic. de En. Hochman..

caLvm. 0, lsose!
0, Isuse Hiristoase, SA 'mpene (2) raiul cu ele..
Tri stele-s prea luminoase : Raiule, grdin dulce,
Una rAde, una plnge, Dela tin' nu m'as mai duce
Una floricele strnge, De mirosul florilor,
5. Floricele glbinle, 10. De sbonul (3) albinelor !---
M. Decea. Em. Pop, st.

CXLIX. Fclia dalb.

Sub rosu de rsrit, Ea se 'ntoarnA cam voioas,
Florile dalbe ! Uhl frate ash. zise :
Subt o tuf de molid, 10 ,Soa re,soa re, domnu-si mare,
Joad-mi d'o fclie dalbd. Nu stii tu ce-am vzut eu :
AO joacA de frumos, Sub rosu de rsrit
5. Intr'un fesnic (4) luminos, Joacg d'o fAclie dalb ;
Nime'n lume n'o vedeA-re D'ash joac de frumos
FAr sora soarelui ; 15. Intr'un fesnic luminos I

(1) .---- mana, roada.

(2) = sel umplet.
(3) = svonul.
(4) --= luminar, sf epic.

www.dacoromanica.ro
 106

Soare, dad-si d'auzi, 25. Soare, soare, domnu-si

Mndrd razd sloboziA,
Cet (1) facet c se luA,
Cet, incet prin cel nucet,
20. Linu, lin prin cel inelin.
Si cum mergeA el asA,
De fesnic s'apropi,
Scoase arcu s-1 sgete ;
Da fesnicu din graiu grAi
Obreja.
[mare,
Nu grAbl cu moartea mea,
CA io nu-s joc de fAclie,
AO cum fi pare tie,
CA io joc de bucurie,
30. CA s'a nAscut fiul-sfnt,
Fiul-sfnt pe-acest pAmint !
Sim Meirginean, student.

cr.. Cocos galbin.

Cocos galbin si -a cntat,
Florile-mi dalbe (2),
Jos la mare s'a lsat,
Ap 'n arepi si-a luat,
Sus la ceriu s'a ridicat,
5. Ca s fac un feredeu (3),
SA se scalde Dumnezeu,
Dumnezeu si sotul su (4).
Tot sg scaldd si se 'ntreabA
Ce-i mai bun pe-acest p-
[nint?
Luna (Aries).
10. Nu-i mai bun ca plugul bun,
CA rdstoarn brazda neagrd,
Si pe brazdd gru rsare,
Ce la paiu Ii trestios,
$i la spic ii lurninos !
15. Nu-i mai bun ca omul bun,
CA se -scoald 'n dimineatA
Si el se spal pe fata"
$i mere la bisericA
Cu fMcdf i cu lumini,
20. Si mai multe rugAciuni !
Nic. flada, student.

Mnstire cu 9 altare.
Face Domnul, ce mai face, Ctre cel diac mai mic
Face Domnu-o mndstire, Mai curnd si mai de grabi
Nou soapre, nou-altare, Tu afarA s
Nou popi, nou dieci 10. Clopot kalbin s-mi cltesti,_
5. $i pe atta patrierci. SA meargd rsunetul
GrAl cel preot bAtrAn Patru cornuri de pmnt,

(1) = lin.
(2) Se repet dupa fiecare vers.
{3) Magh. baie, scald.
(4) = S. Petru.

www.dacoromanica.ro
 107

SA-1 audA norodul, $i sara la vecernie,

SA vie la sfnta rug,
15. Zori de zi In lturghie,
Chinces.
Mare-i vorlA i adunare.
Sus la poarta raiului,
Flai Leru-rni, da Leru-mi
[Doamneo ! (1)
Mare-i vorba de adunare
De steni,
5. De poporeni,
De negri-si cAlugrasi ;
Tot vorbesc ski gomonesc
$i pe Sfntul pomenesc :
De unde este si cum este,
10. 'N ce margini de pmnt
[este, (2)
De judecA sufletele
Cele bune, cele rele.
Vai de ei de nepostelnici,
Cari nu-si postesc posturile,
15. Nu-si ajund ajunurile (3).
Agristeu.
Miez de noapte 'n utrenie !
Nic. Ignat, st.
Ei mhnitii c vor merge
Dinaintea Sfntului
Ca pleaua pringului
Inaintea vntului !
20. Fedce de cei postelnici,
Care-mi postesc posturile
5i-mi dajunA-ajunurile
Si mi-si tin duminecile !
Ei voiosi c mi s'or duce
25. Inaintea Sfntului
Ca gruntul grului.
Noi umblAm
$i-o colindm,
Frumos gazdei i-o 'nchinm,
30. Ca s fie sanAtoas
Cu dalba-i de jupineas !
Benedict Vicin, notar.

Bradul i teiul.
Colo'n jos, Doanme, mai Se mustrA teiul cu bradul :
[jos, . Mi, teiule, frate-mi esti,
Este-o mask' de mtas : Cu mine ce te sfdesti?
Da la mas cine sede? 10. CA eu sunt un lemn de brad,
Maica sfnt, de ceteste, La tofi oamenii li-s drag.
5. $i pe domnul pomeneste. Mesterii m. trguesc,
Da 'n doile corn de mas ?
(1) Se repet dup fiecare vers.
(2) 0 variant:
Ce lucru poate s'a. fie,
Ce margini de'mprtie.
(3) Aceeas variantg : Nu mi-si tin duminecile.

www.dacoromanica.ro
 108

Icoane mA curuesc (1), Tot poporu-si face cruce.

Cu argint m zugrAvesc, De cu sara In vecerne,
15. In bisericA ma bag, 20. Miez de noapte itros dint,
Tot poporul mi se roag, Zori de ziuA-evanghelie,
In bisericA m'or duce, Pe la 'prAnz Ii leturghie !
Ceanul des. A. Pony., student.

CLIV. Bradul i teiul.

(Variant.)

Colo'n jos, Doamne, mai 10. Cu mine ce te sfAdesti,

[j os,
LilioarA i a'nost' Domn (2),
Este-o masA de mAtasA.
Da la masA cine sede?
5. Maica-sfant, de ceteste,
$i pe Domnul 'pomeneste.
'N al (toile corn de masA
Se mustr teiul cu bradul :
Mi, teiule, frate-mi esti,
Cianul des. (Cmpie).
CA eu sunt un lemn de brad,
La toti oamenii li-s drag ;
Mesterii mA tArguesc,
Icoane mA curuesc (3),
15. In bisericA m bag
$i tot omul mi se roagA.
$i 'n bisericA m'or duce,
Tot pop oru-si face cruce I
foncq Patean.

cmr. Bradul teiul.

(Colind ode zdurit In presara A nului nou.)

Colo 'n vArful muntelui, In patru fete ma. cioplesc,

La poalele codrului
Sunt.imi dou lemnisoare :
Bradul verde, teiu d'alb.
5. Zise bradul cAtre teiu :
Mi, teiule, teicios,
Tu nu esti nicide-un folos!
Ba io-s de mare f olos.
Pe mini mesterii mA taie,
10. M taie, mA gheluesc (4),
Cu aur Ind poleesc,
In biserici cA ma' bagA,
Toti oamenli mi se roagA ;
15. In bisericA ma' pune,
Oamenii sA mi se 'nchine !
Zise teiul cAtre brad ;
Mii, bradule, brddios,
Tu nu esti nici de-un folos I
20. Ba, io-s de mare folos

(1) = croesc.
(2) Dup fiecare vers.
(3) croesc.
(4) dau la rnde.

www.dacoromanica.ro
 109

Din mine fac sindila, $i-ar fl vai de cinstea ta I

De-acoper biserica. Asta-i bradul cel stufos,
C de n'ar fi sindila, Asta-i domnul cel frumos ;
In biseric ar plou, Asta-i tufa cea stufoas,
25, Aurul fi 1-ar spl. 30. Asta-i doamna cea frumoas.
Voila (Olt). A. Serban, st.

Sociale.
Balade de voinicie, Legende solare, Mituri, Traditiuni, Romante, Madrigale.
Varie.

1. Snare rsrit.
Soare-mi pare c rsare, Mesce-le, grdeste-le :
Soarele Domnului nostru, Befi, boieri, si lacu4i(2),
Da di ce si-o rasarit? $i rugafi pe D-zeu,
Soarele Domnului nostru, 15. De s-mi creasc Ion mare,
5. Da di ce sunt mese'ntinse ? S1 vd cu junii junind(3),
Soarele Domnului nostru, Cisme negre Inclfnd,
Dar la mese cine sede ?... Grele arme incingnd,
Sedu-mi, zdu, boierii frii, Pe bun cal Inclecnd,
Boierii TArii Moldovii ; 20. Mndr oaste d'Infrngnd;
10. Vin pe mas cin' le me,sce(1)? Cum frng junii fetele,
Mesce muma lui Ion ; De le ieau inelele.
Sorostin. I. Bian, st.

Brad Malt i Stan de piatr.

Tipa-un voinic dintr'un C'un cal albu-i pintenog
[munte Sub sulif brad inalt,
C'un cal negru-i pintenog, Sub stan vif. Sian de
Sub sulifd brad Malt, [piatrd :
Sub stan vita'. Brad mnalt : 10. Eu cu tine nfa voiu bate.
Cini cu mine se va bate ? Ei ddur, se bdtur
Tipa altul, dintr'alt munte, Zi de var 'An sub sar,
(1) mestecei.
(2) triiifi bine.
(3) iraind vieatil de June.

www.dacoromanica.ro
 110

Cnd er mai Ingi sara, Rude-aproape, frtiori ;

Cali jos Ingenunchiar, 20. Dar anume cum Ii chiatna?
15. Sulitele se fragard(1) Da N. si cu N.
Si ei Inca se 'ntrebar, Ei sa fie snatosi
Care .din cini s'a nascut? Si'n sarbtori veselo$42).
Rude-aproape s'au gasit ;
Sorostin. I. Bian, st.
Colinda cAtanei.
Ferica de elu, Dac tu fei duce,
Dai Domnului Doamne ! 25. In cele tri straine,
De fiu de na$te, In cele limbi pgne,
'Ntre, lung cre$te ; Ceia domni mai mari
5. Cand luna Implini, Tu prinde-i Mani ;
Armele'ncinge, Cele doamne mari,
CA pe el II ceru 30. Prinde-le mumni :
Tri kle -tri laturi ; Cei ficiori de domni,
Unul c mi-1 cere, Prinde-i fratiori,
10. Tifra,s (3) Ungura$ ; Celi fete de domni
Altul ca. mi-1 cere : Prinde-le surori !
(4) lui Craiu ; 35. Dragd maica lui,
Altul ca mi 1 cere : Ca de jalea lui
Fecior de 'mparat. Si de beinat(5) mare
15. Cnd taica 11 da, Ce foc sa se faca,
Maica nu mi-1 da ; Doru sa-i mai treaca.
Cnd maica mi-1 da, 40. Ea ca se fce
Taica nu mi-1 da. Neagr negure
La vremea de-apoi In lunca Oltului,
20. Da- lzpr amndoi. In vatra Motrului,
Cnd taica-1 Inclt, Doara-$i va vede
Maica-1 Inv* : 45. Drag fiutul ei,
Fiule, fiuk, ficioru maicii, Sau cu cai la ap,

(1) freinsera.
(*) Dup fierare- vers refrenul : Leru-mi, dai Lera-mi, Doamne.
(3) chitit.
(4) --= fecior in casci.
(5) =_- suprare, ntristare, prere de rgu.

www.dacoromanica.ro
 111

Sau ca s si-i pasc. Dar ea nu-si vede

$i ea nu-si vede Drag fiutul ei,
Drag fiutul ei, 65. Nici cu cai la ap,
50. Nici cu cai la apa, Nici ca s-i mai pascA !
Nici ca s-i mai pasca% Ea de jelea lui
Ea de jelea lui $i de bnat mare
$i de &Mat mare Ea cA se Meek
Ce foc s se fac? 70. Pasere miastr
55. Ea c51 se acea La domni In fereastr.
Neagrd negurea $i ea se uit
In lunca Jiului In cas pe ZAbrea
In vadul Diului, $i ea mi-si vedea
Doar vedea 75. Drag fiutul ei
60,.. Drag fiutul ei : La mas seznd,
Sau cu cai la ap, Crti dalbe scriind,
Sau ca s-i mai pascA ; In lume trimetnd.
Romos (Orgstie). fratii Ordeal::

Iv. Stoluri de voinici.

Mergu-rni mid, mai mici 15. Cu inel de argint ;
Stoluri de voinici, Fiul cel mai mare
Cu cai pognici (1) Cu inel din soare.
Nainte le sta Chivreaua lui
5. $i mi-i Intreba. Spuma laptelui,
Muma lui Ion 20. Tiat 'n sgeatd,
$i-alui Sintion : Cam pe ochi plecat.
N'ati vzut, vzut, Ba vzut
Pe unde ati trecut, In curtea lui Crciun
10. Doi fiuti ai nostri ? Biserici sfintind,
Noi de i-am vzut, 25. Apostoli cetind ;
Nu i-am cunoscut ! Mai mari cunun,
Lesne-i de a-i cunoaste : Mai mici botez
Fiul cel mai mic
Ciuguzel. Em.

(1) = logani, ad. avani, neastampArati.

www.dacoromanica.ro
 112

v. Vscut-a, crescut-a.
Nscut-a, cre;Cut-a ln tivere (3) puned.
Fiu mic fdr' de tatd, Drag maica lui
Din maid. curat. 20. Ce fu sd se facd,
'Ntr'o luna nstea, Ca de dor s.i treacd ?
5. 'Ntr'o Lund' crestea. Ea c se fdcea
$i el se ducea, Mic-i psrea.
Slug se bga, $i ea cd-mi sbur,
Arme-si cumpra. 25. Pin pomii lui craiu,
Dragd maica lui In fereastd la craiu,
10. Ce fu s se facd, $i ea c-mi vedea.
Ca de dor s-i -treacd ? Drag fiutul ei
Ea cd se fdce La mas sezand,
Iedere 'nbubita (1), 30. Cu craiu petrecand,
Iedere 'nflorit. Pdharul umple,
15. Cati cocisi (2) trecea, La craiuinchina.
addpa, $i te-onveseleste (4)
Iedere-si rupea, Voinicas de arme.
Cib. Aron Costect, student.

rt. Ion bun voinic.

Dual Ion bun voinic,
El bun cal cd d'avea.
De tinut cu ce-1 tina ?
Cu grail rosu vanturat,
5. Cu ferdela (5) mdsurat.
De adpat cu ce-1 addpd?
Cu vin rosu strcurat,
Cu feria msurat.
Cuml-adap, in grajd il bag
10. $i nu-i place cum se 'ntoarce.
$1-1 tin, cat il in,
Din ajun 'And in Cfciun,
Pan 'n zi de Boboteaza
$i il strig vanztoriu.
15. -- 5i-ai, m vinde, doamne,
[vinde,
Numa-mi cere pretul mieu :
Nou car cu scar,

(i) Scriitorul colindei, Ar. Costea, din Cib, airing c'a ash se pronunta' pe la
: edere nu iedera" ; iinbubitd = impupit.
(2) surugiu.
(3) = chivere.
(4) S'a scris fidel cum a rostit colindtorul cntnd I. cl, si te 'nveseleste.
(5) = ban ita.

www.dacoromanica.ro
 113

Noud buti cu bani nfrunti, Cn d cu Turcii ne-am btut

Nou vii culegtoare, Ne-am btut i ne-au btut
20. Noua moristi umbltoare ! 25. $i'n mare ne-au aruncat,
Si-ai, m vinde, Doamne, $i nimic nu ti-ai udat,
[vinde, Far' un corn de chepeneag
Numa-ti ad, Doamne- $i-am suflat i 1-am uscat !
[aminte,

Micasasa. Vas. Idu.

Junelu tinerel.
De rugat se roag Sus la vrfuri nalte,
Junelu tinerelu, 20. La livezi mai verzi,
Dai Domnului Doarnne, La izvoare red.
Ca el s mi-si bat Vin fete de Greci,
5. Toate vrfurile $i tu sa-ti d'alegi
$i toate gestrele. Fata Grecului
Mai vrtos sa-mi bat 25. Cea mai mitutic,
La piatra musat, Cea mai frumusicl ;
La vadul cerbilor. Dinainte In chia.
10. Toti cerbii-mi yen* Fir de ruminicii (1);
Toti mi-1 gorgonici. Dinapoi In bru
Mai pe urrn-mi vine 30. Spicutel de gru ;
un cerbut murgut, Dinainte 'n fata
$i tu s te-arunci. Fir de iarbA creat !
15. D'In coarnele lui $i te veseleste,
Leagn de mtas ; Junelu tinerelu,
$i tu s te arunci, 35. C noi ti-o 'nehinm
te-a duce Dalbdi sntate !
T. Hateg. Comunic, Toma Vafrit, studeni.

vin. V siiu tinerel.

Cam pe lng mare, Crescut-o, nscuto
Jos pe drumul mare, 5. Verde-un
De lturi de cale, Galbn pltinior.

(1) romonird.
you,. Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
 114

Sus frunza-i mrunta, 30. Eu de insurat

Jos umbra-i rotunda ; ca mi-s insurat
Da sub frunza lui mi-s cununat.
10. $i la d'umbra lui Tu, cnd mi-i vedea
Cine se d'umbre0e Jupneasa mea
$i se hodineFte? 35. 'N zori de dimineat
Vasiu tinere I, In rochit creat,
Voinic ging4el. Iar in murg de sara
15. Pe drum imi trecea 'N sumnd pestricioara.
Totii (1) cu negotu. Naltatul'mpratu
Mai vrtos trece 40. Lin gura grai :
Naltatu 'mprat; Daca-i treaba
Pe drum imi trecea Hai, noi s schirnbam
20. Din gura-mi grai [jupnesele,
Vsiiu tineret, Ca eu ti-oiu mai da
Voinic ging4el, Card cu comoara,
Tu cnd ti-i insur, 45. Bufi cu bani mrunti ;
Eu te-oiu cuntma. La noua cumnati
25. Vsiiu tinerelu Nota cai
Din gura-mi graia La noti surori
Naltate 'mparate, Nou cingatori,
Fii mai iertatoriu 50. La nou'd cumnate
Si cuviintiltoriu (2); Noua potilate (3).
Clopotiva. Andr.

x. Junii buni.
Ce te, gazdo, vesele0, Mi-a alege doi din voi,
[Junii buni Doi din voi, cei dinapoi.
De masa-ti impodobe0i? $i-or sari in cea grdina,
Peste masa gru rvarsa 10. In cea gradina 'n stupind,
$i pe masa vadra rasa. $i 'n stupina-i fntn,
5. De yeti fi voi junii buni, In fntnd apa lina.
Junii buni colindatori, Rupe-un fir de calafir (4).

(1) = Tauti (Tut) = Slovac.

(2) = de cuveint.
(3) = invelitoare de cap la femei.
(4) ---- calonfir ="calapar.

www.dacoromanica.ro
 115

Si-o ,stibld (1) de busuioc Si pe voi v'or drul

15. Si-ti mui-o In fntn 20. C'un colac de gran curat,
Si yeti mere rournd, Cu vin rosu strcurat,
Peste mari boieri stropind, Cu doi galbeni romnesti.
Mari boieri s'or pomenl Gazdo, s te veselesti
Scdate. Ana fi .Safta Roman; comunic. Oct. Sumea, student.

x. Provan loan:
Umbl Prsovan loan
Pin padure de scumpie,
Cu fluer mare ferecat,
St pe bt razmat :
5. Ptriu, ptriu, ptriu,
[oile mele,
CA de cnd nu v'am
[ptru-ptruit,
Eu tot bine c'am albit !
Grai oaia baloaia :
Domnul nost, stapanul
nost',
10. Nu ne la'sa la foal (2),
Ci ne lama 'n ast iarn
Lupsa,
Si ne scoate 'n primavar,
Pan' iesim la camp afara,
C'apoi noi te-orn drul
15. La Pastile luminate
Ghloabele (3) pline de
[lapte ;
La Ispas un vraf de cas ;
La Sangiorz un miel frumos,
La Sfnt Maria-mare
20. Un balmos mare'n cldare,
Cojoc bun, pan 'n pamant,
Cujma sued toat WA,
Cujma creafa toga
fsdranki (4).
Comunic. P. &Mau.

Trei jocuri.
Colo sus, D oamn e, mai sus, Pinteni galbeni sbarni
Florile dalbe, $i din gur cuvnt :
Aude-se, ce se aude, Ho, ho, ho, murgutulmeu,
Sunt tri jocuri In tri locuri. 10. Rabd-te tu nemncat,
Da 'n tot jocul cine jciac ? Nemncat, neadap at,
5. Joacd Ion, fecior bun. Cum ma rabd eu ne'nsurat !
Peana dalba-i flutura, Ca eu de m'oiu tnsura,

(1) = crengupl, cotor, meinuchiu.

(2) nu ne prits.
(3) = putinele.
(4) ------ trente.

www.dacoromanica.ro
 116

Bung doamng titoiu luk, .20. Cu colac de gru curat,

15. Doamn tie, gaza mie. Cu ptutu 'mperinat !
$i pe tine te-o tine : Si Ion s creased mare,
Cu grjdutul mturat, C5.-1 cntgm si-1 colindgm,
Cu apg rece adpat ; In mila Dotnnului it dm !
Si pe mine m'o tine
Mogos. Vas. Trifa, student.

Vntorii.
D'oi, cerata-mi cerii (1), Ea din graiu grgig
Dai Ler, Eblen (2), fiu cu mine
Negri-si vngtori Colo jos, mai jos,
Ei mi-si d'oblici, La livezi-mi verzi,
La iest vrf de munte 15. La tarini intregi,
5. Sunt fiere tnrunte, Ca noi s ne am
Suntu-si mii 5i sute. Mand cmpilor,
Ciuta cea mai mare, Roaa holdelor !
Ea a mi-si d'aveg-re Noi s'o veselim,
Cerbu-i stretior, 20. Dalbi sngtate,
10. Gura-i pltior ; La gazde, la toate !
Brad. Romul Rimbeq, student.

xm. Negri-0 vntori.

De roagil-se, roagg In mijloc de livezi
D'oi la Dumnezeu, Cerbu-i stretior (3),
Da-Lerui Doamne ! Gura-i pltior.
Negri-si vngtori, hi coarnele lui
5. Sg-i sloboaz jos, 15. Cunun de flori ;
Pe poale in jos, Pe salele lui
Jos cu negura. Arme voinicesti ;
Ei si-au d'oblicit (bis) Pe spatele lui
Aici la D-voastrg, Masa (4) de mtasg,
10. C'aveti livezi verzi, 20. D'indoit'n sasg,

(1) fierei. (?).

(2) = blem, vino.
(3) = trellor (?)
(4) = mcIsdrild, faid de masel.

www.dacoromanica.ro
 117

De 1-am pute prinde, De 1-am putea prinde,

Cununa-am luh-o,
D'in dar cui vom da-o?
Da noi c i-om da o
25. Tot la fata gazdei.
, De 1-am putea prinde,
Armele le-orn lu ;
D'in dar cui le-orn da ?
Tot noi c le-orn da
30. Feciorului gazdei !
Sebes.-
XIV.
(Variant.)
De roagei-se (1), roag
Negri-si vntori
La jupnul gaz`d,
De (2) pe ei s-i lase
5. D'In branistea lui,
Ei i.o d'obricit (3)
D'o droaie de ciute.
Dark' printre elute
Cerbu-i teitrior, (4),
10. Gura-i peitrior (5),
Coarne ciugeirele (6).
Pe grumazii lui
Bilierel (7) de bani,
Pe spatele lui
15. Covor rosior,
Pe alele lui
Agristeu.
Masa am luk-o ;
D'in dar cui vom da-o !
Da noi Ca' om da-o
35. Jupnesei gazdei !
De 1-am pute. prinde
Cerbul cu totul
D'In dar cui I-orn da ?
Tot noi c 1-orn da
40. Jupnului gazd !
Romul Dimboiu, comunic. I. Dimboiu.
vntori.
Bru lat ferecat.
Dar noi si-om vn
Covor rosior ;
20. Dar noi cui 1-orn da?
Da-l-om cestui gazd.
Dar noi si-orn vn
Bru lat ferecat,
Dar noi cui 1-orn da?
25. Da-l-om ficior (8) gazdii ;
Da noi si-om vn
Bierel de bani,
Da noi cui 1-orn da?
Da-l-om fetii gazdii,
30. Cntnd, colindnd,
Gazdii i-o 'nchineind.(9)
loan Viciu, cantor.

(I) Azi se obisnueste supinul : de rugat.

(2) = ca, pentru ca.
(3) = au observat, I. d. doblicit, oblicit.
(4) = schimbare din tretior = In anul al 3-lea.
(5) Doar : incepe anul al 4-le [?]. Intealtele : pltior.
(6) N'am putut afl explicarea ; de nu cumva e din magh. sugr, sudar
subtirel, svelt.
(7) = baier, colan, corde, legltur.
(8) = feciorului.
(9) = inchinndu-i-o.

www.dacoromanica.ro
 118

xv. Ruga vntorilor.

De roagA-se, roagg, Poarte-o veseloas ;
Negri vnAtori 20. Da'n spatele lui
De jupnul gazdA, Arme voiniceti ;
De (1) el s-i sloboad Da noi cui le-om da ?
'N livezile lui, Cinstea lui [N.: feciorul
CA 0-o d'oblicit, gazdei]
CA sunt fiere multe, CA e d'om de ele,
Multe i mrunte ; 25. De-a i le tineA ;
La mijloc o fiar: Tina-le sAngtos,
10. Cerbu-i tretior, Poarte-le veselos !
In coarne ; Da 'n genunchii lui
Da 'n coarnele lui Tdiere (3) galbine.
Cunun de zdriza (2); 30. Dar noi cui le-om da?
Da noi cui orn da-o ? Cinstea,la gazda,
15. Da-om [fetei gazdei], CA e d'om de ele,
ca-i doamn de ea, De a-si le tine.
De a io tine ; Fie sntos,
Tin-o snAtoasg, 35. Fie veselos !
Sorostin. I. Bian, st.

Ruga vngtorilor.
(Variant, t. Hafeg,)
De rugat se roagA 10. Gura-i pAltior.
Dai Leru-i Doamne, Ler, Pe spatele lui
[jupne gazd ! Covor de mtasA :
Negri vnAtori, In coarnele lui
De tu s ne lavi Cunung de zrng ;
In codri de-ai ti, 15. In pintenii lui
5. CA ne-am auzit, Pliar de argintu.
CA ai fiere multe, Covor de mAtas
Multe i mrunte. Mai bine ar sta
Printre fericle In masi la.dumnia-ta ;
Cerbu-i strtior (4), 20. Cunun de zn

(1) = ca.
(2) = o plantg.
(3) = farfurii.
(4) = mai mare, conduator (?) poate: tr et ior

www.dacoromanica.ro
 119

Mai bine ar sta Pinar inchinat

In cuiu la Dumneata Tot spre sntate !
Scris de fratii Ordean din Romos.

xvii. Doi frati.

Fericean de el, 20. ,La noi i-or vend (1)
De cest domnu bun, Lotri, s ne fure
Cum 1-ai fericiat, Cea oaie mioarg,
Doi fii mici i-ai dat ; Cu lanita creata,
5. La oi i-a manat, DA'n d'argint, in ghiat ! (2)
Oile s-mi pascA, 25. Lag, frate, las,
Lin prin chiar Eu, and m'oiu scula,
-Pin verde pelin. Jos i-oiu deprta !
Strunga le era La livezui verzi
10. Cel cercut de lun ; Yin fete de Greci
Focul le era 30. $i tu ti-i d'alege
Cea raz de soare. Fata Grecului
Frate cel mai mare Cea mai micucea,
La foc se culch-re. Cea mai frumusea.
15. Frate cel mai mic Dinainte'n vit
La foc imi sedea, 3a. Fir de rorniindli (3),
'N fluer-mi trgea, Dinapoi in pr
Din gurk-rni -gria : Fir de calaprir (4) r
Scoal, frate, scoal,
Clopotiva (Ha(eg). A. fona,s.

XVIII.
Vsalie, bun brbat,
Ler Doamne leo !
Tun'n grajdiu ferecat,
Scoate murgul inselat,
5. Inselat, bine gAtat
$i porneste la tanat
Vsalie.
Pe coastele Lotrului,
Pe luncile Jiului.
$i \rattail, cat vanar,
10. Zi de var pan'n sara.
Cand fuse mai langa sar,
A vanat o ciut-lin.

(1) = au venit.
(2) =_- cu lana alba ca argintul si strvezie ca ghiata.
(3) =
(4) calonfir.

www.dacoromanica.ro

Ciuta dede jos de vad,
El o Mid (1) Bra vad.
15. Se 'ntlni cu mari boieri ;
Mari boieri 11 intrebard:
VAs-lie, bun brbat,
Ce murgul asudat,
Soimii-s vineti festeliti,
20. Ogari dalbi is obositi !
Vslie, bun brbat,
El ash d'o cuvntat:
Ce mg, voi, da ispititi,
C'am vnat o ciut-lind :
25, Ciuta dede jos de vad,
Eu o ttiiaiu (2) fat% vad,
De-aia-i murgul asudat,
Soimii-s vineti festeliti,
Ogari dalbi is obositi !
30. Strig fata GiurgiuleancA :
Nu-1 credeti voi, mari bo-
[ieri,
Teius.
XIX. Trei feciori.
Felice de cest domn bun
CA mi-vi are tri
P'Al mai mare cum si-1
[chiarna?
Dar 11 chiam
5. Vii-mi pzeste,
Gru pndeste.
Mijlocelul cum si-1 chiam?
Da si-1 chiam Mic5une1;
Micsunelu oi pzeste,
10. Oi pazeste, miei pande0e.
Pe cel: mai mic cum si-I
[chiam?
(I) apuca s. laie fuga.
(2) V. m. s.
(3) Diminut. din gangur.
www.dacoromanica.ro
120
CA-are o dragg ibovnic.
Si-i cale de nota zile,
El o calcA 'n dou zile.
35. De aia-i murgul asudat,
Soimii-s vineti,
Ogari dalbi-s obositi.
VAsalie, bun bArbat,
El ash d'o cuvntat :
40. Taci tu, fatA Giurgiu-
fleanck
Din varful Giurgiului,
CA de nfoiu suI la tine,
Zo cA nu-i pAti-o bine.
Eu cosita ti-oiu ti-o,
45. Sus hi varf ti-oiu ridica-o
De ti-or bate-o vnturile
Ca pe ficiori gndurile,
Cnd vremea de 'nsurat
La fete de mritat !
I. BeFheri, spus de tat-so.
Da si-lchiam Grangurel(3).
Grangurel caii-mi pzeste
15. Cai pAzeste, potcoveste.
Poruncit-a Dumnezeu,
Dumnezeu in sfatul su,
La ficiorul d'Umbl-lin
SA trimeat buti cu vin,
Bufi cu vin, car cu grti.
20. Poruncit-a Dumnezeu,
Dumnezeu in sfatul sAu,
La ficioru Micsunel,
SA trimeat berbeci grasi,
Berbeci grasi i miei sugaci.

25. Poruncit-a- Dumnezeu,
Dumnezeu in sfatul sat',
La ficioru Grangurel,
Micgsasa.
xx. In grdina soarelui.
Colo josu, mai in josu,
In grdina soarelui,
Joaca-un june calul bun ;
Da nu-I joac, cum sa-1 joace,
5. Ca-1 Intoarce curcubeu
In chipul lui Dumnezeu.
Nime 'n lume nu-1 vedea,
Far o dalb 'mprateasa
Pe-o jeb rated (1) din
fereastr.
10. Curse'n casa,
Spuse 'n masa,
Spuse 'n masd la 'mpratu :
Ciudd (2) taic, ciud drag*
Ciud taica, ce vzui :
15. Colo 'n josu
Mai in josu,
In grdina soarelui,
Joac-un june calul bun ;
Dar' nu-1 .joaca, cum s-1.
fjoace,
20. CA-1 intoarce curcubeu
In chipul lui Dumnezeu !
Clanul mic.
xxi. Doi voinici.
Pe cea lunca mandr 'n josi
Domnului Doamneo ! (4)
Grele neguri s'au slobost (5);
(1) zlibred.
(2) =-- minunel
(3) Diminufiv din June.
(4) Dup fiecare vers.
(5) == slobozit, letsat.
www.dacoromanica.ro
121
SA frimeat cai hraniti,
Cai, hraniti i potcoviti.
Marian Cosma.
Imprat, daca-auzia,
Curse 'n grajdul ferecat,
Scoase murgul
25. Imelat, bine 'nfrnat
Cu frane cu ciocotei,
Cu podoabe toate noi.
Salta' ici, salta colea,
30. Pan' pe june-I ajungea :
E bun jocu, junelas? (3)
Dacd-i bun, hai, s-1 ja-
[cm!
N'am vint, ca sa-1 jucam,
C'arn vint caii sa-i schitn-
bam!
Ba, 'mParate,
3 5. CA eu calul n'oiu sehimbi !
Caal tu e murgu mai mare
Si-i sta bine sub orn mare;
Al mica e murgu mai mie
51-i st bine sub voinic !
40. $i te june, veselete,
C'o 'nchinm cu sntate I
N. Georgescu.
Dar prin neguri cini se
.1 primbl ?
5. Da Todica cu Costica
 122

Pe cai negri 'mpodobifi ; Ca-s podobifi de-asudori.

Da nu-s podobifi cu flori
,
pring. Dictat de Florea Marcu, scris de Em. CoThazd, st.

xxii. Trei pene.

Pare soare, cnd rsare,
Lerunda Leru-i Doamne,
Da nu-i soare rasrit,
Ca-i Ion impodobit
5. Cu trei pene (1) 'n comnac :
Iclod.
xxiii. A vana.
Nimerirn la cest domn bun,
Forile dalbe de max,
Da'cest domn bun cd nu-i a-
[casi,
CA-i In codru a vna.
5. Dupa el cine-(3) orn mna,
Merem (4) doi dintre noi,
Cari-orn fi cu cioareci noi ;
L-orn aduce sus, pe sus,
Sus, pe sus, pe Inga luna,
Bistra.
xxiv. Pe sub meri i pe sub peri.
Dinaintea cestei curt,
,
Hoi Lerui, mrului!
Crescutu-mi-o,'nfloritu-mi-o
Vreo doi meri si vreo doi
[peri.
5. Pe sub meri si pe sub peri
Prirnbla-mi-se o copilif ;
Se tot primbl si se roaga :
$orostin.
Una-i peana crinului,
Una-i a bujorului
Ce pun fetele 'n cosife
$i ficiorii 'n chiverigi(2).
V. Barna, st.
10. C'o mn finnd de lima,
Cu una 'mpletind cunun.
Dar' cununa cui om da-o ?
Da i-om da-o gazdei noui,
Ca bine nea drui :
15. La Ispas
- C'un bulz de cas ;
La Crciun
C'un purcel bun.
Sep. Simu, st.
Pomii, pomisorii miei,
Plecafi-v ramurile,
10. Sa-mi culeg vreo clod' flori !
$i sa-mi fac o cununit !
Dar anume cum o chiarra?
. . . . , fat dalb,
S si-o poarte sanatoas
15. Fi 'n. sarbatori veseloas !
I. Bian, student.

(1) Pene =-- vtiste, buchete.

(2) Cujmcl.
(3) = pe cine?
(4) Vulgar mergem.

www.dacoromanica.ro
 123
xxv. Scoli tu, &A.
La umbrufa pomului,
Haia Ler si flori de mr !
Scrisu-i patul domnului ;
Dar in pat cine-i culcat ?
5. Da o &I de 'mpdrat.
Scoli tu, &A, nu durml,
Sncel (Blaj).
xxvi. Fica mamei.
Are maica numa' o ficA !
tica, Leru, tical
Fica rupse de-a grAl
Ce-mi-i, maicA, acest bo-
[rit (1),
5. Bate vntul viforit?
Maic-sa din graiu gri
Fica mea st draga mea,
De cu sard bate-afarA,
'N miez de noapte la fereasl,
10. 'N zori de ziti Intr 'n casA
Fica rupse de a grAl :
Ce mi-i, maic, acest bo-
[rit ?
Bate vntul viforit ?
MaicA-sa din graiu grAi
15. Fica mea i draga mea,
Nu e vntul viforit,
CA aceia-s cuscri ti,
Vin la min',te cer pe tine
5i mai cer, fic, cu tine,
20. CA cer plug vandt de boi,
FicA, cu plugariu cu tot ;
5i mai cer, ad, cu tine,
(1) Boare(?)
(2) ---- erghelii.
(3) Sdrbdtori, fietreceri de yard.
(4) =fdfiturd,
www.dacoromanica.ro
CA nu-i vremea de-a durmi,
CA-i vremea de-a 'mpodobl,
Pe la usi
10. Cu flori de ruji,
La feresti
Cu flori domnesti.
Vas. Corbean, st.
CA cer ciurde mari de vaci,
FicA, cu ciurdariu cu tot ;
25. 5i mai cer, ficA, cu tine,
CI cer stave (2) mari de cai,
Fic, cu stAvariu cu tot !
$i mai cer, fick, cu tine,
CA Cer turme mari de oi,
30. Fic, cu cioban cu tot !
Fic-sa din graiu grAi
LasA, maic, lasA, dragg,
C'or ven nedeiele (3),
Nedeiele cu jocurile
35. $1 eu frumos schimbh-m'oiu
$i la joc io duce-m'oiu,
Nu m'oiu pune lngA el,
CA." m'oiu pune drept cu el ;
$i el bine uit-s'o,
40. La statul mieu, filcutul (4)
[mieu,
$i din plug vnt de boi,
LAsa-vor numai cu doi ;
$i din ciurde mari de vaci,
LAs-vor pe douA vaci ;
45. $i din stave mari de cai,

Numai murgul sA i-1 dai ;
Si din turme mari de oi,
Romos (Orstie).
xxvii. Pe kindle soarelui.
Pe luncile soarelui,
Flori vinetioare de mr !
Grele ploi plouatu-mi-au,
Luncile s'au noroit,
5. Prin noroiu flori au
Fete flori au d'oblicit
Si la ele dusu-s'or.
Tot aleg
$i ittni culeg,
10. Numai Stanca, ochii-i negri,
Tot alege
$i culege,
Si de loc nu mai alege.
Feciori fete-au d'oblicit
15. $i la ele dusu-s'or,
Le tot prind i le slobod ;
Numai Stanca, d'ochi-i ne-
[gr
Romos (Orastie).
Voinicul de asarg.
DupA luna, dupg soare,
Este-o dalbA de chilie ;
Da'n chilie cine sede ?
Da ta, fatA
5. Tot coase i chindisete
La guleru tatA-su,
La nAframa frate-sAu ;
La gulere bArbAte0,
La n frame voiniceFti.
10. Tu t, fat dalbA,
Coase-mi $i mie-o nAframd ;
Blaj.
www.dacoromanica.ro
124
LAsA-vor pe zece oi
Fratii Ordean.
Cum o prind, n'o mai slobod.
Si o tot salt i-o Intreabal
20. Stanch', StancA,
[negri,
; Ce ti-s ochii d'argintati
Si sprncene d'aurite ?
Stanca din graiulmi grAi :
Deaceea's ochii-argintati
25. $i sprncenele-aurite
Am tri frati
5i-s cam bogati :
Unul spalA aurul,
Al Aluia-i galbinul :
30. Unul bate argintul,
Al Alula-i talerul ;
Unul umbl cu plugul,
Al Aluia-i colacul !
Fratii Ordean.
CA ti-oiu da oi i ti-oiu da
[boi,
Ti-oiu da buti cu bani
[mArunti
13a, zAu, mie nu-mi trebue
15. Nice oi i nice boi,
FAr' de voinicul cel de-a-
[sarA,
Ce sta 'n poartA rAzimat,
Cu Or galbin rAtezat,
Cu palow ferecat !
D. Scurtu. stud. lic.
 125

xxix. Dinaintea cestor curti (1).

I. Dinaintea cestor curti,
Flori dalbe de mr !
Dinaintea cestor curti
Este o mas de mAtasd,
5. Flori dalbe de mr !
I. Este-o mas de mtas ;
Duri mask' cine-mi sede
Flori dalbe de mr !
II. Dup mas cine-mi sede ?
10. Sede-mi (N. N.) fat dalbd,
Flori dalbe de lair !
J. $ede-mi (N. N.) fat dalb,
Da de lucru ce lucreaz5 ?
Florile dalbe de mr !
15. Il. Da de lucru ce-si lu-
[creaa?
Guleras ttne su,
Florile dalbe de mr !
I. Guleras ttne-sau
$i nfram frate(lui)
20. Florile dalbe de mgr !
II. $i nfram frate-su.
Da zu, dnsei ce i-om da ?
Florile dalbe de mr !
I. Da'zu, dnsei ce i-om da ?
Iclod.
25. Da-i-om buti cu bani mrunti!
Florile dalbe de mr !
II. ba-i-om buti cu bani mrunti,
Da-i-om cara eu coinoar,
Florile dalbe de mr !
30. I. Da-i-om car cu comoar,
Da, zdu, dnsei nu-i trebue,
Florile dalbe de mr !
II. Da, zu, dnsei nu-i trebue
Nice buti. du bani mrunti,
35. Florile dalbe de mr !
I. Nice buti cu bani mrunti
Nice car cu comoark
Florile dalbe de mr !
II. Nice call cu comoar,
40. Numa' cel voinic de-asar,
Forile dalbe de mr !
1. Numa cel voinic de asar !
C-i cu prul retezat,
Florile dalbe de mr ?
45. II. C-i cu prul rtezat,
Voinic ca el nu-i In sat.
Florile dalbe de mr !
I-II. Voinic ca el nu-i In sat !
Victor Barna, student.

xxx. Ana prin grdin5.

Pleac-si d'Ana prin gr-
[din,
Cunun de vinetle ! (2)
Prin grdin la fnt2n,
Cu cisrnele tropotind,
5. Cu rochita vnt trgind,
Mneci largi boare fcnd,
Cercei galbeni sbrnind ;
Cu mnile ca rujile,
Cu botele ca florile.

(I) Obs. Se cnt in dou grape,

(2) Repet. dup fiecare vers.

www.dacoromanica.ro
 126

10. La fntnd a sosit, $i din gur-a cuvntat :

Ap 'n botd luat :
$i 'n botit si 'n vedrit,
$i 'ndrpt s'a Inturnat,
Cu tri juni s'a 'ntmpinat,
15. Cu tri juni ca tri peuni,
Ruja-i arde In cositd,
Apa-i joacd in vedrit.
Unu-i cerh mdr din sn,
Unu-i cerh inelusu,
20. D'altu-i cerh cununita.
Al c'a cerut mar din sari
Ea din greu I-a blstmat,
Sa'adate. Comunic. Oct. Sumea, student, dela Ana i Safta Roman..
Putrezire-ai ca dnsu,
25. Ca dnsu, ca mr rosu !
Al c'a cerut inelusu :
Petrece-te-ai prin dnsu,
Prin dnsu ca degetu 1
Al c-a cerut cuntinita,
30. Ea din greu Il bldstrn
Cunun- te-ai cu dnsa,
Cu dnsa, cu doamn-sa !
Fii tu (N.N.) sAnAtoas,.
Cum esti dalbd si frumoas,
35. SA dai husop(1) bucuroas

xxxi. MArie prin grdin.

Pleac -mi Mrie prin
[grddind,
Ficiorit d'ochesit (2),
La dalba-i bisericut.
Ea vrh o rujulitA,
5. Tinse mna ca s'o rup,
Ruja grind ii grise :
Nu ma' rupe, Mariutd,
Da' ma' lash' 'n tri dumineci,
CA.' mai frumoasd m'oiu face,
10. $i mi-i rupe i m'ii pune
Coroiu.
Dinainte 'n cununitd !
De nu ti-oiu fi drdgulit,
M'ii arunc pe ulitA,
$i m'or cAlch mari drumari,
15. Mari drumari cu mai bunicai,
lard junii cu
Fete mari cu salbe tari,
Bdtrnele cu sucaele (3),
Babele cu labele
20. Iar Mdrie cea frumoasd,
Ea sd fie sndtoasd !
Jos. Comes, student..

XXXII. Grdina cu florile.

Grdina cu florile, Ca Mrie, fat bunk' !
Suntu-mi flori de toate flori, 5. Da pe tin, Mdrie, hdi,
Da ca una nu-i nici una, Cine mi te-a 'mpodobit

(I) =-- slay?/ = ban de argint.

(2) Repet. dup fiecare vers.
(3) = fuste groase.

www.dacoromanica.ro

Asa mndru si gatit,
Cu argint pn 'n pmnt
Si cu aur [And 'n bru?
10. Doi printi, cari te-au bale,
Lapte dulce te-o scaldat,
Flori de mar te-o 'nfstgat,
S fii draga pruncilor,
spring.
Cunun'n" finului.
Gradina cu florile,
[Leru-i Doamne !
Printre flori cine se primbl?
Primbla-si And cu. Mrie ;
Tot alerg si i culeg
5. Din vinete, mohorte,
Din alghioare (1), rosioare,
Ca s facd-o cununioard,
S-si cunune un finisor.
Finu-i mare, daru-i mare ;
Coroiu (TArn. mia.)
xxxIv. Ferice de-un boieriu.
ferice !
De cine-i ferice ?
De un boieriu batrn.
C el ca-mi-si d'are
Ficd mndra ta're ;
De frumoasa 'n lume
Ea soat nu are,
Numa sfntu soare.
Dalb pdcurarelu
10. Ca el si-o cerut-o.
Dupd el n'a mere (merge),
(1) albioare.
(2) = tanto., rni.ndru.
(3) = codru.
www.dacoromanica.ro
127
Ca otava juncilor,
Ca chiperiul (piper)Grecilor,
15. Ca sarea berbeilor,
Vin rosu boierilor,
Mar rosu copiilor,
Ca tmia popilor !
Marie Matie.f, comun. Em. Colbazi.
10. Dar cu ce 1-orn druire ?
Drui-l-orn ca doi boi,
Cu doi boi, mai multe oi
Finu-i mic si daru-i mic,
Dar cu ce I-om drui?
15. Darul-l-om cu doi junci,
Cu doi junci cu coarne lung i
Fie-si Ana sandtoasd
Si Maria cea frurnoas !
Jos. Comes, student..
Ca-are oi prea multe,
Ct frunza 'n munte,
Si ei i se preste
15. Untul alegnd
Si oi eiobnind.
D'un voinic tifra,s (2),
Tifras d'Unguras,
Ca el mi-o cerut-o ;
20. Dupa el n'a mere,
C'are vii prea multe,
Cte frunze 'n munte (3)
 128

Si i se ureste 25. Banii numArnd. .

Vinul crsimArind,
Sptac. Ater. Aron, student .

xxxv. Fica frumoas.

(Variant la aFerice de-un boieriu.)
Da lbA jupneasA, In strungA Wind,
Cea ficA frumoasA, Oi multe mulgnd.
De frum oasA tre, 20. $i pe ea mi-o cere
SoatA 'n lume n'are ; Ficior de 'mpArat,
5. Ba ea cA-si mai are : mai bun bArbat.
Sora soarelui Si ea as--mi zice,
Si-a pAmntului. CA-acolo se duce,
CA pe ea mi-o cere 25. CA ei c i-i drag
Multi din multe pArti Sara, dimineata
10. $i ea as-mi zice, Hinteie (1) chiclzind (2),
CA ea nu s'a duce, In trguri mari mergnd.
CA pe ea mi-o cere Da 'n trg ce si-o lu
Dalbul pAcurariu. 30. Haine de mAtasA
Si ea as-mi zice, Ca l'o 'mpArAteas,
15. CA ea nu s'a duce, Iar la limpArat
CA ei 1-i urit Un &it (3) ferecat.
Sara, dimineata
Auzit In Hob. Uricani (Jiu), dela Ion Serban, bdne, comunic. G. Fireza, st.

xxxvi. Corinda fetei.

Fick' mndrA de 'mpArat,
Dimineata te-ai sculat
$i pe cap te-ai pieptAnat
Si mndru mi te gAtiai,
5. Mai mndru te Impletiai
D'1n cosit 'n sasA vitA,
Din sase 'n douAsprAzece.
Dad as mi te gdtasi,
Cofa 'n mnA d'apucasi
(1) = trsuri, caleste.
(2) --- chill = gi frumos, impodobi.
{3) =bt.
10. Si la mare alergasi,
Apg 'n cofd d'apucasi,
$i 'napoi te inturnasi
$i te 'ntAlnisi cu d'un june.
June mr rosu-apuck
15. Dar fica din graiu grAi.:
DA-mi tu, June, mrul
[rosu,

www.dacoromanica.ro

CA dac nu da,
Eu din greu te-oiu bids-
[tAmA,
PutrezeascA-ti d'inima,
20. Ca mAr rosu d'aista !
Da-inainte cum merge,
Cun alt june se 'ntAlniA.
June d'inelu-apuch
$i fica din graiu griA
25. Da dA-mi, june, d'inelu,
CA clack' nu mi 1-ii da,
Io din greu te-oiu blAstAmA,
PAnA-ce t'-ii covrigk
Lugasul de sus (Bihor).
Colinda la fat mare.
Nimerii la cest orn bun,
CA.i cu casa l'Ang drum
$i mi-si d'areo fatd mare
$i mi-o cer la poartA mare.
5. Ce mai cer pe lngi ansa ?
Ceru-mi cinzeci de berbeci,
Toti berbecii dela Beciu(1),
Cu coarnele rAsucite
T. Olt.
De roagA-se, roagd
Dalba fecioritA
Dalba de (N. N.)
S'o invredniceascA
5. Jos la drum de tail,
Unde s petrec (3),
Greci negutAtori.
(1) = Viena.
(2) Cari au sA fe te. .
(3) = trec.
(4) ---- pestrif, impodobit.
Colinde din Ardeal.
www.dacoromanica.ro
129
Ca d'inelul d'aista !
30. Da inainte cum mergek
C'un alt june se 'nfalni.
June apuc cununa,
$i fica din graiu grAi :
Da dA-mi, june, cununa,
35. Cununk-te-ai cu dAnsa,
Cu dnsa, cu doaninA-sa !
5i-ai fi, ficA, veseloasA,
S plAtesti corinda noastrA,
Cu tri sute de florinti
40. $i p'atAtia bani mArunti.
$i cu aur poleite.
10. Tot mai cer pe lngl dAnsa
Ceru-mi cinzeci de mioare
PrimAvara Ptatoare (2).
$i mai cer pe lAng dnsa
Ceru-mi pe murgu din grajd
15. D'inselat si d'infrAnat,
Cumu-i bun de 'ncAlecat.
Eug. Cr4an.
Colinda unicei fete.
CAti Greci cA trecur,
Peana mi-i vzurA ;
10. Dar un Grec bogat
'Napoi s'a uitat,
$atra-a luminat ;
Jur in jur de satil
Tifr(4)-mi comAnac
9
 130

15. CA, zgu, cg mi-o ieau, P'o mndrg colindg,

Cg, zgu, cg n'o ieau! Dela Domnul p'o izbandl.
Da lba feciorit I-o 'nchingm.de sAngtate,
Dalba de (N. N.) Cg-i mai bung decAt toate.
Fie-mi sgatoasg, 25. Dela noi, dela vreo doi,
20. Fie veseloasg Mai vrtos dela Hristos !
Gledin. Al. Har.san, student.

xxxix. Colinda fetei frumoase.

Tie, Am), ti-o fcut,
Ler, Ano, leo !
Cine tie ti-a fcut
Stat (1) Malt ca de voinic,
5. F.afa dalbg i frumoasg,
Ochii negri mnggiosi
Pe din sus cu firuri trase,
Unde-i Ana cea frumoasg?
Tilisca.
Ea sg fie sAngtoasd,
10. 0 cntAm colindrgm,
Ano, v'o 'nchingm.
S fiti, Ano, sgnatoasg ;
Unde-i Ana ch frumosA ?
Ea sg fie s'Ingtoasg !
15. Si pgrintii s trdeascg,
Ca sg si-o csgtoreascg.
Marlin Bratu.

murgA priponit.
Colo'n grgdina cea micg, Vine micu grmaticu (2)
Hai Linu-i Lin, Leru-i Lin ! Cu pintenii zurgind,
Este o murgA priponitg. Cu peana de-argint clgtind.
StrigA fata de Impgrat : Sare'n vnt, sare'n pgmnt,
5. Cine 'n lume s'ar afl, Sare'n coama murghlui,
SA-mi preumble murguta, Sare 'n mare de trei ori.
Trei sute de zloti i-as da !
Spus de Ar Ciungan.

XLI. Fica gazdei.

Da, zo, fica gazdei, Rume- Si pe cap s'a pieptenat,
[nele ochi-si negri ! 5. La fntng-a alergat,
Dimineata s'a sculat Cofe 'n mni a-apucat.
Si pe fatA s'a spglat Dar fntna-i tulburat,

(1) = statura
(2) Grainalic = scriitor.

www.dacoromanica.ro
 131
De voinici incunjurata ;
Unu-apuc inelu;
10. Da-mi, voinice, inelu,
Ruginire-ai, ca dnsu,
Or. Cristur.
XLII Susana, fat da1136.
Pe cel ses, pe cel luncet,
Leganel de castan verde,
Dar in leagn cine sede ?
Da Snsana, fat dalb,
5. Ea nu sede sa-si tac,
C ea-si trage-un fincel
5i-si incepe-un cntecel :
Cntecu-'mpratului.
Imprteasa-o d'auzia
10. $i din gurd-ash grai :
Iclod.
Doi med
Florile, flori dalbe-s de
[mr ! (1)
la, iesiti voi, de vedeti,
Cum rsaru-si doi iisori. (?)
Da nu-s aceia doi iisori,
5. Ca-s doi meri adliori. (?)
Da la d'umbia cestor meri
Cine-si, Doamne, ca-si mai
[sede?
Sede asta-i fata dalba ;
Da de lucru ce lucreaza?
10. Tot inveirstei (2) la cununa ;
Cat invarst, nu-i de-ajuns.
Ea se roag mrului,
Cib.
(1) Dup fiecare vers.
(2) = impleteqte.
(3) =-- crengile.
(4) ,__-- inifileteascel
www.dacoromanica.ro
Unu-apuc mar din sail ;
Da-mi, voinice, mgrutu,
Putrezire-ai, ca dnsu!
Nic. Racovipn, student.
Tu, Susano, fat &ILA,
Ce cnti tu as frumos
Cntecu-'mpratului,
C 'mpratul nu-i acas,
15. C-i in codru la vnat
5i-e vremea de 'nturnat
Si-ii drumul cam pe ad
Si pe tine te-a auzi
$i pe mine m'o tint
20. pe tine te-a 'ndragl !
I. Barna, st.
Mrului si soarelui (?),
Sa-si aplece vrvurile,
15. Varvurile si stedpurile (3),
Sa-si rup niste mldit,
Sd-mi veirste (4) o cununit,*
Cununa de cununie,
Astzi; mane, ziva-mi vine.
20. Ziva mea Dumineca,
C'avem fii de-a botez,
Fete mari de-a mrit;
Prea departe nu le-om da,
Fr' prin straini si vecini ;
25, Pe la oameni de cei buni !
A. Costea, student.
 132

xLIv. Feciorita (1).

Fecioritd-mi d'ochesitA,
Ce ti-i fata -rumenit,
Cu-ochisorii d'auriti
Si sprncene
5.
D'argintene? (2)
-- Am tri frati
Din doi bArbati
$i toti tri sunt buni brbati :
Unu frate aur face,
10 . Unu frate shinteiaz,
Unu frate d'argint face,
Mai pe sus cu .firu-i tras.
Bucuresti (Zarand).
Io am fost mica eibrei1uicil(3},
Focu 'n fata mi-a srit
15. $i fata mi-a rumenit I
CA de-ai fi tu fat bun,
Ti-ai mut pasii nainte
Cu cheitA la ldit,
SA ne scoti cite-o grosit
20. Bag mina pAnA 'n cot
$i ne scoate cite-un zlot.
Fii, fatd, cu voia bunk
C ti-am spus cte-o miciun.
comunic. sL

XLV. Strat de busuioc.

Colo susu mai din susu,
Hai Leroi Ler Doamne !
Este-un strat de busuioc
Cu crare pe mijloc
Da' crarea cine-o face ?
Face-o, face-o boul sur,
Cu copite potcovite,
Cu coarnele 'nteaurite.
Dar' In coarne ce p oart ?
PoartA-un leagn de mAtas.
Brosteni.
10. Da'n leagn cine-i culcat ?
Ana fat de 'mpArat.
Scoal, Ano, nu durml,
C doar' de-asard ti-a fi
CA de cnd ai adurmit,
15. Florile te-au npdit
$i pe gurd si pe nas,
Si pe dalbu-ti de obraz,
$i prin sin ti s'au bAgat,
Scoald, fatA de 'mprat I
Nic. Seca ,san, st.

xLvI. Strat de busuioc..

(Variana.)

Colo susu, mai In susu, Este-un strat de busuioc,

Leru-mi da, Leru-mi Cu cArarea prin mijloc.
[doamne ! 5. Da crarea cine-o face?

(1) Se colina numai unde este fat mare la cas.

(2) =-- argintii.
(3) Zablae= hid nu fa fa mare.

www.dacoromanica.ro
 133

Da o face boul sur, Tu... fat &HA,

Cu copite de d'aur, Coase-mi i mie-o nfrm,
Cu coarnele de d'argint ; C ti-oiu da buti
Da in come ce mi-si poart? Cu bani mrunfi,
10. Poart-un leagn de mAtas ; 20. Ti-oiu da car
Da in leagn cine sede? Cu comoar
Da... fat dalbd, voinicul cel de asar,
Tot coase si chindiseste Ce stA 'n poarld rAzAmat,
La nfrmi imprtesti, Cu Or galbin rtezat !
15. La gulere brbtesti.
Bagau. Ro skin, st.

Un strat de busuioc.

Colo'n josu, . CA-ti dau buti

Mai in josu Cu bani mArunti
Este-un strat dn busuioc dau car
Cu di-are pin mijloc ; Cu comoartl!
5. Da' cgrarea cine-o face ? Da, zo, mie
Da o face boul sur, Nu-mi trebue,
Cu copite potcovite, Nice car cu comoar
Cu coarnele' aurite. 25. Nice buti cu bard mrunti,
Da, zo, 'n coarne ce Nici mioare-mi ochisoarA,
[poart? Fr pe voinicul de-asarg,
10. Poart un leagAn de mAtas. CA st 'n poart rzemat.
Da in leagn cine sede In vrful cocianului (2)
Da MAria, fat dalb. Cleanga mAgheranului,
Tot coase i chindise#e (1) In mijloc,
Lk nfrmi imprtesti, Par de foc,
15. La gulere voinicesti. Pe margine busuioc.
Tu Mrie, fat dalb, Refren : Ristos Domnului
Coase-mi si mi-o nifram, [nostru.
Silvas.-rom. G. Boldea, student.

(1) Brodeaza.
(2) Poate : ciacaului, (chiverii)?

www.dacoromanica.ro
 134

xLvIIL Printre men i printre peri.

Florileon dalbe !
Printre men i printre peri
Primbl-mi-se mari boieri,
Mari boieri cu caii buni,
S-si caute vinurile,
5. Vinurile-de vinoase
$i fetele de frumoase.
Nu-si gsi fat plac,
F'r' pe Ana, fat dalb.
Spring.
la-ti tu, And, bota 'n mn
10, $i te card la fntn,
La fntna ai de piatra,
Uncle cued ap 'ndat,
La fntn, la cumund, (1)
Unde cur ap bun ;
15. La fntn la lincet,
Unde cur apa 'ncet !
Maria Matig, comunic. Em.Colbazi, st.

xu.x. Pe dealul cu stanjinii.

Pe dealul cu sttinjinii (2), Dora m'a ajuns t
Doru m'a ajuns ! 15. S se gate'n srbtori,
Doi mndri plugrei, Lumea mea !
Lumea mea ! Doar' i-or vent pefitori,
5. C'o mn plugul fine, Doru m'a ajuns
Doru m'a ajuns ! Cnd florae s'au uscat,
Cu una flori culege, Lumea mea !
Lumea mea. Petitorii iau picat (3),
Cununit le'mpleti, Doru m'a ajuns !
10. Doru m'a ajuns ! Florile s'au vestejit,
La vale le trimete, Lumea mea !
Lumea mea ! 25. Petitorii i-au venit,
Da ficuta cestei gazde, Doru m'a ajuns t
Filpis. I. Dredetan, st.

L. V'o doi men i v'o doi peri.

V'o doi men i v'o doi peri, Dar printre ei cin' se plimbl?
Florile dalbe, lemn de mr ! 5. Se primbl Sfnta Mrie.
$i printre ei viinei ; Se tot primbl si se roag

(1) = comuna, sat.

(2) = planta Iris germanica.
(3) = au nimerit, au sosit.

www.dacoromanica.ro
 135

Pomi-i, pomiwrii miei, Dar la cei mari ce le-'om da?

Plecati-v vrfurile,
S v'ajung cu timpurite (1),
10. CK-s mai mici de-a 'ncretink
Si mai mari de-a mrit !
M. Sancraiu.
Le-om da oi le-om da boi !
Dar la cei mici ce le-om da?
15. Le om da miele ochi$le,
Leom da buti cu bani mrunti.
D ictat de Pavel Rat.

LL Marea Mare.
Vine marea ct de mare, Da Mriuta negri.
Mr d'aur ! (2) 15. Ea pde i chindisete
Dar de mare margini n'are ; La gulere voiniceti,
Margini bat in varf de La prapori imprtqti.
munti, Si-mi cnt d'un cntecel,
5. Stropii sar in nourei. Jelnicel i frumwl.
Dar de mare ce-i aduce ? 20. Nime 'n lume n'o-auzi
Aduce brazi incetinati Numa' d'imprteasa ;
Cu molizi alaturati. Ea aude rspunde
Printre brazi, printre molizi, Ho, ho, ho, Mriuto, ho !
10. Noat 'noat-un bou-vi ne- Nu mai cnt-a0 frumos,
[gru. 25. Ca' 'mpratu-i la vnat
Da 'ntre coarne ce miji Si-i aproape e'riturnat,
poart ? $i pe tine te-o-auzl
Poart un leagn de mtas. $i pe tin' te va 'ndrgl
Dar in leagn cine sede ? Si pe min' m va uri !
ScrisA de Aur. Bulicrea, st.

LIL Vine marea.

(Varianti.)

Vine marea ct de mare, Dar in leagn cine ede ?

Ler, d'Ano ! Sede N., faa dalb5.
Dar marea ce mi-i duce ? 10. Ea coase i chindise0e
Duce spini i mrkini La altite femeie#i,
5. $i brazii din rdlcini. La steaguri imprte0,
Sus in crucea bradului La gulere voinicqti.
Este-un leagn de mtas ; (An, ALA) fat bun,

(1 ) Doar cu tmfilele (?) capului.

(2) Se repet dup fiecare vers.

www.dacoromanica.ro
 136

15. AnO sA se veseleascA, Pe masa sA o trAnteasca

0 cunun s gAteascA, $i la multi ani s trdeasci.
T. Olt, Ion Olariu, st.

LII1. Colinda lui Ion.

Ion si-a d'avut, Ea si-o poruncit
Dai Domnului Doamne, La Ion s vile
Tri ibovnicele : La holdele lui,
Pe una o chemar CA s'o prins a coace,
5. DalbA Muresan. 25. Si vin psrle
Pe una o chemarA $i duc spicurle.
Romana-i Romanti (I), Vine corbu negru,
Pe una o chemara Duce spicu 'ntregu.
Neagra TArnOvean. Neagra TarnAveand
10. Dalba MuresanA 30. Ea si-o poruncit
Ea si-o poruncit La Ion, sA viie
La Ion sO viie La viile lui,
La oile lui, CA s'o prins a coace
C'o prins a fAt. Si vin psrle
15. Berbecuti bAluti, 35. $i duc bomborle (2) :
Miele ochisle ; $i vin grurei
$i vin vulturei $i duc strugurei ;
$i duc Vine coarba neagrA,
Si vin far' de ei. Duce vita 'ntreagA.
20. Romana RomanA
Ciunga. Jos. Bogdan.

my. Ion bun brbat.

Ion bun brbat, Una cum se chiama?
El s'a lAudat, Romana-i Roman ;
CA el a mi-si are Alta cum se chiamA?
Trei ibovnicle, Alba-i Muresanl ;
5. Ca trei floricle. 10. Alta cum si-o chiarh ?

(1) Din nurnele brbtesc Roman, ce i azi este In uz [cunosc Omni cu

acest numb s'a fcut femeninul Romana, ca Ion, Ioana, Oana, Todor, To-
dora, Sandu, Sanda, etc.
(2) Boane, boabe.

www.dacoromanica.ro
 137
Neagra-i Tarnovean.
Ea si-o porunci : (1)
Vie Ion, vie,
Vie de un'sA vie,
15. CA oile lui
Prins-au a fAtA,
$i vin valturei
$i ieau mielusei
$i se duc cu ei !
20. Alba-i MuresanA
Ea si-o poruncit :
Vie Ion, vie,
De unde-i, sA vie,
CA holdele lui
25, Prins-au a se coace,
$i via pdsrle
Bistra.
Calul lui Ion.
BAgA-si Ion calu 'n grajd
5i-1 tin, cat si-1 tin :
Din ajun, pan 'n CrAciun ;
Scoate calul s si-1 joace,
5. Doamne leo, Domnului bun !
SArl ici, srl cipcea,
SArl 'n curtea soarelui ;
Nu-i plAc dim si-1 jud,
Iar'n grajd c mi-1 bAgA
10. 5i-1 tin, cat 11 tin,
Para in zi de BoboteazA. .
Cand fu zi de BoboteazA,
Scoate calul s si-1 joace.
SArl ici, sari cipcea,
15. Srl 'n curtea soarelui ;
Nu-i pliic cum 1i juc ;
(I) A trimes vorbd.
www.dacoromanica.ro
$i ieau spicurle
$i se duc cu ele
$i vin fr ele !
30, Romana-i Roman
Ea si- o poruncit :
Vie Ion, vie,
De unde-i, s." vie,
CA viile lui
35. Prins-au a se coace.
$i vin vlturei
$i ieau strugurei
$i se duc cu ei ;
Vine mierla neagrA
40. $i iea vita 'ntreagl
$i vine si lupu
$i iea si butucu !
Sept. Simu, student.
Vanztor si 1-o fAcut.
De vinde-mA, doamneo,
[vinde,
Numa, pretu sA mi-I cei ;
20. Ceru4 buti cu bani mrunti
Ci-Inc5 card cu comoarA.
Di-ti adA, doamne, aminte :
arid cu Turcii ne-am bgtut,
Ne-am bAtut.si ne-au btut,
25. Bulzu mrii ne-o 'mbulzit,
Multi voinici s'o prpAdit;
Multi voinici cu multi cai
[murgi.
Numai eu m'am poticnit
Pe un sulbuc mare de peste
 138
30. $i pe tine te-am stropit
Pe cornul daleichiei(1),
$orotiri.
Lupta voinicului cu leul.
Sus la vita vinului,junelui
[bun !
La umbra gutiului
$ede-un voinic, odihneste
$i calul si-I potcovoste.
5. MaicA-sa la el priveste
$i in lacrimi flueste
$i din graiu ash grAieste :
Ce gaud, june, ti-ai gndit
Doar ti-i gAnd de ctnit,
10. Ori dor de cstorit?
El din graiu as-i grAi
Maic, mAiculeana mea,
Nu mi-L gnd de ctnit,
Nice de cAstorit ;
15. Dar mA due. cA-am auzit,
CA sus, in vrful muntelui,
La poalele bradului,
Este-un leu, un cAne rAu ;
Eu mA duc, maicg, la el !
20. Bine vorba nu sfrsi,
$i pe drum cA se lu,
PAn' in vrful muntelui,
La poalele bradului.
Leul, dacA mi-1 vedek,
25. El din graiu gri'a :
Ce-ai venit, voinicule?
Ti-ai smintit crrile,
Romos, Orstie.
(1) = dulmi.
(2) Ciirmbul.
www.dacoromanica.ro
Pe tureactil (2) cismii,
$i pe teaca
Bian.
Ori urit zilele ?
Voinicul din graiu gri,
30. CAtr leu ask zica. :
N'arn smintit cArgrile,
Nici n'am urit zilele,
Ci-am venit, c-am auzit,
CA esti leu, un cne ru ;
35 SA ne-alegem de viteji :
In luptd s ne luptm,
O 'n sAbii s ne tAiem,
O 'n puscs ne 'mpuscAm
Se luarg, se luptarl
40. Zi de varA, pang 'n ;
Cnd fu soare la sfintit,
Puse voinic pe leu jos ;
Leul din graiu i gral.
$i cgtrA june zicea :
45. Nu grbi s-mi iei vieata,
Ci mA leag 'n curea neagrA
$i ml scoate jos la tail,
Jos la tara 'n targul mare,
Pe ulita Grecilor,
50. De-ti f fal fratilor
$i cinste pArintilor,
C'ai prins leu nevAtmat,
Nici de sabie tiat,
Nici de pusc impuscat,
55. Numai in lupi luptat !
Fragi Ordean.
 139

LVII. Lupta voinicului cu leul.

(Variant.)

Pe sub vita vinului, ju- El pe cal a 'nclecat,

[nelui bun,
La umbra gutiului,
Un voinic calu-si gati,
Si-1 gti si-1 potcovia
5. Cu potcoave de arama,
Cu cuie de skink' 'ntoars ;
Nime 'n lume nu-1 vedea,
Ftird (1) draga maica lui,
Pe-o zabrea de-abia-1 zari,
10. De lacrami de-abia-1 vede.
Ea din graiu asa gri :
Lio, Lio, dragu maicii,
Ce calul asa-1 gtesti,
11 gatesti si-1 potcovesti
15. Cu potcoave de aram,
Cu cuie de sarma 'ntoars ;
Ori ai pus gaud de 'nsurat,
.' Ori ai gaud de prpdit?
N'am pus end deinsurat,
20. Nici &dui de prpdit !
Nici vorba n'a ispravit,
Sorotin;
Sus la munte-a alergat,
S'aduca leul legat,
25. Ne'mpuscat, nesgetat,
Numai viu, nevatamat.
Gsl leul adurmit ;
Stat-o 'n loc, s'a socotit :
Sgeta-l-va, ori pusch-l-va?
30. Si calul a rtnchezat,
$i leul s'a desteptat.
Ei in lupta s'au luptat.
Zi de yard, pan' sub sara.
Cnd era mai Inga sark
35. Latu 'n cap ea i-1 fiparil (2)
5i-a scoborlt jos la tara,
Cine 'n lume 1'1 veda,
Cu mirare isi zice. :
0, ce maica 1-a bliat,
40. De-aduce leul legat,
Ne 'mpuscat, nesgetat,
Numai viu, nevtmat !
I. Bian.

'NHL Lupta junelui cu leul.

Poruncit-a Impratul,
[Domnului Doamne,
Cine 'n lume s'a d'aflare
S'aduca pe leu legat,
Leu legat nevatamat?
5. Nime 'n lume nu s'aflare,
Numai Petru, bun junelu.
Petru daca-mi auzia-re,
Tuna 'n grajdiul ferecat,
Scoate murgul d'Inselat,
10. D'inselat, bine gtat,
D'inchingat cu dou chingi.
Pe murgut Inclec-re,
Incepe murgul de a slt-re

(1) = numai.
(2) --= aruncd.

www.dacoromanica.ro
 140
Saltd-mi ici,salta-mi coleare,
15. Salt-'n varful muntilor.
Subt un spine d'Inflorit
Gasi leul d'adurmit,
D'adurmit, ne ',mend (1).
Petru din graiuimi griare :
20. Scoal, leu, fratele mieu,
$i-ori In pusti s ne puscam,
O 'n sabii s ne taiern !
Leul din graiu Imi grdiare:
Nici In ptIsti nu ne puscam,
25. Nici In sabii ne talent,
Dar' In lupt s ne luam,
CA lupta e mai direapta
$i-i de Dumnezeu lsat !
$i-mi luptati-ozi de var,
30. Cand fu In cea(2) cap de sar,
Aduse leu pe Petru ;
Cum l'aduse, jos mi-1 puse.
T. Hales..
Luc. Lupta junelului cu lent.
(Variant.)
Sub ceru-si de rsdrit,
[Junelu bun !
Mndru-i pomu rit !
Sub poalele pomului
Sede-un june hodineste
5. $i murgutu-si potcoveste
Cu potcoave de molotru (4),
Cu cunie (cuie) de srma
[Intoarsa,
Ce la drumu-s ghimpu-
[roase-
(1) netrezit, nedefteptat.
(2) Acord. cu sarg.
(3) Pe.
(4) --= melilothus, chimin.
(5) proastil.
www.dacoromanica.ro
$i luptara-a doua-oara.
Cnd fu mn cea cap de sar,
35. D'aduse Petru pe leu ;
Cum 1-aduse, jos mi-1 puse,
lega, nu-1 vtm,
Peste (3) murg incalecl.
Cati pe Petru mi-il vecleare,
40. Toti pe Petru-mi fericeare :
Ferice de tine, Petre,
Ce maicuta ti-ai d'avut,
Te-a scldat, te-a aplecat,
C'o mn tit ti-a dat,
45. C'un picior te-a leginat.
Imprat tie ti-a da-re
Din cetate-a tria parte
$i din tail jumatate !
Si-o 'nchinm cu stta-
[tate.
Comunic. de Ben. Sucitt.
Vaud june potcovi,
10. Maica-sa la el vena,
$i din gura asa. grai :
Ce rand, june, d'ast rand
De tu murgu-ti potcovesti
Cu potcoave de molotru,
15. Cu cunie de sarm 'ntoarsa,
Ce la drumu-s ghimpu-
[roase ?
June din gura graia :
Maica mea, bo1undd(5)eti
 141
Mare esti, putin pricepi,
20. De nu mi te (1),
DA eu mi-am indoblicit(2)
Peste vArful muntilor.
Prin crucile brazilor,
In tor4tea (3) sterpelor
25. Este un leu, i cane rAu,
Duce-m'oiu, d'aduce-l-oiu!
PAnA june cuvAnta,
El pe murg si 'ncAlec.
SaltA ici, sang cole,
30. Peste varful muntilor,
Pin crucile brazilor,
In toristea sterpelor.
Gsi leul adurmit,
D'adurmit, nepomenit (4).
35. PAn june se gandi,
Leu din somn se pomenid(5)
$i din graiu as-mi griA :
Ce rind, june, de-Asta rind,
De la mine ti-ai. venit ;
40. CA la mine n'o venit
Om mirean de pe pmnt !
Sau in pusti s ne'mpuscAm,
Sau, in sbi s" ne tiem,
Sau in lupte s ne lugm !
45. Ba in lupte, cg-s mai
[drepte !
Clopotiva (Hategl,
Junelul.
Strig'n lume, strig'n tarA,
Le junelu-i tinerel! (6)
(1) =-- pricefii, bagi samei.
(2) = observed.
(3) = locul unde se d mncare la oi.
(4) = nede.Veptat, nu trezit.
(5) = se Ireziei, e deftefit.
(6) Dup fiecare vers.
(7) Pronuntk ca Istro-Romeinii pe a tonic ca oa, deci afla-re.
www.dacoromanica.ro
Se luptarA-o zi de vark;
Cand i fu in murg de sar,
D'aduse june pe leu.
Cum l'aduse,
50. Jos mi-1 puse ;
Bgd mna'n buzunariu,
Scoase o sfoard de mAtas,
Impletit in cinci, in sas,
$i'n grurnazi c mi i-o trase
55. $i-apucA pe plaiu In vale.
Cine 'n lume mi-1 veda,
Toti pe el mi-1 ferice :
Fericean de tine, june,
De tine, de maicA-ta,
60. C'a scldat infdsiat !
C-i aduci un leu legat,
Leu legat, nevtmat !
Leu din gurA gri :
D'alele, stpanul mieu,
65. SlAbeste-m din curele,
CA la drum nu mai pot mere !
Pe june mintea-1 trge,
Din curele-1 mai slAbi.
Leu din gurd as. grAi :
70. Rmi june, sntos,
CA eu la mAnA ti-am fost,
Tu stApAn de mini n'ai fost !
A. Iona,s.
Cine s'a, pute5. d'af1oard(7)'
SA ne-aducA-un leu legat,
 142
5 . Leu legat, nevAtAmat?
Nime 'n lume nu s'afla,
Numa-un junel ne'nsurat,
Curse (1) 'n grajdul ferecat,
Scoase murgul inselat,
10. Inselat, bine gAtat
Cu podoabe toate nouA.
Maicd-sa asa-i grala :
Ce ti-i gandul, junela,s?
D'o (2) ti-i gaud de cAtAnie,
15. D'o ti-i gand pe 'nsurA-
[ciune?
$i junelu-as-i gala :
D'aleu, dragA maica mea,
Nici una nu-i de-acelea,
Mie vestea m(i)a venit,
20. SA ma' due la oi, la munte,
CA toate le inanc'-u' (3) leu,
Leu, leu i cane rAu !
Sus pe murg incdleca.
$i la munte se lua ;
25. Sus la muntii Glajului,
Pe sub poala bradului,
Vede ur ma leului.
Tot pe urm se lira,
Se lu si s ducea,
30. Pang pe leu mi-1 d'afl.
Sub un spin mandru 'nflorit,
Aici leu sta-adurmit,
Florile l'or nApdit.
Junel sta si se gandia. :
35. Da pusca-1 oiu,da tial-oiu ?
Para junel se gandra,
$i leul se destepta
Brad.
(1) alergd.
(2) 0 ori
(3) = 1. d. un.
(4) Pronunt cu i Intreg, dott silabe: ni-ci.
(5) = fericia =felicit.
www.dacoromanica.ro
$i din gi-aiu as'a gria :
Ce-ai catat, junel, pe-aicia?
40. 0' zile d'urItu-ti-ai,
0' moarte voitu-ti-ai? !
Nid (4) zile n'am d'utit,
Nici moarte n'am voit,
Ci-am venit ca-un bun vecin,
45. Sa' m lupt, leut, cu tin !
Se luarA, se luptarA
Zi de yard, pan 'n sarA.
Cand Ii Joi de caArA sarA,
De luptA iar' s'apucarA,
50. $i lupt leu pe junel,
$i lupt i mi-1 purta.
Dede leu a se 'nmui
$i junel se 'mbrbdta :
Cum 'it prinse, jos mi-1 p use ;
55. Sgarda 'n cap ca.' i-o tiph
$i-as bine mi-1 strange'. !
Sus pe murg incAleck,
Jos la tat% cobora.
CatA lume tA-1 vedea,
60. ToatA lumea-1 fereca (5),
Fereck pe maicA-sa,
CA ce fiu ea si-a scAldat,
De ne-aduce-un leu legat,
Leu legat nevAtdmat,
65. Nici p'on loc nu-i puscat,
Numa &in lupt luptat !
$i fii vesel, junela,s,
Ca la Pasti, ca la CrAciun,
Ca la sfinte dumineci,
70. Ca la dalbe bisereci.
Comunic. Rom. Rimbas, student.

LXI.
Pand-i Ion la vAnat, Hai
Lerui Doamne,
Leu 'n curte si-a tunat.
Hoi le-leu, un due rAU,
N'ai vAzut un fiu al mieu?
Ba, io, zu, ti I-am vAzut,
CA-i In codru la vanat !
Si-a vanat, cAt a vAnat,
Zi de yard pan' sub sarA.
CAnd a fost mai lngl sarA,
10. 5i-a vanat o mandrA fiard.
Fiara lui din -grain gri :
Brosteni.
LXII.
Colo jos,
Mai In ios,
Hoi leru-i Doamne,
Este o turmA de oi dalbe.
5. Oile cine le paste?
Da le paste sfAntul soare
Cu soru-sa cea mai mare ;
Soru-sa din graiu grAi-r e
Frate, fratisoru mieu,
Silvasul rom.
Sus la Tariglat (1).
Colo -sus la TAriglat
Este-un fecior de 'mpArat
Tot In lance rzAmat,
Cere-o fatA de craiu mare :
5. Hai tu, sorA, dupA mine,
(1) Tarigrad Constantinopol.
(2) ca porumbelul.
www.dacoromanica.ro
143
Leu 'n curte.
Eu nu sunt cine gandesti,
Ca sunt Ion-Santion,
Trimes dela Dumnezeu,
15. SA mai mAsur prnAntul,
PAmAntul cu umbletul
51 ceriul cu stnjinul.
Unde-a fi pAinant mai mult,
SA fac deal si s. fac vale ;
20. SA fac coaste oilor
$i luncile boilor,
VAi adnci, izvoare reci !
Nic. Secei;an, st.
Colo jos.
10. Hai sA 'nturnAm oile,
CA grei nuori s'au ridicat !..
D'aceia nu-s nuorii grei,
CA-Aia-s petitorii tAi.
Vin la mini, te cer pe tini ;
15. Ceru-mi turma jumAtate,
Eu le-oiu da a 3-a parte ;
Ceru-mi car cu 6 boi,
Eu le voiu da numa' doi !
G. Boldea, st.
C'am tri cai ca i tri crai;
Unu-i rosu ca focu,
Unu-i negru ca corbu,
Unu-i sur ca porumbul (2),
10. Atunci, frate, ti-oiu vini,
 144
Cand tu mie-mi vei aduce
Sfantu soare arias mare,
$i lunuta nansuta,
Luceferii ficiorii
15. $i stelele fetele !
S'o luat pe lunch' 'n sus
$i pe toate le-au adus.
$i s'o dus in cununie.
rom.
may. Sora Salomie.
La poarta la Tarigrad
Este-un ficior de 'mparat,
Tot in hut pan 'n genunchi
$i 'n curle pana. 'n sele,
5. Cu tri cai dela tri crai :
Unu-i rosu ca focu,
Unu-i negru ca corbu,
Una-i sur ca porumbu.
El pe soru-sa 'ntalnia,
10. Catte dinsa-ash grdia. :
Sor, sor Salomie,
Pune cartea 'n vanghelie,
Tip-ti carja pe chilie,
Hai cu min' la cununie !
15. Ba io, frate, nu m'oiu duce,
Pan tu, frate, mi-ii face
Pod de-aram peste vamd,
Pod de argint peste pamant !
Nici din loc nu se data,
20. Pan' acle le fcea
$i din gur-ask gala :
Soro, soro Salomie,
Pune cartea 'n vanghelie,
Calanul mic.
(I) =o sord.
(2) Futeii, o constelatiune.
www.dacoromanica.ro
Popa prinse-a cununa,
20. Icoanele-a suspin ;
$i icoana Precestii
Din fundul bisericii :
Las, las', pop sarbesc
Ca i Dumnezeu te.a bate,
25. SI cununi un sor (1) cu'n
[frate t
I. Boldea, st.
Hai cu min' la cununie I
25. Ba io, frate, nu m'oiu duce;
Para cand nu mi-ii aduce
Sfantul spare nanas mares.
Sfanta luna mare nun,
Stelele fetele,
30. Luceferii feciorii
$i fusteii (2) starostele.
Nici din loc nu se data,.
Pan' acele le fcea.
$i de man se luara
35. $i 'n biserica intrara,
Toti sfintii se aplecar,
Icoanele lcramar ;
Dar icoana Precestii
Din fundul bisericii
40. Tot plange si lcrama_
$i din gur cuvanta :
Alelei, popo Ignate,
Popo, nu-i cu direptate,
SA cununi sora cu frate.
45. $i la Dumnezeu e vama,
Unde dai sufletu 'n sama
N. Georgescu, st.
 145

'Av. Un frate i o sor.

Co lea j os, pe-un ses frumos,
Grea turrnA de oi imi paste.
Da la oi cine pzeste?
Da un frate si o soil !
5. GrAl sora cAtr frate :
Frate, frafioru-mieu,
Mulge-fi dou, slob ozi noti,
Si te uifi la rsrit,
Ce nuori grei ni-s'au ivit !
10. El din graiu as. griA :
Sor, sorioara mea,
Da, zeu, Ala nu-s nuor i grei,
DA-5ia-s pefitorii ti ;
Vin la min', te cer pe tine,
)3Ia j.
15. $i cer murgul de sub mine ;
Cer cinci sute de oi sute
$i o sutA de berbeci,
SA te duci, sorA, cu ei !
Ea din graiu ask gri :
20. Eu atuncia ea' m'oiu duce,
CAnd ei mie mi-or aduce
SfAntul soare nnas mare,
SfAnta lun nuna bun,
Si stelele fetele,
25. Si luceferii feciorii,
Si tot haine de anglie
Din crestet TAM' 'n cAlcAie !
D. Scurtte, st.

L XVI. Sor i frate.

(Variant.)

Sunt trei cai dela trei crai,
Hoi, Leru-i, Doamne !
D'unu-i rosu ca focul,
D'unu-i sur ca porumbal (1),
5. D'unu-i negru ca corbul.
Hoi, Leru-i, Doamne !
MI poartA la Teligrad
Este-un fecior de 'mprat,
Cu pr galbin rtezat ;
10. Mult carte o d'invgat
Cu alui sor d'inga el.
El din graiu c si-o grit:
Sor, sor Salomie,
Hai cu mine 'n cununie I
15. -- Ba io, frate,n'oiu venire,
Pn tu, frate, nu-i chem
SfAntul soare nAnas mare,
Da si luna nAnasa,
Gelinua (2) socktei (3),
20. Ba f u,steii (4) starostei,
Luceferii feciorii
$i stelele fetele !
Hoi Leru-i, Doamne !
Nice vorba n'a sfArsit
5. $i el toate le-a 'mplinit,
$i din gurA ask-a vorbit :
Soil, sor Salomie,
Hai cu mine 'n cununie !

(1) .----- porunzbelul.

(2) -= constelatia.
(3) = buceitareasel.
(4) = constelage.
Vide, Colinde din Ardeal. la

www.dacoromanica.ro
 146

Ba io, frate, n'oiu venl-re, Da icoana Precestii

30. PAn' tu, frate, nu mi-ii face
Pod de-aram peste vamA,
Pod de-argint peste pAmAnt !
Bine vorba n'o sfarsit
$i el toate le-a 'mplinit,
35. $i de mAna o-a luat
$i 'n bisericA-a intrat,
Icoanele-au lacramat.
Girisul rom.
Din fundul bisericii
40. Suspina si lAcrAma
Si din gurA cuvnt :
Alele, popA bAtran....
Da nu vezi tu,pop, 'n carte,
De cununi tu sor cu frate
45. CA si Dumnezeu te-a bate,
Cnd strAine sunt bogate(1)?
Aur. Blaga, student.

Sor si frtior.
Colo josu, mai In jos, ilo-
- [rile dalbe (2)
Pe cel lit verde frumos
Pascu-mi-se, adapA-mi-se
O turmA mare de oi.
5, De pazit cin' le pzi?
Dar 'un sor si-un
Dar' pe nume cum Ii chiarnA?
Da Maria cu Ion.
Ei de pazit le paziau,
10. CAtrA strungA le strngeau.
Soru-sa din graiu grAi :
Frate, frtiorul mieu,
Mulge douA, slobozi notia,
CA grei nori de ploaie yin !
Micsasa.
15. SorA, sorioara mea,
CA nu-s nori de ploaie grea
pefitorii ti ;
Vin la mini, te cer pe tini,
$i cer mult pe langA tine :
20. Cer 500 de oi sute
$i pe-atke oi cornute
$i 70 de berbeci
$i-un pluguf plahit (3) de b oi:
$i murguful cel din grajd,
25. Inselat i infrInat,
Cum e bun de 'ncAlecat
Acela, frate, mi se cade
Cam de fala frafilor,
De cinstea pArinfilor !
Isidor Raica, st.

'Amu. Un sor c'un frfior.

Colo 'n]osu, mai In josu, Paste-o turm de oi dalbe.
Colo 'n rtul cel frumos, Da la turmA cine d'umbl?
[Leru-i Doamne ! 5. D'urnbl-un sor cu-un frfior

(1) = multe.
(2) Dup fiecare vers.
(3) = plviu, plvan.

www.dacoromanica.ro
 147
Gill sor catrA frate :
D, frate, cu bata 'n oi,
vin nuori de ploaie grei !
Fratele din graiu grAi :
10. Nu te, soro, spAimant,
C nu-s nuori de ploaie grei,
Cd-Aia-s petitorii tAi !
Vin la mini, te cer pe tini
Si cer multe p'inga tine,
15. Si-mi cer sute de oi ute
$i ceru-mi zeci de berbeci ;
Uioara.
ram Dou stele.
Colo jos, in prundurle,
Rdsrit-au douA stele ;,
Ba, zo, acele Ca' nu-s stele,
C mi-s cloud surorle. 15. Unde-i graul cel curat.
5. Una tide, una plange.
Ai ce Hide (1), mese-intinde,
Ai ce plange, mese strange.
D'ai ce rcle-aO zicti :
Taci, tu dragd sora-mea,
10. C'am auzit de' (2) tata,
CA pe noi, soro, ne-a da (3) :
Desrnir (Crnpie).
tax. Dou stele.
(yariantd.)
Cold 'n josu mai 'in jos
Rsarit-au dou stele,
Dou stele Iuminoase.
(1) Ai ce reide" = aceea care reide.
(2) = dela.
(3) ---- mrita.
(4) = Apus, Vest.
(5) =salcia.
www.dacoromanica.ro
mii de miorle,
De care-s mai oche$le !
Soru-sa din graiu gri :
20. Nu te, frate, spAimnta,
CA nu ma' pun laugh' el.
CA m'oiu pune dirept el
Fata dalbA (cat) ce-o vede...
Uita sute de oi ute,
25. Uita-mi zeci de berbeci,
mii de miorle,
De care-s mai ochele I
Baciu, student.
Pe una la rskrit,
Unde-i grul cel rodit ;
Pe una la sciiptitat (4),
Noi, soro,-atunci ne-om
[vedea,
and o face plop ul pere
Si rAchita v4inle,
Meiteiprul (5) mere dulci,
20. Sa ducem, soro, la prunci !
Al. Pop. st.
Dar nu-s stele luminoase,
5. CA-s doua surori frumoase ;
Una rade, una plange,
 148

Ai ce rade a zice : Pe mine, soro, m'or duce

Taci tu, sor, nu mai plnge, Colo 'n sus la rAsArit,
CA i nou ne-or venl, 15-. Unde-i locul mai vestit ;
10. Ne-or veni de ne-or peti ; $i pe tine, soro, te-or duce,
Peti-ne-or doi diecei Colo'n jos la Blgrad,
$i ne-orn duce dupA ei. Unde-i locul mai bogat !
Cntat de o femeie din Petroseni. Scris de Jos. Comes, student.

DouA stele.
(Varian t.)

Colo 'n jos pe prundurle, Da io, soro, cum

Florile dalbe, Iplnge,
RAsrir cloud stele ; C'am auzit pe tata
Nu-s stele ca stelele, 15. Gomoninti-i. (1) cu mama,
5. CA-s ca douA surorle CA pe noi s ne despartd :
Una rade, una plnge. Una 'n sus, cAtrA Apus ;
Cea ce rade, Una 'n jos spre RsArit.
Focu-aprinde ; Noi atunci si ne ''ntalnirn,
Cea ce plange, 20. Cnd s'o 'ntalnl deal cu deal,
10. Focu stnge. Cand a crqte jugul mugur,
GrAi una ctr alta $i tanjala frunzd verde ;
Da tu, soro, de ce plngi? Nici atuncia nu-i ndejde !
Cetea. Corn. Drdmuf.

DouA
Colo'n sus, pe prundurle,
Rsrit-au douA stele ;
Da, zAu, cele cA nu-s stele,
CA-s cloud surori de-a mele,
5. Una plange, una ride,
Ceai ce fade, a zice :
Taci tu soro, nu mai plnge,
Ragla, Bistr.-Ms.
surori.
CA noi de mn ne-orn duce,
Una'n sus la RAsArit,
10. Una 'n jos cAtr Sfinfit ;
Si-atunci, soro, ne-orn intalnl,
Cand a face ploptil pere
$i rchita
SA rnancgm, soro, din ele !
G. Morariu, st.

(1) =

www.dacoromanica.ro
 149

LxxIII. Doi frati.

Colo 'n dealu de cel dealu
Rdsgritu-mi- o doi sori.
Da nu-s doi sori,
CA-s doi frtiori,
5. Vin dela domnie,
Se duc la 'mprtie.
Dar ei nu vin cum se vine :
Cai din guri muscndu-se,
Frtiori jucndn se.
10: Oral frate cAtre frate :
Noi acol duce-ne-om,
Caii scumpi
Cmpie, Ardeal.
In grajd de piatr bgh-
[ni-i-or ;
De mncare ce le-or da?
15. Da grail rosu vnturat,
Cu feldera (1) msurat
Dar de beut ce li-or da?
Da vin rosu strcurat,
Cu feria (2) msurat !
20. Da, zeu, nott ce ni-or da?
Un colac de grti curat
$i o ferie ras 'n mas !
Rmi, gazd, sndtoas.
A. V.

Mirelu-i tinerel.
Cel
Dai Ler !
Mirel murgu gtik
SA mi-si piece de-a vn.
Sus in muntii Nistrului,
5. In pmntul Turcului,
La fetele Grecului.
fata din polatei: (3)
Unde, mirel, ti-ai d'um-
[blat,
De ti-i murgu-as. asudat?
10. $i mirel din graiu gri
Taci, fatk nu mania (4),
C ac m'-ii mnib,
Brad.
Murgu'n pinteni strange-
[1-oiu,
Sus, la tine, sri-oiu,
15. Cosita
Sus In turnuri pune-oiu,
S ti-o bat vnturile,
Ca pe mirel gndurile !
Srbtori dup Crciun,
20. Atunci Ii vremea dd 'nsurat
$i fete de mritat.
Da'nsur m'oiu ;
Da ls. m'oiu ?
$i fii veselk fecioark
25. Cu vreo dalb de colina
Romul Rimbaq, student.

(1) = banita.
(2) vadra
(3) palat
(4) FrA pronumele md.

www.dacoromanica.ro
 150

my. Gazda nu-i acas,

Noi umblAm la colindat SA facA pita rotund
Dintr'o cash' 'n altA cask', $i colaci ca s ne-ajungA ;
Gazda noastr nu-i acas, SA bage la slued 'n glug
in vrful muntelui, SA-1 mne cu vacile
5. SA reteze stupii lui, 15. Pe coasta cu fragile ;
SA fac scarA de cearA, SA-1 mne cu oile
S scoboare 'n jos la Ora, Pe coasta cu florile ;
Cu secerea sub suoark, SA-I mne cu viteii
SA secere la sAcarA Pe coasta cu dedefeii.
10. $i la gru de primdvarA.
Sibiiu. Oct . Simtion, stud.

Umbigin colindnd.
Noi umblAm tot colindnd SA coboare'n jos la farA
$i pe Domnul lAudnd, Cu secerea su-suoar,
Noi d'umbldm din casA'n casA, 10. SA secere la sAcarl
Gazda noastrA nu-i acas, $i la gru de primAvarA,
5. CA-i in vrful muntelui, Tot in paiu ca trestia
SA urzascd (1) stupii lui, $i'n gratin( ca mazrea.
SA fac scarA de cear,
Cacova, (Aiud). Stef Oniga, student.
Obs. Intr'o variant din Spini (Trn. midi) vers. 6 sunk' :
i ceara stupului ; iar intealta gAsim acela vers : SA rAteze stupii
lui. In textul retinut de noi vorba urzascd poa'te insemn : s le fac
ursita = ucidd,. In Lexic. Bud. aflAm ursesc, constituo, destino,
decerno ; vgezni, rendelni, etc.

mom. Colinda popii.

Colo'n josu, mai in jos, 5. Da nu-i luciu luceafAr,
Linu-i Linu, Leru-i Linu! CA-i o sfntA dalbl rugd(1),
Colo'n esul cel frumos Dar' in rugA cini se roa&?
Joac un luciu luceafAr, RoagA nou popi de tari

(1) ---= oratoriu, Ipc de raga'.

www.dacoromanica.ro
 151
$1 cu noti egumei (1)
10. $i cu noua diecei
$i cu nou preuti sfinti.
Dar diacu cel mai mic
Lash' cartea d'a cetire
$1 din ruga c
'15. Dnd in toac 'ntdia oara ;
Cnd a 'ntors a treia oara,
negri ridicara,
Cata 'n sus si cat 'n jos,
Cata 'n sus spre rsrit,
20. Vz luna si soarle
$i doi galbeni luce fere (2) ;
Dar diacu cel mai mare
El in rug se'nturnar :
Pudd(3)mare, ce-am %/nit!
25. Vzui luna i soarele
$i doi galbeni lucefere!
Alei, Iud ne'nteleapt,
Mare esti, putin pricepi ;
Oledin.
myll. Colinda primarului.
Dar a cui-is este curti,
Linu-i, Linu, Leru-i Linu !(5)
A nalte minunate ?
De departe-s holburate,
5. De d'aproape-s poleite,
Pe din lontru-s zugravite
Tot de f rdie i de ;sal (6).
Dar Domnul Dumnezeu
(1) = egumeni .
(2) Plur. dela luceafr.
(3) = minune.
(4) = utrenia, s. miinecatul .
(5) Dup &care vers.
(6) = friine
(7) loves find 'Meet, pplind.
. (8) =-_ porumbei.
www.dacoromanica.ro
Ca nu-i luna, nici soarele,
30. Nici doi galbeni lucefere,
Ca sunt doi storcufi(?) din
[ceriu,
$i cu doi fiuti de-ai lor,
Cari vin la sfinta rug,
S'asculte vecernia,
35. Miez de noapte-itroasele(4),
In zori de zitil slujbe grele.
Dare-ar domnul Dumnezeu,
Ca si domnul de parinte
El sa-mi fie santos,
40. Sanatos si veselos
Pe d'o mndra de colind
Dela Domnul pe-o izband.
I-o 'nchinrn de sal-Mate,
Ca-i mai bund decat toate,
45. Dela noi, dela vreo doi,
Mai vrtos dela Hristos !
Al. Harfan, student.
$i cu jupnul birau,
10. Sed in poarta rzimati
Inteun bat albut de brad.
Da si stand si gomonind (7)
negri ridicnd,
Cat 'n sus si cat 'n jos,
15. Cat 'n sus spre rsrit,
Vz stol de porumbroi (8)
 152
Mestecati cu gangurasi,
La picioare rosioate,
La-unghisoare rotunjoare,
20. $i tot din unghile lor
Pica-pica' spic de grAu
Sub tufa de iarbd nalb5,
SA se facA Idcrazda, (1)
LAcrAzAu i feredeu, (2)
25. SA se scalde Dumnezeu
$i cu jupAnul birAu.
Ei se scald si se 'ntreabA :
Ce-i mai bun pe acest
[pArnAnt?
Nu-i mai bun ca boul
[bun,
30. CA munceste zi de varA,
Zi de yard pn 'n
NeadApat si nemncat !
Ei se scald'a i se'ntreabA :
Ce-i mai bun pe-acest
[pAmAnt ?
Gledin.
Colinda gazdei.
(la care invat feciorli a colincl.)
Sub umbra de lemn de
ftein,
Flori din toate flori 43)
Mndre mese sunt intinse,
PIng mese sunt scaune ;
5. Dar la masa cine sede?
Sede Domnul Dumnezeu.
Da l'al doile corn de masA?
$ede Petru, stint Sn-Petru.
L'al treilea corn da masd?
(1) loc de osfidtare, (maghiarism).
(2) baie, scalda (magh.)
(3) Dup fiecare vers.
www.dacoromanica.ro
35. Nu-i mai bun ca calul bun,
CA mi-si duce cap de otn;
El mi-si pune el mi-si scoate.
Ei se scaldA si se 'ntreabA :
Ce-i mai bun pe acest
[pmnt ?
40. Nu-i mai bun ca omul bun !
CA bine ne-o omenit,
Omeneasca-1 Dumnezeu
Cu darul sfiintii Sale !
Dare-ar bunul Dumnezeu,
45. Ca si jupAnul biru
El sA-mi fie sAnAtos,
SAnkos si veselos,
Pe d'o mAnclr de colindA,
Dela Domnul p'o izbAndA..
50. I-o 'nchinm de snkate,
CA-i mai bunk' deck toate,
Dela noi dela vreo doi,
Mai vArtos dela Hristos !
AL Hallam
10. $ede Ion-Sntion,
NAnasul lui Durnnezeu.
L'al patrulea corn de masa?
$ede da jupAnul gazdA.
Da de lucru ce-si lucreazA?
15. El- inchina cu-un pAhar
$i pAharu-i glbior,
GAlbioru-i, cd-i de flori.
Da'n gura pgharului
Scris-i raza soarelui ;
 153

20. Da'n toarta pharului 40. Si scaunul de judet !

Scrisu-i spicul graului ;
Da'n fundul pAharului
Scris-i poama vinului.
Dar ei band i gomonind (1)
25. Si ochi negri ridicand,
CatA 'n sus si cata 'n jos,
Cat 'n sus spre rAsrit,
Vrit sluga cea 'ncrezut
Viind tare ca vantu,
30. $i sosirA ca gandu.
Cum sosirA-asa. grir
Bun pranzul la d-voastr !
Dac-i bun, haida la el !
CA n'am venit d'a pranzire,
35. C'am venit a jluire :
Iuda 'n raiu cA si-a intrat,
Tare raiul I-a prdat.
Dar anume ce-a luat?
Da sustariul de botez
Gledin.
Nu gandl, slug, nimica,
Na (2) tunu i fulgeru ;
CA cu tunu tu-i tuna,
Cu fulgeru-i fulgera,
45. Iuda 'n raiu s'a spAimanta,
Toate jos cA le-a ls
$i sustariul de botez
$i scaunul de judet !
Darear Domnul Dumne-
[zeu,
50. Ca si jupanul de gazd,
El s- mi fie sntos,
Sntos si veselos.
P'o d'o mandr de colind,
Dela Domnul pe-o izband !
55. I-o 'nchinm de sAnAtate,.
CA-i mai bun decat toate.
Dela noi, dela vreo
Mai vartos dela Hristos !
Al. Haqan, student.

Lxxx, La, gazda feciorilor.

(Dup ce ies din biseric.)

leni (3) rgsari, soare ! Jituri de matasA.

In toate laturile, $i 'ntr'un corn de mas
Dai Domnului Doamne ! Cine cA mai sede?
In toate laturile, De sezut mai sede
5. In toate vadurile ! 15. Floarea graului ;
Soare rsria, In al 2-le corn
Fereasta lovia, Cine cg mai sede?
Casa 'ngAlbinia, De sezut mai sede
Masa d'auri ; Floarea vinului ;
10. Jur prejur de mask' 20. In al 3-le corn
(1) veselind i povestind.
-(2) tine.
(3) ia! interj.

www.dacoromanica.ro
 154

Cine CA mai sede? Ba-s mai mare eu,

De sezut mai sede De voi de-amndou'A,
Floarea mirului ; 45. CA unde nus eu,
La-al 4-le corn Cununie nu-i,
25. Cine c mai sede? Botez nu se face !
De sezut mai sede Dragul Dumnezeu
Etragul Dumnezeu. $ede i priveste
Sed si se privesc 50. $i chiar le grieste :
$i se-adeveresc. Voi, trei floricle,
30. Floarea grului : Trei mohoricle,
Ba-s mai mare eu, Ce vA tot priti
De voi de-amandoaua ; $i v'adeveriti ?
CA unde nu-s eu, 55. CA' voi toate trele,
Sat in cas nu-i, Una ca i alta :
3 5. Copii nu se cresc ! Floarea grului
Floarea vinului : Dragu sat al meu ;
Ba-s mai mare eu, Floarea vinului
De voi de-amndoua. 60. Drag sngele meu ;
C unde nu-s eu, Floarea mirului
40. Veselie nu-i, Sudoreaua mea !
Ospat nu se face ! $i te veseleste
Floarea mirului Ler, jupne gazd'A. !
Romos (Orstie). fratii Ordean.

mom. Colinda vtavului (feciorilor).

Tipa marea n' gura mare,
Vdtav de mare ! (1)
Cine 'n lume s'ar d'aflare,
S'o 'nnoate in ceea parte ?
5. Nime 'n lume nu s'aflare
Fr (N. N.) bun viteaz.
Dimineata s'a sculat,
S'o laid (2), s'o .pieptnat,
De stiri la cornelci (3) o dat :
10. Comelci, comelci, dragi
[cornelci
voi murgul meu,
Cel de dar dela nAnas !
Si-un comelciu fru-i puse,
Al doile saua-i puse,
15. Al treile nainte-1 duse.
Iar (N. N.) e buri viteaz :
In sulitA se rAimar

(1) Dupa fiecare vers.

(2) = *Vat.
(3) servitori.

www.dacoromanica.ro
 155

5i pe murg se aruncar. $i cu ochii de taleru.

Murgul prinde a srire.
20. Sari 'n vnt, sari 'n pmnt
Sari 'n termure de mare
$i nirnica nu-mi d'udare,
Far un corn de eapeneag
$i-o sfercuA (1) de palosii,
25. Ca murgul se poticnira
De domnutul (?) pqtelui ;
C nu-i mandru, cum s fie,
Ca-i cu solzii de d'auru
30. Iar (N. N.) e bun viteaz,
C'o sarit Innotat.
El sa-mi fie sntos,
Sanatos i veselos
Pe d'o mndra de colind,
35. Dela Dumnul p'o izband !
I-o 'nchinant de santate,
Ca-i mai buna decat toate,
Dela noi, dela vreo doi,
Mai vartos dela Hristos !
fiar,san.

Lloom. Colinda unde este fecior si fat.

Vine marea cat de mare,
Linu-i, Linu, Lent-i linu(2),
Da de mare margini n'are ;
Marginile bat luncile
5. $i stropii stropesc nuorii.
Da'n agesturi (3) ce-mi
[aduce?
Brazi inalti, incetinati,
Cu molizi alaturati.
Printre brazi, printre molizi
10. Noata, noat boul sur,
Cu copite 'ntraurite
$i cu coarne 'ntrargintite,
Da'ntre coarne ce-mi
[aduce?
Este-un leagn actat
15. Cu frai roii rsucite,
Cu eitnad (4) pan'n pamant.
Da'n leagn cine-i culcat?
(N. N.) mort de beat,
Mort de beat, mort de be-
[teag(5)
20. Da la capu-i cine ede?
$ede-mi dalba feciorit
Cu dalba de (N. N.)
Da de lucru ce-mi lu-
[creafa?
Ea imi coase i-miceseste(6).
25. Ea cosndu i ceOnd,
ochii ridicand,
Cat'n sus i cata'n jos,
Cata'n sus pe mare'n sus,.
Wet noted snioare
30. $i cu notta Greci bogati,
Viind tare ca vntu,
Sosind iute ca ga ndu.

(1) Diminut. din sarcr=vdrful.

(2) Se repet dup fiecare vers.
(3) = latin aggestus, din ad-gero, aduc; deci. ceeace aduce apa.
(4) = ciucuri, canafi.
(5) = bolnav.
(6) = tiveste.

www.dacoromanica.ro
 156

Cum sosir-asA grairA 45. $i din greu mi-i vAmuirA,.

Ce ti-i fata ceast' voi-
[nick
35. Sor-ti-i, ori frate ti-i ?
Nici mi-i sofa', nici mi-i
[frate,
Fdr' mi-i Voim vamesA.
Ea din somn de s'a trezl,
Cat de greu va vAmul,
4Q. Tot de meiji (1) i de mAtsi
$i de valuri de gioldan(2)
$i de viguri (3) de postavuri !
Nice vorba nu sfArsir
$i din somn cA se trezirA,
Gledin.
Tot de mAji si de mAtAsi,
$i de valuri de postavuri.
Dar (N. N. feciorul) e bun
Iviteaz
$i N. N. (fata) i fatA dalbA.
50. Ei s-si fie sAnAtosi,
SAnA tosi i veselosi.
Pe d'o mAndrA de colind,
Dela Domnul p'o izbAndA,
Li-o 'nchindm de sntate,
55. CA-i mai bun deck .toate,
Dela noi, dela vreo doi,
Mai vartos dela Hristos !
Al. flat-sun, student.

Colind la oricare orn din sat,

Cesta-i Domnul bunu, Galbini lucefere ;
Bun gaud gnditu, Jur in jur de mAneci
Tot din tinerete 20. Tot sfinte Dumineci,
Pti. 'n batrnete. Jur In jur de poale
5. Ca el sA mi-si fad' Stele mruntele.
Rug pe pAnfant. $i el 61 mi-si merse
$i dac-o gtir, Tot la ruga lui
si tocmirA : 25. $i se InchinarA
Nou egumei, Si se poclonir
10. Nou'd diecei, $i din graiu grAirA :
NouA preuti sfinti. Voi, slugile mele,
$i el se 'mbrAcar Slugiti-mi cu drept,
Inteun cafton (4) dalbu 30. PAre io oiu trAire ;
Lung pn' In pmnt, CA dac-oiu murire,
15- Bine mohorit ; Vou6 voiu lasAre
In spate si 'n piept Tot sufletul mieu
Luna cu soarele, Pe pAlmile voastre,

(1) =-- vechi msuri de pond-100 punti, ca 50 kilogr.

(2) = giulgiu (jolgiu).
(3) = valuri.
(4) caftan.

www.dacoromanica.ro
 157

35. Dragi bratele voastre ; Merg imprstiate,

Dar voi s-1 suiti Ca pleava p'in vnt.
In poala ceriului, Dar jupnu gazdi
In poarta raiului, Fie sntos,
Unde se petrec 50. Fie veselos :
40. Toate sufletele Po' mndr colind.
Si drepte si strmbe. Si-o 'nchinm de sntate,
Sufletele drepte CA-i mai bun deck toate,
Mergnd revrsat, Dela noi, dela vreo doi,
Ca grail vnturat ; 55. Mai vrtos dela Hristos !
45. Sufletele strmbe
Gledin. Al. Ilarsan, student.

=my. Ferica-mi.
Ferica-mi de el, 20. Peunii jotati (1),
De-acest boierel, La nunt-s chemati ;
Bin' 1-a ferecat Dar de ti-ai vede
$i bun loc i-a dat : Dragi fetele lui,
5. In mijloc de raiu Tie ti-ar pre
Tot la mese 'ntinse, Dalbesi lebe joare (2)
La fclii aprinse. Pe fermuri de mare ;
Dar de 1-ai vede, Dar de ti-ai vede
Tie ti-ar pre, Dragi boiti (3) ai lui,
10. CA-i-si sfntul soare, Tie ti-ar pre
Cam prin prnzul mare ; 30. Cerbu-ititior,
str,
Dar de .0-al vede S-mi fie pscuti
Drag doamna lui, Pin cei var5i (4) de munti,
Tie fi-ar pre, Prin cei brazi rnrunti ;
15. C-i-si luna plin, Dar de ti-ai vecla
Cam pe lng cin ; 35. Dragi vacile lui,
Dar de li-ai veda Tie ti-ar Ora
Dragi ficiorii lui, Ciute-s mohorIte,
Tie li-ar prek La lunci scoborIte,

(1) --= frumos gdtag.

(2) = dirninut. din lebedd.
(3) = bouleni.
(4) ---- vrfuri.

www.dacoromanica.ro
 158

S-mi fie pscute ; Prin celi-ierbi

.40. Dar de ti-ai vede 45. Nalte, nedlcate ;
Dragi oile lui, SA-mi fie adpate
Tie ti-ar pdre In celi-izvoare calde.
S-mi fie pscute
Tehq. I. BeFheri, auzit dela tat-s5u.

Fericu.
Fericu, fericu-i, Doamne, Cu flori de d'argint ;
De cine-i fericu? Pintre flori i mere,
De-un boieriu btrn ! 15. Pe-o gur de raiu
Ce locut mai este Boare Irni trge,
5. Mijlocut de raiu, Mru-mi legn,
La mas glbioar, Merele-mi pick
Galbira de cear. Masa-mi gramuni (1),
Jur prejur de mas 20. Boieriu le-alegek ;
Sunt jituri frumoas. Carele-s mai mari,
10. Scrisu-mi-a, mai scris Da(2)-le la domni mari ;
Mru-i mrgrit, Carele-s mai mici
Mndru d'inflorit Da-le la voinici !
Bucure0 (Zarand). Ion Fugal&

'Java. Scoal gazd.

(Colind de zeinrit de pe Olt.)
Scoal, gazdd, nu durmire,
C. nu-i vremea de-a durml,
C6-i vremea de-a 'mpodobi
Gaztla sus cd se sculark
5. Mtura 'n mng-i luark
Curtile i mturard.
Cnd el-A la isprvit,
Iat, taic, ce-am ggsit !
Voila.
Am gsit un fir de d'aur,
10. S mi-1 duci, taick la faur,
Ca s-mi faca-un beiierel (3).
Ce va ramne din el,
SA ImpArte#i la Arad,
S ne fac5. parte 'n raiu,
15. CA iraiu-i luminos, -
Ca i poala (4) lui Firistos !
Pict. Serban, student.

(1) =
(2) = le dAda.
(3) Diminut. din baier.
(4) Poala hainei.

www.dacoromanica.ro
 159

LxxvII. In jur de mas.

Jur de jur de mask" Ingeri le-adurr
Covor de mtas, 10. In raiu le bga.
La mijlocul mesii Da tu ce ti-ai dat,
Mru-i mrgrel, De fi-ai adunat?
5.. Vndt Inflorit, Plug cu sasd boi,
Mere de d'argint Pognici (1) sunt doi
Vntul cltin, 15. Si-o turmd de oi,
Merele cde, Pcurari sunt doi.
Ungurei. I. Dancu, st-

LXXXVIII. Doi boieri bogati.

Doi boieri bog*, 10. Merele pica ;
Domnului Dornnu, Ingerii veniau
Pe cum s'au rugat, $i le culegeau,
Dumnezeu le-a dat: $i le trirneteau
5. Mas glbioar, Pe fat de craiu,
Lumina" de cear, 15. Pe poart de raiu
Pomu rsddit, Sus la Sutlefle,
Cu mere de-argint. Sal mnnce si ele
Vntu trgn, Cat de pufinle.
Desmir (Cmpie). Al. Pop, st,

LXXXIX. Doi boieri bogati.

(Variant.)

Domnului nostru! Da-n mijlocul mesei

Doi boieri bogafi, Porn i rsri
De ce s'au rugat $i poame Ikea
Dumnezeu le-a dat : 10. $i In raiu le duce
5. Mas gIbioarg, Pe la guritele,
Cu lumini de cearl ; Pe la sufletle !
spring. Marie Matief, comunic. de Ern. Colbazi, st..

-0) Biatul care ntdnd boii.

www.dacoromanica.ro
 160

XC. Domnul bun.

Cesta-i domnul bun, 10. Cati drumari trece,
Doamne Leo ! La mas-i pune ;
Bun gnd si-a gindit ; Vntul trgn,
Pe cum a gindit, Merele pick
5. As-a si acut : Ingerii veniau
Casd Ingl drum, 15. Si le culegeau
Mas peste drum Si le trimeteau
Si-un porn' reiveinat (1), Pe poart de raiu
De mere 'ncrcat. La fete de craiu.
Ceanul des. O. lsaic, student.

Domn bun.
(Variant.)

Nimerim (2) la cest domn Rupe (4)-orn doi dar dintre

[bun, [noi.
Dar domn bun n'a fost Care-or fi cu cioareci noi.
[acas, Domn bun acas-a sosit
Fost-a 'n codru a vnare, $i un prnz mare si a &it.
Dup I cine (3)-'om mn-re?
Refr. Domnului Domnu dupg fiecare vers.
Belioara. G. Boldea.

xcii. Tani cu trei fii.

Fer.icean de elu, Unul 1-a invtat
Domn I-a fericatu S fie pop 'n sat.
Hai Leromi Doamne, 10. Unul 1-a 'nvtat
Dornn la fericatu, Plugrel de camp.
5. Trei ficiori i-a datu. Altul 1-a 'nvtat
Trei ficiori i-a dat, PAcurariu de oi.
Bine i-a Invtat. Al ce 1-a .'nvtat

(I) =reiceinat, (Cistelec) crelcdnos, riimurat.

(2) Sosim.
(3)=pe cine?
(4) = desprfi, detas.

www.dacoromanica.ro
 161

15. SA fie pop 'n sat, Iar eel de apoi,

El cA a venit Pcurariu de oi,
$i el s'a ivit El cA a venit
La tAicutul lui 45. $i el s'a ivit
$i la mgicuta lui. La ticutul lui
20. CA ei s mi-si vinA $i la micuta lui.
$i el s le spunA, CA ei s purceadd (3)
Cati pruncuti In sat $i ei sA mi-si vad
El a botezat, 50. Cate flori pe munte,
Cate fete mari Atate oi de multe ;
25. A dus la altariu. Cate-s viorle,
Cate sufletle Atate-s miorle.
A scos din munci grle. Ctiis anglicei (4)
Cel ce 1-a 'nvtat 55. P'atata-s berbeci ;
Plugrel de camp, Mii de miorle,
30. El cA a venit Berbeci printre ele.
$i el s'a ivit Oile-s frumoase
La tdicutul lui $i foarte lanoase.
$i la mAicuta lui. 60. Is foarte lanoase
CA ei sA vin 5i-s tare lptoase !
35. Pan' la cea grdin Dar ticuta lor
$i ei s vad $i micuta lor,
Cum mai stau grmadd Ei- s'au veselit
Stoguri peste stoguri, 65. Si au multmit
Vraari (1) peste vrauri, Domnului prea bun
40. Ho Ide smnate, Sanfului Crciun.
Livezi cd5tigate (2) ;
Rachita (Mnat). Scris de Ion invttor, la an. 1896, cum dins ul
a aUzio dela WA seu, cu 46 ani, mai inainte In comuna.Petroasa.
XCIII. Ce-i mai bun ?
Sus imi Dac cade, ce se face?
Jos imi cade, Da se face-un feredeu (5),

(1) ---- vrav = vraf.

(2) = grijite.
(3) sc tneargd.
(4) Diminutiv din anglici, 1. d. aglici, din aglica Primula yetis.
(5) Feredeu = baie, scaldg.
Al. Vititt, Colinde din Ardeal. 11

www.dacoromanica.ro
 162

5. Un' se scaldA Dumnezeu, Ce-i mai bun ca calul bun?

Dumnezeu cu fiul su; El calea de nouA zile
Si se scald 15. Ti-o calcA in dou zile !
$i se 'ntreabA Ce-i mai bun pe acest p-
Ce-i mai bun pe-acest pA- [mnt?
[mnt? Ce-i mai bun ca viea bung,.
10. Nu-i mai bun ca boul bun ; C vara mi te 'ndulceste,
El i trage brazd neagrA $i iarna mi te 'ncAlzeste I
$i mi-ti face One dalbA !
Sebes. Mar. Gh. Pop, comunic. I. Dimboia, st.

xcm. Colinda judelui(1).

Sus in munti imi ploau5, Nu nfa' sAget,
La cmp cade rou, Nici nu m'alung,
O jupAne jtidel CA eu ti-oiu lu
Cea rou din cmpi 25. Cele cloud coarne,
5. Cu ploaia din munti, Cele cloud razA,
O jupne jude I 0 jupne jude !
Ea s'o d'adunat Te-oiu purt cu cam
Jur prejur de lac, Peste munti mrunti,
O jupne Jude ! 30. Cu brazii cArunti,
10. $i ea s'a fAcut O jupne jude !
Trestie mArunt, Peste munti mai mari
IederA 'nfloritA, $i cu brazi mai rari,
O jupne jude ! O jupne jude !
Dar cine paste?' 35. Unde apa picA,
15. Cerbu IreVior (2), Pietrele despicA,
Muma cerbilor, Uncle apa curei,
O jupne jude ! Nime n'o tulburA,
Dar cine-1 pndeste? O jupne jude !
Manu, bun voinicu, 40. Unde iarba creste,
20. 0 jupne jude ! In patru se'mpleteste,
Manule, Manule, Nime n'o 'ncAlceste,

(1) Jude=primar. Obs. feciorii, And pleacd la colindat, merg intiu la ju-
dele colindd aceasta.
(2) =-- stretior(?).

www.dacoromanica.ro
 163

0 jupne jude ! 0 jupne jude !

Dar cine si-o paste? $i noi ne'nchinm
45. Cea citit vnt, Dalb sntate !
Mama cerbilor,
T. cat. I. Oloriu, st.

xcv. Ziori de ziori.

(De zurit.)
Vai ziori de ziori ! Vai ziori de ziori !
Ce v rvrsati, Vinete-s brdete,
Vai ziori de ziori ! Dalbele fgete,
AO de dimineatd (bis), 15. Fulgulet de d'aur
5. Vai ziori de ziori ! Cin' 1-o d'apucat
Noaptea de ast noapte (bis), $i s'a mnecat?
Vai ziori de ziori ! Gazda, cest domn bun
Putinsomn somnai (1) (bis), Cu lumini in mni,
Vai ziori de ziori. 20. Cu prescuri in brate
10. Frumos vis visai (bis), La dalbe dumineci,
Unde io erai (bis), La sfinte biserici,
In veirsii (2) muntilor (bis),
Voil (Fggra). Dict de Eva Gabor.

xcvi. V'o doi meri i v'o doi peril,

Dinaintea cestor curti
Cresc florile mrului !
Crescutu-mi-o, nscutu-mi-o
V'o doi meri si v'o doiperi,
5. Cresc florile mdrului !
La vrfuri apropiati,
La trupini mai deprtati,
Cresc florile mrului !
La vrful la v'o doi meri
10. Este un pat mare'ncheiat,
Cresc florile mrului !
s
Cu scnduri dalbe de brad ;
Dar in pat ce-i asternut?
Cresc florae mrului !
15. Ismei creat (3), mrgreat !
CAptiu ce este pus?
Cresc florile mrului !
Busuiog si mgheran.
Dar in pat cine-i culcat?
20. Cresc florile mrului !
Este gazda, cest domn bun,
Cu drag jupneasa lui,

(1) = durnai.
(2) .----- vrfurile.
(3) =--- Mentha crisfia.

www.dacoromanica.ro
 164
Cresc florile mrului !
Ei durmir5, ct durmirA,
25. PAn ei se pomenir,
Cresc fiorile mArului !
Gr unul cdtre altul :
Dormi tu, Voino, dormi,
nu dormi?
Cresc florile mrului !
Voil (Fagras).
xcvn. Un mr 5i un pr.
Colo josu,
Mai In josu,
Este-un mr
Si este-un pr ;
5. In vrfutu pArului
Sunt doi pui de turtureA.
Tot ascult toaca 'n ceriu,
Toaca 'n ceriu i slujba 'n
fraiu.
Slujba-i sfAnt cine-o cnt?
Dui-A fiecare vers: Lerui doamnea!
Silvasul rom.
xcviii. Doi boieri btrni.
RoagA-ti-se, roag5
Doi boieri bgtrni ;
La ce se rugA,
Dumnezeu le da :
5. Masa 'n glbiori,
Galben de flori.
Mru 'ntr'aurit,
Cu mere de-argint ;
Ragla, Bistr.-Ns.
(1) = cazut.
www.dacoromanica.ro
30. CA eu nu mai pot durmi,
C mi-o cdst (1) inele grele,
Cresc florile mrului !
De nu pot durmi de ele.
Bate-mi boarea raiului,
De doboar flori de mr,
35. Flori de mr i cu de pru,
Cresc florile mrului !
G. Gabor, st.
CAnt-o nou pochi bAtrni
10. Si cu nou dieci.
GrAI popa cel btrAn
La diacu cel tinr,
SA dea 'n toacd de tri ori,
De tri ori pe tri lturi,
15. Ca s-mi cAnte cocosii,
S se scoale fetele,
SA-si pieptene cozile,
S mture curtile.
G. Boldea, st.
Mrul se clti,
10. Merde curd,
Gazda le strangeA
$i le trimeta
Pe-un ficior de-a lui
La usa de raiu,
15. La o fatA de craiu.
G. Morariu, st.
 165

xcnc. Sculati baled.

Sculati boieri, nu somtu4i(1), 10. $i-a doua razA d'unde razA?
C nu-i vremea de somnat, Razi 'n es
CA-i vremea de colindat, La grne verzi ;
CA cocoii i-au cntat, 5i-a tria razA unde-mi razA ?
5. De tri ori pta 'n Raz cruce de fereast,
Cu tri raze (2) In tri lAturi. 15. La fereastA 'n asta casA.
Intia razA razA? SA fii, gazdA, sAnAtoasA,
'ban vr,sii (3) muntilor, La anul mai veseloasA !
Pe poalele brazilor ;
Boian. Scumpu, st.

a. Floare cu trei rzioare.

Coc.4 gain mi-a cntat,
Florile-mi dalbe !
Flori albe s'au revrsat
5i din flori floare rAsare,
5. Floare cu trei rAzioare.
IntAia raz ce-mi razl-na?
RazA 'n vrful muntilor,
Pe-poalele brazilor !
A doua razA ce-mi razd-na?
10. RazA 'n cruce de fereastA,
La fereastA 'n asta casA.
A treia raz ce-mi razA-na?
RazA 'n es
La holde verzi,
Tilisca.
15. De le coace, le rscoace.
$i v'alegeti doi din voi,
Macar (4) sotii amAndoi
5i plecati la rourat
Ca vara,
20. Ca primAvara.
CAti cu rota ajunge-s'or,
Cei bAtrni sfinti-se-vor,
Cei mai mici mai face-s'or !
Gaza, sA te veseleti,
25. $i la multi ani sA trde0i.
C noi umblm i colindrm,
Vota, gazde, v'o InchinAm.
Scris de Martin Brain.

CI. Colinda pcurariului.

Dalbul pAcurariu CA are oi multe,
Ei s'a lAudat, Multe i mrunte,

(1) = duriniti sonzn.

(2) Zorile, cu 3 raze in 3 lAturi.
(3) =
(4) =fie.

www.dacoromanica.ro
 166
5. Cate flori pe munte ;
Cate-s floricele,
Atate-s miorle ;
Cafi Is d'aglicei (1),
Atafi berbecei !
10. Pacurariu mal mare
ChiamA oi nainte ;
PAcurariu mai mic
D 'n oi
Dinapoi.
15. Pacurariu mai mica
Din graiu 1ml grdia :
PAcurariu mai mare,
Rom os, Hateg.
cu. Colo jos pe .dup deal.
Colo 'n jos pe dupl deal,
Florile dalbe,
Este un biet de pAcurariu.
El cu fluera zice,
5. Oile toate zAceA,
Nutria' o beatA de mielutA
Cete a.
cm. Pe sub deal de pomiori.
Pe sub deal de pomisori,
Ler, o Ler; Doamne,
Mare card de oi i'mi paste.
Ricurariu cine le este?
5. Da, zo, Petru bun voinic.
Mare Vint eh si-o bAtut,
Florile s'au scuturat,
Oi mai bin' s'au aturat,
(1) --= aglici = Primula officinalis.
(2) = de doi ani.
(3) Rilsfrcinte.
(4) Lolol, floc, smoc.
www.dacoromanica.ro
Intoarce oi 'napoi,
CA nou ni-a ftat
20. 0 mieoar fiastr (2)
Un berbecel orfies
Cu coarnele 'ntoarse,
In aur suvoalse (3),
Cu latel (4) de-argint,
25. Razim 'n pmant.
5i te veselesti, dalbe p A-
[curariu,
Ca noi ne 'nchinAm in alb5.
[sAnAtate !
Fratii Ordean.
5 ede. 'n coate si 'n genunche,
Se ruga la Maica Sfant,
SA-o scoatA din iarn 'n varl,
10. CA ea bine a cinstl-o :
La Sangiorz c'un miel frutnos,
La Ispas c'un drob de cas.
Corn DarcimuF, st.
Mare sbier cA si-au sbierat,
10. Dumnezeu s'a indurat,
Jos la ele-o scoborit
51 din graiu as-a grAit :
Petre, Petre bun voinic,
Ale cui sunt ceste oi?
15. Ce m, Doamne, ispitesti,
D'ale tale si-ale mele :
 167

Eu le pasc si le grijesc, Un miel frumos ;

Tu le cresti si le multesti ! La !spas
Fie, Petre, toate-a tale, Un brunj (1) de cas,
20. Numai iu mie s-mi dai : 25. SA 'mpArtim pe la sAraci !
La SAngeorz
Coroiu. Ios. Comes student

my. Ruga mioarei.

(Variant la CII.)

Colo'ndealu, dupA dealu Ca s'o scoat'n primIvarA,

Esteun tinr pkurariu. CA bun platl-i va da-rA :
Pcurariu zica'n tri,scei (2), La Ispas
Oile 'ncepurA-a plnge ; 10. Un bulz de cas,
5. Numai miaua mioreA La Sngeorz
Lui Dumnezeu se rugh, Un miel frumos.
Ragla (Bistr.-Nasud.) G. Morariu, st.

cv. Ruga miugrii (miorii).

(Varianfa.)

Colo'n dealu, dupA deal S'o scoatA'n primAvarA,

Este- un Wet de pkurariu,
Tot zica c'o fluereci, (3)
Toate oile-mi ski
5. Numa-o biatA de mivar
$ede'n cote sen genunchie
$i se roagrt Maicii sfinte,
Poiana (Aiud).
CA ea frumos o va cinsti :
10. La SAngioliz c'un mielfrumos,
La Ispas c'un bulz (4)de cas,
La Rusle-o lAnA mare,
La Crkiun c'un surnan (5)
[bun.
Aur. Deac, st.

cvi. Sus la munte.

Sus la munte, pintre vAi $i cu opt pAcurArei.
Sunt opt turmate de oi Da pe unul mi-1 minark

(1) =-- bulz = bru;, codru.

(2) --,--- fluer.
(3) Diminutiv dinfluerd.
(4) = bof de cas; cocolos.
(5) Sisman V sucman ----- tundra, ghebl.

www.dacoromanica.ro
 168

5. Sali intoarca oile. 85. Ingropati-rni-o 'n pmnt

Cnd oile le'ntorcea, Cu doputul cdtr vnt.
Lui grea lege (1) Ii facea : Cnd vntul o trgrfa,
O s-1 puste, o taie. Toate oile-or juca.
Pe mine nu ma puscati, Cate oi mandre,
10. Fail capul mi-1 20. Toate m'or plnge pe vai ;
Si pe mine ma'ngropati Cate oi mndre, cornute,
In strunguta oilar, Toate m'or plnge pe
In jocutul [munte!
Draga fluerita mea
Ceanul des. A. Poruf, st.

cvii. Trei pcurrai.

Tri pacurarasi pe munte,
Hoi Leru-mi Doamne !
Cei mai mari is veri primari,
Cel mai mic Ii strinel,
5. Ca si-o lunii de inel (2).
Tofi pe el Ca mi-1 mn,
SA bata oile 'n sat.
Rana oile batea,
Mare lege ij, facea :
TO. O sa-1 puste, o s 1 taie.
El din graiu asa graia. :
Pe mine nu ma puscati,
Fara capul luati.
Ciunga.
Si pe mine ma 'ngropati
15. In staulul mieilor,
In strung* oilor ;
Pe mine pmnt nu puneti,
Far' scump gluguta mea
$i fluera la cure.
20. Cnd vntul va tragna,
Fluerita mi-a calla :
0i, oi, oi mndre cornute,
Mndru mi-ti cnta p e munte !
0i, oi, oi mndre mutate,
25. Mndru mi-ti canta pe ste !
Ios. Nicoarei. st.

Trei pficurgrei.
(Variant.)

Trei pacurarei pe munte Ca si-o lume (3) de inel,

Si toti trei mi-s frati de cruce, 5. Tot pe el ca mn,
Numai unu-i singurel, Oile de le 'nturna.

(1) --= judecatd.

(2) = piatra (scump) ce este in inel, se zice fund, passim.
(3) piatra din inel.

www.dacoromanica.ro
 169

Pn' merge [An' vini, C'am o glug cu cureh,

Legea lui c i-o fAceh :
0 s-1 puste, o s-1 taie.
10. El din graiu ash. grih-re :
Pe mini nu mi-ii impusch,
Nici capul nu mi-ti tih,
Bistra.
Fluera-i bgat in ea;
15. Cnd vntul va trganh
Fluera va fsunh,
Oile s'or inturri !
Sept. Simu, student,

Albu-i dealul.
Albu-i dealul, de ce-i alb? 0, mnch-v'ar lupii, oi,
Tot de vite si de oi. De cnd umblu dup voi
Dup ele cine-mi umbl ? Sunt mai alb eu deck voi t
Dumbl-tni Petru, ft fru- V pasc in fan* verzi,
Lmos. 10. V'adp in izvoare red !
5, El din grain ash gri :
Refren : Vita-i verde i arde, dup fie care vers.
Vale (Sibilu). Scris de A. Sava.

cx. La luncile soarelui.

Colo j os, 10. Rupsei doamna florilor ;
Mai in jos, Doi pe SUS c mi-o duce4.
La luncile soarelui, Doi pe jos ea' mi-o is pitid
Grele ploi chi mi-o plouat, Ce esti, floare, ash frumoas,
5. Vnt cu soare-o sghiciulat(1) De esti drag-A junilor,
Zi devar 15. Ca laptele pruncilor,
Pn 'n sark Ca vinul boierilor,
Pn Ca' se bgar ; Ca pita sracilor ?
Rupsei una, rupsei dou,
Silvasul rom. Ion Boldea st

Blestem de mama'.
Hai Linu, Linu-i, Leru-mi Un drumariu pe drum trece,
[Linu! 5. El la serpe se ducea
La marginea drumului, Ckre serpe ash zicek :
Mnc-un serpe p'on voinic. Las, serpe, pe voinic
(1)= sbici.

www.dacoromanica.ro
 170

PAzeke-ti tu drumul tu, CUm mi-ai rupt tu pieptuI

CA maic-sa mi I-a dat
10. C'un picior I-a leganat,
Cu gura 1-a blstmat :
Mnce-ti erpii trupul tau,
Asinip.
[meu ;
Mnce-ti erp i matele,
15. Cum mi-ai rupt tu bratele,
Chiar In ziva de Rusale,
C'atuncia-i ziva mai mare !
Tul. Gruipi, student.

cxii. Sus la drumul mare.

Sus la drumul mare, 10. $i lui c i-au dat
Ler, da Ler, nevast Murgu de 'nvatat.
Cam pe lngA cale, Pe murgu 'nvtnd,
Crescut-o, nscut-o Virga,3 (1) aducnd,
5. Verde-un verzigir, Virg de duinic.
Galbin pltior. 15. $i te 'nveseleke
$i dacA-o slujit Cinkit nevast
La mari ca la mari $i-o inchinin cu sntate !
La domni de cei mari,
Baits. Colinda din Hartagani.

C. Urri.
i. Urarea dela fereast.
Astazi avem o zi mare,
Noi cretinii fieke-care,
Ne veselim prea frumos
De Naterea lui Hristos,
5. Care a fost mult dorit
Noti lumii cei(celei) greit.
Pentru aceea noi umblm
Si pe Domnul ludrn,
Cu glas mic, cop ilaresc,
10. Vestind darul cel ceresc.
Agristeu (Tarn. mica).
Poftind la toti sanAtate :
La cei de aproape i departe,
Ca Nakerea lui Hristos
SA vA fie de folos.
15. $i sfntul Anul-Nou
SA-1 ajungeti sntoi,
Sngtok i veseloi !
SA fii gazdA sntoas
Si gzdoaia veseloas !
A. V.

(1) Virgug i virg, cel dintaiu diminutiv din vig (val), magh. vg.

www.dacoromanica.ro
 171

u. Multmita feciorilor.
(Urare In casa.)

Dupd ce au colindat la fereasta preutului, acesta-i sloboade In

cas, ii pofteste s seaza si-i omeneste. Feciorii sed In jurul mesei, apoi
cnt colinda : Cesta-i Domnul bun, Doamne leo, De el si.a bent casa
lng5 drum s. c. I. Cnd terminA aceasta, la un semn al vtavului
toti se ridicA antnd :
Scoal-te 'n cicioare (1), Troapa (2) ni se 'ntoarse,
De le multmeste ftofi lesJ
De-un colac de griiu, Pe usA ne scoase ;
De-o cup de vinu ! Tu gazdA frumoasA,
Rdmai sngtoas !
AgriOeu (Tarn. mica). A. V.

Multmita feciorilor.
(Varianta. 1-a).

Vtavul : Acum ai nostri 15. CA ni se pare c-i porcul tot.

[frati !
in picioare v sculati,
Cu urechile ascultati,
CA ne drueste jupanul-
[gazdA :
5. C'un dar mare,
Mndru tare,
Ca pelita lui Hristos,
SA-1 primim toti bucuros :
C'un colac de grau curat,
10. Intre Santmrii smnat,
Pe sama noastr gtat.
C'un .olc/u-bold (3)
Dela jupan gazdA din pod.
NouA nu ni se pare soldu-
[bold,
Dar de-ar fi Intreg porcu,
Cu ochii ne-ar vede,
Cu urechile ne-ar ascult,
Cu nasul ne-ar ramA,
20. Cu unghiile ne-ar dramA,
Cu coada sus la cer ne-ar
krunch,
Numa pe min' si pe gazda
[ba !
Jar se 'ntoarce jupanu
[gazdA
De-a sail,
25. De alaltd sarA,
Mai vartos din east sati,
C'o comoarA, crAiascA,
Dumnezeu sA-1 zileascei (4),

(1) Asa pronunta numai In colinda aceasta; In uzul cotidian zic : chicioake.
(2) = trOos = comanda.
(3) = gold, coafisd, de fiorc.
(4) .= sii.1 find matte site.

www.dacoromanica.ro
 172

Intru multi ani sA trgeascA ! S'ajungA, sA ne mai cin-

30. De unde Dumnealui de- steascA,
,seartii (1), Intru multi ani cu pace
Cu miea i cu suta s do- $i cu sAnAtate
[bandeascA. SA trAeascA !
Dumitra. Sim. Marcu. student.

iv. Multmita feciorilor.

(Varianta II.a.)

Stati, frati, Gru cu mna-a rAvArsat,

CA bine s'a prieeput jup- 15. Dumnezeu de mare mand
[nul gazdA [1-a 'neArcat !
Cu dalba de jupneasA Din fir in paiu,
5. Dela luna la siiptAmana, Din paiu In mAnunchiu,
Mai vrtos de acuma, Din mAnunchiu in snop,
C'a prins 12 boi bourei Din snop in claie,
Cu coarnele lungi 20. Din claie 'n stog,
De aici pan' la Turci, Din stog pe arie
10. Hegheg (2) pan' la M ndr i frumoas.
[amiaz, SA trAiti Dumnia-voastrA
Cecale (3) dupA amiaz. (Toti :) Mare multam, Mare
Iqind In cmpul cu florile [multam ! !.

BrazdA neagrA a rAsturnat,

Decea. Ein. Pop, student.

v. Multmit.
(Se ccintd dup colina.)

Sculati, frati, i nu mai beti, 5. DArueascA-1 Dumnezeu,

Leru-i Doamne ! Sus In poarta raiului,
$i la gazdA-i multdmiti, De-a direapta TatAlui !
Din ce dar ne-a dAruit,
Bgdu. T. Feledean, agricultor.

\(1) = iea, gole,sie.

(2) = ascutite.
(3) = plecate s. intoarse in afarit.

www.dacoromanica.ro
 173

Multm RA.
(Urare dup colina Varianta I.)

Acest praznic luminat Dintr'o feciorit

Noi cu drag 1-am asteptat, Mind de credintA,
S'auzim ingerii cntnd, 15 Ca s ne sloboazA
Magii cu steaua cAlAtorind. Cu strlucit razA
5. AstAzi se vesteste Din Munca cea de tot mare
$1 se prAznueste La-a raiului desfAtare.
Zi veselitoare Poftim, s
La toti p e sub soare : 20 . SA v veseliti,
Ingerul sfatului, Vietuind in bunA pace,
10. Fiul Tatlui Cum si lu Dumnezeu '11

La noi a venit, [place !

$1 s'a omenit (1)
M. Decea. Sim Stef, student.

vn. Multmit.
(Dup colincl. Varianta II.)

Eu sunt pop sAriman, SA-mi cumpAr nAdragi de-an-

SA-nii de gazda un ban,
SA fie gros la dungi
$1 cu sporiu la pungA.
5. SA-mi de vr'o septe, opt,
SA-mi umple punga de tot.
SA merg In trg la Orstie,
Silvavi rpm.
[glie.
SA-1 croim pe pulpe,
10. SA fugim dup vulpe ;
Vulpea ii poam. viclean,
Eu sunt ficior de cAtan.
Dictat de T. Boldea, plugar.

Multmit.
(Urare.)

AstAzi se vesteste 5. AstAzi s'a nscut

$i se preamreste Cel far' de 'nceput.
Zi veselitoare Fiul cel frumos,
Lumii pe sub soare. La noi a venit

(1) --- s'a Peat ()In.

www.dacoromanica.ro
 174
Si s'a umilit.
10. Dintr'o feciorita
Mina de credinta,
Ca s ne sloboaza
La stralucit rag,
Chimitelnic de Camp. Dictatii de diacul odogenar,1885, scrisA de A. Viciu.
Urare.
Aceasta bucurie sufleteasca
Tot omul bine s'o cunoasc,
Ca' nu poate s targueasc (1),
In asta vieata lumeasca.
5. Acest praznic luminat
Noi cu drag 1-am asteptat,
S'auzim ingeri cntand,
Pe copii bucurand,
Vestind la toti voie bund,
10. La tot omul dimpreund :
Dela mic, pang la mare,
Rusor.
x. MultArnitA.
Colea peste drum
La acest gazd bun
Band si mancand,
Gazdei multmind
5. De dar, de pahar,
Ciufud (1. Blaj).
MultAmit.
Rmai, gazda, sngtoas,
Cu co linda veseloasa,
(1) TalcueascA (?)
(2) = rea, pronuntd din Munti apus.
(3) = steagul, comanda.
www.dacoromanica.ro
Din murrea- cu. tare
15. La raiu in desftare I
Poftim sa triti,
Sa \TA veseliti !
Pe cum si Dumnii-tale !
Dumnia-voastra, gazde,
[iertati.
Sam ra (2) pe noi nu luati,
15. Pentruca facem amintire
Despre nasterea cu marire t
Darul care ni-li-ti da,
Noi cu drag If vom lua,
Pecum Hristos si Maria
20. Aur, smirn si tamaia.
Ion Brle, st.
De colac frumos,
Crucea (3) ni s'a 'ntors,
Pe use ne-a scos.
Tu gazda frumoasa,
10. Ramai sntoasa !
Vas. Moraria, st.
Dela noi dela vreo doi,
Dela doi colindatori.
 175

5. CO crbuni in vatra, Cum stau cioarecii pe

Atta boi in poiatd (1);
Cate paseri sburtoare,
Attea vaci mulgAtoare !
Scobori, cocos, jos din pod,
10. Lag acolo al tau norod,
SA te tragem in frigare,
S te presrm cu sare !
Aoidna (Aries).
Lesne-as fugl dup vulpe ;
15. CA vulpea e cam viclean,
Dar' io-s fecior de cAtank (2).
Ca la acest praznic mare
Chtstilifd (3) cinste n'are,
Numai colac i crnat,
20. Ca Ala tine bine sat !
Aur. Deac, st.

xrr. Dup colind.

Slobozi-ne, gazd, 'n casa, $i noi suntem
C'afar ploua de vars, 5. Nu putern umbl desculti
In tinda ninge de frige !
Bla j. A. V.
Observare : Insinuarea este hazlie. Vorba : cirictt$i este defor-
mata inadins, din latinescul : clericus, clericus, cum se zice mai
demult la clericii seminaristi.

Urare hazlie.
Baga mna,
Scoate punga,
Scoate banii grosi cudunga :
$i ptacu si wtacu, (4)
5. SA-4 impArtesc cu ortacu.
Nu gind, mai frate,
CA io nu stiu carte.
CAci cnd da dascalu in mine,
MA lovi tot peste vine,
10. Strigam tulai, vai de mine!
Grecii cu minciunile
Ii vnd str maturile ;
Pe deaproape, pe departe,
Sa 'nvAtAm putin carte.
15. Putinic 'fftelepciune,
SA ne facem haine bune :
$uba cu ,sinor (5)
Ii fcuta cu mutt dor,
$uba cu comanac,
20. Iarna-i greucomanacu 'n cap..

(1) = grajd.
(2) _--- bun de tuat in ciitane
(3) = bor$ul.
(4) Ban vechiu de aram =4 cr.
4 (5) gai tan.

www.dacoromanica.ro
 176

Nu vA uitati c'asta-i atd(1), fiarA vicleatO,

CA i pe la noi ti de trea- 30. A vAzut cA-s fecior de
[bd (2). [cdtand (3),
Pe cum stati i ascultati, $i s'a ascuns dup-un
Bariii a si mi-i dati : [butum de viie,
20. Winne sd se intinz, Ca pe gazda D-zeu sA-I tiie,
De pungA sA se prinzA, Punga gata,
SA scoat cke-un leu, doi, 35. Zece bAnuti plata !
S ne facem ndragi noi.
Blaj. Ion Moldovanu, student.

xIv. Urare.
Bunk' sara, sara lui 10. SI cntdm,
[CrAciun ! SA colinddm,
Noi suntem ni0e prunci Pe Dumnezeu ludm !
[mai mid,. De ni4i da un can-IA.01,
AdunAm la gramAdici I Inchepe (4) In intztu,sdl (5) !
Ingerii cantau, 15. Sai, cocn din pod pe vatrA !
5. Apostolii jucau, A dat o spat de porc
Noud ne spuneau In oala dela foc.
Cuvinte sfiinte, Dar tu, oath', ce gande0i,
SA le tinem minte. De nu mai forfote#1(6)?
Noi am venit la jupAnul 20. Gazdo, sA te veseleti
[gazdA $i la multi ani sA trAe0i !
Cifalv. Iac. Brad, cl'n Tmphaza, commie Laur. Radu.

xv. Multmita banilor.

(Urare dup ce au primit bani.)

la stati, frati, i ascultati, De coaste i de arnati,

Vede-v'a unflati $i de coceni degerati !

(1) = ab, se zice i hab, pnur albA mai fin.

(2) = de folos.
(3) =-- de luat la ctane.
(4) =-- incape.
(5) =--sacut mar4or.
<6) =fierbi cu clocot, ca varza.

www.dacoromanica.ro
 177

5. S'a sculat jupanul gazd, Mie nu mi se pare cA-s

La lun, la sAptman, [doi-tri
Cu datu *in de 'liana', CA mie mi se pare comoar
Cu tri acftrllisori (1) rntreagA,
Grosi In dung, Ca Dumnezeu s-1. trAeasc,
10. Sporiu la pungA ; Multi ani !
Silvas. rom. Spus de Indrei Boldea, plugar.

xvi. Multumita pentru bani.

(Variant.)

Ne mai cinsteste jupanul gazd I cu 12-13 galbini de aur, Ala

Inca (=nici aceia) nu se ieau, cum nou o vou vi se pare : sA iei
bata susuoarA, s mei (=mergi) pe la scoal, s tipi pe la moar, cu
tundra rupt su-suoar, c ia (galbinii) se ieau din munc si din
pung. CA jupanu gazd punga golit i pe noi ne-a cinstit.
Dumnezeu s-1 cinsteascA cu mila sa cereascd, cu masa raiului, cu
bunul pAmantului !
Dela jupanul gazd este dat, dela noi binecuvantat, dela toat
(=intreaga) masa : mare multam 1
Toti: Mare multam ! !
Blaj. O. A. Viciu, st.

Multmita pruncilor.
Aist praznic luminat Stogul cat casa,
Cu mult drag 1-am asteptat, Colacul, cat masa,
S'aud ingerii cantand Covrigul nici mai mare nici
$i craii cAldtorind, [mai mic,
5. La DumniavoastrA, gazda Numai cat rotita plugu-
[bun, 10. [lui,
$i la tot neamul de a'mpre- Tipti(2) 'n straita pruncului.
[unA :

Ceanul des. Vasile Pdtean, plugar.

(1) = asprifori (bani mrunti de argint).

(2) Aruncd-1.
wait, Colinde din Ardeal. 12

www.dacoromanica.ro
 178
Multmit (urare) mare.
Acest praznic luminat
Noi cu drag 1-am asteptat,
S'auzim ingerii cntnd,
Pe magi cu steaua calato-
[rind.
5. Calatorii dau veste buna
La tot neamul dimpreung,
Pe cum sunteti si Dumnia-
[voastra,
Fete cinstite, de limba noas-
[tra.
Faceti bine $i iertati
10. Si vorba nu mi-o 'mputati,
Ca s'avem $i noi folos
De nasterea lui Hristos !
(Indata zice altul, dupa el) :
Hop, jupne gazda, frate,
Sa-ti spun si-ale mele fapte,
15. a i eu am Invtat
Ca $i tin' la carte.
Grecii cu minciuni le
1$i \rand stramaturile,
135gu. T. Feledean, comunic. Vict. Cri fan.
Multmita (urare) mare.
(Variant.)
Vornicul : Bung sara, sara,
[juptie gazda !
Bine ca ti-a adus D-zeu sara
din ia-sar !
Ziva sfantului Craciun de
[mane
Cu mai multa bucurie, cu
[mai multa veselie,
(I) =-- slab, amrt.
(2) = ban vechiu = 2 creari = 4 fileri.
www.dacoromanica.ro
Cei cu dulceturile
20. Tftn cetatile.
Intrai la jupanu gaz&Vrr
[cas,.
Vzui Craciunu pe masa.
La jupanugazda i s'ar cade,,
S bage mana'n pungulita,.
25. Sa scoat o roajbti (1) de
[gro,sit (2).
S bage mana'n buzunariu,
sa scoata o roajba de cre-
[tariu..
eu pan'am Invatat,
Mult bataie-am rabdat,
30. Ca ma bate jupanu dascal
[peste vine
Si io strigam vai de mine !
SA ramai, gazd, sanatoasa.
Cu colinda veseloasa.
Anul nou, sfntul Botez
35. SA va fie de folos !
5. Ca Dumnezeu sa te tie.
Pre de acum intfun an
S fii mai vesel $i mai voios
Cu o miie de parti !
Aveti frati, ficiori, gura de.
[a multml,.
10. CA ne darueste jupanul
[gazda.
 179

C'un colac de grail curat, Vorn.: $i iar aveti, frati, fi-

Dintre Sant-Mrii sarnanat, [ciori, gur de a rnultaml,
Pe a noastr sam gitat ! CI ne darueste jupanu
Tott: Mare multam ! [gazda
15. Vornicul: tar aveti, feciori, 25. Cu-un dar dup al doile
[gura de a multmi, fdar.
C ne darueste jupnul gazdd Dupa al treile dar
Cu-un dar, cu al doile dar : Cu 12 floreni.
C'o pecie de godinat (1), De unde Dumnialui cleseartd,
Din ziva lui Ignat2) Cu miia, cu suta, s nu se
20. Pe a noastra .sarn gtat ! [cunoasca !
Toti: Mare multarn 1! Toti: Mare multam ! !

Presaca (Scas). Al. Pop.

xx. Multmita feciorilor. Urare.

In diminaela Crciunului.

Vornicul : Buna vremea, Cum nu-i dar mandru

[buna vrernea !
Multgmit milostivului,
C'am ajuns ziva nasterii
[Domnului cu pace, cu
santate !
sg ajungern si sfntul Botez
5. Tot cu bucurie i cu veselie !
Ia, sculati, feciori, sculati,
CA si jupanu gazda s'a sculat
De-0 luna, de-o sptamana,
Mai vartos ^Ln asta zi bung.
10. Ne cinsteste jupLnu gazda
ku-un dar mandru fruinos,
Cetea.
[frumos
CA-i pelita lui liristos :
C'un colac de grau curat,
Pe cum Dumenzeu l-a dat.
15. Dar l mai mult la gazda
[in cos,
SA-1 mance cu csenii D-Sale
[sntos,
Da si npu ne-a dat,
Cat s'a 'ndurat.
Toti avem mani sa. primim
20. $i gur sa.i multdmim !
Toti: Mare rnultam !
Ion Frncu, student.

(1) = niu,schiu de pore.

(2) r_-- Ifl 20 Dec. (2 Ianuarie).

www.dacoromanica.ro

Multmit (cu glume).
S'a sculat jupAnul gazdA
De-o lun, de-o sdptmng,
Mai vrtos cu asta zi burt.
Da noi incA ateptAm dela
5. Un colac de grail frumos,
Ca pelita lui Hiristos,
N'am gndit c-i un colac
[de grail frumos,
C'am gndit c-i stogul cu
Warta cu tot.
A luat jupAn gazda dou-
lemne hodolemne,
10. Azi face dot., mine face boc,
Pn'a 'mbltit stogul tot.
$i dupd-ce 1-a gAtat,
Cu vnturea,sca (1) 1 a luat,
In felderel (2) 1-a bgat.
15. Din felder 'n saci,
Sacii i-a pus In car,
Mhaci.
Inchinare cu pAharul.
De pe scaun m sculai,
C'un phar galbin ti-inchinai,
Intr'un vrf de paltin,
Din vArful vArfrilor,
5. Din trupina florilor,
De unde sughit
Fata feciorit
Cu mneci pestrit :
SA treti, vere, bdit,
10. CA' de mi-i ti mul(dmi (4),
Paharul 1-i i dobAndl.
(1) = lopata de vanturat grul.
(2) = veche msur de capacitate, c. 25 1.
(3) = poman.
(4) = Inchina, salut.
www.dacoromanica.ro
180
La car a prins as jtmci
De cei cu coarnele lungi,
$i a pornit la moarA.
20. Da, zeu, morile
'S pe coasta cu florile.
Dar morariul inteun cias
[cu noroc,
S'a dus
$i le-a adus,
25. Le-a luat de cioc
$i le-a pus la loc.
5i-a fcut tritrte i o fin
Dintr'o litr-o mdmligA.
Da noi nu vrem sA ne mandril
[toatA multmita,
30. Cum i-a mncat Tiganul pita:
SArnbt i-a cApItat-o,
Duminec si-a mncat-o,
Luni a fost hl mai flmnd,
...tu-1 In comnd (3).
Sim. Piirclut, student.
C'oiu Inchink la vru
[dincoace,
15. C cu ochiu-mi trage
Si cu mna-mi face,
Dumnisale de mine-i place.
Troscotel de p'ing drum,
Voie bun cui Inchin !
20. Troscotel de p'ingA cale,
Cinste i dragoste'n fata
[Dumnitale !
Comunic. Em. Precufi, st.
 181

XXIII Multmit la o Inchinare.

ias (1) fntnd Pentru cas,
Pate oaia bdtrnd ; Pentru masd,
Un fir pa0e, Pentru dalba jiipneas,
Unul cre0e, 10. Pentru noi, pekru amndoi,
5. Unu 'n patru se 'mplete0e, Pentru-un car cu ase boi
Dumnitale-ti multdmete
Seu5a. Em. Prerufi, st.

xxvi. Urarea colacului dela fereastra.

Bunk' sara, bung sara, ju- 20. De ar fi un porc Intreg,
[pne gazda! [cu nasu ne-ar rni,
Pare-mi bine c'am ajuns Cu gura ne-ar muKd,
[sara din ia'sard cu pace, cu Cu coada 'n ceriu ne-ar
[sndtate ! aruncd,
la stati, frati, i ascultati, 25. Porcu intreg i la jupnu
5. Bine sama s'o luati, [gazd in pod, s-1 mnnce
C jupnu gazda de loc [cu copii sndtos !
De-i D-zeu noroc, cinstl-l-ar Ne-a cinstit jupnu gazdd
D-zeu cu darulicu mila lui, [cu vreo 3 4 asprivni ;
C dnsul incd ne cinstete : Noua nu ni se par
10. C'un colac de grdu curat, [3 4 aspriori ;
Dintre Sntmrii sdnidnat. Noti ni se pare c-i o co-
Uri ct de voinici ne tinem, [moard crdeascd.
Pe statu stdm, 30. Ca jupnu gazdd, multi ani
Pe plmi toti Il ludm, [sd trdeasc.
15. De dup' colac abi ne vedem, cunune finiori
Pe gura sacului Cu cai forditori,
[Mg-Am ! Cu ciocote, cu clopote.
Ne-a cinstit jupnu gazd Pe la cte vdi or trece, toti
[c'un cioloboc de pore ; [or zice :
Noud nu ni se pare cd-i 35. Felice de voi i cin' v'a fe-
[un cioloboc de pore, [ricit pe voi,
Nou ni-se pare, cdi un
[porc intreg.

(1) Scurtat din aiasta = acea sta ; fie Nagel aceasta.

www.dacoromanica.ro
 Fericl-l-ar Dumnezeu pe ju- [gazd toti s-i multumim ;
[panul gazd De-a fi de MO, s'o trag
In poarta ceriului, [prin dinfi !
In poarta raiului ! Amin, si-o cup de vin,
Ne-a druit jupanu gazd $i una de vinars,
[c'o merindare de in ! S'o tragern pe sub nas !
40. De-a fi de in, la jupnu

PAnade. Vic. Sciblidig.

xxv. Urarea colacului in cas.

Vornicul : Stati, frati, i ascultati
Bine sama sA luati :
Jupnu gazd de dimineafd s'a sculat, pe fat s'a splat, gru
row 'n saci a bgat, sacii i-a Intpoat, pe car i-a tipat ; a prins
patru tulunci cu coarnele lungi ; s'o suit in crnpu cmpiilor, brazd
neagr rsturn gru row rvrs. A vint jupnu gazd acas, a
adunat toti nepoteii, toti crligeii, toate nepotelele, toate crligelele, la
hold s'a dus i din paiu In mrunchi a pus ; din marunchi In snopi,
din snopi in claie, din claie 'n stog. S'a apucat cu dou'd lemne
hodrobele cu grumazi de piele, vai de cin se hrne0e cu ele ; azi
ciac, mne bac, pn din pleava le-a ales. Jupnu gazd de dimineat
s'a sculat, pe brat, pe fat s'a splat, prin ciur l-a luat, prin ciur
o 'mprejurat, in saci l-a bAgat, pe car i-a tipat, la moar i-a dus.
Moara n'a gst-o la loc, c'a fost In prlog ; luat-o de cioc si-a
pus-o la loc, tot lea% de leat, pn Joi dimineat. Dimineata au
fost tri tArita i-o fAin i o miert de mmlig. Jupneasa gaz-
doaie de dimineat s'a sculat, prin sit o luat, prin sit o 'mpr4tiat
i 'n troac l-a btat. S'a apucat cu dou mni unite, ca dou
tnjeli prlite i ne-a facut un colac, noua gazda ni-l-a dat. Ne-a
cinstit jupnu gazdd cu-un phar de vin ; nou'd nu ni se pare un
pahar de vin, c ni se pare butea deplin. Bern i ne linbtm, butea
s i-o stricm ; cu cercurile s umplem bercurile, cu doagele pr-
loagele, cu fundurile prundurile, cu dopurile cioncurile. Amin !
PAnade. Viet. Sdbeidus. sr.
xxvi. Urarea colacului.
Vornicul: Hoi, dup un Ne-a druit cest domn bun
[dar i al 2-le dar : Cu doamna Dumnialui

www.dacoromanica.ro
 183

C'un colac de grail frumos, $i grul curA,

5. Pe lita lui Hristos ! 25. Ele cioco boco, (2)
Pe WO stni, pe palmi II Grtil ciuru buru.
[tinem, Cest domn bun 11 strngek
De dup el abi ne vedem! Intr'un burdulag de oaie-1
Ct e dela s'mnat On' la PAg si-1 ducea
[secerat, La moar la Vlce,
Multe ploite 1-au plouat : 30. Unde chichirezul se'ntorce
10. Ploaia a plouat de 1-a udat ; Frina mai mruntek se fce,
Neaua a nins de 1-a lins ; Cest domn bun bine strnge ,
Vntul a btut de 1-o Si acasg o duce A,
[scutura t, Intenn burdulag de pmnt
Multe psrele pest& el au [o bgh
[sburat ; 35. $i se coce,
Dar mai multe nu 1-au vzut. $i vini vremea gi-o scote
45. Cest domn bun la el se duce, $i bine o pune,
Cu dou secerele i mi-Iti Ca' gtie c vin fetii lui
Si acas6-1 aducea [Crciun.
Si pe patru crci I! pune Drueasc-1 Dumnezeu
Si pe el ge pune 40. In poarta raiului,
20. Cu cloud lemnu,sele In poala ceriului,
Ca grumdzii de piele (1), Unde o fi, gi bine-o trl
Ca vai de ele, Multi ani !
$i bte, btea,
Clopotiva. A. lonaf, preut.

Urarea banilor.
Ni-o drt\it cest domn bun Ban ii-i fcek
Si doamna Domnului Scnteile sri,
C'un florint de argint 10. Pe Tigani ii frige,
In Buda-nou (3) fcut. Cestdornn bun bine-i stringea
5. Da banii cine-i Ewa? $i bine gi-i pune
Doi Tigani motntani. Pe doua roate rdInburate (4)
Cu ciocanele da, $i puna 12 mugte injugate

(1) =--
(2) onomatopee, itnitnd sunetul
(3) = Budapesta.
(4) = stricate.

www.dacoromanica.ro
 184

15. $i le da pe-o ulit rea, 20. CA sti c vin fetii lui

Roatele se frAnge, [Crciun
Mustele mura, DArueascd-1 Dzeu In poarta
Banii rAmAne. [raiului,
Cest domn bun bine-i strin- In poala ceriului, unde-a
[geA, [fi si bine a trl !
.Clopotiva (t. Hateg). A. lonas.

Urarea brnzii.
Ni-o druit cest domn bun 10. Cest down bun bine o strin-
$i doamna Dumnialui ge
Cu brAnzA dela oi, CA Oa cA vin lui Cra-
fAcut pe dinapoi. Eciutt
5. Da brAnza cine-o fAiceA? DArueascA-1 D-zeu
Doi ciobani motAntani In poarta raiului,
Cu inacioacele(1) mari ; In poala ceriului,
Ei cu mAcioacele da, 15. Unde-a fi si bine a trl
Oile brnz fAceA,
Clopotiva (t. Ha(eg). A. Ionas.

xxxix. Urarea rachiei.

Ni-o dgruit cest domn bun Sau Ong mai apoi.
$i doamna Dumnialui 10. Cercurile apucarA bercurile,
C'o bute de vin creasc, fundurile prundurile.
Ca gazdele cAsei s trease. Eu mA dau cAtr cep,
5. Butea cu tri cercuri, C'ask m pricep.
SA ne fie pAnA Miercuri ; $i gazda cAsei s treascI
Cercurile cam moi, 15. La multi ani !
SA ne fie Ora Joi,
-Clopotiva (t. Hateg). A. Ionas.

XXX. Uratul peciniei (c5rnii).

Hoi, dupd-un dar si al Ni-o druit cest domn bun
doile dar ! Cu doamna Dumnialui :

(1)

www.dacoromanica.ro
 185

Cu-un puiu de godinac (1) CA urechile dacA-ar fi,

5. Viu, nevAtAtnat, Cu ele v'ar auzl,
Ins-i vtrnat, 15. Cu ochii v'ar vedeA,
CA de-ai sta a cAut, Cu picioarele v'ar dripul (2),
Multe cele n'ai afl. Cu coada peste ochi v'ar
CA nu-s urechile, Ce platel (3) de voi, feciori
10. Nu-s ochii, [fAlosi,
Nu-s picioarele, SA umblati cu ochii scosi !
Nu-i coada,
Clopotiva, Hateg, A. Jonas, preut.

xxxi. Plata colindei.

(Urare.)

Nu gndi, gazd drgut, Fr pe-o ferie de vinars

CA ti-orn colincl 'n cre- Cnd orn intr noi In cas,
[dinfd (4), Feria s fie pe masA !
Nici pe muschi, nici pe cr-
[nati,
Rag la, Bistr. Ngs. G. Morarin, st.

Vornicie.
(Uurare.)

Ficiori, ficiori colindtori ! Din luna lui Cuptoriu secerat,

Rink' voi ati stat, De fat mare frArnAntat
De-ati colindat, $i de gazda notfa dat,
Cinstitul gazci bine s'a gitat 10. De noi primit,
5. C'un colac de gru curat, De D-zeu blagoslovit !
Dintre Sntmrii smnat,
DupA un dar si al doilea dar :
Ne mai cinsteste gazda
C'un poplog (5) bun de porc,
15. Nou ni se pare cA-i porcu 'ntreg,
(1) = godac.
(2) = celled.
(3) = folos.
(4) In credingi = pe credit, in asteptare.
(5) Darah, bucat mare.

www.dacoromanica.ro
 186

macarcA stirn bine c porcu i la cinstitul gal& in pod. S-I m-

nnce sntos, cu fetele, cu ficiorii cu copii D-sale ; dar voi toti
s'aveti gull de Mare multam !
Tog : Mare multam !
Mare multam !
Dup un dar si-al doile dar
Vine al triile dar :
Ne cinsteste gazda cu doisprece, trisprece galbini de aur, nota
nu ni se pare, cA-s doisprece, trisprece galbini de aur, ci ni se pare
cA-i comoard creasc, ca cinstitul gazdd Intru multi ani s treasc.
Dara voi toti s aveti gur de mare multm, mare multam, :mare
multam ! !

Dup un dar si al 2-le si al 3-le si al 4-le dar : Ne cinsteste gazda

c'un buciumas (1) de yin ; noti nu ni-se pare cA-i un buciumas de
vin, c ni se pare cA-i butea deplin ; macar stim bine c butea
intreagi-i la cinstitul gazd In pivnit. S-o be sntos si veselos
cu fetele, cu ficiori, cu sotia-sa i cu copii ! Dar voi foti s aveti
gur de mare multam, mare, mare multam !
To(i: Mare multam ! !

Uifalgu, Comnnic lac. Radu.

xxxiii.'Mult Amite.
a) Pentru bani: Luati seama, feciori ai nostri, cd aici se sward
un boieriu de cinste si de omenie, ca Dumnezeu s-1 tie ; cinsteste
feciorii nostri cu saisprezece galbini de aur ; nott nu ne pare ca-s
saisprzece galbini, da ne pare cA-i o comoar 'ntreagA creasc, ca
Dumnezeu s-1 tie si zileascti!(2) De unde dumnialui s'o cheltuit
de-a golit, D-zeu umpl cu sute nenumdrate, cu mii nesocotite (3),
cu 70 de prti mai multe ! prindeti bucurosi, s-i petreceti sl-
ntosi ! Aveti urechi de a auzi si gur bunk' de-a multumi !
Toti : li multam !
b) Pentru vin: Dup un dar si alt dar ! Cinsteste feciorii nostri
c'o cupd de vin. Nota nu ne pare cd-i o cup de yin ; ne pare
butea deplin. De unde Dumnialui s'o cheltuit de-a golit, D-zett

(1) Ploscup.
(2) Set' treleascd multe zile (timp).
(3) Ce nu se fioatc calculd.

www.dacoromanica.ro
 187

s-i umplA cu sute nenumArate, cu mii nesocotite, cu 70 de prti

Inai multe ! S--1 prindeti bucurosi, s-1 beti sAnAtosi !
Aveti urechi de-a auzi si gull de-a multAml ! Tofi: ii multam !
Cetea. I. Frincu.

xxxiv. Urare (umor).

la stati, frati, si ascultati,
Vede-v'as unflati
De coceni (1) degerati,
De pit prAjitA,
5. De gAiri friptd,
De cocosu rosu sA vA scoatA
[ochii,
Numai mie si la gazda ba.
Jupnu gazd bine ne-a druit
C'un colac de gru cur at,
10. Intre SntAmArii smnat ;
C'o pecie (2) de pore gras,
NouA ni se pare c-i porcu
['ntreg.
De ar fi p orcu intreg,
Cu nasul ne-ar ran*
15. Cu picioarele ne-ar calck
Cu prul ne-ar .intAp,
Cu coada'n ceriu ne-ar arunc,
Numai pe mine si pe jupnu
[gazdA ba.
MA uitai pe-o ferestuicA,
20. VAnti pe jupnu gazd
Prinznd patru junci,
Cu coarne lungi,
SA meargA la moarA la Tr-
Ra-parta,
*pInaca.
Uncle macinA grata.
25. Trta-prta nu-i acasA,
Nice draga-i jupneas,
CA-i pe coasta cu florile,
PArAsindu-si morile.
Ufa' douA ciocAnle bocAnle
30. $i fch tot cioroboc-boc,
NW ce a mers moara la loc.
Dintr'o miert si-o ptrrit
Mcin tot tri fAini si-o
[tAritA,
Din tri trt o fAinA,
35. Din tri mierte-o mmligA.
$i in sac le-a bAgat
$1 bine 1-a legat.
DacA a sosit acasA,
H dAdit la a sa jupneasl.
40. Jupneasa gAzdoaies'a apucat,
FAina 'n sit o-a bgat,
S'a-apucat cu niste mni smo -
[lite
Ca niste tnjeli prlite
$i 'n cuptoriu 1-a bgat,
45. Nou la colindAtori ni l-a (lat.
La multi ani, multi ani
SA trAeascA,
SA se veseleascA !
Spus4 de ion Podariu.

(O .----, coceni de varz.

(2) = naughiu.

www.dacoromanica.ro
 188
xxxv. tfrarea claculul.
Hei, dati i mAnati plug
[cu 12 boi,
Boi boureni; In coarne cu inei,
Perechea cu 500 de lei.
Boii dinainte cu coarne polite,
5. Boii dinapoi cu coarne de
[cusutoriu,
Boii dela mate cu coarne
['mpreunate.
Asard la jupnu gazdA am
[Inserat,
$i nu ne-am Inchinat ;
Astzi om Thsera i ne-om
[inchina.
10, Cnd o fost Joi dimineata,
A strns jupAnu gazd 24
[de plugurle
$i s'a dus In coastele leru-
[salimului
Si 'ncepur a brazd :
Cat lungi, cat curmezi,
15. Cat cu ochii n'a cuprins.
$i dadurA cu plugul intr'o
[radacinuta
$i-1 facurd nimic i fArAmut.
$i s'a dus la un Tigyina,s (1)
$i i-a dat un galbina.
20. La tocmit, 1-a ferecat,
Pe brazda 1-a aruncat,
Brazd neagr a rsturnat,
GrAu row a aruncat
$i cu grapa 1-a grapat.
25. Colbu'n ceriu s'a ridicat,
Dumnezeu cu picuri 11 pi-
[cura
(1) =---- meger faur, cum sunt de obiceiu la sate si azi.
(2) = de corn (lemn tare).
www.dacoromanica.ro
Si grul tot mai mndru i
[mai frumos era.
Cnd era la luna la sapt-
- [mna,
Se cocea holdina.
30. Dar' jupnu gazda tot mai
[rne0er fusr :
Se duse la un grajd de piatr,
Si-a ales un cal graur
Cu pua de aur ;
Pe cal a 'ncalecat,
35. La hold a alergat.
Vaz holda de departe :
Din paiu spic, din spic mar-
[grit,
$i rupse tri spice de grAti
[curat
$i 'n buzunariu le-a bagat,
40. Acas s'a inturnat
$i la jupneasa gazdoaie
[le-a dat.
JupArieasa gazdoaie tot mai
[metera fuserA :
Alerga la un grajd de piatra.
$i-a ales un cal graur
45. Cu aua de aur,
Cu fraul de cusutoriu,
SA fie iute umblatoriu,
i
S'a dus la tArg la Bntl
$i cumpr 9 oca de fier
50. $i noud de otel,
Sa fac secerle,
Cu manuchi de cornurle (2),
SA secere nepoti i nepotle
$i copile tinerle,
 189

55. Vai si amar cine-a secer 85. De noua ani si 9 zile sterpe,
[cu ele, Cu coamele 'ntraurite,
CA ru 1-a durea peste sele ! Cu cozile 'ntrargintite,
Jupneasa gazdoa ie se'ntlni Cnd din jos se 'nsnin,
[pe cale Juptiu-gazda-mi vnturh,
Cu-un Tigan mare, 90. Cu cozile felezura (iepele).
Cu doba 'n spinare, Pe nAri vnt trge,h,
60. $i c'o baba btrn De colb II alegea,
Cu secerea pe mn, Cu urechile in sac II punek
Pe unde mergeh, le nici cAus nu-i trebui.
Mare polog fceh : 95. Jupneasa gAzdoaie tot Thai
Unde manunchiu puneh, [mestera fusera :
65. Snopul Il leg; CA 'march' nouA carA moc-
Unde snopu Il legh, [nesti
Claia o fce, $i-o dus la moara la IbA-
Caruta o 'ntorce [nesti.
$i-o furculice, burculice Auzind hoata de moara
70. In snop o implnth. Attea cara cu povar,
$i'n arunch, 100. CarAle scrtAind
Cu sulu legh, Boii racnind,
La cele doua suri a jupnului Pognicii 'n sbiciu pocnind,
[gazdA-1 adunk Puse coada pe spinare
Jupanu-gazd tot mai me- $i o kid la fuga mare
[ster fuserd : 105. Pe coasta dealului a frgari,
75. Strnse finii si vecinii Pe cum Ii treaba ii (ei).
Cu dou lemne hodolemne, Dar morariul, tlhariul,
Cu grumazi de piele Cu ciocanele 'n mana,
$i 'ncepur a ciocani, Cu cioarecii 'neretiti,
A minte ca cum ar imblatl 110. Cu luleaua in dinti ;
80. Si din toate legumele (1) -1 Mordrita, talhrita
[scotch, C'o scfit de grunt,
Numai din una nu-I puteh, $i cu una de trta :
Anume din pleav. Ptriu, ptriu, ptriu! si, na,
Dar jupanul gazdA avea [ma, na !
[noua iepe suriepe (2), 115. Moara sta si se uit,

(1) = gozurile.
(2) = sire = aprige.

www.dacoromanica.ro
 190

Si-o apuc de r4toc (1) Mna slug in cmard

$i-aduse moara la loc, Dup-o sita rail de ngar,
$i puse o piatr peste alta 135. Pentru a nosti feciori de
$i ddh farina gata. [afara -,
120. La moara lui Covrig Sluga de tlhariu mare,
Nu-i farina' nici un pic. Aduse o sita deas de mtasa
Eu ma suii in sus la cos Pentru a nosh feciori din
$i m'mbie cu crmoji. cas.-
$i 'n loc de lapte-mi dau bors. 5i-a facut acest colac minunat,
125. Intr'un vrf de plop 140. Pe piatra morii msurat,
Un iepure schiop Taie-1 In cloud,
Treiera la bob. D-ne si nou ;
Paiele 'n crengi se acatau, Taie-1 in trei,
Gruntele jos picau, D si lui Indrei ;
130. Slugi carle le Incrcau 145. TaieI in patru,
$i acasg inturnau. Da la colceriu (2) saracu t
Jupneasa gazdoaie tot mai
[mester fuser :
Gledin. A. llr,san, student_

xxxvi. Urarea copiilor.

(In Bistra, Muntii apus.)

Dupace intr 'n cas, un copil pgseste in frunte si zice :

Acest praznic lurninat
Noi cu drag 1-am asteptat ;
S'auzim ingerii cntnd,
Magii dup stea cltorind,
Aducnd o veste bung,
La tot neamul dimpreun,
$i dumnitale, gazd bun !
Are gazda sase boi
La coarne auriti,
Mars 'n cmpu Rusalimului,
Trask' brazd 'mprateasca,
Ca Dumenzeu s v treasca.
Faceti bine si iertati,
Pe noi sa." nu ne alungati,.
Ci In cas ne chemati .
S triti zile senine
$i mutt aril in fericire,
Sa.' aveti mare folos
De Nasterea lui Hristos 1"
Scris5. de Aar. Gligor, st.

..
(1) Lemnul dela garl. Altcum rstoc-ul este germanism din vie* mill-
tail a grAniterilor : Ladstock.
(2) --= celce poartd sacul cis colaci.

www.dacoromanica.ro
 191

xxxvil. Urarea pitrAilor.

Bun ziva lui Ajun, Si cu cuie de carnat;
C-i mai bun alui CrAciun, 10. D-ne poame,
C-i cu miei si cu purcei, Ca' ni-i foame,
Cu pstorii dupl ei. D-ne nuci,
5. Scoal, gazdA, nu durml, Cd-S mai clulci,
C51 nu-i vremea ide durmit, DA-ne alune,
Trebe calul potcovit 15. C-s mai bune.
Cu potcoave de colac,
Resita. Cornelia Frentiu, st..

xxxvii. Urarea pizrdilor (1).

Bun dimneata lui CrAciun !
Apoi dacA le dai nuci, mere, alune, etc., ureaz4 as :
S trlti,
S5 'mbtrniti.
S trditi ca niste boieri !

Dacd nu capt poame pentru urat, ies descntnd :

Bureti pe pareti, Tot d'ele mrunte (3).
Tot nevoi (2) s'aveti ; De aci pin Ia punte !
(13Aita cott. Huniad.)

xxxvm. Urarea bizrAilor".

(Variant.)

Bun dimineata, neata lui Miei, miei cu purcei !

[Aj un ! 5. Fuge baba dup ei.
C-i mai bung a lui Crciun, Alune,
$i a lui Domnul cel mai bun 1 C.-s mai bune !

(1) Pioeird se numeste o verge, ca sorcova, cu care umbl copiii la colin-

dat in Ajunul si in dimineata Crciunului ; de aici se numesc eipizilrai (Abrud,
Bita, Hateg) ; pe la Clopotiva (t. Hateg) se numesc pitrili; pe alocurea si bi-
zeirai. La intrare in curte strig :
(2) = epilefisie.
(3) --= nevoi rele.

www.dacoromanica.ro
 192

Nuci, ColAcuti
CA-s mai dulci ; De cei molcuti !
Gazda csei le imparte alune, nuci, colaci, prune uscate, mere, pere s. a.
Bizrii multumesc, zicnd :
Cate sindrile la gazda pe cas,
Atta galbini la gzda pe masA !
Comunic, Silv. Bichicean, st.

XXXIX Descntul colacului la turc (I).

( Urare cu ,turca.)

VAtavul colindAtorilor cu Cnd er la mijlocul

turca strig vesel : pnntului (3),
Hei, ho, ha, ho ! Stati, 20. Se rupse fierul plugului.
Stati, frati, si-ascultati, Mnati mAi, etc. c. m. s.
Vede-v'as umflati Se uitar jupnu gazd
De coaste si de crnati [Map oi
5. Si ide coceni (2) dege- Si socotir cA destulA artur
[rati, [fAcurA.
CA de cocos fript Si 'ncepurA cu mna dreaptA
Ochii v'o sdrit ; 25. Grit' rosu a rAvArs,
De pitA cu sare Cugura pe Dumnezeu rugi !
....gura, ce vA are !.. .114nati mAi C. m. s.
10. Vara s'o desprimvrat, D, Doamne, ploaie si soare,
Vile s'o desghetat, SA creascA grul mare :
Cumu-i mai bine de-arat. 30. Paiul _c_a trestia ;
Apoi : Mnati bAieti ! Spicul, ca vrabia ;
Turca5ii (In cor) : Hei, ho, aruntul, ca mazerea !
[ha, ho I Mnati mi ! c. m. s.
15. Se luard jupnul gazda si La luna, la sAptmna,
[se duser 35. La anul, la jumAtate
In cmpul Ierusalimului la Se luard jupnu gaz dA,
[arat Se duser ctar grul
Si arark ct ararA, 5i4 gisirA 'n prgA de copt,
Zi de var pnd 'n sar. Se lurg jupnu gazd

(1) Tranii nostri numesc desceintec orice versuri recitate nu cantate. Prin
.erbeni (Gurghiu), de unde am aceasta urare, se zice si nuratut la. turd.
(2) cocean de varz.
(3) -... locului ce,-1 ara.

www.dacoromanica.ro
 193

40. Se duserA in trgul Ierusa- Mnati mAi !.. c. m. s.

[limului Dar mai are jupnu gazd
SA cumpere fier ai (*le, doi boi mocneati,
SA facA niate carligAtele, Cu cari duce la moarA la
Cari sA taie bine gru cu ele. [IbAneati,
DarA surdini (1) ai neate Boii rndAaei,
[nepotele, 70. In trup numai ca ei,
45 Cari tAie bine cu ele (cu In coarne de 25 de lei,
[carligAtelele). De ge mirA toti de ei,
Se duser jupnu gazdA ai CA-s chiar ca niate smei !
[le puser Mnati mi L C. m. s.
La capu pAmntului(locului), 75. Se duserA la moat*
La jelita vntului. Dar c... a de moar
Una cu maina dreapt ti, VAznd atta povoarl,
50. Alta cu stnga polog Mc& Auznd carAle scrtind,
Etra'stea, rii,stea (2), drstea, Biriaii mnnd,
ratea, 80. Tare s'a spimntat
Din marunchiu in mrunchiti, $i de fried mare
Din mArufichi In snop, Puse coada De sttinare
Din snop in claie, 5i-o lu pe scoe (3) la vale.
55. Din claie 'n car, Dar morariul, meater mare,
Din car in stog, 85. $tiind rndul, de cnd pA-
Din stog in arie ! mntul,
MAnati trai ! c. tn. s. 5i-o apticA de piscoae (4),
Dar ava jupnu gazd ai Moara de loc se mai moaie,
[12 iepe-hotoiepe 0 lu de diirdoc (5)
60. Cu potcoavele de-argint, $i-o tip iar la loc.
Cari bat bine la pArnant : 90. Puse piatrA pest cealalt
Una cu potcoavele $i scoasA o tArtA latA,
Alta cu nrile vntur De cand foametea bAgatA.
ca urechile'n sac IMO., Da hualr fArina aim se curl,
65. Pe car-1 'kick& CA cur aur ai mrgaritrltt

(1) = scoase la lucru.

(2) Onomatopee imitnd sunetul secerilor.
(3) canal.
(4) Piscoiu mic canal la moarA, pe care curge fAina In
(5) L d. deirlog.
Colinde din Ardeal. 13

www.dacoromanica.ro
 194
95. In curtile dumnii-voastre,
[boieri mari.
MAnati mai L. c. m. s.
Dar jupneasa gAzdoaie
Auzind carle scat-01nd,
Biriii mnnd,
100,Cu farina venind,
Dimineata se scul,
Meinuri albe sufulca (1)
Si apuca o sita rar
De ngara
105. $i una deas
De naatas,
$i totface ciuru-buru, ciuru-
buru,
Ca toti turca,sii (2) sa pupe
[fruntea.
MAnati mi ! c. m. s.
110. Facii o covata de farina
$i se NO 'n aluat pn
['n unghii,
Cu neste mni soponite,
Ca neste tnjeli pArlite,
Ca neste leuci cOrnite,
SA faca un colac de grau
[frumos
Ca fata lui Hiristos,
Unul de gru de varA
SA ni-1 de noug, la turcasi
lafara,
Mnati mai L. c. m. s.
120. Dati-ne, ce ni-ti da,
Ce vi-ti Indura,
(1) 0 variant zice:
Cu nepe mcini soponite (albe)
Ca nege tnjeli prlite.
(si acele-s albe).
(2) = colindkorii cu turca.
(3)= pld mare.
www.dacoromanica.ro
CA stiu ca nu ni-ti da
Marea
Cu sarea ;
125. Nici nu ni-ti da
Ca printii Dumnii-voastre
Mate potcovite,
GAste 'mbrobodite,
Vaci cu vitei,
130. Scroafe cu purcei.
MAnati mi L. c. m. s.
Ne druira jupAnu gazd
C'un colac de grail frumos,
Ca fata lui Hiristos ;
135. Dar nou nu ni se pare ca-i
[colac,
Ne pare cA-i stogul cu totuL
Cu adevrat, cd de-ar fi
[stogul cu totul,
Cu paielene-ar impiedeck
Cu plevele toate
140. Ochii ni i-am scoate.
MAnati mai ! c. m. s.
Ne daruir jupAnu gazda
$i c'un cioldoman (3) de.
[pore ;
Dar nou nu ne pare ca-i
[cioldoman de pore ;,
145. Ne pare ca-i porcul cu totul,
Cu adevrat, cA de-ar fi.
[porcul cu totul,
Cu nasul ne-ar rma,
Cu picioarele ne-ar
 195

Cu coada 'n ceriu ne-ar Nu mai pociu,

[ridic, Marzac (1)
150. Numa pe mini si pe gazda 155. Na bagd 'n sac !
[ba ! Opriti feciori !
$i ask Margociu, Ha, ho, ho, ho, ho, ho t
lbnesti (Gurghiu). Comunic. D. Frcas, student.

(1) = cApetenie la "Mari. Nume dat in glumg celui ce poarta sacul cu colaci
dupl colindtorii cu turca. 0 trist retniniscent de jaful TAtarilor.

www.dacoromanica.ro
 GLOSAR
de cuvinte arkaice fi provincialisme.
Nr. roman. indicA colinda, cel arabic randul, B. indica colindele sociale,
U. urArile.

4. drjun, pronunta locala. 5opfalu,

abd = abA, patina albA mai fin,
U. XIII, 21.
abures, vntul a aburat a tras o
boare.
addlior, adoi meri adAliori. SA fie
din alior, d'alior,adalior? Expli-
care n'am aflat.
afloa-ra, aflA, pronunta istro-rom.,
obisnuita sporadic si prin Muntii
apuseni, B. LX, 3.
agest, pl. agesturi, ce aduce apa,
rul, cAnd vine mare. Din lat
aggero, gessi, gestum, aduc, B.
LXXXII, 6.
aldul, maghiarism foarte comun,
mai ales prin Tara Hategului, =
binecuvant.
alghioare, = albioare, cu ghi =
bi, B. XXXIII, 6.
aglicei, anglicei, diminut din an..
glica 1. 0. cfglica, floarea : pri-
mula veris, B. XCII, 54. B. CI, 8 :
eati-s d 'aglicei.
anglie, se zice mai mull clespre haine
frumoase de materie din Anglia,
aici despre odaie : a chilie de
anglieD=frumoasa.
aninos, 1. d. a-miros = miros, pro-
nunta dela Ghiris-rom., CXIII, 8.
argintene, spreincene", B. XLIV,
4-5, ca argintul [1.
TArnava-micA, A. y. 1. ----= ajun.
cfsprilifori, diminut. din aspri, bani,
mica monetA de argint, U. xy, 8.
B.
belirel, diminut d. baier, legatoare
legatura, colan : bilierel de pani",
B. my, 13.
ban4, = Wks, pare lucra In baie,
B. 35 fine.
banal, intristare, magb. bnat, B.
III, 37.
barda.;, dulgher, maiestru care lu-
era cu barda ; deci : a bardu a
ciopll cu barda, LI, 26.
bat, bat B. XXXV, 33.
bardr, rnagh., si dad, LXXV, 24.
bell, A, a tliA, d. e. oiboi, porci
s. a., se aude si In uzul familiar,
LV111, 12.
beteag, maghiarism tare raspandit
in pArtile ardelene, = bolnay, B.
LXXXII, 19.
biritu, magh. bir, primar, jude In
comun, CXVI, 23 ;---nTe curte=epi7
stat de mosie domneasca (boie-
reascA) CX, 18, CXIV, 22.
bizarai, v. pizAr, pizarai si pitA-
rAi.
blen, (cu sufixa en=em, cum conjug
Istro-Romanii zicnd d. e. puten.

www.dacoromanica.ro
 198
putem) -1.'d. blem (Cris) mergem,
aidem, vino, B. XII, 12.
bomboancY, cu reduplicatiune din
boan, boab, XLVIII, 51.
bogat, In uzul vulgar (pe Somes,
etc.) se aude: bogeit, mult, destul,
B. LXVI, 46.
boqi, bouleni, B. LXXXIV, 28.
boj, a ul albinelor, onomatop.
CX, 4. = svonul.
bolund, magh. bolond, nebun, sim-
plu, prost, se aude si In uzul vul-
gar, passim, B. LIX, 18.
bomborte din boambit I. d. boan
s'a diminutivat=mici boane, gr-
unfe, LIII, 35.
bondifit; bundit, cojocel , XXVaMul-
tmits, 5.
bori, a-, a trage boare, vnt usor,
adie, CXXIII, 8 de aici: borit
vnt, B. XXVI, 4.
brud, pod ; brudar, podar cu (pod
umbltor D.
brunj, brus, bot, un codru de cas,
de pne, etc., CIII, 24. Cuvntul stri-
cat din bulz, cum 11 gsim In col.
B. CIV, 10; CV, 11.
buriumcg, butucas, in gluing I. d.
vita de vie, care se zice si bucium,
ploscut, Ur. ,X XXII.
but.; v. rn. s., B., XXIII, 16.
bumnesc,bumneste,bufneste, izbeste,
loveste, onomatopee, CXLI, 4.
C.
cafton J. d caftan, B. LXXXIII, 13.
calafir, calonfir ; in graiul viu nu-
mai calapr, B. IX, 13.
calateir, In graiul, viu numai as,
calonfir, B. XVII, 37.
Came, canaf, ciucure, B. LXXXII, 16.
ceist, pronunt vulgar foarte r span-
dit 1. d. cAzut, B. XCVI, 31.
cdVig, a-, a Diu', alivezi asti-
gatep=grijite, B. XCII, 41. Cuvn-
tui este In uz general In Murrtii
apuseni.
www.dacoromanica.ro
ccitelin, in graiul viu ; ctinel (Tar-
nave)=Incet, XXX, 23 ; XXXI, 23.
ceatei, alma vntul, fie-si ceatel
cfr. in-cetri,
XL1X, 19 v. si mai jos : cet.
cecede, vitei-, cu coarnele plecate
sau intoarse in afarl, U. IV, 10,
si In uzul vulg. passim.
ceruld, diminut. din cear, L d.
fiarei, fiari mica, fierut, B. XII, I.
- pronunta destul de frecvent
In Ardeal, ce=fe.
ce.yesc, acesestep=tiveste, B. LXXXII,
24.
cet, in-cet, CXLIX,
18 ; subst. : aBat vntul,
fie cet, XL, 17.
chichi, pron. vulg.. 1. d. chitl, impo-
dobl, B. XXXV, 27.
chichie, L d. tichie, se pronunta.
cicle (v. col. Mgr si Or, XXXV,
17, din Filpisul mic.
chindis, brod; in uz general, B.
XLVII, 13.
chiverilei diminut. d. chivr, sapcl,
B. XXII, 9.
cioco-boco onomatopee si joc de cu-
vinte imitnd sunetul imblciilor,
cum e si ciuru-buru" imitnd su-
netul cernutului cu ciurul, U. XXV,
25 -26.
cioldoman, pronunt
man, sold, coaps mare de pore,
U. XXXIX, 143.
ciricuq vorb pocit In glum din
latin. clericus, pronuntata pe ungu-
rie clericfq: de aici: cirictq, teo-
log, cleric, U. XII, 4.
vechiu slavonism In infelesul
de minune, B. XX, 13.
ciugdrel magh. sugr, sudar=sub-
tirel, B. XIV, 11.
cltifitepte 1. cl. clgteste, cltin, misci
lin, XIV, 16.
clengi pl. din cleanget, creangi, C.
11.
cloambli, pl. cloambe, se zice
 199
cleoambd (Blaj) creang, -pas-
sim, XXXIX, 6.
cocif vizitiu, magh., in uzul general,
B. V, 15.
colciriu, scurtat din coldar, care
poart sacul cu colaci, U. XXXV,
146.
colind, colacul, covrigul, ce se cl
' colindtorilor drept rsplat pentru
colindat, LIII, 25.
colindrei,a -,a colincl, gsim numai
odat in col. B. c. 26. afloare tu
trei rzisoare din Tilisca (Sibiiu).
omnd, comndare, pomara, U.
XXI, 34.
-comelci, servitori, slugi, B. LXXXI,
9, 10.
concinirea, sfrsitul, capetul, nimi-
cirea, CI. 24.
onteni, a --C eu bine am contenit,
Ca albina 'ntr'un ofirit. Vorbele
contenit si ofirit sunt substantive
sinonime: psunatul oprit pn
creste bine iarba ; deci infelesul
este : am avut bine, mi-a Jost bine,
ca albinei care are flori destule
inteun oprit s. contenit, CVIII,
15--16.
cordble, mici corbii, corbioare,
CXXXVI, 11.
cornurle,mdnunchi de -, din lemn
.de corn, U. XXXV, 52.
coroboale, pocit din cordbile, cork"-
bioare (v. m. s.), mici corbii,
CXXXV, 43.
(crnci, se-, a se scncl, a plnge
suspinknd, LII, 11.
in graiul viu pretutin-
deni, = credit, U. XXXI, 2. ape
asteptare cum se mai zice.
creftinesc, I. d. increstinez, CXXX VII,
29.
cruce, steag (cu cruce in evul mediu
mai incoace), comancl, U. X, 7.
-crucer0i, diminut. din cruceriu, crei-
far = mica monet de aram in
- valoare de 2 fileri.
www.dacoromanica.ro
cuiu, la scArile cele simple = fustel,
CXLV, 4.
cumund, pron. popor. 1. d. comun[?],
B. XLVIII, 13.
curci, imprf. din forma poporall:
a ceird, a curge, B. XC1V, 37. B.
XCVIII, 10. in inteles de a pia.
cured, imprf. verbului a dire, a
alerga, a fugl, prf. cursei, curse,
P. LX, 8.
curuiesc cu epentez, I. d. croesc,
CLIII, 13 ; CLIV, 15..
cust, a-, a till, a exist, a fi.
cuvnt, 1. d. binecuvnt: Dum-
nezeu I-a cuvntat, LXXVII, 18.
cumnteitor, Fii mai ierttor si
cuvnttor = gratios de a da
cuvnt, B. VIII, 29.
D.
da, a - dupd cinevii, a mrit, B.
LXIX, 11.
dalior, poate : d'alior, aurel [?],
mar-, LXI X. v. si addlior
drdoc, clarlog, U. XXXIX, 88.
de a) ca conjuncfiune final =-- ca,
col. sf. Simicoarg, CXXXV, 2. B.
XIV, 4. (b) ca prepozifiune
dela : C'am auzit de tata.
aCA pe noi, soro, ne-a da I,
B. LXIX, 10.
descntec, rostirea (nu cntarea) ver-
surilor, versuri rostite aDescn-
tecul colacului, U. XXXIX.
dieci(, diminut. din diac, cantor la
biserica, XCV, 5, 7.
d'oblia, d'obria, a oblici, a bg
de sam, a vede, afl, v. col.
Negri-si vntori, B. XIII, 6 ; B.
XIV, 6.
drftea-rgea, enomatop., care imi-
teaz sunetul secerii, U. XXXIX, 51.
dripl, strivl, ale-a, U. XXX, 16:
dujetnel, diqatnic i dufinic, arh.
purpur, catife ; d'urfinis,)
VI, 5 ; IX, 10.
 200
dulachie, mant, dulam, cornul
cornul mantalei, B. LV, 31.
durdu,-icerului, durduitul, tunetul,
LXXXIII, 40.
P.
facutul, fAptur, talie, sttur, B.
XXVI, 40.
fagadarita, carcimrit, birtsit,
CXIV, 31.
far', 1. d. fr; se foloseste i in
graiul vulgar (passim) in Intelesul
de numai,LVI, 16 (col. din Spring).
fatatoare, mieoare-, ca un particip
futur dela a fat = cari au s.
fete, B. XXXVII, 12.
feciorita, mid fecioar,
as zic Romnii istrieni
copil, copilit, XXXIII, 9.
f ele, magh., 1/2 cup; uz general
la noi.
felegioara, diminut. d. ferega
feldera i ferdela, B. VI? 5.
ferdala, XVI, 18. germanism In gra-
iul viu pn astzi, veche mksur
de capacitate pentru solide, cam
25 L., banit, B. LXXIII, 16; U.
XXI.
fereca, a-, a felicia, fetid, ca in
Tetravang. lui Coresi. De aici: f e-
recan, ferica, ferecat, CXXIII, 2;
CXXV, 1-2; B, LX, 60.
fericu, aceeas, B. LXXXV.
fericean, fericiat,-= ferice, fericit,
B. XVII, 1, 3. fericit, C. LXXXV.
feredeu, magh., baie, local de bi,
scaIde, CL. 5, B, LXXVIII, 24.
ferie, vadr, B. LXXIII, 19.
luminar (si in uzul vul-
gar, passim), sfesnic, CXLIX, 5.
, fiustra, mieoara -, de doi ani, B.
CI, 20.
icut, fiut, se prouunt pe alocurea
0 ciao:, LXVI1, LXVIII,
flacai, metate4 din fclii, V, 6 ; CX,
6 ; XXVIII, 21.
www.dacoromanica.ro
fluerea, diminut. cl. fluera, B. CV,
3., CH: fluer; pe la Scdate se
aude : floier (Oct. Sumea, st.).
forfotefte, oala-, fierbe cu clocot,
U. XIV, 19.
fraie, pl. dip frau, B. LXXVIII. 7.
frangara, I. d. frnsee, B. II, 15,
fustei, constelatiunea care seamank
cu fusteii dela rsboiu, const din
dou linii paralele din ate trei
stele, B. LXIV, 31. B. LXVI, 2Q.
G.
gaiu, cocaf-, negru, XXIX. 8, B.
C. 1.
gat, dau gata, rpun, XCI, 1.
gateaza, a gt, gteste, LXII, 9.
gazda, stapanul csei,- este in uz
general.
gagclac, magh., avut, bogat; cle aici
a &Wad, a se-, a se imboggi ;
toate sunt in uzul general, col.
CXI, 9.
gers, pronunt local I. d. vers
glas, d. e. pe la Ohirisul rom.,
CXIII, 39.
gestre, B. VII, 5: Toate vrfurile
Si toate gestrele:
n'am putut afl insemnarea.
gheluesc, magh., dau la rnda,
CLV, 10.
glzioabei, se zice i dioaba, steand,
pitting, B. X, 16.
gioldan, giulgiu, B. LXXXII, 41.
godinat, purcel, godacel, godac, U.
XIX, 18; se pronunt i goghinac,
XXX, 43.
gomoni, a petrece vorbind, a po-
vest?, sopti, B. LXXI, 15. B.
LXXVIII, 13.
gorgoni, TO cerbii-mi yini,
TO mi-I gorgonia
fugi de el, 13. VII, 10.
grafta, graiul, LXXIX, 19.
gramadit i griimdic, stalcit din
grmtic.
Grangurel, 1. d. gangurel, diminut.
 201
din gangur, nume de cal, In col.
a Trei frati.
griluq, se zice si graunt (fern.),
graunte, B. LXXVI, 13.
grositd, veche moneta mica de aram,
ca 'la 4 fileri, U. XVIII, 25.
grumur, incarch, ingrarnadi,
LXXXV, 19 ; cfr. lat. grumus, ita I.
grumo, groma.
H.
haled, sgomot, galgie. In graiul
viu se aude holed, cum este si
intr'o colinda din Agristeu (Tarn.
mica) amare-i holed si adunaren,
CXXIL, 2.
harcu, arc, de aici harcas mare,
LXIV, 8 ; areas m., LXIX, 11.
heghes, rnagh., cu coarne ascutite,
U. IV, 9.
hinteu, magh., caleasc, butd, B.
XXXV, 27.
hoboni, a se legan, a se el:it], XL1, 5.
hurat, urat, prin $erbeni (Gurghiu,
U. XXXIX, nota.
husos, vechiu ban de argint, sfant,
B. XXX, 35.
I.
iedere, iedera, B. V, 13.
iesclie, iesle, se pronunta mai mult
iescle, (Tarnavi) XLIII, 4; V. si V,
4: aiesclelen.
iisori, Cum rsaru-si doi
B. XLIII, 3 (?).
imbubil,-d, impupit, Imbobocit,
B. V, 13.
impnd, umplek CXLVIII, 6.
impoivand, a, acoped cu toale.
indsel, fecior in casa, servitor, B.
III, 12.
inchefted, provincialism, incapea, U.
XIV, 14.
inchineiciune, rugaciune, CXI, 30.
indoblia, v. doblicl, oblicl.
ingd, dingd: edinga el B. LXVI,
www.dacoromanica.ro
langa, de langa ; aPinga,
U. XXXII1, t, 1. d. pe langa.
invdrstd, irnpleteste, face evrasta
(buchet), ori muting de flori, B,
XLIII, 10.
isme1,creatd,planta: Mentha crispa,
B. XCVI, 15.
Intrebk B. CX, 12.
itros, itru, din slay. utro, dimineata,
deci sIujba manecatului in biserick
aUtrenian, CLIII, 20.
jebruicd, mica zhrea, B. XX, 9.
jig, pronunta locala j=v. vig, magh.
veg=--val, XVIII, 22.
filt, jet ; jint, pl.uri; JI,t, pl.ud,
germ., jet, CXXXVIII, 10.
jotat, frumos, B. LXXXIV, 20.
judecii, la eapetul judecii,
C'acolo.si noi vom fin, XLIV,
29; presupune Nominativ. judecd,
judet, judecata.
juhcit, onomatop., vuit, vuiet, XXVII,
16.
junelas, dublu diminut. din june,
B. XX, 29.
jurdejur,jurimprejur,B.LXXXVII,1.
jurat mare, ajutorul de primar, --
e in uz general, CXV, 6.
L.
magh. lakmrozi), local
unde se oasplta, B. LXXVIII, 23.
Maul, alcuiti --= traiti bine, B. I,
13. (magh. jl lakni).
lat, pl.c7, lolot, smoc, floc, B. CI,
24.
chit, spalat, B. LXXXI, 8; este si
in graiul viu, In Muntii apuseni, etc.
lebenjoaret, diminut. din lebedd, B.
LXXXIV, 25.
lecovatd, probabil : mArmuratA, curn
.este In alt colind ; ceva vorba.
straveche (cfr. celt. leuk leuka,
piatra.
lege, judecata, osanda ; cfr. expresia
 202
poporan: merg la lege ; i-a fcut
legea s. a., B. CVI, 7.
legurnd, pl. e, gozuri prin
buruieni, U. XXXV, 80.
legumei, stlciturA a vorbei nein-
telese: egumeni, B. LXXVII, 8.
magh., panda", LXIV, 14.
libicioard, dimin. din lebecIA, lebe-
joar, LXV, 10.
lincet SA nu fie o compozitiune
din lin i cet; (Meet), cari ambele
inseamnA aceeas ; deci lin? B.
XLIII, 15.
lucefre, pl. din luceafr, B. LXXVII,
20 ; tot asA : luceferel, pl, lu-
luceiferle; luceferui, diminut. din
luceafAr, la pl., XXXI, 13.
lud, simplu, prostut, CVI, 22.
luntrd, a , eluntrdm, intrAm In
launtru ; contras din luntrm,
CXXXV, 2.
lund de inel, se numeste piatra
(scumpA) ce este in Mel, B. CVII,
5 ; CVIII, 4, lume.
N.
mdcioace, pl. din macioacA (?), in-
dud, M. XXVIII, 7.
meiji, pl. din maj, veche msur
de pond (= 50 KI, 100 fonti.), B.
LXXX II, 40.
malini melin, planta liliacul, LX111.
meirgdret,i ismd a ----- isma creat,
Mentha crispa. b=ca mrgritarul :
oCu lAnuta creat, CreatA mar-
geireatd.
vechiu ban unguresc.
meirsac, ttar, cel ce poartA sacul cu
colaci dupA colindatorii cu turca,
U. XXXIX.
mas, din arhaic, mdnre, am ,am
poposit, LXXII, 68.
masd, fat de mas, msrit, B.
XIII, 17.
meitdprul,rchita, salcia,B.LXIX,19.
matufel, In glumg sacul in care
colindAtori adun colacii c. 1;
www.dacoromanica.ro
sacu-i mrisor,incptor, de acea pe
cum la o sticl mare i zic in glum
mdtuA as-i zic si la sacul cet
mare, U. XIV, 14.
meqce, mestec, amestecA, B. I, 10.
meaner', 1. d. manA, road, CXL VI, 43.
mine, ca i cine, la Acuzativ fArk
prepozitia pe, CXIII, 7.
mohoricel, cam mohorit, CXXX1X, 8.
molotru, melllothus, chimin, B.LIX, 6.
multdmi, a , in intelesul de a
salut s. de a rspun de la o salutare,
U. XXiI, 10, 12 si XXIII, titlul :
multmit ( rspuns) la o in-
chinare.
N.
na, tine, primeste, B. LXXIX, 42.
nddiesc, met inteleg, pricep, B.
LIX, 20.
naframe, pl. dela nAfram, care in
uzul vulgar face pluralul nAfrAmi,
maramA, B. XXVIII, 9.
niiscutul, arh. (la Coresi), nasterea,
VII : Sara nscutului nasterii.
neivodasi i ndvodari, pescuitori cu
nAvodul, CIVCVI.
nedee, srbare, petrecere de var cu
joc, obisnuitA in tam Hategului,
si pe flu, XXVI, 33.
nepomenit, nedesteptat, netrezit din
somn, B. LVIII, 18.
nesocotit, miile" necalculate.
Urarea din Cetea (Teius).
nevoie, este si in uzul general, epi-
lepsie, U. XXXVIII. Tot nevoi
d'Cle (=de cele)mdrunte,==rele.
nici, 2 silabe: ni-ci, B. LX, 42.
nimeri, a , a sosl pe neasteptate
ca din intAmplare. MA si In
uzul vulgar, B. XCI, 1.
O.
o, ori, B. LX, 14, 15.
ociirut, diminut. d. oacdr, cu pete
negre pe bot, incolo tot alb, LXXII,
41.
 203
olatd, pl.e i olaturi; In uzul vul-
gar se aude i olete (V. al meu
Glosar de cuvinte dial, sub voc.),
vorb invechit. O gsirn $i In
Cronica lui $incai, passim, edi-
ficiile din jurul casei, XXXII, 10.
omeni, In infelesul de a cinstl, os-
Ott este In uz general; In intele-
lesul de : s'a facut om, In U.
VI, 12.
or, aLa noi si-or venit=-.au venit,
B. XVII, 20.
Genitivul de form arhaicg
dela oaste, XCV, 10.
P.
paIos, B. LXXXI, 24.
pcilutd, pl. 014, palat, CIX, 2.
pdsturd, este In uz si In graiul viu de
pe Trnava niic, in intelesul de :
merindare in col.=msrit, fat
de mas. Pe alocuria pdsturti se
numeste crtinta
pdtac, veche monet ung. de aram
ca la 7 cr.----14 fileri.
J.zesc, ma grbesc, es te si In uzul
vulgar (Gherla).
pe, pentru, X. Observ, B. LXXVII, 40.
pcine, in uzul vulgar la tar ; pecie,
XX, 17; U. XIX, 18 ; M.1XXXIV, 11 ;
pe la Hateg $i pe jiu: pecine, U.
XXX, titlul.
trup, CXXXVIII, 53. Cfr.
zicerea : edrac iinpeNat = In-
trupat.
pene, pl. din peand, buchet, flori in p-
lrie, si in uzul vulgar, B. XXII, 5.
petrec, se , tree. Cfr. zicerea etoate
tree $i se petrec, B. XXXVIII, 6.
pica, au picat =au nimerit, sosit pe
nea$teptate, B.XLIX, 21.
piscoiu, mic canal la moar, U.XXXIX.
copiii cari in ajunul
Craciunului colind, ureaz cu pi-
zdra s. sorcova, U. XXXVIII,
XXXVIII.
www.dacoromanica.ro
plvan, B. LXVII, 23.
platd, folos, dobnda, U. XXX, 18.
Pociunchi, pro nun% lo calk' In Sonfalu
(Trnava micg) 1. d. pociumlii, stl-
pi$ori ; remarcm chi= ghi = bi;
V, 6. Sara de arjun.
pogdniciu, a) pogoniciu, servitor mic
care mn bofi prin$i in jug. B.
LXXXVII, 14 ; b) ca ad jectiv : avan,
neastmprat, 1. d. pogani, B.IV, 3.
poiatd, grajd, staul, XXV, 10. U.
XI, 6 ; e in uz general la Romnii
ardeleni.
fibine, ecoadep de gralu, gozuri, ce
cade sub ciur, CXIII, 30.
fioivan, magh. (col de cai.
poldrit, XXX, 10, doara (?) poleit ?
',okra, XXXI, 8. palat, B. LXXII, 7.
polijit, V. polrit.
pomeni, a , a destept s. trezi din
somn, $i in uzul vulgar, passim,
B. LIX, 36.
ponosit, frecat, tocit, uzat ; tare uzi-
tat $i In graiul viu.
porge, dare, CXIII, 12 ; este $i la
uzul vulgar, pe Cmpie.
porumbcqi, porumbei (paseri), B.
LXXVII1, 16.
porunci, a, a vesti, trimite vorb ;
este In uzul vulgar In intreg Ar-
dealul, B. LIV, 12.
poplog, posomog, bucat, drab
mare, U. XXXII.
Potilat, (pron. pochilat), magh. pa-
tyolat, invelitoare pe cap la
femei, B. VIII, 51.
povoraf, orn de rnd, iobagiu care
poart poverile (contr. nobil, ne-
me$) (?), LXXII.
preinzesc, transitiv = Ii dau de prnz,
este gi in graiul viu, in uz general,
XXXVII, 3.
prejur, prejur masda, Mil pre-
pozit. de= in jurul ; bogitga pre-
jur easel", IX, 19. V
prourd, prournd, cu r = i, =
plour, XXX, 33.
 204
puioare, vl de fachiol, IX, 11.
Pulberice, deminut. cl. pulbere, praf,
CXXXV, 30.
purced,plec, merg, LXXII. Purces-a,
B. XCII, 48.
pustin, pronunt dela liateg, pustil,
In Intelesul de a pribegl, XL, 19.
Tt
radi, rddui, ppocop. din arklui
(magh. ered), a pleca, porni, CXIII,
1, 15.
rcimburat, stricat, roate -e, stricate,
U. XXVII, 13.
reigoc, germ. Ladstock, lemnul dela
garl, U. XXXV, 116.
rat, pl. rturi ( magh. rt), este general
in graiul viu, = lunc, livad,
XXIV, 3.
rein, pl. rifuri, rele, X. observ.
rdvtinat, fcAnat, faimuros, cr-
cAnos, B. XC, 8.
ritzd, a-, a revrsi raze, a rada,
I, 13, rAzeste
roajba, despre unelte rele : ru, ho-
dorogit, invechit, de nimic, U.
XVIII, 25.
mustel, In uzul general,
B. XVII, 35.
rongini, a roade cu sgomot, ron-
tal, XXXIX, 29.
met, In intelesul de local : loc de
rugciuni, capel, orator, B.
I-XXVII, 5.
rurnegul, rumegatul, XXVII, 25.
rumegior, rumenior, cam rumen,
XXXV, 6.
rup, rupse a graP=prinse, Incep,
CXLI, 17.
probabil romonit, B.
VII, 27.
S. S.
scibeiu, magh., croitor ; de aici : ad-
buesc, croesc ; substantivul &Mau
e frecvent in graiul poporan, ver-
bul ins nu-i In uz, XVIII, 24.,
www.dacoromanica.ro
sbier, B. CIII, 9. sbiere si:sbierat,
cum gsim in LXVII, 11. iJ in
graiul viu, passim.
pl. din sea, B. LuvIa, 7.
a=--, a trage In gazri, XXV,
4.
sbonul, svonul, CXLVIII, 10.
scafilitat, apusul, vestul, 13. L XXII,
14.
scoc, canal, U. XXXIX, 83.
scris, ca-, frumps ca scris, ca pic-
tat, este i in gralui viu, CVIII,
In adaus.
sdran/d, treat*, este In uzul vul-
gar general, B. X, 23.
sdronldni,onomatop., rontl, X1111,6-
sezdu, jet, jilt, CXLI, 41.
sfrtariu,114dintr'un Intreg, cup,
XLVIII, 51.
sfercugd, dimin. din sfirc, B. LXXXI,
24.
sgeicinez,asgti, scuturA,CXXVIII,15.
sghicitaes, sbiciul, a sbid, - despre
vnt, BCX, 5.
Simicoard, cSfeinta ---, Sfintul
Nicoar, S. Niculae, CXXXV.
ginor, gaitan, Q. XIII, 17.
sluji, a - a face slujba sfnt (Ii-
turghia) In bisericA, In uzul ge-
neral, CXL, 26.
magh., buctres,B.LXVI,
19.
goldu-boldu, joc de cuvinte, cuvinte
gemene, (coaps) mare, U. III, 12.
golovat, piatra (?), potec mr-
muratfi, din magh. sala = turma-
ling, piatr cu fier, LXXV.
somnet, a - somn, a durml, a trage
un somn, BXCV, 7. B. XCIX, 1 ;
nu somnati-nu durmiti.
stillfiurile, stlprile, ramuri, B. XLII,
15.
stnjin, floarea : Iris germanica, B.
XLIX.
steificineasa, XVII, 17. stpti,
dpa m
stat, stturA, B. XXXIX, 4.
 205
stavd, erghelie ; e in uz 'general)
B. XXVI, 26.
gtbld, stebl, cotor, mnunchiu, B.
IX, 14.
stocuI, B. LXXVII, 30 : aC sunt doi
storcuti din ceru. Si cu doi fiuti
de ai lorun ; n'am putut afl In-
semnarea ; doari germ. Storch,
barz (?).
striimb, in intelesul de fals, este In
uz general la popor : ao jurat
strirnbn, CXIV, 33.
strdpsor prin mefatez i rotaci-
zarea lui I din_ stlpsor, trengut,
XXXI, 33.
striltior, probabil din : tretior (= de
trei ani).
stretior, B. LXXXIV, 30 ; B. XIII, 10.
stropgor, diminut. d. strop, .= pu-
tintel ; dar mai probabil c o
vrut s zic stritibsor, (v. mai sus
crengut, XXX, 31.
su, 1. d. so, (ca Sicilianii) din sdu,
pronume poses.
sucna, B. XXXI, 18, surnnit, in uzul
vulg. gener. sugnd, fust.
sulbuc, un- mare de peste, grmad.
Este si In graiul viu pe la Brad
si jur. Comuni cat prin Virg. Pe-
rian, st., B. CV, 13.
suman, tundr, gheb, des in graiul
viu, B. XV, 13.
suPdrat, trist, intristat, CX.
surdini, a scoate la lucru, U. XXXIX.
uriep, aiepe en sirepe, iuti,
U. XXXV, 83.
sugtac, veche monet de aram, c.
4 fil. U. XII , 4.
suvols, coarne in aur suvoalse, rs-
frnte, B. CI, 23.
T. T.
Idler, pl. e, farfurie, B. XV, 29.
taiu, ao tale = iea fuga, taie fuga,
B. XVIII, 13.
Tariglat, I. d. Tarigrad, Constan ti-
nopol
www.dacoromanica.ro
tdrmq, magh.,pridvor,balcon,XXXV,
29.
gfrd, chitit, impodobit, B. III, 10 ; B.
XXXVIII, 14
tifras, mndru, tantos, B. XXXIV,
17.
tind, simplul verbului intind, XII, 20.
a Tinse ceruln.
lip, pron. /tiP, provincialism general
in Ardeal, arunc, BXXVII ; B.
LVII, 35.
gpdu, (pron. Mptiu), magh., pni-
soara, CXXXV, 47.
tivdrd, pron. loc. chivdrd sapc5, B.
V, 18.
toiag, lumin de cear galben In
mna mortului, s. pentru morti,
CXLV, 5.
torigte, turiste i tuliste, locul unde
se d de mncare la oi, XXVII, 22.
Told, Tuti, Slovacii, B. VIII, 16.
treabei, c si -pe la noi ii de treabdh=
de trebuint:de folos, U. XIII, 22;
. cfr. zicerea poporani : anu-i de
treabn, anu-i de folos.
tregtior, cuvnt stricat din stretior,
iar acesta, probabil, din tretior,
13. XCIV, 15.
tretior, al trene, B. XCIV, 15.
troapa, WI:1os (Ia Alecsandri), co-
mand, porunc, semn, cruce, steag,
col. CXXV, p. II, cfr. grec.cpoirii=
tntoarcere, U. II.
tuligtea, identic cu toristea, turistea,
cu 1=r, XLVI, 10.
tulai, interject., exclamare de spaim,
de alarm, din magh. tolvaj =
hotii, XC1I, 11.
tun, intru, II, 33 ; VIII, 19 si In
uzul vulgar, foarte comun.
turca ,s, colinatorii cu turca, U.
XXX1X.
tureacul, cismei, provincialism In
intreg Ardealul, crmbul cismei,
B. LV, 32.
 206
U.
un, u' leu, B. L X. 21.
un', mai ales Inaintea dentalei t
unde, se aude i In graiul viu.
urechird, de strugure, mica arip
de , XLVIII, 50.
derivat din oaspetii, cum
se zice i in graiul vulgar pretutin-
deni : ospecioi, XXXI, 4, si us-
N ieioi, XXX, 4.
urzese, decid soartea, fa. c ursita, pun
capt, sfrKsc, ucid, B. LXXVI, 6.
In lexic. Bud. sub voc. aflam
sgsc, statuo, constituo, destinov de,
cerno : toate Insamn aproape a-
ceeas: urzesc.
V.
veintureaca, lopata de vanturat
grtil, U. XXI, 14.
vtirfi, 1. d. vr fi, vrfuri, B. LXX,
XIV, 32.
veirst, impletesc, Invrast, fac vrast
(buchet) din flori, fac cunun, B.
XLIII, 17.
www.dacoromanica.ro
vrtdpil, CXXV. p. 11, (?) condu-
cator (?).
pdst, pronunt poporan aproape
general In Ardeal =vzut, passim.
ververi VIII, 9. poate flacr,
vori (?).
veil, (?) simplul verbului : invell.
velici, a, probabil din slay. velik
--= mare ; deci : a mrl, fetid, XLV,
33.
vidra, o plant de apa, comunic.
Lud. Munteanu, st., Hateg.
virguq, diminut. din vig, acesta e
din magh. vg val.
Z.
abreiluied, In graiuT virr oriblae, fe-
tiscan, B. XL1V, 13.
odpsite,
o plant, num ire In uzul ge-
neral, BXV, 13
oduri a, a colindh a 2 zi de Craciun
dimineata, obiceiu in Tara Oltului,
CLV.
grill, a, v. act. trans. a-i da zile
multe, U. III, 28.
 LITERATURA COLINDELOR
1. Sulzer, Dr. losef, Geschichte des
Transalpinischen Daciens, Wien
1782 (special t. II, 403 : turca).
2. Pann, Anton, Cantece de stea
si de Vicleim, Bucuresti 1830.
3. Marienesca, Dr. Atan. M., Co-
linde, Pesta 1859.
4. Idem, Saturnalia si pitrii, Fa-
milia, 1874.
5. ldem, Cultul pgin i crestin,Bu-
curesti 1884.
6. Schuller,foh. Karl, aKolinda.Eine
Studie fiber romnische Weih-
nachtslieder, Hermannstad 1860.
7. Idem, Herodes, Ein deutsches
WeihnachisspielausSiebenbrgen.
Hermannstadt 1859.
8. Schmidt, Wilhelm, Das Jahr und
seine Tage, in Meinung und Ge-
brauche der Rumnen Siebenbr-
gens, Hermnanstadt 1866.
9. Theodorescu, G. Dem., Studii,
Romanu11869-1874 (25 Dec.1869).
10. Idem, Notiuni despre colindele
romne, Bucuresti 1879.
11. Idem, lncercari critice asupra
unor credinte, datine si moravuri,
Bucuresti 1874.
12. ldem, Poezii populare, Bucuresti
1885.
43. Bdnfilli, Petru, Colindele Cr-
ciunului si ale Pastilor. Sibiiu 1875.
14. Burada, T. Teod., 0 clatorie in
Dobrogea, Iasi 1870.
15. Mangiunca, Sim., Clindariu pe
1887, Oravita 1881.
16. Gaster, M., Literatura popular
rom. Bucuresti 1883.
17. larnik-Bdrseanu, Doine si stri-
gaturi din Ardeal, Brasov 1895,
col. 1-V, pag. 418-429.
www.dacoromanica.ro
.....-18. Brseanu, Andreiu, Cincizeci de
colinde, Brasov 1890.
=.19. Sbiera, Dr. loan, Colinde, Cer- .
nauti 1888.
20. Daul, Tcodor, Colinzi si cntece
popor., Arad 1888.
21. Alexici, Dr. G., Texte din lite-
ratura poporan rom., Budapesta
1899, pag 139-172, note : 286-290.
22. Ciura, Alex., Colinde, Orstie
1908.
23. Reidulescu-Codin, C. si D. Mi-
halache, Srbatorile poporului ro-
man, Bucuresti 1909.
- 24. Vasiliu, Mex., Catece, urturi
si bocete (pag. 173-189 : urturi
la S. Vasile.)
25. Plisculescu, Nic., Literatur popu-
lark' rom. Bucuresti 1910.
26. Olkinescu, C. Dim., Teatrul la
Romani. P. 1. Datini, nravuri,
jocuri, petreceri. Bucuresti 1897.
27. Densuian, Aron, Revista critic-
liter. 1.
28. Ducange, Glossarium mediae et
infimae latin. Parisiis 1840-1850.
29. Czdran Gyula, in a Ethnographiall,
1901. aAradrnegyei kolindls es
turka tncoltats.
30. Kirdly Pal, ibid., aBethlehemes
jtl Radnn, an. 1904.
31. Moldovan, G. Dr., Alsfehr vr-
megye roman npe, N. Enyed
1899, pag. 231 239.
32. Schmidt, Tibot, a Etnografie :
Turca in comitatul Hunedoarei, in
aTransilvanian, revista Asociatiu-
nii pentru literatura rom. si cultura
poporului roman, Sibiiu 1911, an.
XLII, II, pag. 135 - 146, cu 6 ilus-
tratiuni.
 CUPRINSUL
Pag. P ag.
Precuvntare 1 X ix. Zori albe 30
Datine si credinte poporane. xx. Azi e ziva de Crciun 31
A. Crciunul . 5 Vestea minunat. . .
B. Obiceiuri de Crciun. . 8 Mesia sosit In lume . 32
a) Colindele Patru pdstori . .
b) Lturenii 10 xxiv. Cunun. lui Hristos (var.
c) Petrecerea copiilor . 14 la gPatru pstoria)
d) a btrnilor.. 15 XXV. Nasterea Domnului .
e) Butucul CrAciunului . XXVI. Nasterea din fecioar 33
f) Alte obiceiuri 16 xxv.u. La chilie de fan-file. .
C. Colinda la popoarele conlo- Luceafr galbin. . . 34
cuitoare 17 xxrx. Zori 35
xxx. Zori de zori
COLINDE XXXI. F6-te vesel ! (var. celei
A. Religioase. precedente). . . . 36
i. Sara de ajun . . . . 21 Vesel, domn bun . . 37
n. Sara lui A jun (variant) D
Zori frumoase . . . D

Sara din easarA . . 22 XXXIV. Mndru-i cerul. . . 38

IV. Ce sara-i ? 23 xxxv. Mr si Or
V. Sara de arjun . XXXV1. Scar de argint. . 39
V/. Sara mare 24 xxxvii. Mine la prnz . .
vu. Sara nscutului (nasterii) 25 XXXVIII. In sesul cel frumos. .
vui. Ziva lui Ajun. . . . . xxxix. Blestem i binecuvn-
Ix. Colind la us afar, tare 40
noaptea XL. Blestemul Maicii Dom-
X. Colind. la usa afar, ziva. 26 nului 41
xi. Dimiheata de Crchin. Blestemul Maicli Sfinte
XII. Scoal, gazd bunk* . . 27 (var.) . 42
xiii. De sculate. . . . . . . XLII Maica Sfnt. . . . 43
SCulati, mari boieri. . 28 XLIII. (varianta
xv. Sculati boieri (var.) precedentei) . . .
XVI. Schlati, sculati, . . . . 29 xuv. Maica luminat . . . 44
xvu. He, Crciune. . . . XLV. Maica cu fiu 'n brate
Dimineata lui Crciun 30 XLVL O chilie de anglie . . 45

www.dacoromanica.ro
 209

Pag. Pag.

XLVII. Dumnezeu cu oile . . 46 LXC. Ce soare rgsare? . . 70

xr..v.ur. Sub d'umbrele mrului xcl. Vindere.a lui Isus . . 71
XLIX. Dinaintea raiului . . 47 xcrI. Zori, dalbe surori . 72
L. In poarta raiului . . 48 xcru. Zori (variant) .
XL La vrful muntilor. xcnr. Trei cocosi . . . . 73
LII. Pe fetele muntilor . 49 XCV. Dalb mnstire .
mu. La cea piatr . . . . xcvr. Intreab sfintii . 74
UV. D (variant) 50 xcvn. Jos, pe mare 'n jos . 75
LV. Fiu din piatr . . . . 51 xcvm. Crestinii
LVL Este o piatr mrmurat xclx. Haida, frate 76
LVII. Maica Sfnt cu pruncul C. . Corbiile
LVIII. La o mas de mtas 52 c. La mas 77
LIX. Doi luceferi Vntorii lUi Crciun.
Lx. Mnstire cu 9 altare . 53 cm. Sfarsitul lmuii.. . 78
Lxr. Poala cerului Nvodasii
LxII. Sub rosu de rsrit . 54 CV, Noti nvodasi . . D

In deal la Rusalim . 55 CVI. Nou nvodari . . 79

=v. 0 fiar mndr cva. De n'ar fi gresit Adam 80
Lxv. Ion Sntion 56 cvm. Scaun de judet .
Lxvr. Vntori de ai lui Pilat Judecata lui Adam . 81
LxvIr Se plimbl cea Snt-Mrie 57 CX. Raiule, grdin dulce
Lxxur. Poarta cerului . Joac Petru . . . . 82
LxIx. Mr d'alior . . . . 58 Petru in raiu . . . .
Lxx. Se scoboar Domnul Sfnt 59 cxr11. Petrea In raiu Olariant) 83
LXXI. De s'a pogorit . . =v. Sub poalele cerului 84
Purces-o 60 cxv. Taica Petrului . . 85
Lxxn.r. Domnul pe pmnt 61 cxvr. Sus In poarta raiului 86
LXXIV. Domnul pe prnnt cxvIt. Sus in poarta raiului
(variant).. . . . , 62 (variant) 9

Lxxv. Piatr solovat . . . 63 Iuda 'n raiu . . . 87

Lxxvr. Coborita Dumnezeu . CXIX. luda 'n raiu (var. 1) 88
LXXVI Scoborlt-a Dumnezeu(var.) 64 CXX. n (var. 2).
D

xxvIII.Domnul bun cxxl. D (var. 3) 89

LxxIx. Tri mese a lui Hristos 65 cxxn. La mijlocul cerului . 90
Lxxx. Tri mese a lui Hristos cxxm Fericea-mi
(variant) . . . C6 =cry. Fericea-mi de el . 91
Lxxxr. Maica suprat . cxxv. Fericean de el!. .
Lxxxir. Umbl maica dup fi.0 67 CXXVI. Domnul bun 1-2 . . 42
XLXXIII. Tri colindtori . . cxxvIr. Cest d'om bun . 93
Lxxxiv. Cat maica 68 cxxvm. Om bun
LXXXV. Cam pe lng mare Domn bun . . . 94
Lxxxvr. Pe Inga lun . . . 69 CXXX. DomnuI bun . .
LxxxvILYestea rea . . . . D CXXXI. Cel boier bogat . .

XXXVIL La piatra rsturnat . 70 cxxx[r. UmblAm a colincl. . 95

LxxxIx O cruce de mr dulce * Sfnta Duminecl . .

Viciu, Colinde din Ardeal. 14

www.dacoromanica.ro
 210

Pag. Pag.
cxxxlv. S n-Nicoar . . . . 96 XVIII. Vglie . 11 9
cxxkv. Sfnta Simicoar (S. xrx. Trei ficiori 1215
Niculae) XX. In grdina soarelui 121
cxxxv. Boierul din sat . . 97 Doi voinici
cxxxvii. Dalb. mnstire . 98 XXII. Trei pene 199
cxxxvm. Drag soare . XXIII. A vn
cxxxIx. Ce soare rsare? . 99 muv. Pe sub men i pe sub
CXL. Trei floricele . . . . 100 peri.
CX LI. ei flori 101 XXV. Scoli, tu fic . . . 123.
CXLII. Trei flori (variant) 102 XXVI. Fica mamei . .
CXLIII. Noi umblm la colindat a XXVII. Pe luncile soarelui. 124-
CXLIV. Mndr stea . . . . 103 xxym. Voinicul de asar .
CXL V. Se scoboar Dumnezeu 104 XXIX. Dinaintea cestor curti 195
CXLVI. la scoaldi xxx. Ana prin grdin . .
CXLVII. La poarta cerului . . 105 XXXI. Marie, prin grdin. 126
cxLvIII. 0, Isuse ! . . . . xxxIt. Grdina cu florile.
C XLIX. Fclia dalb . . . . XXXIII. Cunung finului . . 127
.

CL. Cocos galbin . . . . 106 xxxiv. Ferice de-un boieriu

CLI. Mnstire cu 9 altare XXXV. Fica frumoas. . . . 125
CLII. Mare-i vorb si-adunare 107 XXXVI. Corinda fetei . . . .
CLI1I. Bradul i teiul . . . Colinda la fat mare 129
CLIV. D D (var.) 108 xxxvm. Colinda unicei fete . 2
CLV. (de zurit) XXXIX. Colindafetei frumoase 134
XL. O murga priponit .
B. Sociale. XLI. Fica gazdei . . . . .
1. Soare rdsrit . . . . 109 XL II. Susana, fat dalbd . 131
II Brad Inalt Stan de xLIII. Doi meri adliori . .
piatr. xLIv. Feciorit 132
olinda cAtanei. . 110 xLv. Strat de busuioc .
iv. Stoluri de voinici . 111 XLVL a (variant)

v. Nscut-a, crescut-a 112 Un strat de busuioc 133.

vi. Ion bun voMic. . xLvm. Printre men i pintre
viL Junelu tinerel. . 113 peri 134-
vm. Vsii tinerel. xux. Pe dealu cu stnjnii
Ix. Junii buni. 114 L. V'o doi men i v'o
X. Prsovan loan 115 doi peri
XL Trei jocuri . LI. Marea mare . . . 135.
XII. Vntorii 116 L II. Vino marea . . .
Negri-si vntori . a LIII. Colinda lui Ion . . 136
XIV. D (vs- LIV. Ion bun barbat . .
riant) 117 LV. Calul lui Ion . . . 137
xv. Ruga vntorilot . 118 LVI. Lupta voinicului cu leul 135
XVI. Ruga vntorilor (var. LVII. D

din f. Hateg.) . . (variant) . . . 139

XVII. Doi frati 119 LVIII. Lupta junelui cu leul

www.dacoromanica.ro
 211

Pag. Pag.
LIX. Lupta junelui cu leul XCVII. Un mgr si-un pr. . . 164
(variantg) . . . . 140 xcvm. Doi boleti btrni . D

LX. junelul 141 XCIX. Sculati boieri . . . . 165

LXI. Leu 'n curte . . 143 C. Floare cu trei rzisoare
LXII. Colo jos CI. Colinda pgcurariului
Lxm. Sus la Triglat CII. Colo jos, pe dup deal 166
LXIV. Sora Salomie . . 144 cm. Pe sub deal de pomisori
LXV. Un frate si-o sorg . 145 CIV. Ruga mioarei . . . . 167
LXVI. Sor i frate (variantd) CV. miugrii (mioarei)
LxvIL Sor si frgtior . . . . 146 (variantg) . . . .
LXVIII. Un sor c'un frtior D CVI. Sus la munte . .
LxIx. Dou. stele 147 CVII. Trei pcurgrasi . 168
LXX. (variant) cvm. Trei pacurgrasi .
LXXI. a CIX. Albu-i dealu. . . . 169
il-a). 148 CX. La luncile soarelui . .
LXXII. Doug surori . . . CXI. Blestem de mam . .
LXXIII. Doi frati . . . . 149 CXII. Sus la drumul mare 170
LXXIV. Mirelu-i tinerel . . C. Ural-I.
LXXV. Gazda nu-i acas . . 1;0
LXXVI. Umblm colindnd . Urarea dela fereastr
LXXVII. Colinda popii . . . . Multmita feciorilor,
LXXVIII. Colinda primariului 151 urare In cas . . . 171
LXXIX. Colinda gazdei . . . 152 Muhmita feciorilor,
LXXX. La gazda feciorilor 153 varianta I-a . . .
LXXXI. ColindavAtavului (fe- Mu ltmita feciorilor,
ciorilor) 154 varianta 2-a. . . . 172
LXXXII. Colinda unde este f e- Multmitg, ciinlare
cior i fat. . . . 155 dup colind . . .
Lxxxm. Colinda oricrui om Multmit,urare dup
din sat 156 colindfi, var. 1-a . 173
LXXXIV.Ferica-mi . 157 Muhmit, urare dupl
LXXXV. Fericu . . . . 158 colind, var. 2-a. .
LXXXVI. Scoalk gazd ! . . . VIII. Multrnit, urare .
LXXXVII. In jur de mas . . . 159 IX. Urare . . . . . . 174
Lxxxvm.Doi boieri bogati. . D X. Multmita, urare .
LXXXIX. D (va- XI.
riant) XII. Dup colind, umoris-
xc. Domnul bun . . . 160 tick . . . . . . 175
(variant) XIII. Urare hazlie. . . . .

Tatl .cu trei fii . . XIV. D . . 176

xcm. Ce-i mai bun ? . . . 161 XV. aMultmita banilor
xcIv. Colinda junelui . . . 162 (=----pentru bani) . .
xcv. Ziori de ziori . . . 163 XVI. Multmita pentru bani 177
=TT. V'o doi meri si v'o XVII. Multmita pruncilor .
doi peri XVIII. Mult mit (ura re mare) 178

www.dacoromanica.ro
 212

Pag. Pag.
XIX. Mu ltmit; urare mare xxx. Uratul peciniei (=at--
(variant) . . . . 178 nil= pentru carne) 184
xx. aMultmita feciorilorp xxxr. Plata colindei (urare) 185
(mare) In dimineata VornIcie (urare) .
CrAciunului . . . . 179 xxxm. Multmite a) pentru
xxl. Multumita (cu glume) 180 bani, b) pentru vin. 186
xxll. Inchinare cu pharul XXXIV. Urare (umor) . . . 187
xxm. Multmit la o *Mehl- XXXV. Urarea colacului . . 188
nare (rspuns). . 181 xxxvi. Urarea copiilor . . . 190
XXIV. Urarea colacului dela )(XXVII. pitrdilor" . . 191
fereastr xxxvm. u pizdrilor
xxv. Urarea colacului In . .
cas 182 XXXIX. Descntecul colacului
xxvi. Urarea colacului. . -3) la gturc (Urare cu
xxvir. Urarea banilor (pen- turca). 192
tru bani) 183
xxvirr. Urarea brnzii . . 184 Glosar. 197
xxIx. Urarea rachiei . . Literatura colindelor. . . 207

www.dacoromanica.ro
 DIN VIEW POPORULIJI ROMAN:

I. Flora din Cartel, de Pompiliu Prvescu, 1908 . . L. 3.

II. Cimiliturile rorneinesti, de T. Pamfile, 1908 . . . 1.
111. Poezii populare din Marantures, de Tit Bud, 1908 1.
IV. Cntece si ureituri, de Al. Vasiliu, 1909 5.-
V. Din literature popularet, de N. Pdsculescu, 1909 6.
VI. Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909 . . . . ;, 1.
VII. Seirbeitorile poporului, de C. Rdulescu-Codin si
D. Mihalache, 1910 1.
VIII. Industria casnicei la Romeini, de T. Pamfile.
Premiul Neuschotz din 1909, 1910 . . . 10.
1X. flore si chittituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 2.
X. Legende,traditii si amintiri istorice, de C. Rdulescu-
Codin, 1910 1,50
XI. Srbtorile de varei la Romani, de T. Pamfile, 1911 2.
XII. Cetntece de tar, adunate de T. Pamfile, 1913 . . . 4.
XIII. Boll si leacuri la oameni, vite si psni, dupd da-
tinile i credintele poporului roman adunate din
comuna Tepu (Tecuciu) de T. Pamfile, 1911 . 1,
XIV. Catece poporale romdnesti din Co;nitatul Bihor
(Ungaria), culese si notate de Bla Bartk, 1913 5.
XV. Vrenzuri lutelepte. Povestiri si legende romnesti,
culese de D. Furtun, 1913 1 .-
XVI. Agriculture la Romani, de T. Pamfile, 1913 . 5.
XVII. Ingerul Romeinului, povesti si legende din popor,
culese de C. Rdulescu-Codin, 1913
XVIII. Povestea lama de demult, dup credintele poporu-
lui roman, de T. Pamfile, 1913 9.-
XIX. Seirbtorile la Romni. Seirbeitorile de toamnet si
Postul Creiciunului, de T. Pamfile (Sub preset").
XX. Sat-bettor-de la Romani, Creiciunul, de T. Pamfile.
(Sub preset).
XXI. Superstitille poporului roman, de G. F. Ciausanu.
Premiul Adamachi din 1913. (Sub preset). . .

www.dacoromanica.ro